vineri 7 august 1964 12 pagini 25 bani fteqională , ‘i V ■ ■ o __ Proletari din toate țările, uniți~vă! Anul XVI nr. 764 și instructorii de acțiuni interesante nicul. Aici, profesorii pionieri organizează tabăra august dus la închinate zilei de 23 August. Chiar pe locul unde este situată și in împrejurimi s-au purtat, in 1914, o parte din luptele care au Numeroși elevi din raionul 23 Au- gust își petrec zilele vacanței in imediata apropiere a Bucureștiului, în noua și frumoasa tabără care a fost construită anul acesta in pădurea Pust- Vizifele în întreprinderi — un important mijloc insfructiv-educafi^ EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂȚĂMlNT Șl CULTURĂ cliberarea patriei noastre. Copiii aflați în tabără reconstituie acum cu emoție ima- ginea acestor lupte. Cu deosebită însufle- țire se pregătesc elevii și pentru focul de tapară închinat zilei de 23 August — manifes- tare festivă pe care toți o doresc cît mai reu- șită. La spectacolul organizat cu acest prilej își vor da concursul cei mai talentați „artiști'4 din rindurile elevilor și pionierilor. Tot în cadrul acțiunilor sărbătorești vor avea loc concursuri de cîntece și poezii închinate pa- triei și partidului. Cine vede astăzi pentru prima dată cartierul Grigorescu din Cluj, cu școa- la, copiii și viaja lui clocotitoare nu-șî poate imagina că acesta a fost cîndva altfel. Șoseaua asfaltată care însoțește valea Some- șului pînă la parcul „V. Babeș", noul Iac pen- tru canotaj, blocurile turn, spațiul verde aran- jat cu mult simț artistic dau astăzi cartierului un aer modern. în urmă cu trei ani s-a dat aci în folosință im local nou de școală, avînd 16 săli de clasă, laboratoare. Pe măsura condițiilor create, re- zultatele Ia învățătură ale copiilor din cartier s au îmbunătățit în fiecare an. Tot mai mulți elevi învață bine și foarte bine, ocupă locuri fruntașe la diferite concursuri și olimpiade. Părinții sînt nelipsiți de la toate acțiunile or- ganizate de școală: la munca voluntară pen- tru amenajarea terenului sportiv sau pentru întreținerea localului și a parcului școlii, la organizarea excursiilor, la pregătirea serbări- lor etc. In anul acesta s-au luat măsuri de con- struire a unui nou local de școală pentru co- piii din cartierul Grigorescu. El va fi dat în folosință în cinstea celei de a XX-a a- niversari a eliberării patriei noastre. în anul școlar care va începe, cei 1400 de elevi ro- mini și maghiari din cartier, vor avea la dis- poziție două noi localuri de școală, moderne, pe măsura cerințelor actuale ale învățămîntu- lui nostru. Elevii si cadrele didactice, care își desfășoa- ră astfel activitatea în condiții optime, sînt conștienți că școala, cartierul viața nouă pe care o trăiesc sînt rezultate ale activității crea- toare desfășurată de poporul nostru, sub în- țeleaptă conducere a partidului, în anii lu- minoși de după eliberare. Ei sînt hotărîți să răspundă acestor condiții minunate care le-au fost puse Ia dispoziție intensifieîndu-și efor- turile pentru a ridica la un nivel cît mai înalt întregul proces instructiv-educativ. In cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre s-a deschis la Casa raională de cultură din orașul Botoșani expoziția de artă plastică a prof. D. Hlihor din București. Cele mai multe din tablourile expuse au ca tematică munca eroică desfășurată pe șantie- rele hidrocentralei de la Bicaz; în prim plan este omul zilelor noastre, constructor al socia- lismului. O scrie de tablouri înfățișează frumu- sețea blocurilor ridicate în ultimii ani pe me- leagurile patriei, a noilor școli, a litoralului etc., iar altele prezintă viața nouă din Delta Dunării, ca și noile realizări din orașul Boto- șani — „Școala generală de 8 ani ef. 6“, Tea- trul de stat „Mihail Eminescu", Cabana „Re- diu", fabrica de zahăr „Șiretul" de Ia Buce- cea, casa în care s-a născut luceafărul poeziei romînești, Mihail Eminescu, casa din Humu- lești a lui Ion Creangă. Sînt expuse de ase- menea peisajele „Oltul Ia Căciulata", „Aleea spre casa lui George Enescu", „Lacul Tei", „Debarcaderul Floreasca", „Slină la Brădet” etc. Expoziția se bucură de un deosebit succes, fiind vizitată cu interes de către numeroși locuitori din Botoșani, precum și de grupuri de elevi însoțiți de profesorii lor. ■ Alături de munca pe care o depun zi de zi în școală, cu copiii țăranilor din sat, învățătorii și profesorii de Ia Școala ge- nerală de 8 ani din comuna Cătrunești, raio- nul Urziceni, desfășoară și o intensă activitate culturală. Numeroși colectiviști au fost a trași în diferite colective artistice organizate de că- tre profesori. Unii dintre ei fac parte din echipa de teatru, alții au fost cuprinși în echi- pa de dansuri și cei mai mulți în corul care, clasîndu-se al doilea pe raion Ia faza raională a concursului echipelor artistice de amatori, constituie mîndria artistică a comunei. în momentul de fală toate aceste echipe artistice se pregătesc în vederea serbării ce va avea Ioc în cinstea aniversării a 20 de ani de la eliberarea patriei. Deseori, seara, profesori ca Gheorghe Enachc, Mihai Codrescu sau Va- sile Popescu pot fi văzuți printre artiștii ama- tori ai comunei, repetînd împreună cu ei cîn- tecele sau dansurile care vor figura în pro- gramul serbării. EXPOZIȚIILE școlilor profesionale și tehnice Larg cvrrine!oare, mai bogate ca RiCMdali, ex^xitoie ■ealizaiUor dla școlile piotenoaaie ți Irhaice caie ptegalesc cadre penlm diietite sectoare aW eoasmiei omastre socialiste, ateu, ialio peispuliaa «mplK imagtaea acttvitaV* ealummste desfășurată ia anul grei ar precedent de eolecftveto acestei școli. Caracterul practic domlaant. fn vttima legatari ce tei eica, ai muncii de instruire a viitorilor ■uecitori, tehnicieni ți maiștri este pe deplin oglindit in lucrările preseetate te cadrul expozițiilor, care permit o apreciere multilaterală atit a realizărilor din acest an școlar, cit ți a nivelului general do dezvoltare a învățămîntului profesional și tehnic din țara noastră. Manifestări valoroase, desfășurate sub semnul tntîmpinărli celei de a XX-a aniversări a eliberării, aceste expoziții stau chezășie tnaltei pregătiri de specialitate pe care au primit-o absolvenții din ultima promoție, care chiar in aceste zile a» pășit la activitatea calificată in producție. Ia ansamblul lor, lucrările expuse in cadrul diferitelor expo- ziții — machete in stare de funcțiune, procese tehnologice san produse iinite — arată că elevii școlilor profesionale și tehnice cunosc realizările economiei noastre socialiste, in cadrul căreia activitatea creatoare se îmbină tot mai mult cu utilizarea teh- nicii moderne la nivel mondial, dovedesc că pregătirea acestor elevi se realizează Ia nivelul cerințelor dezvoltării actuale și de perspectivă a industriei și agriculturii noastre. Prezentăm in această pagină trei dintre cele mai reprezen- taiive expoziții ale școlilor profesionale ți tehnice. Realizările viitorilor constructori de mașini Macheta unei mașini moderne utilizată în industrie cuprinde suie și mii de piese reduse une- ori la scară miniaturală, dar executate cu precizie de sutimi de milimetri și uneori chiar de microni. In expoziția școlilor din sectorul construcțiilor de mașini sînt zeci de asemenea machete selecționate din sutele de lucrări executate la practică de elevi. Iată, de pildă, un întreg sec- tor al mașinilor pentru prelucra- rea metalelor. Strungul-paralel executat de elevii școlii profe- sionale „Semănătoarea" se înve- cinează cu „caruselul" realizat de viitorii muncitori de la „Unio" din Satu Mare, cu mașina de găurit purtind marca școlii pro- fesicnale „1 Mai” din Ploiești și mașina de robofat prezentată de grupul școlar ..Electroputere" din Craiova. Acționezi butoanele și fiecare din aceste mașini execută toată gama operațiilor, întocmai ca și modelele în mărime natu- rală pe care Ie poți întilni în uzine. Aceleași calități caracteri- zează și macheta Herăstrăului cu panglică realizat de elevii școlii profesionale de pe lîngă Intre- j ?mderea metalurgică din Ro- man, instalația de pompe triple pentru sondele petroliere execu- Ută la școala profesională ,,1 îmbinare strînsă intre tehnică și estetică Producția modernă a industriei ușoare contemporane se caracte- rizează printr-o largă întrepă- trundere intre elementele tehnicii și cele din domeniul esteticii. Expoziția școlilor profesionale și tehnice aparținînd Ministerului Industriei Ușoare arată că în pregătirea viitoarelor cadre din sectorul respectiv se ține seamă îndeaproape de această caracte- ristică. Mai" din Ploiești sau motorul Diesel miniatural cu performan- ța de 6 000 turații pe minut, executat la școala profesională a uzinelor „Tractorul" din Brașov. Cîteva exponate polarizează insă în mod special atenție vizi- tatorilor. La loc de frunte se si- tuează printre ele realizările ex- primind ultimul cuvînt al tehni- cii moderne, cum este macheta agregatului de găurit și filetat flanșa arborelui cotit instalat de curind la uzinele „Steagul Roșu". La fel cu acest agregat, macheta executată de elevii de la școala uzinelor execută simultan, pe baza unor comenzi electronice, șase găuri. Ea este construită din elemente tipizate, care se pot a- sambla în forme diverse pentru realizarea altor agregate. Redusă la scara 1,5 și cîntărind doar 2,5 tone, macheta execută cu preci- zie toată gama de operatii a ma- șinii originale. In aceeași categorie de modele in miniatură ale unor mașini și agregate care reprezintă ultima expresie a tehnicii mondiale se numără și mașina pentru încer- carea metalelor în fluaj cu o ca- pacitate de efectuare a probelor pînă la 320 kgf și o temperatură de 800 grade, realizată de elevii Exponatele, instalate în stan- duri corespunzătoare fiecăreia din principalele ramuri de pro- ducție din domeniul industriei ușoare, satisfac atît din punctul de vedere al calității cît și din punctul de vedere al exigențelor bunului gust, al acurateții de execuție a produselor. Standul produselor de pielărie realizate de elevii de la școala profesiona- lă „Dîmbovița" și de la Centrul ului șcciar L'nirșa* din Ca- < Luc -ri u teiul remarca- t ie «int și moța Iul mașinii de î t Ic, . are rrmtr o mișcare 5 soprafețe perfect sforiue ic» ^.tă la școaM profesională 1 M. . PlEr=ti) sau convertizo- r-1 pi '.iru sudură electrică auto- re. ; de tipul cel mai modern (expus de eh.vii școlii profesio- 'e a Uzinei de mașini electrice d*ri București). Muii interes prezintă și nume- re.-ele Inerări de diplomă eflate in exfroziție. De pildă, lucrările abs- ■ cenților școlii de maiștri din cadrul grupului școlar „Stea- gul Roșu", orientate către pro- t’emele tehnicii actuale ale dife- ritclor întreprinderi, prezintă so- luții originale care, aplicate în producție, au determinat spori- rea substanțială a productivității muncii și reducerea prețului de cest. La rindul lor, absolvenții grupului școlar „Unirea" au con- struit în cadrul lucrărilor de absolvire machete in stare de funcțiune ale unor aparate pen- tru demonstratii cu caracter științific, dintre care atrag în mod special atenția dispozitivul pentru determinarea defecțiuni- lor la mașinile de curent conti- nuu, tabloul de comandă de Ia distanță al electromotoarelor și cuptorul cu rezistență pentru tratamente termice. Executate pe baza tehnicii noi utilizate în in- dustrie, aceste lucrări, instalate in cabinetele școlii, vor deveni auxiliare prețioase pentru efec- tuarea demonstrațiilor și preda- rea intuitivă a cunoștințelor. Expoziția ne permite să cu- noaștem- și preocupările științifi- co-pedagogice ale cadrelor didac- tice care lucrează în școlile profesionale și tehnice din sec- torul construcțiilor de mașini. Sînt expuse, de pildă, diferite piese și aparate lucrate de pro- fesorii de mecanică și de rezis- tenta materialelor de la grupul școlar „Steagul Roșu”, aparate pentru experiențe de fizică și alte materiale didactice realizate de profesorii de specialitate de Ia grupul școlar „23 August" și de la școala profesională „Elec- troaparataj" din București, de la școala profesională ,.Unio“ din Satu Mare etc. în mod deosebit se evidențiază lucrările efectuate de profesorii grupului școlar „Steagul Roșu" în domeniu] fi- zicii experimentale și generato- rul electric realizat la Școala profesională „Unio". AL. C1UCA școlar din Timișoara, de pildă, care cuprinde o gamă largă de modele elegante și originale de pantofi, executați din piele pre- lucrată în forme din cele mai diferite, geamantane, haine de piele, mănuși etc. — poate riva- liza cu vitrina unui magazin mo- del de marochînărie. Acest stand prezintă și o valoroasă realizare didactică a Centrului școlar din Cluj : este vorba de un material prezentînd procesul tehnologic al executării încălțămintei. Rind pe rine e surlă de patruzeci de sec- ții in miniatură demonstrează clar acest proces. Fiecare secție cuprinde fotografia în culori a operației respective, schița teh- nologică și rezultatul operației propriu-zise. Standul produselor din dome- niul textilelor și confecțiilor este ilustrat în special de lucrările elevilor școlii profesionale de pe lingă întreprinderea F.R.B. exe- cutate în atelierele școlii și în diferite întreprinderi specializate, sub conducerea inginerilor profe- sori și a maiștrilor instructori. Poți vedea aici numeroase mode- le de țesături, imprimate în cu- lori vii prin tehnologii perfec- ționate, tricotaje, ciorapi, lenje- rie fină cu broderii etc. Se bucu- ră de multă apreciere, pentru bunul gust cu care sînt realizate, și covoarele expuse de elevii Școlii profesionale textile din Cisnădie, stofele realizate de ele- vii școlilor profesionale textile din Buhuși și Timișoara, confec- țiile executate în școlile între- prinderilor de. industrie ușoară din Arad, Sibiu, Timișoara și București. Una dintre încăperile expozi- ției este rezervată prezentării machetelor în funcțiune ale unor instalații și utilaje folosite în industria ușoară. Vizitatorii au prilejul să vadă țesînd un război Creații originale de material didactic Vizitarea expoziției de mate- riale didactice realizate în școlile profesionale și tehnice din în- treaga tară este deosebit de con- vingătoare în ceea ce privește dezvoltarea pe care a Juat-o fo- losirea mijloacelor intuitive în acest sector de învățămînt și ni- velul tehnic ridicat al materiale- lor respective. La standul școlilor din secto- rul industriei miniere este expu- să, de pildă, o machetă deosebit de interesantă înfățișind abatajul frontal mecanizat al unei mine de cărbune. întreaga construcție a machetei — începind cu siste- mul de susținere cu stîlpi meta- lici hidraulici, continuînd cu ha- vezele de lucru și terminînd cu transportorul dotat cu rachete — reprezintă ultima expresie a teh- nicii miniere. Tot în cadrul aces- tui stand po.4e fi văzută și ma- cheta unei baterii de șteampuri, folosite în exploatările aurifere. Școlile care pregătesc cadre pentru șantierele de electrificare și întreprinderile de mașini și aparataj electric au selecționat pentru expoziție machetele unor transformatoare de diferite ti- puri. bobine de inducție, panouri cu diferite montaje electrice și scheme de generatoare. Se re- marcă, printre acestea, schema unui generator de audio-frecven- ță prevăzut cu tub electronic oscilator și lampă indicatoare cu neon, care se aprinde în ritmul frecvenței oscilatorului. Standul școlilor de petrol și chimie dă impresia unui combi- nat miniatural reproducînd cîte- va din agregatele cele mai modern cu gabarit doar de cîteva zeci de centimetri, modelele mi- niaturale în funcțiune ale unor mașini de bobinat, ale unor ma- șini Jacquard, a unui ring, a unui mecanism de control al fi- rului și a unei instalații de vop- sire și uscare — toate executate de către elevii din sectoarele mecanice ale școlilor profesio- nale pentru industria ușoară din București, Sighișoara, Timișoara, Brașov și Cluj. Domeniul unde expoziția șco- lilor din sectorul industriei ușoa- re are cele mai multe puncte de contact cu arta este fără îndoia- lă standul școlilor ce pregătesc cadre pentru ramura sticlăriei și ceramicii. Dincolo de anumite dibuiri inerente începutului, ma- joritatea lucrărilor expuse la a- cest stand sînt pline de bun gust, de eleganță și finețe. Remarcabi- le sînt îndeosebi vasele de’ sticlă cu incluziuni de pirite colorate în degradeuri și alternante de culori, paharele cilindrice cu pi- cior din cristal gravat și farfu- riile decorative realizate de ele- vii școlilor profesionale pentru industria sticlei din Mediaș și Turda, ceramica colorată și in special statuetele stilizate execu- tate la școlile profesionale de specialitate din Sighișoara și Cluj. F. MIRCEA moderne utilizate în această ra- mură de producție. Astfel, putem urmări în plină activitate ma- cheta unei instalații de polime- rizare a unei mașini pentru des- hidratare utilizată în procesul fabricării celulozei din stuf, a unei instalatii de pompare pen- tru sonde ete. Machete in funcțiune ale utila- jelor folosite pe șantierele dc construcție și ale unor elem, >te de construcție reprezintă în ch p sugestiv sectorul rezervat școli- lor din domeniul construcție, și arhitecturii. Un interes deosebit suscită macheta unui castel >»! Noile modele de uniforme școlare Frumoase, practiee, comode, rezistente. Se pot procura și cu plata in rata cații privitoare la pregătirea co- piilor pentru primele aile de școală. Propaganda pedagogică a cuprins în sfera sa și pe părin- ții celorlalți elevi. De curind s-a ținut, de pildă, o conferință pe tema ..Școala generală de 8 ani și importanța ei pentru pregă- tirea tinerei generații“ in care s-a subliniat printre altele im- portanța frecvenței regulate in* din primele zile de școală. Exem- plele concrete cu privire la fe- lul cum s-a oglindit frecvența în situația școlară a unor elevi au trezit un mare interes in rindu- rile părinților. Am primit și continuăm să primim în întreaga muncă de pregătire a noului an școlar în- drumări și un prețios ajutor din partea comitetului de partid din comună și a sfatului popul comunal. Aceasta este pentru noi o reală garanție că anul școlar pe care îl vom începe în curind va însemna un nou și important pas înainte în munca de Instru- ire și educare a elevilor. BAG1NA 4 tn ultimul timp, strădaniile pentru realizarea unei prezentări grafice cît mai noi, mai moderne a manualelor școlare înregistrează succese tot mai vădite. In legătură cu realizările și perspecti- vele de viitor în acest domeniu, am solicitat păre- rile citorva specialiști. Reproducem mai jos punc- tele de vedere exprimate. La nivelul tehnicii modeme Asigurarea unei prezentări estetice a manualelor la nivelul tehnicii poligrafice moderne constituie una dintre preocupările centrale ale colectivului Editurii didactice și pedagogice. Bunăoară, în editarea manualelor școlii de cultură generală pentru anul școlar 1964-1965, a fost sporit la 44 numărul lucrărilor tipărite în două culori, cel al manualelor apărute în 4-6 culori a ajuns la titluri, iar la un număr de 99 titluri avem planșe hărți colorate. Dintre manualele tipărite in mai multe culori ies evidență Chimia pentru cl. a VIII-a, Fizica pentru 25 și în cl. a VIII-a, Istoria pentru cl. a Vl-a, Agricultura pentru clasa a VIII-a, Geografia pentru clasa a V-a, Geografia pentru clasa a III-a (orașul București), Anatomia pentru clasa X etc. In privința manualelor pentru învățămîntul profesio- nal și tehnic s-au obținut de asemenea în acest an îm- bunătățiri substanțiale, Menționăm, de pildă, că 12 titluri au apărut pe hîrtie velină, iar restul pe semivelină, cea ce a permis editarea unora dintre manuale cu plan- șe în culori, care îmbunătățesc prezentarea artistico- grafică. Dintre cele mai reușite lucrări din punctul de grafică. Dintre cele mai reușite lucrări din vedere al prezentării grafice menționăm, de pildă, lu- crările „Tehnologia conservelor", „Tehnologia ceramice" etc. produselor Pentru anul școlar 1965-1966, deși nu s-a întocmit planul de prezentare grafică, putem afirma că numărul manualelor ce se vor tipări la 2-4-6 culori va crește față de anul 1964. De asemenea, se vor folosi noi ma- teriale de legătorie mai atractive și cu un colorit mai variat, iar manualelor ce urmează să fie reeditate li se vor aduce îmbunătățiri din punct de vedere al pagina- ției, ilustrării și copertelor. ION TEODORESCU șeful tehnoredacției la Ed. didactică și pedagogică Material ilustrativ de cea mai bună calitate Ilustrația de carte, ca o componentă a graficii, nu mai este în concepția modernă a genului o anexă a textului ci un act de creație artistică autentică. Ilustratorul este dator să interpreteze creator textul și să se oprească asupra sensului esențial, înlesnind înțelegerea acestuia. Cu alte cuvinte, se impune adecvarea imaginii plastice la psihologia copilului. Grija deosebită pentru prezentarea grafică a ma- nualelor școlare se reflectă în succesele obținute în pro- ducția generală a Editurii didactice și pedagogice care a reușit să realizeze manuale frumoase ca ilustrație și im- primare- Prezența manualelor noastre școlare la diferite competiții in țară și străinătate s-a bucurat de succes ^in acest punct de vedere. Pentru ridicarea continuă a nivelului artistic a! ma- terialului ilustrativ au fost antrenați unii dintre cei mai buni artiști plastici ilustratori. Urmărind cu grijă prezen- tarea artistico-grafică a fiecărei file, noi graficienii căutăm ca manualele să devină tot mai plăcute, mai atrac- tive și mai interesante pentru școlari. îndeosebi, ultimele ediții ale manualelor de geografie, științe naturale, arit- metică și geometrie au rezolvări artistice de valoare, în care s-a ținut seaina de posibilitățile mari pe care le oferă în momentul de față dotarea tehnică a sectorului poligrafic. Planul editorial prevede în viitorul apropiat o campa- nie largă de înnoire a manualelor școlare. în această dicțiune, artiștii plastici vor depune cu dragoste tot efortul pentru a crea material ilustrativ de cea mai bună calita- te. Socotesc deosebit de oportun ca Editura didactică și pedagogică, împreună cu conducerea Trustului industriei poligrafice, să găsească forme cît mai eficiente pentru do- cumentarea graficienilor în legătură cu condițiile actuale de reproducere a ilustrațiilor prin tipărire, în lumina modernizării continue a producției noastre de carte. - NICHI POPESCU grafician Estetica manualelor — component al calității lor didactice în ultimii ani s-au înregistrat succese însemnate în ceea ce privește prezentarea artistico-grafică și calitatea exe- cuției poligrafice a cărții școlare. Cu toate realizările obținute, consider că atît în editură cît și în întreprinderile poligrafice există încă suficiente posibilități neutilizate îndeajuns în domeniul îmbunătă- țirii artistîco-grafice și al creșterii calității execuției poli- grafice a manualelor școlare. Consider, de pildă, că unele formate de cărți și de text trebuie revizuite și îmbunătățite, mai ales în sensul de a se realiza o unitate a formatelor în funcție de nevoile gradului de învățămînt și ale disciplinelor. „Aritmetica" pentru clasa a IV-a a apărut în anul 1963 la un format (Z-6) diferit de toate celelalte manuale de matematică. La fel șl manualul de chimie pentru clasa a VIII-a. în general formatul amintit mai sus (Z-6) — în unele cazuri economic — este in privința manualelor, datorită spațiilor albe mici de pe pagină, incomod și obositor pentru studiu și nu contribuie la obținerea unui aspect grafic mulțumi- tor. Tot astfel, abecedarele, Limba romînă pentru clasa I și Aritmetica pentru clasa I care, deși bogat ilustrate și colorate, au totuși din cauza formatului prea mic un as- pect îmbîcsit, neaerisit. Credem că pentru manualele de clasa I ar fi bine să se renunțe la formatul 1670X100 deoarece acesta nu permite o combinare prea fericită în- tre ilustrație și text Mult mai multe posibilități oferă in această privință formatul 8/54 X 84 cm. în ceea ce privește paginația, trebuie să asigurăm ma- nualelor o unitate din punct de vedere al simetriei și al ■simetriei, fără a se folosi în cadrul aceluiași manual ambele sisteme, ața cum S-a procedat, de pildă, ta pagi- Sus: Una dintre mașinile moderne eu care este înzestrat Combinatul poligrafic „Casa Scânteii" — mașina de ștan- țat ți tipărit in trei culori; joa : la leff&torie se finisează încă un lot dt noi nwnuals NOUL ÎN EDITAREA MANUALELOR ȘCOLARE NICOLAE IOROĂCHESCU inginer șef al Combinatului poligrafie „Casa Scînteii" ing. VICTOR CRISTEA șeful serviciului producție al Trustului industriei poligrafice producția de ma- care contribuie Ia creșterea calității nile „Istoriei pentru clasa a IK-a“. Totodată în pagina?? clișeelor se impune utilizarea în cadrul unui anumit ma- nual fie a clișeelor îngropate în diagonală, fie a celor pe verticală, fie a ilustrațiilor în semitonuri, fie a- celor li- niare. Ilustrația și culoarea reprezintă elemente de bază ale prezentării manualelor școlare. Din punct de vedere edi- torial trebuie dusă o luptă pentru eliminarea ilustrațiilor lipsite de o valoare artistică reală, nesugestive și insufi- cient de semnificative (așa cum au fost, după părerea noastră, ilustrațiile la manualele de Limba romînă pentru clasele II, III și IV). Pentru înlăturarea unor neajunsuri privind calitatea reproducerii ilustrațiilor ar fi indicat să se renunțe la fotografiile în semitonuri și tente în manualele care se imprimă pe hîrtie tipar obișnuită. La astfel de manuala, ar fi mai rațională întrebuințarea desenelor liniare exe- cutate cu penița sau prin gravură, evitîndu-se liniile prea fine sau prea dure pe care cerneala și hîrtia le dena- turează. Socotim necesar ca manualele didactice să conțină mai multe reproduceri de artă, portrete, hărți în culori care să fie tipărite pe hîrtie de calitate superioară. Alegerea culorilor trebuie să fie făcută cu discernămînt, renunțind la folosirea lor abuzivă pe care o „remarcăm" în „Agri- cultura pentru clasa a VII-a', „Biologia generală*, „Limba rusă clasa a V-a“ și care denaturează caracterul didactic al manualelor, dîndu-le un aspect de almanah și difuzînd atenția elevilor în loc să o polarizeze asupra esenția- lului. în ceea ce privește tiparul, rezultate bune se pot obține prin folosirea mai amplă a procedeului de imprimare plan, pentru manualele în mai multe culori și pentru reprodu- cerea planșelor colorate — și a procedeului de tipar adînc pentru imprimarea ilustrațiilor monocrome în semitonuri. Referitor la coperte și supracoperte trebuie arătat că se impune și o mai amplă folosire a culorii calde, luminoase, pastelate. Menționez totodată că există posibilități prac- tice mult mai mari pentru lăcuirea șî celofanarea coper- telor de carte, ceea ce ar ridica mult aspectul manualelor. Pentru lucrările cartonate este recomandabilă folosirea unor motive ornamentale tematice, executate în culori care îmbogățesc aspectul artistic al manualului (cum s-a pro- cedat de exemplu în cazul manualelor de chimie pentru clasa a Xl-a). Calitatea execuției poligrafice a manualelor școlare de- pinde în mare măsură de calitatea materialelor întrebuin- țate — hîrtia, cartonul, cerneala, pînza etc. în această privință este necesar să se obțină cerneluri cu o mai mare intensitate cromatică și în special cerneluri negre pentru toate procedeele de imprimare. De asemenea, se impune realizarea unei calități superioare la hîrtia semivelină șî la cartonul velin, foarte utilizate în nuale. Cooperarea cît mai amplă a celor realizarea de manuale va determina estetice a acestora și deci obținerea unei calități didactice mereu sporite. Posibilități actuale și de perspectivă Producția de manuale școlare, mai ales aceea pentra învățămintul general și pentru învățămîntul mediu, poata fi caracterizată din punct de vedere industrial-poligrafic ca o producție complexă și de mare serie. în funcție de aceste caracteristici se impune ca în prezentarea manua- lelor școlare să se găsească și să se aplice soluții artistîco- grafice, respectiv soluții tehnologice perfect adecvate. Pentru noi, specialiștii în poligrafie, este evident d există multiple posibilități, oferite de mijloacele tehnice în funcțiune sau de care vom dispune în perspectiva unui viitor apropiat, să îmbunătățim manualele din punct de vedere grafic-artistic. Astfel, textul manualelor ce se im- primă la tipar plan și tipar adînc va putea fi îmbunătățit prin aplicarea procedeului modem de fotoculegere. în ca- drul Combinatului poligrafic „Casa Scînteii* există o ma- șină de tipul „MONOFOTO" cu ajutorul căreia se executa fotoculegeri. Pe măsura extinderii tehnicii respective, tot mai multe manuale școlare vor fi culese în acest procedeu ce se situează la nivelul tehnic cel mai înalt atins pa plan mondial. De asemenea, pentru manualele ce se imprimă la tipa- rul plan va fi instalată și dată în folosință, în curînd, o mașină construită special pentru imprimarea într-o cu- loare. în acest mod se va asigura o concentrație și o uni- formitate îmbunătățită a cernelii pentru textele și ima- ginile liniare, atît alb-negru cît și în alte culori. în privința tiparului policrom, a fost dată în funcțiune o mașină care imprimă coaie în patru culori. (Manualul de botanică pentru clasa a V-a, este parțial imprimat la această mașină). S-a creat astfel o bază tehnică modernă pentru realizarea manualelor în culori, pornind de Ia dia- pozitive color originale, cu calități superioare originalelor realizate prin alte metode (superioritatea se referă ia po- sibilitatea reproducerii poligrafice). în acest fel manualele de geografie, botanică, zoologie etc. vor putea fi ilustrate în culori, cu imagini obținute pe cale fotografică, reali- zîndu-se o apreciabilă îmbunătățire atît din punct de vedere științific, cît și didactic. Este, de asemenea, în intenția noastră să înlocuim ac- tualele coperți din material plastic pe care imaginile șî textul sînt doar presate, cu coperți tot din material plastic dar cu imaginile imprimate în culori. Primele probe, rea- lizate în cursul acestui an, au dat rezultate promițătoare. Socotim că în aceste strădanii prezente și de perspectivă vom primi tot sprijinul atît din partea Editurii didactice și pedagogice cît și din partea întreprinderilor care ne furnizează hîrtia și cerneala. Acestea au dovedit, prin succesele obținute în ultimul timp, vastele posibilități de perfecționare de care dispun pe această linie. PAGINA S corpului didactic Prețuit cum n-a fost în trecut niciodată, corpul didactic ocupă aii, în țara noastră, un loc de mare cinste în rîndurile celor ce muncesc. Așa cum spunea tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, „PARTIDUL ȘI GUVERNUL NOSTRU DAU O ÎNALTĂ APRE- CIERE MUNCII RODNICE PE CARE O DUC CU MODESTIE ȘI ABNEGAȚIE ZECILE DE MII DE ÎNVĂȚĂTORI RĂSP1NDITI PE TOT ÎNTINSUL ȚARII NOASTRE". An de an, înalta apreciere a partidului și a guvernului s-a ma- nifestat printr-o necontenită și atentă grijă față de condițiile de muncă și de viață ale cadrelor didactice. Din 1951 și pînă în pre- ient salariile învățătorilor și profesorilor au fost sporite de 4 ori. Recenta hotărîre a C. C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri aduee substanțiale creșteri de salariu pentru cei ce muncesc în școli, învățătorii numărindu-se în același timp printre primele ca- tegorii de salariați cărora prevederile hotărîrii li se aplică de la 1 septembrie a.c. Indemnizații pentru cei ce lucrează în localități de munte sau în Deltă, premii speciale etc. adaugă alte sporuri la veniturile corpului didactic. Titluri, ordine și medalii, răsplătesc de asemenea, munca neobosită a celor ce obțin cele mai bune re- zultate in activitatea profesională și social-obștească. O grijă sporită a fost acordată an de an și odihnei celor ce muncesc in învățămînt. Zeci și zeci de mii de educatoare, învățători și profesori își petrec în fiecare an o bună parte a vacanței de vară străbătind în excursii, meleagurile patriei sau poposind în stațiunile balneo-climaterice, unde au la dispoziție Condiții Ia care altădată ni?i măcar nu îndrăzneau să viseze. .. Pe minunatele meleaguri ale patriei La sediile sindicatelor din în- vățămînt întîlnești aricind, de-a lungul întregului an, multe ca- dre didactice. In timpul lunilor de școală, cei care vin cu tre- buri aici sînt de obicei grăbiți, căci gindul la lecții, la progra- mul de muncă le îndreaptă de- seori privirile îngrijorate spre cadranul ceasului. In aceste săp- tămîni de vară, însă, nu se re- simte nici un fel de grabă. Dim- potrivă : oamenii sint amatori de discuții. Se schimbă impre- sii, se rostesc glume. E firesc: ne aflăm în vacanță. întîlnești totuși, la sindicate, și oameni grăbiți, care au de re- zolvat multe și importante pro- bleme curente, ce nu pot aștep- ta in nici un caz aminare. Sint activiștii care distribuie biletele de odihnă și tratament balnear, care organizează excursii, vizite la muzee, sen de agrement, ma- nifestări culturale. Pentru fie- care din aceste acțiuni sînt ne- cesare tot felul de demersuri, de ample și serioase pregătiri. Iată, bunăoară, cit de multă treabă a fost — și mai este — de făcut la Comitetul sindicatu- lui învățămînt din raionul „16 Februarie" al Capitalei. Pină a- cum, comitetul a trimis tn sta- țiunile de odihnă și tratament peste 250 de cadre didactice, cu bilete primite din partea Consi- liului Central al Sindicatelor sau procurate de la O.N.T. La fel stau lucrurile la comitetele sindicatelor din raioanele „Lenin" și „30 Decembrie", care au dat, de asemenea, unui mare număr de oameni ai școlii posibilitatea să-și petreacă o parte din va- canță în stațiunile balneo-clima- terice, beneficiind de tratamen- tele medicale dorite. Multe bilete pentru cele mai frumoase stațiuni au fost distri- buite și învățătorilor și profeso- rilor care lucrează în mediul să- tesc. Sute de cadre didactice din satele regiunii Galați, de pildă, au plecat în diferite stațiuni pentru odihnă sau tratament balneo-curativ. De o deosebită popularitate se bucură în rîndurile cadrelor di- dactice excursiile pe care le orga- nizează sindicatele. Cadrele di- dactice din Capitală, bunăoară, apreciază îndeosebi aceste ex- cursii care le dau prilejul să cu- noască mai bine minunatele me- leaguri ale patriei, haina nouă pe care a îmbrăcat-o ea în anii noștri liberi. Mulți dintre pro- fesorii bucureșteni au pornit de curînd pe traseul Orșova-A- dakaleh-Reșița-Timișoara-Arad- Oradea-Cluj-Alba Tulia-Hunedoa- ra - Simeria - Craiova - București. Alte trasee i-au plimbat pe în- vățătorii și profesorii din Capi- tală în Delta Dunării, la marile construcții ale socialismului ri- dicate în ultimii ani pe plaiurile Moldovei, la locurile unde au trăit și pe care le-au descris în operele lor marii noștri scriitori etc. Artiștilor amatori din învăță- mînt, dispunînd acum de sufi- cient timp liber, comitetele sin- dicatelor le-au oferit condiții să-și afirme înclinațiile artistice, organizînd pentru ei turrveț care le-au adus, pe lingă satis- facțiile legate de succesele obți^r nute, și nenumărate prilejuri de recreeze. Așa au procedat, de pildă, comitetele sindicatelor din învățămînt din orașele Craiova și Rm. Vîlcea. învățătorii și pro- fesorii care fac parte din for- mațiile de teatru sau din or- chestra semisimfonică din Rm. Vîlcea s-au deplasat susținind spectacole în stațiunile de pe Valea Oltului, la Călimănești, Olănești, Govora. Ei au făcut apoi plimbări prin defileul < tului sau pe valea Lotrului. O inițiativă demnă de men- ționat a luat-o cenaclul de artă plastică de pe lîngă clubul sin- dicatelor învățămînt din Capi- tală. Membrii acestui cenaclu, profesori de desen în școlile bucureștene, își petrec o parte din luna august la tabăra de creație organizată pentru ei la Vatra Dornei. Lucrările pe ca^ le vor realiza acolo vor fi ex- puse la expoziția din toamnă a profesorilor de desen. ...Intr-adevăr, activiștii comi- tetelor sindicatelor din învăță- mînt au motive să fie grăbiți : la fel ca și în timpul anului școlar, ei au și acum mult de lu- cru. Și, la fel ca în lunile de școală, acțiunile pe care le or- ganizează, deși au in aparență, un obiectiv diferit, servesc ace- luiași scop : a asigura educato- rilor tinerei generații condiții mereu mai bune de trai și de muncă, a-i ajuta să-și îndepli- nească mereu mai bine nobila lor misiune și a le face viața mereu mai plină, mai frumoasă. C. RĂDOI FAG1NA 6 I „2000 de kilometri prin zece regiuni" Așa își intitulează învățătorul Vasile Stănescu, director al Șco- lii generale de 8 ani din comu- na Rășești, raionul Giurgiu, scri- soarea pe care a trimis-o recent redacției. „Pentru cunoașterea realizărilor regimului nostru, a frumuseților și bogățiilor patriei, — ne spune în scrisoarea sa co- respondentul nostru — secția de învățămînt din Giurgiu a orga- nizat în cursul lunii iulie o ex- cursie prin țară la care au par- ticipat numeroși învățători șl profesori. Itinerariul excursiei: București-Ploiești-Brașov-Gheor- ghieni-Lacul Roșu-Bicaz-Piatra Neamț-Tg. Neamț-Suceava-Vatra Dornei-Cluj-Sibiu-Curtea de Ar- geș-Pitești-București-Girugiu. Au fost vizitate importante obiective industriale: Uzinele de utilaj petrolier din Ploiești, uzinele „Tractorul" din Brașov, Hidro- centrala de pe Bistrița, Combi- natul de industrializare a lem- nului de la Gheorghieni etc. Un obiectiv important al excursiei l-a constituit șantierul hidrocen- tralei „16 Februarie", unde a fost vizitat barajul care va stă- vili apele Argeșului. In carne- tele de note ale excursioniștilor s-au adunat însemnări privind dezvoltarea producției industria- le, valorificarea resurselor natu- rale ale patriei, profiluri de In fața Ateneului R.P.R. a o- prit, intr-un scurt popas, unul din autocarele O.N.T.-ului. A- flăm de la pasageri că abia a sosit dintr-o vizită în Bulgaria și că se îndreaptă spre destina- ție — orașul Pitești. Printre pa- sageri recunoaștem cîteva cadre didactice din orașul de pe Ar- geș. — Am făcut timp de mai multe zile o excursie în R. P. Bulgaria — ne spune tovarășa Maria Vlad, profesoară de știin- țe naturale. Ne-au plăcut îndeo- sebi Sofia și frumoasa Vale a trandafirilor. 'Anul acesta, după cum am aflat de la O.N.T., agențiile de turism * au fost solicitate ca niciodată de cadrele didactice pentru excursii peste hotarele patriei. Mulți în- vățători și profesori au vizitat Leningradul, Moscova, Kievul și alte orașe din U.R.S.S., cele mai frumoase localități turistice din Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, unde au luat cunoștință de reali- zările popoarelor respective în făurirea unei vieți noi, au văzut ■minunate monumente de artă, au vizitat muzee și pinacoteci ves- tite. — După un an de muncă în- cordată —• continuă tovarășa Maria Vlad — vacanța ne-a ofe- rit o reconfortantă relaxare, dar și un tezaur de frumuseți de ■neuitat. Și mai avem încă des- tule zile de vacanță. — Cum intenționați să vă pe- muncitori fruntași, date vorbind despre abnegația și hărnicia cu care poporul nostru, profund a- tașat politicii partidului, partici- pă la traducerea în viață a di- rectivelor menite să ducă la de- săvârșirea construcției socialis- mului în țara noastră. Din note nu lipsesc nici referirile la obi- ectivele și monumentele istorice vizitate in Suceava unde, după ce au vizitat locurile care amintesc de vechea și glorioasa cetate de scaun a lui Ștefan cel Mare, ca- drele didactice au putut cunoaște cu admirație marile realizări ale socialismului. Toate datele cu- prinse în însemnările învățători- lor și profesorilor din Giurgiu vor îmbogăți lecțiile pe care le vor ține ei în viitorul an școlar". In multe localități din țară se organizează acum, în vacanță, excursii pentru oamenii școlii, „învățătorii și profesorii de la Școala generală de 8 ani din Strehaia— ne scrie prof. I. Pen- teș — s-au oprit mai îndelung, după o vizită în numeroase locuri din țară, în București. Astfel, după ce au avut prilejul să vadă minunatele priveiițl: c’e Munților Neamțului seu ale Bă- răganului au putut să cunoască marile construcții care au dat o fizionomie cu totul nouă Capi- Excursii peste hotare treceți restul concediului de o- dihnă ? — Mai întîi, un scurt popas la Cîmpulung-Muscel, unde mă a- trag împrejurimile: Rucărul, Dîmbovicioara, defileul Branu- lui. Apoi voi pleca pentru cură într-una din stațiunile de pe Va- lea Oltului și-mi voi încheia concediul în munții Gorjului, a- vînd ca obiectiv vizitarea Pește- rii Muierii și pe cea a Polovra- gilor. — După cîte știm sînteți pro- Pasiuni recreative Deseori îi poți întîlni grăbind la ore matinale, pe drumurile ce duc spre lacuri sau rîuri, pe pescarii amatori. In Capitală sînt înscriși la asociațiile respec- tive și cîteva sute de cadre di- dactice. Alte mii se numără în localitățile așezate de-a lungul unor rîuri bogate în pește. Cind nu stau cu undița în apă, pescarii sînt veseli, vorbă- reți și oricînd gata să dea ex- plicații, să dezvăluie și altora farmecul pasiunii lor. „Pentru mine — ne spunea recent un profesor din Galați — nu există o altă activitate mai reconfortantă ca cea legată de pescuitul în bălțile Dunării. A- colo, pe malul apei, întîlnești peisaje de nebănuită frumusețe". Am cunoscut în aceste zile de vacanță și alți profesori cu pa- siuni asemănătoare. Profesorul de matematică Gh. Oprea din comu- talei patriei noastre". Corespondentul nostru a ținut să exprime în mod special, în scrisoarea pe care ne-a trimis-o, mulțumirile colegilor săi din Strehaia pentru primirea deose- bit de călduroasă pe care le-au oferit-o gazdele bucureștene. „Numeroși profesori și învăță- tori de la diferite școli din Capi- tală — scrie tov. I. Penteș — nu și-au precupețit timpul pentru a face cît mai plăcută și mai utilă vizita noastră. Ei ne-au însoțit în timpul excursiei, dtndu-ne expli- cații asupra diferitelor obiective de importanță istorică și econo- mică. In același timp, prietenii noștri din școlile bucureștene ne-au oferit prilejul vizitării uno- ra dintre aceste școli. Schimbul de experiență realizat în cadrul discuțiilor purtate cu această o- cazie ne-a dat posibilitatea să desprindem o serie de învăță- minte prețioase pe care le rom aplica în noul an școlar". Asemenea scrisori ca acelea ale tovarășilor Vasile Stănescu sau I. Penteș aduc în redacție informații despre zeci de gru- puri de excursioniști dintre membrii corpului didactic, care străbat în aceste zile plaiurile patriei. M. DUM1TRESCU fesoară de științe naturale. La fixarea itinerariului ați avut în vedere și considerente profesio- nale ? — M-a atras în primul rînd pitorescul, frumusețea localități- lor pe care le-am vizitat sau le voi vizita. Un naturalist însă nu poate să nu fie îndemnat în a- semenea împrejurări și de curio- zitatea, de interesul pe care i le imprimă specialitatea. T. CONSTANTIN amintirea excursioniștilor acest răsărit de soare pe Dunăre. 5 La cabana Babele... Cine nu cunoaște acest vestit loc de popas al celor care cutreeră munții ? Vedere panoramică a uneia Mangalia. Neuitat va rămîne Cunoscuta stațiune balneo-clim^terfca Borsec a primit in acest an, printre vizitatorii săi obișnuiți, numeroși pro-1 fesori și învățători. Cheile Breazului, cu minunatele lor frumuseți naturale, constituie unul dintre obiectivele turistice înscrise pe itinerariile de excursie ale multor ca- dre didactice na Dăești, raionul Horezu, sau profesorul de muzică N. Nico- lescu din comuna Ovesel, raio- nul Oltețu, sînt vestiți apicultori. Fiecare din ei posedă stupii și aparatura necesară și sînt con- vinși că, alături de celelalte bucurii pe care le oferă vacanța, activitatea în mijlocul florilor și a albinelor este reconfortantă. De asemenea numeroși profe- sori și învățători sînt pasionați grădinari, cultivînd varietăți rare de flori și plante ornamentale. Timpul liber de care dispun în vacanță oferă tuturor acestor ca- dre diactice posibilitatea de a se dedica mai mult activităților care îi pasionează, prilejuindu-le, ală- turi de săptămînile petrecute în stațiunile balneo-climaterice sau în excursii, o odihnă activă re- confortantă. R. CRISTIAN PAGINA 7 I Metode eficiente IHHEIH Activitatea clasei O sarcină deosebită re- vine directorului de școală în ce privește controlul ni- velului de cunoștințe ai e- levilor. Conducerea școlii nu trebuie numai să țină eviâența notării, ci și să verifice conținutul pregă- tirii școlarilor, să vadă da- că ea corespunde notelor pe tare profesorul le-a dat elevilor. In anul acesta am orgwizat o serie de acțiuni — prin comisiile metodice — pentru a constata nive- lul de cunoștințe al copi- ilor. Lucrările de sondaj, controlul caietelor de teme pentru acasă, al tezelor, controlul notițelor etc. — m-au ajutat desigur în a- ceasta. Constatările le-am discutat cu cadrele didacti- ce, cărora le-am sugerat să înr : *ă verificarea cunoș- tințelor întrebuințînd și al- te procedee decît cele folo- site frecvent pînă acum. De exemplu, le-am sugerat ca in timpul rezervat pentru ascultare, să scrie pe tablă cîteva întrebări care să vi- zeze cîte o problemă im- portantă și să necesite un apel și la cunoștințele an- terioare, căpătate atît prin lecții cît și prin activitățile extrașcolare (vizite, excur- sii școlare, filme etc.). Le-am recomandat să in- siste ca toți elevii să gîn- dească asupra răspunsuri- lor pentru a putea răspun- de în cazul că ar fi între- bați și pentru a putea com- pleta răspunsurile colegi- lor, contribuind astfel la clarificarea eventualelor impreciziuni. Am mai indi- cat ca după fiecare proble- mă dezbătută, profesorul să tragă concluziile și să noteze răspunsurile. Pentru a se da elevilor posibilitatea ca toți să gîn- dească și să lucreze și în prima etapă a verificării, am recomandat ca, mai ales la clasele mari, să fie puși să formuleze inde- pendent, în maculatoare, e- xemple din cele cerute la tablă. De asemenea, am a- rătat că e bine ca profeso- rul să analizeze și cîteva din aceste exemple făcind apel și la cunoștințele an- terioare ale elevilor, apoi să noteze răspunsurile. in felul acesta elevii se de- prind să lucreze indepen- dent, participă activ la lec- ție chiar în etapa verifică- rii, nu urmăresc pasivi ac- tivitatea de la tablă, adin- cindu-și necontenit cunoș- tințele însușite. prof. E, POPESCU Școala generală de 8 ani nr. 166 București Pentru o exprimare corectă încă de la începutul anu- lui școlar trecut am căutat să aflu toate lacunele și Sistematizare Experiență in laboratorul de fizici al Școlii medii „MUmil Sadoveanu' din lăți Supraîncărcarea elevilor se poate evita nu doar prin simple reduceri de paragrafe sau teme, ci și printr-o mai bună sistema- tizare și corelare a cunoștințelor. In ce mă privește am încercat în acest scop, să aduc unele îmbunătățiri în succe- siunea temelor din unele părți ale fizicii, ca de exemplu aceea privind mecanica fluidelor. în consecință am început acest capitol cu hidrodinamica, în loc de hidro- statica. Acest fapt mi-a permis să prezint încă de la început legea lui Bernoulli astfel îneît legea lui Pascal și a vaselor comunicante să poată fi deduse imediat, ca niște cazuri particulare ale celei dinții. în raport cu demonstrațiile din manual, modul acesta de a privi lucrurile ne per- mite o posibilitate în plus de a extinde a- ceste două legi și în cazul fluidelor aflate în curgere și anume printr-o conductă cu secțiune constantă. înainte însă de a deduce legea lui Ber- noulli, mi-am concentrat atenția asupra presiunii statice și dinamice. în manual presiunea statică e definită ca fiind „pre- Educație fizică Programa de educație fizică fixează probe de control La atletism fără însă a preciza un standard normal sau minimal — pe clase, în raport cu vîrstă și secul. în anul școlar trecut mi-am propus să experi- mentez și să analizez în cadrul probelor de sări- tură în lungime și aler- gări de viteză, care este valoarea normală a probe- lor de control pentru un grup omogen de băieți (din aceeași clasă). Astfel pentru stabilirea indicilor fizici am mers pe linia a- nalizarii unui număr de subiecți, prin metoda sta- tistică. La prima vedere s-ar părea că procedeul cel mai just și totodată cel mai simplu este stabilirea me- diei aritmetice, prin îm- părțirea sumei tuturor uni- tăților statistice, respectiv a măsurătorilor la numă- rul cazurilor. Am socotît însă că, în acest fel, re- zultatul exprimă doar ca- zurile „normale", fără a ne determina limitele extre- me, iar în ansamblu pro- cedeul nu este susceptibil de interpretări. De aceea am adoptat ca metodă de cercetare, statistica pe u- nități mici de măsură, a- propiate ca valoare. (Spre exemplu un elev care sare 4 m l-am considerat cam de aceeași valoare cu unul care a obținut 4,10 m însă evident inferior unui sări- tor de 4,60 m și superior unuia care sare numai 3,50 m). Luînd drept unitate pen- tru săritura în lungime valoarea de 25 de centi- metri, iar pentru alergări — 3/10 de secundă, am a- nalizat frecvența cazurilor dintr-o grupă de subiecți omogeni — elevii de a- ceeași vîrstă — care ob- țin performanțe de valori asemănătoare. siunea ce se poate măsura eu ajutorul unui manometru". Dar cu manometru! se măsoară și presiunea hidrostatică; de aceea, pentru a elimina posibilitatea ori- cărei confuzii, presiunea statică am defi- nit-o anterior legii lui Bernoulli, în legă- tură cu necesitatea de a explica suspenda- rea mercurului în tubul lui Toricelli. ceea ce-i asigură o mai bună înțelegere. în ceea ce privește noțiunea de presiu- ne dinamică am crezut mal potrivit a ajunge la ea tocmai în urma analizei la care am supus legea lui Bernoulli și. «a 5 nu o prezint, ca în manual, drept diferența dintre presiunea totală și cea statică, ceea ce e doar un mod de calcul, și nu o defi- nire. Apoi, din nevoia de a explica de ce în expresia forței ee acționează de jos în sus pe fața inferioară a corpurilor pluti- toare, se ia ca adîncime tocmai înălțimea stratului de deasupra, am făcut de ase- menea legătura cauzală între legea Iul Pascal și legea lui Arhimede. De asemenea, am inversat ordinea din " Rezultatele cercetării statistice sînt eu atît mai reale eu cît numărul ca- zurilor cercetate este mai mare și cu cit grupa aces- tor subiecți este mai omo- genă (In cazul nostru cla- sa de elevi de aceeași vîrstă). Probabilitatea con- cluziei — sau gradul de siguranță — depinde de numărul cazurilor obser- vate și variază de la O la 1. (O = imposibilitate și 1 = siguranță deplină). Numărul subiecților cerce- tați în experimentul nostru depășește în general 50 cazuri și deci probabilita- tea concluziei din punct de vedere statistic este 0,94. Experimentul I-am efec- tuat cu elevi din clasele a VIII-a, a IX-a, a X-a și a Xl-a în condițiile unui teren acoperit cu zgură roșie, în care alergările s-au efectuat cu pantofi de tenis. Am analizat săritu- ra în lungime prin ghe- muite și alergarea de vite- FAGINA 8 greutățile pe care le au ele- vii in însușirea cunoștințe- lor gramaticale. M-am folo- sit pentru aceasta de siste- mul lucrărilor de control, al chestionarelor, al discuți- ilor colective sau indivi- duale. Am urmărit chiar și discuțiile libere ale elevi- lor — în recreații, pe stra- dă etc. M-am mai folosit și de informările ce mi le dă- deau colegii care lucrau la clasele mele ■— a VIII-a și a IX-a. Concluzia la care am a- juns a fost aceea că unii elevi au încă un vocabular sărac, cunoștințe gramati- cale — mai ales ortogra- fice — insuficiente, că nu întotdeauna au capacitatea de a interpreta fenomenele de limbă și de istorie lite- rară, că exprimarea litera- ră a unora este încă destul de defectuoasă etc. Tn vederea înlăturării a- ceslor neajunsuri am pus un accent deosebit în pri- mul rind pe lectură, pe controlul ei, cerînd elevi- lor caiete de rezumate, du- cînd cu ei convorbiri colec- tive și individuale, ținînd evidența cărților citite de ei, organizînd concursuri literare etc. Caietul vocabular, pe care am ținut să și-l alcă- tuiască toți elevii, s-a îm- bogățit zi de zi; în cazul copiilor de altă naționali- tate, el s-a îmbogățit zil- nic și cu cîte 10 cuvinte noi indicate de mine pe care am cerut să le învețe. Am cerut elevilor totodată să folosească aceste cuvinte în temele lor pentru aca- să, scoțind în evidență ne- cesitatea practică de a cu- noaște cît mai multe cu- vinte. Pentru asigurarea cunoș- tințelor gramaticale și mai ales ortografice am folosit îndeosebi orele de grama- tică rezervate prin progra- mă; după părerea mea in- să aceste ore au fost prea puține; în consecință am fost nevoit să pun mai mult accentul pe problema „greșelilor tipice* atît ale clasei cît și ale elevilor luați în parte. M-a ajutat, desigur, la înlăturarea gre- șelilor evidența acestora, pe care am ținut-o nu numai eu, dar și elevii. Acest lu- cru a venit să trezească și mai mult interesul școlari- lor pentru exprimarea co- rectă. Pentru a mări capacita- tea elevilor de a interpreta fenomenele de limbă și li- teratură am pus, încă din primul trimestru, un accent deosebit pe studierea, în cadrul ședințelor de cerc literar sau în diferite ore, a unor materiale de critică literară. Ar fi fost foarte bine dacă aș fi pus accent și pe cunoașterea de către elevi a „Gazetei literare'. Pentru anul ce se apro- pie mi-am propus a lărgi șl consolida măsurile care au dat rezultate bune în a- nul școlar trecut, a le a- dînci, astfel încît nu numai să nu mai am nici un cori- gent la obiectul meu (ca în anul acesta), dar și să reu- șesc a mări procentul ele- vilor cu note bune și foar- te bune. prof. VASILE CICĂ comuna Zelinț, raionul Lugoj însușirea vocabularului și înfelegerea fextului în învățarea limbilor străine Dușmanul profesorului în acest domeniu este tra- ducerea mecanică a textu- lui. Lipsa de preocupare pentru înlăturarea lui creează multe neajunsuri pentru întreg procesul de Învățare a oricărei limbi străine. Literatura de specialita- te este pe bună dreplate împotriva metodelor care îl fac pe elev pasiv în pro- cesul însușirii limbilor străine, punîndu-i la dis- poziție de exemplu tradu- cerile gata făcute. Aceas- ta face ca elevul să depună eforturi intelectuale mini- me. căci soluțiile îi sînt gata oferite de către profe- sor; îndată ce este pus în situația să traducă singur și să rezolve independent □ problemă, el nu se mai pente descurca. Traducerea trebuie să re- zulte din munca elevului. Cînd reușim ca școlarii să facă aceasta fără dificulta- te. atunci putem considera că au și cunoștințe de le- xic, de gramatică etc. Ușurăm mult înțelegerea unui text în limba străină, dacă insistăm asupra folo- sirii deducției, a intuirii sensului cuvintelor din con- text. Personal, am dat o deosebită atenție și expli- cării cuvintelor noi și chiar fixării momentului din lec- ție cînd are loc aceasta. De obicei am comunicat le- xicul înainte de lectura model. Prin aceasta am dat elevilor mai multe posibili- tăți să înțeleagă textul ci- tit, încă de la prima lui lec- tură. Comunicarea cuvintelor noi am făcut-o prin în- cadrarea Ier în unități lo- gice, folosind un vocabular cunoscut de elevi. In fe'ul acesta am sporit pârtii rea elevilor la lecție, exer- sîndu-i în folosirea vechi- lor cunoștințe și ușurm- du-le însușirea noilor cu- vinte. In general am căutat să sporesc participarea ele- vilor și în domeniul cu- noașterii conținutului cu- vintelor noi, pentru că ast- fel eram sigur că ei vor putea învăța mai ușor lim- ba vie. prof. M. JWKtULESCU Ploiești manual și în cazul capitolului proprietățile lichidelor. Anume mi s-a părut mai firesc a începe cu prezentarea fenomenului de capîlaritate pentru ca din nevoia de a-1 explica să fie luată ulterior în considerație curbura suprafeței libere. La rindu-i, ten- siunea superficială intervine ca un factor în stare să motiveze acțiunea menisculei de a ridica sau coborî nivelul lichidului în vase capilare. In afara unei mai raționale sistemati- zări care să permită o substanțială econo- mie de timp în predare — mi-am îndrep- tat atenția, pentru o mai bună înțelegere a materiei de către elevi, și spre conținu- tul definițiilor. De exemplu, am căutat pentru mărimile fizice asemenea definiții încît acestea să redea nu numai aspectul cantitativ, ci în primul rînd pe cel calita- tiv, propriu științei fizicii. Uneori justa definire a unor noțiuni a cerut și modi- ficări în succesiunea cunoștințelor preco- nizate de programă. Astfel am inversat or- \ dinea din manual în ceea ce privește tra- tarea lucrului mecanic și a energiei. Am procedat tocmai invers — predînd mei întîi energia și apoi lucrul mecanic — din două motive : mai întîi pentru că așa cum este prezentat în manual, lucrul me- canic nu este definit — irblicîndu-se doar măsura lui — și ca urmare o mărime așa de importantă ca energia este de fapt introdusă cu ajutorul unei noțiuni în esență nedefinite. în al doilea rînd, am ținut seama de faptul că lucrul mecanic, fiind în concepția actuală o formă de transmitere a energiei, nu putea fi definit înaintea energiei însăși. Practic am proce- dat astfel : am definit energia ca fiind măsura generală a mișcării, urmînd ca de la un tip de mișcare la altul ea să aibă a- nume expresii concrete, iar lucrul mecanic l-am definit ca un proces de transmitere a energiei, măsurabil prin variația acesteia. De asemenea, am făcut atenți pe elevi că, întrucît materia e indisolubil legată de mișcare — și măsura ei, energia, reprezin- tă totodată o apreciere a cantității de ma- terie. în continuare, am precizat că ener- gia asemeni masei — și în egală măsură cu aceasta — poate fi un mijloc de măsu- rare a cantității de materie. Pentru a înlătura eventualele neînțele- geri ce se nasc atunci cînd se afirmă pe de o parte că masa se conservă, iar pe de altă parte că ea se modifică în funcție de viteză, am arătat elevilor că schimba- rea vitezei implică în mod necesar exis- tența unui al doilea corp, care să provoace accelerația respectivă în conformitate cu cel de al doilea principiu al mecanicii. Considerînd, de pildă, sistemul combusti- bil-rachetă, masa rachetei crește pe sea- ma masei combustibilului, astfel că masa sistemului de corpuri care dă naștere miș- cării accelerate, rămîne constantă. în fine, o altă noțiune asupra căreia aan insistat a fost aceea de presiune. Autorii manualului de fizică pentru clasa a IX-a confundă măsura unei mărimi cu mări- mea însăși, atunci cînd afirmă despre pre- siune că ea se măsoară prin raportul dintre apăsare și suprafață. Pentru a evita și în acest caz confundarea mă- surii unei mărimi, cu mărimea însăși, le-am atras atenția elevilor- că diversele interacțiuni pot conduce de la caz la caz. fie la apariția unei accelerații sau la transmiterea mișcării, fie la producerea unei deformați!. Plecînd de la această idee, am definit presiunea ca acea mări- me fizică prin care caracterizăm faptul că acțiunea unei forțe nu depinde numai de ea însăși, ci și de suprafața pe care este repartizată . Procedînd ca mai sus am încercat să în- lătur neajunsurile unor definiții mai vechi care nu reflectă întotdeauna unitatea din- tre calitate și cantitate. în felul acesta am eliminat acele cazuri în oare elevi, capabili să rezolve proble- me grele din punct de vedere matema'hc. nu știu cum să se orienteze în fața unei probleme relativ simple, dacă diferitei*.- condiții fizice se abateau de la șablon. prof. ȘT. FATULESCU București zS pe 6® m eu start de jos, drn start-block, notînd ca- zurile pe tabele speciale alcătuite, în care fiecare pătrat corespundea cazu- rilor din limitele unităților stabilite. (De pildă de la 275 la 300 cm, de la 300 la 325 cm etc.). La săritura în lungime am înregistrat frecvențele între limita inferioară de 275 cm și limita superioa- ră de 550 cm, iar la aler- garea de viteză pe 60 m plat au fost stabilite per- formanțe cuprinse între 7,8—12 sec. Pe baza analizei tabele- lor am conchis în ceea ce privește săritura în lungi- me, că pentru clasa a Xl-a valoarea cu frecventa cea mai mare este cuprinsă între 4 și 4,25 m, iar va- loarea „normală" o putem considera între 3,76 m — 4,50 m. în ceea ce privește clasa a X-a frecvența cea mat nare este Intre 375— 400 cm, iar valoarea „nor- mală" — Intre 375— 450 cm, iar la clasa a IX-a frecventa cea mai mare se află cuprinsă ca și la cla- sa a X-a între 375—400 mc, în schimb valoarea nor- mală e cuprinsă pe o zonă mai întinsă între 325—450 cm. In sfirșit pentru clasa a VIII-a frecventa cea mai mare e cuprinsă între 376—400 cm iar valorile normale — între 325—400 cm, deci pe o zonă mai restrînsă decît la clasa a IX-a. Din examinarea tabelu- lui privind probele de a- lergări rezultă că pentru clasa a Xl-a frecvența cea mai mare corespunde per- formanțelor între 8,8—9 sec., iar valoarea normală este cuprinsă între 8,5—9,6 sec., pentru clasa a X-a frecvența cea mai mare — 9,1—9,3 sec. iar valoarea normală se află cuprinsă între 8,5—9,6 sec. Crono- metrările indică pentru clasa a IX-a frecvența cea mai mare între 8,8—9 sec. iar zona „normalului" — de la 8,5 m la 10,2 sec, iar pentru clasa a VIII-a cea mai mare frecventă intre valorile 9,7—10,2 sec iar „normalul' de la 8,8 la 10,5 sec. în funcție de aceste re- zultate se impun cîteva in- terpretări și concluzii prac- tice. Astfel, în ceea ce pri- vește limitele extreme in- ferioare putem afirma că aici sînt cuprinși în gene- ral elevi care prezintă to- tal sau parțial fenomene ale unui sindrom endocrin. Îndeosebi obezitate, in timp ce limitele extreme superioare se întîlnesc în general la elevii care s-au specializat în sportul res- pectiv în cadrul unor clu- buri sau asociații sportive, precum și la cei care prac- tică cnrent o altă ramură de sport. Apase deosebit de inte- resant faptul că valoarea fizică a elevilor, apreciată prin probe de control este asemănătoare la clasele a X-a șl a Xl-a, In timp ce la clasa a IX-a zona in care putem socoti valorile normale este foarte întin- să, pornind de la valorile inferioare ale clasei a VIII-a și ajungînd la valo- rile superioare ale clasei a X-a. Aceasta ne arată că la vîrsta elevilor de clasa a IX-a sînt foarte puternice fenomenele caracteristice epocii pabertare și că u- nele valori antropometrice se wusdilică cantitativ sim- țitor în intervale de timp scurte (numai în cîteva luni). De altfel și atunci cînd privim pe elevii a- «stei clase adunați „în linie pe un singur rînd", ne izbesc diferențele de înălțime, căci unii elevi s-au dezvoltat mai rapid, iar alții de abia își Încep dezvoltarea. Aceste feno- mene trebuie să orienteze activitatea profesorului de educație fizică, in dozarea eforturilor cerute elevilor respectivi și aprecierea rezultatelor. Socotesc de asemenea că tabelele ne ajută să apre- ciem in mod științific va- loarea probelor de control. In aceasta, bineînțeles, vom ține seama de diferenție- rile ca valoare fizică din epoca pubertară cît și de deosebirile antropometrice provenite din ereditate. (Este normal ca un elev înalt, cu picioare lungi, să aibă, la săritura In lungi- me printr-o simplă pășire un rezultat superior unui elev mic de statură). De aceea, în aprecierea gra- dului de însușire a deprin- derilor motrice de către elevi voi» ține seama atît de performanță, cit și de modul cum elevul și.a în- sușit ceicct tehnica. In ge- nerai — de exemplu — să- ritura in lungime folosind procedeul „prin ghemuite" este ușor de învățat de către elevi. In schimb, teh- nica săriturii în lungime prin extensie este mai greu de însușit și necesi- tă o muncă mai susținută de asimilare, Ia fel de di- ficilă cu însușirea corectă a startului de jos. Aleglnd asemenea crite- rii științifice și stabilin- du-mi, in funcție de ele, obiectivele dezvoltării de- prinderilor motrice ale e- leviler și de apreciere a pregătirii lor fizice, am reușit să obțin, într-un singur an, rezultate supe- rioare în. munca de preda- re a lecțiilor de edurație fizică. prof. Fi. FWAZ2E1 PAGINA a Dezvoltarea spiritului creator în procesul de activitate artistică a elevilor in acest articol prezentăm pe scurt citeva aspecte ale unei cercetări mai ample care are drept scop să verifice prevederi din „Programa muncii educative pen- tru școala de 8 ani“ recent ela- borată în Institutul de științe pe- dagogice. Aceste prevederi — fâ- cind parte din capitolul de edu- cație estetică al programei — se cer, cu precădere, experimt-r,' deoarece ele vin să completeze programele de învățămint din ci- clul estetic, privitor Iz dezvolta- rea posibilităților de redare a ideilor și impresiilor personale în lucrările independent* cu ca- racter creator, la cultivarea ca păci tații de a crea in d omeni ui artei. Oportunitatea și «Ciociea- tea unor asemenea prevederi se cuvine în consecință a ti demon- strată. Aceasta cu atît mai mult cu cît se mai remarcă Ia unele cadre didactice tendința de a nu aprecia intotdeîiasa la justa va- loare potențialitatea de declan- șare a forțelor creatoare aie «țe- vilor mici și mijloc.; în îndelet- nicirile lor artistice. Apiicind respectivele prevederi la elev.; din școala de 8 ani. in anu'. șco- lar care a trecut, cercetarea noastră s-a oprit, din neeesiîățt’s pe care le impune orice experi- ment psiho-psdagogic, la a ur- mări îndeaproape un număr res- trins de clase din Școala med.e nr. 32 București, școlile med.i nr. 1 „Petru Rareș" și nr. 2 din Piatra Neamț. Intervenția noastră activă la clasele cuprinse in cercetare s-a bazat pe aplicarea unor probe- procedee în cadrul activității ar- tistice independente cu dublu scop : în primul rînd, să contri- buim la dezvoltarea gîndirii și imaginației creatoare a elevilor ; in al doilea rînd să stabilim particularitățile elevilor mici și mijlocii de a reda ideile și im- presiile personale în realizările plastice și literare, să găsim va- riante de dezvoltare ale elevilor din punctul de vedere urmărit. Spre a putea ajunge la o contu- rare mai clară a respectivelor particularități la elevii mici spre deosebire de cei mijlocii și in- vers, am introdus în metodica noastră de cercetare procedeul de a compara sistematic între ele rezultatele probelor aplicate la clasele l-a și a V-a. în același scop am aplicat pe parcurs și cî- teva probe la unele clase a III-a din școlile unde am desfășurat cercetarea. Dat fiind spațiul restrîns ne vom referi în acest articol doar la unele aspecte ale temei pri- vind procesul de dezvoltare a spiritului creator prin activitatea plastică a elevilor. Ținînd seama de faptul că po- sibilitățile de exprimare pe calea scrisului sînt încă îngrădite la e- levii din primele clase, redarea ideilor și impresiilor personale prin desen la elevii de clasa l-a a ocupat în cercetarea noastră un loc deosebit. Pentru aceasta a fost nevoie să înlăturăm un fe- nomen negativ în predarea dese- nului. fenomen care a persistat încă în faza constatativă a cer- cetării și asupra evitării căruia se atrage atenția in capitolul de educație estetică al progra- mei. Este vorba despre reducerea aproape cu exclusivitate a orelor de desen la redarea așa zis „co- rectă" de către elevi, a unor o- biecte simple în dauna exprimă- rii gîndurilor și sentimentelor proprii. De asemenea a fost ne- voie să evităm executarea unor astfel de desene din imaginație a căror tematică să fie lăsată la libera alegere a elevilor. Dese- nele cu indicația învățătoarei: „Desenați ce vreți" efectuate la o clasă a l-a, tot în faza consta- tativă, au dat rezultate slabe. Lipsiți de orientare într-o anume direcție, majoritatea elevilor (20 din 26) au luat calea minimului efort desenând obiectele cele mai lesne de rejat plastic (casă, pomi etc). In consecință am realizat cu e- levii clasei l-a B a Școlii me- dii nr. 32 din București — con- form celor prevăzute de noi în programă — desene-scrisoare către cei apropiați. Așa au fost, PAGINA 10 de pildă, desenele-scrisoare că- tre mama cu ocazia Zilei femeii sau desenele-scrisoare către co- piii din clasa l-a a Școlii medii nr. 2 din Piatra Neamț, date cu indicația ca fiecare elev să co- munice, prin desen în loc de cu- vinte. cite ceva din viața lui, din cele trăite de eL La aceste desene — ca de altfel la toate probeie-desene pe care le-am a- plicat în cercetarea noastră — li s-a cerut elevilor să precizeze pe foaia desenată prin cuvinte ce anume au intenționat să dese- neze. Dintre desenele-scrisoare. cele către copiii din Piatra Neamț s-au dovedit deosebit de variate și de interesante, majoritatea din ele exprlmind idei și senti- mente personale. Astfel desenul unei eleve cu explicația : „Eu am desenat despre București" repre- zintă pe planul din fund blocuri și un troleibuz în mers, pe planul din față o femeie care ține intr-o mină un pachet și în cealaltă flore La întrebarea noas- tră : _Pe cine ai desenat ?“ eleva a răspuns : „Pe mama care se în- îoarce acasă cu bunătăți și flori". Apoi este desenul unui elev pe •»re scrie: „Venim la voi la nj^nte* și pe care se poate dis- tinge o potecă sugerind urcușul spre munți : v;le. flori, iarbă și prm iarbă copii care dansează ; unul cir.tă din chitara. In cadrul explicație: pe care ne-a dat-o o- ral elevul a spus : „Vom petrece ano. s a cum am petrecut eu vara trecute, tot la munte". Al- tele dintre aceste desene-scrisoa- re evocă direct amintiri din va- canța de vară. Astfel sînt dese- nele pe care s-au dat asemenea explicații : „Eu am vrut să de- senez cum am petrecut vacanța la mare" sau „Eu am povestit cum este la țară la bunica". Din analiza unor astfel de de- sene-scrisoare ale elevilor din clasa l-a se poate lesne observa apelul copilului la amintirile sale, la imaginația sa reproducti- vă. Este de remarcat puternica participare afectivă mai ales la acei elevi care au realizat desene pe baza unor amintiri proaspete culese din realitatea înconjură- toare. tn general, elevii apelează rar în realizările lor plastice la sce- ne imaginate din cele auzite. To- tuși s-au înregistrat și excepții. Ne-au surprins de exemplu deo- sebit de plăcut desenele-scrisoare redind o scenă din lucrarea sim- fonică cu program „Petrică și lupul" de Procofiev. pe care ele- vii din această clasă au asculta- t-o în cadrul unei audiții orga- nizate de noi în afara clasei. De altfel eleva care a executat acest desen dovedind posibilități de redare plastică peste limitele vîrsiei respective, ca și alți cîțiva elevi de clasa l-a studiați de noi și cuprinși în aceeași categoric, confirmă necesitatea aplicării u- nor variante educative pe aceas- tă linie. Bunele rezultate obținute prin desenele-scrisoare pe bază de memorie ne-au hotărît ca pe mar- ginea celor prevăzute în pro- gramă cu privire la dezvoltarea imaginației prin desen, să expe- rimentăm la elevii de clasa l-a e- fectuarea unor desene tematice care să apeleze la memoria lor, la imaginația lor reproductivă. Astfel am realizat la aceeași cla- să l-a desenele cu tema : „O scenă dintr-un joc de Iarnă". Cele 32 desene s-au deosebit vă- dit între ele. Sprijinindu-se pe datele din memorie în ceea ce privește diferitele jocuri de iar- nă. imaginația elevilor a lucrat. Interesantă apare la aceste de- sene confruntarea între cele re- date plastic și cuvintele explica- tive scrise de elevi. Astfel un e- lev scrie : „Doi copii fac un om de zăoadă", dar desenează în plus încă trei copii : unul în pi- cioare, ceilalți pe sanie. Altul care a desenat un om de zăpadă și patru copii —doi în centru bă- tîndu-se cu zăpadă, unul în sanie întors cu spatele și altul lîngă omul de zăpadă cu fața spre noi și care scrie : „Am făcut doi co- pii bătîndu-se cu zăpadă" răs- punde la întrebarea noastră: „Copilul de lîngă om și copilul din sanie nu vor să se uite la cei care se bat". Se pare că explica- ția acestei inconcordanțe între desen și cuvintele scrise își are o explicație : elevii și-au fixat un subiect al desenului, cu eroi principali în acțiune, restul con- siderat de ei simplu cadru nu-1 mai pun la socoteală. Iată încă o confirmare a acestei presupuneri. Pe un desen scrie : Doi școlari se dau cu sania" și sînt desenați trei — doi care cad de pe sanie, rostogolindu-se și unul care alu- necă mai departe nestingherit. La un alt desen cu această temă, aceeași inconcordanță între cu- vinte și realizarea plastică are un substrat mai adînc. Astfel pe foaie scrie: „Doi băieți se bat cu zăpadă. Un băiat face un bul- găre", dar în mijlocul desenului se mai vede un copil. La între- barea noastră elevul care a de- senat răspunde : „Cel din mijloc sînt eu și rid de ei“. Prin ur- mare el. ca spectator la subiectul realizat, nu s-a socotit, dar s-a desenat ca să exteriorizeze cum- va participarea sa afectivă Ia propria-i realizare plastică. Intensa contribuție a imagina- ției ia desenele-scrisoare pe bază de amintiri și în general la de- senele tematice din memorie ale elevilor de clasa l-a a dovedit eficiența lor din punct de ve- dere educativ. In ciuda inconcor- danței dintre realizarea plastică și explicația prin cuvinte, am putea spune, chiar datorită ace- stei inconcordanțe, că desenele tematice ale elevilor de clasa l-a se relevă în mod frecvent printr-o notă personală. Anumite particularități de ex- primare prin desen ale elevilor de clasa l-a, ale elevilor mici în general au apărut mai con- turat prin aplicarea probelor de desen la clasele a III-a și a V-a, rezultatele tuturor probelor pri- vindu-se în comparație. După cum arată probele-desen aplica- te la clasele a III-a din școlile în care se desfășoară cercetarea noastră, mai mult de 50% din elevii de această vîrstă își a- xează încă realizările plastice pe amintiri din viața lor, pe date din memorie. Puși în situația de a realiza un desen din imagina- ție pe baza lecturii prealabile a unei povestiri sau poezii cu con- ținut narativ, numai un procen- taj de 30% dintre ei izbutesc să îndeplinească fericit sarcina. Așa de pildă la aplicarea în clasa a III-a A de la Școala medie nr. 52 București, a probei-desen cu tema ..Iarna pe uliță" de Geor- ge Coșbuc — în cadrul căreia elevii au avut ca sarcină să-și aleagă un moment preferat din respectiva poezie citită de noi în prealabil întregii clase și să motiveze în scris pe spatele foii de desen alegerea făcută, 20 de elevi din 36 nu s-au oprit la nici o scenă din poezie și s-au măr- ginit la a reda scene din jocurile copiilor, iarna. Motivatii ca a- cestea „Mie mi-a plăcut această scenă" pentru că în ea se arată jocurile de iarnă ale copiilor la sate' se repetă frecvent în dife- rite variante. Uneori în aseme- nea motivații apelul la amintiri din viața proprie apare direct. Astfel o elevă scrie : „Mie mi-a plăcut acest moment pentru că-mi amintește cum am învățat să merg cu sania și să mă bat cu zăpadă" iar o altă elevă: „Mie mi-a plăcut această scenă pen- tru că mi-a amintit întîmplările petrecute în vacanța de iarnă și frumusețile peisajului de iar- nă" (desenul respectiv denotă în- tr-adevăr sensibilitate pentru frumusețile naturii percepute an- terior de elevă). In sfirșit pe unele desene găsim explicații re- feritoare la scene din poezie. De exemplu : „Mie mi-a plăcut cum baba apără pe micul Barbă Cot de ștrengarii aceia de copii și de aceea am ales această scenă". Uneori asemenea explicații vă- desc sensibilitate pentru expre- siile colorate din poezie ca „au sub dînsa șapte sate adăpost* sau „gură fac ca roata morii". Insă nici unul din desenele res- pective nu concordă cu explica- ția prin cuvinte : toate înfățișea- ză. invariabil aproape, copii ju- cîndu-se intr-un cadru de iarnă. BBS : ■ ssiiiii S, - . • -J Prin urmare înclinarea în rea- lizările plastice cu temă spre desenele din memorie pare a fi valabilă și pe această treaptă de dezvoltare a elevilor mici. O explicație a acestei constatări pare să fie însă și lipsa de exer- cițiu a imaginației elevilor la o- rele de desen în anii școlari parcurși. De altfel comparind de- senele elevilor de clasa a III-a cu cele din clasele l-a la care am aplicat de la început probele noastre — procedee, am consta- tat că deși în realizarea tehnică izbutește Ia clasa a III-a un pro- centaj mai mare de elevi, în spe- cial în redarea mișcării, a colo- ritului natural, desenele elevilor de clasa l-a apar uneori mai variate din punct de vedere al subiectelor tratate în cadrul a- celeiași teme. Este, fără îndoială, și aceasta o consecință a grijii exagerate pentru redarea „corec- tă" în dauna educației artistice în cadrul activității plastice in- dependente. Referindu-ne acum la cele con- statate prin analiza probelor la elevii din clasa a V-a cuprinși în cercetare, putem arăta că unii elevi care vădesc în compuneri o deosebită forță a imaginației creatoare, în desene nu izbutesc să-și exprime impresiile în ca- zul în care știu că nu pot îmbi- na posibilitățile plastice cu cele expresive. Această reținere — care nu se manifestă la elevii mici — se explică desigur prin creșterea autocontrolului în rea- lizările artistice. Dar atunci cînd preadolescentii de clasa a V-a sînt înarmați cu o anumită înde- mînare tehnică pentru desen, ei arată o deosebită predilecție pentru exprimarea pe cale plas- tică a trăirilor personale inten- se specifice vîrstei. In acest caz se observă frecvent la preado- lescenții de clasa a V-a tendin- ța de a însoți compunerile libere cu desene. Astfel de desene au însoțit multe din compunerile e- levilor din clasa a V-a de la Școa- la medie „Petru Rareș' din Pia- tra Neamț (de pildă compunerea avînd subiectul „Cum va arăta orașul meu într-un viitor apro- piat' sau compunerea în care elevii au avut de realizat des- crierea unei picturi. Aplicarea probelor sub formă de desene-tematice la elevii de clasa a V-a ne-a dovedit încă o dată deosebita eficacitate edu- cativă la această vîrstă a dese- nelor cu conținut etico-social. Astfel relevăm desenele elevi- lor din clasa a V-a de la Școala nr. 2 Piatra Neamț cu tema : „Orașul nostru înflorește". Re- marcăm la aceste desene în care se oglindesc puternic Săvineștii. noile construcții ale orașului pe fundalul măreț al Cernegurei șl al celorlalți munți locali străju- iți de Ceahlău, împletirea ima- ginației creatoare cu impresiile vii culese din viață, din realita- tea înconjurătoare în plină cons- trucție socialistă. Tot analiza probelor-desene arată că elevii din clasa a V-a care au îndemina- re la desen arată înclinație pen- tru desenele din imaginație ins- pirate de opere literare. Astfel unii elevi din aceeași clasă la care ne-am referit mai sus au izbutit să creeze desene impre- sionante după poezia „Freamăt de codru" a lui Mihai Eminescu. Explicația prin cuvinte cerută de noi și la clasele a V-a este realizată frecvent la această vîrstă în stil colorat. Astfel o elevă scrie : „Freamăt de codru... O zi însorită în pădure. Păsăre- lele cîntă. Este un adevărat con- cert printre ramuri. Ce bine e răcoare, în pădure, pe marginea lacului !“ în deplină concor- danță cu acest stil, culorile de- senului exprimă echilibrul, seni- nătatea sufletească. De altfel se observă frecvent la desenele din imaginație ale elevilor de clasa a V-a un simț precis al culorii (însușire care lipsește la elevii mici, cu unele excepții la cei dotați). în desenele tematice ale elevi- lor de clasa a V-a se observă frecvent nu numai varietatea subiectelor alese, dar și o vădi- tă expresivitate a figurilor ome- nești, a naturii personificate. O astfel de expresivitate găsim în desenul unui elev din clasa a V-a a Școlii medii nr. 32 din Bucu- rești, la care explicația în cu- vinte : „Bucuria soarelui la ve- derea veseliei pe pămînt", con- cordă pe deplin cu imaginea lu- minoasă a soarelui personificat de acel elev. Ținem să subliniem că proce- deul de a se cere elevilor să pre- cizeze prin cuvinte pe foaia de desen ce anume au intenționat să realizeze plastic s-a dovedit a fi eficient nu numai din punct de vedere al metodicii de cercetare — în măsura în care relevă concordanța între intențiile ele- vilor și cele realizate prin de- sen — dar și din punct de ve- dere al influenței educative, de- oarece acest procedeu îi ajută pe elevi să completeze pe calea ex- primării prin cuvînt tendințele de redare a ideilor și impresiilor personale. Menționăm în încheiere că da- tele comunicate prin acest articol au caracter preliminar, ele ur- mînd a fi verificate și împlinite în viitoarele etape ale cercetării. PETRE BARBULESCU HA MUREȘ Trenurile treceau rar și nere- gulat. Porneau grăbite din sta- ții ca să încetinească în plin cimp, in apropierea podurilor 1» construcție. în mersul agale al trenului personat, dintr-un comparti- ment de clasa a Hl-a, Teofil ur- mărea melancolic rănile încă deschise, ale războiului în care participase și el, luptînd pentru eliberarea meleagurilor spre cere se îndrepta acum cu nu. mirea de profesor în buzunar. De la un timp, panta abruptă a dealurilor aride de pe malul sting al Arieșului îl absorbi cu iotul. La o cotitură, se ridică și deschise geamul. își simți ini- ma accelerîitdu-și bătăile. Re- cunoscu locul unde căzuse ră- nit după ce trecuse, in fruntea plutonului său de pușcași, acest curs de apă repede. Lipit de geam a revăzut în minte, mul- tă vreme încă, întreaga opera- ție pînă în cele mai mici amă- nunte... * . v Cînd trenul s-a oprit in gara te destinație, tinărul profesor și-a luat geamantanul, a coborît hotărit, ca un om care știe ce vrea, in fața gării mici, mai mult o haltă, se aflau adunați grup o mulțime de săteni îm- brăcați în albul lor port arde- lenesc. tn mijlocul lor un băr- bat între două virste, in salope- tă cenușie, le vorbea cu însu- flețire. La apropierea străinu- rm s-a oprit privindu-l bine- voitor, dar totodată scrutător și curios. După ce le-a dat bună ziua, Țeofil le-a cerut informații ‘^-despre școala de 7 ani din co- muna lor. Un țăran în vîrstă, Voinic și cu mustața tunsă scurt, s-a crezut cel mai îndrep- tățit să i le dea : — Ține d-ta numai drumul drept înainte, că te scoate sin- gur la școală ; dar școala noas- tră n-are decît două săli de clasă, așa că nu știu ce fel de școală de 7 ani cauți d-ta la noi. Ești cumva numit învățător in ^^satul acesta ? 1 — Da, sînt numit la școala dumneavoastră, profesor. — Profesor ? 1... s-au mirat, într-un glas, sătenii. — Atunci să știi că e o gre- șeală Ia mijloc — a continuat bătrînul — că noi nu avem in sat profesori. — Nu este nici o greșeală. tovarăși. Dumneavoastră aveți în sat o școală de șapte ani ji eu voi fi profesor la această școală. — Așa este, tovarăși, încu- viință omul care le vorbise pînă atunci sătenilor și care se și oferi să-l conducă pe Teofil. Era secretarul organizației de bază din comună. — Lasă că are să fie bine aici la noi — ii spuse el lui Teofil. Avem să facem treabă frumoasă împreună eu dum- neata și cu ceilalți colegi ai du- mitale, profesori, care vor mai veni. — Dacă nu te superi, dum- neata unde ai terminat facul- tatea ? — La București. — La București ? Și vei ră- mîne la noi ? Răspunzind afirmativ. Teofil i-a relatat, pe scurt, motivele care l-au determinat să-și ceară singur repartizarea la o școală sătească de 7 ani de pe plaiu- rile acestea. Viața la sat nu-i era necu- noscută. S-a născut și el in sat. A terminat școala normală și a funcționat înainte de 1944, cinci ani, ca învățător prin diferite sate de pe cuprinsul țării. Se atașase sufletește de copii, care la lecții îi sorbeau cuvintele cu sete și suferea alături de ei și de părinții lor cînd piedicile materiale le barau drumul mai departe, spre școli mai înalte. A trăit cu intensitate tragedia talentelor și capacităților con- damnate să rămînă în întune- ric, neafirmate. Asemenea realități îl pusese- ră ?e gin duri și-l frămintau, cînd a părăsit lumea satului și a plecat să-și iacă studiile uni- versitare. Au urmat destule greutăți. înainte de masă era: în- vățător la școala de aplicație, după-amiază pedagog la școala normală, iar seara, după ce se stingea ultimul bec din dormi- toarele elevilor, student. O dată cu absolvirea facultății a uitat toate greutățile întîmpinate și, cînd a luat cunoștință de în- ființarea școlilor de 7 ani, a cerut să i se dea un post în- tr-un sat de pe meleagurile de care-l legau și suferințele răz- boiului și amintirile anilor de învățător. Dumitreseu, un coleg de fa- cultate, îi propusese un post de bibliotecar la Biblioteca univer- sității, unde el reușise să se încadreze. Cînd a auzit că și-a cerut repartizarea la o școală de 7 ani dintr-un sat ardelenesc l-a mustrat cu strășnicie și l-a ironizat m toate chipurile. L-a slăbit numai după ce Teofil l-a asigurat că se duce pentru scurt ' timp și că ii va scrie eînd e e«- zul să-i facă cerere de angajare la bibliotecă. ir Secretarul, văzindu-l absorbit atit de mult de prvpriile-i pin- duri, nu l-a mai întrebat nimic mult timp. Mergeau alături unul de altul, în tăcere. împre- jur calmul toamnei de septem- brie, stăptnea o liniște cum numai la sat o intîlnești și care lut Teofil îi facea nespus de bine. Pe stingă drumului, pină de- parte, se întindea cimpia pe care se profilau un canton și niște case. — E un sat care ține de co- muna noastră. Și de acolo au să vă vină elevi — a ținut să mai lege vorba tovarășul se- cretar. Pe dreapta, era un parc im- punător ai cărui copaci bătrini își fremătau ușor frunzișul. In mijlocul lui se vedea, solitar, fostul conac boieresc. — Ce zici, tovarășe profesor, este potrivit pentru local de școală ? — Potrivit, dar păcat că nu este al școlii. — Va fi. Are paisprezece ca- mere. Înainte, copiii din comu- na noastră nu îndrăzneau nici măcar să privească prin gardul de sirmă ghimpată. Au ajuns în fața școlii: o clădire mică, gîrbovită de vre- me, acoperită cu șindrilă; se- m ..i cu un vagon uzat, scos din inventar. I-a întimpinat directorul școlii care a vorbit noului profesor despre sat și săteni, despre elevi. L-a con- dus apoi la o gazdă care i-a < ferit o cămăruță mică, dar cu- rată și îngrijită. In săptămina următoare, cu ajutorul sătenilor care au venit la muncă voluntară, fostul co- nac s-a transformat intr-un local de școală cu 7 clase. Pe tinărul profesor il găseai de dimineața pină seara printre lucrători ba dind un sfat, ba o mină de ajutor, ca un veritabil șef de șantier. Sătenii l-au în- drăgit văzîndu-l atit de harnic și priceput. Spre sfîrșitul săptăminii sosi și o profesoară de matematică. O chema Ana. Înăltuță, subțire, blondă, cu ochi de cicoare, nu- mai zîmbet și voie bună. Cursurile începură în a doua săptămînă. Copiii celor trei sate se dovediră la înălțimea pre- zentării făcute de directorul școlii. Totul era plăcut la ei; și vioiciunea, voioșia, dar, mai cu seamă, silința lor la învăță- tură. Ei l-au legat și mai mult pe Teofil de satul acela. Cei doi profesori veneau foarte bine pregătiți la lecții. Fruntea lui Teofil, de obicei înnourată, se însenina în compania tinerei lui colege. Păcat că erau amîn- doi permanent ocupați. A na asista însă uneori la lecțiile lui Teofil, care avea mai multă experiență pedagogică decît ea. Își pregăteau împreună lecțiile. Cu cit trecea timpul lucrurile toate din jur, mediul întreg le devenea mai familiar, mai al lor. Munca în școală le dădea satisfacțiile visate tn anii cînd se pregăteau să devină pro- fesori. Intr-o după amiază, cînd se aștepta mai puțin, Teofil primi o scrisoare. Era de la colegul lui, Dumitreseu. Ii trimitea nu- mirea la Biblioteca universită- ții. In clipa aceea Teofil a avut cea mai zguduitoare imagine. S-a văzut înconjurat parcă de toți elevii lui care-l priveau întrebători, fără să spună o vorbă, fără să schițeze un gest, atenți la ce avea să decidă el. Și Ana era printre ei. Și Ana il privea tot atît de stăruitor, ba mai stăruitor și mai atent ca elevii, într-o încordare mai puternică. In ochii ei luceau discret lacrimi care nu puteau fi slăpinite. Teofil a rupt cu gest hotărit numirea de bibliotecar. Elevii și Ana n-au știut însă nimic. LEON FETTI Bistrița Locuim în același bloc. Tatăl lui este zugrav, mama lucrează zidărie, la blocurile ce răsar, mereu, în jurul nostru, așa ca peste noapte. Liota de copii zburdă în jurul giganților din cărămidă, beton armat și fier. Minică, pe lîngă macaraua enormă ce rîde în soa- re întocmai ca în cîntec pare o musculiță rătăcită în fața unui elefant. „Macarale, Macarale Rîd în soare ! Macarale !...“ Atît știe și Minică. Și-i zice, și îi tot zice pînă răgușește. In localitate nu avem încă un cămin de zi. Avem doar două grădinițe și Minică va merge a- bia la toamnă la grădiniță. Pînă atunci, rămîne în grija noastră, „a blocului". Participă la toate jocurile copiilor. El este „elevul dintr-a întiia". De la geam urmăresc jocul de-a „învățătoarea și elevii". O fetiță, într-a patra pare- mi-se, este „învățătoarea". Și-a făcut rost de pe undeva de-o ra- mă de ochelari și privește în- cruntată prin ea la cei 7-8 „elevi". In -față, are un caiet — catalogul. — ionescu Angela ! — Prezent ! răspunde o mo- M gîldeață știrbă, cu funde mari roșii și rochiță în picățele. — Să ne spui 1u cît fac doi ori doi ? — Patru ! — Binee ! Dar trei ori trei ? — Nouă ! — Foarte bine ! Și așa, elevii și elevele dau răs- punsuri care merită nota zece. Minică este lăsat la urmă mai totdeauna. — Tovarășă învățătoare, se aude un glăscior subțire, pe Mi- nică nu l-ați ascultat astăzi. — Daa ! se încruntă ușor învă- țătoarea — da, să-I ascultăm și pe Minică. Elevii îl îmbulzesc mai în față și Minică, intimidat, se apropie sfios de „tovarășa învățătoare". E negricios tare la față, și părul lui e numai cîrlionți ; are ochi ro- tunzi, lucitori ca smoala pe care o toarnă parchetarii în blocul cel nou, un nas cît un năsturel și gura mică, roșie și plină. Din pantalonii de doc îi scapă mereu un colț de cămașă, pe care cîte o fetiță grijulie i-1 vîrâ iar la loc. — Ei, Minică ! rostește rar „to- I N I C A varășa învățătoare". Să numeri pînă la zece ! Și Minică începe : — Unu, doi, trei, șapte, novă... — Nu-i bine ! se aude glasul cam aspru al învățătoarei. Ai greșit ! la-o de la început ! Și Minică începe iar cu tremur în glas : — Unu, doi, trei, șase... — Iar ai greșit ! Dar pe Minică îl îneacă plîn- sul. — Nu știi lecția ! Ai să stai la arest! Tu Nicușor rămîi cu el să-l înveți să numere pînă la zece ! O fetiță, cu șorțuleț alb și pă- rul în vînt, colegă se pare de-a „tovarășei învățătoare", o ia cam repede : — Așa ai văzut tu că face to- varășa învățătoare a noastră ? Rămîi’ cu el la meditație ! „Tovarășa învățătoare" rămîne pe gînduri cîteva clipe, apoi răs- punde : — Da ! Dar ce ? Eu nu-s învă- țătoare de adevărat! ...Și cîrdui de copii o ia la goa- nă spre macara. Nicușor, bineîn- țeles, uitînd de sarcina trasată, își lasă „învățăcelul" și fuge pe urmele celorlalți. Minică a rămas singur. Am coborît la el : — Ce-i cu tine, Minică ? mă fac că nu știu cele întimplate mai înainte. — Sînt la arest ! — Da ? Și pentru ce ? Nodulețul de om oftează lung : — N-am știut să număr și ei au plecat la macara... E gata-gata să plîngă. — Hai la mine să te învăț eu ! Mi-a prins degetele ca într-un clește micuț și fierbinte și am in- trat amindoi în casă. După ce i-am spălat mîinile și fața, i-am dat ceva de mîncare, apoi i-am adus zece bomboane, pe care Minică le-a mîncat pe rînd, zdrobindu-le între dinți, cu ronțăieli de șoricuț. Și pe fiecare a numărat-o tare, așa ca să nu uite cîte a mîncat. — îți pare bine că ai să mergi la grădiniță, Minică ? — Da ! a răspuns el. Și ochii- lui au lucit mai tare, de parcă smoala lor s-ar fi aprîns. — Și pentru ce îți pare bine ? ]-am iscodit mai departe. — Așa ! Am să mă joc, am să tovăț poezii și cîntece. Mi-a spus mie Marinela. Și-am să fiu cu copii mulți... da' nu mari. Tot așa ca mine ! Și ne dă și plastilină Ia grădiniță... — Și ce ai să faci tu cu plasti- lina ? — Am să fac flori și mașini... și blocuri... — îți place să faci blocuri, Mi- nică ? — Da ! a sărit Minică de pe scaun. Da ! Cînd o să fiu mare am să fac numai blocuri. Multe, multe !... Am rămas amîndoi cu privi- rea la macaraua ce ridică acum, ca pe un fulg, un pilon de beton. — Mă duc ! a spus Minică. l-am dat drumul și peste cite- va clipe l-am zărit lîngă macara. Dar glasurile subțiri m-au smuls gîndurilor. Tinîndu-se de miini, ceata de copii, avîndu-1 pe Minică în mijloc, cîntâ jucînd în jurul namilei de metal: „Macarale, Macarale, Rid în soare ! Macarale...1* GRAZIELA NICOLAESCU Comănești PAGINA 11 Elevi in tabere Activitatea de vară cu elevii de toate' vîrstele se afla în plină des- fășurare. Tabere centrale, regionale și locale,' baze- turistice, cluburi or- ganizate pe întreg cuprinsul țârii reunesc pe copii în activități care le - fortifică organismul, îi recreează,' le dirijează atenția spre' ocupații cafe le îmbogățesc cunoștințele,, le dez1 voltă intelectul și contribuie la în- zestrarea lor cu cele mai nobile însu- șiri umane; Comandamente special organizate veghează ca pretutindeni să se dea toată atenția vacanței ele- vilor — condițiilor materiale și con- ținutului muncii — ca pretutindeni odihna școlarilor să fie deplin asigu- rat?.. Ceea ce caracterizează în acest an preocupările privind vacanța de vară sint căutările pentru înlăturarea ve- chilor tipare și pentru găsirea unor noi forme de activitate —- mai pe gustul copiilor, mai antrenante și totodată mai folositoare din toate punctele de vedere. în regiunea Brașov, de exemplu, unde activitatea celor mai multe ta- bere se desfășoară în aer liber, în locuri pitorești, se organizează ma- . nifestări și acțiuni variate, plăcute. Excursiile cu bicicleta, pescuitul, scăldatul și plaja, drumeția pe cără- rile umbroase ale pădurilor, fotbalul, voleiul, feluritele întreceri sportive, cultural-artistice etc. fac inutilă „munca de lămurire" a copiilor, căci ei de abia așteaptă să participe Ia asemenea acțiuni. Sînt cu deosebire gustate excursiile cu bicicleta pe care le organizează unele tabere locale din Mediaș, jocurile de orientare ca acela intitulat „Slăvit fii, August 23", care a avut loc în parcul „Sub Arini" din Sibiu cu participarea co- pn'or de la tabăra Școlii de 8 ani nr. 5, sau programele umoristice de Joc pionieresc în tabăra de la Mogoșoaia genul celui cu titlul „Haz alături de pescari", desfășurat în cadrul taberei de pe lîngă Școala de 8 ani nr. 3 din Sil Jiu. De mare trecere se bucură în nodul copiilor din acest oraș ta- băra de corturi, amplasată în locu- rile pitorești,de la Păltiniș, unde, în serii de 6îte 40, cei mai buni la carte dintre pionierii orașului petrec cîte o săptămînă în aer liber. O tabără similară s-a organizat și la Pădurea-Bazoș, în împrejurimile Timișoarei. Așa cum ne scrie prof. L. Dunajecz, copiii de la aeeastă ta- bără situată pe malul Timișului, sînt antrenați în jocuri colective și indi- viduale, la excursii în pădure, la baie, în întreceri de înot, polo, pescuit, în concursuri de tenis de masă sau de tir, au posibilitatea să citească cele mai frumoase cărți de la biblioteca ambulantă, să vizioneze filmele și programele de la televizor, să au- dieze muzică etc. Dar cel mai inte- resant lucru pentru fiecare elev ve- nit în tabără este vizitarea rezerva- ției științifice din Bazoș, care are aproape 400 de specii de arbori și arbuști din toate continentele lumii. Și în regiunea Argeș s-au luat mă- suri pentru a-i atrage pe copii în acțipni interesante și atractive. De exemplu, în tabăra de la Lotru co- piii au fost antrenați într-o acțiune intitulată „Viața și ocupațiile locui- torilor din satele vecine", în cadrul căreia strîng .material folcloric. Tot aici a fost inițiat un concurs de de- sene inspirate din viața petrecută în tabără, din pitorescul locurilor în care copiii își petrec vacanța. Con- cursul s-a încheiat cu o expoziție a celor mai reușite creații și, bineînțe- les, cu premii. în taberele de la Rucăr, Păuleasa și Cozia au dat un deosebit farmec zilelor vacanței concursurile „Cel mai bun înotător", „Cel mai bun alergător", întrecerile de orientare tu- ristică, jocurile dinamice sub formă de ștafetă ș.a. Pe aceeași linie a căutării unor forme cît mai atractive de muncă cu copiii în cursul vacanței se înscriu inițiativele luate în regiunea Dobro- gea, unde au loc jocuri pionierești pe plajă și în tabere, lecții de înot pentru începători, cursuri de învă- țare corectă a dansului (organizate în tabăra de la Năvodari cu ajuto- rul elevilor de la Școala de coregra- fie din București), simpozioane cu teme ca „Muzica ușoară și tineretul" (organizat în aceeași tabără cu con- cursul elevilor de la o școală de mu- zică), carnavaluri ale pionierilor etc. Precum se vede — pretutindeni preocupări pentru a da zilelor va- canței cît mai mult farmec, un bogat conținut instructiv și educativ, un pronunțat caracter reconfortant. De- sigur, aceste preocupări nu înseam- nă totul. Li se adaugă o grijă aten- tă pentru problemele de organizare, pentru respectarea cerințelor peda- gogice, pentru asigurarea materiale- ' lor necesare bunei desfășurări a ac- țiunilor îndrăgite de copii, pentru popularizarea largă și vie a acestora, astfel încît toți copiii' să ia cunoș- tință de ele și să se simtă, din capul locului, atrași de conținutul lor. îti multe regiuni s-a luat măsura de a se afișa din vreme, la locuri vizibile programul din tabere, de a-1 anunța prin stațiile de amplificare loeale. ■ Se manifestă o preocupare stărui- toare pentru modul în care se or- • ganizează munca de vară cu elevii și, bineînțeles, grija de a desemna pentru această activitate buni orga- nizatori, buni pedagogi, oameni cu dragoste pentru copii și animați de dorința de a le face zilele vacanței de neuitat. CORESPONDEZIA SINAIA în viitorul an școlar — ne scrie directorul Școlii medii din Sinaia — profesorii de științe naturale și elevii școlii-vor dispune de o seră experimentală pe o suprafață de 132 m p. și un teren pentru răsadnițe de peste 100 m.p. Ideea construirii unei asemenea sere a pornit de la necesi- tatea didactică a aplicării diferitelor cunoștințe de științe na- turale pe toată perioada anului școlar. Devizul estimativ, în- tocmit de un tehnician, membru al comitetului de părinți, s-a ridicat la suma de 60.000 lei. Folosirdu-se resursele locale și munca patriotică s-au obținut economii față de deviz de 40.000 lei. DEJ Colectivul de cadre didactice de la Școala medie din Dej — ne comunică profesorul Gavril Galea — s-a străduit să inițieze forme din ce în ce mai eficace în activitatea cu părinții. De un mare interes s-a bucurat în rîndurile părinților acti- vitatea lectoratului pedagogic. Iată cîteva din temele prelucrate în cadrul lectoratului : Educarea atitudinii comuniste față de muncă ; Rolul exemplului în educație ; Cum să pregătim copiii pentru viată;.Ce este preadolescenta și cum se manifestă ea; Rolul părinților în cultivarea vorbirii corecte a copiilor ; Edu- cația copiilor nervoși ; Recompense și pedepse ; Contribuția fa- miliei la formarea bazei concepției științifice la copii; Colabo- rarea familiei cu școala și organizațiile de tineret în educarea științifico-ateistă a elevilor etc. De obicei, conferințele au fost urmate de programe artistice sau de diafilme ca : „Educația copilului în familie", „Grija parti- dului nostru pentru educarea comunistă a tineretului", „Actua- litatea în imagini" ele. Colectivul școlii a acordat o atenție deosebită și lectoratului cu părinții elevilor din internat și ai celor care făceau naveta. NEGREȘTI IAȘI Copiii colectiviștilor din comuna Pîncești, raionul Negrești — ne scrie tovarășul loan Trifan —- vor începe anul școlar 1964—1965 într-un nou local. Noua școală a fost de curînd termi- nată fiind compusă din patru săli de clasă, cancelarie, depen- dințe ele. La ridicarea noii construcții au contribuit și părinții elevilor, care au efectuat prin muncă patriotică lucrările ce nu necesitau calificare. Ei au realizat o economie de peste 20.000 Iei. ARAD Școala pedagogică din Arad — ne aduce la cunoștință prof. Gh. Crep — a organizat de curînd, pentru absolvenții anului V, o instructivă excursie. Primul obiectiv a fost Oradea, unde am realizat un prețios schimb de experiență cu școala pedagogică soră, după care am vizitat băile „Victoria" și „1 Mai", apoi pîrîul Pețea. spre a cunoaște nufărul de apă termală (Nimphaea. lotus termalis), declarat monument al naturii. Pătrunzînd spre Munții Apuseni, autobuzele ne duc la un alt monument al naturii — peștera Meziad — cu vestitele și impresionantele sale formațiuni de stalagmite și stalactite, cu, resturile de fosile ale unor străvechi animale etc. în orașul Cluj a impresionat cromatica vie și atrăgătoare a șirurilor noi de blocuri, renumita grădină botanică, cu impu- nătoarele ei sere, cuprinzînd tot felul de rarități exotice. Obiectivul principal la Turda a fost fabrica de sticlă, unde elevii au putut urmări procesul tehnologic pentru obținerea acestor produse în sortimente variate. Trecînd prin Cîmpia Turzii, vizităm locul unde în anul 1601, a fost decapitat mișelește Mihai Viteazul, apoi, înaintînd în bazinul hidrografic al Arieșului, cercetăm impresionantul mo- nument al naturii — Cheile Turzii, dăltuit în calcar timp de milenii, de către pîraiele Hașdatelor și Turenilor. Exemplarele de roci și plante rare adunate de aci x'or îmbogăți colecțiile școlii. —I Multe au avut de învățat tinerii excursioniști și din vizitarea Muzeului etnografic sătesc din comuna Lupșa, unic în țară, con- ținînd obiecte lucrate exclusiv de moți, din timpuri imemorabile și pînă astăzi, cetatea din Alba-Iulia cu celula în care a fost încarcerat Horia, muzeul Bruckenthal din Sibiu, muzeul arheo- logic de la Sarmisegctuza cu valoroasele obiecte datînd din epoca romană, ca și parcul din Tg. Jiu cu unele din cele mai valoroase lucrări ale lui Brîncuși'. Precum se vede, viitorii învățători au avut multe de învățat din excursia lor. CONCURSURI INSTITUTUL DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI anunță scoaterea la con- curs a postului didactic de conferen- țiar la disciplinele Hidrologie și me- teorologie, Mașini hidraulice și stații de pompare — poziția 4 din statul de funcțiuni al Catedrei de hidraulică și construcții hidrotehnice, pe anul 1964/1965. Persoanele care doresc să participe la concurs vor înainta în decurs de o lună de la publicarea prezentei, o cerere adresată rectorului Institutu- lui de construcții București, b-dul Republicii nr. 176, raionul 23 August, însoțită de următoarele acte : ~ Copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echiva- lent de studii superioare ; Copie legalizată de pe diploma de doctor sau candidat în științe; Copie legalizată de pe atestatul de profesor sau conferențiar ; — Lucrările științifice ale candida- tului într-un exemplar ; — Certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de in- stituția în care acesta își are funcția de bază ; — Memoriu de activitate didactîco- științifică, semnat de candidat ; — Autobiografie. Cei ce funcționează într-o institu- ție de învățămînt superior sînt obli- gați să comunice în scris rectorului, înscrierea la concurs. Orice informație suplimentară se poate cere la rectorat. INSTITUTUL PEDAGOGIC DE 3 ANI DIN CONSTANȚA anunță con- curs pentru ocuparea unul post de conferențiar la catedra de științe na- turale, disciplina morfologia și fizio- logia plantelor, poziția 4. Pentru înscrierea la concurg, can- didați! vor prezenta la rectoratul in- stitutului, în termen de o lună de la publicarea prezentului anunț, ur- mătoarele acte (în dublu exemplar) : copie legalizată după diploma de stat sau actul echivalent de studii superioare ; copie legalizată după di- ploma de doctor în științe sau can- didat în științe ; copie legalizată după atestatul de profesor sau con- ferențiar ; certificatul de caracteri- zare a activității profesionale și so-: ciale a candidatului, eliberat de in- stituția (întreprinderea) la care a- cesta își are funcția de bază ; me- moriul de activitate didactico-știtnțt- fică semnat de candidat ; lucram® științifice ale candidatului. La concurs pot participa persoanele care posedă titlul de doctor în științe, de candidat în științe sau gradul didactic de conferențiar, pre- cum și persoane care, deși nu au titlurile superioare mai susmențio- nate, sînt specialiști de înaltă valoa- re, cu vechime în producție sau în aparatul de stat, care posedă studii superioare de' specialitate (diploma de examen de stat, licență) și au lu- crări în domeniul de specialitate a disciplinei pentru care se instituie concursul. Data concursului se va comunica direct candidaților. Informații suplimentare se pot ob- ține de la secretariatul institutului, b-dul V. I. Lenin 124. Constanța, te- lefon 43.G0. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20-Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din unitățile de învățămînt Tiparul : Combinatul Poligrafic Caja Scînteii. Pjața Scînteii București. j 40132 |