EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Și COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN LNVÂJÂMÎNT Șl CULTURA Anul XVI nr. 765 vineri 21 august 1964 12 pagini 25 bani TRĂIASCĂ ȘCOALA 23 AUGUST! ÎN ANII PUTERII POPULARE Poporul romîa sărbătorește într-o atmosferă de puternic entu- ziasm împlinirea a 20 de ani de la eliberarea țării de sub jugul fas- cist. Cu două decenii în urmă, Ia 23 August 1944, prin insurecția ar* mată inițiată, organizată și condusă de eroicul partid al comuniștilor, a fost răsturnată dictatura militară-fascistă. Actul revoluționar de la 23 August 1944 a deschis o eră nouă in istoria Rominiei. Marcind începutul revoluției populare, insurecția armată a deschis calea unor adinei transformări revoluționare, care ’ au culminat cu victoria deplină și definitivă a socialismului in patria * noastră. In anul celei de-a XX-a aniversări a eliberării, Romînia socialistă se înfățișează ca o țară în continuu progres, cu o economie complexă și o cultură înfloritoare, puse pe de-a întregul in slujba creșterii bu- listării celor ce muncesc. Însuflețiți de victoriile istorice obținute în construirea socialis- mului. oamenii muncii de la orașe și sate sînt și mai strins uniți in jurul partidului, al Comitetului său Central in frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Poporul nostru vede în Partidul Muncito- resc Romin pc conducătorul său ferm și încercat, capabil să-l că- lăuzească spre noi succese pe drumul victorios al socialismului și co- munismului. Aplicînd cu consecvență învățătura marxist-leninistă, P.M.R. a elaborat și a pus in aplicare programul de industrializare socialistă a țării, acordind prioritate industriei grele, cu pivotul ei construcția de mașini. capabilă să asigure mijloacele tehnice moderne tuturor ramu- rilor industriei, transporturilor, agriculturii. Ca urmare a politicii fer- me. științifice a partidului de industrializare socialistă a țării, pro- ducția industrială a crescut în 1963 de 7,4 ori față de anul 1938. Roadele industrializării socialiste demonstrează cu deosebită pu- tere de convingere de ce înfăptuiri mărețe este în stare un popor cu adevărat liber și stăpîn pe soarta sa, pe bogățiile țării, pe viitorul său luminos. Uriașe sînt transformările înnoitoare care au avut loc la sate. Pe temelia de granit a alianței cu clasa muncitoare, clasa conducătoare în stat, țărănimea a trecut la marea agricultură socialistă. Colectivizarea agriculturii s-a realizat concomi- tent cu sporirea producției agricole, cu ridicarea bunăstării materiale * populației. Rezultatele obținute în industrie și agricultură, creșterea venitului național au creat condiții trainice în vederea înfăptuirii obiectivului fundamental al politicii partidului : ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. Conducind opera de făurire a socialismului, partidul nostru s-a preocupat cu stăruință de desfășurarea pe scară largă a revoluției cul- turale, de formarea și dezvoltarea conștiinței maselor, de educarea omului nou al epocii socialiste. In anii puterii populare au fost larg deschise maselor căile spre cultură, știință și artă, a luat o marc dezvoltare învățămintul de toate gradele. De la înălțimea la care ne-am ridicat în acești 20 de ani liberi să aruncăm o privire retrospectivă asupra evenimentelor trecute, asupra realizărilor în sectorul învățămîntului. In cadrul revoluției culturale școlii de toate gradele i-a revenit un rol deosebit de important, fiind chemată să contribuie la răspîn- direa științei și culturii în masele largi ale poporului, să asigure pre- gătirea cadrelor necesare economiei și culturii în plin avînt. Primul obiectiv pe care a trebuit să și-l propună în doipeniul învățâmintului noua orinduire democratică instaurată de popor l-a constituit lichidarea neștiinței de carte, moștenire tristă a trecutului. Ca rezultat al unei ample acțiuni patriotice, la care au participat cu însuflețire zeci de mii de cadre didactice și oameni din afara învă- țănuutului, in 1955 analfabetismul a fost lichidat. (Continuare în pag. a 2-a) Construcția modernă a Școlii medii nr. 32 din Capitali 1944-1964 ȘCOALA ÎN ANII PUTERII POPULARE^ (U -re • f v . lupta patriotica A OAMENILOR ȘCOLII Era la începutul celui de a! pa- trulea deceniu a! secolul ui nostru. Cu toate încercările lor de a sta- biliza economia capitalistă dm Romînia. burghezia si mcsierimea n-au reușit. Criza economică se adincea. puterea de ctimpo:’.'e a maselor largi scădea mereu In- dustria. atîta cîtă era. trecea prin- tr-o criză adîncă. Numărul fali- mentelor creștea. Sute de mi: de țărani, apăsați de csmăt" și de impozite grele, și-au pierdut pâ- mîntul. ajuirind ir. isds de lemn. După statisticile b aîc ve- mii, peste 70® W de tr : : ' nu aveau nici o pair.- de pi~>. -. împrumutul prim. • di", parte*, ca- pitalului financiar mondial a d.s- părut, ca într-un sac fără fund, pentru salvarea de la faliment a lin Or bănci și întreprinderi capi- taliste. Bugetul statului ave- an He an un deficit tot mai mare și, cu toate sechestrele si vînzările silite executate de perceptori, nu putea fi echilibrat. Muncitorilor și funcționarilor b se imn jnea un regim sever de mizerie si foame. Școala a cunoscut ?i ea. în acea perioadă, o situație dintre cele mai grele. O mare parte din nu- mărul copiilor de vîrstă școlară nu erau cuorinșî la cursuri. Tmi •duc aminte că prin —1935. la cele două școli primare din Comuna Stănești. fostul iudet Vlașca. unde urmau cursurile nu- mai 60 la sută din numărul ele- vilor înscriși reveneau fiecărui învățător cîte 50—60 de elevi. In •ceeasi vreme mai mult de 7 000 dintre absolventii școlilor nor- male erau șomeri. Numeroase Ucali primare se închideau pe timp de iarnă din lipsă de com- bustibil Multe școli normale și li- cee iu fost închise nentru totdea- una fiind aruncați ne drumuri •Ite mii de învățători si profesori. Celor încă în funcțiune li se re- duceau salariile prin numeroasele „curbe de sacrificiu*. Tn anul șco- lar 1931 —1932. vreme de șase tus nici un învățător de la tară •u a primit salariul. Tirziu. după tătiva ani. în urma protestelor re- petate. în locul banilor furați în- ▼Hătorilor. guvern! din acea wne le-a dat niște bonuri de._ impozit. îmi sm.ntese că și eu am primit asemenea bonuri pe care «eavind cum să le folosesc, căci «-aveam avere pentru care să plătesc impozit, le-am vîndut unui negustor din Giurgiu cu im- pozitul în restantă care mi-a plă- tit numai 45 la sută din valoa — a loc Multi dintre membrii corpului didactic au luptat cu curaj împo- triva celor care vitregeau școala. Unii au pus mina pe condei. în- toemind memorii cu privire la ravagiile analfabetismului și la condițiile grele care împiedicau pe copiii oamenilor muncii de la orașe și sate să urmeze școala. In mintea celor mai vîrstnici e încă vie marea manifestație de stradă organizată în anul 1932 de numeroși membri ai corpului di- dactic din Craiova și din fostul județ Dolj îmnotriva guvernului care «u le plătise salariile. Pe o treaptă nouă s-au ridicat acțiunile învățătorimii după luptele eroice ale muncitorilor de la Grivița. din februarie 1933, care au avut im larg răsunet și în eludările membrilor corpului d.-dathc. De-a lungul anilor care au urmat, cei mai înaintați dintre e s-au ;n‘egrat in mișcarea «nti- fssr. condusă de partid. Un răsunet au avut. în rindu- r tiarelor didactice, scrisorile lor n- orotest contra proceselor in’enbM-? de oligarhia burghezo- mosierească împotriva profesori- lor Petre Constantinescu-Iași și Tudoc Bugnariu, care nu aveau <1 rină decît aceea că s-au ri- o;cl: n»potriva terorii și persecu- ■>- «npatriva fascismului. Im: că. tn icrlaoarea lor. mai m*-.' învățători din Cluj scriau, între altele, că ediosu' proces ce urma să Înceapă la Cluj nu era numai împotriva lui Tudor Bug- nariu. ci și împotriva altor pro- fesori care luptau pentru dreptu- rile $i libertățile poporului. Mare a fost și numărul acelor învățători care au dus stavilă încercărilor făcute de legionari de a infiltra în sufletele micilor vlăstare otrava fascismului. Cu riscul vieții ei au interzis legio- narilor să intre în clase și să facă propagandă in vederea atragerii elevilor în curente fasciste. Pen- tru îndrăzneala lor. unii au sufe- rit grele și sălbatice represiuni. Astfel, un învățător din Azuga, regiunea Ploiești, a fost legat de un stîlp și ținut mai multe ore în ger. Altul, dintr-o comună din fostul județ Teleorman, a fost condamnat la moarte de cuibul de legionari din localitate. Membri de frunte ai corpului didactic au fost destituiti din în- vățămînt și trimiși la închisoare sau în lagăre de concentrare pen. tru că au sabotat războiul hitle- rist In grupul de intelectuali an- tifasciști condamnați la mulți ani de închisoare în 1943 de către justiția antonesciană s-a aflat și bătrînul Gheorghe Simion, un merituos învățător. Pretutindeni, la orașe și sate, erau oameni ai școlii care, men- ținîndu-se în anonimat, au luat parte la greaua bătălie a po- porului nostru împotriva asupri- torilor. Cu mult interes ascultau ei cuvîntul partidului, răspîndit din om în om, ori prin publicațiile ilegale. Tot ce aflau transmiteau apoi, cu grijă, mai departe, sădind în rîndurile oamenilor încrederea într-o vreme mai bună, în victo- ria asupra hitlerismului. S-ar pu- tea crede, acum, că aceasta nu era mare lucru. Amintim însă că, pe atunci, pentru o singură vorbă împotriva regimului puteai fi con- damnat la mulți ani închisoare, sau chiar la moarte. Un mare număr de învățători, aflîndu-se în armată ca ofițeri de rezervă sau ca simpli ostași, au participat la insurecția armată, organizată și condusă de P.C.R. și au luptat apoi cu vitejie pe frontul antihitlerist, contribuind la înfringerea Germaniei fasciste Alții, aflați în sate și orașe, au răspuns chemării partidului și au sprijinit, sub diferite forme, ac- țiunile de luptă ale armatei și ale formațiunilor patriotice. Prin eliberarea țării de sub ju- gul fascist î s-a deschis și învă- țătorimii un drum larg spre o viață nouă și însorită. întregul popor cunoaște și prețuiește munca nobilă pe care o desfă- șoară oamenii școlii pentru in- struirea și educarea copiilor și ti- neretului patriei. In cei douăzeci de ani care au trecut de la eli- berare, prin mîinile fiecăruia din- tre ei au trecut sute de elevi, pa care i-au îndrumat spre O activi- tate rodnică, în folosul construirii socialismului, al întregului popor. Toți muncesc zi de zi, cu pasiune, și munca lor e larg sprijinită de organele de partid și de stat. Am prilejul să vizitez, deseori, numeroase școli de la sate. Ce deosebire între aceste clădiri mari, luminoase, cu o arhitectură modernă și între cocioabele ume- de, întunecoase, în care erau si- liți să muncească mulți învățători de la țară doar cu un sfert de veac în urmă ! Și ce deosebire între condițiile în care muncesc și trăiesc astăzi slujitorii școlii și între condițiile în care munceau și trăiau odinioară I Mulți tavăță- tori și-au ridicat calificarea, ter- minind cursurile institutelor su- perioare de tnvățTWWfit învăță- torilor și profesorilor mai Mrst- nic: li s-au alăturat, io ttikiaaeie două decenii, zeci de mii de ti- neri plini de entuzjaam. tamfie- țiti de dorința de a ridica masele pe o treaptă rit mai ta altă a rul- •urii I-am văzut în Bâtele dintre cj't '* Apusenilor, rtablhodu-se siarrmîc in . țara de piatră*. I-am văz-at și In așezările mtenderilor de apă si de stuf ale Deltei. Am r-r-!3»t eu emoție, că abia s-trl termenul ..intelectualitatea 5 căpătat consistentă, că ir. rind.nle acestei intelectualități oamenii școlii ocupă un ioc de cinste. Ințelegînd în sensul cel mai larg misiunea lor de ostași ai cul- turii, oamenii școlii, nu s-au mulțumit să împărtășească tine- rei generații neasemuitele comori ale învățăturii, ci, răspunzînd chemării partidului, au ajutat ță- rănimea muncitoare să pornească pe calea largă a agriculturii so- cialiste. singura care poate duce DIN WaFlMRHAW I \i spre belșug și bunăstare. Și la fel de neobosiți s-au dovedit in lupta pentru răspindirea culturii, popularizînd în formele cele mai diverse — prin conferințe, cercuri de lectură etc. — adevărurile ști- inței. comorile literaturii și artei. Aflîndu-se în centrul activită- ții culturale de la sate, fie ca di- rijori de coruri, conducători de ansambluri artistice sau brigăzi artistice de agitație, fie ca in- structori teatrali sau chiar ca simpli artiști amatori. învățătorii muncesc și pe acest tărîm cu elan și abnegație. In Romînia socialistă, multise- cularele tradiții ale artei noastre populare au căpătat o nouă stră- lucire. Chiar în aceste zile, un strălucitor festival a reunit pe cei mai buni dintre milioanele de ar- tiști amatori din țara noastră. Spectacolele folclorice romînești itirnesc entuziasm pretutindeni in străinătate. La această înflorire a artei noastre oopulare învățătorii și profesorii au o contribuție din- tre cele mai însemnate. Zilele trecute am asistat la fi- nala celui de al VII-lea Concurs al echipelor artistice de amatori de la orașe și sate. Mii de spec- tatori au aplaudat furtunos'dan - șurile cu temă din viața gospodă- riei colective, executate de ansam- blul colectiviștilor din Dăbuleni. Creatorul și animatorul acestui ansamblu de aproape 200 de per- soane este învățătorul Petrescu Ștefan. Alți colegi de ai lui con- duc brigada artistică de agitație, brigada științifică, corul de 150 de persoane și alte formații din Dăbuleni. Nu există sat sau oraș în care învățătorii și profesorii să nu lucreze cu entuziasm și în această direcție. Pentru munca lor harnică în școală și în afara ei, multe cadre didactice au fost distinse cu tit- lul de „Profesor emerit" sau „Profesor fruntaș", „învățător emerit* sau „învățător fruntaș’. Alții au primit ordine și medalii, diferite premii. Astăzi, învățăto- rii, profesorii, sînt iubiți și res- pectați de toți. Ei nu mai sînt so- cotiți, ca în trecut, niște funcțio- nari oarecare, ci oameni cu o che- mare deosebită, care se strădu- iesc să modeleze sufletele, să for- meze viitorii cetățeni luminați și conștiențî ai patriei, construc- tori ai socialismului și comunis- mului. învățătorii și profesorii for- mează cel mai numeros detașa- ment al intelectualității noastre. Locul de cinste ocupat de ei ta societatea noastră socialistă, înal- ta apreciere dată activității ioc și condițiile tot mai bune de mun- că și de viață de care se bucură constituie cea mai vie dovada * dragostei și grijii ce le-o poartă partidul, guvernul și întregul popor. ȘERBAN NEDELCU PAGINA 6 Casa din strada Armenească nr. 15, unde s-a constituit comitetul militar in noaptea de 13—14 iunie 1944 ■ ROMANI PA TRIO Ji si p® ssaaifW ’ ’ .... ... —Cu elevii' la locurile care amintesc de insurecția armată __ >». - ■- —<««- In ac^ie zile de august,''IQkstenite auto- care aleargă pe străzile Capitalei. La ferestre, priviri curioase de copii veniți din toate colțurile țării încearcă să măsoa- re imensitatea cvartale- lor nou construite, înăl- țimea blocurilor, întin- derile verzi ale parcuri- lor ce se aștern pe mar- lacurilor. — Vedeți, aici este ma- gistrala Nord-Sud. Ați auzit de ea ? — le spun ghizii. Aici — cartierul ^Salta Albă, în haină nouă pe care i-au croit-o miinile pricepute ale constructorilor. Aceasta este Casa Scinteii, ace- sta micul orășel al că- minelor studențești. Și privirile alunecă admira^ve și nesățioase pe albit încă nepătat de trecerea vremii al nume- roaselor edificii înălțate tu anii noștri — mărtu- rii'a^jnuncii libere care dă viață visurilor entu- ziaste ale poporului des- cătușat. De astă dată, autobu- zul care transportă elevi din Oltenia s-a oprit pe strada Mitropolitul Gri- gore, la nr. 69, în fața unei case mici, abia vă- zîndu-se din spatele gar- dului înalt de lemn. Șco- larii cercetează cu luare aminte curtea cu ver- J^^deață, pereții casei. Ei află de la profesorul lor, că aici a avut loc în mar- tie 1932 Conferința pe țară a muncitorilor cefe- riști pentru pregătirea luptelor eroice din ia- nuarie-februarie 1933. — Conferința aceasta — spune profesorul — a constituit un moment hotÂritor în organizarea luptelor clasei muncitoa- re. Ea a ales Comitetul Central de acțiune al muncitorilor ceferiști al cărui secretar a fost tova- rășul Gheorghe Gheor- ghiu-Dej. Știți cu toții ee importanță mare au avut aceste lupte pentru istoria poporului nostru. Ele au constituit o ma- nifestare hotărită a for- ței clasei muncitoare împotriva fascismului, lovind in politica de fas- cizare a țării și de în- feudare a ei față de im- perialism, au întărit in- fluența și legăturile par- tidului cu masele, i-au jg*. sporit forța și prestigiul. ’ Autocarele se urnesc din loc, dar privirile se întorc tacă pentru a mai vedea o dată casa in care, cu atiția ani tn urmă, delegații muncitorilor ceferiști s-au adunat pentru a hotărî măsuri pripind organizarea e- roicelor lupte ce aveau să aibă loc în anul 1933. lată un grup de copii — de astă dată din Ca- pitală — opriți în fața unp alte case cu o în- fățișare modestă, ca ră- sfrită din tumultul frunzelor de viță ce s-au întins în toată curtea. Pe frontalul ei o placă : „In această casă, în anii grei de teroare fascistă, 1941—1944 — citesc co- piii — a funcționat tipo- grafia ilegală a Comite- tului Central al Parti- dului Comunist Romîn. Aici s-a tipărit cuuîntul partidului, cuvînt de chemare la luptă a cla- sei muncitoare și a tutu- ror celor ce muncesc, împotriva războiului hit- lerist, pentru eliberarea lor de sub jugul exploa- tării burghezo-moșie- rești". — Aici o tipografie ? — se miră copiii cu gin- dul la marele combinat al presei — Casa Scîn- teii — pe care îl știu atît de bine. — Da, o tipografie, îi asigură profesorul con- ducător. O tipografie ile- gală, de genul celei a cărei machetă ați vă- zut-o la Muzeul de isto- rie a partidului. Ea a funcționat aici, pe stra- da Școala Floreasca, la nr. 34, circa trei ani. Din acest loc porneau ape- luri înflăcărate către muncitori, către întreg poporul, care demascau agresiunea hitleristă îm- potriva U.RM.S. ca un război de jaf și cotropi- re, contra intereselor și voinței poporului romîn, în care se arăta ce tre- buie făcut pentru alun- garea cotropitorilor fas- ciști, pentru eliberarea țării și asigurarea ade- văratei independențe a acesteia. ...In drum spre stadio- nul „23 August* elevii școlilor din regiunea Iași, veniți să viziteze Capitala, se opresc pe strada Armenească, în fața blocului umbrit de verdeață de la nr. 15, care amintește și el de activitatea desfășurată de partid pentru elibe- rarea țării de sub jugul fasc\st. p; :i de emoție află ei că aici — la una din casele conspirative ale partidului — a avut loc in noaptea de 13—14 iunie 1944, din inițiativa P.C.R., o consfătuire la care au participat repre- zentanți ai partidului co- munist, reprezentanți ai palatului și ai arma- tei. La această con- sfătuire s-a căzut de a- cord asupra planului in- surecției armate elabo- rat de P.C.R. și s-a con- stituit un comitet mili- tar care avea sarcina să se ocupe de pregătirea armatei în vederea in- surecției. ...Autocarele aleargă mai departe și peste cî- teva minute elevii se în- dreaptă, pe. b-dul Vatra Luminoasă, spre strada Sighișoara. De după gardurile scunde ră- sar în fiece curte tran- dafiri sau petunii, dalii ori margarete rînduite în straturi bine îngriji- te. Este nota comună a locuințelor de aici, care seamănă între ele. O placă fixată pe frontalul clădirii de la nr. 27 o deosebește însă pe acea- sta dintre toate : „In a- ceastă casă s-a ținut șe- dința conspirativă a Comitetului Central al Partidului Comunist Ro- mîn — citesc cu atenție copiii — în vederea pre- gătirii insurecției arma- te populare de la 23 Au- gust 1944“. Deci aici s-au ținut ședințe conspirative... Șl multora din cei prezenți le trece în gînd imagi- nea oamenilor furișîn- du-se noaptea spre a- ceastă casă, prin um- brele arțarilor și casta- nilor, pentru ca nimeni să nu-i poată observa. — Copii, sparge tăce- rea profesorul, din a- ceastă casă au pornit instrucțiuni conspirative ale C.C. al P.C.R. în ve- derea pregătirii insu- recției armate populare de la 23 August 1944. Tot aici s-a discutat planul evadării din lagărul de la Tg. Jiu a tovară- șului Gheorghe Gheor- ghiu-Dej și a altor cadre de conducere ale parti- dului. De asemenea, aici s-au elaborat și s-au păstrat unele documente de propagandă ale P.C.R. Tot aici au lucrat în pe- rioada insurecției ar- mate cadre de condu- cere ale partidului. Și încă ceva: după cîte știți, în conformitate cu planul elaborat de partid, insurecția arma- tă a început în ziua de 23 August 1944 prin a- restarea guvernului fas- cist-antonescian. Căpete- niile fasciste au fost transportate de către o formațiune de luptă pa- triotică în această casă, a cărei pază era asigu- rată de cadre ale parti- dului. în această casă... ...Grupurile de elevi din regiunile Hunedoa- ra, Bacău, Mureș-Auto- nomă Maghiară, Sucea- va, care vizitează în a- ceste zile Capitala, se o- presc și la alte puncte ale orașului ce amintesc de insurecția armată — casa din str. Ștefan Gheorghiu nr. 1 in care a funcționat comanda- mentul formațiunilor patriotice de luptă, pre- cum și clădirile ocupate în noaptea de 23—24 au- gust 1944 de către for- mațiunile patriotice și unitățile militare: clă- direa Președeuției Con- siliului de Miniștri, clă- dirile fostelor ministere de interne, de război. Palatul Telefoanelor din Calea Victoriei ș.a. Ei poposesc de asemenea in locuri în care s-au dus lupte grele în zilele de 24 și 25 august — la Școala superioară de război, unde era sediul misiunii militare germa- ne pentru armata de us- cat, la sediul gestapou- lui, care funcționa pe strada Regală eta. Cu sufletele pline de •- mintirea actelor eroice de luptă insuflate de către partidul comunist — despre care profeso- rii le-au vorbit pe larg la fiecare popas — elevii se îndreaptă acum în fuga autobuzelor spre locurile în care forma- țiunile patriotice și uni- tățile armatei noastre au dat lupte grele pentru a împiedica pătrunderea trupelor germane în Ca- pitală, pe autostrada Ploiești-București, pe șo- seaua Buftea-Mogoșoaia și pe șoseaua Herăstrău- Jianu. Placa de la liziera pădurii Băneasa, pusă în amintirea luptelor în- dîrjite ce au avut loc în această pădure, pietrele comemorative ale eroi- Ediția specială a ziarului „Romînia liberă" care anunța insurecția ramată. Coloană de ofițeri superiori hitleriști luați prizonieri la București de către unitățile romint și formațiuni de luptă patriotică lor necunoscuti așezate în apropierea pădurii, placa de pe locul unde s-au dat lupte pentru cu- rățirea localității Oto- pern de trupele hitleriste în ziua de 27 august 1944 și multe altele au venit să completeze cunoștin- țele și să sporească im- preside micilor ex- cursioniști cu privire la lupta eroică a partidului nostru pentru eliberarea patriei și poporului de sub jugul fascist. Impresiile culese de elevi cu prilejul popasu- rilor în locurile care a- mintesc de lupta parti- dului nostru pentru eli- berarea țării, de insurec- ția armată, sînt îmbo- gățite cu ajutorul mate- rialelor aflate la Muzeul de istorie a orașului București : fotografii în- fățișînd episoade din luptele duse de forma- țiunile patriotice și de unitățile militare pentru înfrîngerea forțelor hit- leriste, pentru dezarma- rea cotropitorilor hitle- rițu. apelurile partidu- iat către toți oamenii muncii din țară de a susține acțiunile insu- recționale etc. Cadrele didactice își călăuzesc elevii în ace- ste zile spre locurile care vorbesc despre jertfele și sacrificiile făcute de comuniști pentru ca ti- nerele vlăstare să se bu- cure de o copilărie lu- minoasă, să învețe în școli moderne, să trăias- că în locuințe frumoase și confortabile, pentru ca vîrstnicii să poată munci într-o țară liberă și înfloritoare. Cu aten- ția încordată elevii sorb cu nesaț vorbele care le arată cită forță a avut în rîndul maselor cuvîn- tul plin de înțelepciune și adevăr al partidului, cît de măreață și eroică a fost lupta dusă de a- cesta pentru eliberarea întregului popor de sub jugul cotro^:to~^oT fas- ciști. ANA Loj..liN PAGINA 7 CREAȚII ALE CADRELOR DIDACTICE Un August de foc, biruitor Versuri : STELIAN FILIP Muzica: GH. CARP Prof MARIA FRÎNCULESCU La ciocuri — Galați PAR ÎIDUL Ai fost nădejdea visurilor noastre Ne-ai fost speranță, inimă și glas Tu ne-ai condus cu-adincă înțelepciune $i printre noi ai fost la orice pas Azi ești izvor de fapte nesecate Din care soarbem seva și tăria Să ne-avîntăm spre culmi neexplorate Cum spre-nălțimi s-avîntă ciocîrlia. Și ne vei fi și-n vremea viitoare Corăbier spre larg uri necuprinse, Pe care nava erei comuniste S-o avinta cu pînzele deschise. prof. N. CONSTANTINBSCU La finala Mi-e țara pom, ca pomii din grădini, Cu ramurile mîndre și bogate. Sclipesc în muguri puncte dc 'lumini Dezvăluind belșug de nestemate. unui mare concurs S-a lăsat cortina peste ultimul act — finala celui de al VH-lea Concurs artistic de ama- tori. Timp de 10 zile sala Teatru- lui C.C.S. din Capitală a răsunat de nesfirșitele ovații adresate de publicul bucureștean și de nume- roși oaspeți de peste hotare ce- lor aproape 18 000 de cîntăreți, dansatori, recitatori, soliști etc. care au adus, de pe plaiurile tu- turor regiunilor țării, mărturia u- nei înalte măiestrii artistice. Nouă, celor care lucrăm în în- vățămint, festivalul ne-a prile- juit o îndoită bucurie, prin pre- zența la spectacolele finalei a nu- meroase formații de artiști ama- tori din rîndurile corpului didac- tice Dintre coruri menționăm, de pildă, pe cel al învățătorilor și profesorilor din Satu Mare, caro a participat de altfel și la finala ediției precedente a concursului și care s-a bucurat și atunci de meritate elogii. A fost prezent in finala celui de al VH-lea con- curs și corul din orașul Craiova, care împlinește în această vară douăzeci de ani de la constituire. Avînd 140 de membri și 80 de piese în repertoriu, corul învăță- torilor craioveni are posibilități să-și ridice și mai mult măiestria artistică : dirijori priceputi, voci formate, concursul unor compozi- tori de valoare, ca și un nelimitat sprijin din partea conducerii sin- dicalului. Printre numeroasele orchestre din finală am reîntîlnit orchestrele setnisimfonice ale sindicatelor de învățămînt din Brașov și Boto- șani. Brașovul, cu numărul său mare de cadre didactice, a putut alcătui cu ușurință o formație de instrumentiști buni, cu gust artis- tic format — așa cum a dove- dit-o orchestra în concurs. La rîn- dul lor, profesorii din Botoșani, deși mai puțini Ia număr, au iz- butit, datorită dragostei lor pen- tru muzică și pasiunii pentru ac- tivitatea culturală de masă, să formeze o orchestră bună, care se situează printre formațiile frun- tașe de amatori din țară. înfiin- țată în 1954, această orchestră a ajuns acum să dispună de un re- pertoriu în care lucrări clasice de Gliick, Mozart, Beethoven se îp- tîlnesc cu bucăți din repertoriul național de Achim Stoia, Paul Constantinescu, Tiberiu Bredi- ceanu ș.a. Ca și celelalte forma- tii artistice de amatori prezente la finală, orchestra botoșenenilor s-a prezentat la București cu ex- periența numeroaselor concerte susținute în școli, întreprinderi, gospodării agricole colective. Nu putem încheia referirile la activitatea muzical-instrumentală a corpului didactic, așa cum am cunoscut-o la ultima etapă a con- cursului, fără a aminti de orches- tra de cameră a învățătorilor și profesorilor din Rîmnicu Vîlcea, care activează în cadrul Casei de cultură a acestui oraș. Ascultînd cele cîteva bucăți interpretate pe scena Teatrului C.C.S. de orches- tra vîlcenilor, îți dai seama de ce sînt atît de solicitate în orașul de pe malul Oltului concertele ei. Prezența corpului didactic la finala celui de al VH-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori nu s-a mărginit însă la formați- ile proprii. Am recunoscut zeci și sute de învățători și profesori și în formațiile artistice ale cămine- lor culturale și ale caselor de cul- tură. Acestora li se adaugă sutele de învățători și profesori care au îndrumat, ca instructori și diri- jori, activitatea artistică a nenu- mărate coruri, brigăzi artistice de agitație, orchestre, formații de dansuri, a recitatorilor ți soliști- lor veniți la București din toate regiunile țării. Astfel, în cîntecul înălțat pa- triei și partidului de cei 18 000 de soli ai artei din țara noastră, am avut bucuria să simțim și inimile învățătorilor și profesorilor. C. R. Refren : Cu glasul țării mele Șuvoi clocotitor. De pe înalte schele. De pe-nfrățit ogor, Un cînt de bucurie Puternic, tineresc, Iți cîntă, slavă ție Partid muncitoresc I II Cu apa vie-a dragostei fierbinți Noi l-am udat, să prindă rădăcină Și către soare mii de năzuinți Au prins să urce-n tînăra-i tulpină. III 'Am învățat să stăpînim comori De cînd cu glasul clasei muncitoare Un august de foc. biruitor, Și-a desfăcut lumina peste zare. ACEST NUMĂR AL GAZETEI ARE IN SUPLIMENT CO- MISIILE EXAMENULUI DE MATURITATE BFmmA St ADMINISTRAȚIA Bucuiectl Fiat» Scînteii n«. I. Telefon 17.60.20. Abonamentele se Iac la oficiile popule, (actorii poștali jl 1» difuzării voluntari din unitățile de imătâinint Tiparul s Combinatul Poligrafic Cin Scînteii. Piața Scînteii București. I I