Aona'® .Deva \ Proletari din toate țările, uniți-vă! UNI ggg * EDITATÂ DE MINISTERUL INVĂTĂMINTITLUI ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT SI CULTURĂ vineri 4 septembrie 1964 8 pagini 25 bani ^FTMETiCA CORPUL DIDACTIC GATA DE MUNCA £ Anul XVI nr. 766 V începe un nou an școlar — primul an din cel de al treilea deceniu de viață liberă a patriei noastre, anul care marchează încheierea procesului de generalizare a invățămîntului de 8 ani. El aduce cu sine multe și im- portante elemente noi, menite să ridice pe o treaptă mai înaltă pregătirea elevilor pentru viață, pentru munca productivă în folosul patriei, al po- porului. A fost elaborat, astfel, un nou regulament școlar pentru învățămîntul de cultură generală. îndreptar de preț al directorilor de școli, al perso- nalului didactic și al organelor de învățămînt, noul regulament le va ajuta să-și realizeze în condiții tot mai bune importantele sarcini ale instruirii și educării tinerei generații. S-au alcătuit pentru școlile de cultură generală și noi planuri de învă- țămînt, ca urmare a prelungirii cu un an a duratei de școlarizare. Studiind principiile care stau la baza acestor planuri, aplicîndu-le cu pricepere, cadrele didactice vor obține rezultate mereu mai bune. Pentru îmbunătățirea conținutului predării stau Ia dispoziția școlilor și unele programe noi, menite să contribuie la modernizarea predării, la fa- miliarizarea elevilor cu cele mai noi cuceriri ale științei, tehnicii și culturii. în scopul de a înlesni tuturor cadrelor didactice cunoașterea amă- nunțită a acestor importante documente școlare, gazeta noastră s-a adresat unor cadre de răspundere din Ministerul învățământului, care vorbesc în numărul de față despre însemnătatea lor. Peste cîteva zile școlile redeschide porțile pentru CĂRȚILE ȘCOLARE Pe băncile tuturor claselor I—VIII din școlile țării stau rînduile de miinile grijulii ale învățătorilor și profesărilor 20,8 milioane de manuale, darul de pref pe care partidul și guvernul îl fac copiilor la fiecare început de an școlar. Sînt pline de manuale școlare și librăriile din țară, pe care sutele de mii de elevi din clasele IX—XI, din școlile pro- fesionale și tehnice le vizitează de zor in aceste zile, In total, pentru anul școlar care începe acum sînt puse la dispoziția elevilor peste 24 500 000 exemplare de manuale, de trei ori mai multe decît s-au editat în peste 40 de ani în timpul regimului burghezo-moșieresc. in multe locuri secțiile de invățdmînt, in colaborare cu C.L.D.C. și unitățile de desfacere din sectorul cooperatist, au inițiat forme noi, va- riate de prezentare și difuzare a manualelor. Bunăoară, la librăria nr. 74 din Capitală s-a organizat o expoziție de manuale școlare, de rechizite și materiale didactice. Panouri mari, expuse în vitrine și pe pereți ilustrează dezvoltarea impetuoasă pe care a cunoscut-o învăță- mîntuf în cei 20 de ani de viață liberă. Elevii găsesc aici seturi complete de manuale pe clase. Acum, în prag de an școlar, milioane de copii și tineri răsfoiesc cu J^nerăbdare filele foșnitoare, cu miros proaspăt de tipar, ale manualelor. * Privirile se opresc cu interes asupra paginilor care ascund între ele prețioase cunoștințe. își vor cei a- proape 3 500 000 elevi care vor frecventa cursurile învățămîntu- lui de cultură generală în anul școlar 1964 65. Numai în școlile generale de 8 ani vor învăța 2 999 000 de elevi, cu peste 400 000 mai mulți decît în anul 1963 '64. Anul școlar care începe acum se caracterizează însă nu numai printr-o creștere simțitoare a nu- mărului de elevi, ci și printr-o substanțială sporire a numărului membrilor corpului didactic. A- proape 135 000 de învățători și profesori, cu 14 000 mai mulți de- cît în anul școlar anterior, vor în- tîmpina, în pragurile școlilor, pe elevii îmbrăcati în noile uniforme școlare, le vor înmîna manualele noi pe care partidul și statul no- stru le acordă gratuit tuturor elevilor din clasele I—VIII. Multe localuri noi de școală, mii de săli de clasă recent construite, mobi- lier proaspăt sosit din fabrici, materiale didactice moderne, cu- rățenie desăvîrșită, flori multe vor da primei zile de școală o at- mosferă sărbătorească. Rândurile corpului didactic vor crește în anul acesta cu pe- ste 7 500 de absolvenți ai institu- țiilor de învățămînt superior și ai școlilor pedagogice care se prezin- tă, în aceste zile, la posturile în care au fost repartizați. Primiți cu căldură de colegii lor mai vîrstnici, noii învățători și profe- sori vor păși cu emoție la catedră pentru a-și inceoe nobila muncă de instruire și educare a tinerelor vlăstare ce le-au fost încredin- țate. Ei pornesc la această muncă plini de însuflețire, mîndri, ală- turi de întregul nostru popor, de marile succese dobîndite, sub con- ducerea înțeleaptă a partidului, în cei douăzeci de ani care au trecut de la eliberarea patriei noastre, mîndri de succesele învățămîntu- lui, de grija deosebită cu care partidul și statul nostru încon- joară pe învățători și profesori. O dată cu începerea noului an școlar, peste 70 000 de învățători — atît cei care predau la clasele I—IV, cît și cei care predau la clasele V—VIII — vor primi sa- larii substanțial majorate, ca ur- mare a Hotărîrii C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din iunie 1964 cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariați. Nu poate fi dovadă mai elocventă a prețuirii și grijii pe care o poartă partidul nostru șco- lii și slujitorilor ei decît faptul că învățătorii sînt una dintre pri- mele categorii de salariați cărora li se aplică majorările de salarii. Aceasta mobilizează și mai mult cadrele didactice, le întărește ho- tărîrea de a începe noul an șco- lar în cele mai bune condiții și a depune în activitatea lor toate eforturile pentru obținerea unor rezultate cît mai frumoase. Numeroasele măsuri ce se iau, ea în fiecare an, pentru primirea noilor membri ai corpului didac- tic constituie, de asemenea, im- bolduri pentru o muncă rodnică. După cum se știe, toți învățătorii și profesorii care își încep mun- ca la catedră primesc, o dată cu prezentarea lor la posturi, o in- demnizație de instalare egală cu un salariu lunar, plata Imediată a acestei indemnizații fiind o da- torie a organelor de învățămînt. De asemenea, prin grija organe- lor locale trebuie să li se asigure condiții corespunzătoare de ca- zare și masă, să fie sprijiniți în aprovizionarea cu combustibil și pentru instalarea lor în localitățile unde merg să lucreze, spre a fi scutiți de grijile și greutățile unui început de carieră și a-și îndrep- ta eforturile spre activitatea in- structiv-educativă. O deosebită însemnătate are și modul cum se desfășoară primi- rea tinerilor absolvenți, solicitu- dinea și grija tovărășească cu care sînt conduși la posturi, cu care sînt îndrumați și ajutați să cu- noască realitățile satelor unde vor lucra, așa îneît să pornească la muncă cu optimism și elan, să-și sporească dragostea față de pro- fesiunea pe care și-au ales-o. In (Continuare in pog. 2-a) Programele valabile ia anul școlar 1984-1965 Clasele I—VID ale secBi gene- rale de > ani. Programa școlară aentm clase- le I—IV — 1M2 ; instrucțiuni pentru clasele I—IV — 19©4 ; limba raaaină (gmaraicâ și lectu- ră literari) el. V—VI — 1M2 ; limba raanfeaă (gramatică (i lectu- ră literari) cL VM -VUI fi in- strucțiuni pentru d. a V-a 1*64 ; istorie, el. V—VI — 1M2 : istoric, cl. VII—Vin — 1964 : educația cetățenească, d. VIII — 19M ; limba rusă pentru secii le cu lim- ba de predare . mină și școlile cu limbi1* de predare aie mtner»- tăților na; anaie, .L V—VIII — 1964 ; limba ■ ngină. el. V—VIII — 1964 : limba franceză, cl. V— VIII — 1964 : limba germană, rf. VIII — 1964 ; matematică, cl. V. — 1964 : matematică, cl. VI — 1962 ; matematică, cl. VII — 1963 ; matematică, cl. VIII — 1964 ; fizică, cL VI — 1962 : fizi- că, cl. VII — 1963 ; fizică, ci. VIII — 1964 . chiuie, ci. VII — 1963 ; chimie, cl. VIII — 1964 ; botani- că, eL V — 1962 ; anatomia și fi- zioiogia omohii. ci VI — 1963 ; igiena cl. VII — 1964 ; geopcatia. cl. V—VI — 1962 ; geografia, cl. VII — 1963 geografia, cl. VIII — 1964 ; agricultura. cL V—VII și instrucțiuni pentru cl. VIII «sate* — 1964 ; agricultură, cl VIII (sate) — 1964 ; lucrări practice in lemn, metal, lucru de mină s gospodă- rie, cl. V—Vn, și instrucțiuni pentru cl. VII (orașe «j centre in- dustriale) — 1964 ; lucrări practi- ce de electrotehnică, lucru de mină și gospodărie, cl. VIII (ora- șe și centre industriale) — 1964 : desen — cl. V—VI — 1963 ; de- sen, cl. VIII — 1964 : caligrafie, ci V și desen d. VII — 1964 ; muzică, cl. V—VI — 1962 ; muzi- că el. VII — 1963 ; muzică cl. Vili — 1964 ; educație fizică, cl V—VI — 1962 ; educație fizică, el. VII — 1963 ; educație fizică, cL VIII — 1964. Clasele VIII—XI ale șeoHi me- dii de 11 ani. Literatura romi ni. cL VIII—X — 1964 ; literatura romină. cL XI — 1964 ; iunba rusă, cl. VIII— XI — 1964 ; limba engleză, cl. VIII—XI — 1964 ; limba france- ză, cl. VILI—XI — 1964 ; limba germană, cl. VIII—IX — 1962 și limba germană, cl. X — 1963 ; limba germană, cl. XI — 1964 ; limba latină, cl. VIII (fără frec- vență) și limba latină, cl. IX (cursuri de zi) — 1964 ; limba la- tină, cl. X (fără frecventă și cl. X—XI (cursuri de zi) — 1964 ; istoria, cL VIII—X — 1964 ; isto- ria Romîniei, cl. XI — 1964 : eco- nomia politică, cl. X — 1964 ; so- cialismul științific, cl. XI — 1964; psihologie și logică, cl XI — 1961 ; matematica, cl. VIII—XI — 1964 ; astronomie, cl. XI — 1959 ; fizica, cl. VIII—XI — 1964; chimia, cl. VIII—XI — 1964 ; ști- ințe naturale, d. VIII—XI — 1964; geografie, cl. VIII—XI — 1964 ; studiul mașinilor cu aplica- ții practice, cl. IX—X — 1964 ; desen, cl. VIII—X — 1963 ; muzi- ca. cl. VIII—XI — 1962 ; educa- ția lirică. cl VIU—XI — 1963. Clasele I—VIU ale seolii gene- rale de 9 ani ea limbile de pre- dare ale minorităților uațîanale. La școlile eu Lmbi.e de preda- re a)e minorităților naționale. se vor folosi la d. I—VIU. aceleași programe ca și la școlile cu limba de predare romină cu excepția următoarelor programe speciale : Lunba rocnină pentru școlile eu limbile de predare ale minorită- ților naționale, cl. I—IV — 1962 ; limbo romină pentru școlile cu limbile de predare ale mincrități- lor naționale (cu excentia școlilor cu limba de ««redare maghiară), cl. V — 1961 ; limba rcmtnă pen- tru școlile cu limba de predare maghiară. cl. V — 1961 ; m*iruc- țluai pentru aplicarea programei de liniba romină, ci. V — șeeli eu limbile de predare ale minorită- ților naționale. Se află anexate la programa de limba romină pen- tru școlile cu limba de predare rwniaă, cl. VU—VLII — 1964 ; limba romină pentru școlile cu limbile de nredare ale minorități- lor naționale (cu excepția școlilor cu limba de predare maghiară), cl. VI — 1962 ; limba romină pen- tru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VI — 1962 ; limba și lectura hterară maghiară, cl. I— IV — 1962 ; instrucțiuni pentru folosirea programei de limba și lectura literară maghiară, cl. I —IV — 1964; limbo și lectora PAGINA 2 Hterară maghiară, d. V—VI — 1962 ; instrucțiuni pentru aplica- rea programei de hruba și lectu- ra litmă maghiară, cl. V — 1K4 : limba si lectura hterară Maghiară. cL VII — 1M3 ; limba și .ectasa trierară macii:ara. el. Vil, — 1964 ; tanha și lectan li- terară BimaMă- cl. I—IV — 1962; inslructhani pentru fotusirea pro- grame: de limba și lectura Hiera- ră germană, cl. I—rv — 1964 ; Limba și lectora literară germană, cl, V—VI — 1964 ; limba Și lectu- ra Hterară germană, ci. VII — 1963 ; limba și lectura literară germană, d. VIII — 1964 ; Hru- ba și lectura literară ucraineană, cL I—IV — 1964 ; limba și lectura literară ucraineană, cl. V—VI — 1962 ; limba și lectura literară u- craineană, cl. VII — 1963 ; liniba și lectura literară ucraineană, cl. VIII și instrucțiuni pentru cl. V — 1964 ; limba și lectura literară sîrbo-croată. cl. I—IV — 1962 ; limba și lectura literară sîrbo- craată, ci. V—VI — 19G2 ; limba și lectura literară sîrbo-croată, cl. VII — 1963 ; limba și lectura lite- rară sîrbo-croată, cl. VIII — 1964 ; hmba și lectura Hterară cehă, cl. I—IV — 1964 ; limba și lectura literară cehă. cL V—VIII — 1964 ; limba și lectura literară slovacă, el. I—VI — 1962. limba și lectura literară slovacă, cl. VII — 1963 ; limba și lectura slovacă, cl. VIII — 1964 ; limba și lectura literară greacă, cL I— VIII — 1963 : muzica pentru șco- lile cu limba de predare maghia- ră, ci. I—IV — 1962 : muzica pen- tru școlile cu limba de predare maghiară, d. V—VI — 1962 : mu- zica pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VII — 1963; muzica pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VIII — 1964 ; muzica pentru școlile cu limba de -predare germană, cl. I—IV — 1962 ; muzica pentru școlile cu limba de predare ger- mană, cl. V—VI — 1962 ; muzica pentru școlile cu limba de preda- re germană, cl. VII — 1963 ; mu- zica pentru școlile cu limba de predare germană, cl. VIII — 1064; moaca pentru școlile cu limba de predare ucraineană, cl. I—IV — 1962 : muzica pentru șco- lile cu limba de predare ucrai- neană, cl. V—VI — 19C2 ; muzica pentru școlile cu limba de preda- re ucraineană, cl. VII — 1963 ; muzica pentru școlile cu limba de predare ucraineană, cl. VIII — 1964. Clasele VIII—XI ale școlii me- dii de 11 ani cu limbile de preda- re ale minorităților naționale. La șeoliie cu limbile de preda- re ale minorităților naționale se vor folosi la cl. VIII—XI aceleași programe ca la școlile cu Limba de predare romină, cu excepția următoarelor programe speciale : Literatura romină. cl. VIII, in- strucțiuni pentru predarea litera- turii romine. el. IX—XI și grama- tică pentru el VIII—X — 1964 ; limba rasă pentru șeoble cu lim- bile de predare ale minorităților naționale, cl. VIII—XI — 1964 ; limba rusă pentru școlile cu lim- ba de predare maghiară, cl. VIII—XI — 1964 : limba rusă pentru școlile cu limba de preda- re germană, el. VIII—XI — 1964 ; literatura maghiară, el. VIII—XI — 1964 ; literatura germană, el. VIII—XI — 1964 ; literatura u- craineană el. IX—XI — 1964 ; li- teratura sirbă. d. IX—XI — 1964 ; literatura slovacă, cl. IX— XI — 1960; instrucțiuni pen- tru predarea literaturii gre- ierii. cl. IX—XI — 19*0 .- îndru- mări pentru predarea muzicii in școlile cu limbile de predare ma- ghiară. germană și ucraineană, cl. VIII—XI — 1962 lavâțămîntalui seral și fără frecveață. La invățâmîntul seral sint va- labile aceleași programe ca la cursul de zi. eu excepția urmă- toarelor programe speciale : Istoria, cl. VIII și instrucțiuni pentru cl- IX—XI — 1964 ; limba rusă, el. VHI—XI — 1962 și 1964; matematica. cl. VIII—XI — 1964 , fizica, cl. Vni—XI — 1964 ; chi- mia, cl. VIII—XI — 1964 : științe naturale, ci. VIII—XI — 1964. La învățămintul seral pentru școlile cu limbile de predare ale minorităților naționale, se vor fo- losi programele speciale pentru învățământul seral, școli cu lim- ba de predare remir.â. iar pentru restul obiectelor se vor folosi a- celeași programe ca la școlile respective ale minorităților națio- nale — cursuri de zi. La învățămintul fără frecvență s .. valabile in anul școlar 1964- 1965. pentru clasele VIII—X, ace- leași program*' ca la cursurile de z iar pentru clasa a Xl-a progra- rasle de ia învățămintul seral. Programele pentru clasa a VEH-a a școlii medii — cursuri «ie zi, au fost lăsate in broșurile de psograme. eu toate că in anul școlar 1964—1965 nu va funcțio- na clasa a VIII-a la cursul de zi, spre a fi folosite la învățămintul fără frecvență și la obiectele unde nu există programe speciale, de la învățămintul seral. Școli pedagogice de învățători și educatoare. Limba și literatura romină, a- nii I—II — 1964 ; limba rusă, anii I—II — 1964 ; limba engle- ză, anii I—II — 1964 ; limba fran- ceză, anii I—II — 1964,; limba germană, anii I—II — se va fo- losi programa pentru clasele VIII—IX — 1962 ; istoria, anii I—II — 1964 ; psihologia genera- lă, anul II — 1964 ; psihologia copilului, anul II, educatoare — 1964 ; algebra și geometria, anii I—II — 1964 ; fizica, anii I—II — 1964 ; chimia, anii I—II — 1964 ; științe naturale, anii I—II — 1964 ; agricultura, anul I, educa- toare și anii I—II, învățători — 1964 ; geografia, anii I—II — 1964 ; desenul, anii I—II educa- toare — 1964 ; desenul, anii I—II, învățători — 1964 ; caligrafia, a- nii I—II. învățători — 1964 ; mu- zica vocală, anii I—II — 1964 ; educația fizică, anii I—II — 1964 ; lucru manual, anii I—II, educatoare — 1964 ; lucru manual, anii I—II, învățători — 1964 ; muzica instrumentală, anii I—II — 1964 La școlile pedagogice cu limbi- le de predare ale minorităților naționale se vor folosi aceleași programe ca la școlile pedagogice de învățători și educatoare cu limba de predare romină, cu ex- cepția următoarelor programe. Limba și literatura romînă, anii I—II, școlile pedagogice cu Hmbile de predare ale minorități- lor naționale — 1964 ; limba și iileratvra maghiară, anii I—II — 1964 ; limba și literatura germa- nă anul I educatoare — 1963 ; limba și literatura germană, anul II, educatoare — 1964 ; îndrumări pentru predarea muzicii în școli- le pedagogice ale minorităților naționale, anii I—II — 1964. Pentru anii în lichidare ai șco- lilor pedagogice cu durata de 6 ani. cu limba de predare romînă și limbile de predare ale minori- tăților naționale, se vor folosi programele edițiile 1957—1963, a- flate in școli și indicate in lista de programe valabile publicată în „Gazeta învățămintului- nr. 716 Institute pedagogice de învăță- tori. eu durata de 2 ani T im ha romină, anii I—II 1964 ; literatura pentru copii anii I—II — 1964 ; metodica predării lim- bi: ratnine. asul I — 1064 ; arit- metica. anii I—II — 1964 ; meto- dica predării aritmeticii, anul I — 1964 ; metodica predării geo- grafiei, anul I — 1964 ; metodica predării științelor naturale, anul I — 1964 ; metodica predării isto- riei. anul I — 1964 ; psihologia copilul ut anul I — 1964 ; pedago- gia generală, anii I—II — 1964 ; igiena școlară, anul II — 1964 ; istoria pedagogiei anul II — 1964 : desenul artistic, anul I — 1964 ; metodica predării desenu- lui și caligrafiei, anul I — 1964 ; muzica vocală, anii I—II — 1964 ; metodica predării c intui ui — a- nul I — 1964 . educația fizică și metodica predării educației fizice, anul I — 1964 ; lucru manual și metodica predării lucrului ma- nual, anul I — 1964 ; agricultura și lucrări practice agricole, anul I — 1964 ; practica pedagogică, anul I — 1964 ; pregătirea pentru activitatea eultural-artistică, a- nul I — 1964. La Institutele pedagogice de în- vățători cu limbile de predare ale minorităților naționale, se vor fo- losi aceleași programe ca și la Institutele pedagogice de învăță- tori cu limba de predare romînă. cu următoarele excepții ; Limba romînă și metodica pre- dării limbii romîne, anii I—II — 1964 ; limba maghiară, metodica predării limbii maghiare și lite- ratura pentru copii, anii I—II — 1964, limba germană, metodica predării limbii germane si lite- ratura pentru copii, anii I—II — 1964. Corpul didactic gata de muncă (Urmare din pag. 1) această privință o mare răspun- dere le revine inspectorilor șco- lari și directorilor de școală, în care noile cadre didactice trebuie să găsească adevărați prieteni și sfătuitori, oameni gata să le a- corde sprijin tovărășesc și dezin- teresat. Organele de învățămînt și di- rectorii de școli au datoria să se îngrijească acum, la început de an școlar, de asigurarea celor mai bune condiții de muncă pentru toate cadrele didactice. Se impu- ne ca la repartizarea orelor și la constituirea catedrelor să se țină seama ca toți profesorii să fie în- cadrați în specialitatea lor, să se evite fărimițarea catedrelor sau constituirea lor din prea multe discipline, pentru ca orele să fie predate cu maximum de ran- dament. Pentru acest an școlar s-au fă- cut numeroase transferări de ca- dre didactice, ia cererea acestora, pentru rezolvarea unor interese personale. La 1 septembrie, odată cu deschiderea anului școlar, lu- DE EA MIMSTEKUl hVĂȚĂMhTIILUP Se aduce la cunoștință celor interesați că în ziua de 25 sep- tembrie 1964 se va organiza con- cursul de admitere la Institutele Pedagogice de învățători eu du- rata dc 2 ani, curs de zi, în ur- mătoarele localități : Cîmpulung- Muscel. Bacău, Arad. Blaj, Sibiu (cu limba de predare germană). Cluj. Aiud (cu limba de predare maghiară). Oradea. Galați, Deva, Iași Baia Mare. Odorhei (cu lim- ba de predare rpmînă și maghia- ră), Craiova. Buzău, Suceava și orașul Constanța. La concursul de admitere se pot înscrie absol- venții școlilor medii de cultură generală cu diplomă de maturi- tate, care nu au depășit vîrsta de 27 ani. De asemenea, în ziua de 25 septembrie 1964 se va organiza concursul de admitere la Insti- tutele Pedagogice de învățători cu durata de 2 ani — cursuri fără frecventă, din următoarele localități : Cîmpulung—Muscel, Arad, Cluj, Galați, Iași, Baia Mare, Odorhei (cu limba de pre- dare maghiară), Suceava și ora- șul București. La concursul de BIBL1OGRAFIE A apărut REVISTA iNVĂTĂMlNTULUI PROFESIONAL ȘI TEHNIC Nr. 2-3 1964 In sumar : • Pentru noi succese în viitorul an școlar. LECTOR VNIV. ING. M. DORO- BANȚU : Unele probleme de rezistență la oboseală a mate- rialelor. ING. L TALPAȘAN : Rolul ca- binetelor școlare in legarea teoriei de practică. ING. ST. DUȚA : Cerințe spori- te de calificare a viitorilor mecanici agricoli. PROF. TR, TĂMASAN și PROF. M. ONIU : Cu privire la pre- darea cunoștințelor de eviden- ță contabilă. PROF. SEVER PA8CA : Unele considerații privind predarea noțiunilor de cristalografie geometrică. DR. VASILE BĂRBI : Verifica- rea cunoștințelor însușite de elevi — o preocupare princi- pală în munca didactică. ING. M. Tt’DOSE : Îndrumarea instruirii practice în producție ING. C. CUMPĂTĂ și ING. E. KlPĂ : Utilizarea fișei tehnolo- gice în instruirea practică. PROF. O. SORESCU : Trăsături- le specifice ale lecțiilor de ins- truire practică. PROF. ALEXANDRU BREA- JEN: Instruirea practică a crările de mișcare a cadrelor di- dactice s-au încheiat, toți învă- țătorii și profesorii urmînd să fie prezenți la posturile lor. Zilele care au mai rămas pînă la des- chiderea cursurilor vor fi folosite acum din plin de către corpul di- dactic pentru ca activitatea să pornească bine de la început. Stu- dierea programelor de învăță- mînt, a manualelor școlare, pla- nificarea materiei, discutarea in cadrul consfătuirilor raionale a măsurilor ce se impun pentru în- tărirea eficienței predării consti- tuie cîteva dintre cele mai impor- tante probleme care stau în aten- ția cadrelor didactice în aceste zile. Concentrîndu-și toate eforturi- le, învățătorii și profesorii sînt hotărîți să răspundă cu cinste nu- meroaselor dovezi de prețuire din partea partidului și guvernului, să muncească astfel îneît anul șco- lar pe care îl încep acum să în- semne un pas mai departe in dez- voltarea învățămîntului nostru, în instruirea și educarea tinerelor generații. admitere se pot înscrie absol- venții școlilor medii de cultură generală cu diplomă de maturi- tate care funcționează în învăță- mînt la clasele I-IV, sau ca>ție- dagogi la internatele școlilor de cultură generală sau școlilor profesionale, indiferent de vîrstă. Concursul de admitere la cursurile de zi și fără frecvență constă din vizita medicală, pro- ba de aptitudini muzicale și probe la următoarele discipline : — limba și literatura romînă — scris și oral ; — aritmetica — scris și oral ; — istoria Romîniei — oral. Candidații de la institutele pe- dagogice de învățători cu limbile de predare ale minorităților na- ționale vor da probe scrise și orale și la limba și literatura maternă. Lămuriri suplimentare cv pri- vire la organizarea concursului de admitere se pot obține de la secretariatele institutelor pedago- gice de învățători cu durata âb 2 ani menționate mai sus și de la secțiile de învățămînt ale sfa- turilor populare regionale și ra- ionale. elevilor în brigăzi de produc- ție. GH. D. MATEIAM : Activitatea în producție a absolvenților din școlile profesionale. GH. IOSIF : Despre metodele și sistemul de exerciții pentru formarea deprinderilor de lu- cru la elevii strungari. ING. I. GIURGEA : Aspecte ale corelării obiectelor de speciali- tate cu instruirea practică la mașini unelte. LECTOR ST. LINUL : Formarea la elevi a simțului de răspun- dere pentru calitatea produselor. PROF. GH. DIVRICIAN : iti- nerar siderurgic. PROF. NEAGU CONSTANTA : Confecționarea și folosirea ma- terialului didactic în procesul instruetiv-educativ. S. GL. : în sprijinul elaborării manualelor pentru școlile teh- nice agricole. PROF. GH. PIRNUȚA : Școala de arte și meserii din Bucu- rești la mijlocul secolului al XlX-lea. ING. L ULMET : Noi aparate și metode de măsurare și reglat e a temperaturii. • Comunicări de la Ministerul învățămfntului. * Petre Puni. Noile planuri de învățămînt — Interviu cu tov. Ion Dragomirescu. directorul Direcției pedagogice din Ministerul Invățâmintului — Dorind sâ aducem la cunoștința cititorilor noștri elementele noi ee caracterizează planu- rile de învățămînt după care se va desfășura procesul de instruire și educare a elevilor, din acest an școlar, ne am adresat tovarășului ION DRAGOMIRESCU, directorul direcției pedago- gice din Ministerul Invățămîntului, cu câteva întrebări. Ce planuri de învățămînt vor sta, în anul școlar care va în- cepe in curînd, la baza muncii instructiv-edueative din școlile de cultură generală? In acest an școlar, în școlile generale de 8 ani se vor aplica noile planuri de învățămînt con- cepute pentru durata școlii de 12 ani. cu unele măsuri de tran- ziție, urmînd ca în anul școlar viitor planurile școlii de 12 ani să se aplice integral, cuprinzînd și clasa a IX-a și apoi, treptat, și celelalte clase ale școlii me- dii. Porniodu-se de la rezulta- tele obținute în urma folosirii proiectului planului de învăță- mînt al școlii de 8 ani, experi- mentat în ultimii trei ani. ca ?i a planului școlii de 11 ani, s-au introdus în planurile noi o sea- mă de elemente deosebit de im- ^portante pentru mai buna pre- gătire a elevilor. Ce modificări a determinat in primul rînd in planul dc învă- țămînt al școlii generale de 8 ani prelungirea eu un an a duratei de școlarizare ? Prelungirea duratei de școla- rizare cu un an (clasa a VIII-a) a adus după sine, în primul rînd. creșterea numărului total de ore destinate instruirii și edu- cării elevilor. Astfel, în școlile de la orașe numărul orelor a crescut cu 910, iar în școlile de la sate cu 760. Aceasta a permis să se realizeze sporirea timpu- lui destinat predării în mai bune condiții a unor obiecte (de exemplu, limbile moderne, pen- tru care se prevăd, în loc de 258 de ore, 408 ore), ca și a timpului destinat educației estetice a ele- vilor. Totodată s-a redus efortul de muncă al elevilor prin scă- derea numărului de ore pe care ei H petrec săptăminal Ia școală. Astfel, la clasele V—VIII, nu- mărul maxim de ore pe săptă- inină este acum de 29 față de 32. cît era în școala de 7 ani. iar la clasele I—IV de 24 ore. Cum asigură planul școlii de 8 ani respectarea particularităților de virstă ale elevilor ? Pentru ca aceste particularități să fie respectate mai deplin de- CÎt în trecut, s-a efectuat o eșa- lonare mai rațională, pe ansam- blul claselor I—VIII, a unor obiecte de studiu cum sînt ma- tematica, științele biologice sau geografia. De exemplu, algebra va fi studiată pe parcursul a doi ani (în clasele a VII-a și a VIII), nu într-un singur an, cum prevedea proiectul planului școlii generale de 8 ani. De ase- menea. în cadrul studierii geo- metriei în spațiu (la clasa a VlII-a) s-au introdus și noțiuni de cosmografie. în ceea ce pri- vește științele biologice, în clasa a IV-a se vor studia cunoștințe despre natură (în locul zoolo- giei. care trece în clasa a Vl-a), iar în clasa a VIII-a (începlnd din anul școlar 1965—1966) se va studia un obiect nou — bio- logia generală. La geografie, Ia clasa a V-a au fost introduse. în locul geografiei fizice, noțiuni de geografie fizică (despre Pămînt și sistemul solar), după care ur- mează studierea continentelor (în clasele a V-a și a Vl-a). Predarea integrală a geografiei fizice (împreună cu noțiuni de geologie) are loc în clasa a VII-a, elevii din această clasă avind posibilitatea s-o înțeleagă mai bine. Au intervenit modificări și în raportul existent între diferitele grupe de obiecte ? Experimemarea proiectului de plan al școlii generale de 8 ani a arătat și necesitatea introdu- cerii unor asemenea modificări, în vederea asigurării unui raport mai just între grupele de o- biecte. Astfel, grupa studiilor umaniste reprezintă acum 39,9 la sută (38,2 la sută la școlile de la sate) din totalul orelor pe cei 8 ani de studiu, însumînd 2 703 (2 643) ore. Ponderea cea mai mare (66 Ia sută) revine aici lim- bii romine. Grupa studiilor realiste reprezintă 31,8 la sută, adică 2 156 (2 0681 ore. ponderea cea mai mare avind-o, în această grupă, matematica (55 la sută). S-au lărgit in același timp posi- bilitățile de studiere a fizicii și chimiei : timpul destinat predă- rii fizicii sporește cu 50 la sută, iar timpul destinat predării chi- miei cu 106 la sută. Grupa edu- cației fizice și estetice cuprinde 22.3 la sută (21.4 la sută), adică 1 513 (1433) din totalul orelor. Ponderea obiectelor din această grupă este următoarea : educația fizică — 528 (516) ore, desenul — 462 (452) ore, muzica — 392 (386) ore. La rîndul ei. grupa pregătirii practice reprezintă 5,9 la sută (în școlile sătești 10,8 la sută) din totalul orelor, adică 400 (598) de ore. Ce deosebiri prezintă, față de acest plan, planul de învățămînt pentru școlile și secțiile în care predarea se desfășoară în limbile minorităților naționale ? La baza planului de învățămînt pentru școlile și secțiile cu preda- rea în limbile minorităților națio- nale stau aceleași principii ca și la baza planului de învățămînt pen- tru școlile cu limba de predare romînă, în structura și în conținu- tul lor au intervenit aceleași mo- dificări. Există doar unele deose- biri determinate de faptul că ‘în aceste școli se studiată un obiect în plus — limba maternă. La clasele I—IV, unde âre loc învă- țarea scrisului și cititului în lim- ba maternă, s-a acordat acestui obiect un număr de ore cores- punzător, prin diminuarea nu- mărului de ore afectat limbii ro- mîne. Astfel, dacă în școlile de 8 ani cu limba de predare ro- mînă numărul orelor în care se învață limba romînă în clasele I—IV este de 1 248. în școlile de 8 ani cu predarea în limbile mi- norităților naționale limba ro- mînă se predă, la clasele I— IV, în 672 de ore, iar limba maternă in 896 de ore (în total 1 568 de ore). La clasele V—VIII s-au rezer- vat studiului limbii materne 513 ore, iar studiului limbii romîne 544 de ore (atîtea cîte sînt și la școlile cu limba de predare ro- mînă). în scopul de a se evita supraîncărcarea planului de în- vățămînt au fost reduse 198 de ore de desen și 136 de ore de educație fizică. în acest fel, pla- nul de învățămînt al școlilor șt secțiilor în care învățământul se desfășoară în limbile minorități- lor naționale depășește numai cu două ore săptăminal planul de învățămînt al școlilor cu limba de predare romînă. Ce prevederi cuprinde planul școlii generale de 8 ani în legă- tură cu examenul de absolvire ? Examenul de absolvire al școlii generale de 8 ani — necesar da- torită faptului că această școală reprezintă un ciclu de învăță- mînt ■— va consta într-o verifi- care a cunoștințelor de limba romînă, matematică, istoria pa- triei și geografia R.P.R., la care se adaugă, în școlile de la sate, și agricultura. Elevii școlilor sau secțiilor în care predarea se des- fășoară în limbile minorităților naționale vor da examen și la limba maternă (examinarea a- vînd loc, la aceste școli, la am- bele limbi) în scris și oral. Față de examenul de absolvire al șco- lii de 7 ani se renunță așa dar Ia examinarea cunoștințelor în- sușite la educația cetățenească (existentă anterior în examenul ținut la toate școlile), și fizica (existentă anterior în examenul ținut la școlile de la orașe). Ce ne pateți spune despre pla- nul de învățămînt al școlii medii de 12 ani ? Aici intervin, desigur, foarte multe elemente noi față de pla- nul școlii de 11 ani. Să ne oprim, de data aceasta,- numai la tră- săturile esențiale. în primul rînd. pregătirea di- ferențiată a elevilor pe două secții (reală și umanistă) este desfășurată pe 3 ani de studii (clasele a X-a, a Xl-a și a XII-a), considerîndu-se că, deoarece ele- vii vin din școala generală de 8 ani mai bine pregătiți decît din școala de 7 ani, este suficient un an de studii comun (în clasa a IX-a) spre a le da posibilitatea să se orienteze spre secția pre- ferată. Separarea pe secții mai devreme cu un an va permite o profilare mai accentuată a dis- ciplinelor specifice fiecărei secții deci o mai bună pregătire dife- rențiată. In al doilea rînd, planul asi- gură o reducere simțitoare a efortului intelectual al elevilor prin micșorarea numărului de ore pe săptămînă (de la 33/38 de ore la 32 de ore pentru toate cla- sele). Prin conținutul său, planul asigură întărirea legăturii învăță- mintului cu viața, cu practica, prin reprofilarea grupei pregăti- rii practice, ca și prin sporirea numărului orelor de laborator și de lucrări practice la obiectele de profil ale seeției reale. Și acest pian stabilește tin ra- port mai echilibrat între diferi- tele grupe de obiecte și între obiecte, ceea ce face posibilă in- troducerea unor noi discipline — istoria literaturii universale, is- toria muzicii, istoria artelor etc. — ca și o a doua limbă modernă obligatorie. în același timp, eșa- lonarea mai judicioasă a disci- plinelor permite introducerea unor noi capitole, așa îneît ele- vii să cunoască cele mai noi cu- ceriri ale științei, tehnicii și cul- turii (de exemplu, calculul pro- babilităților, statistica matemati- că. calculul vectorial — la dis- ciplinele matematice, analiza chimică, industria chimică în R.P.R. — la chimie, structura substanței — la fizică etc. Se prevede, de asemenea, un sistem unic al pregătirii practice, prin ore de cultură tehnică, pre- date în clasele IX—XI în cîte 99 de ore. în școlile de la orașe se va efectua, în cadrul acestor ore, studiul materialelor și ai mașinilor, ca și studiul organiză- rii și mecanizării producției in- dustriale specifice orașului, raio- nului, regiunii, iar în școlile de la sate, în aceleași ore, studiul bazelor producției agricole, cul- tura de cîmp, creșterea anima- lelor, organizarea gospodăriilor agricole socialiste. în același timp se prevede un nou sistem al apli- cațiilor practice, cu caracter unic pentru toate școlile — ba- zat pe vizite în producție pentru școlile de la orașe și o practică agricolă concentrată în prima parte a trimestrului I pentru școlile de la sate — sistem ce se aplică din acest an. Cunoașterea amănunțită a noilor planuri de învățămînt de către cadrele didactice, înțelege- rea principiilor care stau la baza lor, strădania de a aplica în cele mai bune condiții prevederile pe care le cuprind vor contribui în mare măsură la ridicarea nivelu- lui muncii de instruire și edu- care a elevilor. Lecție de fizică în laboratorul Școlii de 3 ani nr. 75 din București Plan de invățămhii pentru școala generală de 8 ani Nr. ,,, . , , Obiectele Clasele I II III IV V VI VII VIII 1. Limba romînă a) gramatica . . b) lectura literară 2. Limbile moderne 12 11 9 7 4 _ _ _ — 2 _ _ — — 2 — _ _ — 3 a) limba franceză, engleză sau rusă b) limba (la alegere) . . . occidentală înce- pută în cl. a Vl-a (engleză, franceză sau germană) . . c) limba rusă.................. 3. Istoria a) istoria b) istoria c) istoria d) istoria Rominiei . . . antică .... evului mediu modernă și con temporană............. 4. Educația cetățenească 5. Matematica . . . . 6. 7. 8. 9 a) aritmetica b) geometria c) algebra Fizica Chimia Cunoștințe despre natură Științe biologice a) botanica . . ... b) anatomia și fiziologia o- mului.......................... c) igiena ..................... 10. Geografia .................. a) geografia regiunii . . •. b) geografia R.P.R.......... c) noțiuni de geografie fizi- 2. 2 2 — 2 i i 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18 19. că și geografia Europei și Asiei...................... d) geografia Americii, Afri- cii. Oceaniei și Antarcticii . e) geografie fizică.și noțiuni de geologie................ Agricultura și lucrări prac- tice agricole (la sate) . . . Practica agricolă continuă (12 zile pe an a 5 ore pe zi — la sate) *) Lucrări practice în Jertm, metal și electrotehnice (la oraș)......................... a) lucrări în lemn (băieți) b) lucrări în metal (băieții c) lucrări de electrotehnică (băieți) .................. d) lucru de mină și gospo- dărie (fete) .............. e) lucrări în metal (fete) f) lucrări de electrotehnică (fete) ....................... îndeletniciri practice . . . cîte 6# ore pe Iaci. V—VII an Desenul Caligrafia Muzica Educafia Dirigenția fizică Total general ore — sat . — oraș . 24 24 24 25 27 27 27 29 24 24 24 25 26 26 26 28 NOTA : a) Ansamblul coral și sportiv sînt facultative pentru elevi. Se organizează pe școală numai pentru cl. V—VIII, pe grupe de 2—3 clase, în cîte 2 ore, la interval de 2 săptă- mîni. Un elev participă, „la alegere”, la o singură activitate. b) Pentru fetele din cl. V—VIII (la sate) se cercuri de săptâmini. activități gospodărești cu durata Cercurile sînt facultative pentru organizează de 2 ore la 2 eleve. x) La sate se f «re practică agricolă continuă de 12 zile pe an, a 5 ote pe zi, la cl. V—VII, la începutul anului școlar. PAGINA 3, NOUL REGULAMENT AL ȘCOLILOR Deschiderea anului școlar 1964—1965 marchează începutul unei noi perioade de activitate instructiv-educativă, strîns lega- tă de încheierea procesului de generalizare a invățămîntului de 8 ani in țara noastră. In anul școlar pe care-1 vom începe peste pu- țin timp vor fi cuprinși în instituțiile de învățămînt și educație din întreaga țară peste 4 000 000 de copii, elevi și studenți, adică peste 22% din întreaga populație a țării. Numai în învățămîntul general și o- bligatoriu de 8 ani vor fi școlarizați 2 999 000 de elevi, cu peste 400 000 mai mulți decît în anul școlar precedent. Realizările obținute în dezvoltarea invă- țămîntului de cultură generală, elementele noi ce au survenit în ultima perioadă in acest învățămînt, sarcinile importante puse în fața școlii în etapa actuală au fă- cut necesară apariția unui nou regulament școlar. întocmit pe baza documentelor de partid și de stat în vigoare, noul regula- ment însumează reglementările elabo- rate pentru învățămîntul de cultură ge- nerală in cursul ultimilor ani și se aplică în toate școlile din sistemul acestui învă- țămînt. La elaborarea lui au adus o contri- buție substanțială, prin sugestiile și pro- punerile făcute, un maie număr de învă- țători și profesori din școlile noastre, pre- cum și secțiile de învățămînt. De aseme- nea, regulamentul a fost larg dezbătut, în faza de proiect, în cadrul Consiliului invă- țămîntului de cultură generaiă și a fost consultat și avizat de o serie de instituții de stat și organizații centrale La baza prevederilor cuprinse în noul regulament școlar stau principiile călăuzi- toare ale invățămîntului din țara noastră, conform cărora învățămîntul de cultură generală este învățămînt de stat, laic, gra- tuit, are un caracter unitar și se înfăptu- iește în temeiul dreptului la învățătură egal pentru toți cetățenii țării, fără deose- bire de sex, rasă, naționalitate și religie. Regulamentul stabilește scopul învăță- mîntului de cultură generală — de a rea- liza educația multilaterală a copiilor și ti- neretului, de a asigura însușirea temeinică a bazelor științei în strînsă legătură eu viața, cu practica, ținînd seama de parti- cularitățile de vîrstă ale elevilor, de a le forma concepția marxist-leninistă despre lume, deprinderi de muncă intelectuală și fizică, convingeri și deprinderi de conduită în spiritul moralei comuniste, înclinații și sentimente estetice și de a contribui la dezvoltarea lor fizică armonioasă. Școala de cultură generală trebuie să asigure orientarea elevilor spre diferite profesiuni potrivit aptitudinilor lor și necesităților economiei naționale, să educe copiii și ti- neretul în spiritul dragostei și devotamen- tului nețărmurit față de Republica Popu- lară Romînă și față de Partidul Muncito- resc Romîn. să le cultive dorința și hotă- rîrea fermă de a-și dărui toată energia și capacitatea lor pentru fericirea poporului și înflorirea patriei noastre. întreaga ac- tivitate instructiv-educativă a școlii de cul- tură generală se desfășoară conform po- liticii partidului și guvernului în dome- niul învățămîntului și trebuie să răspundă cerințelor pe care le ridică desăvîrșirea construcției socialiste și trecerea la comu- nism în R.P.R. In același timp, regula- mentul definește școala de 8 ani ca școală generală și obligatorie, ca bază de cultură a maselor largi de cetățeni ai țării noas- tre și prevede, în lumina documentelor de partid și de stat, că durata învățămîntu- lui de cultură generală este de 12 ani. în legătură cu aceste importante preve- deri, care reflectă politica partidului nos- tru în domeniul învățămîntului de cultură generală, regulamentul menționează și gratuitatea învățămîntului pentru toți co- piii în vîrstă de la 7 la 16 ani. acordarea gratuită, din partea statului, a manuale- lor școlare pentru toți copiii din clasele I—VIII. Regulamentul cuprinde o serie de preve- deri menite să determine o mai bună or- ganizare a procesului de învățămînt, să îmbunătățească regimul de muncă al ele- vilor în timpul cursurilor. In lumina planului de învățămînt al școlii medii de 12 ani, recent aprobat, re- gulamentul precizează organizarea secții- lor reală și umanistă în ultimele trei clase ale școlii medii (X, XI și XII) în loc de ul- timele două clase, cum era pînă în prezent. Se arată că. acolo unde funcționea- ză o singură clasă a X-a, stabilirea secției (reală sau umanistă) se va face în funcție de dorințele majorității elevilor fnu în mod obligatoriu secție reală, cum era pînă acum). Regulamentul stabilește că învățămîntul de zi sff desfășoară în general în prima jumătate a zilei, perioadă în care elevii se pot concentra mai ușor și randamentul în asimilarea cunoștințelor este mai bun. La școlile în care învățămîntul de zi se desfă- șoară în două serii, clasele I—IV funcțio- nează dimineața. La aceste clase cursurile nu vor începe înainte de ora 8. Durata orei de curs se stabilește pentru toate școlile (inclusiv cele care funcționează în două se- rii la cursurile de zi și au și secție serală), PAGINA 4 la 50 de minute. Ținîndu-se seama de par- ticularitățile de vîrstă, pentru a se evita o- bosirea elevilor mici și a se asigura tot- odată rezultate optime în însușirea cunoș- tințelor din partea acestora, regulamentul acordă posibilitatea ca la clasa I ora de curs să poată fi întreruptă pentru cea. 10 minute, atunci cînd învățătorul consideră că este necesar. In acest timp se pot orga- niza activități recreative, fără a se deranja însă munca celorlalte clase. * Un accent deosebit se pune in regula- ment pe mijloacele de întărire a discipli- nei elevilor in școala și in afara ei. Scoțînd îr evidență rolul educativ al evidențierilor și sancțiunilor, regulamentul subliniază faptul că, folosite cu tactul pedagogic ne- cesar, acestea constituie metode eficace de îmbunătățire continuă a disciplinei, de creștere a conștiinciozității și a simțului de răspundere al elevilor față de îndatori- rile lor școlare și obștești. Regulamentul prevede noi forme de evidențiere pentru succesele obținute Ia învățătură, pentru purtarea bună și participare la acțiunile organizate in școală și stabilește criterii de acordare a premiilor la sfirșitul anului școlar, a diplomelor de merit Și de onoare la terminarea studiilor in școala generală de 8 ani și în școala medie. In același timp, se tratează pe larg cerințele privind comportarea și atitudinea elevilor in școa- lă, jn familie, pe stradă și in localuri pu- blice, portul nodor uniforme școlare ele. Regulamentul menționează clar și gradat sancțiunile cu rol educativ ce pot fi apli- cate elevilor, arătind că cei ce se abat de la îndatoririle ce Ie revin pot fi sancțio- nați, în afară de ..observație-1 și „admones- tare", cu eliminare pe timp limitat, amina- rea susținerii examenului de absolvire sau de maturitate, cu exmatricularea din școală pînă la sfirșitul anului școlar sau chiar cu exmatricularea din toate școlile. In vederea obținerii efectului educativ do- rit — se subliniază in regulament — evi- dențierile și sancționările se fac numai a- sigurindu-se îmbinarea exigenței și a fer- mității cu respectul față de personalitatea elevului, cu spiritul de umanitate și de dreptate. Subliniind importanța organizațiilor U.T.M. și de pionieri din școli in sistemul nostru de educație, regulamentul mențio- nează că întreaga activitate a acestor or- ganizații se subordonează scopului instruc- tiv-educativ urmărit de școală și se desfășoară, pe baza statutului U.T.M. și a regulamentului organizației de pionieri din R.P.R., sub conducerea organizației de partid din școală, Iu regulament se stabilește că directo- rii de școli, diriginții, învățători) și profe- sorii au datoria de a sprijini organizațiile U.T.M. și de pionieri în organizarea și des- fășurarea activității lor, în îmbogățirea conținutului educativ al acesteia. în vede- rea coordonării tuturor activităților din școală și din afara școlii, inclusiv activită- țile pionierești și U.T.M., conducerile or- ganizațiilor de pionieri și U.T.M. vor solicita, pentru acțiunile ce le întreprind, acordul directorului școlii. * Stabilind structura anului școlar, regu- lamentul precizează că acesta începe de la 1 septembrie și se termină la 31 august ai anului calendaristic următor. Se arată de asemenea data începerii cursurilor șco- lare — 15 septembrie — ca și datele la care încep și se încheie cele trei etape de muncă ale anului școlar — trimestrele. Pentru a se evita supraîncărcarea elevi- lor, în afară de măsurile luate pentru îm- bunătățirea planurilor de învățămînt, a programelor și manualelor, regulamentul marchează timpul ce poate fi folosit pen- tru activități extrașcolare și stabilește care sînt aceste activități, menționînd că în or- ganizarea lor se va ține seama de cerința esențială ca elevilor să li se asigure săptă- mînal 5 jumătăți de zi libere pentru stu- diu, meditații, consultații și recreere. De asemenea, este interzisă programarea unor activități extrașcolare în zilele de dumi- nică fără aprobarea prealabilă a secției de învățămînt raionale sau orășenești. In ceea ce privește activitățile cultural-artistice și sportive, regulamentul precizează că dura- ta acestora, cu excepția excursiilor, nu trebuie să depășească două ore pentru e- levii claselor IX—XII și o oră și jumătate pentru elevii claselor I—VIII. Elevii vor fi antrenați să participe lunar numai Ia una din aceste activități. Regulamentul stabilește cercurile de e- levi și concursurile ce se pot organiza în școli, precizînd că un elev poate participa numai la un singur cerc pe obiecte sau tehnic și Ia unul din cercurile artistice sau sportive, cu condiția să aibă o situație bună la învățătură. Ședințele cercurilor se vor ține cel mult o dată pe lună și vor avea durata de aproximativ o oră pentru elevii din clasele I—IV și o oră și jumătate pentru elevii din clasele V—XII. In perioada lucrărilor scri- se și a examenelor nu se programează șe- dințe de cerc și nu se organizează con- cursuri. Intr-un an școlar un elev poate participa la un singur concurs. Numai în mod excepțional, cu aprobarea secției de învățămînt raionale (orășenești), se poate prezenta la două concursuri, iar în acest caz, unul din concursurile la care se pre- zintă trebuie să fie cultural-artistic sau sportiv. Toate activitățile patriotice la care par- ticipă elevii sînt organizate și îndrumate de conducerea școlii, cu sprijinul organiza- țiilor U.T.M. și de pionieri. Alegerea acțiu- nilor, stabilirea conținutului și duratei a- cestora vor fi subordonate sarcinilor in- structiv- educative ale școlii, iar în orga- nizarea Și desfășurarea lor se vor respecta particularitățile de vîrstă ale elevilor. Ele- vii din clasele I—VIII pot fi antrenați la îngrijirea și înfrumusețarea școlii și îm- prejurimilor ei, la amenajarea și îngrijirea unor spații verzi, a unor grădinițe sau panouri, la îngrijirea monumentelor, la strîngerea plantelor medicinale, Ia planta- rea pomilor. Elevii claselor V—XII pot fi antrenați la colectarea deșeurilor de hîr- tie. de sticlărie, de textile — numai din gospodăria părinților. Colectarea deșeuri- lor va avea loc în mod organizat, sub con- trolul personalului didactic, cu aprobarea directorului școlii și în colaborare cu orga- nizațiile U.T.M. Directorii școlilor vor lua măsuri ca deșeurile colectate să fie depo- zitate în locuri retrase, unde nu circulă elevii. Elevii claselor I—IV nu vor parti- cipa la nici o acțiune de colectare a de- șeurilor. Se interzice cu desăvîrșire, prin preve- derile regulamentului, scoaterea elevilor de la orele prevăzute în planul de învăță- mînt pentru orice activitate în afara clasei și extrașcolare. In vederea evitării supraîncărcării elevilor, prin regulament se reduce numă- rul lucrărilor scrise de control trimestriale. Astfel, în clasele V și VI se vor da lucrări de control trimestriale numai la limba i'o- mînă și matematică. Incepînd din clasa a Vll-a, numărul lucrărilor de control tri- mestriale crește treptat, ajungînd Ia 8 lu- crări în clasa a XH-a. La clasele a VUI-a și a XU-a nu se dau lucrări scrise trimes- triale pe trimestrul al III-lea. Regulamentul stabilește unele dispoziții noi și in legătură cu verificarea și apre- cierea cunoștințelor, deprinderilor și com- portării elevilor. Astfel, de exemplu, se precizează că la calculul mediei trimes- triale fracțiunile de 50 și peste 50 de su- timi se rotunjesc spre nota mal mare, iar cele sub 50 de sutimi se rotunjesc spre nota mai mică. De asemenea, se arată că, pentru a promova clasa elevii trebuie să obțină la fiecare obiect din planul de învățămînt al clasei respective cel puțin media anuală 5, iar la purtare cel puțin media anuală 6. * ■ Un loc important il ocupă în noul regu- lament prevederile in legătură cu dreptu- rile și obligațiile personalului didactic. A- ceste prevederi au menirea să ducă Ia în- tărirea disciplinei in muncă a învățători- lor și profesorilor, să-i educe în spiritul atitudinii comuniste față de îndeplinirea îndatoririlor ce le revin, să determine o preocupare susținută pentru îmbunătăți-* rea permanentă a calității muncii instruc- tiv-educative. Totodată, prevederile în le- gătură cu drepturile și obligațiile perso- nalului didactic contribuie la ridicarea continuă a prestigiului și autorității aces- tuia. Prin regulament se stabilește că șco- lile de cultură generală sînt încadrate cu personal didactic de conducere — direc- tor, directori adjuncți, dirîginți — perso- nal didactic de predare — învățători și profesori și personal didactic auxiliar (la- boranți și pedagogi). Regulamentul cu- prinde prevederi in legătură cu salariza- rea personalului didactic, cu dreptul la transferare, obținerea gradelor didactice, concediile de odihnă, obținerea de titluri și distincții etc. De asemenea, regulamentul stabilește conținutul și formele activității didactice, metodice și culturale. Se precizează tot- odată că este cu desăvîrșire interzisă scoaterea de la ore a personalului di- dactic. Subliniind rolul deosebit de important al directorului școlii, regulamentul pre- vede măsuri în scopul întăririi autorității lui. Așa, de exemplu, se stabilesc criteriile de numire a directorilor, arătîndu-se că în această funcție sînt recrutați numai oa- meni care se disting prin buna lor pregă- tire. prin experiența lor didactică și prin rezultatele deosebite în munca de instruire și educare a tineretului școlar. Directorii școlilor medii, de exemplu, se recrutează dintre profesorii care au obținut gradul II, au o experiență de cel puțin 10 ani la ca- tedră și capacități organizatorice verifi- cate. Regulamentul subliniază rolul directo- rului de conducător unic al școlii, arătînd că el răspunde de întreaga activitate in- structiv-educativă desfășurată în școală și în afara ei, de activitatea administrativ- gospodărească, precum și de păstrarea și folosirea în mod judicios a tuturor bunu- rilor școlii. Directorul este președintele consiliului pedagogic — principalul său organ consultativ — ca și președintele sfatului unității de pionieri. Conform pre- vederilor regulamentului, directorul școlii are dreptul să evidențieze pe elevii meri- tuoși și să aplice toate sancțiunile prevăzute de regulament celor care se abat de la îndatoririle ce le revin. Numai pentru exmatricularea din toate școlile se va cere confirmarea secției regionale de învățămînt. Regulamentul mențio- nează, de asemenea, că orice activi- tate școlară sau extrașcolară cu elevii se poate organiza numai cu aproba- rea sau acordul directorului școlii. Activi- tatea directorului este îndrumată și con- trolată numai de către organele învăță- mîntului sau de persoane împuternicite prin delegație în acest scop. Vizitarea școlii și asistarea la ore sau la alte activi- tăți de către persoane care nu fac parte din aparatul de îndrumare și control al învățămîntului este permisă numai cu a- probarea directorului școlii. Regulamentul cuprinde o seamă de ele- mente noi și în legătură cu rolul, sarcinile și formele activității comitetelor de pă- rinți. Un accent deosebit se pune pe acțiu- nile prin care comitetele de părinți pot sprijini cît mai eficient școala în reali- . ^1 zarea sarcinilor instructiv-educative și în extinderea propagandei pedagogice, ară- tîndu-se că principala lor sarcină este să-i atragă pe părinți la rezolvarea probleme- lor pe care le ridică activitatea școlii, să realizeze o cît mai strînsă colaborare îju tre școală și familie. Regulamentul adi<^ de asemenea, precizări în legătură cu pro- curarea și folosirea fondurilor comitetelor de părinți. ★ O caracteristică esențială a noului regu- lament școlar constă în faptul că este mai cuprinzător ; el înglobează într-un șjngur document o serie de reglementări disper- sate pînă acum în diferite acte normative, ca de exemplu organizarea și funcționarea învățămîntului seral și fără frecvență, a școlilor de cultură generală cu program special (de artă, de educație fizică), a șco- lilor sportive de elevi, a școlilor cu carac- ter preventorial și sanatorial etc. Regulamentul are și o structură nouă, deosebită de cea a regulamentului aplicat experimental, caracterizată printr-o mai judicioasă dispunere a capitolelor și prin- tr-o mai bună înlănțuire a problemelor pe care le reglementează. Astfel, regulamen- tul cuprinde 13 părți : I. Dispoziții gene- rale ; II. Elevii; III. Activitatea instructiv- ' educativă și metodică ; IV. Evidența acti- vității școlare și eliberarea actelor de studii ; V. învățămîntul seral și făfcă frec- vență । VI. Școli de cultură generală cu program special ; VII. Personalul școlii ; VIU. Comitetul de părinți ; IX. Asis4<țnța medicală și activitatea de Cruce Roșii- ; X. Mijloacele didactico-materiale necesare desfășurării învățămîntului; XI. Burse și alte forme de sprijin material acordate e- levilor ; XII. Activitatea administrativ- gospodărească ; XIII. Dispoziții finale și tranzitorii. Regulamentul cuprinde, de asemenea, anexe prin care se stabilesc modelele de uniforme pentru școlari, precum și mode- lele și textele firmelor școlilor do cultură generală. Avînd rolul de a contribui la îmbună- tățirea muncii, de a întări disciplina în școală, noul regulament școlar trebuie să fie un îndreptar permanent pentru con- ducerile școlilor, pentru personalul didac- tic și organele de învățămînt în realiza rea importantelor sarcini ale instruirii și educării tineretului școlar, in îmbunătăți- rea continuă a învățămîntului de cultură generală din țara noastră. In acest scop, este necesar ca el să fie temeinic cunoscut de toți slujitorii școlii, să fie studiat în adîncime de inspectorii de învățămînt, de directorii de școli, de învățătorii și profe- sorii din toate școlile de cultură generală. Este necesar de asemenea ca încă din prima săptămînă de cursuri să fie aduse la cunoștința elevilor prevederile regula- mentului în legătură cu drepturile și înda- toririle lor și să se scoată în evidență în- semnătatea acestora. Se impune in același timp ca principalele prevederi ale regu- lamentului să fie aduse și la cunoștința părinților în adunările generale pe clase. Aplicînd în munca lor prevederile re- gulamentului, directorii de școli, perso- nalul didactic și organele de învățămînt vor obține noi realizări în activitatea pe care o desfășoară, în bunul mers al pro- cesului instructiv-educativ. P. V1LCU director în M. I. A. DEBRECZI șef de serviciu în M. L EHCIEHTA LECȚIE: Peste cîteva zile vor avea Ioc consfătuirile raionale ale cadrelor didactice, care vor dezbate probleme ale sporirii eficientei lecției — mijloc principal de ridicare a nivelului activități in- structiv-educative. Fregătindu-se pentru consfătuiri, colectivele secțiilor de invățămint și ale țeolilor au ana- lizat în adîncime munca de predare desfășurată in anul școlar trecut, măsura in care această muncă și-a dovedit eficiența. Discutând la consfătuiri aceste probleme, învățătorii și profesorii vor stabili împreună căile menite să ducă Ia continua ridicare a eficienței lecțiilor, la îmbunătăți- rea instruirii și educării elevilor. Redacția „Gazetei învățămintului" s-a adresat eitorva profesori solicitindu-i să răspundă la unele întrebări legate de problemele eare vor face obiectul dezbaterilor în consfătuirile raio- nale. Publicăm în această pagină întrebările puse și răspunsurile pe care le-am primit. Cum veți accentua caracterul independent ai muncii elevilor? Ce vă propuneți pentru adîncirea conținutului predării? RĂSPUNDE prof. AL. BOJIN, București Predarea istoriei literaturii ro- mine in școala de cultură gene- rală cunoaște o continuă îmbună- tățire. Ca urmare, elevii și absol- venții școlilor noastre se prezintă cu materia temeinic însușită. In general, conținutul operelor lite- rare le este bine cunoscut, profi- lul fiecărui scriitor, în liniile esențiale, bine conturat, proble- mele-cheie ale istoriei literaturii romîne suficient de clare. Școala le-a format deprinderea de a ana- liza conținutul unei opere literare, de a urmări un personaj în evo- luția lui și a pătrunde în toate meandrele lui psihologice. Aceste realizări sînt incontesta- bile și ele sînt confirmate mereu de realitățile din școală. Totuși, mai sînt încă elevi care nu răs- pund pe deplin cerințelor. La un examen de maturitate, un candi- dat vorbea la istorie despre dom- nia lui Ion Vodă. întâmplarea a făcut ca același candidat să fie pus în situația de a vorbi, la lite- ratura romînă, despre romanul „Nicoară Potcoavă" de M, Sado- veanu. Exceptînd unele elemente epice din roman pe care le-a a- dus în discuție, răspunsurile lui la istorie și la literatura romînă nu s-au deosebit prin nimic esen- țial. Un alt candidat, după un răspuns bun în legătură cu isto- ricul și tema poemului „Lucea- fărul", precum și după prezenta- rea destul de vie a tablourilor care constituie substanța lui, n-a putut să spună nimic despre va- loarea artistică a acestei capodo- pere a literaturii romîne. Faptul este semnificativ : el ne arată că mai sînt elevi care, deși rețin fi- rul epic al operelor, deși pătrund și în problematica lor și pot ana- liza personajele cu suficientă presp.icacitate, cînd sînt solicitați să vorbească despre calitățile ar- tistice ale operelor literare dau adesea răspunsuri nesatisfăcă- toare. Cărui fapt se datorește acest lucru ? Personal, cred că el este urmarea faptului că în cursul a- nalizelor literare desfășurate în clasă se pierde uneori din vedere ideea că literatura este totuși o artă și că în lecție ea trebuie pri- vită ca atare, că pe lîngă analiza conținutului de idei, pe lîngă a- dîncirea problematicii și a carac- terelor personajelor, analiza tre- buie continuată cu aceeași stăru- ință și asupra structurii operei, a mijloacelor artistice folosite de scriitor, a măiestriei lui artistice. De ce și prin ce este valoroasă o- pera literară ? De ce, de exemplu,- T. Arghezi este cel mai mare poet al nostru de Ia Eminescu pînă azi ? De ce e valoros romanul „Nicoară Potcoavă" ? etc. Iată ge- nul de întrebări pe care le voi pune permanent elevilor mei, pentru a-i pune în situația să gîndească asupra unor astfel de probleme, să le găsească răspuns. Altfel cunoștințele elevilor vor fi simpliste, ei se vor mulțumi cu aceleași etichete aplicate orică- rui scriitor, oricărei opere. Predarea istoriei literaturii ro- mîne ne oferă posibilitatea de a lărgi orizontul de vederi al elevi- lor, le dă perspectiva de ansam- blu a dezvoltării literaturii și cul- turii noastre. Pentru a reuși în aceasta este nevoie ca noi, profe- sorii de romînă, să nu prezentăm scriitorii ca niște unități închise, izolate de contextul general al ta- bloului literaturii epocii respec- tive, ci să-i încadrăm în epocă, într-un curent literar, în întreaga evoluție a literaturii. Pînă nu|e mult a existat obiceiul de a eti- cheta pe mai toți scriitorii ca rea- liști sau realiști-critici ; unii erau citați în cadrul unor curente (se- mănătorist, poporanist, simbolist etc.) și, în schimb, cînd erau stu- diati monografic, în clasă, erau prezentați exclusiv sub aspectul îor realist. înlăturînd acest mod greșit de prezentare a scriitorilor, ni se cere să privim fenomenul li- terar în toată complexitatea lui, să evităm etichetările simpliste. Iată de ce îmi propun să scot în relief nota dominantă care stabi- lește poziția unui scriitor în miș- carea literară, fără să ignoreze, bineînțeles, nici celelalte aspecte. Voi arăta astfel elevilor că ro- mantismul, care domină literatura romînă pînă la Eminescu inclusiv, nu exclude alte trăsături proprii clasicismului, realismului, după cum voi sublinia că realismul cri- Ce măsuri veți lua pentru a folosi mai larg mijloacele audio-vizuale? RĂSPUND prof. MIHAI BEJENARU și prof. SIMION SFARGHIE Cîmpulung-Moldovenesc Cabinetul nostru metodic a de- venit în anul școlar trecut — și, sperăm, va fi în mai mare măsu- ră în acest an — un adevărat centru de experimentare a folo- sirii mijloacelor moderne de pre- dare de care dispune școala noas- tră : aparatul de proiecții cine- matografice pentru film de 16 mm, magnetofoanele, aparatele de proiecție pentru diafilme, epi- diascoapele, microscopul de la- borator cu instalație de iluminat etc. în acest scop, în cadrul cabine- tului vor continua o serie de lu- crări de cercetare începute ante- rior, ca de pildă cele privind me- tic — care domină literatura ro- mînă pînă la începutul celui de-al cincilea deceniu al veacului nos- tru, nu exclude o serie de alte trăsături, întîlnite și în creația literară a clasicilor. Destul de simplist s-au studiat în trecut și curentele Literare : cîteva trăsături, memorate de e- levi fără a pătrunde în semnifi- cația lor — și atîta tot. Elemen- tele care preced constituirea cu- rentelor, condițiile care generează apariția lor, epoca începuturilor — le rămîneau deseori nebuloase, neclare. îmi propun, de aceea, să accentuez mai mult și aceste pro- bleme. Evoluția realismului în li- teratura noastră de exemplu, este o chestiune care se cere pe deplin clarificată. Procesul dialectic al apariției și creșterii unui aseme- nea curent literar merită toată atenția, căci numai astfel îi fe- rim pe elevi de însușirea meca- nică a unor formule stereotipe, îî determinăm să gîndească, să pri- vească științific fenomenul lite- rar. Căile de sporire a eficienței lecției pornesc din modul cum este pregătită și ținută ea. Pregă- tirea profesorului, prospețimea lui intelectuală, conștiinciozitatea și talentul pedagogic, convingerea și pasiunea în muncă, dorința vie de a-i captiva pe elevi în timpul predării sînt unele din condițiile prin care se poate ajunge la rea- lizarea scopului complex pe ca- re-I urmărește predarea istoriei literaturii romîne în școala medie de cultură generală. todele și procedeele de folosire a magnetofonului în predarea limbii și literaturii romîne și în predarea limbilor străine, procedeele de folosire a fil- mului și televiziunii în lecțiile de științe naturale, geografie, chimie etc. De asemenea, ne-am propus să dezbatem în ca- drul colectivului nostru, pe baza experiențelor relatate în presa de specialitate ca și pe baza unor experiențe proprii, o serie de probleme în legătură cu telepedagogia, cu laboratoare- le lingvistice etc. în același timp, cabinetul me- todic al școlii noasire î.și propu- RĂSPUNDE iov. L. MANESCU, Munca proprie a elevului, munca Iui independentă este principala condiție pentru asi- gurarea însușirii unor cunoștințe temeinice și durabile la toate o- biectele de învățămînt. Din experiența mea la catedră am observat că unii elevi nu știu suficient de bine cum să lucreze cu manualul, cum să utilizeze culegerile de probleme. Pentru a înlătura pe deplin acest neajuns, pe lîngă faptul că le voi arăta la fiecare ora de curs ce paragrafe trebuie studiate acasă și în ce mod, la unele teoreme, care pre- zintă în demonstrație două sau mai multe cazuri, le voi cere să găsească singuri enunțurile. De exemplu, la clasa a IX-a, pre- dind teorema lui Pitagora gene- ralizată, voi lăsa în sarcina lor demonstrarea cazului cînd latura triunghiului se opune unui unghi obtuz. Firește, această muncă cu manualul va fi apoi controlată cu atenție în orele următoare. Primordială pentru buna pre- gătire a elevilor la matematică este și munca pentru efectuarea temelor date acasă. Pentru a- ceasta voi pune o deosebită grijă în alegerea problemelor și exer- cițiilor ce vor fi date ca teme pentru acasă. Bineînțeles, le voi rezolva eu însumi anticipat spre a-mi da seama de dificultățile pe care le prezintă, de aportul lor în fixarea și consolidarea cunoș- tințelor predate. Dacă va fi ne- cesar le voi modifica, sporind sau micșorînd dificultățile de re- zolvare, îmbogățindu-le conținu- tul în raport cu materia parcursă. Selecționind cu grijă proble- mele pe care le voi da spre efec- tuare acasă, voi urmări cu cea mai mare atenție gradul de difi- cultate în rezolvare, considerat în raport cu nivelul clasei. E în- deobște cunoscut faptul că o te- mă prea simplă plictisește, iar o temă prea greu de rezolvat des- curajează. De aceea, numai pri- ne să lărgească în cursul anului viitor schimbul de experiență cu școlile din Cîmpulung-Moldove- nesc, Suceava, Botoșani, Rădăuți și Iași, pe baza unui plan de te- me supus în prealabil aprobării secțiilor de învățămînt ale regiu- rilor lași și Suceava. Una din temele principale din cadrul a- cestui plan o va constitui folo- sirea mijloacelor moderne de predare. Sîntem încredințați că aceste acțiuni vor contribui mult Ia perfecționarea noastră pedagogi- că si, implicit, la ridicarea nive* lului muncii noastre instructiv-* educative. j profesor emerit, Rîmnicu-Vîlcea ceperea profesorului în alegerea temelor asigură succesul muncii independente. Este foarte importantă și pre- gătirea pe care o face profesorul în clasă, prin rezolvarea unor probleme de același tip sau prin indicații menite să stîrnească in- teresul elevilor. Indicațiile le voi da însă cu măsură, numai pen- tru dificultăți mari, iar uneori nu Je voi da de la început, spre a vedea cum reacționează elevii în fața unor dificultăți. în ase- menea cazuri avem și ocazia de a descoperi elemente cu încli- nări speciale. Pentru ca efectuarea proble- melor acasă să fie cît mai efici- entă, voi controla de bună sea- mă, cu regularitate, caietele ele- vilor. In timpul controlului, voi nota pe elevii care reușesc să re- zolve corect problemele propuse, precum și diferitele moduri de rezolvare, evidențiind pe cele mai deosebite. Problemele nerc- zolvate de majoritatea clasei vor fi reluate în clasă. Voi folosi si metoda controlului prin sondai, luînd în fiecare oră cîte 2—3 caiete pe care le voi controla in cancelarie sau acasă. Voi nota greșelile constatate, pentru a '.e discuta pe cele tipice cu întreaga clasă. La sfîrșitul trimestrului, cu ocazia încheierii mediilor, voi ține seama și de modul cum au fost efectuate temele date spre rezolvare acasă. Firește că, pentru a evita su- praîncărcarea elevilor, voi limita numărul problemelor, ținînd sea- ma în această privință și de di- ficultățile de rezolvare, precum și de volumul cunoștințelor teo- retice ce vor trebui studiate pen- tru ora următoare. O formă eficientă de muncă independentă, dusă în special eu elevii avansați, este munca n cercurile de elevi. în cadrul act - Vității din aceste cercuri cei mai buni elevi prezintă referate, re- zolvă problemele propuse în „Ga- zeta Matematică16 sau alcătuiesc ei înșiși probleme și exerciții. In această muncă sînt solicitate n mod creator toate cunoștințele studiate, iar uneori aceste cu- noștințe sînt chiar depășite. Pregătindu-mă pentru munca în cerc, îmi propun să aleg, pentru a fi rezolvate, probleme care să prezinte dificultăți menite să în- demne pe elevi la adîncirea unor teme teoretice. Metoda aceas a de lucru se dovedește eficace, de- oarece face ca ordinea de zi a ședințelor să rezulte din necesi- tăți practice și nu să fie stabilită Ia întîmplare. Convins de rolul muncii inde- pendente în dezvoltarea gîndirii elevilor, în fixarea și consolida- rea cunoștințelor lor, mă voi strădui să accentuez pe cît posi- bil caracterul independent al ac- tivității pe care o desfășoară. Pe lîngă căile înfățișate mai sus, voi folosi în acest scop și alte căi : teme diferențiate, alese în func- ție de condiții, pentru elevii a- vansați și pentru cei rămași in urmă Ia învățătură, atragerea celor mai buni în munca de ela- borare a problemelor pentru re- vistele de specialitate etc. PAGINA 5 PROGRAMA Repartizarea orelor de a