f?egiona'$
Proletari din toate țările, uniți-vă!
8 pagini 25 bani
Anul XVI nr. 769
vineri 25 septembrie 1964
INSPECTORUL
ȘCOLAR
analizeze conținutul
consiliu pedagogic.
toate acestea ca un
învățămîntul
din regiunea
La rafinăria de la Brazi
lor
pe
in
J
* i
al
bu-
au
&

EDITATĂ DE MINISTUDl iNVĂTĂMlNRLH Șl COMITERI UNIUNII SINDICATELOR DIN biVĂTĂMlNT Șl CULTURĂ
La zi
în ultima perioadă a avut
loc, la cabinetele raionale de
partid, pregătirea propagan-
diștilor care vor conduce
cercurile de învățămînt ideo-
logic ale cadrelor didactice în
anul școlar 1964—1965. Pretu-
tindeni această pregătire a
contribuit la ridicarea nivelu-
lui ideologico-politic al propa-
j. gandiștilor, la mai buna
înarmare pentru munca
care urmează s-o înceapă
curind.
La cabinetul de partid
raionului Turnu Măgurele,
năoară. lecțiile teoretice
fost strins legate de viață, de
realizările regimului nostru
socialist. De exemplu, după ce
s-a expus tema „Politica
P.M.R. de dezvoltare a econo-
miei naționale", cabinetul a
organizat, cu ajutorul biroului
comitetului raional P.M.R., vi-
zitarea de către propagandiști
a expoziției „Realizări ale
economiei naționale a R.P.R.".
Expunerile teoretice au fost
alternate și cu discuții pe pro-
bleme ale metodicii muncii din
cercuri. Bunăoară, s-a discu-
tat despre metodele de semi-
narizare, despre felul cum pot
fi ajutați cursanții în studiul
individual etc. _
Cursurile cu propagandiștii
au constituit un ajutor pre-
țios în munca lor pentru noul
an școlar în
ideologic.
Mii de elevi
Argeș au început acest an
școlar în școli noi, cu săli de
clasă și laboratoare spațioase,
moderne.
în satul Mișei din raionul
Costești, de exemplu, s-a ridi-
cat numai în cîteva luni, prin
contribuția voluntară a colec-
tiviștilor, cu material din re-
surse locale, o nouă și elegan-
tă școală. Școli noi, bine do-
tate, s-au inălțat și în comu-
nele Birlogu și Teiu din ace-
lași raion, Titulești, raionul
Drăgănești-Olt, Dobroteasa și
Mitrofani, raionul Drăgășani,
Lăpușata și Păușești-Otăsău,
raionul Horezu, Godeni și Pu-
cheni, raionul Muscel, Ciineni
și Racovița, raionul Rîmnicul
Vîlcea, Cocu-Popești și Pădu-
roiu, raionul Vedea etc.
In raionul Zalău a fost ini-
țiată, în vara acestui an, o în-
trecere cu tema „Pentru școa-
la cea mai bine gospodărită",
în cadrul acestei acțiuni au
avut loc între directori o se-
rie de schimburi de experien-
ță, care au determinat extin-
derea celor mai indicate căi
in vederea bunei gospodăriri
a localurilor de școală.
Acum, întrecerea s-a extins
și asupra unui alt obiectiv &
înfrumusețarea școlilor. Flo-
rile, verdeața, tablourile pla-
sate la locuri potrivite vin să
sublinieze nota de frumos pe
care o dau ordinea și curățenia
din fiecare scoală.
Cum era și firesc, măsurile
acestea sînt însoțite de preo-
cuparea pedagogilor pentru
educarea elevilor în spiritul
dragostei pentru frumos, pen-
tru ordine și curățenie.
Acum, după ce au ajutat școlilor să-și deschidă cursurile în condiții
dintre cele mai bune — preocupîndu-se de înzestrarea lor materială, de
încadrarea lor cu învățători și proEcsori bine pregătiți etc. — atenția colec-
tivelor de inspectori se îndreaptă spre conținutul muncii.
într-adevăr, sarcinile noi ale școlii, cerințele noi care stau în Țața ei
obligă colectivele de îndrumare și control ale secțiilor de învățămînt să dea
o atenție sporită fondului muncii din școală, conținutului ei, să înlăture
practica nu o dată întîlnită în unele părți, de a reduce obiectul inspecției
școlare la rezolvarea problemelor administrative.
Desigur, și problemele administrative și gospodărești ale școlilor sînt
importante și se cer rezolvate cu discernămînt, căci adeseori de ele depinde
ca procesul instructiv-educativ să aibă loc în condiții bune, nestingherit de
lipsuri materiale. O școală în care nu se dă atenție bunei gospodăriri a săli-
lor de clasă sau în care păstrarea materialului didactic este neglijată nu-și
poate desfășura activitatea pe măsura posibilităților colectivului didactic.
Iată de ce inspectorul este obligat să se informeze de felul cum sînt solu-
ționate asemenea probleme în școală și să dea ajutorul necesar pentru
grabnica lor rezolvare. Pentru mai buna cunoaștere a activității din școală,
este util să controleze și cum sînt ținute scriptele ei, să :	"	_
unor documente ca procesele-verbale ale ședințelor de
planurile calendaristice ale cadrelor didactice, planurile dc muncă pe an și
pe trimestru ale școlii ș.a.
Inspectorului nu-i este însă îngăduit să considere
scop în sine, după cum nu-i este îngăduit să se ocupe de ele exclusiv sau
să le dedice în cea mai mare parte timpul petrecut la secție sau la școală.
El este chemat să înțeleagă că toate acestea trebuie subordonate preocupării
de căpetenie — aceea de a îndruma nemijlocit conținutul procesului in-
structiv-educativ, de a ajuta la ridicarea calității muncii învățătorilor ți

CitUi
in acest numâr :
Modernizarea predării — pag. 3.
Elemente noi în predarea disciplinelor —
pag 4—5
Programele de istorie pentru clasele VII,
VIII și XI — pag. 6, 7, 3
Conferința internațională de Ia Grenoble
— P.ag- 8

profesorilor, a diriginților și directorilor. Această cerință este și motivul pen-
tru care criteriul de selecționare a celor ce fac parte din aparatul de în-
drumare și control al învățămîntului este buna pregătire pedagogică și de
specialitate, experiența valoroasă la catedră.
Iată un inspector care — nimic de zis — intră la foarte multe ore și,
mai mult, obișnuiește să discute cu cadrele didactice pe marginea lecțiilor
la eare a asistat. Dar de ce natură sînt observațiile Iui ? „Tovarășe profesor
— spune acest inspector — pentru ce la răspuns îi scoateți pe elevi la
tablă ?“, sau : „Trebuie să antrenați mai mult clasa la explicarea noilor
cunoștințe", sau : „Fixarea cunoștințelor ați făcut-o prea fugitiv, puteați să
aduceți și unele elemente noi“ etc. Și cu asemenea observații — de altfel
foarte întemeiate — inspectorul se consideră achitat de sarcina de a se
ocupa de conținutul activității cu clasa.
Ne poate mulțumi o asemenea inspecție ? Fără îndoială că nu. Aspec-
tele de care se ocupă ea sînt desigur importante ; oricine știe că neglijarea
lor scade efectul muncii profesorului. Dar în analiza pe care o face lecțiilor,
inspectorul nu poate să se oprească numai la asemenea aspecte, să le aibă
în vedere numai pe ele. El trebuie să ducă analiza mai departe, mai adînc,
la problemele privind nivelul științific, puritatea ideologică, orientarea
politică a lecției. In nici un caz inspectorul nu poate să scape din vedere
măsura în care lecția a contribuit Ia formarea gîndirii logice a elevilor, a
concepției lor matcrialist-dialectice despre lume și viață ; în nici un caz nu-i
este îngăduit să treacă neobservată valoarea educativă a lecției, să nu cer-
ceteze dacă profesorul a folosit toate resursele ei pentru educarea copiilor
în spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar, în spi-
ritul ateismului, pentru cultivarea trăsăturilor moralei comuniste.
Tocmai asemenea aspecte, analizate cu competență, fac să crească
prestigiul inspectorului, sînt criteriul aprecierii pozitive care se dă muncii
sale în școală. Căci — se știe — cadrele didactice primesc cu bunăvoință
și observațiile privitoare la modul cum își organizează lecțiile. Dar nu
după ele judecă în fapt greutatea și seriozitatea ajutorului pe care l-au pri-
mit din partea inspectorului. Numai atunci cînd acesta pătrunde în con-
ținutul lecției, analizind în cunoștință de cauză esența muncii în clasă,
profesorul simte că are de-a face cu un veritabil cunoscător al problemelor
disciplinei lui, nu cu un diletant, și îi privește ajutorul ca atare.
Precizările de mai sus sînt valabile și în cazul controlului activității în
afară de clasă și extrașcolare desfășurate de elevi sub conducerea cadrelor
didactice. Care este orientarea programelor cultural-artistice pe care peda-
gogii le pregătesc cu copiii ? Scenetele și textele — adeseori datorate unor
creatori din școală — sînt ele corecte în conținut, nu prezintă greșit unele
probleme, nu cuprind confuzii ideologice ? — iată alte probleme care tre-
buie să stea în atenția inspectorului atunci cînd analizează munca din
școală.
Pentru a spori competența inspectorilor în munca de îndrumare și
control, mulți șefi de secții se interesează îndeaproape de perfecționarea
profesională a acestora. Ei îi îndrumează să studieze permanent și cu serio-
zitate, să se informeze regulat în problemele pedagogice și ale specialității
lor, le creează condiții să predea la clasă în specialitate, se interesează de
încadrarea lor într-o formă corespunzătoare a învățămîntului ideologic. Fără
îndoială, aceasta este o orientare bună, căci acela care îndrumă și contro-
lează pe învățători și profesori trebuie să fie, ca pregătire profesională și
politică, mult deasupra oricăruia dintre ci.
Dacă îndatoririle inspectorului în ceea ce privește îndrumarea procesu-
lui instructiv-educativ, a muncii din școală vor fi privite în acest mod,
putem fi siguri că strădaniile lui vor avea efecte pe măsura misiunii de
■nare răspundere ce i-a fost încredințată.
■in iw
Eu și gramatica
ramatica «u mi-a
plăcut. De ce,
n-aș putea spune.
N-oi fi avut la
vreme o călăuză
pricepută, care să
mă introducă în
labirintul tainelor
ei, sau nu m-am străduit eu să
mă apropii de dinsa ? Fapt e că
în fața unui text dat spre analiză
mi se punea parcă o ceață dinain-
tea ochilor, de nu mai puteam
distinge o prepoziție de o con-
juncție.
Cu toate gravele lacune din cu-
noștințele mele gramaticale cla-
sa o treceam an de an, pentru că
cm avut întotdeauna colegi buni,
care nu m-au lăsat niciodată să
mă înec In plus, tata și mama
erau profesori ți urcau în fiecare
dimineața aceleași scări de
școală ca -i mine și cred că a
trcj în cu-;-’<ă fi prezența lor
in cancelarie.
Ața m-am trezit într-un înce-
put de septembrie, tind zilele
erau galbene ți calde ca un pa-
har de ceai, că încep un nou an
școlar. Profesorii care s-au pe-
rindat la catedră erau aceiași de
anul trecut. Numai la romină a
intrat un bărbat străin, de sta-
tură potrivită, cu ani puțini la
număr. Cum a ajuns lingă ta-
blă, ne-a dat bună ziua și și-a
spus numele: Tiberiu Gherguș.
Noi am rămas impresionați de
faptul că s-a prezentat. Pină a-
tunci. nici unul din vechii noștri
dascăli nu fi-a declinat numele.
Ne credeau, se vede, prea mor-
moloci pentru asta.
La vorbă, Tibenu Gherguș.
era blind de tot, ceea ce ne-a fă-
cut să credem că la orele Iui rom
putea călători in imperiul ne-
mărginit al fanteziei. Foarte au-
rind însă a început să ne plim-
be prin toctă gramatica. Deprins
să nu contribui în asemenea ca-
zuri cu răspunsuri, m-am lăsat
furat de chipul blond al Lillamt.
gindindu-mă cum să fac so-i în-
tilnesc cel puțin azi ochii mari
șt cuminți. In ultima vreme o
vedeam tot mai rar in fereastra
casei fi tot mai greu se prindea
în vorbă cu mine. Negricea a
vea poate dreptate tind susținea
că fi Fierăseu trece seara pe
sub castanii de pe bulevard lot
pentru genele ei lungi. Dacă ar
fi așa, îl ating Ia prima ocazie.
Profesoral m-a văzut, probabil
plutind la cec* de kilometri dis-
tanță, căci a căutat să mă rea-
ducă la realitate. Cînd m-am tre-
zit înțepat cu întrebarea, m-am
bîlbîit ca un netot fi am debitat
în cele dm urmă niște enormități,
de-a ris întreaga clasă de per-
formanțele mele gramatice. Gher-
guș s-a uitat mirat la mine fi a
mai scuturat sacul meu de cu-
noștințe gramaticale, pînă fi-a
dat seama că e got Așa a proce-
dat fi cu Arsenescu, Jordea șăNe
gricea. Interesant, ce repede ne-a
descoperit sărăcia Ia toți deo-
dată !
Am avut, după aceea, o oră de
istorie a literaturii, in care l-am
ascultat cu gurile căscate. Pe
mine m-a întrebat de două on la
rind și, pentru că i-am răspuns
bine, m-a răsplătit cu nota maxi-
mă, zîmbindu-mi afabil. De aceea
la gramatică am lăsat-o mai
moale, căci nu eram numai eu
în clasă pe care să-l asculte, ci
fi alții. Spre delăsare m-a îm-
pins și faptul că Negricea m-a
dus în ajun în parcul orașului și
mi-a arătat-o, pe poteca ce se
pierdea în zare, pe Liliana, plim-
bîndu-se cu Fierăscu. N-am mai
fost bun de nimic și, sigur, nici
de gramatică.
A doua zi Gherguș m-a scos la
tablă fi m-a torturat ca pe un a-
devărat mucenic. Cu toate a-
cestea, din creierul meu n-a să-
rit nici un substantiv epicen și
nici un adjectiv cu o singură ter-
minație. Consecința a fost că
profesorul nu s-a mai purtat cu
mine blind, ci rece și distant. In
vorbă avea o ironie tăioasă și
usturătoare, dar notă, cum se cu-
venea, nu mi-a pus.
Toată ziua am fost amărît. Me-
reu mă împiedicam de amintirea
scenei de la tablă. Mă necăjea,
nu-i vorbă, fi trădarea Lilianei.
De ce l-o fi preferind pe Fierăs-
cu ți nu pe mine ?
Ca să arăt că sînt stăpîn pe
mine fi că nu mă las plecat de
orice vînt, m-am hotărît să tra-
tez morfologia cu dispreț și să
nu pun mina pe carte. Dar Gher-
guș a ghicit, probabil, ce se pe-
trece în tainițele mele sufletești,
căci la orele de gramatică ce au
urmat nu m-a învrednicit cu nici
o atenție, de parcă n-aș fi exis-
tat în clasă. Tot timpul s-a ocu-
pat de Arsenescu, de Negricea fi
Jorden, pentru succesele înregis-
trate.
Eu, între timp, m-am dezum-
flat ca un cauciuc plesnit la o
margine, însă liniște tot nu
mi-am găsit. Pe de o parte mă
rodea desconsiderarea profesoru-
lui, pe de alta, așteptam totuși
să mă întrebe din clipă în clipă.
Din pricina aceasta inima îmi
sărea din cui de nenumărate ori
in cele 20 de minute de la înce-
putul orei, pentru că întrebările
curgeau întotdeauna multe fi re-
pezi ca o ploaie de vară. In ten-
siune mă ținea apoi fi obiceiul
lui Gherguș de a se uita țintă la
tine, de credeai că te străpunge
cu privirea și, cînd erai convins
că ție iți va adresa întrebarea ft
stăteai gata să sari în sus cu răs-
punsul. striga un alt elev, din
colțul opus al clasei. Cu aseme-
nea sistem inchizitorial ținea
toată clasa încordată, de nu mai
puteai să-ți lași gindul să zboare
peste pervazul ferestrei nici o fă-
rimă de vreme. De aceea, cînd a-
jungeam la partea a doua a lec-
ției, răsuflăm ușurat. Imediat ce
se anunța subiectul lecției noi
așteptam liniștit glasul de argint
al clopoțelului, să sune de ieșire.
Boieria mea din partea a doua
a lecției n-a ținut însă multă
vreme, căci intr-o zi m-am trezit
pe tablă cu niște exemple al că-
ror conținut mă lovea direct. De
exemplu ; „Inteligența fără mun-
că nu dă roade bogate*. Sau :
„Ing'.mfarea nu e o calitate, ci
un defect". Dictindu-le< Gherguș
nu se uita la mine, ci undeva
departe, în fundul clasei. Era o
dovadă in plus că pe mine mă
binecuvântează cu asemenea afo-
risme fi de necaz nu-mi găseam
loc. Deși nu mă privea în față,
simțeam totuși că mă spionează
cu coada ochiului, ca să înregis-
treze efectul vorbelor lui fi asia
mă necăjea și mai mult.
Totufi, iiieâpățînarea de a re-
zista pe poziții o mențineam mai
departe, pem~u că nu înțelegeam
să îngenunchez în fața lui Gher-
guș cu una cu două. E adevărat
că de cînd mă ținea, prin exem-
plele lui, cu ochii la tablă, înce-
puse să mi se împrăștie ceața de
dinaintea ochilor. Dar de învățat
serios nu voiam să învăț, căci
aveam și eu ambiția mea. Con-
secința a fost că profesorul a
continuat cu exemplele lui ustu-
rătoare. Ba o dată a făcut chiar
aluzie — cel puțin așa mi s-a
părut — la Liliana. Cine ii va fi
vorbit despre asta, n-aș putea
spune. Probabil că m-a văzut
acum o săptămînă, stînd între
castanii de la poarta ei. Liliana
a fost dură și distantă cu mine
ca o castelană cu netrebnicul ei
paj. S-a retras imediat după
poartă și mi-a vorbit de acolo,
printre zăbrele, ca la deținuți.
Două zile am urît-o de moarte și
am vrut s-o șterg din amintire,
zicîndu-mi că-i înaltă ca aracii
de fasole și are un cap blond ca
o păpădie de pe șanțuri, dar pe
urmă am simțit un gol în suflet
și am așezat-o iar la locul cuve-
nit. Am făcut așa pentru că vina
distanței dintre mine și ea n-am
trecut-o pe socoteala ei, ci pe a
lui Fierăscu. El era omul cu care
trebuia să mă răfuiesc!
Și într-o bună zi m-am răfuit:
i-am sustras înainte de ora de
limba romînă caietul cu lucrări
fi l-am inmormintat în sertarul
catedrei. La Gherguș lipsa unei
teme echivala cu dezastrul unui
doi. Acum așteptam nerăbdător
să văd ce se întimplă cu unul
din corifeii clasei ți cum din cu-
nuna lui de lauri se desprinde
prima frunză veștejită de eșec.
— Unde ți-e caietul, Fierăscu ?
l-a întrebat Gherguș, oprindu-se
din controlul lucrărilor în fața
lui, cu creionul cel roșu între de-
gete.
— L-am avut pînă în pauza
aceasta, tovarășe profesor, însă
nu știu cine mi l-a luat...
— I/-ai avut ?
— Pe cuvinlul meu de cinste !
— s-a frămintat Fierăscu.
— Cine a luat caietul băiatu-
lui ? — a ridicat ochii profesorul.
Punind întrebarea, a scrutat
clasa pînă in ultima bancă. Cum
întîmplarea a vrut ca ochii lui să
se oprească mai mult asupra lui
Negricea, acesta s-a sculat stin-
jenit și a mărturisit că a văzut
pe unul dintre colegi furișindu-se
cu un caiet pe lingă catedră, dar
nu-și amintește cine a fost.
— Și chiar nu știi ? — a între-
bat zimbind Tiberiu Gherguș.
— Cit mi-a fost posibil, v-am
spus. Mai mult să nu-mi cereți.
— Mulțumesc, Negricea J
Și Gherguș n-a mai stăruit In
schimb, ne-a anunțat că ora vii-
toare va face o examinare gene-
rală, căci se apropie încheierea
trimestrului.
In timpul acesta, eu stăteam
ca pe jar. Tot sîngele îmi năvă-
lise în obraji și tîmplele îmi
zvîcneau să plesnească. Cine m-a
pus să-l împing pe Fierăscu spre
cazanul cu smoală ? Acum eu
eram acela care mă pirjoleam
întrînsul, nu Fierăscu. Și asta nu-
mai din cauza lui Negricea ’ Cum
a sunat de ieșire, am tăbărit asu-
pra lui și l-am împroșcat cu vor-
be de ocară. Eu aveam impresia
că eram tot cel tare și influent
de odinioară și că la nevoie mă
puteam bizui pe ajutorul colegi-
lor. Or, acum aflam cu surprin-
dere că o parte dintre ei m-au
părăsit ca să intre în grațiile lui
Gherguș.
Am hotărît ca la ora de exa-
minare generală să mă evaporez
din clasă. Cum nu puteam insă
să fac asta decît după o preala-
bilă învoire din partea profesoru-
lui, căci altfel clasa mi-ar fi se-
sizat absența și m-ar fi demascat
(simpatia o pierdusem de la în-
lîmplarea cu caietul), înainte de
oră m-am prezentat smerit la
Gherguș și l-am rugat, ca din
partea părinților, să mă învoiască
pentru o treabă urgentă. S-a uitat
cercetător la mine, s-a gîndit o
clipă fi mi-a spus apăsat:
— Te învoiesc, dar puțin mai
tîrziu.
N-am avut ce face și a treoult
să trec în bancă. Eram mai mult
ca sigur că are să mă tăbîrcească
de n-am să fiu bun nici să ajung
acasă. Dar trebuia să tac și să
înghit oricît pelin mi-ar fi pus
dinainte. De aceea, cînd am vă-
zut că nu începe cu mine, am
rămas o clipă nedumerit. Mi-am
zis însă că poate nu vrea să-și
arate prea de-a dreptul intenția
fi am așteptat enervat rîndjul al
doilea. Nici de astă dată nu
mi-am auzit însă numele. I-a as-
cultat la rînd pe Anghel, pe Ba-
labaș, pe Băjan, pe Bojenescu fi
așa mai departe. De fiecare dată
cînd se întorcea cîte un coleg de
pe timpul de bătaie, săream în
sus, presupunind că mi-a sunat
fi mie ceasul, pentru că Gherguș
nu obișnuia nicicînd să ia unul
după altul numele din catalog.
De fiecare dată însă mă așezam
moleșit la loc.
In sfîrșit, pînă la mine nu mai
rămăseseră decît doi. După Her-
ța și lenculescu m-a strigat.
— Lumineanu !
Am pornit spre tablă lac de su-
doare. Știam bine ce mă așteaptă
la locul execuției. N-am făcut
însă nici o jumătate de distanța
pînă la tablă și Gherguș, pri-
vindu-mă cu atenție cum vin
spre dinsul, se făcu a-fi aduce
aminte :
— Mi-ai cerut parcă voie să te
duci. Poți pleca, dacă vrei, și
scuză-mă că nu mi-am amintit
mai repede.
Coborind scările, mi-am dat
seama că el a înțeles că l-am
mințit fără rușine și m-a pe-
depsit pentru asta cu vîrf și în-
desat. A fost totuși om cumse-
cade că nu m-a atins nici acum
cu o notă proastă, deși știa bine
că nu eram pregătit. Se vede că
pînă la urmă avea intenții bune
cu mine, căci altfel era vai și
amar de pielea mea. Acum, cel
puțin dacă nu i-ar spune tatii
isprava făcută, să nu mai încasez
și de la dînsul o porție de mo-
rală...
Gindul următor ce-mi trecu
prin creier a fost să mă apuc fi
eu de gramatică, pentru că am
ajuns să hoinăresc pe străzile
orașului numai din pricina ei si
lucrul nu-mi plăcea. O fi con-
tribuit poate, la hotărîrea asta,
și atmosfera generală — aleile
parcului pline de foi ruginite,
băncile goale și umede, copacii
triști ca niște schelete. Fără să
vreau, mă apucase un sentiment
de nostalgie fi regret. Nostalgie
după soarele unei bune dispoziții,
de altă dată, regret după priete-
nia pierdută a colegilor. Acum
eram singur, ca frunzele în furtu-
nă. De ce? Din simplă prostie fi
încăpățânare. De mîine mă apuc
serios să învăț gramatica .' •
Pînă să vină mîine, a trecut
însă pe la mine Negricea să-mi
spună că a văzut la Fierăscu fo-
tografia Lilianei. Cunoșteam fo-
logratia aceea, pentru că o căpă-
tasem fi eu mai demult, de ziua
mea. imnreună cu un volum de
poezii. Dar intr-o seară- după ce
m-am certat cu Liliana, i-am fă-
cut fotografiei barbă și mustăți
și am arătat-o lui Țugulea și Bă-
jan. Băieții i-au raportat imediat
și Liliana n-a mai vrut să știe
de mine. Credeam la început că
e o simplă înnorare de vară, care
va trece cu timpul, dar cu cît
timpul trecea, ea se distanța și
mai tare. Și atitudinea ei nu
m-ar fi durut atîta, dacă între noi
nu s-ar fi interpus tocilarul ace-
la de Fierăscu. Pe sub castanii
de la poarta ei am trecut în fie-
care seară. La colțul străzii am
așteptat-o zile de-a rîndul, dar
degeaba. De ochii de cicoare ai
Lilianei n-am mai putut da.
Așa m-am trezit iar vineri la
ora de gramatică. Pentru că sub-
ordonatele atributive erau com-
plet străine de mine, mi-am pro-
pus să mă închin profesorului ș!
să-l rog să mă asculte abia ora
viitoare, făgăduindu-i solemn să
învăț pînă atunci toată gramati
ca. Temenelele însă nu le-am
mai putut face, căci pe ușă a
părut o mare de capete de pro-
fesori. Printre ei, mama și tata
— Ce-i asta ? am întrebat a-
larmat pe Negricea.
— Lecție deschisă I
— Cînd s-a anunțat ?
— Săptămînă trecută la ora de
gramatică.
Și eu să nu știu nimic ! Se vede
că a anunțat-o după ieșirea mea
din clasă. Acuma ce mă jac ?
Are să fie dezastru !
Și, intr-adevăr, dezastru a fost.
Gherguș m-a bombardat tot
timpul cu întrebări. Răspunsuri-
le mele au fost deplorabile, iar
nota urîtă. De rușine îmi venea
să sar pe fereastră ca să nu mai
dau ochii cu nimeni.
Mama și tata fierbeau, proba-
bil, de enervare in fundul clasei
și abia așteptau să se termine
calvarul acesta bine regizat. Și
eu, care credeam că Gherguș
n-are să îndrăznească si-mt dea
media patru la gramatică din
considerație față de părinți !...
Acasă a fost furtună mare.
Mama a fulgerat, tata a tunat și
de la amîndoi au plouat asupra
mea vorbe aspre și reproșuri
dure. Cîteva zile, pe urmă, la
acasă parcă fusese o înmormîn-
tare. Părinții umblau supărațu
eu mă simțeam grozav de stin-
gher.
Din lîncezeala aceasta m-a scos
tot Gherguș, căci la proxima ora
de gramatică ne-a anunțat că zi-
lele viitoare va avea loc o nouă
lecție deschisă de gramatică.
— De astă dată nu vor mai a-
sista la lecție profesorii, ci elevii
clasei paralele, cu profesoara lor
de romînă.
„Desigur, și cu Liliana* —
mi-am zis în gind, pentru că și
lecția aceasta tot pe mine mă vi-
zează, ca și cea trecută.
Numai că acum nu mă mai
prinzi, tovarășe profesor, cu gra-
matica neînvățată! De asta ga-
rantez !
prof. TRAIAN CANTEMIR
Rîmnicu-Vîlcea
PAGINA 2
M00EENIHBE1 EHlUlI
Experiență de chimie in laboratorul Școlii medii nr. 3 din Brașov
Problemele legate de modernizarea predării preocupă, în acest început
de an școlar, un număr mereu mai mare de învățători și profesori. Aceștia
fac propuneri privind introducerea în programele școlare a unor
noțiuni legate de cele mai noi realizări ale științei și tehnicii, experimentează
mijloace noi, moderne de predare și caută cele mai bune căi de valorificare
a lor în procesul instruirii și educării elevilor.
fată, în pagina de față, cîteva aspecte privind aceste preocupări.
Elemente noi în studiul
matematicii
Marile cuceriri ale științei
tehnicii cer tot mai imperios
Și
in-
importanța
sa. îndeosebi rolul
Filme, diafilme, fotografii
în fața elevilor, la ora de geo-
grafie se perindă pe peliculă, în
cîteva minute, o parte din uria-
șele fabrici și uzine ale industri-
ei noastre chimice — Craiova,
Oatrzi, Onești-Săvinești-Roznov,
fâcîndu-i să vadă miraculoasele
transformări ale peisajului patri-
ei. După cîteva ore, colegii lor
din clasa alăturată străbat me-
ridianele globului — nu numai
cu ochii minții, pe drumurile con-
venționale trasate pe hartă, ci
privind imaginile în mișcare ce
le prezintă cele mai caracteristi-
ce elemente ale peisajului natu-
ral, al vieții social-economice,
ale culturii din diferitele țări ale
lumii. La lecțiile următoare, răs-
punsurile vin sigure, precise. Era
de așteptat : filmul stimulează
pasiunea elevilor pentru studiul
geografiei, determină o înțelege-
re mai aprofundată și mai trai-
„ nică a cunoștințelor predate.
In condițiile mijloacelor tehni-
ce audio-vizuale de care dispun
astăzi școlile, socotesc că este de
neconceput separarea lecțiilor de
geografie de imaginea filmată.
Am utilizat în anul trecut, cu re-
zultate dintre cele mai bune pen-
tru cunoștințele elevilor, nume-
roase filme și diafilme didactice.
Filme ca „Lacul Roșu", „Reteza-
tul", „Valea Oltului", „Detunata",
, Munții Apuseni", „Delta Dună-
rii", realizate de studioul „Alex.
Sahia" în colaborare cu cercetă-
torii institutelor științifice, depă-
șesc simpla valoare documentară,
fiind adevărate lecții de geogra-
fie în imagini. Pe lîngă asemenea
filme mi-am propus să utilizez în
acest an și jurnalele de actuali-
tate care prezintă realizările po-
porului, sub conducerea Partidu-
lui Muncitoresc Romîn, pe dru-
mul desăvârșirii construcției so-
cialiste în țara noastră.
în discuțiile purtate cu diferiți
colegi din țară am constatat însă
că se aduc unele obiecții utilizării
filmelor. Una din ele este aceea
că. întrucît din necesitatea de a
se face întuneric in sala de pro-
iecție elevii nu-și pot luat notițe.
întîmpină dificultăți în studiul
individual pe care trebuie să-l
efectueze acasă. Dar proiecția nu
durează toată ora și ce ne îm-
piedică, după terminarea ei, să-i
punem pe elevi să-și noteze ideile
principale ale lecției în timpul
fixării celor predate ? Se spune,
de asemenea, că în unele orașe
din provincie procurarea anumi
tor filme documentare necesită
un timp mai îndelungat. Dar,
știind din vreme ce avem de pre-
dat, planificîndu-ne cu grijă lec-
țiile, putem comanda la timp toa-
te filmele de care avem nevoie.
Cred că nu trebuie să neglijăm
nici un alt material didactic —
mai modest, dar foarte util : fo-
tografia. Desigur, luate în parte,
fotografiile nu au calitățile fil-
melor. Grupate însă în seturi, pe
anumite tematici, ele pot fi uti-
lizate cu multă eficiență, avînd
și avantajul că pot fi prezentate
pe lumină, în orice fel de sală.
Mi-am procurat cu mijloace
proprii un număr însemnat de
fotografii. Din păcate, unele din-
tre ele sînt prea mici pentru a
putea fi intuite simultan de între-
gul colectiv de elevi. Iată de ce
consider că antrenarea specialiș-
tilor în arta fotografică și a foto-
amatorilor în realizarea unor fo-
tografii documentare care să răs-
pundă necesităților predării ar
însemna un sprijin substanțial
dat profesorilor. S-ar putea con-
stitui în acest scop, bunăoară, o
comisie la nivelul Ministerului
Învățămîntului pentru întocmi-
rea tematicii și s-ar putea des-
chide un concurs fotografic pe
temele stabilite. Cele mai bune
fotografii, reproduse la dimen-
siunile necesare (de 40/50 cm) ar
putea fi difuzate în școlile de pe
întreg cuprinsul țării.
Sprijinindu-se pe imagine, mai
ales în forma ei dinamică, studiul
geografiei va fi tot mai intuitiv,
tot mai strîns legat de realitatea
contemporană.
prof GH. GHICA
Școala medie „Dr. Petru Groza"
București
troducerea unor elemente noi.
moderne în studiul matematicii
din școala medie.
Procesul de modernizare a pre-
dării disciplinelor matematice a
și început, de fapt. El trebuie
pe care îl ocupă azi în dezvolta-
rea științei și tehnicii moderne.
Credem că o asemenea lecție
ne-ar putea ajuta mult să-i con-
vingem pe elevi de necesitatea
studierii profunde a disciplinelor
extins
și aceasta se poate
realiza cel mai bine, după părerea
noastră, odată cu introducerea
noilor programe pentru școala de
12 ani. Intr-adevăr, începind din
toamna viitoare, școala medie va
primi absolvenți ai școlilor gene-
rale de 8 ani, tineri cu o pregă-
tire mai largă, cu o gîndire mai
dezvoltată decît cei pe care îi
primea în trecut. Există așa dar
condițiile pentru a adînci studiul
matematicii în ultimele clase ale
învățămîntului de cultură gene-
rală. pentru a-1 face să răspundă
mai bine cerințelor actuale.
Credem că ar fi bine ca. așa
cum s-a procedat cu programele
pentru școala generală de 8 ani.
și programele claselor IX-XII să
fie puse în discuția cadrelor di-
dactice, care ar putea aduce o
contribuție însemnată la moder-
nizarea conținutului lor. în ceea
ce ne privește, am dori să facem
cîteva sugestii privind modul
cum ar putea fi modernizată pro-
grama de matematică pentru cla-
sa a IX-a.
Socotim în primul rînd nece-
sar să se prevadă în programă —
și desigur și în manuale — o
lecție introductivă în care să se
matematice.
Considerăm,
apoi, că teoria
precizeze
obiectul matematicii,
mulțimilor trebuie să-și aibă lo-
cul la începutul programei, pen-
tru ca întreg studiul ulterior al
algebrei și geometriei să se poa-
tă desfășura pe baza noțiunii de
mulțime. Ținînd seama că avan-
tajele precizării de la bun înce-
put a noțiunii de număr real sînt
incontestabile, ar fi necesar ca în
continuare să se definească —
pe lîngă numerele raționale — și
cele iraționale, întrucît introdu-
cerea lor nu prezintă mari difi-
cultăți. Problemele privitoare la
numerele reale vor putea fi a-
profundate la capitolul „Expre-
sii iraționale".
Credem de asemenea că studiul
proprietăților fundamentale al
egalităților și inegalităților ar
trebui prevăzut tot în prima par-
te a programei, deoarece aceste
proprietăți sînt folosite adesea
tacit în algebră și, mai ales, în
geometrie.
Capitolul „Expresii iraționale"
ar trebui programat după capito-
lul „Ecuații de gradul I“. Această
propunere s-a mai făcut de multe
ori, dar nu s-a acceptat — proba-
bil pentru motivul că studiind
unul după altul capitolele privi-
toare la expresiile raționale și
iraționale elevii se familiarizează
cu întreg aparatul obișnuit de
calcul algebric. Considerăm însă
că în acest fel problema nu se
rezolvă în favoarea bunei pregă-
tiri a elevilor. Astfel, nu se res-
pectă întru totul principiul acce-
sibilității (pentru elevi este mai
ușor să rezolve ecuații de gradul
I decît să opereze cu expresii ira-
ționale). Apoi, tratînd ecuațiile și
inecuațiile de gradul I înaintea
expresiilor iraționale, asigurăm
în mai mare măsură și respecta-
rea principiului continuității,
elevii aplicînd cu ușurință la
ecuații regulile calcului cu expre-
sii algebrice raționale. De ase-
menea, ar fi bine ca ei să cunoas-
că dinainte unele proprietăți ale
egalităților folosite în
proprietăților radicalilor
tici. Și. în sfîrșit, după
inecuațiilor de gradul I
tratarea
aritme-
studiul
se poate
aborda mai bine problema expre-
siilor iraționale cu sens și fără
sens în mulțimea numerelor rea-
le.
Desigur, s-ar putea face nume-
roase alte sugestii menite să
contribuie la modificarea studiu-
lui matematicii în școala medie,
pentru a-1 face să răspundă cît
mai bine cerințelor actuale. Iată
de ce subliniem încă o dată nece-
sitatea unor discuții ample pe a-
ceastă temă.
P. TOMA
profesor la Școala medie
„M. Eminescu"
București
Cu ajutorul
emcsiuni'or
televizate
Astăzi,
datorită atenției acordate de partid și gu-
vern dezvoltării învățămîntului, datorită grijii pen-
tru dotarea cît mai bogată a tuturor școlilor, avem
la dispoziție numeroase materiale didactice moder-
ne, care ne ajută să introducem în predare elemen-
te noi, deosebit de eficiente.
încă din anul școlar trecut, la școala noastră —
Școala generală de 8 ani din Furculești, raionul
Alexandria — pe lîngă folosirea mijloacelor intui-
tive obișnuite — machete, planșe, scheme, aparatu-
ră de laborator etc. — s-a acordat o atenție deose-
bită introducerii și folosirii mijloacelor audio-vi-
zuale moderne. Astfel, am început să predăm unele
lecții de literatură cu ajutorul audițiilor pe discuri
și al imprimărilor pe bandă de magnetofon și am
folosit o serie de emisiuni televizate in predarea
unor cunoștințe din domeniul științelor naturii. Pri-
mele rezultate obținute ne îndeamnă să perseverăm
pe această cale, lărgind cît mai mult sfera lecțiilor
în care vom folosi mijloacele audio-vizuale mo-
derne.
Urmărind în ultimul timp emisiunile televizate,
am constatat că multe din ele corespund cerințelor
existente în programele școlare ale diferitelor dis-
cipline. Pe lîngă prezentarea tehnicii industriale
prin intermediul unor interesante și sugestive fil-
me documentare, televiziunea noastră a început să
transmită și adevărate emisiuni-lecții, cum a fost
de pildă emisiunea consacrată producerii electrici-
tății. Se lărgește astfel mult posibilitatea de a uti-
liza televiziunea ca un auxiliar prețios în procesul
de predare a cunoștințelor, atît în vederea prezen-
tării unor fenomene științifice ca atare, cît și în
vederea ilustrării aplicațiilor tehnice, în industrie,
ale fenomenelor respective.
Ținînd seama de acest fapt, cadrele didactice din
școala noastră și-au propus să înscrie activități cu
ajutorul emisiunilor televizate nu numai în planu-
rile de muncă în afara clasei, ci în unele cazuri, în
măsura în care există o coincidență în timp, chiar
in cadrul planului curent. în acest fel, în planul
profesorilor noștri apare o rubrică nouă : lecții cu
ajutorul emisiunilor televizate.
Bineînțeles, aceasta implică o adaptare a planului
personal la condițiile pe care le oferă emisiunile
televizate din fiecare săptămînă. De aceea stabilim
în cadrul unor discuții operative, imediat după cu-
noașterea programului săptăminal al televiziunii, ce
emisiuni pot fi folosite nemijlocit la lecții și ce
emisiuni pot fi folosite pentru lărgirea cunoștințe-
lor elevilor, sub îndrumarea profesorilor, în cadrul
activităților extrașcolare.
Să presupunem, de pildă, că televiziunea trans-
mite un film didactic despre creșterea plantelor
cerealiere sau despre mecanica corpurilor fluide.
Bineînțeles că acestea vor fi folosite chiar la lecții.
La rîndul lor, emisiuni care au ca temă, de pildă,
prezentarea marilor cetăți ale chimiei sau dezvol-
tarea industriei petrolului în țara noastră, a unora
din operele scriitorilor clasici și contemporani, a
unor lucrări de artă plastică etc. pot fi folosite, în
funcție de cerințele programelor școlare, fie ca
puncte de pornire pentru lecții, fie ca materiale
ilustrative în cadrul activităților extrașcolare, în
special la cercurile de elevi. In felul acesta, deși
învață într-o simplă școală sătească, elevii noștri
pot cunoaște îndeaproape noile realizări ale știin-
ței și tehnicii din întreaga țară și chiar de dincolo
de hotarele țării, pot vedea comorile artei plastice
din marile muzee ale lumii și se familiarizează, în-
tr-o formă deosebit de atrăgătoare, cu opere dintre
cele mai valoroase ale literaturii clasice și contem-
porane
în încheiere aș vrea să fac o sugestie în vederea
extinderii formelor și metodelor de utilizare a te-
leviziunii în școală. Anume, cred că ar fi bine ca
studioul de televiziune să lărgească aria emisiuni-
lor cu caracter instructiv, în strînsă legătură cu
prevederile programelor de specialitate și cu par-
curgerea în timp a temelor respective în școli. De
asemenea, cred că ar fi foarte util ca programul
emisiunilor cu caracter didactic să fie difuzat în
școli pe o perioadă mai îndelungată, menționîndu-se
și datele aproximative cînd vor fi transmise aces-
tea. O asemenea măsură ar fi deosebit de bineve-
nită, ajutînd școlile să-și alcătuiască din timp și
în modul cel mai judicios programul lecțiilor în
care vor folosi televiziunea ca auxiliar în predare.
GH. ENACHE
directorul Școlii generale de 8 ani
din Furculești, raionul Alexandria
PAGINA 3
După cum se știe, începînd din acest an școlar,
în școlile de cultură generală se aplică noi planuri
și programe de învățămînt.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor de spe-
cialitate, chemați să realizeze în cele mai bune
condiții prevederile acestor importante documente
școlare, redacția „Gazetei invățămîntului" a solici-
tat unor metodist! ai Direcției pedagogice din ca-
drul Direcției generale a învățămîntului de cultură
generală din Ministerul învățămîntului să arate
care sînt principiile ce stau la baza actualelor pro-
grame și cum trebuie îndeplinite cerințele pe care
le cuprind acestea.
t LIMBA
|
( LITERATURA
h' ROMÎNĂ
Generalizarea învățămîntului
de 8 ani și trecerea treptată la
școala de 12 ani au creat posibi-
lități pentru pregătirea mai com-
pletă și mai temeinică a tinere-
tului școlar. Un loc important îl
ocupă, în această pregătire, lim-
ba romînă, care se studiază în a-
proape jumătate din totalul ore-
lor afectate întregii grupe a o-
biectelor umaniste. Aceasta va
duce, desigur, la mai buna însu-
șire a limbii literare de către e-
levi, la perfecționarea deprinde-
rilor lor de exprimare corectă o-
rală și scrisă, la mai buna înțe-
legere de către ei a valorii celor
mai bune opere din literatura
populară, clasică și contempo-
rană.
Preocuparea pentru întărirea
studiului limbii romîne în școa-
lă s-a concretizat în grija pentru
îmbunătățirea programelor și
manualelor școlare de specialita-
te, în elaborarea cărora au fost
respectate în mai mare măsură
cerințele pedagogice.
în acest an școlar se aplică
pentru prima dată programa cla-
sei a VlII-a a școlii generale de
8 ani. Alcătuită pe baza acelorași
principii ca și programele clase-
lor I—VII, programa clasei a
VHI-a prevede completarea și a-
dîncirea cunoștințelor studiate în
anii anteriori. Astfel, și la aceas-
tă clasă un rol important îl de-
ține lectura literară, menită să
•ontribuie la educarea patriotică,
cetățenească și estetică a elevilor
prin familiarizarea lor cu opere
din literatura clasică și contem-
porană inspirate din cele mai de
seamă momente ale vieții po-
porului nostru. Lecturile literare
sînt ordonate în manual în mod
cronologic, nu tematic ca în cla-
sele V—VII, pentru ca absol-
venții școlii generale de 8 ani să
dobindească o privire sintetică a-
supra dezvoltării literaturii ro-
mine. în acest scop se dau lecturi
din cei mai reprezentativi scri-
itori ai literaturii noastre — Ne-
culce, Bălcescu, Alecsandri, Emi-
nescu, Creangă, Caraaiale, Sla-
vici, Coșbuc, Sadoveanu, Arghezi,
precum și din opera lui Minai
Beniuc, Geo Bogza, Marin Preda,
Eugen Jebeleanu.
în ceea ce privește biografia
scriitorilor, se acordă un spațiu
mai mare studiului vieții și ac-
tivității unor scriitori ca Alec-
sandri, Eminescu, Caragiale, Sa-
doveanu, Arghezi, pentru care
programa prevede și un număr
mai mare de ore, în timp ce pen-
tru ceilalți scriitori datele biogra-
fice sînt mai restrînse.
Considerăm necesar să atragem
atenția asupra faptului că lecțiile
de romină ținute la clasa a VlII-a
nu trebuie să fie transformate în
lecții de istorie a literaturii, de
prezentare monografică a scri-
itorilor, în expuneri asupra vie-
ții și activității acestora, ci tre-
buie să păstreze caracterul unor
lecții de lectură literară, în care
accentul principal cade pe lec-
tură, pe interpretarea textului, pe
caracterizarea personajelor, pe
exerciții de vorbire și compune-
re, pe analiza stilistică a opere-
lor literare. Se impune ca
preocupările pentru proble-
mele de limbă literară și stil
să ocupe un loc mai important
decît în claăele anterioare. în
același timp, paralel cu lectura
și analiza lecturilor literare este
necesar să se acorde atenție com-
pletării cunoștințelor de teorie li-
terară ale elevilor, care trebuie
familiarizați cu noțiunile de ro-
man, operă dramatică, reportaj
literar.
La rîndul lor, orele de compu-
nere trebuie astfel organizate în-
eît să-i ajute pe elevi să gîndeas-
că mai adine, mai logic, mai or-
donat, să expună clar nu numai
o temă literară, ci orice alt su-
biect, să întocmească o recenzie,
un referat sau o dare de seamă.
La gramatică, pentru studiul
căreia s-au prevăzut cîte două
ore săptămînal, programa indică
în mod orientativ numărul de
ore pe capitole. Este important
să se insiste atît pe recapitularea
prin aplicații practice a cunoștin-
țelor predate in clasele preceden-
te, cît și pe studierea adîncită a
cunoștințelor noi, dintre care cele
mai multe se referă Ia sintaxa
frazei. O atenție deosebită se cu-
vine să fie acordată celor mai di-
ficile propoziții subordonate —
subiectivele și predicativele —
formulindu-se cît mai clar expli-
cațiile necesare, alegîndu-se cu
grijă textele ilustrative și orga-
nizindu-se cît mai multe exerci-
ții, așa îneît să se evite confuzia
intre propozițiile subiective și
subordonatele completive di-
recte, intre propozițiile predica-
tive și subordonatele circumstan-
țiale de mod. Se recomandă ca
înaintea predării subiectivelor și
predicativelor să se repete, prin
analize gramaticale variate, pro-
pozițiile subordonate completive
directe și indirecte și predicatul
nominal. Ușor de realizat în con-
dițiile predării concentrice a gra-
maticii, o asemenea recapitulare
facilitează înțelegerea propoziții-
lor subiective și predicative ca
și înlăturarea confuziilor.
Multă atenție trebuie acordată
și analizelor gramaticale sintac-
tico-morfologice în care urmează
să se aplice toate cunoștințele în-
sușite în clasele V—VIII. Este
bine ca în cadrul acestor analize
să nu se insiste asupra excepți-
ilor, asupra cazurilor rare, ci asu-
pra aspectelor limbii literare co-
recte, uzuale, subliniindu-se utili-
tatea practică a studiului grama-
ticii, care trebuie să se reflecte
în exprimarea corectă, logică.
Studierea gramaticii in cîte
două ore săptămînal în clasa a
VlII-a a dus la restrîngerea nu-
mărului de ore la lectura literară
la clasa a V-a (de Ia trei ore la
două ore). Profesorii care predau
la clasa a V a își vor organiza
predarea după instrucțiunile pen-
tru aplicarea programei de limba
romînă Ia clasa respectivă difu-
zate școlilor în acest an.
ir
Numeroasele studii recente de
istorie și critică literară, realiză-
rile obținute pe linia valorificării
moștenirii literare, ca și obser-
vațiile și propunerile profesorilor
de limba romînă, au creat condi-
ții pentru elaborarea unei noi
programe și unui nou manual de
literatura romînă pentru clasa â
X-a, destinat să slujească stu-
diului unora dintre cei mai mari
scriitori ai poporului nostul. Noul
manual vine să înlocuiască pe cel
elaborat în 1953, care a răspuns
nevoilor școlii medii timp de
mulți ani, fiind unul din primele
manuale care au tratat proble-
mele de literatură în mod știin-
țific, în lumina esteticii marxist-
leniniste. Ca și noua programă,
el aduce o serie de elemente noi
în conținutul materialului. Ast-
fel, există un singur capitol in-
troductiv (referitor la dezvolta-
rea literaturii în perioada 1870—
1916), după care urmează studi-
erea monografică a scriitorilor.
Aceasta contribuie la unitatea
manualului, făcînd în același timp
ca studiul elevilor să se desfă-
șoare în mod mai organizat.
Capitolul privitor la lupta ideo-
logică pe tărîmul literaturii face
cunoscută elevilor activitatea
„Junimii" și a „Convorbirilor li-
terare", ca și activitatea de cri-
tic literar a lui Titu Maiorescu.
Pe baza indicațiilor programei, a
materialului cuprins în manual ca
și pe baza consultării unor arti-
cole apărute în publicațiile de
specialitate („Viața romînească"
nr. 8, nr. 9 și nr. 12/1963), profe-
sorii au datoria să-i ajute pe elevi
să înțeleagă influența exercitată
de T. Maiorescu în epoca sa, rolul
activității lui în dezvoltarea lite-
raturii și a culturii romîne. Anali-
zînd în mod judicios aspectele
pozitive ca și limitele din activi-
tatea lui Titu Maiorescu, elevii
trebuie să rămînă cu o imagine
exactă a personalității lui. De a-
semenea ei trebuie să cunoască,
atunci cînd studiază pe Emines-
cu, Caragiale, Slavici, Duiliu
Zamfirescu, Panait Cerna, rolul
jucat de T. Maiorescu în viața și
activitatea lor.
Capitolul monografic „M. Emi-
nescu" a fost elaborat în manual
pe baza valoroaselor studii și ar-
ticole apărute recent, poetul fiind
înfățișat ca cel mai însemnat re-
prezentant al romantismului ro-
mînesc și ultimul mare romantic
din literatura universală. A fost
completat și capitolul monografic
„I. L. Caragiale", prin introduce-
rea unei prezentări generale a-
supra „momentelor" și schițelor,
asupra temelor și particularități-
lor artistice ale acestora. Avîn-
du-se în vedere rolul lui Duiliu
Zamfirescu în dezvoltarea roma-
nului romînesc, programa pre-
vede studiul monografic al aces-
tui scriitor și analiza literară a
romanului „Tănase Scatiu" (in-
cluse și în manual). în ceea ce
privește biografiile scriitorilor,
din conținutul acestora s-au în-
lăturat, așa cum au cerut cadrele
didactice, amănunte și date puțin
semnificative, ca și analizele u-
nor opere, care nu-și aveau ros-
tul aici. Au fost mai bine propor-
ționale unele capitole mai slab
prezentate în manualul vechi (de
exemplu, cele privitoare Ia Al.
Macedonski, la D. Th. Neculuță).
Noul manual, mult mai apro-
piat de cerințele școlii, precum și
studiile apărute cu privire
la viața și activitatea lui
M. Eminescu, I. Creangă, B. Șt.
Delavrancea, Șt. O. losif, I. L. Ca-
ragiale — spre a ne opri la cele
mai recente — oferă profesorilor
posibilitatea de a preda literatura
romînă la clasa a X-a la un ni-
vel mult superior anilor prece-
denți.
★
A fost revizuit, pentru anul
școlar în curs, și manualul de
literatură contemporană (clasa a
Xl-a), aflat la cea de a V-a edi-
ție. îmbunătățirile care i s-au a-
dus țin seama de observațiile a-
părute în articolele publicate în
presă, ca și de observațiile fă-
cute de cadrele didactice în dife-
rite consfătuiri. După cum se
știe, cu aceste prilejuri s-a sub- ,
liniat că, pe lîngă o serie de certe
calități, manualul avea și nea-
junsuri — un nțimăr prea mare
de scriitori și opere, prea mult
material informativ în capitolele
introductive și în biografii, stil
uneori defectuos și neunitar. Ți-
nîndu-se seama de aceste critici.
numărul scriitorilor studiați mo-
nografic s-a restrîns de la 29 la
21, s-au revăzut biografiile scri-
itorilor, capitolele introductive
au fost descongestionate de ex-
cesul de amănunte și date, de ti-
tluri și nume, au fost schimbate
unele texte pentru analiză. S-au
creat astfel și în clasa a Xl-a
condiții pentru îmbunătățirea
predării.
Ridicarea generală a nivelului
cunoștințelor de limba și litera-
tura romînă în școala de cultură
generală cere însă și ca cei che-
mați să o realizeze — profesorii
de specialitate — să studieze cu
atenție programele și manualele,
să-și însușească principiile pe
baza cărora au fost alcătuite și
să fie tot timpul la curent cu
ceea ce apare în domeniul specia-
lității lor, pentru a-i putea înar-
ma pe elevi cu cunoștințe bogate,
judicioase, trainice.
C. MUSCA
LIMBILE
MODERNE
în prezent, cînd legăturile internaționale
ale țării noastre se dezvoltă necontenit, cînd
se intensifică schimbul de delegații și de in-
formații în toate domeniile științei, tehnicii
și culturii, cunoașterea limbilor străine de
cercuri cît mai largi ale oamenilor muncii
capătă o importanță deosebită. întrucît ba-
zele unei asemenea cunoașteri se pun in
școala de cultură generală, în noile planuri
de învățămînt ale acestei școli s-a dat o aten-
ție deosebită studiului limbilor moderne.
Planul de învățămînt pentru clasele V-VIII.
de pildă, în care se studiază, la alegere, o
limbă străină (franceza, engleza sau rusa),
prevede sporirea numărului de ore pentru
acest studiu (de la două la trei). începind
din clasa a IX-a se studiază, tot la alegere,
și o a doua limbă străină. Locul important
pe caxe-1 ocupă acum limbile moderne în pla-
nul de învățămînt oferă posibilități sporite
peniru însușirea lor temeinică de către elevi,
răspunzînd astfel mai bine cerințelor puse de
dezvoltarea economiei și culturii noastre, ca
și dorinței părinților elevilor și cadrelor di-
dactice.
Proiectele de programe pentru studiul lim-
bilor moderne, alcătuite de Direcția pedago-
gică din Ministerul Invățămîntului cu con-
cursul unor profesori cu experiență din în-
vățămîntul mediu și superior, au fost îmbu-
nătățite pe baza propunerilor și sugestiilor
făcute de cadrele didactice și au căpătat for-
ma definitivă după ce au fost analizate și
discutate de către o comisie centrală la ni-
velul ministerului. Ele au la bază un plan
general comun, care ține seama, desigur, de
specificul fiecărei limbi.
Astfel, toate programele prevăd în primul
rînd cunoștințele din domeniul lexical, gra-
matical și fonetic, ca și regulile de citire și
de ortografie care trebuie însușite de elevi,
iar în al doilea rînd volumul de cunoștințe
și deprinderi necesare elevilor pentru citirea,
traducerea și înțelegerea unui text, precum
și pentru folosirea practică a limbii respec-
tive oral și în scris.
Cerințele formulate în programe sînt di-
ferențiate pe clase, arătînd nivelul la care
trebuie să ajungă elevii acestora în ceea ce
privește însușirea practică a limbii, adică în
formarea priceperilor și deprinderilor care să
le dea posibilitatea de a înțelege limba și
de a conversa folosind cunoștințele lexicale,
gramaticale și fonetice învățate. A-i ajuta pe
elevi în această direcție este principala sar-
cină a profesorilor care predau limbile mo-
derne in școala de cultură generală.
Se impune astfel ca, respectînd principiul
accesibilității, al continuității, al predării ju-
dicios gradate de la simplu la complex, de la
ușor la greu, profesorii să asigure însușirea
temeinică de către elevi a unui vocabular
activ, rațional dozat pentru fiecare clasă. Sar-
cina aceasta este ușurată de faptul că în
noile programe numărul de cuvinte s-a re-
dus, ca și de faptul că a fost stabilit un vo-
cabular minim, ceea ce, dind posibilitatea re-
petării vocabularului, creează condiții pentru
o mai bună însușire și fixare a lui. In primii
ani de studiu trebuie să se insiste, așa cum
cer programele, asupra însușirii unor cuvinte
uzuale, predate concentric în cadrul acelorași
teme — școala, familia, satul, orașul, patria
noastră. Aceasta va permite elevilor să-și în-
sușească în mod temeinic un lexic de bază,
care în clasele învățămîntului mediu se va
îmbogăți și completa cu un vocabular din
domeniul politico-social, tehnico-științific și
literar.
Principiul accesibilității și al predării con-
centrice trebuie să stea și la baza predării
cunoștințelor gramaticale prevăzute în noile
programe. Folosirea practică a limbii fiind
scopul principal al studiului limbilor străine,
comunicarea cunoștințelor de gramatică va fi
subordonată acestui scop. Tocmai de aceea
programele prevăd doar acel material grama-
tical care este necesar pentru folosirea prac-
tică a limbii. Trebuie menționat de asemenea
faptul că noile programe, în special în clasele
V-VIII, prevăd predarea fiecărei noțiuni de
gramatică, după ce elevii și-au însușit această
noțiune în limba romînă, înlăturîndu-se lip-
surile existente în vechile programe, unde se
mai întîlnea fenomenul invers.
O deosebită atenție trebuie acordată pre-
dării cunoștințelor de gramatică ca un mijloc
de însușire temeinică a limbii. De aceea se
recomandă ca explicațiile teoretice de gra-
matică să fie cît mai succinte, accentul că-
zînd pe însușirea practică a fenomenelor gra-
maticale, care după ce au fost înțelese și asi-
milate trebuie să devină, prin exerciții de
vorbire, automatisme.
Programa prevede, la toate limbile, lecții
introductive orale pentru predarea lexicului,
cere folosirea largă a unor exerciții de tip
cît mai variat, precum și folosirea cu regula-
ritate a materialului intuitiv audio-vizual me-
nit să contribuie la o cît mai bună fixare a
cunoștințelor.
Succesul predării limbilor moderne va pu-
tea fi pe deplin asigurat în măsura în care
profesorii vor pune accentul principal pe dez-
voltarea vorbirii elevilor în limba respectivă.
MARIA TARASOV
PAGINA 4
MATICĂ
geometria
în clasele V și VI,
ore pe săptămînă),
determinată
elevii își vor fi însușit
și cunoș-
p. mihAileanu
ȘTIINȚE
BIOLOGICE
fi-
con-
de pildă „Influența
nerală (în
lonarea în
de studiu
sibilitatea
și
și
noua programă nu mai
un asemenea capitol. In
s-a introdus un capitol
fracții zecimale, întrucît
tica se predă numai în
include
schimb,
despre
aritme-
doi ani.
OTILIA ANGHEL
profesor emerit
clasa a VIII-a). Eșa-
acest mod a obiectelor
oferă profesorilor po-
dea explica mai clar
Conform noului plan de învă-
țămînt al școlii generale de 8 ani,
care se va aplica treptat începînd
cu anul școlar 1964—1965, elevii
acestei școli studiază aritmetica
calculul
și volu-
La o oră de geometrie în clasa a VII-a, la Școala de 8 ani din satul
(Hulești, raionul Fălticeni,
metric, în legătură cu
perimetrelor, al ariilor
melor studiate.
Studierea întregului
aritmetică în clasa a
ma de noutățile științifice
s-a accentuat latura practică
economică a cunoștințelor.
în programa de anatomie și
7 ani
cele privind sistemul
să se aibă în
are criterii
vedere în cantinir
științifice, cum
curs de
V-a are
MATE

plană în clasele VI și VII, alge-
bra în clasele VII și VIII, geo-
metria în spațiu în clasa a
VIII-a. Se constată, ca un ele-
ment nou față de planul de în-
vățămînt anterior, extinderea
studiului algebrei (predată în
decurs de doi ani, în cîte două
de rolul important al acestei dis-
cipline pentru întregul studiu al
matematicii.
Modificările intervenite în pla-
nul de învățămînt se răsfrîng în
programe, în acest an școlar, nu-
mai asupra studiului aritmeticii
înHdasa a V-a. în această clasă
se reiau, se dezvoltă în mod sis-
tematic și se consolidează noțiu-
nile pe care elevii le-au căpătat
în clasele anterioare și, în ace-
lași timp, are Ioc îmbogățirea a-




cestor cunoștințe prin introduce-
rea unor teme noi. Astfel, elevii
studiază numerația, sistemul me-
tric, operații cu numere întregi
și zecimale, divizibilitatea nume-
relor, fracții ordinare și fracții
zecimale.
Spre deosebire de programa
anterioară, care cuprindea și ca-
pitolul „Elemente de geometrie",
La începutul anului, numerele
zecimale se introduc cu ajutorul
măsurării unei lungimi și apoi,
în cadrul capitolului „operații cu
numere întregi și zecimale*, se
fac toate operațiile cu aceste
numere, se consolidează și se am-
plifică cunoștințele pe care elevii
le-au căpătat despre ele în anii
anteriori. Predarea numerelor
zecimale s-a introdus aici și
pentru a se putea folosi încă de
la începutul anului sistemul me-
tric. La sfirșitul anului, după ce
tințele despre fracțiile ordinare,
fracțiile zecimale vor putea fi
studiate sistematic, așa încît ei
să-și însușească cît mai bine cu-
noștințele privitoare la transfor-
marea unei fracții ordinare in
fracție zecimală și invers, in acest
fel elevii clasei a V-a vor capata
toate cunoștințele despre fracții
zecimale.
în cadrul capitolului „Operații
cu numere întregi și zecimale"
s-au introdus noțiuni despre tra-
pez, despre perimetrul și aria sa,
despre cerc, despre lungimea și
aria lui, despre paralelipipedul
dreptunghic, aria și volumul său,
despre aria și volumul cilindrului
(care în vechea programă for-
mau un capitol aparte). Asigurînd
însușirea temeinică de către elevi
a acestor noțiuni profesorii vor
avea posibilitatea să efectueze cu
ei și probleme cu conținut geo-
drept scop să-i deprindă pe elevi
cu efectuarea conștientă, rapidă
și corectă a diferitelor operații
cu numere întregi și fracționare
și, în același timp, cu aplicarea
cunoștințelor dobîndite la rezol-
varea problemelor simple cu ca-
racter practic.
Programele pentru clasele VI
și VII nu au suferit nici o modi-
ficare. în clasa a VII-a, pentru a
se putea utiliza în studiul geo-
metriei cunoștințele despre ra-
poarte și proporții studiate în
cadrul aritmeticii, este necesar să
SI •
<7	•
■
Prelungirea duratei de studiu
în școala de 8 ani a creat condi-
ții mai bune de studiere a știin-
țelor biologice, deoarece cunoș-
tințele au putut fi eșalonate pe o
perioadă mai mare de timp și,
totodată, a devenit posibilă inclu-
derea în programe a unor cunoș-
tințe noi, care aduc o contribuție
mai însemnată la lărgirea orizon-
tului științific al elevilor.
Ținîndu-se seama de particula-
ritățile de vîrstă ale elevi-
lor școlii de 8 ani, ca și de
propunerile întemeiate ale cadre-
lor didactice — care au cerut ca
în eșalonarea materiei pe clase
sînt apariția vieții pe pămînt și
procesul evolutiv al ființelor —
studiul distinct al științelor bio-
logice în această școală începe cu
botanica (la clasa a V-a), conti-
nuă în mod firesc cu zoologia (la
clasa a Vl-a), cu anatomia și fi-
ziologia omului împreună cu
igiena (în clasa a VII-a), înche-
indu-se cu noțiuni de biologie ge-
cunoștințele privind înfățișarea,
comportarea, unele particularități
și funcțiuni fiziologice ale. ființe-
lor, facilitează înarmarea elevilor
cu bazele concepției materialist-
dialectice despre lume, cu de-
prinderi practice de muncă.
în anul școlar curent se folo-
sește încă un plan de tranziție
conform căruia se studiază în cla-
sa a Vl-a anatomia și fiziologia
omului, iar în clasa a VII-a igiena.
Studiul noțiunilor de biologie ge-
nerală în clasa a VIII-a va avea
se predea primele 8 saptamini ale
anului școlar cîte trei ore de a-
ritmetică și o oră de geometrie
săptămînal, urmînd ca în urmă-
toarele 8 săptămîni numărul de
ore să se inverseze și apoi atît
aritmetica cît și geometria să se
predea în cîte două ore săptămî-
nal.
în clasa a VIII-a se studiază
algebra și geometria în spațiu.
Spre deosebire de școala de 7 ani,
în care predarea algebrei se rea-
liza în 49 de ore, acum ea se pre-
dă In cîte trei ore săptămînal,
adică în 93 de ore. Avîndu-se în
vedere numărul sporit de ore,
precum și faptul că în clasa a
VIII-a capacitatea de înțelegere
a elevilor este mai dezvoltată,
datorită faptului că sînt mai mari
cu un an, în programa de algebră
s-au introdus, în plus față de
proiectul de programă, unele
teme privind cubul binomului
(sumei sau diferenței), diferite
metode de descompunere a poli-
noamelor în factori ireductibili
(exerciții simple), ecuații cu coe-
ficienți literali și sisteme de două
ecuații cu două necunoscute cu
coeficienți literali. întrucît însă
aceste modificări au fost operate
în programe după publicarea
concursului pentru manuale, în
manualul de algebră al clasei a
VIII-a temele menționate nu sint
tratate (cu excepția ecuației cu
coeficienți literali). Le revine deci
profesorilor sarcina de a explica
loc cu începere din anul școlar
1965—1966.
în programele de botanică (cla-
sa a V-a) și anatomia și fiziologia
omului (clasa a Vl-a) s-au adus
încă din anul 1963/1964 o serie de
modificări care au în vedere mai
buna pregătire a elevilor. Astfel,
în programa de botanică pentru
clasa a V-a s-au operat o serie de
reduceri, scoțîndu-se anumite
noțiuni, paragrafe, teme și lecții
care se repetau la alte clase, su-
praîncărcînd astfel pe elevi. De
exemplu, au fost scoase temele
„Cireșul" (din capitolul „Pomi
roditori"), „Mesteacănul" (din ca-
pitolul „Arbori de pădure"), „Iz-
mă bună" și „Macul" (din capito-
lul „Plante medicinale").
în programa de anatomie și
fiziologie a omului pentru clasa
a Vl-a s-au reformulat unele
teme, în scopul de a le da o pre-
zentare mai sistematică. Așa s-a
procedat, de pildă, la capitolul
„Cunoașterea generală a orga-
nismului*. De asemenea, unele
capitole au fost completate cu
teme care vin să întărească con-
ținutul lor. Bunăoară, la capito-
lul „Sistemul nervos" a fost a-
dăugată tema „Sistemul nervos
vegetativ". Pentru ca elevii să
poată aprofunda temele de bază
s-au scos unele cunoștințe nee-
sențiale, cum erau cele cuprinse
în capitolul ..Organele de simț".
Pentru obiectul „Igiena", care
se studiază în clasa a VII-a, a fost
elaborată, în colaborare cu Minis-
terul Sănătății și Prevederilor
Sociale, o programă nouă. Aceas-
ta cuprinde capitole, teme și lec-
ții inexistente anterior în pro-
gramele de anatomie, fiziologie și
igienă a omului, materie care se
preda în clasa a VII-a a școlii de
mediului extern asupra sănă-
tății", „Igiena principalelor sis-
teme și organe*. „Igiena per-
sonală", „Măsuri de protecție a
muncii", „Măsuri luate de stat
pentru prevenirea și combaterea
bolilor profesionale" etc. Progra-
ma de igienă are un caracter
educativ practic, urmărind să dea
elevilor cunoștințe și deprinderi
în legătură cu îngrijirea sănătă-
ții. Se arată, astfel, regimul ali-
mentar, de muncă și de odihnă
necesar pentru buna funcționare
a organismului, precum și conse-
cințele survenite prin nerespec-
tarea regulilor de igienă, se men-
în mod cit mai clar aceste teme
și de a alege pentru ele exerciții
adecvate, astfel încît cunoștințele
respective să fie însușite de către
elevi în bune condiții. Pentru
studierea cubului binomului (su-
mei sau diferenței) trebuie alese,
în general, exerciții simple. O
deosebită atenție trebuie acorda-
tă însușirii temeinice de către
elevi a exercițiilor privind des-
compunerea polinoamelor în fac-
tori ireductibili prin diferite me-
tode. Se recomandă ca ia opera-
țiile cu polinoame să se evite cal-
cule cu expresii prea complicate.
De asemenea, la rezolvarea ecua-
țiilor și a sistemelor de ecuații cu
coeficienți literali se vor căuta
exemple cît mai ilustrative.
O grijă deosebită trebuie acor-
dată, în predarea tuturor disci-
plinelor matematice, alegerii pro-
blemelor — atît a celor ce se
efectuează în clasă cît și a celor
care se dau pentru a fi rezolvate
de elevi acasă. Problemele tre-
buie să fie gradate judicios din
punctul de vedere al dificultății
de rezolvare, să fie accesibile
elevilor din clasa respectivă, să
cuprindă cît mai mult posibil
date din diferite domenii ale pro-
ducției industriale și agricole,
ale tehnicii, din viața școlii, pen-
tru a contribui cît mai larg ia
legătura invățămintului cu prac-
tica, cu viața.
ționează mijloacele de luptă îm-
potriva bolilor infecțioase etc.
Au fost îmbunătățite. în același
timp, programele de științe bio-
logice pentru clasele IX—XL
Programa de zoologie pentru cla-
sa a IX-a, de exemplu, accen-
tuează ordinea sistematică în pre-
zentarea animalelor, iar pentru a
sublinia mai bine legătura lor
filogenetică se amintesc, aproape
la fiecare grupă, și unele forme
dispărute de moluște, artropode,
pești, reptile, păsări. Pe tot par-
cursul programei s-a ținut sea-
ziologie a omului pentru clasa a
X-a s-au făcut reduceri substan-
țiale în vederea înlăturării su-
praîncărcării elevilor. S-au re-
strîns capitolele privitoare la
compoziția chimică a corpului
omenesc, la celulă, la funcțiile de
relație și funcțiile de nutriție. De
asemenea, s-au restrîns diferite
lecții și teme (ca de pildă
junctiv, scheletul corpului ome-
nesc, principalele grupe de mușchi
din corpul omenesc, sistemul ner-
vos, organele nervoase etc.), s-au
reformulat diferite lecții (bună-
oară cele privitoare la structura
sistemului nervos, la organele
nervoase, la organele de respira-
ție, la metabolism) și s-a dat o
nouă sistematizare unor subcapi-
tole (mediul intern, respirația,
metabolismul). O serie de para-
grafe (referitoare la funcțiile e-
misferelor cerebrale, la analiza-
torul vizual și la cel auditiv, la
organele de respirație, la me-
diul intern) au fost înlăturate.
După cum se vede, în studiul
științelor biologice au intervenit
în anul școlar curent o serie în-
treagă de elemente noi, al căror
scop este de a face ca acest stu-
diu să se desfășoare în condiții
mai bune. Cadrele didactice de
specialitate sînt chemate să stu-
dieze în amănunțime planurile și
programele noi, astfel încît să
asigure o pregătire cît mai te-
meinică a elevilor.
PAGINA 5
PROCRAMELE DE ISTORIE
întrucit s-a intirziat cu tipărirea și difuzarea programelor de isto-
rie pentru clasele VIL VIII și XI. publicăm mai jos primele capitole
din aceste programe care urmează a fi aplicate în anul școlar 1964/1965.
PENTRU CLASELE VII, VIII Șl XI
PROGRAMA DE ISTORIE MO-
DERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ
PENTRU CLASA A Vil-a
2 ore săptămînal 66 ore anual
Repartiția orelor:
Ore de predare ....... 54
Ore pentru lucrări scrise .... 3
Ore pentru recapitulare și la dis-
poziția profesorului .............9
Total 66
INTRODUCERE ÎN ISTORIA MO-
DERNA ȘI CONTEMPORANA —
1 oră
a) Descompunerea orindinrii feudale
și apariția orinduirii capitaliste. b) O-
biectul istoriei modeme; perioadele el
c) Obiectul istoriei contemporane: supe-
rioritatea orinduirii socialiste față de o-
rinduirea capitalistă. di însemnătatea
studierii istoriei moderne ți contempora-
ne
ISTORI A MODERNA — 33 ore
PARTEA I
Dezvoltarea lomii de la revala|im bur-
gheză din Anglia (164Z) pM U revatn-
ția burgheză dia Franța (17*9) — 5 ore.
Revoluția bargheză dia Anglia — 1
oră.
a)	Cauzele și desfășurarea revoluției
burgheze din Anglia; războiul avA bi
Proclamarea republicii; dictatura lui
Cromwell; restaurarea monarhiei o
Importanța revoluției burgheze din An-
glia. d) Dezvoltarea industriei Angliei.
Importanța revoluției industriale.
2.	Statele din Earopa de apaș ți cen-
trală în secalele ai XVO-lea și ai
XVIII-lea — 1 oră.
a) Dezvoltarea economică a Franței în
secolul al XVH-lea și al XVIII-lea. bl
Apogeul monarhiei absolute in Franța
(Ludovic al XlV-lea; războaiele — ca-
racterul lor cotropitor; sărăcirea maselor
populare), c) Situația economică și socia-
lă în Austria și Pnwia; asuprirea
popoarelor din imperiul austriac; formarea
și întărirea regatului feudal prusac, d|
Situația economică și politică a Poloniei;
dezmembrarea Poloniei.
3.	Deiveltarea lisei feudale in sera-
lul al XVTI-lea ți al XVIII-lea — 1 oră.
a) Dezvoltarea socal-economicâ și po-
litică a Rusiei pînă la mijlocul secolu-
lui al XVIII-lea. b) Reformele lui Petru
I și importanța lor; lupta împotriva Tur-
ciei (alianța cu Moldova) victoria Rusiei
în războiul nordic, c) întărirea absolu-
tismului in timpul Ecaterinei a II-a;
războiul țărănesc condus de Pugaciov;
creșterea rolului politic al Rusiei în Eu-
ropa.
4.	Țările Remine în seeolal al XVII-lea
ți al XVIII-lea — 1 oră.
a) Dezvoltarea socială și economică a
celor 3 țări romîne. b) Dezvoltarea poli-
tică și culturală în timpul lui Matei Ba-
sarab. Vas:le Lupu. Constantin Brinco-
veanu și Di mi trie Cantemir. e) Răscoala
țăranilor iobagi de sub conducerea lui
Horia. Cloșca și Crișan.
5.	Formarea Statelar l ale Aaaeri
cit — 1 oră.
a) Coloniile engleze din America de
Nord, exploatarea băștinașilor ți a ne-
grilor. bl Războiul pentru independență
(cauzele și începutul războiului!: „Decla-
rația de independență”; caracteru? popu-
lar al războiului; George Washington și
Benjamin Franklin; victoria coloniilor
și formarea S.UA. c) însemnătate și
urmările războiului; Constituția S U A
(caracterul ei burghezi.
PARTEA A II-A
Dezvoltarea lumii de la levaiufia bur-
ghezii din Franța (17*9) pînă la Cane «na
din Paris (1871).
1.	începutul revoluției burgheze din
Franța — 2 ore
a) Situația soci a 1-econ amică și politică
(absolutismul monarhic; răspindirea idei-
lor progresiste în Franța), b) Cauzele și
începutul revoluției; cucerirea Bastilieî;
..Declarația drepturilor omului ți ale ce-
tățeanului"; prima constituție burgheză
a Franței; Adunarea legislativă. c) în-
ceputul războaielor revoluționare împo-
triva intervenției statelor feudale euro-
pene. d) Răscoala Parisului — 1792 (a-
restarea regelui); înfrîngerea cotropitori-
lor; proclamarea republicii.
2.	Dictatura iacobină — 1 oră.
a) Convenția girondină; răscoala popu-
lară din 31 mai — 2 iunie 1793. b) Dic-
tatura iacobină; principalele reforme ale
iacobinilor și caracterul lor revoluționar;
înfrîngerea dușmanilor externi; răsturna-
rea dictaturii iacobine. c) însemnătatea
dictaturii iacobine. d) însemnătatea isto-
rică a revoluției burgheze din Franța.
3.	Dezvoltarea Franței între anii 1794—
1315 — 2 ore.
a) Directoratul; consolidarea puterii
marii burghezii; campaniile din Italia
PAGINA •
și Egipt b) Consulatul; Prnicipalele re-
forme; proclamarea imperiului, c) Primul
imperiu francez și campaniile din anii
1805—1806; războaiele din Spania și din
Rusia, d) Căderea lui Napoleon.
4.	Congresul de Ia Viena și mișcările
revoluționare din Europa de vest —1 oră.
a) Congresul de la Viena; principalele
hotârîri; „Sfînta Alianță" și întărirea re-
acțiunii feudale în Europa, b) Mișcarea
revoluționară din Italia și Spania; inter-
venția reacționară a ..Sfintei Alianțe".
5.	Mișcările revoluționare din estul și
sud-estul Europei — 1 oră.
a) Situația grea a popoarelor asuprite
de turci; răscoalele sîrbilor, grecilor, b)
Importanța și urmările acestor lupte,
c) Răscoala populară condusă de Tudor
Vladimirescu. dl Răscoala decembriștilor
din Rusia.
K Dezvoltarea Franței între anii 1815—■
1M8 — 1 oră.
a) Regimul restaurației; revoluția din
iulie 1830 și rolul maselor populare. b)
Situația Franței în timpul lui Ludovic-
Filip. c> Răscoalele muncitorești din Lyon
și însemnătatea lor
7.	Dezvoltarea Angliei intre anii 1815—
1848 — 1 oră.
a) Dezvoltarea economică și politică,
bi Mișcarea chartistă și însemnătatea ei.
8.	începutul mișcării muncitorești in-
ternaționale — 1 oră.
a) Condițiile istorice în care a apărut
socialismul științific, b) Karl Marx și
Friederich Engels, făuritorii socialismului
științific; Liga comuniștilor și Manifestul
Partidului Comunist; importanța istorică
a apariței învățăturii marxiste.
9.	Revoluția din anul 1848 in Franța
— 1 oră.
a> Cauzele revoluției și desfășurarea
revoluției în Franța. Luptele din iunie
ale proletariatului parizian. b) Consoli-
darea regimului burghez; proclamarea
cehii de al doilea imperiu sub Ludovic
Napoleon.
10.	Revoluția de la 1848 din Germania
— 1 oră.
al Situația economică și politică în
preajma revoluției; răscoala țesătorilor
din Stlexia. b) Revoluția de la 1848 din
Prusia; rolul maselor populare; activi-
tatea iui Marx și Engels în 1848—1849.
c) Cauzele înfringerii revoluției germane.
11.	Revelația de la 1848 din Imperiul
Austriac — 1 oră.
a) Asuprirea socială și națională a po-
poarelor din imperiu bl Desfășurarea și
importanța revoluției din Viena; înfrin-
gerea revoluției din toamna anului 1848.
c) Lupta revoluționară a popoarelor din
imperiu; revoluția din Cehia, din Unga-
ria; înăbușirea revoluțiilor, d) Cauzele
înfringerii și Însemnătatea revoluțiilor
din 1848 din Imperiul Austriac.
12.	Revoluția de la 1848 în Țările Ro-
mîne — 2 ore.
a) Situația economică și social-politică
din cele trei țări romîne In preajma re-
voluției de la 1848. b) Mișcarea revolu-
ționară din Moldova- c) Revoluția bur-
ghezo-dexnocratică din Țara Rominească;
rolul lui Nicolae Bălcescu. d) Revoluția
burghezo-democratică din Transilvania,
e) însemnătatea și urmările revoluției
din IM* din țările romîne.
PROGRAMA DE ISTORIE A
ROMlNTEI PENTRU CLASĂ
A VlII-a
2 ore săptămînal. 62 ore anual
Repartiția creier:
Ore de predare .... 7 1 . 53
Ore pentru lucrări scrise ....	2
Ore de recapitulare și la dispoziția
profesorului .......................7
Total :	62
INTRODUCERE IN ISTORI A ROMl-
NIEI — 1 oră
a) Obiectul Istoriei Rominiet: cunoaș-
terea procesului de formare și dezvolta-
re a poporului mnir; cunoașterea tre-
cutului de luptă și muncă al poporului
nostru; continuitatea și unitatea poporu-
lui romîn pe teritoriul patriei: rolul ho-
tărî tor al maselor în dezvoltarea socie-
tății omenești; Rolul Partidului Munci-
toresc Rom in in opera de construire a
socialismului și de desăvîrșire a con-
strucției socialiste în patria noastră:
creșterea prestigiului internațional al țâ-
rii noastre; lupta sa pentru pace, pentru
coexistența pașnică, b) Izvoarele și pe-
riodizarea Istoriei Romîniei. c) însemnă-
tatea studierii istoriei patriei.
ORÎNDUIREA COMUNEI
PRIMITIVE
1.	Patria noastră in epoea pietrei și a
metalelor — 1 oră.
a) Trăsăturile generale ale orinduirii
comunei primitive, b) Viața locuitorilor
patriei noastre in epoca pietrei; trecerea
la viața sedentară, constituirea ginților
și triburilor, c» Vechimea geto-dacilor
pe teritoriul Daciei; viața strămoșilor
noștri în epoca metalelor; dezvoltarea a-
griculturii, apariția meșteșugurilor și a
schimbului de produse; legăturile daci-
lor cu sciții, grecii și celțit. d) Descom-
punerea comunei primitive pe teritoriul
patriei noastre; apariția uniunilor de
triburi; apariția proprietății private și a
claselor sociale.
ORÎNDUIREA SCLAVAGISTĂ PE
TERITORIUL REPUBLICII POPU-
LARE ROMÎNE
1.	Formarea statului sclavagist dac,
luptele cu romanii — 1 oră.
a) Trăsăturile generale ale orinduirii
sclavagiste, b) Statul sclavagist începător
din timpul lui Burebista. c) Accentuarea
diferențierii sociale; statul sclavagist în
timpul lui Decebal; caracterul patriar-
hal al sclaviei; organizarea militară; re-
ligia. d) Cucerirea Daciei de către ro-
mani. Cauzele și caracterul războaielor
daco-romane; eroismul dacilor în luptele
pentru apărarea patriei; transformarea
Daciei în provincie romană.
2.	Dacia în timpul stăpînirii romane —
1 oră.
a) Hotarele Daciei romane; colonizarea
romană în Dacia; situația populației
băștinașe, b) Viața economică și socia-
lă; principalele așezări din Dacia roma-
nă; dezvoltarea sclaviei; organizarea ad-
ministrativă și militară. c) Retragerea
stăpînirii romane din Dacia; împletirea
luptei de clasă cu atacurile dacilor liberi
și ale popoarelor migratoare; descompu-
nerea imperiului sclavagist roman; con-
tinuitatea populației daco-romane în
Dacia.
PERIOADA DE TRECERE LA
FEUDALISM (sec. IV—X)
1.	Formarea poporului și a limbii ro-
mîne -— 1 oră.
a) Situația economică și socială a da-
co-romanilor la începutul migrației po-
poarelor ; primele popoare migratoare,
b) Pătrunderea slavilor în sec. VI—VIII
pe tertioriul patriei noastre, c) Procesul
de formare a poporului romîn și a lim-
bii romîne: procesul de contopire între
daci și romani; asimilarea slavilor de
către daco-romani; încheierea procesului
de formare a poporului romîn în ultime-
le secole ale mileniului I e-n. d) Formarea
limbii romîne; caracterul latin al limbii
romîne oglindit în gramatică și lexic; îm-
bogățirea limbii noastre cu termeni de
origine slavonă, e) Continuitatea și unita-
tea istorică a poporului nostru pe terito-
riul Republicii Populare Romîne. f) Ulti-
mele popoare migratoare; urmările migra-
ții! or.
ORÎNDUIREA FEUDALĂ
I.	FEUDALISMUL TIMPURIU; FOR-
MAREA STATELOR FEUDALE romî-
nești (sec. X—XIV) — 2 ore.
1.	Primele stătulețe feudale romînești;
formarea voievodatului Transilvaniei —
1 oră.
a) Dezvoltarea vieții social-economice
pe teritoriul patriei noastre în sec. X—
XIV; accentuarea diferențierii sociale;
primele cnezate și voievodate formate
pe teritoriul patriei noastre, b) Formarea
și dezvoltarea voievodatului Transilva-
niei în sec. X—XIV; cucerirea treptată
a cnezatelor și voievodatelor romînești
din Transilvania de către statul feudal
timpuriu maghiar; lupta eroică a po-
porului romîn din Transilvania pentru
apărarea libertății sale. c) Constituirea
voievodatului Transilvaniei. Colonizarea
secuilor și sașilor în Transilvania. d)
Năvălirea tătarilor și urmările ei.
2.	întemeierea Țării Romînești și Mol-
dovei — 1 oră.
a)	Dezvoltarea economică. socială și
politică a Țărilor romîne ia începutul se-
colului ai XTV-lea. b) Formarea statului
feudal independent — Țara Rominească;
unificarea cnezatelor și voievodatelor
romînești din sudul Carpaților sub Basa-
rab I; lupta de la Posada, c) Consolida-
rea Țării Romînești în timpul lui Ni-
colae Alexandru și Vlaicu Vodă, dl For-
marea statului feudal independent Mol-
dova; Dragoș; cucerirea independenței
Moldovei sub Bogdan I. e) Consolidarea
Moldovei in timpul lui Petru Mușat. f)
însemnătatea întemeierii țărilor romîne;
rolul hotăritor al forțelor interne in for-
marea statelor feudale romînești.
D DEZVOLTAREA FEUDALISMULUI
PE TERITORIUL REPUBLICII POPU-
LARE ROMÎNE (sfirșitul sec. XIV —
mijlocul sec. XVIII — 14 ore).
1	Dezvoltarea societății feudale pe te-
ritorial patriei noastre la sfirșitul seco-
lului al XFV-lea și în sec. al XV-Iea. Si-
tuația politică în timpul lui Mircea cel
Bătrin și Alexandru cel Bun — 1 oră.
a) Dezvoltarea economiei feudale în
cele trei țări romîne. b) Viața socială:
clasele sociale; accentuarea exploatării
feudale; întărirea clasei feudale; viața
socială în tîrguri și orașe, ascuțirea lup-
tei de clasă, c) Organizarea administra-
tivă; instituțiile feudale, d) Consolidarea
statului feudal; politica internă a lui
Mircea cel Bâtrîn și Alexandru ceil Bun.
2.	începutul luptelor de apărare îm-
potriva turcilor — 1 oră.
a) Situația internațională la sfirșitul
sec. al XlV-lea și în prima jumătate a
sec. al XV-lea. b) începutul luptelor de
apărare împotriva turcilor sub conduce-
rea lui Mircea cel Bătrîn; însemnătatea
victoriei de la Rovine; tratatul de alian-
ță cu Ungaria și participarea Țării Ro-
mînești la cruciada de la Nicopole. c)
Ajutorul acordat de moldoveni poporu-
lui polon împotriva cotropirii teutone,
d) Luptele feudale interne, slăbirea pu-
terii centrale; începutul regimului tribu-
tar în Țara Rominească și în Moldova,
caracterul său.
3.	Răscoala de la Bobîlna — 1 oră.
a) Răscoala de la Bobîlna; cauzele ei;
influența războiului țărănesc husit; for-
țele sociale participante; lupta comună
a țăranilor iobagi romîni și unguri; uni-
rea privilegiaților; ,,Unio trium natio-
num“ — caracterul său reacționar; înă-
bușirea răscoalei; însemnătatea și urmă-
rile răscoalei de la Bobîlna.
4.	Lupta pentru independență în timpul
lui lancu de Hunedoara și Vlad Țepeș
— 1 oră.
a) Luptele feudale interne și slăbirea
puterii domnești; accentuarea presiunii
otomane asupra celor trei țări romîne.
b) Lupta pentru independență sub con-
ducerea lui lancu de Hunedoara; legă-
turile Transilvaniei cu Țara Rominească
și Moldova; principalele lupte cu turcii.
Căderea Constantinopolului și creșterea
pericolului otoman; victoria de la Bel-
grad; rolul hotărîtor al maselor populare
în cucerirea victoriilor antiotomane;
personalitatea lui lancu de Hunedoara,
c) întărirea Țării Romînești în timpul
lui Vlad Țepeș; legăturile cu Moldova,
Transilvania; luptele de apărare împo-
triva turcilor.
5.	Dezvoltarea Moldovei în timpul lui
Ștefan cel Mare — 1 oră.
a)	Situația internațională la mijlocul
sec. XV. b) Dezvoltarea social-economi-
că a Moldovei în a doua jumătate a se-
colului al XV-lea; principalele tîrguri
și orașe, porturile, legăturile comerciale;
baza socială a domniei lui Ștefan cel
Mare, c) Dezvoltarea politică; înscăuna-
rea lui Ștefan; lupta pentru întărirea
puterii de stat, d) Politica externă a
Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare:
dezvoltarea legăturilor dintre cele trei
țări romîne; conflictul cu regatul feudal
ungar; victoria de la Baia; importanța
luptei pentru crearea frontului comun
antiotoman; legăturile cu țările străine.
6.	Războaiele de apărare conduse de
Ștefan cel Mare — 1 oră.
a) Politica de atragere a Țării Romî-
nești în lupta antiotomană. b) Marile
războaie de apărare împotriva turcilor și
tătarilor: Lipnic, Vaslui, Valea Albă;
pierderea Chiliei și Cetății Albe; întă-
rirea alianței cu Polonia și Ungaria; în-
cheierea păcii cu turcii — menținerea
independenței Moldovei. c) Războiul cu
polonii ; atacul feudalilor poloni ; victo-
ria de la Codrul Cosminului. d) însem-
nătatea domniei și personalitatea lui Ște-
fan cel Mare ; rolul hotărîtor al maselor
populare în apărarea independenței Mol-
dovei.
7.	Războiul țărănesc condus de Gheor-
ghe Doja — 1 oră.
a) Dezvoltarea social-economică a
Transilvaniei; întărirea marii nobilimi
maghiare și accentuarea exploatării ma-
selor populare, b) Războiul țărănesc con-
dus de Gheorghe Doja ; cauzele și izbuc-
nirea războiului țărănesc; desfășurarea
lui în Transilvania; lupta comună a io-
bagilor romîni și unguri și a sărăcimii
orașelor: programul răsculaților; cauzele
înfringerii răscoalei; însemnătatea și ur-
mările războiului țărănesc condus de
Gheorghe Doja.
8.	Dezvoltarea țărilor romine în sec.
al XVI-lea. Luptele împotriva jugului
turcesc — 1 oră.
a) Transformările social-economice;
creșterea exploatării feudale; formarea
marilor domenii feudale, căderea țărilor
romîne sub dominația otomană, b) Tran-
silvania, principat autonom, tributar tur-
cilor. c) Lupta împotriva turcilor în tim-
pul lui Radu de la Afumați, Petru Rare?
și Ion Vodă „cel Cumplit" (principalele
lupte; eroismul poporului; trădarea marii
boierimi).
9.	Țările romîne în timpul lui Mihai
Viteazul — 1 oră.
a) Situația internațională a celor trei
țări romîne la sfirșitul secolului al
XVI-lea. necesitatea organizării luptei
pentru înlăturarea jugului turcesc, b) în-
ceputul domniei lui Mihai Viteazul; în-
tărirea puterii domnești; organizarea ar-
matei; alianța antiotomană cu Moldova
și Transilvania; legăturile cu Germania
și Rusia, c) Lupta de eliberare de sub
jugul turcesc; răscoala antiotomană; în-
frîngerea tătarilor; sprijinirea luptei de
eliberare a popoarelor balcanice; victo-
riile de la Călugăreni și Giurgiu, d) Re-
facerea și consolidarea Țării Romînești:
(continuare în pag. 7-a)
Programele de istorie
pentru clasele VII, VIII și XI
(Urmare din pag. 6-a)
necesitatea continuării luptei comune an-
tiotomane a celor trei țări romîne.
10.	Unirea țărilor romîne sub conduce-
rea lui Mihai Viteazul — 1 oră.
a) Unirea celor trei țări romîne; cuce-
rirea Transilvaniei și a Moldovei; Mihai
Viteazul — domn al celor trei țări ro-
mîne; însemnătatea unirii celor trei țări
nomine sub conducerea lui Mihai Vitea-
zul. b) Destrămarea sistemului politic
creat de Mihai Viteazul; slăbirea bazei
politice și sociale a guvernării lui Mihai
Viteazul; lupta de la Mirăslău; interven-
ția feudalilor poloni; victoria de la Go-
răslău. c) însemnătatea domniei lui Mi-
hai Viteazul.
11.	Dezvoltarea țărilor romîne în sec.
ai XVII-lea și în prima jumătate a sec.
al XVIII-lea — 3 ore.
A.	Dezvoltarea social-economică a ță-
rilor romîne în sec. XVII și în prima
jumătate a sec. XVIII — 1 oră.
a) Dezvoltarea economică, atelierele
meșteșugărești în Țara Romînească și
Moldova; atelierele manufacturiere din
Transilvania; dezvoltarea comerțului și a
circulației monetare; dezvoltarea orașe-
lor; legăturile economice dintre cele trei
țari romîne. b) Viața socială; accentua-
rea șerbiei; ascuțirea luptei de clasă; in-
tensificarea asupririi otomane.
B.	Dezvoltarea politică a țărilor romî-
ne în sec. XVII și în prima jumătate a
sec. al XVIII-lea — 2 ore.
a) Dezvoltarea politică și consolidarea
celor trei țări romîne; continuarea luptei
antiotomane în timpul lui Matei Basarab
și Vasile Lupu. b) întărirea politicii anti-
otomane ; strîngerea legăturilor cu Aus-
tria și Rusia în timpul lui Șerban Can-
tacuzino și Constantin Brîncoveanu, a-
lianța lui Dimitrie Cantemir cu Rusia și
sfîrșitul războiului ruso-turc; sfîrșitul
domniilor pămîntene. c) Regimul turco-
fanariot, știrbirea autonomiei Țării Ro-
mînești și Moldovei. Desființarea arma-
tei naționale, d) Cucerirea Transilvaniei
de către habsburgi (diploma leopoldină) ;
ocupația austriacă în Oltenia și Banat;
lupta împotriva jugului străin în cele
trei țări romîne.
12. Dezvoltarea culturii pînă în secolul
al XVIII-lea — 1 oră.
a) Dezvoltarea culturii feudale pînă în
sec. al XVIII-lea. Folosirea limbii romî-
ne în scris, apariția și răspîndirea tiparu-
lui ; activitatea Iui Coresi. b) Introducerea
treptată a limbii romîne în instituțiile de
sist, în biserică; pravilele în limba ro-
mînă. c) Dezvoltarea învățămîntului;
principalele școli, d) Literatura religioa-
să; caracterul ei; principalele scrieri în
limba romînă. e) Literatura istorică; ma-
rii cronicari; istoriografia transilvănea-
nă. însemnătatea operei lui Nicolae Mi-
lescu și Dimitrie Cantemir. Cărțile popu-
^^iare.
PROGRAMA
DE ISTORIE A ROMÎNIEI
PENTRU CLASA A XI-A
3 ore săptăminal — 93 ore anual
Repartiția orelor:
Ore de predare .................86
Ore de recapitulare și la dispozi-
ția profesorului.................5
Ore pentru lucrări scrise ....	2
Total :	93
INTRODUCERE — 1 oră
a) Obiectul istoriei Romîniei; studierea
procesului istoric de formare a poporu-
lui și a limbii romîne; cunoașterea tre-
cutului de luptă și muncă al poporului
nostru; continuitatea și unitatea poporu-
lui romîn pe teritoriul patriei; rolul de-
terminant al maselor populare în dezvol-
tarea societății omenești pe teritoriul Re-
publicii Populare Romîne; rolul persona-
lității in istoria patriei noastre; lupta
eroică dusă de clasa muncitoare sub
conducerea P-C.R. împotriva exploatării,
împotriva fascismului, pentru construi-
rea unei noi societăți, socialiste ; marile
transformări economice, politice și socia-
le petrecute în țara noastră după 23 Au-
gust 1944; desăvîrșirea construirii socie-
tății socialiste, sarcină istorică a întregului
nostru popor muncitor condus de Partidul
Muncitoresc Romîn. b) Materialismul isto-
ric — concepția științifică asupra dezvoltă-
rii societății omenești — baza studiului
istoriei patriei noastre. c) Izvoarele și
periodizarea istoriei Romîniei.
ORINDUIREA COMUNEI
PRIMITIVE
ORÎNDUIREA COMUNEI PRIMITIVE
PE TERITORIUL REPUBLICII POPU-
LARE ROMÎNE (pînă în sec. I î.e.n.) —
2 ore
1.	Comuna primitivă pe teritoriul țării
noastre; epoca pietrei — 1 oră.
a) Trăsăturile caracteristice ale orîn-
duirii comunei primitive pe teritoriul
țării noastre, b) Vechimea, continuitatea
vieții omenești, periodizarea orînduirii
comunei primitive pe teritoriul patriei noas-
tre (paleoliticul, mezoliticul, neoliticul), c)
Viața economică: unelte; folosirea focu-
lui, locuințele, începuturile agriculturii;
prima diviziune socială a muncii, d) Via-
ța socială: hoarda primitivă, organizarea
gentilică (matriarhatul, patriarhatul), e)
Arta primitivă; primele manifestări reli-
gioase. f) Descoperirile arheologice.
2.	Dezvoltarea comunei primitive în e-
poca metalelor ; geto-dacii — 1 oră.
a)	Periodizarea epocii metalelor pe te-
ritoriul Republicii Populare Romîne
(bronzul și fierul); dezvoltarea forțelor
de producție; a doua mare diviziune so-
cială a muncii; descoperirile arheologice,
b)	Cele mai vechi populații cunoscute
pe teritoriul patriei noastre (tracii; geto-
dacii). c) Geto-dacii și felul lor de viață:
ocupațiile, așezările și portul lor; organi-
zarea socială; legăturile cu coloniile gre-
cești, cu sciții și cu celții. d) Descompu-
nerea comunei primitive pe teritoriul
patriei noastre; apariția uniunilor de tri-
buri în Dacia.
ORÎNDUIREA SCLAVAGISTA
ORINDUIREA SCLAVAGISTA PE TERI-
TORIUL REPUBLICII POPULARE
ROMÎNE (sec. I î.e.n. — sec. IV e.n.) —
2 ore
1.	Formarea statului dac. Cucerirea
Daciei de către romani — 1 oră.
a) Trăsăturile caracteristice ale orîn-
duirii sclavagiste pe teritoriul țării noas-
tre. b) Statul sclavagist începător în
timpul lui Burebista. Statul sclavagist
dac in timpul lui Decebal; organizarea
socială (clasele sociale, sclavia în Dacia
preromană — caracterul ei patriarhal);
organizarea militară a geto-dacilor. c)
Cucerirea Daciei de către romani. Cau-
zele și caracterul războaielor daco-roma-
ne. Organizarea apărării Daciei de că-
tre Decebal; primul și al doilea război
dacic; eroismul poporului dac în luptele
pentru apărarea patriei; cauzele înfrîn-
gerii dacilor; transformarea unei mari
părți din Dacia în provincie romană.
Combaterea falselor teorii despre „nimi-
cirea" dacilor.
2.	Dacia in timpul stăpinirii romane —
1 oră.
a) Hotarele; populația; colonizarea ro-
mană. Organizarea administrativă a Da-
ciei romane. Situația teritoriilor neocu-
pate de romani. Influența romană în a-
fara provinciei, b) Dezvoltarea social-e-
conomică; întărirea economiei sclavagis-
te; principalele orașe și drumuri; clasele
sociale; ascuțirea luptei de clasă, c)
Cultura în timpul stăpinirii romane în
Dacia; răspîndirea limbii și scrierii lati-
ne; construcțiile romane; procesul de
romanizare în Dacia, d) Retragerea stă-
pînirij romane din Dacia, împletirea
luptei de clasă cu atacurile dacilor li-
beri și ale popoarelor migratoare împo-
triva stăpinirii romane; retragerea au-
reliană — expresie a procesului descom-
punerii orinduini sclavagiste și a decă-
derii imperiului sclavagist roman; apari-
ția colonatului în Dacia, e) Continuita-
tea daco-romanilor în Dacia și combate-
rea falselor teorii despre așa-zisa „goli-
re" de populație a Daciei.
PERIOADA DE TRECERE LA
FEUDALISM
(sec. IV — sec. X e.n.) — 3 ore
FORMAREA POPORULUI ȘI A LIMBII
ROMÎNE — 2 ore.
1.	Situația daco-romanilor în timpul
migrațiunii popoarelor — 1 oră.
a) Situația social-economică în Dacia
la începutul marii migrații; descompu-
nerea societății sclavagiste; obștea să-
tească și importanța sa; trecerea la feu-
dalism pe teritoriul patriei noastre, b)
Primele popoare migratoare (popoarele
germanice și turanice) ; relațiile lor cu
populația băștinașă; influența limitată
a primelor popoare migratoare asupra
daco-romanilor. Răspîndirea creștinismu-
lui. c) Pătrunderea slavilor pe teritoriul
patriei noastre și în Peninsula Balcani-
că; asimilarea slavilor de către daco-ro-
mani. d) Migrația bulgarilor și formarea
țaratului bulgar la sud de Dunăre.
2.	încheierea procesului de formare a
poporului romîn și a limbii romîne —
1 oră,
a) Condițiile istorice și locul în care
s-au format poporul romîn și limba remî-
nă; procesul de contopire între daci și
romani; asimilarea slavilor de către da-
co-romani. b) încheierea procesului de
formare a poporului romîn în ultimele
secole ale mileniului I e-n. pe teritoriul
de astăzi al țării noastre, ca rezultat al
romanizării populației dacice și al asimi-
lării slavilor și altor populații, c) For-
marea limbii romîne; caracterul latin al
limbii romîne oglindit în gramatică și
lexic ; influența slavă, d) Caracterul ro-
manic a] poporului romîn și al limbii ro-
mîne ; continuitatea și unitatea istorică
a poporului romîn pe teritoriul Republicii
Populare Romîne. e) Ultimele popoare mi-
gratoare : ungurii, pecenegii și cumanii, f)
Consecințele marii migrații asupra pro-
cesului dezvoltării societății omenești pe
teritoriu! patriei noastre.
ORÎNDUIREA FEUDALĂ
I. FEUDALISMUL TIMPURIU ȘI FOR-
MAREA STATELOR FEUDALE ROML
NEȘTI (sec. X—XIV) — 4 ore.
1.	Feudalismul timpuriu pe teritoriul
patriei noastre in sec. X—XIV — 1 oră.
a) Periodizarea orînduirii feudale pe
teritoriul patriei noastre și trăsăturile
caracteristice ale feudalismului, b) Dez-
voltarea vieții economico-sociale în seco-
lele X—XIV; dezvoltarea forțelor de
producție; accentuarea procesului de di-
ferențiere socială; formarea relațiilor de
producție feudale. c) Situația politică:
primele formațiuni statale romînești —
cnezatele și voievodatele din Transilva-
nia, Cimpia Munteană, Moldova și Do-
brogea.
2.	Formarea și dezvoltarea voievodatu-
lui Transilvaniei în sec. X—XIV — 1 oră.
a) Cucerirea treptată a cnezatelor și
voievodatelor romînești din Transilvania
de către statul feudal timpuriu maghiar
sec. XI—XIII, lupta eroică a poporului
romîn din Transilvania pentru apărarea
libertății sale, b) Constituirea voievoda-
tului Transilvaniei. Colonizarea secuilor
și a sașilor. Întărirea procesului de feu-
dalizare în Transilvania. Accentuarea
tendinței de autonomie a voievodatului
Transilvaniei. Cavalerii teutoni; scopul
colonizării lor în Transilvania, c) Năvă-
lirea tătarilor și urmările ei pe terito-
riul patriei noastre.
3.	Formarea statelor feudale indepen-
dente: Țara Romînească și Moldova —
2 ore.
a) Condițiile istorice interne și exter-
ne în care s-au format statele feudale
romînești in secolul al XIH-lea și la în-
ceputul secolului al XlV-lea. b) Formarea
statului feudal independent Țara Romî-
nească, unificarea cnezatelor și voievoda-
telor din sudul Carpaților (Basarab I);
tendința de dominație a statului feudal
ungar; victoria de la Posada; cucerirea
independenței Țării Romînești; consoli-
darea Țării Romînești după întemeiere,
c) Formarea statului feudal independent
Moldova ; dominația feudală ungară și ten-
dința de dominație a statului feudal po-
lon în Moldova; cucerirea independenței
Moldovei ; împletirea luptei feudalilor
moldoveni și maramureșeni împotriva
dominației statului feudal ungar (Bog-
dan I); consolidarea Moldovei după în-
temeiere. d) Caracterul intern al proce-
sului de formare a Țării Romînești și a
Moldovei; rolul hotărî tor al forțelor
populare locale; caracterul neștiințific al
teoriei „descălecatului", e) însemnătatea
istorică a formării statelor feudale romî-
nești.
II. FEUDALISMUL DEZVOLTAT PE
TERITORIUL ROMÎNIEI (sfîrșitul sec.
XIV — mijlocul sec. XVIII) — 16 ore
1.	Societatea feudală pe teritoriul pa-
triei noastre la sfîrșitul sec. XIV și în
sec. XV — 1 oră.
a) Dezvoltarea economică: agricultura;
meșteșugurile; dezvoltarea tirgurilor și
orașelor feudale; dezvoltarea schimbului;
drumurile; lărgirea treptată a legături-
lor economice dintre cele trei țări romî-
ne; legăturile comerciale cu alte țări, b)
Viața socială; clasele sociale; accentua-
rea exploatării feudale; renta feudală
— lege fundamentală a feudalismului;
întărirea clasei feudale; ascuțirea luptei
de clasă, c) Consolidarea statului feudal
în cele trei țări romîne; organizarea po-
litică și administrativă a țărilor romî-
ne; rolul statului feudal și al bisericii în
consolidarea societății feudale pe terito-
riul patriei noastre.
2.	Situația politică a Țării Romînești
și Moldovei în timpul lui Mircea eel Bă-
trîn și Alexandru cel Bun; începutul
luptei de apărare împotriva invaziei
turcești — 1 oră.
a) Situația internațională și internă a
țărilor romîne la sfîrșitul sec. XIV și în
prima jumătate a sec. XV. b) începutul
luptelor de apărare împotriva turcilor
sub conducerea lui Mircea cel Bătrîn;
însemnătatea victoriei de la Rovine; ro-
lul hotărîtor al forțelor populare în apă-
rarea independenței. Alianța cu Ungaria
și participarea țărilor romîne la lupta
de la Nicopole. Ajutorul acordat de mol-
doveni poporului polon împotriva cotro-
pirii teutone, c) Luptele feudale interne
și slăbirea puterii centrale; fărîmițarea
feudală; începutul regimului tributar în
Țara Romînească și Moldova, caracterul
său, menținerea independenței.
3.	Răscoala populară de la Bobîlna —
1 oră.
a) Mișcările sociale premergătoare răs-
coalei de la Bobîlna. b) Cauzele răscoa-
lei: înrăutățirea situației maselor țără-
nești și orășenești, ca urmare a întăririi
exploatării feudale și a dominației bise-
ricii catolice; influența războiului țără-
nesc husit. c) Forțele sociale participan-
te; desfășurarea râscoaiei; lupta comu-
nă a țăranilor iobagi romîni și unguri;
trădarea micii nobilimi ; „Unio trium na-
tionum" și caracterul său reacționar și
de clasă; înăbușirea răscoalei, d) însem-
nătatea și urmările răscoalei de la Bo-
bîlna.
4.	Lupta pentru independență ia mij-
locul sec. XV — 1 oră.
a) Lupta antiotomană sub conducerea
lui lancu de Hunedoara. Organizarea
luptei comune antiotomane a romînilor,
ungurilor și sîrbilor; primele victorii îm-
potriva turcilor; lupta de la Vama; vic-
toria de la Belgrad; rolul hotărîtor al
maselor în cucerirea victoriilor antioto-
mane; legăturile politice între cele trei
țări romîne. Personalitatea lui lancu de
Hunedoara. Continuarea politicii antio-
tomane în timpul lui Matei Corvin. b)
Consolidarea Țării Romînești și lupta
pentru independență în timpul lui Vlad
Țepeș. Tendința de centralizare a statu-
lui; legăturile cu Ștefan cel Mare și Ma-
tei Corvin; războiul antiotoman condus
de Vlad Țepeș; eroismul maselor popu-
lare; trădarea marii boierimi; însemnăta-
tea și urmările războiului.
5.	Dezvoltarea Moldovei în timpul Iui
Ștefan cel Mare — 2 ore.
a)	Situația internațională a celor trei
țări romîne în a doua jumătate a sec.
XV. b) Consolidarea Moldovei în a doua
jumătate a secolului al XV-lea; princi-
palele transformări social-economice; ba-
za socială a domniei lui Ștefan cel Ma-
re; lupta împotriva marii boierimi pen-
tru consolidarea puterii de stat, c) Po-
litica externă a Moldovei în timpul lui
Ștefan cel Mare; conflictul cu regatul
feudal maghiar (lupta de la Baia). Pose-
siunile Moldovei în Transilvania în
timpul lui Ștefan cel Mare; importanța
luptei lui Ștefan pentru crearea frontu-
lui comun antiotoman. d) Războaiele de
apărare conduse de Ștefan cel Mare;
politica de atragere a Țării Romînești
în lupta antiotomană; însemnătatea vic-
toriei de la Vaslui; marea invazie tur-
cească în anul 1476 și eșecul ei", cola-
borarea militară dintre moldoveni și
transilvăneni; rolul hotărîtor al maselor
populare în apărarea independenței Mol-
dovei; K. Marx despre luptele antioto-
mane ale moldovenilor în timpul lui Ște-
fan cel Mare; refacerea țării, strîngerea
legăturilor cu Polonia și Ungaria; pier-
derea Chiliei și Cetății Albe; trădarea
marii boierimi; condițiile și însemnăta-
tea păcii din anul 1487. e) Consolidarea
situației internaționale a Moldovei; în-
semnătatea domniei lui Ștefan cel Mare.
6.	Războiul țărănesc condus de Gheor-
ghe Doja — 1 oră.
a) Dezvoltarea social-economică a Tran-
silvaniei la sfîrșitul sec. XV și începutul
sec. XVI: agricultura; mineritul; mește-
șugurile; orașele; comerțul; creșterea pu-
terii economice și politice a marii nobi-
limi și accentuarea exploatării maselor;
diferențierea socială la orașe; ascuțirea
contradicțiilor de clasă, b) Războiul ță-
rănesc condus de Gheorghe Doja: cau-
zele și izbucnirea războiului țărănesc;
desfășurarea lui în Transilvania; forțe-
le sociale participante; lupta comună a
iobagilor romîni și unguri; Engels des-
pre războiul țărănesc condus de Gheor-
ghe Doja; cauzele înfrîngerii; urmările
și însemnătatea războiului țărănesc.
7.	Dezvoltarea țărilor romîne în sec.
XVI; lupta împotriva jugului otoman —
1 oră.
a) Situația social-economică a țărilor
romîne în sec. XVI. b) Transilvania prin-
cipat autonom tributar turcilor. Lup-
ta dintre Imperiul Otoman și Imperiul
Romanc^German pentru stăpînirea Tran-
silvaniei. c) Căderea Țării Romînești și a
Moldovei sub dominația otomană. Creș-
terea tributului; începutul monopolului
turcesc, d) Urmările înăspririi dominației
otomane; creșterea puterii politice a bo-
ierimii, slăbirea autorității domnești; pă-
trunderea unor demnitari greci în rîndu-
rile boierimii romîne. e) Lupta pentru in-
dependență sub conducerea lui Radu de la
Afumați, Petru Rareș și loan Vodă „cel
Cumplit"; rolul maselor populare în lup-
ta antiotomană; alianța cu cazacii; po-
ziția trădătoare de clasă a marii boie-
rimi; însemnătatea luptelor pentru înlă-
turarea jugului turcesc.
8.	Țările romîne in timpul lui Mihai
Viteazul — 2 ore.
A.	Războiul de eliberare de sub domi-
nația otomană condus de Mihai Viteazul
— I oră.
a) Situația internațională la sfîrșitul
secolului XVI; lupta popoarelor din sud-
estul Europei împotriva jugului turcesc;
coaliția europeană antiotomană; rolul ță-
rilor romîne în lupta împotriva cotropi-
rii turcești, b) începutul domniei lui Mi-
hai Viteazul; războiul de eliberare de
sub jugul turcesc; organizarea armatei;
alianța antiotomană cu Moldova și Tran-
silvania; răscoala antiotomană, incursiu-
nile în sudul Dunării; sprijinirea luptei
de eliberare a popoarelor balcanice; tra-
tatul de alianță cu Transilvania; lupta
de la Călugăreni; alungarea turcilor; ră-
sunetul și însemnătatea victoriei Țării
Romînești în războiul împotriva jugului
otoman, c) Refacerea și consolidarea țării
Romînești după cucerirea independenței.
B.	Unirea țărilor romîne sub conduce-
rea lui Mihai Viteazul — 1 oră.
(continuare în pag. 8-a)
PAGINA 7
Conferința internațională de la Grenoble
ue curma s-a desrașurat la
Grenoble, în Franța, prima Con-
ferință internațională privind
problemele educației extrașco-
lare a tineretului, organizată de
U.N.E.S.C.O. Prin amploarea ei,
prin valoarea referatelor prezen-
tate, prin caracterul pozitiv al
majorității intervențiilor, această
conferință, la care au luat parte
delegați din 73 de țări și repre-
zentanți a 40 de organizații ale
tineretului, se înscrie printre
cele mai importante manifestări
internaționale din acest an.
Conferința de la Grenoble a
scos puternic în evidență creș-
terea prestigiului internațional
al țării noastre, din inițiativa că-
reia, așa cum a subliniat în cu-
vîntul de deschidere și dl. Rene
Maheu, directorul general al
U.N.E.S.C.O.. s-a desfășurat a-
ceastă amplă dezbatere.
Țara noastră promovează cu
consecvență ideea educării tine-
retului în spiritul idealurilor
păcii, respectului reciproc și înțe-
legerii între popoare. Încă la cea
de a XV-a sesiune a Adunării
Generale a O.N.U., președintele
Consiliului de Stat al Republicii
Populare Romîne, tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, a pro-
pus adoptarea unei hotărîri care
să recomande elaborarea unei
declarații internaționale în legă-
tură cu educarea tineretului în
spiritul idealurilor păcii, respec-
tului reciproc și înțelegerii între
popoare. După cum se știe, a-
ceastă propunere a fost adopta-
tă în unanimitate de Adunarea
Generală a O.N.U. In 1961, la
cea de a XVI-a sesiune a Adu-
nării Generale O.N.U., Romînia
a prezentat un nou document a-
supra acestei probleme, intitu-
lat „Sugestii asupra conținutului
unei declarații proclamînd prin-
cipiile fundamentale privind
promovarea în rîndurile tinere-
tului a ideilor păcii, respectului
reciproc și înțelegerii între po-
poare“. iar la sesiunea din 1962 a
difuzat în rîndurile delegaților
proiectul unei declarații în pro-
blema educării tineretului. O
mărturie elocventă a faptului
că aceste propuneri au stîrnit un
viu interes în rîndurile opiniei
publice internaționale o consti-
tuie faptul că la sesiunea Adună-
rii Generale din anul 1963 dele-
gației noastre i s-au alăturat,
drept coautoare ale proiectului de
rezoluție asupra propunerilor cu
privire la educarea tineretului,
delegațiile altor 25 de state și
că rezoluția a fost adoptată în
unanimitate. în rezoluție se con-
semna faptul că din lipsă de
timp, Adunarea Generală a
O.N.U. va continua la sesiunea
din toamna anului 1964 exami-
narea proiectului Declarației in-
ternaționale în problema educa-
ției tineretului, în vederea ela-
borării ei finale, preconizîndu-se
totodată discutarea acestui pro-
iect la Conferința de la Greno-
ble, în comisiile naționale
U.N.E.S.C.O., în organizațiile de
tineret etc.
Desfășurindu-se după o serie
de stagii și reuniuni pregătitoa-
re, dintre care amintim pe acela
al experților în domeniul educa-
ției tineretului desfășurat la
București în vara acestui an,
conferința de la Grenoble a per-
mis efectuarea unui larg schimb
de păreri și cunoașterea reci-
procă a punctelor de vedere în
ceea ce privește educarea tine-
retului în spiritul păcii și înțele-
gerii internaționale. Lucrările
conferinței s-au desfășurat în
ședințe plenare și în comisii.
Dintre materialele prezentate în
plenare au reținut în mod deo-
sebit atenția expunerea lui Phi-
lipe de Seynes, secretar general
adjunct al O.N.U.. cu privire la
„Deceniul pentru dezvoltare“
lansat de O.N.U. și tineretul con-
temporan, expunerea acad. Bog-
dan Suchodolski (R.P. Polonă) cu
privire Ia trăsăturile psiho-soci-
ale ale tineretului și tendințele
actuale ale pedagogiei, precum și
aceea a lui Rabindra Varma (In-
dia), care s-a ocupat de măsurile
menite să cultive în rîndurile ti-
neretului idealurile păcii și în-
țelegerii între popoare.
Deosebit de fructuoase au fost
dezbaterile din comisii. In comi-
sia a IV-a, de pildă, al cărei pre-
ședinte am avut cinstea de a fi
ales, au fost dezbătute probleme
legate de pregătirea tineretului
pentru înțelegerea și colaborarea
internațională. Delegații statelor
membre ale UNESCO care au
participat la conferință, ca și nu-
meroși observatori ai unor orga-
nizații interguvernamentale sau
neguvernamentale, au prezentat
în cadrul acestei comisii expe-
riența națională și internaționa-
lă în domeniul educării tineretu-
lui și al organizării unor acțiuni
pozitive pentru tineri, preconi-
zînd noi metode și tipuri de ac-
tivitate menite să consolideze
spiritul de înțelegere, colaborare
și solidaritate al tinerei generații.
Schimbul de idei a fost foarte
viu, toți participantii fiind ani-
mați de dorința de a găsi soluții
comune, în spiritul răspunderii
față de prezentul și viitorul ti-
nerei generații. Un accent deose-
bit s-a pus asupra educării tine-
retului în vederea cunoașterii re-
ciproce între popoare, pe baza
respectării valorilor materiale și
spirituale, a independenței și
dreptului la autodeterminare al
tuturor țărilor.
Comisia a IV-a și apoi confe-
rința în plenul ei au aprobat re-
comandarea propusă de delegația
romînă, căreia i s-a asociat și de-
legația franceză, prin care este
sprijinită cu căldură acțiunea
O.N.U. pentru elaborarea finală
și adoptarea la cea de a XlX-a
sesiune a Adunării Generale
O.N.U. a Declarației privind pro-
movarea în rîndurile tineretului
a idealurilor de pace, respect re-
ciproc și înțelegere între popoare.
Intervențiile și propunerile de-
legației romîne s-au bucurat în
toate comisiile, ca și în ședințele
plenare, de o largă apreciere.
Astfel, în comisia a IlI-a a confe-
rinței, care s-a ocupat de pregă-
tirea civică și socială a tineretu-
lui, a fost adoptată în unanimi-
tate, la propunerea delegației
romîne, o recomandare cu privire
la rolul însemnat pe care editu-
rile specializate îl au pe plan
național pentru informarea tine-
retului asupra problemelor eco-
nomice, sociale și culturale ale
viețij internaționale. De aseme-
nea, delegația noastră a propus o
recomandare care prevede inten-
sificarea acțiunilor de tineret în
țările în curs de dezvoltare și in-
tegrarea tineretului în opera
de lichidare a analfabetismu-
lui în aceste țări. Tot la pro-
punerea delegației noastre au
fost adoptate o serie de reco-
mandări pentru activitatea de
viitor a UNESCO. Merită să fie
relevate în mod deosebit, de pil-
dă, propunerea de a se organiza
într-un viitor apropiat o confe-
rință care să aibă ca obiectiv
principal educarea școlară a ti-
neretului în spiritul păcii, al pri-
eteniei și colaborării internațio-
nale, recomandarea ca UNESCO
să favorizeze toate formele de în-
tîlniri internaționale menite să
promoveze idealul de pace, prie-
tenie și înțelegere între popoare,
să se preocupe de rolul pe care
trebuie să-1 îndeplinească mijloa-
cele moderne de informare în difu-
zarea idealurilor de pace în rîndu-
rile tineretului, sa sprijine înființa-
rea de centre regionale de docu-
mentare asupra activităților în
rîndurile tineretului, să organize-
ze seminarii regionale sau inter-
naționale pentru tineret și con-
ducătorii organizațiilor de tine-
ret. în sfîrșit, delegația romînă
a propus o recomandare, de
asemenea adoptată, care invi-
tă comisiile naționale pentru
UNESCO să întărească legături-
le permanente de colaborare cu
organizațiile naționale de tineret.
Făcînd în final bilanțul lucră-
rilor, președintele Conferinței,
Moussa Keita (Mali), a felicitat
în mod deosebit UNESCO pentru
organizarea acesteia și a adus un
omagiu R. P. Romîne, care a avut
inițiativa primei întîlniri inter-
naționale în problemele educației
tineretului.
Conferința de la Grenoble a
relevat încă o dată cu deosebită
pregnanță că ideea educării tine-
retului în spiritul păcii și priete-
niei, susținută în repetate rîn-
duri de către țara noastră, inte-
resează îndeaproape sferele cele
mai largi ale opiniei publice
mondiale și organisme interna-
ționale de cel mai înalt prestigiu.
Aceasta ne îndreptățește convin-
gerea că cea de a XlX-a sesiune
a Adunării Generale O.N.U. va
adopta declarația privind promo-
varea în rîndurile tineretului a
idealurilor de pace, respect reci-
proc și înțelegere între popoare,
deschizînd o etapă nouă în acțiu-
nile inițiate în acest domeniu.
prof. dr. J. LIVESCU
adjunct al ministrului
invățămintului
La cercul de pictură de la Casa
pionierilor din Roman
CONCURS
0 nouă publicație
eh ajutorul
instructorilor de pionieri
în curînd va apare publicația
„în ajutorul instructorului de pio-
nieri", supliment al revistei ,>Tî-
nărui leninist".
în cele 48 de pagini ale acestei
publicații, instructorii de pionieri,
activiștii U.T.M., toți cei care
muncesc cu pionierii vor găsi
articole de generalizare a expe-
rienței înaintate, recomandări de
jocuri distractive și activități me-
todice, răspunsuri la diferite pro-
bleme ale muncii pionierești.
Costul unui abonament pe trei
luni este de 4,50 lei, pe 6 luni de
9 lei, pe un an de 18 lei.
Abonamentele se primesc de
către factorii poștali, oficiile
P.T.T.R. și difuzorii voluntari
din școli.
Institutul pedagogic din Timișoara
anunță concurs pentru ocuparea
următoarelor posturi :
1)	asistent la catedra de metodică
și practică pedagogică, disciplina
Metodica limbii și literaturii romîne,
poz. 13 din statul de funcțiuni;
2)	preparator la catedra de fizică,
poz. 14 din statul de funcțiuni;
3)	asistent la catedra de chimie^
disciplina Chimie anorganică și
litlca, poz. 9 din statul de funcțiui...
4)	preparator la catedra de chi-
mie, poz. 16 din statul de funcțiuni;
5)	asistent la catedra de științe
naturale, disciplina Zoologie, poz. IU
din statul de funcțiuni;
6)	asistent la catedra de științe
agricole, disciplina Zootehnie, poz. 10
din statul de funcțiuni ;
7)	șef de laborator la catedră de
științe agricole, poz. 12 din statul
de funcțiuni;
0) asistent la catedra de educație
fizică, disciplina Atletism poz. 11 din
statul de funcțiuni;
9)	asistent la catedra de muzică I,
disciplina Armonie-contrapunct, poz.
15 din statul de funcțiuni;
10)	șef de cabinet la catedra de
muzică I, disciplina Teorie-solfegiu,
poz. 21 din statul de funcțiuni;
11)	asistent la catedra de muzică
II, disciplina Pian, poz. 9 din statul
de funcțiuni;
12)	asistent corepetitor la cate-
dra de muzică II, disciplina Pian,
poz. io din statul de funcțiuni:
13)	asistent la catedra de muzică
II, disciplina Vioară, poz. 11 din
statul de funcțiuni;
14)	aslstent-corepetitor la catedra
de muzică II, disciplina Pian, poz. 14
din statul de funcțiuni;
15)	șef de cabinet la catedra de (
muzică II, disciplina Pian, pb*. 15
din statul de funcțiuni.
Persoanele care doresc să participe
la concurs vor depune în termen ae
30 de zile, la rectoratul Institutului
pedagogic din Timișoara, splaiul T.
Vladimirescu nr. 10, o cerere însoțită
de următoarele acte : diploma ae
studii în copie legalizată; diploma de
doctor sau candidat în științe,
copie legalizată; lucrările
ale candidatului; caracterizarea în-
tocmită de instituția unde lucrează;
memoriul de activitate didactico-
științifică; autobiografie.
Informații suplimentare se pot
primi la institut.
Programele de istorie
pentru clasele VII, VIII și XI
(urmare din pag. 7-a)
a) Necesitatea continuării luptei comu-
ne antiotomane a celor trei țări romîne.
b) Unirea celor trei țări romîne; cuceri-
rea Transilvaniei; alipirea Moldovei; Mi-
hai Viteazul — domn al ceJor trei țări
romîne; importanța unirii celor trei țări
romîne sub conducerea lui Mihai Vitea-
zul. c) Politica socială a lui Mihai Vitea-
zul („legătura" lui Mihai — desăvîrșirea
procesului de șerbire a țăranilor, întări-
rea marii boierimi); frămîntările socia-
le. d) Cauzele care au împedicat forma-
rea unui stat unitar romîn. e) însemnă-
tatea domniei lui Mihai Viteazul, expo-
nent al forțelor antiotomane din sud-
estul Europei.
9.	Dezvoltarea culturii în cele trei țări
romîne de la începutul ei pînă la sfîrși-
tul sec. XVI — 1 oră.
a) Dezvoltarea culturii feudale pînă în
sec. al XVI-Iea; masele populare — crea-
toare ale bazei materiale și ale dezvol-
tării culturii; oglindirea luptei de clasă
în dezvoltarea culturii. b) Istoriografia
in limba slavonă; literatura religioasă;
scrieri cu caracter popular, c) începutul
folosirii limbii romîne în scrieri; apari-
ția și răspîndirea tiparului în cele trei
țări romîne; activitatea lui Coresi. d) Ar-
ta veche romînească; baza ei populară;
arhitectura, înflorirea picturii, miniatu-
rile, broderia.
10.	Dezvoltarea țărilor romîne în sec.
XVII și începutul secolului al XVIII-lea
— 3 ore.
a) Situația internațională: campaniile
turcești în Europa Centrală și Polonia;
expansiunea Austriei în sud-estul Euro-
pei; ridicarea Rusiei; începutul decăderii
Imperiului Otoman, b) Situația economi-
că și socială: intensificarea exploatării
otomane; dezvoltarea agriculturii, ate-
lierele meșteșugărești; breslele; creșterea
producției de mărfuri și a comerțului;
înrăutățirea situației maselor și ascuți-
rea luptei de clasă, c) Situația politică:
dominația otomană asupra celor trei țări
romîne în condițiile menținerii autono-
miei lor; continuarea războiului antioto-
man și a politicii de unificare a celor
trei țări romîne (Radu Șerban, Radu
Mihnea). d) Consolidarea puterii dom-
nești în timpul lui Matei Basarab și Va-
sile Lupu; conflictele dintre Moldova și
Țara Romînească; mișcarea populară din
1655; lupta dusă împotriva turcilor sub
conducerea lui Mihnea al III-lea în a-
lianță cu Gh. Rakoczy II. e) întărirea
regimului nobiliar în Țara Romînească și
Moldova; luptele dintre grupările boie-
rești; dezvoltarea Țării Romînești în
timpul lui Constantin Brîncoveanu; Mol-
dova la sfîrșitul secolului XVII și începu-
tul secolului XVIII; domnia lui Dimitrie
Cantemir; războiul ruso-turc și alianța
cu Rusia; sfîrșitul domniilor pămîntene;
instaurarea regimului turco-fanariot. f)
Cucerirea Transilvaniei de către Habs-
burgi; reorganizarea constituțională a
'Transilvaniei (diploma leopoldină); uni-
rea cu Roma (caracterul și consecințele
ei); accentuarea asupririi maselor în
condițiile jugului feudal habsburgic; lup-
ta de eliberare de sub jugul habsburgic;
participarea iobagilor romîni la războiul
curuților condus de Francisc Rakoczy.
11.	Dezvoltarea țărilor romîne în pri-
ma jumătate a sec. XVIII — 1 oră.
a) Dezvoltarea social-economică; dez-
voltarea pieței interne; manufacturile de
stat în Transilvania și Banat; dezvolta-
rea comerțului și a circulației monetare;
lărgirea economiei de marfă-bani; dez-
voltarea orașelor; legăturile economice
dintre cele trei țări romîne; colonizarea
șvabilor; întărirea monopolului și jafu-
lui turcesc în condițiile regimului turco-
fanariot; înăsprirea fiscalității; creșterea
obligațiilor țărănimii; situația grea a
lucrătorilor din mine și manufacturi, b)
Dezvoltarea politică: știrbirea autonomiei
Țării Romînești și Moldovei în condiții-
le regimului turco-fanariot; desființarea
armatei permanente; ocupația austriacă
în Oltenia și Banat; absolutismul habs-
burgic în Transilvania în timpul Măriei
Tereza; regimentele grănicerești; lupta
împotriva jugului străin în cele trei țări
romîne.
12.	Dezvoltarea culturii în cele trei
țări romîne în sec. XVII—XVIII — 1
oră.
a) Introducerea limbii romîne în insti-
tuțiile de stat; răspîndirea tiparului în
cele trei țări romîne. b) Dezvoltarea în-
vățămîntului în cele trei țări romîne;
influența umanismului; accentuarea trep-
tată a caracterului științific al învăță-
mîntului. c) Literatura istorică; trăsătu-
rile și însemnătatea istoriografiei romî-
nești din secolele XVII—XVIII ; marii
cronicari moldoveni și munteni, d) în-
semnătatea operei lui Nicolae Mi-
lescu și Dimitrie Cantemir. e) Școala ar-
deleană; afirmarea culturii romînești în
lupta cu tendințele de maghiarizare;
principalii reprezentanți ai școlii ardele-
ne; rolul istoric al școlii ardelene în
dezvoltarea culturii romînești și în for-
marea conștiinței naționale, f) Dezvolta-
rea artelor în cele trei țări romîne; în-
florirea arhitecturii (principalele monu-
mente; stilul brîncovenesc, barocul în
Transilvania), g) Caracterul de clasă și
însemnătatea culturii romînești din sec.
XVII—XVIII.
REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA: București. Piața Scfnteii nr. 1. Telefon 17.60.20 Abonamentele se lac la oficiile poștale, factorii poștali șl la difuzorii voluntari din
unitățile de invițjmint Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scîntcii. Piața Scînteii București.
| «132