aiă
.n? 3
Proletari din toate țările, uniți-vă!
înmiim
MB
EDITATĂ DE MINISTERUL iNVÂȚÂMÎNTUlEI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚÂMÎM ȘI CULTURĂ
Anul XVI nr. 767
vineri 11 septembrie 1964
8 pagini 25 bani
!
„Cine nu-și amintește cu emoție
de învățătorul care i-a pus intîia
oară condeiul în mina, l-a învățat
să scrie și să citească, îndreptîn-
du-i primii pași pe calea științei
de carte. Desigur, părinților le este
plăcut să se mîndrească cu copii!
lor. Dar acela care duce greul,
acela care întîlnește și e chemat
să modeleze caractere atît de di-
ferite, firi atît de deosebite, este
învățătorul.
Partidul și guvernul, care au
prețuit întotdeauna activitatea
dumneavoastră didactică, au con-
vingerea că și în viitor cadrele di-
, dactice își vor îndeplini nobila lor
misiune : de a pregăti omul de
mîine, omul societății socialiste,
omul societății comuniste. Nu mă
îndoiesc că veți fi la înălțimea a-
cestei misiuni".
GHEORGHE GHEORGHIU-DEj

Cuvintul acad. Ștefan Bălan, ministrul invățămintului, la deschiderea noului an școlar
Dragi elevi și eleve, dragi educatoare, în-
vățători și învățătoare, profesori și profe-
soare
Ineepe un nou an de învățămînt. Pe tot
cuprinsul țării noastre, școlile își redes-
chid porțile. Bucuriile și emoțiile începu-
tului de an școlar stăpinesc deopotrivă pe
învățători, pe profesori, pe elevi și pe pă-
rinți. Este un moment solemn nu numai
pentru noi, lucrătorii din invățămînt, ci
pentru întregul popor. Școala este astăzi
a tuturor. Ea pregătește omul pen-
tru viață. îl instruiește, îl educă ; de
școală ne leagă amintiri de neșters, spre
școală se îndreaptă dragostea tuturor.
Anul acesta, tradiționala sărbătoare a
deschiderii cursurilor școlare are strălu-
cire* pe care i-o dă aniversarea celor 20
de la eliberarea patriei. Oamenii
școlii, alături de toți ceilalți oameni ai
muncii, și-au exprimat la marea sărbă-
toare națională bucuria și mîndria pen-
tru succesele obținute în construcția so-
cialistă, dragostea lor fierbinte pentru
partid — inițiatorul, organizatorul și con-
ducătorul tuturor victoriilor obținute de
poporul nostru.
In bilanțul mărețelor realizări din cele
două decenii de viață liberă am putut
constata cu toții, cu deplină satisfacție,
importantele succese ale invățămintului.
Realizările obținute pînă acum ne însufle-
țesc, ne sporesc puterile de muncă și ne
dau îndemnuri noi pentru o activitate
creatoare, și mai rodnică.
învățămintul se bucură în țara noastră
de grija permanentă a partidului și a sta-
tului. Sumele tot mai importante alocate
în fiecare an pentru instruirea și educarea
tinerei generații au permis continua lăr-
gire a bazei materiale a invățămintului.
Amploarea construcțiilor de școli, cămine
și cantine, desființarea taxelor șco-
lare, bursele acordate elevilor, ma-
nualele pe care le primesc gratuit
în fiecare an elevii claselor I—VIII
și ai școlilor profesionale, întreținerea
gratuită a elevilor din școlile profesionale
și din școlile tehnice agricole sînt exem-
ple semnificative și concludente pentru
atenția de care se bucură școala noastră
din partea partidului și a guvernului.
Deschiderea acestui an școlar se
leagă de un moment însemnat în istoria
invățămintului din patria noastră — în-
cheierea procesului de generalizare a în-
vățămintului de 8 ani. Această minunată
realizare, care situează țara noastră prin-
tre țările cu un înalt nivel de dezvoltare
a invățămintului, este o vie expresie a
caracterului democratic al școlii noastre,
a rolului ei în sistemul mijloacelor
cultural-eduoative puse la îndemîna po-
porului pentru ridicarea nivelului său
cultural potrivit cerințelor societății noi,
socialiste. Numărul eopiilor și tinerilor ce
vor fi cuprinși în învățămintul de toate
gradele în anul școlar care se deschide v*
depăși 4 milioane, ceea ce reprezintă a-
proape un sfert din întreaga populație a
țării.
Conținutul invățămintului, volumul șl
calitatea cunoștințelor pe care Ie transmite
tinerei generații școala, constituie pro-
bleme de mare însemnătate. Pentru
a asigura elevilor o pregătire co-
respunzătoare cerințelor vieții contempo-
rane, Ministerul Invățămintului a elaborat
cu concursul larg al învățătorilor și al pro-
fesorilor noi planuri de învățămînt pen-
tru școala de 8 ani și pentru școala me-
die, a îmbunătățit numeroase programe
de invățămînt și manuale. Noile planuri
(Continuare în pag. 2-a)
Cuvîntul acad. Ștefan Bălan, ministrul invătămîntului,
> " -* 7
la deschiderea nitului an școlar
In preajma
deschiderii
(Urmare din pag. 1)
și programe de învățămînt urmăresc să
răspundă într-o măsură mai mare posi-
bilităților de efort ale elevilor în raport
cu vîrsta lor și să asigure copiilor timpul
necesar pentru studiul individual, pentru
lectură, pentru joc, sport și odihni.
Grija cu eare a fost pregătit noul an
școlar asigură condiții pentru a obține cele
mai bune rezultate in munca instructiv-
educativă viitoare. Programele de învăță-
mînt, manualele școlare, materialul di-
dactic trimis școlilor, literatura de specia-
litate și pedagogică vor constitui ajutoare
valoroase în munca de fiecare zi a învăță-
torilor și profesorilor.
Dragi tovarăși.
Aceia care au în primul rînd răspun-
derea muncii instructiv-educative sînt în-
vățătorii, profesorii. Conținutul programe-
lor și manualelor prinde viață numai prin
munca lor de fiecare zi. Fiecare lecție a-
duce ceva personal, care depinde de pri-
ceperea, de pasiunea în muncă a
celui ce o predă ; lecția este in mare mă-
sură opera de creație a acestuia. In lecție
se concentrează capacitatea, cunoștințele
și sentimentele de care este animat învă-
țătorul sau profesorul. Dorința de a
studia, de a cunoaște în profunzime
materia pe care o expune, de a fi Ia cu-
rent cu tot ce este nou in domeniul
specialității sale și al pedagogiei, de
a folosi metode și procedee eficiente, care
să ușureze asimilarea cunoștințelor de că-
tre elevi trebuie să stăpinească pe fiecare
învățător și profesor, pentru că numai
în acest mod el va reuși să-și îndepli-
nească misiunea sa de educator.
Învățătorul și profesorul trebuie să să-
dească în inimile copiilor și tinerilor dra-
gostea nețărmurită față de partid, față de
patrie și popor, dorința de a dobindi cele
mai înaintate cunoștințe in știință și teh-
nică, în cultură. Ei trebuie să-i educe în
spiritul păcii, al prieteniei intre popoare.
Transmițînd elevilor cunoștințe, învăță-
torii și profesorii trebuie — in același timp
— să-i învețe și cum să muncească spre a
și le însuși. O preocupare dintre cele mai
importante încă din primele lecții tre-
buie să fie aceea de a forma la elevi de-
prinderi de muncă sistematică, perseve-
rentă, de a le imprima spiritul de răspun-
dere față de obligațiile școlare, de a i în-
văța să lucreze și individual.
Experiența pedagogică a școlii noastre
se îmbogățește cu fiecare an. Recentele
consfătuiri raionale, care au dezbătut pe
larg problemele legate de eficiența lec-
ției, au scos la iveală inițiative interesante
și experiența valoroasă a multor învăță-
tori și profesori din școlile noastre. Invă-
tâminteie desprinse din dezbaterile pur-
tate pe aeeastă temă și măsurile care au
fost adoptate in consfătuiri constituie un
sprijin prețios in menea de viitor.
Un rol deosebit de important in creș-
tere* nivelului muncii didactice și edu-
cative in școală îl are directorul. Lui ii
revine răspunderea de a organiza și în-
druma munca din școală, de a mobiliza
toate forțele la îndeplinirea sarcinilor, de
a imprima spiritul de disciplină și de răs-
pundere întregului colectiv al școlii. In
același timp, directorul va trebui să fie
ajutat in munca sa de întregul colectiv
didactic, en perseverență și conștiinciozi-
tate. Noul regulament al școlilor de cultu-
ră generală, trimis de curind la școli, va
constitui un îndrumar de fiecare zi in
manea directamlui ți a penoaalntni di-
dactic.
Personalul didactic reprezintă o forță so-
cială activă, un ajnloe de nădejde al
partidului. De aceea ei se boenra de o
deosebită atenție din partea partidului și
a statului. Recenta ho țări re prin eare
educatoarele, învățătorii ți profesorii be-
neficiază de o majorare substanțială a
salariilor, titlurile de învățător și profesor
fruntaș și de învățător ți profesor emerit,
ordinele ți medaliile acordate unui mare
număr de cadre didactice, preocuparea
continuă pentru crearea unor condiții tot
mai bune de viață și de muncă peaira lu-
crătorii din școli reprezintă dovezi ale
înaltei prețuiri pentru munca lor nobilă
și plină de răspundere.
Creșterea și pregătirea pentru viață a
elevilor este rezultatul muncii comune a
școlii și a familiei. Procesul de educa-
ție se desfășoară in orice momeai, nu
numai cînd elevul este in școală, ci și
atunci cînd elevul se află in mijlocul fa-
miliei sale. Părinții au datoria să se pre-
ocupe de frecventarea regulată a cursori-
lor de către copiii lor, de felul cam iți
pregătesc lecțiile, de comportarea aces-
tora în familie și in societate. Influența
educativă a părinților acționează prin în-
treaga organizare a vieții de familie, prin
exemplul pe care-1 oferă părinții in fie-
care moșneni copiilor lor. Din faptul că
școala și familia educă împreună decurge
• cerință foarte importantă — să existe
in permanență o colaborare strinsă intre
școală și familie.
Dragi elevi ți eleve.
Părinții voștri, întregul nostru popor,
pan toate speranțele in voi, vă îngrijesc ea
atenție și dragoste, iar învățătorii și pro-
fesorii depun o muncă neobosită pentru ea
voi să deveniți oameni enlți, eu o înaltă
pregătire, cetățeni de niiiejdr ai patriei
noastre socialiste. Vei trebuie să înțele-
geți insă că strădania lor dă roade a-
tunci cînd se împletește eu interesai și
ca strguința voastră. Învățătura este pri-
ma și cea mai însemnată datorie a voas-
tră. Aveți toate condițiile pentru a vă putea
instrui și educa, condiții la care multe
generații in trecut nici nu îndrăzneau
să gîndească. In fața voastră sînt des-
chise orizonturi largi și luminoase, puteți
să vă realizați visurile cele mai îndrăz-
nețe. Pentru aceasta, însă, trebuie să
vă însușiți cuceririle științei și tehnicii
și să le puneți în slujba fericirii poporu-
lui nostru, în slujba progresului so-
cietății. Continuînd strădaniile înaintașilor
voștri, voi trebuie să obțineți in toate do-
meniile noi și tot mai mari realizări. Toate
acestea le puteți îndeplini dacă veți învăța
temeinic, dacă veți depune eforturi susți-
nute pentru însușirea cunoștințelor. Ur-
mați cu încredere sfaturile educatorilor și
părinților voștri, întrucit ele au la bază o
îndelungată experiență de viață, pe care
voi n-o aveți încă. îndepliniți cu conștiin-
eiositate sarcinile pe eare vi le dau orga-
nizațiile de pionieri, organizațiile U.T.M.,
frecventați cu regularitate cursurile, lucrați
ea seriozitate și răbdare, practicați spor-
turile și artele, jucați-vă și odihniți-vă,
folosiți ca chibzuință timpul, îmbinînd ar-
monios munca cu odihna. Străduiți-vă să
dovediți prin rezultatele voastre Ia învă-
țătnră, prin comportarea voastră frumoa-
să in școală și în afară de școală că răs-
pundeți ea recunoștință grijii pe care v-o
poartă partidul și guvernai, educatorii și
părinții, intregnl popor.
Dragi tovarăși.
Temelia rotiriâ pe eare este așezat învă-
ță mintal aostru — concepția științifică,
imnisl leaiatelă — condițiile minunate
creata de rog talul denaocrat-popular, pre
cum și tradițiile înaintate ale învățămin-
toiai din țara noastră. îmbogățite c ex-
periența valoroasă in—luă de șeoala
nouă, sprijinal permanent al afganelor de
partid și de stat, precum și al organizații-
lor de tineret constituie garanția unui pu-
ternic avint al muncii de viitor și a unor
noi și importante succese.
Toți așteptăm ea baearie să începem o
activitate spornică încă dm prima zi a
anului școlar.
La ineepot de an școlar, ia numele Mi-
nisterului învățământului doresc educa-
toarelor, învățătoarelor |i învățătorilor,
profesoarelor și profesorilor preeu» și pă-
rinților elevilor, sueeem depline în munca
lor plină de răspândesc pentru instruirea
și educarea tineretul^.
Iar vouă, dragi elevi și eleve din toate
școlile patriei noastre, vă dorim multă să-
nătate. sooees depHn la învățătura pentru
ca la sfirșitul acestui an de muncă să vă
hașurați voi, să se baeure educatorii și pă-
rinții, să ne bucurăm cu toții de frumoa-
sele rezultate pe care le veți obține.
cursurilor
însuflețiți de aniversarea a
douăzeci de ani de la eliberarea
patriei noastre, lucrătorii secției
de învățămînt și cadrele didac-
tice din raionul 23 August al
Capitalei au încheiat încă înain-
te de marea sărbătoare pregăti-
rile cerute de deschiderea noului
an școlar. Acum, toate școlile
sînt gata să-și primească elevii.
A fost terminată construcția
unui nou local de școală, cu 24
de săli de clasă în cartierul
Balta Albă. S-au făcut reparații
curente, în valoare de 1 460 000
lei, la 48 de unități școlare și
s-au procurat bănci noi în va-
loare de 265 000 lei. S-au intro-
dus noi instalații de gaze, s-a
revizuit și s-a îmbogățit mate-
rialul didactic în toate școlile.
Bibliotecile școlare au fost com-
pletate cu noi fonduri de cărți,
în valoare de peste 40 000 lei.
Toate școlile au fost ornate și
înfrumusețate. Pretutindeni s-au
instalat panouri care urează ele-
vilor, la întoarcerea din vacanță,
tradiționalul „Bine ați venit".
Munca însuflețită depusă pen-
tru pregătirea noului an școlar
a înscris, la realizările dobîndite,
și suma de 107 846 lei economii.
In comuna Cătina din raionul
Gherla, pregătirile pentru des-
chiderea anuiui școlar 1964—1965
au fost încheiate, în linii mari,
încă în urmă cu cîteva săptă-
mini. Cele 7 școli din raza co-
munei au fost reparate și zu-
grăvite. S-a pus la punct întreg
mobilierul școlar și materialul
didactic, s-a procurat combusti-
bilul necesar. S-au adus manua-
lele necesare, iar cooperativa este
aprovizionată cu caiete și rechi-
zite școlare.
In aceste zile, cînd sălile de
clasă, frumos împodobite, își aș-
teaptă micii oaspeți, învățătorii
și profesorii fac vizite la domi-
ciliul elevilor, începînd cu cei
care intră in clasa I, pentru a
le da îndrumări privind felul
cum trebuie să se pregătească
pentru deschiderea cursurilor. în
același timp, cadrele didactice
studiază manualele, planurile și
programele de învățămînt, își în-
tocmesc planurile calendaristice
și planurile de muncă după care
își vor desfășura activitatea.
Clasele luminoase ji^node manuale ii așteaptă pe elevi.
Ăbsolvenfi oi Institutului pedagogic de 3 ani din Bacău iți iau rămas bun de la profesorii lor înainte de a
pleca la școlile unde au lost repartizati
TAGINA 2
li începui dt
Fiecare măsură - o verigă
dintr-un lanț neîntrerupt
L-am cunoscut pe profesorul
E. Petride de la Școala medie
, N. Bălcescu“ din Brăila cu cî-
teva zile înaintea începerii anu-
lui școlar, cînd încerca să-și
stabilească coordonatele activi-
tății lui de diriginte pentru pri-
mul trimestru de școală.
— Clasa a X-a „A“, ne-a spus
el. s-a format abia acum, con-
stituindu-se ca secție reală. Par-
te' din elevi imi sînt cunoscuți
de cînd au început școala medie.
Cu ceilalți, aproape jumătate,
vai face abia acum cunoștință.
Dincolo de aceste cuvinte am
ghicit o frămîntare mai adîncă.
Ineredințindu-i-se o clasă a X-a
profesorul diriginte se află, în-
tr-un fel, în fața unui colectiv
de elevi care abia se încheagă.
Pe de altă parte, intrați în clasa
a X-a, penultima care-i desparte
de absolvire, elevii au trecut un
prag important: optînd pentru o
secție sau alta, ei au făcut de
pe acum prima selecție în alege-
rea viitoarei lor profesiuni. Tot
ce vor face de acum încolo se
va îndrepta spre pregătirea pen-
tru profesiunea aleasă. Vor fi e-
vident inconsecvențe, incertitu-
dini, oscilări sau renunțări, dar
nu asta va fi nota dominantă a
colectivului. Și stă în puterea
profesorului diriginte de a face
ca incertitudinile să treacă mai
repede, să nu fie molipsitoare.
Stă în puterea lui să ajute fie-
cărui elev să-și clarifice de pe
acum drumul pe care-1 va urma.
Așadar, dirigintele are de fă-
cut față unui proces educativ
complex, uneori dificil, dar pa-
sionat : să conducă pașii unor
adolescenți care au făcut prima
tentativă de alegere a drumului
în viață. în acest cadru nici o
acțiune întreprinsă de diriginte
nu poate avea un caracter izo-
lat și întimplător, căci fiecare
trebuie să reprezinte o verigă
dintr-un lanț neîntrerupt.
In planul dirigintelui pentru
primul trimestru există un obiec-
tiv important: închegarea colec-
tivului clasei. I-au rămas elevi
pe care se poate bizui: Gicu Da-
vid. V. Bianu, Sultana Anuțoiu,
Pamfil Dorin, Doina Stan, Mus-
tață Viorica. Un nucleu serios,
matur. Dar i-au rămas și elevi
mai refractari, cu mai puțin
simț de răspundere. Iar clasa a
fost completată cu elevi pe care
nu-i cunoaște încă suficient.
Prima discuție cu biroul U.T.M.
al clasei (experiența i-a dovedit
că în închegarea colectivului, în
întreaga sa activitate, colaborarea
cu organizația U.T.M. este pe cît
de necesară pe atît de eficientă)
i-a întărit convingerea că va tre-
bui să mențină prestigiul pe care
și-l cîștigase, pe merit, fosta clasă
a IX-a (pentru succese la învăță-
tură și pentru comportarea disci-
plinată), să-i ajute pe elevi să-l
păstreze și să-j facă să se mîn-
drească cu el.
Desigur însă că sudarea colec-
tivului nu se realizează doar dis-
cutind despre aceasta ; viața de
fiecare zi, diversă și interesantă,
preocupările multilaterale ale
utemiștilor și spiritul lor activ
oferă dirigintelui o multitudine
de prilejuri de a pune în valoare
calitățile colectivului. Iată unul
dintre ele :
încă de anul trecut a observat
la unii elevi tendința de a acorda
mai multă atenție studiului unor
discipline în dauna altora. Adep-
ții acestui sistem și-au găsit Și
argumente : ,-îmi place mai mult
istoria", sau „Nu învăț la litera-
tură. căci eu voi urma politeh-
nica". I ucrurile au fost sesizate
și de biroul U.T.M. al clasei care
i-a cerut dirigintelui sprijin în
combaterea acestei atitudini gre-
șite. Așa s-a născut ideea de a se
discuta despre necesitatea însuși-
rii unei culturi multilaterale,
despre posibilitățile largi pe care
le oferă școala medie pentru do-
bindirea unui larg orizont cultu-
ral. In această direcție dirigintele
și-a propus su meargă cu clasa
la cîteva spectacole, la un con-
cert. la muzeu, să organizeze o
seară literară.
...Școala a început și din pri-
mele ore de curs dirigintele a fă-
cut cuni^aațfi eu noii lui elevi.
Din bănci tinerii îl privesc cu
încredere. Știu că îi așteaptă un
an de muncă serioasă, dar mai
știu că alături de ei va sta în
permanentă acest prieten cu pă-
rul cărunt și inima tînără, care-i
va susține cu sfatul și expe-
riența sa.
MIRCEA ANDREI
Obiectivele
muncii educative
Ne-am deprins să intrăm într-o nouă etapă
de activitate privind încrezători înainte. Cînd
știi clar ce urmărești, cînd te simți stăpîn
pe mijloacele pe care le vei folosi, munca te
atrage, ești entuziast, optimist.
Prin ce se caracterizează acest moment, al
începutului de an școlar, pentru activitatea
educativă ? El reprezintă punctul de întîlni-
re a ceea ce s-a realizat prin influențele an-
terioare exercitate asupra elevilor cu ceea
ce va fi — cu obiectivele proiectate în viitor.
Privim înainte, dar ne bazăm pe ceea ce a
fost. înlăturînd lipsurile, consolidînd și com-
pletînd aspectele pozitive. Iată de ce analiza
rezultatelor educative din perioada anterioară
este o operație extrem de necesară, deopotrivă
de utilă și diriginților care-și continuă acti-
vitatea cu clasa „lor“, ca și celor care abia
își încep munca cu o serie de elevi.
Bilanțul perioadei anterioare consemnat
în obișnuitul preambul la planul anual —
caracterizarea clasei — poate fi de un real fo-
los dirigintelui dacă este judicios întocmit,
dacă se bazează pe o analiză atentă, care se
oprește asupra clasei ca întreg și asupra a-
numitor elevi, menționînd și măsurile e-
ducative anterioare, cu efectele lor. în ase-
menea analize se explică rezultatele, se de-
termină tendințele pozitive în dezvoltarea
ulterioară. Diriginții Școlii de 8 ani din co-
muna Dărmănești, raionul Ploiești, de exem-
plu, pornesc la drum stabilindu-și puncte de
reper pe baza analizei amănunțite a situa-
ției fiecărei clase, valorificînd ceea ce s-a
dobindit și ocupîndu-se cu spirit de răspun-
dere de înlăturarea aspectelor deficitare ale
muncii educative. La fel procedează și mulți
alți diriginți. Dar, din păcate, întîlnim încă
și bilanțuri formale, în care colectivul de e-
levi este redus la cifre, procente, proporții
matematice din care nu se desprinde ce este
caracteristic, pozitiv sau negativ, clasei res-
pective.
Profesoara Elena Cazan, de ia Școala me-
die numărul 32 din București, după ce
și-a condus pînă la absolvire elevii, a pre-
luat anul acesta dirigenția unei clase a
VIII-a. înainte de începerea cursurilor, toți
elevii au fost vizitați acasă. Noua dirigintă
și-a completat pe această cale datele desprin-
se prin propriile observații ca profesoară a
clasei sau obținute prin consultarea colecti-
vului didactic și a consemnărilor din diferi-
te documente școlare. I s-au conturat astfel,
într-o formă generală, problemele spre care
trebuie să-și îndrepte atenția. Acum, cînd și-a
început munca, tov. Cazan se bizuie îndeo-
sebi pe un aspect pozitiv care îi caracteri-
zează pe elevii săi și pe care, după ce l-a
aflat de la alții, l-a putut cunoaște nemijlocit
încă din prtmele zile de cursuri : în clasă se
duce o adevărată luptă pentru succese la
învățătură. Diriginta este gata să-i ajute pe
elevi în această privință. Căutînd însă să
evite o primejdie care se pare că amenință
colectivul — aceea a concurenței individua-
le în goană după note mari — ea și-a propus
să-i îndrume pe elevi spre înțelegerea sem-
nificației sănătoase a bucuriei succesului, a
motivelor învățării, a spiritului de întraju-
torare. în același timp tov. Cazan a căutat
să cunoască înclinațiile elevilor ei și, pen-
tru a cultiva aceste înclinații, a hotărît
să-i antreneze în mici colective cu sarcini
precise, cum este, de pildă, cea de întocmire
a unor monografii. Diriginta socotește că pe
această cale le va oferi posibilitatea de a-și
petrece în mod interesant timpul liber și îi
va sustrage totodată de la preocupările mi-
nore sau chiar dăunătoare care, după cum
a aflat, s-au manifestat în clasă în anii pre-
cedenți. Ca un stimulent pentru noile ocu-
pații diriginta le-a propus elevilor să pregă-
tească în cursul anului școlar o mică expo-
ziție cu lucrări executate de ei.
Diriginților le stau la îndemînă numeroase
modalități de a pătrunde în viața clasei, de
a se apropia de elevi, de a le cunoaște po-
sibilitățile, preocupările, năzuințele. Ne gîn-
dim la acele probe și experimente pedagogi-
ce ușor de efectuat care înlesnesc cunoaște-
rea unor aspecte ale personalității elevi-
lor, a măsurii în care aceștia și-au format
noțiuni, convingeri, sentimente și deprinderi
etice. Este foarte important, pentru a ști ce
avem de făcut, să cunoaștem, de pildă, ati-
tudinea față de muncă a elevilor, spiritul
lor de colectiv, disciplina lor. O cale care ne
poate ajuta eficient în această privință este
aceea de a pune în discuție probleme ca :
„Ce înțeleg prin disciplină î", „Cum se poar-
tă un elev care-și iubește clasa", „Calități
necesare ca să muncești bine", sau de a cere
răspunsuri scrise de elevi pe aceleași teme.
Multe din greutățile și insuccesele care
apar în timpul anului școlar ar putea fi evi-
tate dacă acum, cînd stabilim obiectivele ac-
tivității educative, am cîntări cu discernă-
mînt aceste obiective, evitînd exagerarea fie
într-o direcție, fie în alta, evitînd supraesti-
marea sau minimalizarea posibilităților rea-
le de îndeplinire a celor propuse.
în școlile noastre întîlnim mulți diriginți
care au izbutit să contopească într-o unitate
armonic structurată sarcinile de bază ale e-
ducației comuniste cu obiectivele specifice
ale activității la clasa lor. La Școala medie
„N. Bălcescu" din Craiova, bunăoară, diri-
ginții desprind, în urma analizei activității
educative anterioare, veriga principală a pe-
rioadei care începe, obiectivul care va pola-
riza sistemul influențelor educative în noul
an școlar. Fără a da un caracter unilateral
muncii, fără a pierde din vedere tabloul com-
plex de calități ce trebuie formate elevilor,
un astfel de procedeu înlesnește, atunci cînd

e folosit cu pricepere, strîngerea într-un tot
a acțiunilor și măsurilor educative, în cadrul
lor stabilindu-se o ierarhizare corespunză-
toare cerințelor fiecărui colectiv de elevi în-
tr-o anumită etapă. Astfel, dirigintele clasei
a IX-a și-a centrat activitatea educativă din
primul trimestru pe dezvoltarea gustului es-
tetic și a dragostei pentru frumos. Alegerea
acestui obiectiv nu a fost arbitrară și nici
n-a izvorît din preferințe subiective, ci a
corespuns necesității de a se înlătura unele
deficiențe în educația estetică a elevilor. Nu
s-au pierdut, firește, din vedere, o serie de
alte aspecte importante de ordin educativ,
luîndu-se măsurile necesare pentru organiza-
rea colectivului, pentru dezvoltarea dragos-
tei față de învățătură, pentru întărirea dra-
gostei de patrie a elevilor etc. Și la Școala
de 8 ani nr. 141 din București s-a încetățenit
tendința de a grupa mai multe acțiuni edu-
cative, subordonate aceluiași obiectiv. In fe-
lul acesta sporește eficacitatea lor, se evită
dispersarea, paralelismul, lipsa de specifici-
tate în activitatea diriginților și în cea a or-
ganizației pionierești, supraîncărcarea.
La acest început de an școlar, în atenția
conducerii Școlii pedagogice nr. 2 din Capitală
stau măsurile educative adecvate profesiu-
nii pentru care sînt pregătiți elevii. Ei vor
fi ajutați să cunoască și să înțeleagă specifi-
cul activității în colectivele de copii, să se
apropie de aceștia (începînd cu urmărirea
vieții claselor I—VIII din internatul școlii,
la organizarea căreia cadrele didactice an-
trenează și pe viitorii învățători). în plus, în
fiecare din colectivele acestor ani se va in-
troduce o „cronică a clasei", ținută de elevi,
în care ei vor consemna faptele mai impor-
tante din activitatea lor. Procedeul este deose-
bit de eficace atît pentru că dezvoltă spiritul
critic și de observație, discernămîntul. grija
pentru exprimare — calități foarte utile vii-
torului educator — cît și datorită efectelor
lui imediate asupra închegării colectivului
clasei.
Toate aceste căutări vorbesc despre străda-
niile cadrelor didactice de a-și desfășura cît
mai bine munca, de a pregăti cu grijă pre-
misele rezultatelor bune pe care doresc să
le obțină la sfirșitul anului școlar. Planificînd
obiectivele muncii educative diriginții cau-
tă să privească întotdeauna înainte, să între-
zărească urmările fiecărei acțiuni pe care o
întreprind. Știind ce așteaptă de la aceste
acțiuni, care va fi aportul lor în dinamica
procesului educativ, în ce direcție vor în-
drepta ele dezvoltarea colectivului de elevi,
ce spor vor aduce în formarea personalității
acestora, ei desfășoară într-adevăr o muncă
conștientă, cu caracter creator.
LUMINIȚA GHIVIRIGĂ
cercetător la
Institutul de științe pedagogice
PAGINA 3
Planificarea
de literatură
O contribuție însemnată la dotarea școlilor cu material didactic pentru lecțiile de agricultură aduce în
ultimul timp Centrul de material didactic și propagandă agricolă
Practica agricolă în școlile sătești
lecțiilor
Elevii din ultima clasă, încheind studiul
materialului de istorie a literaturii romî-
ne prevăzut de programele școlare pentru
cursul mediu, trebuie să rămînă cu o ima-
gine clară, de ansamblu, a bogatei noastre
literaturi. Aceasta ridică în fața profeso-
rului de specialitate probleme complexe a
căror rezolvare depinde în bună mă-
sură de modul cum își planifică predarea
lecțiilor acum, la începutul anului școlar.
Tema repartizării pe lecții a materialu-
lui de predat în funcție de condițiile con-
crete oferite de nivelul general de pregă-
tire a elevilor a fost adesea și pe larg dez-
bătută. Cu toate acestea, se mai în-
tîmplă ca planificarea materiei să consti-
tuie numai o lucrare mecanică de eșalo-
nare a prevederilor programei pe termene
calendaristice. Iată de ce socotesc că re-
aducerea în discuție a acestei teme nu
este nepotrivită.
Personal, consider că implică difi-
cultăți îndeosebi capitolele care dau ca-
racterizarea unei epoci, lămuresc orienta-
rea ideologică și literară a unor scriitori,
elucidează condițiile apariției unor curen-
te și direcții literare, precum și aspectele
luptei între cele două culturi existente în
sînul societății bazate pe exploatare. Să ne
referim, de exemplu, la capitolul intro-
ductiv din manual, „Literatura romînă în-
tre cele două războaie mondiale", pentru
care programa prevede un număr de trei
ore. Conținutul extrem de dens al acestui
(capitol impune o foarte atentă repartizare
a materiei pe ore. In cazul cînd în clasele
anterioare elevii n-au reușit să adîncească
în mod suficient problemele privind rea-
lismul critic este absolut necesar ca o lec-
ție întreagă să fie consacrată temei „Con-
tinuarea și dezvoltarea realismului în lite-
ratură", care presupune cunoașterea te-
meinică a caracteristicilor apariției și dez-
voltării în literatura noastră a curentului
realist critic.
Pe de altă parte predarea literaturii în
ultima clasă a cursului mediu trebuie să
întregească în mintea elevilor tabloul evo-
luției literaturii romîne de la începuturi
și pînă în prezent, evidențiind legătura
strînsă dintre factorii de ordin economic,
politic și social și fazele deosebite ale dez-
voltării literaturii. în mod obișnuit se so-
cotește că atingerea acestui obiectiv este
unul din scopurile recapitulării finale.
Practica demonstrează că, numai prin ea
însăși, recapitularea finală nu este sufi-
cientă pentru aceasta. Consider, de aceea,
că încă de pe acum, de la începutul anu-
lui școlar, trebuie să ne preocupăm de
crearea unei imagini de ansamblu, ceea
ce urmează să se reflecte mai întîi de toate
în planificarea materiei. Este necesară,
după părerea mea, stabilirea unor perma-
nente asociații între materia predată „la
zi“ și cunoștințele asimilate de elevi în
anii anteriori. în studierea operei lui Liviu
Rebreanu, de exemplu, este binevenită o
scurtă retrospectivă asupra evoluției ro-
manului romînesc, evocarea momentelor
principale ale dezvoltării acestei specii, pe
baza cunoștințelor căpătate în anii prece-
denți.
Se pune în mod firesc întrebarea : cum
se realizează în practică introducerea ele-
mentelor recapitulative sau, cu alte cu-
vinte, unde își găsesc ele locul în cadrul
lecției ? Personal consider potrivită cu-
prinderea lor organică în conținutul lecției,
cu menirea de a îmbogăți tema predată,
de a consolida cunoștințe mai vechi și de
a integra noile cunoștințe în imaginea ge-
nerală, de ansamblu. în unele cazuri, ele-
mentele recapitulative pot constitui și
obiectul temelor lucrate de elevi în
independent.
Țin să menționez în încheiere două
cini cu caracter permanent pe care
mod
sar-
tre-
buie să le avem în vedere atunci cînd în-
tocmim planificarea materiei la clasa a
Xl-a. Este vorba, în primul rînd, de ac-
centuarea preocupărilor pentru a le forma
elevilor deprinderea de a studia, odată cu
materialul beletristic, problemele de isto-
rie literară și de critică literară potrivit
unor metode riguros științifice (mă refer
Ia întocmirea fișelor bibliografice, la uti-
lizarea bibliografiei în lucrările persona-
le, la menționarea aparatului critic în sub-
solul paginilor etc.). Aceste aspecte pot
constitui obiectul unor lecții speciale, pla-
nificate în mod judicios, în așa fel incit
să contribuie la aprofundarea materiei
studiate și să nu apară ca lecții introduse
artificial, în disonanță cu înlănțuirea lo-
gică a temelor predate. Cea de a doua sar-
cină pe care vreau s-o menționez privește
evidența amănunțită a lacunelor pe care
le prezintă eventual elevii și adoptarea
măsurilor corespunzătoare în scopul eli-
minării lor. Măsurile respective pot fi
specificate într-un plan deosebit, care să
constituie un îndreptar permanent al ac-
tivității profesorului.
prof. VASILE PARI rNJE
Școala medie din Ineu
Noul plan de învăță-
mînt pentru școlile ge-
nerale de 8 ani preve-
de ca practica agricolă
continuă a elevilor din
clasele V—VII să aibă
loc la începutul anului
școlar, de regulă în luna
octombrie- După cum
se știe această practică
durează 12 zile a 5 ore
pe zi. Se recomandă ca,
acolo unde este posibil,
practica să Se organize-
ze în același timp în
toate școlile din cadrul
unui raion.
Experiența practicii
agricole din anul șco-
lar trecut arată că suc-
cesul acestei activități
poate fi asigurat numai
dacă ea se desfășoară
conform unui program
de lucru bine studiat,
care să aibă în vedere
atît consolidarea cunoș-
tințelor teoretice cît și
adîncirea și dezvoltarea
deprinderilor practice.
Acolo unde s-a procedat
așa, practica din anii
trecuti s-a încheiat cu
rezultate din cele mai
bune. La unele școli,
insă, datorită faptului
că s-au neglijat planifi-
carea și organizarea a-
tentă a lucrărilor, prac-
tica continuă nu a dat
roadele așteptate. Așa,
de exemplu, la Școala
generală de 8 ani din
comuna Afumați, unde
nu s-a asigurat rotația
elevilor, aceștia n-au
putut participa la lu-
crări variate. De ase-
menea la școlile din co-
muna Pantelimon acti-
vitatea practică a elevi-
lor s-a rezumat, în cea
mai mare parte, numai
la recoltarea roșiilor de
toamnă
în acest an. pregătind
cu grijă munca elevilor
pe ogoare, conducerile
școlilor și profesorii de
specialitate au datoria
să înlăture lipsurile vă-
dite în trecut, să asi-
gure o desfășurare cît
mai rodnică a practicii.
Este indicat ca, la în-
ceputul fiecărei noi lu-
crări, cel care conduce
activitatea elevilor să
efectueze cu ei un scurt
instructaj la locul de
muncă, explicîndu-le
conținutul lucrării, fa-
zele executării corecte
a acesteia și influența
ei asupra plantei. Cu a-
cest prilej se vor îm-
prospăta cunoștințele de
agricultură predate an-
terior și se vor pune în-
trebări de control pen-
tru a se urmări dacă
elevii au înțeles cum
trebuie să execute lu-
crarea.
Un mijloc bun de a-
profundare a cunoștin-
țelor studiate anterior,
îl constituie și vizitele
care se pot organiza în
perioada practicii la
diferite sectoare ale gos-
podăriei (la taberele
pentru animale, la stîna
de oi, la livezi și plan-
tații viticole, la fînețe-
le naturale, la sectorul
zootehnic etc). Acolo
unde sînt posibilități
de deplasare, este bine
ca elevii să viziteze și
unitățile agricole din
satele apropiate.
Accentul va fi pus
însă, de bună seamă, pe
desfășurarea lucrărilor
practice propriu-zise,
care au drept scop for-
marea deprinderilor de
muncă și aplicarea în
mod creator a celor în-
vățate de către elevi în
cadrul studiului agri-
culturii.
Pentru a-și ajunge
scopul, aceste lucrări
trebuie să aibă un con-
ținut bogat și variat, să
însemne pentru elevi
un aport tehnic și edu-
cativ. atît prin natura
lor cît și prin modul
cum se execută, să-i a-
jute în cunoașterea pro-
cedeelor de muncă și
să-i convingă de necesi-
tatea acestor procedee.
Practica dă rezultate
bune pentru pregătirea
elevilor atunci cînd ei
sînt repartizați în sec-
toare în care nu au lu-
crat deloc sau au lucrat
foarte puțin in cadrul
aplicațiilor din cursul a-
nului. Se vor evita însă
lucrările prea grele. La
astfel de lucrări — de
exemplu, depozitarea
produselor agricole, re-
coltarea sfeclei de za-
hăr etc. — pot fi repar-
tizați numai elevi mai
mari.
Este foarte importan-
tă și asigurarea unei
rotații raționale a ele-
vilor la lucrările practi-
ce, ținindu-se seama ca
participarea lor la a-
ceste lucrări să fie cit
mai echilibrată. De a-
ceea se impune ca toa-
te lucrările executate
să fie notate într-un
carnet de evidență. Un
asemenea carnet va
permite să se urmă-
rească și măsura in care
a fost respectat progra-
mul de practică, măsu-
ra în care aceasta a co-
respuns programei șco-
lare, dacă elevii au tre-
cut prin cît mai multe
lucrări practice.
Este bine ca, pe baza
programului general al
practicii. în fiecare sea-
ră să se facă dispoziția
de lucru, pe clase, a
elevilor, care le va fi
comunicată a doua zi,
înainte de începerea zi-
lei de practică. Prin ro-
tație trebuie să li se
dea elevilor și însărci-
nări cu caracter de con-
ducere la cel puțin o
lucrare parțială.
O deosebită atenție
trebuie să se acorde
măsurilor de protecție a
muncii și de prevenire
a accidentelor. Acolo
unde este cazul, înainte
de începerea lucrărilor
practice se va organiza
un scurt instructaj în
legătură cu protecția
muncii. Elevii vor fi re-
partizați la locurile de
muncă în funcție de
particularitățile lor de
vîrstă.
Carnetul de practică,
în care elevii notează
zilnic conținutul muncii
depuse și noile cunoș-
tințe dobîndite s-a do-
vedit deosebit de efici-
ent în valorificarea ac-
tivităților practice. De
aceea se impune ca fie-
care elev să-și alcătu-
iască un carnet de prac-
tică, în care să-și note-
ze explicațiile profeso-
rului, observațiile fă-
cute, munca depusă și
rezultatele ei. Este bine
ca în programul activi-
tăților practice să se
fixeze și ore speciale
pențfu punerea la punct
de către elevi a carne-
tului de practică, sub
îndrumarea și controlul
profesorilor.
întreaga muncă des-
fășurată de elevi pe o-
goare va da rezultate
bune numai în condiții-
le unei temeinice pre-
gătiri anterioare. Este
necesar desigur, înainte
de toate, ca profesorul
de specialitate să cu-
noască bine elementele
caracteristice ale unită-
ții în care se va desfă-
șura practica, documen-
tîndu-se asupra ramu-
rilor și sectoarelor aces-
teia. asupra modului de
folosire a terenului, asu-
pra sistemului de orga-
nizare a muncii etc. în
același timp, școala are
datoria să asigure o co-
laborare strînsă cu con-
ducerea gospodăriei, ast"
fel încît membrii ei să
devină colaboratori ac-
tivi la instruirea prac-
tică a elevilor. De co-
mun acord cu conduce-
rea gospodăriei se vor
preciza sectoarele în
care vor lucra elevii și
se va stabili cine se o-
cupă de îndrumarea
lor.
Cu o deosebită aten-
ție trebuie alcătuită și
tematica lucrărilor
practice. în funcție de
muncile din sezonul de
toamnă și de specificul
agricol local. Conducă-
torul practicii va alege
desigur, pentru fiecare
clasă. lucrări agricole
legate de prevederile
programei școlare, de
natură să îmbogățească
cunoștințele elevilor.
Lucrările alese trebuie
să fie cît mai variate și
să se schimbe după una
sau două zile. Trebuie
de asemenea să se res-
pecte orele prevăzute
în programă, să se dea
pauzele necesare și să
nu se admită executa-
rea unui volum prea
mare de muncă. Este
bine ca în programul
activităților practice să
se specifice următoa-
rele elemente : lucrările
ce se execută pe zile și
grupe de elevi, rotația
lor, locul unde se exe-
cută, metoda didactică
folosită, cine răspunde
din partea gospodăriei
și din partea școlii,
uneltele, mașinale și
materialele necesare,
precum și responsabilii
grupelor și echipelor,
întrucît în timpul des-
fășurării practicii pot
surveni nepotriviri în
programul general este
necesar ca în fiecare
seară să se analizeze
posibilitatea realizării
obiectivelor prevăzute.
O mare atenție tre-
buie să se acorde și or-
ganizării muncii. Se re-
comandă ca grupa de
lucru să fie formată din
elevii unei clase. Aceș-
tia vor fi împărțiți în
3-4 echipe de cîte 5-10
elevi. Clasa va fi con-
dusă de către un pro-
fesor și un delegat al
gospodăriei, iar echipe-
le, prin rotație, de către
elevi. întrucît profe-
sorul de specialitate nu
se va putea ocupa de
toate clasele concomi-
tent, este necesar să fie
antrenați în conducerea
grupelor și alți profe-
sori, ca și tehnicieni din
gospodărie.
Un rol important re-
vine în perioada prac-
ticii organizațiilor de
pionieri, chemate să se
preocupe de mobilizarea
elevilor la lucru și de
desfășurarea activități-
lor culturale.
Pentru ca perioada de
practică să lase elevilor
o impresie cît mai pu-
ternică, ea va fi înche-
iată într-un cadru fes-
tiv. cu participarea
membrilor gospodăriei.
Cu acest prilej se vor
scoate în evidență rezul-
tatele obținute de elevi
și se va sublinia însem-
nătatea acestora pen-
tru pregătirea lor în
vederea muncii pe care
vor fi chemați s-o des-
fășoare, după încheierea
studiilor, în producție.
ing. MIRCEA VLADUȚ
inspector principal în
Direcția pedagogică
din M. I.
PAGINA 4
pentru predarea
consta
prof. RADU M. ȘTEFAN
București
Recapitularea
la matematică
Se știe câ mulți elevi socotesc mate-
matica un obiect „greu", care cere un
talent deosebit. Adevărul este însă că
singura dificultate constă în faptul că,
mai mult decit în orice altă știință, cu-
noștințele noi de matematică se bazea-
ză pe cele vechi, lipsa unor verigi din
lanț făcînd imposibilă continuarea stu-
diului. De aici necesitatea reluării, ve-
rificării, repetării permanente a cunoș-
tințelor de matematică.
Problema aceasta a reluării cunoștin-
țelor se pune cu deosebire la început
de an, întrucît elevii, mai ales cei din
clasele I—VIII, uită destul de multe în
timpul vacanței mari. în memoria lor se
estompează mai ales terminologia, de-
finițiile, regulile de calcul, teoremele,
lată de ce socotesc că, oricîtă grijă s-ar
fi manifestat în anul anterior pentru
consolidarea cunoștințelor, nu se poate
renunța la recapitularea de început de
an. Este cunoscut că păstrarea în me-
morie se realizează cu atît mai bine cu
cît repetările sînt mai bine eșalonate în
—Umc-
Dar recapitularea de la începutul a-
nului mai are și rolul de a favoriza a-
rjjiptarea elevilor, trecerea de ta relaxa-
rea din vacanță Io regimul de muncă
din școală. Se știe că este mult mai ușor
să reiei ceea ce ai studiat o dată decit
să studiezi noțiuni noi. De aceea, re-
petarea celor studiate anterior este foar-
te indicată pentru a reobișnui pe elevi
cu munca de însușire a unor noi cu-
noștințe, priceperi și deprinderi.
Experiența anilor trecuți mi-a arătat
că, în funcție de rolul și de sarcinile ei,
recapitularea din primele zile de școală
are u serie de particularități de care
trebuie să se țină neapărat seama. In
primul rînd trebuie operată o selecție a
chestiunilor de recapitulat, întrucît este
imposibil să se reia întreaga materie,
în ceea ce mă privește, mă opresc asu-
pra cîtorva teme esențiale, în strînsă le-
gătură cu primele capitole din materia
noului an, urmînd ca alte teme să fie
repetate mai tîrziu la diverse alte ca-
pitole. Nu mă opresc, desigur, la reîm-
prospătarea terminologiei, a definițiilor,
teoremelor și regulilor de calcul, ci trec
imediat și la exerciții orale și scrise, la
recunoașterea și construirea figurilor
geometrice, ca și la probleme.
Socotesc că și la recapitularea de în-
ceput de an este necesar să se păstreze
caracterul de sistematizare a cunoștințe-
lor. Tn această privință ne sînt de mare
utilitate schemele și planșele pentru cla-
sificarea numerelor, a operațiilor etc.
•Avind rolul să-i pregătească pe elevi
pentru însușirea cunoștințelor ce le vor
fi predate în noul an școlar, primele
ore sînt chemate și să le cîștige intere-
sul față de aceste cunoștințe, să le deș-
tepte curiozitatea pentru ceea ce ur-
mează să învețe. De aceea, anunț de fie-
care dată, în recapitularea din primele
ore, unele elemente noi, care stimulează
dorința elevilor de a afla, de a cunoaște
lucruri pe care încă nu le-au studiat.
De exemplu la clasa a Vl|-a, recapitulînd
cu elevii cunoștințele cu privire la nu-
mere, le amintesc că toate numerele în-
vățate de ei la aritmetică în anii ante-
riori pot fi scrise sub formă de fracții
ordinare, dar că în anul acesta, studiind
extragerea rădăcinii pătrate, vom obține
anumite numere — fracții zecimale in-
finite neperiodice, care nu mai pot fi
transformate în fracții ordinare.
Acolo, unde programa nu a repar-
tizat un număr de ore pentru re-
capitularea de început de an, acestea
se pot lua din cele puse Ia dispoziția
profesorului, ca și din orele destinate
pentru recapitulare fără altă specificare.
La geometrie în clasa a Vl-a și la al-
gebră în clasa a VIII-a, unde este vor-
ba de materii cu totul noi, repet cu
elevii unele cunoștințe anterioare meni-
te să-i ajute în înțelegerea noului ma-
terial. La algebră, de exemplu, insist a-
supra proprietăților operațiilor, asupra
regulilor și formulelor învățate în anii
precedenți, astfel încît ei să înțeleagă
necesitatea introducerii literelor în cal-
cul. La geometrie în clasa a Vl-a reiau
cunoștințele despre corp, suprafață, li-
nie, punct, arătînd că facem abstracție
de toate proprietățile accidentale pen-
tru a ajunge la noțiuni ca punctul fără
dimensiune, dreapta infinită fără lățime,
planul infinit fără grosime etc.
Antrenînd întreaga clasă în reactivi-
zarea vechilor cunoștințe, priceperi și
deprinderi, completînd cu grijă tot ce
e necesar pentru a păși mai departe,
putem aduce în scurt timp pe elevi în
situația de a fi gata să-și însușească cît
mai temeinic cunoștințele din noul an
școlar.
fizicii
Vorbind în continuare despre
existența cîmpului, putem defini
noțiunea de potențial cu ajuto-
rul ecuației V=W'q, de unde
vom deduce imediat formula ur-
mătoarele : lV=lj/lC. Dacă vom
introduce și noțiunea de supra-
față echipotențială, atunci, după
ce vom defini intensitatea cîmpu-
lui electrostatic cu ajutorul re-
lației E = Fq, vom ajunge la for-
mula E=V.l și de aici imediat
la unitatea SI a lui E.
L.îcv-v.)I,E4e
EaAav— eW
A patra mărime introdusă poa-
te fi capacitatea pentru definirea
căreia folosim relația C = Q.V, cu
unitatea sa 1 F=1C1 V. In con-
tinuare vom putea preda permi-
tivitatea cu ajutorul formulei ca-
pacității condensatorului plan,
în acest fel realizăm două avan-
taje : în primul rînd. existența
permi tivită ții poate fi pusă în
evidență pe cale experimentală,
introducînd pe rînd dielectrici
diferiți între plăci — ceea ce
nu este posibil practic în cadrul
legii lui Coulomb—iar în al doi-
lea rînd. unitatea de permitivita-
te va fi exprimată numai în
funcție de mărimi cunoscute ele-
vilor.

După toate acestea putem pre-
da legea lui Coulomb, care va
apărea drept o relație între mă-
rimi anterior cunoscute și mă-
surate, nu un lucru arbitrar, ca
atunci cînd în formularea ei in-
tră două mărimi — sarcina și
permitivitatea — ale căror uni-
tăți nu sînt cunoscute încă.
Cit despre apariția factorului
pi, acesta poate fi justificat ca
reflectînd simetria spațială a in-
teracțiunii. Pentru a reliefa mai
clar lucrul acesta, ar fi bine ca
inițial să apară la numitor pro-
dusul dintre suprafața sferei și
permitivitate și să procedăm la
scrierea lui S în funcție de rază
numai după ce vom remarca in-
versa proporționalitate a lui F
cu S.
O ultimă observație. Autorii
manualului de fizică pentru cla-
sa a X-a au scăpat din vedere
să introducă unitățile S I și in
studiul electrolizei. Este necesar
deci ca, atunci cînd vom ajunge
la predarea acestei teme, să-i fa-
cem pe elevi atenți asupra fap-
tului că în locul echivalentului
gram trebuie folosit echivalentul
kilogram și, în consecință, atît
numărul lui Faraday cît și nu-
mărul lui Avogadro trebuie mă-
rite de cîte o mie de ori.
prof. ȘTEFAN FATULESCU
MA rime: A !N ORDINEA INTRODUCERII	ECUAȚIA DL DEFINIȚIE	UNITATEA de mason a
(/ CANT! TA TEA OE f LE C TRICI - TĂTED, (2 SAU	MAR! Ni £ P AN M/Ti VA	i C ■ 625 TO* ELECTRONI
2)POTENȚIALUL , V		^-n/c
4/intensitate a, E	£if	
A) CAPACITATEA, C		LF-
5JPERMITIVITATEA, £		
După cum se știe, programele
și manualele de fizică pentru
cursul mediu prevăd folosirea
sistemului internațional de uni-
tăți de măsură. Acum, la începu-
tul anului școlar, noi, profesorii,
sîntem chemați să chibzuim a-
tent asupra celor mai indicate
modalități de a aduce unitățile
acestui sistem la cunoștința ele-
vilor, de a-i ajuta să le înțeleagă
și să le utilizeze curent
Avantajele ce decurg din folo-
sirea unui singur sistem de uni-
tăți în locul a trei, cum se proce-
da pînă nu de mult, par a se im-
pune fără demonstrație. Totuși,
se mai afirmă, de pildă, că kilo-
gramul-forță. atmosfera sau ca-
loria sînt intuitive, în vreme ce
corespondentele lor din sistemul
internațional, nu- Obiecția este
neîntemeiată însă. Pentru noi,
caloria este intr-adevăr mai in-
tuitivă decit joule-ul, deoarece
pe vremea noastră — ca elevi,
ca studenti, iar pînă de curînd și
în cadrul muncii la catedră —
am folosit în mod consecvent la
rezolvarea problemelor de căl-
dură caloria și nu joule-ul. Ele-
vului. însă, atît o unitate cît și
cealaltă îi este în mod egal nein-
tuitivă. ambele fiindu-i necunos-
cute, doar de noi depinzînd cu
care din ele îl vom familiariza.
Ceea ce mi se pare a fi în rea-
litate un neajuns pentru cel care
predă elevilor unitățile sistemu-
lui internațional este faptul că
acestea au fost definite în func-
ție de considerente metrologice,
fără a se lua în seamă logica
succesiunii mărimilor fizice,
principiul didactic fundamental
al asimilării conștiente a cunoș-
tințelor. Un singur exemplu : în
manualul de fizică pentru clasa
a X-a (pag. 20, ed. 1964) valoarea
permitivității este exprimată în
F/m, deși faradul este o unitate
de măsură necunoscută elevilor
în acel moment, referindu-se la
capacitate — o mărime fizică
despre care ei nu au încă nici
cea mai vagă idee. Definirea
coulombului cu ajutorul relației
1C = 1A. Îs, necunoscute încă ele-
vilor, ar duce desigur Ia o tratare
dogmatică. Socotesc de aceea că
ar fi mult mai just să definim
coulombul pe baza unității na-
turale de sarcină, precizînd că
1 C=625. 10000000900000000 elec-
troni, sau să le arătăm că el este
acea sarcină care interacționea-
ză cu o altă sarcină identică, a-
șezată în vid la distanța de un
metru, cu o forță de 9.1000000000
N. în fine, ar mai exista posibili-
tatea de a introduce numai nu-
mele unității de sarcină, fără a
pomeni nimic în legătură cu mă-
rimea acesteia. Elevii nu vor a-
vea dificultăți din cauză că nu li
se va da determinarea cantitati-
vă a coulombului, dat fiind că
însăși relația amintită nu oferă
o imagine concretă asupra ordi-
nului de mărime. De altfel, pro-
cedeul se justifică prin faptul că
în explicarea unui fenomen ordi-
nul de mărime al unității nu are
vreo importanță, cu atît mai
mult cu cît în cazul folosirii unui
singur sistem de unități de mă-
sură formulele au aceeași expri-
mare și cînd folosim direct mări-
mile fizice, și cînd folosim valo-
rile lor.
Clasa I
la început
de an școlar
Zilele de la începutul anului școlar
sînt de fiecare dată și primele zile de
școală ale unei noi generații de elevi.
Se știe că modul cum se muncește cu
ei încă de la început are o influență
hotărîtoare asupra rezultatelor pe care
le vor obține nu numai la sfîrșitul cla-
sei I, ci chiar de-a lungul tuturor ani-
lor de școală. Redăm în rîndurile de
față cîteva păreri în legătură cu con-
ținutul și organizarea primelor zile de
școală în clasa I, formulate de peda-
gogi din diferite localități din țară.
Lector univ. Ion Drăgan, din Timi-
șoara, subliniază în primul rînd nece-
sitatea de a pune de la început accen-
tul pe formarea interesului de cunoaș-
tere al elevilor, cultivînd curiozitatea
lor pozitivă, dorința lor înnăscută de
a ști. „Acestea, arată tov. Drăgan, sînt
condiționate de formarea la elevul mic
a deprinderii de a urmări cu atenție
expunerea sau povestirea învățătorului,
a colegilor, a deprinderii de a lucra în
liniște, nestingherind pe alții, de a se
concentra un anumit timp asupra pro-
priei activități, de a lucra independent.
Nu trebuie să uităm că tot atît de im-
portant ca și a transmite cunoștințe
este a-i face pe elevi să simtă bucuria
de a ști, de a afla. Fără această trăire
sufletească învățătura devine aridă, iar
deprinderile — simple acte mecanice.
Pentru aceasta, însă, este necesar să
formulăm încă din primele zile de
școală cerințe clare față de elevi, bine-
înțeles fără a uita că nu tot ceea ce
este clar pentru noi este tot atît declar
și pentru ei".
Referindu-se la necesitatea de a
înlătura cu grijă, din activitatea cu
clasa I, orice element de supraîncărcare.
Iov. Drăgan arată în continuare că unii
educatori, în goană după performanțe
instructive și educative, uitînd că la
„start" s-au prezentat omuleți de 7 ani
le cer să alerge fără a se întreba dacă
condiția lor fizică și psihică este aptă
pentru anumite eforturi intelectuale.
„Copilăria, cu farmecul și frumusețile
ei ireversibile — spune corespondentul
nostru — poate și trebuie să ducă casă
bună cu școala atunci cînd educatorii
sînt raționali și ponderați în cerințele
lor față de copii".
Abordînd sub un alt aspect problema
dezvoltării interesului față de activita-
tea școlară, prof. V. Popa, de la Insti-
tutul pedagogic din Cluj, arată că in
general copiii din clasa I sînt mîndri
acum, la începutul anului școlar, de
noua lor calitate de elevi, fiind tot-
odată nerăbdători să facă dovada sîr-
guinței lor la învățătură. „învățătorul
— spune tov. Popa — este chemat să
vină în întîmpinarea acestei dorințe a
copiilor prin toate mijloacele pe care le
are la îndemînă. în primul rînd se im-
pune să desfășoare o activitate sus-
ținută de cunoaștere a elevilor, făcîn-
du-și de la început asupra lor însem-
nări care îi vor servi drept ghid în ac-
tivitatea instructiv-educativă".
Subliniind necesitatea îndrumării
atente a primelor impresii din viața
de școlar, tov. Popa arată că în preocu-
pările învățătorului trebuie să se în-
scrie la loc de frunte și aceea de a
face ca trecerea copiilor de la joc la
munca serioasă de învățătură să se facă
pe nesimțite, timpul de joc limitîndu-se
treptat și posibilitatea de a beneficia
de el realizîndu-se numai după ce au
fost îndeplinite alte sarcini, care sînt
din ce în mai importante.
Tov. Popa insistă pe de altă parte și
asupra faptului că primele zile de
școală la clasa I prilejuiesc învățăto-
rului și inițierea primelor măsuri cu
caracter educativ. De o mare însemnă-
tate este formarea sentimentului de
dragoste față de muncă, începînd cu
munca de îndeplinire a primelor sar-
cini școlare.
Profesorul Petru Nechifor din Iași
socotește că preocuparea învățătorilor
de a-și cunoaște bine elevii cu care
încep să lucreze din clasa I este una
dintre cele mai importante condiții ale
succesului muncii lor. „La început de
an școlar — spune tov. Nechifor — co-
lectivul clasei I prezintă destulă diver-
sitate în ceea ce privește nivelul de
pregătire. Se impune să cunoaștem
bine nivelul fiecărui copil, spre a ale-
ge procedee care să nu-i demobilizeze
sau să-i țină pe loc pe cei avansati și,
în același timp, să-i stimuleze pe cei-
lalți".
Probleme de genul celor expuse mai
sus se întîlnesc din primele zile de
școală. în munca tuturor învățătorilor
care predau la clasa I. învățătorii tre-
buie să le trateze cu toată atenția cu-
venită pentru că de justa lor soluțio-
nare depind în bună măsură succesele
activității de mai tîrziu.
PAGINA 5
DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE
In sprijinul
muncii didactice
De cîteva zile, viata
școlilor
și-a reluat cursul ei obișnuit. Di-
rectorii, învățătorii și profesorii
și-au reînceput activitatea, dor-
nici să obțină rezultate tot mai
bune în munca lor. Căutind să-i
ajute în această privință, sindi-
catele din învățămînt și-au pro-
pus să-și sporească preocupările
pe linia propagandei profesionale.
Pentru a cunoaște unele aspecte
ale acestor preocupări, ne-am a-
dresat unor organe s'
ale căror răspunsuri le p:
mai jos.
•am
Prof. I. Ștefan, prefedinrele Sm-
dicatuhn înrăjdmin: din orașul
Craiova.
înainte de a mă opri asuora ci-
torva din acțiunile pe care le
vom organiza pe linia propagan-
dei profesionale, țin să vorbesc
despre o problemă de rezolvarea
căreia depinde în mare rcăsur-â.
după părerea mea. el.ciența ace-
steia. Mă refer, ar.u—.e. la nece-
sitatea de a asigura legătura,
continuitatea acțiunilor realizate
in domeniul propagandei profe-
sionale.
Tinind seama de a
'apt.
am inițiat, pentru anul școlar care
începe, nu conferințe izolate pe
teme pedagogice, metodice sau
de specialitate, ci cicluri de ase-
menea conferințe, care să urmă-
rească o mai completă pregătire
a învățătorilor și profesorilor in
domeniul pedagogiei sau a! spe-
cialității lor.
Ciclurile de conferințe vor fi
organizate anul acesta în colabo-
rare cu filialele diferitelor socie-
tăți științifice (Societatea de Ști-
ințe naturale și geografie. Socie-
tatea de științe fizice și chimice,
Societatea de științe matematice,
Societatea de științe istorice și
filologice). Considerăm că, în fe-
lul acesta, vom sprijini mai larg
pe învățători și profesori în per-
fecționarea pregătirii lor.
Prof. Virgil Pavel, președintele
Sindicatului învățămînt din ora-
șul Tecuci.
In școlile orașului nostru au în-
ceput să lucreze acum noi cadre
de învățători și profesori. De a-
ceea, în planul de propagandă
profesională, pe lîngă acțiunile
prevăzute pentru toate cadrele
didactice, am inclus și unele ac-
țiuni menite în mod special să-i
sprijine pe tinerii învățători și
profesori.
Socotind util, de exemplu, ca
Condiții bune
pentru cultură
fizică și sport
Grija pentru asigurarea unor
condiții cît mai bune de desfășu-
rare a activității instructiv-edu-
cative în noul an școlar s-a ma-
nifestat și in ceea ce privește
reamenajarea sălilor de gimnas-
tică și a terenurilor de sport, ca
și în ceea ce privește aprovizio-
narea asociațiilor sportive șco-
lare cu noi aparate, cu materiale
și echipament.
La Școala medie nr. 2 din Iași,
de exemplu, sala de gimnastică
și jocuri sportive a fost complet
reamenajată și reutilată, la fel
ca și terenurile de volei, baschet
și handbal. Pista pentru alergări
și sectoarele de aruncări și sări-
turi au fost puse la punct și ele
încă din timpul verii. Sînt bine
pentru desfășurarea
pregătite
orelor de educație fizică și școlile
medii nr. 1 și nr 3, Școala de 8 ani
nr. 1 sau Grupul școlar profe-
sional de construcții.
Bazele sportive folosite de ele-
vii Școlii medii nr. 2 din Tg. Mu-
reș au luat și ele o înfățișare nouă.
Curtea interioară a școlii, recent
asfaltată poate fi folosită în con-
diții excelente atît pentru prac-
ticarea jocurilor de
handbal și volei. cî.t și
„recreațiile organizate"
baschet,
pentru
sau an-
trenamentele de alergări. S-au
aceștia să fie puși în curent, încă
din primele săptămîni de cursuri.
cu tradițiile
lor din oraș,
zatorilor de
rectorilor și
și experiența școli-
am solicitat organi-
grupe sindicale, di-
profesorilor cu un
stag.d îndelungat să le prezinte
aspecte din munca școlii respec-
tive. De asemenea, comitetul sin-
dicatului va organiza cîteva în-
tîlniri intre cadrele tinere și o
sene de învățători și profesori de
O atenție deosebită vom da și
in acest an sprijinirii bunei or-
ganizări a muncii în fiecare școa-
lă. mai ales in ce privește reor-
gan:.zarea judicioasă a sarcinilor
soclal-culturale. în scopul asigu-
răm: timpului necesar membrilor
de s nd-.Lit peniru cît mai buna
pregătire a lecțiilor.
Prof. Stela Marinescu, organi-
ZCtorul
prunei sindicale de la
Școala medie nr. 4 din Brașov.
In școala noastră sînt peste 50
de învățători și profesori. Cum
este și firesc, preocupările noas-
tre de bază se centrează pe spri-
ji-.rea acestora în vederea spori-
rii eficienței muncii lor la clasă,
în munca pe care o desfășoară
peniru perfecționarea lor profe-
sională și pentru întărirea pregă-
tirii lor ideologice.
Printre acțiunile concrete pe
care le vom organiza în acest
scop se numără editarea unui in-
dicator bibliografic asupra lucră-
rilor de pedagogie generală, de
metodică șl de psihologie (studii,
lucrări, articole din presă etc.) pe
care le vom recomanda spre con-
sultare tuturor cadrelor didactice.
Pentru a trezi mai mult interesul
acestora indicatorul va cuprinde
și scurte rezumate ale lucrărilor
recomandate, reliefiadu-se pro-
blemele abordate și dindu-se cî-
teva sugestii asupra modului cum
pot fi utilizate.
Preocupîndu-ne de ridicarea
nivelului membrilor grupei noas-
tre sindicale, îi vom îndruma ca
în studiul pe care îl fac în învă-
țămîntul ideologic să consulte cu
regularitate nu numai materialul
bibliografic de sinteză, ci în pri-
mul rînd operele clasicilor mar-
xism-leninismului și documentele
partidului nostru.
încadrate în planul general de
muncă al grupei, aceste măsuri
vor contribui, credem, la îmbu-
nătățirea întregii activități a
membrilor de sindicat.
și în sala de
făcut amenajări
gimnastică, unde au fost montate
o lonjă șâ o serie de aparate auxi-
liare. Acțiuni asemănătoare au
fost organizate și la școlile medii
nr. 1 și nr. 4, ca și la Școala pro-
fesională metalurgică.
O deosebită grijă pentru crea-
rea unor condiții bune în vederea
desfășurării activității de cultură
fizică și aport au manifestat cele
două școH medii din Rimnicu
Vile ea. Școala medie nr. I, de pil-
dă, a pus ia dispoziția elevilor săi
un mic complex sportiv alcătuit
din terenuri de volei, baschet și
handbal și un sector pentru sări-
turi. Complexul sportiv este de-
servit de o instalație electrică
pentru jocuri în nocturnă. La
riadul ei Mia de gimnastică a
școlii a fost astfel dotată îneît să
poată fi utilizată pe timp de iar-
nă și pentru jocuri sportive, pen-
tru volei și baschet îndeosebi. La
Școala medie nr. 2 s-a reamena-
jat baza sportivă, reirnprospătîn-
du-se complet zgura, s-au pro-
curat noi mingi de volei, de bas-
chet. de fotbal și handbal, trenin-
guri. costume pentru gimnastică
etc.
Intense pregătiri pentru activi-
tatea de cultură fizică și sport a
elevilor s-au desfășurat în orașul
Consfătuirea cadrelor didactice
din învățămîntul minier și energetic
borator.
tindeni la fel, antrenîndu-i
această acțiune și pe elevi,
centul concurs pe meserii, la
au participat circa 6 000 elevi
școlile profesionale, a scos
în
Rf.
care
din
în
fost apreciat ca
privire la munca Grupu-
Școala medie nr. 1 din Onești
Inițiată de Ministerul Minelor
și Energiei Electrice și organi-
zată de Grupul școlar minier din
Petroșani sub auspiciul Combi-
natului carbonifer Valea Jiului,
cea de a doua consfătuire a ca-
drelor didactice din învățămîn-
tul minier și energetic, care s-a
desfășurat recent la Petroșani a
prilejuit, după o apreciere una-
nimă, un rodnic schimb de ex-
periență. La consfătuire au par-
ticipat cadre didactice, reprezen-
tanți ai organelor de partid, ai
Ministerului Minelor și Energiei
Electrice, ai Ministerului învă-
țămîntuîui, ai organizațiilor
U.T.M.
în cadrul consfătuirii s-au a-
nalizat rezultatele procesului ins-
tructiv-educativ desfășurat în
școlile din rețeaua Ministerului
Minelor și Energiei Electrice în
anul școlar 1963-1964. ca și mă-
surile luate pentru deschiderea
noului an școlar, pe baza expe-
rienței acumulate în anul prece-
dent.
Preocuparea centrală a discu-
țiilor purtate a constituit-o cali-
tatea învățămîntului. Referatele
prezentate au tratat despre mun-
ca de planificare în învățămîntul
profesional și tehnic, despre acti-
Cluj. La Școala medie nr. 8, bu-
năoară, au fost puse la punct te-
renurile pentru antrenamente pe
ramuri sportive. Școala dispune
acum de terenuri de volei și bas-
chet, de sectoare pentru sărituri,
precum și de o pistă pentru aler-
gări. Bine reamenajate au fost și
terenurile și sălile de sport ale
Școlilor medii „Gh. Barițiu*,
„Ady-Șincai“ sau „S. Brassay" ca
și cele folosite de Școala sportivă
de elevi.
Cu multă grijă s-au pregătit in
această direcție și școlile din Ca-
pitală. Bine se prezintă situația,
de exemplu, la Școlile medii „Mi-
hai Viteazul', „Gheorghe Șincai“,
„Nicolae Bălcescu" și ^Aurel
Vlaicu*, la școlile de 8 ani nr. 40,
nr. 50. nr. 52, nr. 150 și nr. 175,
la școlile profesionale ,53 Au-
gust". ..Autobuzul' ș.a.m.d.
Avînd la dispoziție condiții
dintre cele mai bune pentru des-
fășurarea activității lor, profeso-
rii de educație fizică au datoria
să alcătuiască planuri cit mai ju-
dicioase de utilizare a acestora,
astfel îneît să contribuie din plin
Ia dezvoltarea multilaterală a ti-
nerei generații.
TIBERIU STAMA
vitatea unităților școlare cu pro-
fil minier si energetic, despre le-
gătura școlii cu întreprinderea
în procesul instructiv-educativ,
despre munca profesorilor care
lucrează și în producție și des-
pre organizarea practicii elevi-
lor. Ultimele trei referate, pre-
zentate de școlile din Brad, și
respectiv Petroșani și Cîmpina
au împărtășit pe larg din ex-
periența acestora, suscitînd un viu
interes din partea ascultătorilor.
Aceștia au purtat discuții largi
cu privire la căile de strîngere a
legăturilor între școală și între-
prindere, la organizarea practicii
comasate a elevilor în producție
(experimentată de Grupul șco-
lar din Cîmpina), la modali-
tățile folosite de Grupul școlar
minier din Petroșani pentru a-i
iniția în teoria și practica peda-
gogică pe profesorii care lucrea-
ză în producție. în cursul discu-
țiilor a fost subliniat sprijinul a-
cordat bunei pregătiri a elevilor
de o serie de întreprinderi cum
sînt Combinatul carbonifer Va-
lea Jiului, întreprinderea de
electricitate Cîmpina și altele.
Datorită acestui sprijin, grupuri-
le școlare din Petroșani. Lupeni
și Cîmpina au putut obține re-
zultate remarcabile.
Referindu-se la problemele
procesului instructiv-educativ,
participanții la consfătuire au
împărtășit experiența lor în ceea
ce privește creșterea nivelului ca-
litativ al predării și desfășura-
rea pregătirii teoretice, confecțio-
narea și utilizarea materialului
didactic la toate obiectele prevă-
zute în planurile de învățămînt,
organizarea practicii în ateliere-
le-școală și în producție, organi-
zarea timpului liber al elevilor
etc. A fost relevată activitatea
pozitivă desfășurată în aceste di-
recții îndeosebi de către școlile
din bazinul carbonifer Valea
Jiului și s-au adus unele critici
cu
lui
nu
Pe
a fost,
deplin
general s-a
școlar din Baia Mare.
care
în ultimul
satisfăcătoare.
apreciat că
școlile din sectorul minier
an,
în
în
Și
energetic procesul instructiv-e-
ducativ înregistrează o perma-
nentă îmbunătățire, mai ales sub
raport calitativ, reliefîndu-se o
pronunțată tendință pentru înlă-
turarea mediocrității. Se consta-
tă de asemenea o întărire a legă-
turilor dintre școli și întreprin-
deri. S-a subliniat că succesele
obținute în ultimul timp în pre-
gătirea viitorilor muncitori și
tehnicieni se datoresc și faptului
că școlile au acum la dispoziție
planuri de învățămînt și progra-
me bine alcătuite, care țin seama
de nivelul tehnicii actuale, ca și
manuale care acoperă obiectele
r r
«I
i
* r
studiate în fiecare tip de școală.
Criticile aduse unor manuale de
specialitate pentru școlile din
sectorul minier au fost conside-
rate ca juste și ele vor fi luate
în seamă la reeditarea acestora.
în consfătuire s-a subliniat,
în același timp, că succesele
dobîndite de școlile din sectorul
minier și energetic sînt și o ur-
mare a faptului că baza materia-
lă a acestor școli s-a dezvoltat
simțitor în ultimii ani- în ve-
derea unei cît mai bune utilizări
a condițiilor create este necesar
să se pună un accent deosebit pe
ridicarea indicelui de utilizare a
sălilor de clasă, precum și pe în-
treținerea utilajului din atelie-
rele-școală și a aparatelor de la-
pozitiv efortul depus de colectivele
didactice din Petroșani, Lupeni,
Cîmpina, de la Școala „I. Ran-
gheț“ din București etc. de a
confecționa material didactic din
resurse interne și s-a arătat ne-
cesitatea de a se proceda pretu-
evidență că aceștia au reale apti-
tudini pentru executarea unor
lucrări de calitate, preocupîndu-
se în același timp de obținerea
unor indici tehnico-economici
înalți. S-a menționat totodată
că absolvenții repartizați în pro-
ducție se încadrează în disciplina
acesteia și contribuie la realiza-
rea sarcinilor de plan, bucurîn-
du-se de stima muncitorilor și
tehnicienilor mai vîrstnici. Se re-
marcă în producție îndeosebi ab-
solvenții acelor școli care au des-
fășurat o intensă activitate educa-
tivă, organizînd cercuri științifice
și tehnice, brigăzi artistice, ma-
nifestări sportive etc.
Participanții la consfătuire au
avut prilejul să viziteze, cu oca-
zia acesteia, o serie de obiective
industriale din bazinul carboni-
fer Valea Jiului, unde s-au in-
teresat de practica elevilor.
Discuțiile purtate în consfătu-
ire, analiza unor probleme im-
portante din viața școlilor, con-
tactul direct între cadrele didac-
tice au contribuit la realizarea
unui larg schimb de experiență
în ceea ce privește pregătirea vii-
torilor muncitori și tehnicieni
pentru sectoarele minier și ener-
getic și se vor reflecta neîndoiel-
nic în mod pozitiv în activitatea
instructiv-educativă din noul an
școlar.
ing P. RADULESCU
și I. TEICK,
din Serviciul învățămînt
al Ministerului Minelor
și Energiei Electrice
PAGINA 8
■h hu imn
VISUL LUI ANTIM
Auzea
cu toată
în petic, dar cînd
vedea
l-a luat
la
științe
Dă-mi car-
spus mama.
ION HlNGULEȘTEANU
gintede.
— Șterg mașina
răspunse
getat. Ochii Tanței
vi-
STOICOVICI
prof. ELENA
Copiii a-
PAGINA 7
trebuie și pe loc îl suflu a-
N-are nimeni voie să ne
unde
fără.
Drumul spre
cîntec, fluturări
tabără e numai
de cravate, pri-
buton
de cai
tova-
clapă,
învîr-
să
ta
dragoste
torii lumii
Sfios se
fi mari,
chiar mai
lui Antim
să ducă bu-
ce și
notă
vem
La altă școală 7 Nu văd de
cred că asta nu ar fi fost o
bună pentru noi. Să mai a-
răbdare — răspundea diri-
nesfirșită pentru zidi-
noi.
naște visul: cînd vom
vom clădi ceva poate
frumos! dar pînă a-
năzuința
auto —
trăit în aceste
acest adevăr al
lemne.
Oare sînt aceiași ?
fabrică se
se rețină.
— Zece 7 Nu-i venea
— Da, zece I Munca
«or
ra-
că-
nu
tită altfel de cum îi e rostul, poa-
te să arunce în aer totul. Intr-o
clipită. Mașina este ființă vie, ți
se supune, dar n-are milă. Nu te
cea mai
păca visul lui Antim —
lui de a deveni mecanic
cu învățătura".
Intr-o zi, cînd a mers
Eu ?! Eu am
două săptămînt șl
vieții noi.
aievea cuvintele : „Avem
Profesorii înșiși începuseră să-1
privească altfel. „S-a schimbat
Antim cu totul — spuneau ei ele-
vilor — să-1 luați exemplu
Asta voia și el: să se schimbe.
creadă.
— i-a
ne-a uimit adînc: pare ieșit din
spuma mării sub bagheta unui
vrăjitor. E clădit din piatră și
flori, din lumină și culoare, din
e și-și dădea
își amintea de
că încearcă să
Primul zece
naturale.
Prima oară cînd am dat cu
ochii de Antim l-am luat drept
ajutor de șofer. Da roată țanțoș
și mînuia cu multă îndemânare
volanul unei mașini cu care se
cărau bolovanii din aripa dreaptă
a curții școlii. Pe cap purta un
basc pătat de motorină, iar în
picioare o pereche de bocanci
vechi, nefăcuți de cînd erau pe
calapoade.
Am aflat apoi că seria cu care
intrase el în școală era acum în
clasa a X-a, pe cînd el, stînd cîte
doi ani într-o clasă, devenise
„șef“ în clasa a VÎI-a „B“ și tar-
tor pe întreaga școală.
Temele pe sponci, din an în
jște. Poznele în schimb...
Într-o oră de istorie se po-
vestea tocmai cum Alexandru
"ftîacedon, cu coif pe cap și în ar-
mură de viteaz, a tras sabia din
teacă și dintr-o singură lovitură
a tăiat nodul gordian. Lui Antim
lucrul acesta i-a plăcut și pe loc
a scos și el briceagul din buzunar
și hîrșt ! a retezat nodul de la
șerțulețele colegelor din față.
Apoi le-a legat două cîte două și
cînd se ridica una să dea răspuns,
o trăgea și pe cealaltă. Bineîn-
țeles, ora s-a dat peste cap. Altă
dată tot la o oră de istorie, An-
tim s-a ridicat cu picioarele pe
bancă, cît mi ți-i vlăjganul, și a
strigat de trei ori : „Ura ! Trăias-
că Ștefan cel Mare •
Avea toane. Putea să treacă
uneori cîteva zile și să nu se
audă de nici o poznă a lui. Dar
curînd-curînd își dădea iarăși în
petic. O dată a pus mîna pe o
găleată cu apă rece pe care a gă-
sit-o la îndemînă și a aruncat-o
de la etajul doi în capul unor co-
lege. Țipăt, plînset. Fetele leoar-
că. Toți se necăjeau, numai el,
calm, cu pieptul scos, se învârtea
gata de luptă ca în arena unui
circ :
Să îndrăznească cineva să
mă lovească, chiar directorul —
striga într-una. îndată merg
viri repezi și cercetătoare în jur.
Tot lungul drumului gazde ano-
nime ne zîmbesc și ne fac semne
prietenoase. Așa ne întîmpină
pămîntul cald al Dobrogei ospi-
taliere.
Tabăra ne primește prietenos :
ordine, curățenie, răcoare, flori
si fete zimbitoare. Pe pereți, pre-
tutindeni urări: „Odihnă plăcu-
tă", „Poftă bună". S-a făcut totul
ca să ne simțim cît mai bine.
...’ată marea! Glasurile copii-
lor au sute de mlădieri, dar mi-
rarea e aceeași în ochii tuturor.
Strigăte, chemări, mirări, păreri
mai mult sau mai puțin cunoscă-
toare — rostite grav sau cu apa-
rentă nepăsare.
Plaja își primește primii oas-
peți . Ii așteaptă în fiecare an. Ii
cunoaște. Sînt cei mai tineri mun-
citori : cei de pe băncile școlii.
Multi sînt fruntași în munca lor:
au terminat anul școlar cu note
foarte bune, unii chiar excepțio-
nale — numai și numai 10. Vin,
din toate colțurile țării, să prin-
dă forțe noi. Aceștia sînt din o-
rașul București și din regiunea
Hunedoara. Umbra de sfială care
tremura ușor printre ei aseară
s-a destrămat pe nesimțite. Prie-
teniile se leagă repede. Toți sînt
veseli și deschiși la f ire ; copii ai
timpurilor noi din țara noastră.
atingă nici c-un deget. Este
or-din !
— Dar pentru tine buna purta-
re nu-i ordin ? De ce ai aruncat
căldarea cu apă în capul fetelor 7
Răspunde ! îl invită cu autoritate
profesorul de naturale, care toc-
mai ieșise din laborator și au-
zise totul.
De data asta, însă, Antim nu
mai avea ce răspunde.
— Ascultă-mă — continuă pro-
fesorul — îți spun să știi și tu :
nu-i ordin de la nimeni, fiecare
dintre noi este stăpîn pe el, pe
brațele lui, pe voința lui, înțe-
legi 7 Ordinul de care vorbești
izvorăște din inima omului. Și
acum vino cu mine !
Pentru un moment Antim a
avut o ezitare și parcă nu l-ar fi
îndemnat inima să se ducă, mă-
car pentru ochii copiilor din jur,
dar cînd s-a simțit prins de braț
de-o mină vînjoasă, a plecat
molcom.
— El este Antim, tovarășe di-
rector, îl cunoașteți ?
— Cum să nu, se încruntă di-
rectorul. Ce-a mai făcut ?
— Nu de asta am venit, ci să
vă rog să mi-1 repartizați mie la
clasa unde sînt diriginte ; se poa-
te doar așa ceva acum, cînd sîn-
tem la început de an școlar.
A rămas mirat Antim : profe-
sorul de naturale nu-1 reclamase
la director. „Bine — s-a gîndit —
s-o încercăm și pe asta !".
Acum, de cîte ori făcea Cîte o
boacănă mare, nu mai era el în
cauză, fiindcă toate se spărgeau
în capul dirigintelui.
— Ți-ai făcut-o singur — îl
spuneau colegii. Dacă nu-1 pri-
meai nici dumneata, directorul
era nevoit, c-așa se hotărîse, să-l
trimită la altă școală.
Zilele trec iute, mereu mai în-
sorite. Marea e mereu alta în
vraja ei: cînd calmă și străluci-
toare, cînd încruntată, gata să
izbucnească, cînd fremătînd fu-
rioasă — dar mereu îmbietoare,
îi cheamă fără preget pe copii.
In depărtare, vase minuscule
frîng linia orizontului. Prilej de
discuții între cunoscători. Prind
frînturi : submarin, vedetă, ba-
tiscaf, pescador, hidrobuz...
O minge luată de apă dă pri-
lej unui val de întrebări: cu
ce viteză merge ? ce se va întîm-
pla cu ea ? poate ajunge în altă
țară ? ce țări sînt pe malul Mă-
rii Negre ?
Nisipul umed îmbie la con-
strucții. Băieții înalță cetăți cu
turnuri și turnulețe, șanțuri de
apărare, poduri care se năruie la
primul val. Fetițele migălesc
grădini și parcuri înflorite din
pietre și scoici.
Dar valurile răcoroase îmbie
mereu. Jocul cu apa e mereu nou.
închid ochii și trăiesc din plin
bucuria pe care n-a trăit-o copi-
lăria mea.
...Oficial sîntem detașamentul
nr. 10. Cei mai mici din tabără.
Ceata lui Pițigoi! Voia bună ne
însoțește pretutindeni. Ținem pa-
sul cu cei mari. Chiar și pasul
la drum. Am fost la Vama Veche,
ne-am plimbat la Mangalia, am
vizitat muzeul. întregul litoral
— Pînă ți-o ieși părul prin că-
ciulă. Să vezi: ai să ajungi la vor-
ba noastră.
Nu mai departe decît a doua zi
Antim a făcut-o chiar de oaie. în
drum către școală a dezlegat de
la o cotigă din piață un măgăruș
și, fără să-1 vadă cineva, a în-
călecat. Măgărușul a dat din cap,
s-a scuturat ca un cotoi cînd îl
scoți din apă, a săltat de spate
în sus, a sărit ba ici ba colo și,
văzînd că nu poate scăpa de că-
lăreț, a luat-o la goană către lac..
Cînd a văzut Antim că-1 dă de
mal, zdup ! s-a și aruncat jos și
lat a rămas.
— Antim, Antim ! — îl strigau
și-l zgîlțîiau oamenii. Dar pînă
nu i s-a aruncat în față o găleată
cu apă, nici că s-a mișcat. Abia
atunci s-a sculat și, ca din pușcă,
a luat-o la fugă.
— Vai de mine ! ziceau cei din
jur. Dar el rîdea să moară că
fusese în stare să pună în miș-
care atît amar de lume.
Gluma se îngroșase. însuși di-
rigintele ajunsese să creadă că nu
mai e nimic de făcut. Și cîte nu
încercase ! A fost la el acasă nu
o dată, de mai multe ori. Intr-o
bună zi mama lui Antim i-a spus
profesorului chiar verde în față :
— Nu se poate ajunge cu el la
nici o socoteală. Au încercat și
alții, mai bătrîni ca dumneata.
— Dar la școală ați fost vreo-
dată ? — o întrebă dirigintele ca
din mtîmplare.
— Am fost, mai demult, dar
soțul s-a jurat să nu mai calce
pe acolo. Se face de rușine : el,
fruntaș la fabrică...
— Fruntaș ?! — întrebă diri-
gintele. Atunci... cu atît mai mult.
Dar Antim își vedea mai de-
parte de ale lui. Nu era zi să nu
fugă de la ore.
într-o dimineață, dirigintele,
supărat foc că iarăși lipsește, s-a
dus să-1 caute. L-a găsit sub o
mașină pe care o ștergea de zor.
— Ce faci aici ? De ce nu vii
la școală ? Cine te-a învoit ?
tunci trebuie să învățăm, să în-
vățăm ! Detașamentul nr. 10 are
mulți fruntași la învățătură :
Adriana cea cîrnă căreia ti rid
mereu ochii, Cristi cel sprinten
la fugă și cu părul numai inele,
Mihaela cea blinda și delicată,
Ninel violonistul, Ovidiu acor-
deonistul, Emil șahistul, Mariana
cea cuminte, Adrian visătorul —
toți sînt fruntași la învățătură.
...Plimbarea în larg ține de do-
meniul visului. Vapor adevărat,
și căpitan, și echipaj ! Marea e ca
oglinda. Și pescăruși în zbor să-
mică din tabără, supranumită Pi-
sicuța — se-nvăluie scrutînd ne-
mărginitul. Băieții discută despre
viteza vaporului, despre mile,
noduri, motoare — și vor să pară
nepăsători. Cîți din ei visează să
devină marinari ?
...Drapelul tricolor al taberei a
fost coborît odată cu înserarea.
Larma zilei a făcut loc clipei so-
Antim calm, ea și cînd era ceva
firesc.
—• Cine te-a pus ? De ce ?
— E murdară, nu vedeți 7
— A cui e mașina 7
— Nu știu. A șantierului, poa-
te— și dădu din umeri.
—• Nu știi 7 l-a întrebat diri-
gintele și s-a oprit. îl credea în
stare, căci doar cine altul decît
el, cînd vedea în fața școlii vreo
mașină, era gata să iasă de la ore
și să-i dea tîrcoale, să-i vadă mo-
torul și marca 7 A înțeles atunci
că Antim poartă o dragoste ne-
țărmurită mașinilor, motoarelor,
și-a dat seama că asta este la el
o pasiune pe care o manifesta în
mod firesc.
Și uite așa, profesorul a găsit
cheia problemei care-I frămînta
de-atîta vreme.
— Antime, ce-ai dori tu să de-
vii în viață 7 — îl întrebă într-o
zi vesel, luîndu-1 de braț în plim-
bare.
— Șofer, ca nea Bănică, prie-
tenul meu.
— Dar pentru asta e nevoie să
termini școala.
— Nu-i nevoie ! Nea Bănică
n-are decît două clase și nu-1 în-
treabă nimeni.
în zadar s-a chinuit dirigintele
să-i arate că nea Bănică, șofer
bătrin, a trăit alte vremuri. An-
tim nu credea și pace. Iar diri-
gintele înțelegea acum ce are de
făcut: „Singurul lucru care tre-
buie — vorbea cu sine însuși —
este să descopăr calea de a îm-
clasa în vizită la fabrică, l-a luat
pe Antim de mînă și l-a dus să
se convingă singur cît de necesa-
ră este învățătura pentru orice
muncitor.
— Fără școală nu se poate —
i-a spus tovarășul Miron, șef de
cadre, fost mecanic în uzină. Un
mecanic-auto — continuă el —
trebuie să știe fizică, matemati-
că, să știe după ce legi funcțio-
nează motoarele. Ca un doctor,
măi băiete, înțelegi 7 Și-acum,
poftiți cu mine în hala cea mare.
Au intrat într-o sală imensă.
Antim, cu sufletul la gură, pri-
vea cu ochii mari.
— O simplă apăsare pe
și dezlănțuie energia a mii
putere — dădea explicații
rășul Miron. Dar o singură
un singur fir, o manivelă
eeștia care răspund din adincul
inimii : „Sînt gata-ntotdeauna !“,
sînt oare aceiași cu cei care acum
cîteva minute băteau mingea,
se-ntreceau la fugă sau la sări-
tori, repetau cîntece și jocuri ?
Aceiași! Doar trăirile sînt me-
reu altele, deși la fel: adinei, li-
bere, sincere, optimiste.
Oboseala zilei alungă neastâm-
părul. In dormitorul celor mici, la
ora 20,30 toată lumea e în pat.
Pînă la ora 21, la stingerea ofi-
cială, program special: basme și
ghicitori. Primele seri le-am spus
eu, apoi ei. Ovidiu și Adrian a-
trag prin accentul lor ardelenesc
și prin noutatea subiectului: mo-
țul cel ocoș (deștept) reușește să-l
biruie pe hrăpăreț, fie el boier,
negustor sau chiabur.
Poveștile se deapănă molcom,
în fiecare seară. încet, încet, unul
cîte unul, capetele se-nclină a
somn, respirația devine ușoară și
neregulată, trupurile arse de soa-
re se destină. Liniștea învăluie
dormitorul. Somn adînc și liniș-
tit. Copiii știu că grija tuturor îi
înconjoară pretutindeni și tot-
deauna, netezindu-le calea spre
viitor, că drumul lor în viață este
luminos, călăuzit cu dragoste. Au
încredere în forțele lor, încrede-
re în cei ce le îndrumă pașii, în-
credere în viitorul lor însorit.
... Foc de tabără... Mulți l-au
văzut și altădată. Mulți l-au vi-
sat numai. Toți l-au așteptat.
Drapelul a fost coborît pentru
ultima dată. S-au împărțit premii
și distincții detașamentelor frun-
tașe. Au fost aplaudați cei mai
buni cîntăreți, recitatori, alergă-
tori, gimnaști. Clipa despărțirii
iartă nici la cea mai mică gre-
șeală.
Gîndurile lui Antim zburau de-
parte și se spulberau ca un colb
în furtună, în vălmășagul mo-
toarelor care îl duseseră într-o
lume de miraj.
— Ce zici 7 l-a întrebat diri-
gintele cînd au ieșit pe ușă. Este
nevoie de cît mai multă carte
pentru a stăpîni acești cai năz-
drăvani ?
Impresionat, Antim a dat din
cap afirmativ.
— îndată ce termini școala —
îl auzi la despărțire pe tovarășul
Miron, să vii la noi, aici în fabri-
că. Avem nevoie de băieți price-
puți ca tine. Dar cu școală. Cu
școală cît mai multă.
în noaptea aceea băiatul a a-
dormit tîrziu de tot. I-au colin-
dat prin minte multe. S-a gîndit
că nea Bănică n-a avut dreptate.
nevoie de băieți ca tine. Dar cu
școală. Cu școală cît mai multă !“
Dimineața, cînd s-a deșteptat,
era cu capul greu ca după o
noapte de febră. Și-a luat ghioz-
danul și, înciudat pe sine, a ple-
cat Ia școală.
Dirigintele înțelese tot ce se
petrecea cu el. li citea în suflet
parcă.
— Cum te simți, Antim 7 — l-a
întrebat într-o recreație.
S-a uitat adînc în ochii profe-
sorului și de data asta i-a răs-
puns cu hotărîre în priviri :
— Vreau să termin școala.
— Bravo ! s-a luminat la față
dirigintele.
— Ca să ajung în hala cea mare
— preciza Antim.
N-a mers ușor nici după aceea.
Antim uita cîteodată pe ce lume
răspuns dirigintele,
'netul.
Un an i s-a părut
pînă a ajuns acasă,
curie părinților.
— Ai văzut ? i-a
Se poate, dacă vrei.
se apropie. Regretul e-n ochii și
pe buzele tuturor.
Focul pîlpîie, se-ntețește. Lu-
mini și umbre joacă pe fețele
arse de soare. Sute de ochi —
întunecați, azurii, visători, ju-
căuși — îi urmăresc limbile.
Apoi în cîntece, în versuri, în
dans, povestesc viața nouă de pe
plaiurile lor.
Pe mine, focul acesta mă duce
cu ani în urmă, la focul copiilor
din copilăria mea ; uzi de ploaia
rece de toamnă, nemîncați și
zgribuliți în zăbunul zdrențuit al
unuia mai mare, desculți, cu că-
ciuli jerpelite sau pălării de paie
găurite, trase adînc pe ochi, scor-
moneau în spuză, întinzînd spre
focul anemic de coceni mîini ne-
gre, cu degete subțiri, îngînînd
un cîntec de jale. Coceau porumb
cu boabe tari, „să-i sature". Mă
poartă gindul la focul de pe cîmp
din tinerețea tatălui meu, care
păștea caii numai noaptea „să nu
ne prindă paznicul boieresc, că
era bucluc".
Focul din fața mea joacă um-
bre și lumini pe fețele puternic
bronzate ale copiilor care privesc
vrăjiți la flăcările înalte. Le stră-
lucesc ochii, clădind viitorul:
fi cosmonauți, constructori de
chete, exploratori, scafandri,
pitani de submarine... Încă
s-au hotărît!
Vremea lor e vremea cînd
șurile devin realitate.
i •
De asemenea, referatul „Formarea
Joc tn recreație
de o lecție de lucrări
fost însoțit
elevii clasei a IV-a, în cadrul căreia aceștia au efectuat lucrări
de la Aix-en-Provente
f A 0 E T
romînă au clarificat în
specialități. Astfel, profesori de limbă
profesori de științe
acest cerc o serie de probleme lingvistice,
(Urmare din pag. 1)
hotare
EXPOZIȚIA
INTERNA-
|	40132 |
legătura școlii cu familia,
propaganda pedagogică,
înființarea universităților
despre
despre
popu-
de plantare
Ședințele
REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA i București. Plata Scînteil nr 1. Telefon 17 00.20. Abonamentele se fac le oficiile poștale, factorii poștali șl la dilnzorii voluntari din
uniMțite de învIRSmînL Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scinteii. Piața Scînteii București.
deprinderilor de muncă" a
practice pe lotul școlar, cu
a roșiilor.
cercului fiind organizate de fiecare dată la altă
întâlnirea internațională a educatorilor
In cursul vacanței care a tre-
cut a avut loc, la Aix-en-Proven-
ce (Franța), o întîlnire interna-
țională a educatorilor. Au parti-
cipat 52 de membri ai corpului
didactic — profesori, învățători și
educatori din 11 țări : Anglia,
Austria. Belgia, Elveția, Franța,
R.F.G., Italia, Maroc, R.P.R., Tu-
nisia, S.U.A.
Organizată de serviciul coope-
rației culturale din cadrul Ligii
franceze de învățămînt, întîlni-
reă a avut ca scop realizarea unui
larg schimb de experiență între
tarile participante cu privire la o
serie de probleme educative, la
dezvoltarea și democratizarea în-
vățămîntului. In cadrul ei au fost
prezentate o serie de conferințe,
și s-au purtat discuții la care
și-au adus contribuția reprezen-
tanții fiecărei țări.
Activitatea desfășurată a fost
variată și interesantă. Conferin-
țele, ținute de către profesori de
la Universitatea din Aix-en-Pro-
vence, au tratat teme importante
privitoare la democratizarea și
laicizarea învățămîntului în
Franța și în alte țări, la dezvol-
tarea învățămîntului, la lichida-
rea analfabetismului, la pregăti-
rea cadrelor etc., au ridicat unele
probleme de pedagogie specială
si de biologie. In afara actitvită-
ții desfășurate în ședințe plenare,
au fost constituite trei comisii
care s-au ocupat de studierea te-
melor „Educatorul și adultul față
de elevul anului 1964“, „Emanci-
parea femeii și locul ei în viața
modernă’ și „Manifestările cul-
turale și Festivalul internațional
de muzică de la Aix-en-Proven-
ce’ (în fiecare an, în luna iulie
la Aix-en-Provence are loc un
festival internațional de muzică).
In discuții, prezentarea pro-
blemelor învățămîntului din țara
noastră a trezit un viu interes în
rîndurile parlicipanților la în-
tîlnire. Trebuie spus că în gene-
ral organizatorii întîlnirii, ca și
reprezentanții multor țări, care
cunoșteau numeroase lucruri des-
pre Romînia, despre capitala
noastră. București, au avut multe
cuvinte de apreciere pentru în-
vățămîntul din țara noastră. Ni
s-au cerut amănunte în legătură
cu școala generală obligatorie .și
gratuită de 8 ani, cu faptul că
învățămîntul de toate gradele
este gratuit si cu gratuitatea ma-
nualelor școlare pentru elevii
claselor I—.VIII, cu acțiunea de
construire a clădirilor școlare, de
înzestrare a laboratoarelor, a
atelierelor pentru învățămîntul
profesional și tehnic, cu fondu-
rile importante pe care le alocă
statul nostru în scopul dezvoltării
învățămîntului de toate gradele.
De asemenea, participanții la
consfătuire au dorit să știe cum
a fost rezolvată în Romînia pro-
blema laicizării învățămîntului.
Ei au aflat cu interes că în țara
noastră separarea școlii de bise-
rică nu este un lucru formal, că
în.vățămîntul are un caracter rea-
list-stiințific și este strîns legat
de viață, de practică, ceea ce
contribuie la educația atcist-
științifică a elevilor. Delegația
țării noastre a scos în evidentă
în răspunsurile date faptul că în
R.P.R., unde s-a construit o socie-
tate nouă, oamenii muncii au un
nivel tot mai ridicat de conștiin-
ță, că în constituția tării noastre
este garantată libertatea religiei,
că nu sînt jignite sentimentele
celor ce mai au concepții reli-
gioase dar, pe măsură ce știința
pătrunde tot mai adînc în
mase, credințele religioase dis-
par treptat. oamenii convin-
gîndu-se că își pot făuri sin-
guri o viată fericită pe pămînt
și nu în altă parte. In legătură
cu aceasta s-a vorbit și despre
lare Ia care se predau cursuri de
literatură, de științe ale naturii,
de istorie și filozofie, care con-
tribuie la educația cetățenilor.
Cu un viu interes au fost ascul-
tate și răspunsurile delegației
noastre la o serie de întrebări
privind lichidarea analfabetismu-
lui, măsurile luate pentru școla-
rizarea tuturor copiilor, încadra-
rea absolvenților în cîmpul mun-
cii, învățămîntul seral și fără
frecvență etc.
Ni s-au pus în același timp în-
■ trebări în legătură cu dezvolta-
rea învățămîntuiui artistic în țara
noastră, apreciindu-se faptul că
statul romîn dă o deosebită aten-
ție pregătirii tinerelor talente în
școlile de muzică, de coregrafie
și arte plastice, că mișcarea cul-
tural artistică, și sportul au luat
o mare amploare. S-a subliniat
faptul că școala pune un accent
deosebit pe educația tinere-
D I D A C T A ESTE DE-
NUMIREA CARE VA FI ÎN-
SCRISA PE FRONTISPICIUL
CELEI MAI MARI EXPO-
ZIȚII MONDIALE DE MATE-
RIAL DIDACTIC.
Pregătirile pentru această ex-
pozitîe-tîrg, care va fi organi-
zată în vara anului 1966 la
Bâle (Elveția), au și început.
Se prevede participarea a sute
de expozanti din majoritatea
țărilor lumii căci, spre deose-
bire de expozițiile similare
precedente, DIDACTA va cu-
prinde în cadrul ei ansamblul
produselor care Intră în sfera
materialelor folosite în toate
gradele de învățămînt, utilaje
necesare aplicării diferitelor
metode pedagogice, ca șl mo-
bilier școlar. Tinînd seama de
dezvoltarea foarte rapidă a
mijloacelor tehnice audio-vi-
zuale. se prevede o amplă re-
prezentare a acestui sector al
expoziției, menit, în intenția
organizatorilor, să ofere o ima-
gine cît mai cuprinzătoare a
ceea ce va fi școala viitorului.
ționalA de desene ale
COPIILOR care se va deschi-
de la Fraga în luna octombrie
a acestui an va cuprinde
1 500 de desene, picturi, de-
cupaje, ceramică etc. executa-
te de copii din toate părțile
lumii. In aceeași perioadă se
va desfășura și un congres
al profesorilor care predau
discipline estetice în școlile
de diferite grade.
«MOEM
Propunîndu-și să întărească în acest an școlar activitatea me-
todică, în vederea unei cît mai bune desfășurări a procesului
instructiv-educativ, învățătorii și profesorii, organele învățămîa-
tului acordă o deosebită atenție muncii care se desfășoară în
cadrul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice etc., căutînd
să valorifice experiența debîndită de acestea în anul trecut.
Despre aceste probleme vorbesc numeroase scrisori sosite la
redacția noastră.
BAIA DE AP AMA
în raionul Baia de Aramă — ne scrie prof. N. Popescu —
cercurile pedagogice au fost bine organizate prin grija secției de
învățămînt. Conduse de cadre pregătite, cu multă experiență,
ele au contribuit la obținerea unor rezultate frumoase în munca
didactică. Tematica lor a fost întocmită în așa fel îneît să
cuprindă problemele actuale pe care le ridică școala.
Iată cîteva din temele tratate de referatele susținute în cadrul
aecstor cercuri: „Dezvoltarea spiritului de inițiativă al școlarilor
în procesul activităților pionierești", „Cum am folosit abecedarul
pentru a forma elevilor primele deprinderi de citire conștientă,
curentă și expresivă", „Formarea deprinderii de muncă", „Proble-
mele psihologice ale organizării muncii educative cu elevii nedis-
ciplinați și rămași în urmă la învățătură" etc.
Referatele au fost însoțite de lecții practice legate de conținu-
tul lor. O astfel de lecție s-a organizat, de exemplu, după expu-
nerea referatului „Cum am folosit abecedarul pentru a forma
elevilor deprinderi de citire conștientă, curentă și expresivă".
școală au prilejuit și un larg schimb de experiență între cadrele
didactice din centrul Baia de Aramă.
Folosind tot ceea ce a fost pozitiv în munca cercurilor
pedagogice și luînd noi măsuri pentru îmbunătățirea acelei
munci, cadrele didactice și organele învățămîntului din raion “it
hotărîte să sporească contribuția lor la cît mai buna desfășurare
a procesului de învățămînt.
Corespondentul nostru Gheorghe Grama, inspector școlar în
raionul Făget, ne scrie că în ultima perioadă munca metddică
din acest raion s-a desfășurat la un nivel științific mai ridicat
decit în trecut, avînd și o valoare practică mai mare.
La aceasta a contribuit și faptul că la unele cercuri, ca de
exemplu cel al învățătorilor din centrul Curtea, au fost invitați
să facă expuneri și demonstrații profesori fruntași de diferite
tului în spiritul ideilor pă-
cii și ale prieteniei între popoare,
organizînd tabere internaționale
de elevi și studenți, înlesnind
schimbul de scrisori al tineretu-
lui cu elevi de peste hotare etc.
Cu prilejul întîlnirii interna-
ționale a educatorilor s-au orga-
nizat o serie de vizite și excursii
pentru cunoașterea regiunii Pro-
vence și a orașului Aix — capi-
tala sa, unde au trăit pictorul
Paul Cezanne Și scriitorul Emile
Zola. De asemenea, au avut loc
vizite în orașul și portul Marsilia,
o excursie cu vaporul pe Marea
Mediterană, pînă la Chateau d lf,
o excursie în orașul Arles. veche
așezare romană de pe timpul îm-
păratului Augustus, unde a trăit
un timp pictorul Van Gogh, alta
pe Coasta de Azur, la Cannes, al-
ta la Cassis, o stațiune pe malul
Mediteranei, unde funcționa o
tabără de vacanță pentru eleve.
S-a vizitat și satul natal al lui
Alphonse Daudet — La Vigvasse,
cu moara muzeu despre care a
scris acesta în „Lettres de mon
moulin". Participantii la întîlnire
au vizitat, de asemenea, regiunea
canalului Provence, o școală de
agricultură, o fermă agricolă, au
luat parte la manifestările din
cadrul festivalului de muzică de
la Aix-en-Provence, iar după în-
cheierea întîlnirii. trecînd prin
Paris, au vizitat monumentele
cele mai importante ale acestui
mare și frumos oraș.
Intîlnirea internațională a edu-
catorilor de la Aix-en-Provence
a contribuit la îmbogățirea cu-
noștințelor celor care au partici-
pat la ea, la lărgirea schimbului
de experiență în domeniul învă-
țămîntului, la apropierea și cu-
noașterea reciprocă a celor ce lu-
crează în cadrul lui în diferite
țări ale lumii.
prof. MĂRIA ROȘCA
naturale au demonstrat metodele de predare la clasa a IV-a etc.
în afară de profesorii fruntași, au făcut expuneri interesante
și o serie de specialiști, cum a fost cazul la cercul de științe
naturale-agricultură. unde asemenea specialiști au făcut expuneri
despre plantele medicinale din raionul Făget și folosirea lor și
despre manifestările instinctive la animale.
In cadrul activităților din cerc s-au mai efectuat discuții,
observări la microscop, lucrări practice la colțul naturii vii, pe
parcela de experiență, lucrări demonstrative privind conservarea
animalelor, întocmirea ierbarului, folosirea desenului schematic,
determinarea plantelor etc.
Cadrele didactice au apreciat valoarea informațiilor '■primite
în cercuri și au căutat să folosească experiența și îndrumările1
căpătate în cursul ședințelor. Intre cei care s-au distins în acest
sens se numără tovarășii Minodora Ursuleanu, Larisa Deceanu,
Ana Vuia ș. a. Cadre tinere ca tov. Ion Susz de la Școala generală
de 8 ani din Ohaba Romînă sau tov. Ion Cîrstea de la școala
din Bethausen, învățînd din discuțiile purtate în cerc, au dat
o mai mare atenție activității micilor naturaliști, zootehniști». și
apicultori.
Și în celelalte cercuri s-au dezbătut probleme legate de nece-
sitățile învățămîntului, cadrele didactice străduindu-se să pună
în aplicare cele învățate în ședințele de cerc.
Avînd la bază realizările dobîndite pînă acum, munca meto-
dică desfășurată în cadrul cercurilor pedagogice va cunoaște
desigur, în acest nou an școlar, succese și mai mari.
Directorul,
organizatorul activității din școală
multe secții de învățămînt îi îndrumează cu atenție în exercitarea
misiunii lor de mare răspundere. Secția de învățămînt a orașului
Brașov, de pildă, îi sprijină îndeaproape în luarea măsurilor menite
să ridice nivelul la învățătură al elevilor, să înlăture rămînerile în
urmă, în îndrumarea muncii diriginților etc. Recent, avînd în vedere
importanța pe care o are pentru buna organizare a muncii instructiv-
educative cunoașterea temeinică a noului regulament școlar, secția
de învățămînt a indicat directorilor ca printre primele acțiuni pe care
le vor organiza în școală să se numere și prelucrarea cu elevii a dis-
pozițiilor regulamentului, ca principalele lui prevederi să fie aduse
la cunoștința părinților, chemați să acționeze împreună cu școala.
Arta de a conduce treburile unei școli nu se învață, desigur, în
institute speciale, ci în munca vie de fiecare zi, printr-o activitate de
Juni și chiar ani de zile. De aceea, este foarte importantă continuita-
tea în muncă a directorilor. Pentru această misiune au fost selecționați
oameni capabili, care să nu fie schimbați în fiecare an și care, ajutați
de secțiile de învățămînt, să poată munci mereu mai bine în aceeași
școală. Se impune în același timp ca secțiile de învățămînt să îndru-
meze atent pe noii directori de școală, începători în munca de condu-
cere, cu mai puțină experiență. Ele să se intereseze de activitatea lor,
să-i ajute concret în alcătuirea planului de muncă, în organizarea
întregii activități din școală, în cîștigarea tactului necesar în relațiile
cu cadrele didactice, cu părinții și elevii.
Școala este oglinda activității directorului. în ea poți vedea și
cît de bun organizator este el, și cît de gospodar, și cit de pedagog, șl
cît de bun tovarăș de muncă.
Să cerem directorului să organizeze atent munca din școală în
fiecare etapă a anului școlar, să se perfecționeze permanent, dar să-l
și ajutăm să realizeze aceasta, să conducă școala cu cele mai bune
rezultate.