EDITATĂ DE MINISTERUL tNVĂȚĂMÎNTliUII Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVÂTÂMÎNT Șl CULTURA Anul XVI nr. 761 duminică 28 iunie 1964 8 pagini 25 bani COMUNICAT adresat cadrelor didactice de acad. ȘTEFAN BĂLAN ministrul învățămîntului A devenit 0 tradiție in viața școlii noastre noi sărbătorirea Zilei învățătorului. Ca in fiecare an. această sărbătoare prile- juiește o caldă manifestare a dragostei și prețuirii pe care în- tregul popor le poartă slujitorilor școlii, acelora care și-au de- dicat întreaga activitate nobilei îndeletniciri de a instrui și educa tineretul țării. In anii oare s-au scurs de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, eveniment de însemnătate istorică în viața poporului nostru, învățămîntul — sub conducerea partidului și a guver- nului — a obținut importante succese. Continuînd tradițiile progresiste ale școlii rominești, întregul învățămînt a fost așezat pe baze noi, realist-științifice, și s-a dezvoltat potrivit cu cerințele economiei și culturii socialiste. Șco- lile și-au deschis larg porțile pentru fiii oamenilor muncii. In învățămîntul de toate gradele sînt cuprinși, în prezent, peste 3 800 000 de copii și de tineri, față de cea. 1 780 000 ciți erau în 1938. In viața personalului didactic, ale cărui rinduri au sporit an . de an, au intervenit, de asemenea, schimbări esențiale. Învăță- torul sau profesorul de altădată, amenințat de șomaj, bătînd drumurile la bucurești in căutarea drepturilor sale și nu o dată l îndurînd umilința, este astăzi altul; anii liberi l-au Înălțat fruntea, redîndu-i demnitatea și garantindu-i dreptul la muncă și la un trai îndestulător. Dezvoltarea impetuoasă a școlii a asi- gurat fiecărui pedagog postul in învățămînt, spulberind pentru totdeauna din viața lui nesiguranța zilei de mîine. Paralel, prin grija partidului și guvernului, a crescut continuu nivelul de trai al personalului didactic. Recenta Hotărîre a Comitetului Cen- trai al Partidului Muncitoresc Romîn și a Consiliului de Miniș- tri al Republicii Populare Romîne cu privire la majorarea salariilor este o dovadă grăitoare a acestei preocupări. Măsurile pe linia îmbunătățirii condițiilor de trai ale învă- țătorilor și profesorilor au fost însoțite și de grija pentru con- dițiile lor de muncă. Localuri sănătoase, laboratoare și săli de curs bine înzestrate, un variat material didactic, manuale și lucrări de specialitate le în lesnesc activitatea, o fac mai rod- nică. Munca entuziastă și devotată pe care o desfășoară educatoa- rele, învățătorii și profesori * adus celor mai merituoși dintre ei numeroase distincții, *afine și medalii — expresie a înaltei aprecieri pe care o dag >&rtidul și guvernul activității lucrăto- _ rilor din învățămînt, a dragostei pe oare le-o poartă întregul popor. Răspunzînd grijii și prețuirii pe care partidul și guvernul Ie acordă personalului didactic, învățătorii și profesorii muncesc cu pasiune ; în școala nouă elevii își însușesc temeinice cunoș- tințe despre natură și societate, capătă deprinderi sănătoase de muncă, sînt educați în spiritul înaltelor idei ale marxism-le- ninismului, al dragostei față de popor și recunoștinței fierbinți față de Partidul Muncitoresc Romîn, în spiritul ideilor păcii și prieteniei dintre popoare. Bilanțul activității din acest an, încheiat nu de mult, este bogat și grăitor. Succesele în activitatea educatoarelor, învăță- torilor și profesorilor se adaugă realizărilor cu care oamenii muncii de pretutindeni cinstesc marea noastră sărbătoare — aniversarea a douăzeci de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist. Dragi educatoare, învățătoare*, și învățători, profesoare și profesori, cu prilejul Zilei învățătorului, în numele Ministeru- lui învățămîntului, vă felicit călduros pentru realizările obți- nute în activitatea dv. și vă urez sănătate** și noi și importante succese în îndeplinirea sarcinilor de mare răspundere de a in- strui și educa tineretul, de a răspîndi cultura pînă în cele mai ' îndepărtate colțuri ale țării noastre. In ziua de 24 iunie 1964 a avut loc plenara lărgită a Comitetului Central al Par-»- tidului Muncitoresc Romîn. La plenară au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului Central al! Partidului Muncitoresc Romin, miniștrii, conducători ai unor instituții centrale ^ll organizații de masă, primii secretari ai corn itetelor regionale P. M. R., șefii secțiilor/ C. C. al P. M. R„ redactori șefi ai ziarelor centrale, alte cadre de partid și de stat. Plenara C. C. al P. M. R. a examinat propunerile Biroului Politic al C. C. al P. M. R. privind majorarea salariilor la toate categoriile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii, creșterea plafoanelor de salarii în funcție de care se- acordă alocația de stat pentru copii și a adoptat hotăriri corespunzătoare. H O T Ă R I R E A Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii și creșterea plafoanelor de salarii in funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii Ființași ai muncii din școală Cu prilejul „Zilei Învățătorului" din acest an, prin- tr-un ordin al ministrului invățămintului s-au acordat titlurile de „Profesor fruntaș" și „Învățător fruntaș" unui mare număr de cadre didactice din învățămîntul de cultură generală, profesional șl tehnic, care au desfășurat o activitate îndelungată în domeniul învă* țămîntului și care s-au distins în munca instructiv- educativă și obștească. Publicăm în paginile IV, V și VI numele profeso- rilor, învățătorilor și educatoarelor cărora li s-au acordat insigna și diploma de „fruntaș*. Succesele de seamă obținute de oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, în dezvoltarea economiei naționale creează condiții pentru luarea unor măsuri de sporire a ve- niturilor tuturor categoriilor de salariați. înfăptuind politica partidului de industrializare socialistă a țării, de dezvoltare a agriculturii socia- liste, muncitorii, inginerii, tehnicienii, țăranii colec- tiviști și ceilalți oameni ai muncii au obținut reali- zări importante în toate domeniile economiei noastre naționale. In perioada 1960—1963 producția indus- trială a sporit într-un ritm mediu anual de 15 la sută, ceea ce a făcut posibil ca în anul 1963 produc- ția industrială să fie, pe ansamblu, cu 74 la sută mai mare decît în anul 1959. Calitatea și nivelul tehnic al produselor s-au îmbunătățit simțitor. Față de anul 1959, productivitatea muncii în in- dustrie a sporit în anul 1963 cu 37 la sută, iar pre- țul de cost a fost redus în măsură însemnată ; nu- mai în anul 1963 au fost obținute economii de aproape 700 milioane lei peste sarcina planificată de reducere a prețului de cost. Ca urmare a măsurilor de majorare a salariilor, luate de partid și guvern în anii 1960—1962, veni- turile salariaților au sporit în anul 1963 cu aproape 5 miliarde lei, în afară de fondurile de salarii alo- cate pentru creșterea numărului de salariați. în vederea ridicării în continuare a nivelului de trai al oamenilor muncii, Comitetul Central al Parti- dului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al R.P.R. au hotărît să pună în aplicare noi măsuri de majorare eșalonată a salariilor, de reducere a Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, GHEORGHE GHEORGHIUDEJ unor cote ale impozitului pe salarii, precum și de creștere a plafoanelor în funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor măsuri* Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Ro— mine , HOTĂRĂSC: I. Cu privire la majorarea salariilor' la toate categoriile de salariați: 1. Se vor majora salariile muncitorilor în medie cu 10 la sută. Pentru a se asigura o mai justă co- relare a salariilor, creșterile se vor acorda diferen- țiat pe ramuri și categorii de calificare, între 8 șt 12 la sută. 2. Se vor majora salariile personalului tehnic, in- gineresc, economic, administrativ precum și ale personalului de proiectare, în medie cu 10 la sută. 3. Se vor majora salariile tarifare ale personalului- de specialitate după cum urmează : — ale cadrelor didactice în medie cu 10 la sută î pentru învățători creșterea va fi în medie de 13 Ia sută, majorarea salariilor urmînd a fi mai accen- tuată pentru cadrele cu vechime mai mare în învă- țămînt ; — ale cadrelor medico-sanitare în medie cu 10 la sută ; pentru cadrele medii sanitare creșterea va fi, în medie de 13 la sută, majorarea salariilor urmînd i (Continuare în pag. a Il-a) Președintele Consiliului de Miniștri' al Republicii Populare Romîne^ ION GHEORGHE MAUREI Hotărîrea partidului și guvernului primită Coraiictului Central al Partidului Muncitoresc Romin și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariati, reducerea unor cote m munco de salarii ale impozitului pe salarii și creșterea plafoanelor in funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii (Urmare din pag. n din presă și edituri în medie justiție și procuratură, în din domeniul culturii, artei și din bune rezultate cit mai 2 501—3 000 lei lunar vor primi alocația începînd de la al trei- plafoanelor de salarii în func^Mk și mai mai bine, să fie cît mai te- Cu privire la reducerea unor II cote ale impozitului pe salarii sortimen- Cluj, B. OCTAVIAN cei de Mă care se efectua ramuri jorarea ție și bunuri de consum, de calitatea și în tele cerute de piața internă și la export; — creșterea continnă a productivității mobilizarea cît mai completă a rezervelor cu salarii tarifare între 3 001—3 500 primi alocația începînd de la al pa- niuncii și în dome- seestea puternic siliul velul alte 2 001—2 500 la al doilea următoarele ramuri și activități: industria alimentară de la 1 august ; industria ușoară de la 1 septembrie ; învățămînt, pentru cadrele didactice din jurul ziarelor, manifestîndu-și bucuria și hotărîrea de a răs- punde grijii partidului prin noi succese în muncă. acordă alocația de stat pentru copii se va cu începere de la 1 august 1964, eșalonat pe și sectoare de activitate, concomitent cu ma- sa! ariilor. ia în ei în lea copil ; — salariații lei lunar vor trulea copil. 2. Creșterea Brașov sau la Constanța, școlile de la orașe și sate s-au adunat în cancelarii pretutindeni în Hotărire, care încă o dată grija guvernului pen- 1. Se vor micșora cotele impozitului pentru sala- riile cuprinse între 800 și 1 700 lei lunar. Reducerea cotelor impozitului pe salarii însu- mează, la nivelul unui an întreg, 340 milioane lei. de Miniștri, începînd cu ramurile în care nî- salariilor este mai redus în comparație cu ramuri. a fi mai accentuată pentru cadrele cu vechime mai mare în munca sanitară ; — ale personalului de cercetare științifică' în me- medie cu 10 la sută. salariile cadrelor militare și — salariații cu salarii tarifare între lei lunar vor primi alocația începînd de copil ; — salariații cu salarii tarifare între colectivul nostru s-au strivit în timpul anului școlar care s-a încheiat acum să obțină didactic adăugă Popescu ni- ce aici 1. Plafoanele de salarii tarifare în funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii se majorează astfel: — salariații cu salarii tarifare de pînă la 2 000 lei lunar vor primi alocația pentru toți copiii ; continuă a lui colectiv, acesta a fost — eu sînt deci printre care se vor bucura și avantajele de vechime. frumoase. Vom face riile în — In — In — Tn școlile din profesorii, oamenilor cu entu- partidului In întreaga țară, profesorii și învățătorii au citit cu bucu- rie noua Hotărire a partidului și guvernului zilei de 25 împărțeau a fost pu- C.C. al tot ce ne va sta în putință pentru ca elevii să învețe cît asemeni școlii înlesnirile care învățătorilor și în manualele a subliniat că nu numai entu- cu vie însuflețire de cadrele didactice Un îndemn puternic pentru noi succese Deși elevii au intrat în va- canță, majoritatea învățători- lor și profesorilor continuă să se strîngă în aceste zile în can- celarii. Ii adună aici nu numai ultimele probleme ale anului școlar, nu sumai grija pentru organizarea vacanței elevilor sau pentru pregătirea noii e- tape de muncă ce va începe la 15 septembrie, dar și dra- gostea pe care o poartă școlii. Ne aflam în rîndurile pro- fesorilor de la Școala medie ce salariile noastre au cunos- cut o simțitoare creștere. Nu pot decit să-mi exprim bucu- ria de a trăi într-o țară unde grija față de nivelul de trai al oamenilor muncii se face atît de evident simțită. Țoale sînt pentru noi v imbold în muncă. fel cu întregul corp din școlile țării — tovarășa Constanța — și pedagogii din III. Cu privire la creșterea plafoanelor de salarii în funcție de care se acordă alocația de stat pentru copii: nr. 32 în dimineața iunie, cînd își „Scînteia" în care blicată Hotărîrea P.M.R. și a Consiliului de Mi- niștri cu privire la majorarea salariilor la toate categoriile de salariați, reducerea unor cote ale impozitului pe salarii și creșterea plafoanelor de sa- larii în funcție de care se a- cordă alocația de stat pen- tru copii. Ca tară, această demonstrează partidului și tru ridicarea velului de trai al celor muncesc, a fost primită și cu bucurie și entuziasm. munca de instruire și educare a elevilor — și în bună măsu- ră au reușit. Noua Hotărire a partidului ți guvernului m face să medităm insă cb (> mai multă exigență Ia răs- punderea noastră de educatori ai copiilor țării. înfăptuirilor și grijii partidului trebuie să-i răspundem și noi cu rezultate pe măsura însemnă- tății lor. Ne vom strădui ca rezultatele pe care le vom ob- ține în anul școlar viitor să fie die cu 13 la sută ; — ale personalului cu 10 la sulă ; — ale personalului medie cu 10 la sută ; — ale personalului din alte sectoare, in 4. Se vor majora militarizate din Ministerul Forțelor Armate și Mi- nisterul Afacerilor Interne, în medie cu 18—19 la sută, ținîndu-se seama că salariile acestor cadre nu au crescut cu prilejul majorărilor de salarii efec- tuate în u'timii ani. 5. Aplicarea majorării salariilor tuturor catego- riilor de salariați se va face eșalonat, începînd cu data de 1 august 1964 și încheindu-se în cursul tri- mestrului IV/1965. Pînă Ia sfîrșitul anului 1964 se vor majora sala- Citind și recitind cu mare atenție paragrafele Hotărîrii, învățătorii și profesorii de la Școala medie nr. 32 nu înce- tau să-și manifeste mulțumi- rea în legătură cu fiecare din- tre precizările ei, recunoștința față de grija partidului și a statului nostru, dorința de a răspunde acestei griji cu noi succese în muncă. — Noi învățătorii — spunea tovarășa Smaranda Cristescu — ne aflăm printre categorii- le de oameni ai muncii căro- ra partidul și guvernul le a- cordă o atenție, o grijă deose- bită. Iată cîte avantaje ni se creează prin această Hotărîre : sporirea salariilor în medie cu 13 la sută, reducerea impozi- telor, alocația de stat pentru copii este acordată acum în condiții și mai avantajoase. — Aceste măsuri ale parti- dului și guvernului — adaugă tovarășa Elena Danielescu — sint desigur un rezultat al succeselor obținute în dezvol- tarea întregii economii națio- nale. în creșterea productivi- tății muncii un rezultat al muncii harnice a întregului nost. u popor pentru înfăptui- rea sarcinilor trasate de partid. An de an am avut po- sibilitatea să vedem, concre- tizate în școlile noi, moderne spațioase care s-au ridicat meinic pregătiți, le vom cul- tiva în suflete dragostea fier- binte față de patrie, față de partidul nostru drag. Citind ziarele, discutînd în- trei ei, fiecare dintre învăță- torii și profesorii pe care i-am întîlnit în cancelaria Școlii medii nr. 32 leagă prevederile Hotărîrii de propria lor mun- că, de condițiile lor de viață, asupra cărora acestea se vor răsfrînge direct. — Am peste 30 de ani de cînd lucrez în învățămînt — arăta tov. Florica Panaitescu bucur mult că strădaniile noastre sînt cu atîta grijă răsplătite. Cită deosebire între situația tristă de ieri a învă- țătorului și situația lui de azi! Tovarășa Floreta Ciobotaru, directoarea adjunctă a școlii, traducînd gîndurile întregu- ziasmat de prevederile Ho- tărîrii, dar și însuflețit, mobi- lizat pentru a obține noi succese în munca de instruire și educare a viitoarelor gene- rații. pretutindeni noastre, în s-au făcut profesorilor, Pretutindeni în țară învățătorii și asemeni tuturor muncii, au primit ziasm Hotărîrea și guvernului. La care se distribuie gratuit co- piilor, în materialele cu care sînt dotate laboratoarele noas- tre, grija partidului față de învățămînt. Ne bucurăm acum, alături de toate categoriile de salariați, de o nouă sporire de salarii care vine la scurtă vreme, doar la trei ani după învățămîntul preșcolar și elementar (clasele I—IV) de la 1 septembrie ; — In industria materialelor de construcții, gos- podăria comunală și prestările de servicii de la 1 octombrie ; — în unitățile sanitare, pentru cadrele sanitare medii și inferioare de la 1 noiembrie ; — In silvicultură și industrializarea lemnului de la 1 decembrie. Aplicarea majorărilor de salarii pentru celelalte ramuri și activități se va face în cursul anului 1965 pe baza unui grafic ce se va aproba de către Con- IV. Punerea in aplicare a măsurilor arătate se va face pe bază de hotărîri ale Consiliului de Miniștri Ca urmare a aplicării măsurilor hotărite, venitu- rile salariatilor vor spori cu circa 400 milioane lei în anul 1964 și cu 3,8 miliarde lei în anul 1965 ; la nivelul unui an întreg, sporul de venituri va fi de 6,8 miliarde lei. Traducerea în viață a acestor hotărîri de sporire a veniturilor salariaților cere tuturor ministerelor, organelor centrale economice și întreprinderilor să asigure măsurile necesare pentru a realiza : — depășirea prevederilor planului de stat pe 1964 la producția industrială și agricolă și obținerea în continuare a unui ritm susținut de crești» a producției în anul 1965, pentru a crea în economie un volum sporit de mărfuri — mijloace de produc- niul reducerii prețului de cost al produselor, astfel îneît îmbunătățirea salarizării să aibă loc concomi- tent cu creșterea acumulărilor statului și a posibi- lităților sale de a dezvolta în continuare economia națională în ansamblul său; — continuarea acțiunii de ridicare a calității pro- duselor element hotărîtor pentru satisfacerea ce- rințelor consumatorilor interni și pentru asigurarea de condiții competitive pe piața externă. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Ro- mîn și Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne își exprimă convingerea că muncitorii, per- sonalul tehnic-ingineresc, economie și administrativ, precum și cadrele de specialiști din toate întreprin- derile și instituțiile republicii noastre vor întîm- pina aceste măsuri de ridicare a veniturilor lor in- tensifieîndu-și eforturile pentru realizarea sarcini- lor planului de stat în toate domeniile, sporirea producției și a productivității muncii, îmbunătă- țirea calității produselor, reducerea prețului de cost. Organelor și organizațiilor de partid, sindicale și de U.T.M. le revine îndatorirea de a desfășura o intensă muncă organizatorică și politică în rîndu- rile oamenilor muncii, pentru a obține noi succese în înfăptuirea politicii partidului și a guvernului de dezvoltare a economiei naționale, de ridicare continuă a nivelului de trai material și cultural, pentru înflorirea patriei noastre socialiste. PAGINA 2 Sărbătorim la 30 iunie pe acela care și-a închinat viața și idealurile misiunii nobile de a învăța și de a eimt pe eopiii patriei, de a-i pregăti să devină construc- tori de nădejde, devotai operei mărețe pe care o clădeștg cu.mîini harnice po- porul, sub îndrumarea înțeleaptă a pe»-:- ditlui. 1 Sărbătorim pettNV ATATQM Pe noi, oamenii naturi de esuUt. cubis- tul acesta ne duce adeseor cu s'd- ■ anii copilăriei, cînd, de mh eu î ~’o- ” nil, am cucerit pas au pM univer căr- ților și am sorbit din ftecn-e risd adevăr și înțelepciu.w pe&ir\L x-a a . .. Lăsînd la o parte griji! • ji r -ri care regimul bttrgheîo-mosierese'i ’e hc-- rărea cu nemiluita, el deschidea de f ocare dată senin ușa clasei și ne vorben cu pc- îmbrățișîndu-ne cu priviri ca'' ’ pline de dragoste. Și de fiecare dată durea sufletul cînd afla de elevii care iar nu puteau veni la școală pentru că nu au ce îmbrăca, pentru că sînt hoinari și flâ- minzi, sau pentru că părinții au fost ne- voiți să-i trimită la lucru. îl durea mțle- - tt și de copiii care niciodard s-su ce este acela abecedar ți caiet de fie sau care trebuiau să întrerupă coala Copii din aceștia erau mulți în anii aceia de tristă amintire. Ne-o arată chiar docu- mentele vremii. „Se poate spune cu oare- care aproximație — scria sociologul Dimi- tjpt Guști, ministru al instrucțiunii, culte- Jor și artelor în anii 1932—33 — că în școlile primare de stat numai o treime ajung să promoveze clasa a IV-a. O altă treime rămâne în urmă în clasele II—IV. tar cea din urmă nu izbutește să promo- veze nici măcar clasa I“. încă un fapt care vine să completeze imaginea a ceea ce însemna în trecut școlarizarea copiilor de vîrstă școlară : în perioada 1927—1933 au absolvit ciclul complet al claselor pri- mare numai 1,1% din numărul elevilor înscriși în clasa I 1 Dorința oamenilor școlii de a face lec- ții cît mai frumoase, mai vii, mai atrac- tive era altădată cel mai adesea umbrită de sărăcia în care se aflau școlile. Puține materiale didactice, puține manuale, mo- bilier uzat șt nu o dată săli de curs impro- prii. La toate acestea se adăugau și situația precară a cadrelor didactice, nesiguranța lor în ceea ce privește ziua de mîine. Căci sute și mii de învățători și profesori căutau ani în șir posturi în învățămînt. Ritmai în 1933 erau în această situație ^900 de cadre didactice, 7 000 de șomeri cu diplome universitare ! „Mai multe școli, mai multe săli de clasă, manuale pentru copii, un salariu mai bun" — cereau adesea învățătorii și profesorii în ziare, în petiții adresate Mi- nisterului Instrucțiunii Publice. Dar glasul lor nu răzbatea prin ușile capitonate ale cabinetelor celor care ar fi trebuit să-i audă. Și an de an situația școlii, a profe- sorilor și a elevilor răminea neschimbată. In asemenea condiții de lucru, greu de realizat un învățămînt dc calitate. Dar dragostea pentru fiii poporului, atașa- mentul față de nobila misiune de slujitor al școlii, l-au îndemnat pe învățător să facă eforturi mari în slujba școlii, i-au mobilizat energia și capacitatea de muncă. Luptînd cu lipsurile materiale, punînd în munca lui o adevărată măiestrie pedago- gică, învățătorul s-a străduit să realizeze, totuși, lecții instructive, atrăgătoare, să-i facă pe copii să vină cu drag la școală. $i de cele mai multe ori a izbutit. Pentru munca dusă cu atîta tragere de inimă în condițiile deosebit de grele ale trecutului, poporul îi poartă o caldă recunoștință, o vie admirație Și elevii de astăzi își vor aduce desigur aminte, în viitor, de învățătorii lor. Chi- puri luminoase de oameni a căror demni- tate nu a fost de nimic știrbită vor da farmec amintirilor din anii de școală. Sînt chipurile slujitorilor entuziaști ai școlii noi. care își desfășoară activitatea în cu totul alte condiții decît în trecut și care ocupă un loc de cinste în societatea so- cialistă. Cită deosebire între învățătorul din tre- cut și cel de astăzi, între munca lui de atunci și cea de astăzi, între viața lui de ieri și cea de acum I învățătorul din anii noștri nu mai este timorat de spectrul șomajului. Dezvoltarea pe care o cunoaște rnvă'âmm.tul de toate gradele a sporit considerabil în țar* noc.- tră necesarul de cadre didactice. in pre- zent, taft cei calificați pentru m.vxca în școală își au asigurat po.- ul în înră’ăv int Dar nu numai aut: statul 5 țha: ■măsuri pentru •- 'c-a :. ăifcrude Jc- Cv’tă-; codruț uvtirr-.2, rilor trimit an €c au în a'a mit Aș l:- ; profe ori. Cc ■mare c acv-or wr-' ■ . dc Ic 43 254 în 2UUl 1428---T 'ȘWt! •'T5 : >r Ș- , r,~ojesori’or 5 ’ l-‘ ps.'de .-rit -•■ generală a ci--'cut la în zr-r' —1'4. Arife’. șomm V -are ti ame- s/.neor. in "'ren* pe oamenii scobi 3 ; -i sn âzsăt r e și p:i *u totdea»na Creînd personalului di- dactic și elevilor r -ndifii din cele mai b"ne de muncă. dc studiu, partidul și gu- vernul au kiat an de an măsuri pcmlnu întărirea bazei dsdactico-mclerialle a șco lor. In nenumărate sate i care țaceș» ie de învățămînt erau ;«;:o«ră mieh?-- nițe întunecate, r ttrt, se rdi-i av clă- diri școlare mart. lum noasc. moderne. 'nzestrate cm tot ce este neconr pregătiri a eletnlo-. Numai între ar.: 1959—1963 s-au ridicat aproape ISO» să’i noi de clasă, construcția acestora con’:- nuînd într-un ritm mereu mai sporit. Nu- meroase aparate de laborator, hărți, planșe și alte materiale didactice pentru predarea diferitelor discipline iau mereu drumul școlilor. Ele îi ajută pe învățători și profesori să-și ilustreze bine lecțiile, să credea conform cerințelor învățămîntului modern, ceea ce se resimte pozitiv în pre- gătirea elevilor, al căror nioel de pregă- tire depășește cu mu'.t nirelul elet’ilo- de acum 20-30 de ani. Desigur însă că nu numai condițiile ma- teriale asigură temeinica instruire și edu- care a tineretului. Aceste condiții smt puse în valoare de priceperea și hărnicia cu care muncesc învățătorii și profesorii pentru a-i pregăti cît mai bine pentru viață pe elevi, pentru a-i înarma cu con- cepția științifico despre natură și societate, cu bogate cunoștințe și deprinderi de muncă practică. Partidul nostru a căutat mereu să pună la îndemîna cadrelor didactice instru- mente bune de lucru, pentru a le ușura munca și a le-o face mai rodnică. Astfel, s-au luat continuu măsuri de a îmbunătăți planurile și programele de învățămînt, de a le pune tot mai mult în concordanță cu progresele ce au loc în domeniul științei și culturii, de a le face să răspundă mai deplin cerințelor societății noastre socia- liste. Efortului depus de cadrele didactice pentru ridicarea nivelului la învățătură al elevilor i s-a adăugat Și aportul lor prețios la îmbunătățirea manualelor, a planurilor și programelor școlare, înteme- iat pe concluziile furnizate de experiența muncii la catedră. Cu ajutorul învățăto- rilor și profesorilor, al celor ce lucrează nemijlocit cu copiii, s-au făcut rectificări și adăugiri înseninate atît la cărțile șco- lare cit și la planurile și programele de învățămînt. Paralel cu activitatea dusă pentru buna pregătire a tineretului școlar, pentru des- fășurarea învățămîntului la înălțimea sar- cinilor care îi stau in față, învățătorii, profesorii și educatoarele din toate colțu- rile țării muncesc cu entuziasm și pentru traducerea în viață a hotărîrilor privind răspîndirea largă a științei și culturii în mase. Prezenți cu trup și suflet în toate acțiunile obștești, slujitorii devotați ai școlii și-au cucerit admirația și stima populației de la orașe și sate. Profesori ca Nina Ceaicovsehi din Bucu- rești, Radu Gh. Constantin din Ungheni- lași, Aspazia Vâslirii din Ploiești, Petrinca Gh. din Hațeg, Andrei loan Mureșan din Dej etc., învățători ca Elena I. Popescu din Oravița, Vasile Țigău din Brăila, Paula Negruț din Craiova, Elena Zaharescu din București și mulți alții sînt oameni cu care școala se mândrește pentru bunele lor rezul- tate în munca la catedră și tn activitatea obștească, pentru devotamentul cu care își îndeplinesc sarcinile de orice natură. Sînt cadre pe care elevii și părinții, cetă- țenii din localitățile în care lucrează îi Florile respectului, dragostei și recunoștinței iubesc și îi respectă pentru dăruirea de sine cu care înțeleg să muncească atît pe tărîmul școlii cît și pe acela al răsptndirii culturii în mase. Poporul își manifestă mereu recunoș- tința față de aceia care pregătesc schimbul de mîine șt poartă făc’ia culturii în cele mai îndepărtate colțuri de țară. Despre aceasta ne vorbește faptul ca mulți din ei au fost aleși ca deputați în sfaturile populare, în Marea Adunare Națională. Titlurile de „Profesor emerit* și „învățător emerit", de „Profesor fruntaș" și „învă- țător fruntaș", decorațiile primite gră- iesc de la sine despre înalta apreciere pe care o dau partidul și statul, întregul popor muncitor, contribuției corpului di- dactic la dezvoltarea învățămîntului și la cultura’itarea maselor, despre marea pre- țuire cu care sânt priviți oamenii școlii în patria noastră Grija pe care o poarta partidul celor ce slujesc mvățăm'.ntul se vede și în măsu- rile luate pentru a le ridica nivelul de trai- Incepind din anvl 1951, salariile în- vățătorilor șj profesorilor a« fost sporite în patru rînduri. Recenta Hotărire a Comitetului Centra! al Partidului Muncitoresc Roniîn și a Con- siliului de Miniștri al Republicii Populare Rom'ne cu privire la majorarea salariilor aduce creșteri substanțiale și în ce-i pri- vește pe învățători și profesori. Astfel, sa- lariile lor vor spori tn medie cu 10 la sută ; pentru învățători, creșterea va fi în medie cu 13 la sută, majorarea urmind să fie mai accentuată pentru cadrele cu vechime mai mare în învățămînt. Mai mult. Cadrele didactice din invățămînti'l preșcolar și ele- mentar (clasele I—IV) se numără printre primele categorii de salariați cărora li se aplică prevederile Hotăririi, urmind să primească sporurile respective de la 1 septembrie a.c. Alte sporuri vin să se adauge la venitu- rile cadrelor didactice : indemnizațiile celor ce lucrează în localități de munte sau din deltă, alocațiile de stat pentru copii, pre- miile speciale etc. Măsurile cu caracter general ce s-au aplicat în țara noastră — reducerea prețurilor, desființarea taxelor școlare, acordarea fără plată a manualelor pentru elevii din clasele I—VIII, asistența medicală gratuită, acordarea de locuințe în noile blocuri și multe altele, contribuie și ele la îmbunătățirea continuă a nive- lului de trai al oamenilor școlii. In același timp, pentru a veni în ajuto- rul cadrelor didactice în îndeplinirea da- toriei lor de a se pregăti permanent, sta- tul nostru le-a pus la îndemînă un larg sistem de perfecționare. Cursurile IPCD, cercurile pedagogice, comisiile metodice, consiliile pedagogice dezbat probleme de un real folos pentru informarea învățăto- rilor și profesorilor de orice specialitate, pentru îmbogățirea experienței lor cu ele- mente noi. Totodată se tipăresc lucrări pedagogice și de specialitate și s-au luat măsuri pentru difuzarea acestor lucrări pînă în cele mai îndepărtate sate, astfel incit să ajungă la îndemina fiecărui lu- crător din învățămînt. Acțiunile inițiate de sindicatele din în- vățămînt în vederea răspândirii experien- ței pedagogice înaintate, ajută oamenilor școlii să-și ridice continuu nivelul pre- gătirii profesionale, să înfăptuiască poli- tica partidului în domeniul pregătirii ca- drelor necesare economiei și culturii noastre. Sporindu-și continuu rolul mobi- lizator, sindicatele lucrătorilor din insti- tuțiile de învățămînt se preocupă îndea- proape de îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale învățătorilor și profesorilor și desfășoară în același timp, în rîndurile membrilor lor, o largă acti- vitate cultural-educativă, care contribuie la creșterea conștiinței socialiste a celor chemați să instruiască și să educe tinere- tul patriei. „Ziua învățătorului", devenită o a- devărată tradiție, capătă astăzi, în cel de al XX-lea an de la eliberarea patriei noastre, o deosebită strălucire. Făcînd acum, la sărbătoarea lor. bilanțul muncit pe care au desfășurat-o în anul școlar în- cheiat recent, cadrele didactice trec în revistă și toate marile realizări pe care le-a cunoscut învățămîntul nostru în a- ceste două decenii de viață liberă. Și ei constată, cu justificată mîndrie, că roadele activității lor, însuflețite și îndrumate da cuvîntul partidului, pot sta cu cinste alături de strălucitele roade dobîndite de întregul popor în făurirea vieții noi, so- cialiste a patriei. Iar bucuria pe care le-o dă acest fapt îi mobilizează la noi si noi eforturi pentru înflorirea pe ma: departe a școlii, a învățămîntului. Ca în fiecare an „Ziua învățăto. lut" prilejuiește și în anul acesta o amplă ma- nifestare de dragoste și prețuire fa! de cei ce îndeplinesc nobila misiune de edu- catori ai tinerei generații. Elevii și părin- ții, oamenii muncii îl sărbătoresc Pe in vățător exprimîndu-și recunoștința pentru munca lui minunată în rîndul copiilor, pentru ceasurile nenumărate în care, aplecat deasupra micilor pupitre de lemn, îi învață să devină oameni pe cei ce mîine vor prelua opera începută de vârst- nici. Urăm zecilor de mii de învățători, pro- fesori și educatoare din patria noastră ani mulți de viață fericită șt o muncă încununată de roade tot mai frumoase, tot mai bogate. PAGINA 3 FRUNTAȘI Al MUNCII DIN ȘCOALA Profesori fruntași REGIUNEA ARGEȘ Radulescu T. Elisabeia, Curtea de Argeș, Mălăcea Stelian, Curtea de Argeș, Cîmpeanu Ele- na, Șerbănești-Drăgănești, Susa- nu Gheorghe, Ușureî-Drăgășani, Perșu Elena, Drăgășani, Sava N. Vasile, Găești, Tudose D. Ion, Horezu, Șerb N. Ana, Cîmpulung Muscel, Bunescu Alexandru, C. Lung Muscel, Ababi Maria, Rm. Vîlcea, Vișinescu Mihai, Rm. Vîl- cea, Tăbăcuța I. Elena, Cîineni, Rm. Vîlcea, Popa Gheorghe, Rm. Vîlcea, Popescu Alexandru, Sla- tina, Cosma Ștefan, Slatina, Stanca S. Maria, Poporu-Vedea, Matei Iulian, Pitești, Ton* Gheorghe Pitești, Ștefânescu Stela, Pitești, Dicu Paul Pitești, Ghindescu Marin Pitești, Birăscu Maria Pitești, Mitulesen Nicolae Pitești, Fotelescu Emil Pitești, Huștea Milita Pitești, Simion So- rin, Pitești. REGIUNEA BACĂU Bucșe I. Afrodita Bacău, Stan D. Tiberia Bacău, Cepreagă D. Maria Bacău, Vlad I. Con- stantin Bacău, Zavate C. Con- stantin Bacău, Vanghelovici St. Nicolae Bacău, Zaharia Gh. Dumitru Bacău, Lupașcu I. Măr- ia Onești, Manole V. Vasile Pia- tra Neamț, Brebeanu D. Cons- tantin Piatra Neamț, Ciobanu L Eugenia Roman, Niță A. Maria Roman, Asalomeia Gh. Victor Sascut-Tîrg Adjud, Apostol I. Gheorghe Sascut-Tirg Adjud, Tl- Vă felicit, tovarășă profesoară ! ron V. Teodor Prejești-Bacău, Moise C. Nicolae Săucești-Bacău, Biri&deanu D. Maria Bubuși, Bneur N. Alexandru Comănești- Moinești, Agache L Lucian Co măneștî-Moineștî, Tobăneann Gh. Marin Ghineș-Moinești, Almășa. nu Gh. Maria Moinești, Tirana V. Alexandru Borca-Piatra Neamț, Gheorghiu Gh. Emilia Bicaz-Pia- tra Neamț, Harvici C. Nieolae Săboani-Roman, Guia I. Dumitru Roman, Ilineă C. Nicolae Tupi- lați-Tg. Neamț, Constantinescu C. Aurora Tg. Neamț, Radu Gh. Maria Pergărești-Tg. Ocna, Gra- ma C. Constantin Plopana-Ba- cău, VI ades eu N. Gheorgbița Onești, Crueeanu S. Mihai Adjud, Florea D. Vasile Borca-Piatra Neamț, Conaehe N. Ion Cîrligi- Roman, lacob I. Vaaile Piatra Neamț. REGIUNEA BANAT Gherase V. Claudia Caransebeș, Stanca Nieolae Lugoj, Schmadl Gheorghe Nitohdorf-Lugoj, Ma- geru I. losif Moldova Nouă, Co- minic C. Constantin Oravița, Mageru I. Florica Orșova, Cecan A. Maria Sînnicolau, Messmer I. Matei Lenauheim-Sînnicolau, Cristea A. luliana Becicherec-Ti- mișoara, Dumitru I. Gheorghe Ti- mișoara, Galea P. Pavel Arad, Cornea D. Iustin Arad, Ciobanu V. Olimpia Lugoj, Popescu G. Dan Lugoj, Larionescu A. Octa- vian Lugoj, Perian V. ludita Bocșa-Reșița, Idoreanu S. Mircea, Timișoara, Loziciu Camil Cons- tanța Timișoara, Slimar D. Vol- ga Timișoara, Istodoreseu M. Ilie Banat. Tatalovici M. Dnșan Ba- nat, Incop Maria Timișoara, REGIUNEA BRAȘOV Hening Heinnrich Gerda Agni- ta, Berger A. Erika Agnita, Mihu L Die Agnita, Bucur N. Nieolae Sura Mare-Sibiu, Negoescu Gh. Eufrosin* Făgăraș, Amse* N. Rodie* Făgăraș, Schulleri Julius Wilhelm Carol, Bazna-Mediaș, Handrea S. Florin, Blaj-Mediaș, Ssentannai N. Moise Sighișoara, Bukowschi C. Carol Sighișoara, Tănăsescu Julieta Sighișoara, Montaeh Halmut Dumbrăveni-Si- ghișoara, Grecu Livia Sighișoara, Sxoke Emeric Imre St. Gheorghe, Zsuff* Eugen Zoltan Covasna- Tg. Secuesc, Mogoș A. Aurel Za- gon-Tg. Secuesc, Popescu D. Gheorghe Mediaș, Munteanu M. Petre Sibiu, Botovici N. Ștefan Sibiu. Corneoiuc Alexe Brașov, Balint AI. Maria Brașov, Nistor L. Magdalena Brașov, Nascov L Sergiu Ucea de Sus-Făgăraș. REGIUNEA BUCUREȘTI Georgescu Nedelea Gheorghe Alexandria, Popa Gh. Ion. Ale- xandria, Anghel S. Florea Alexan- dria, Druk Vladimir Emilia Călă- rași, Marcu A. Valeria Călărași, Ruse I. Emil Chiriacu-Drăgănești Vlașca, Dimache E. Ludmila Fe- tești, Comănescu Gh. Petre Fe- tești, Tudor V. Ilie Qiurgiu, Ciovlică Paula Brănești-Lehliu, Păun A. Traian Oltenița, Drago- mir D. Traian Budești-Oltenița, Tecucianu V. Ion Roșiori, Văca- ru Constantin Butimanu-Răcari, Tănăsescu I. Constantin Titu, Voicu I. Pavel Moara Săracă-Ur- ziceni, Ilie Apostol Tîntava-Vi- dele, Mardare C. Alexandru Zimnicea, Costea St. Ștefan Secția înv. reg. București, Rască Marin Lucian Secția înv. reg. București, Tăgîrță M. Virgil Sec- ția înv. reg. București, Rusu Gh. Petre Călărași, Anghelache P. Lehliu, Bucur N. Nicolae Urzi- ceni. REGIUNEA CLUJ Boldor I. Roman Ocna Mureș- Aiud, Florescu St. Atanasie Bis- trița, Florian P. Petru Dej, Mu- reșan Andrei loan Dej, Rusu V. Grigore Călianul Mic-Dej, Mu- reșan S. Irina Soimeni-Gherla, Kiss Grigore lulia Săvădisla- Turda, Antal Emil Pecei-Zalău. Pati Vasile Jibou-Zalău, Iepure Avram Pamfilimon Turda, Nemeș N. loachim C. Turzii-Turda, Ca- pătă V. Silvia Cluj. Runcu V. Va- sile Cluj, Socol Teodosia Victo- ri» Cluj, Matei I Augustin Cluj, Kovacs Victor Cluj, Grecu Luea loan Cluj. REGIUNEA CRIȘANA Enache loan Janel Aleșd, Gli- gor V. Petru Beiuș, Vesa V. Petru Beiuș, Martin I. Gheorghe Gura- honț, Preda Vasile Lucia Ineu, Gustuș Mihai Traian Marghita, Bokor I. losif Marghita, Sidea loan Vasile Ceica-Oradea, Novac Gh. Ilie Sititelec-Oradea, Simon Emeric Alexandru Salonta, Cos- ma Gh. Alexandru Cefa-Salonta, Grăjdeanu Gh. Maria Simleu, Toro losif losif Oradea, Horea I. Carolina Oradea, Costin Nicolae Titus Horațiu Crișana-Oradea, Blaga I. Emil — Oradea. REGIUNEA DOBROGEA Breazu Dumitru Băneasa-A- damclisi, Căpățînă Constantin Topologu-Hîrșova, Ilie Grigore, Hîrșova, Stîrner Constanța Cer- navoda-Medgidia, Chirilă Dumi- tru Medgidia, C»ne Ion Macin, Zamfir Cornelia Secția înv. reg. Dobrogea. REGIUNEA GALAȚI Soitu D. Dumitru Galați, Giu- velic M. Cristina Galați, Teodo- resou S. loan Galați, Udrea V. Victor Galați, lonescu T. Traian Brăila, Palade Cuprian Larisa Brăila, Obreja I. Victor Brăila, Claustian Sarchia Satinic» Foc- șani, Constantinescu Gavril Ce- cilia Focșani, Grecu P. Valentina Movila Miresii-Brăila, Donțu Ion Natalia Bujor, Timiraș Gh. Cons- tantin lanca-Făurei, Bordeianu Vladimir Niculae Focșani, Plu- garu I. Dumitru Vidra-Focșani, Bartolomeu Gh. Elena Mărășești- Panciu, Verdeș C. Elena Mără- șești-Panciu, Nițu I. Polixenia Tifești-Panciu, Orșivschi Dima Georgeta Tecuci, Negrea C. Au- rica Tecuci, Petică T. Aristotel Galați, Nejneru D. Tănase Ga- lați, Moca T. Gheorghe Galați, Cadă D. Ion Galați, Chiprianov I. Maria Bucești-Galați. REGIUNEA IAȘI Tufescu N. Florica Iași, Dumi- trache C. Vasile Bîrlad, Rășcanu D. Constantin Bîrlad, Coșescu C. Dumitru Cuza Vodă-Huși, Ignat P. Alexandru Prisăcani-Iași, Radu Gh. Constantin Ungheni- lași, Herghelegiu V. Gheorghe Pașcani, Petrescu Gh. Virgil, Vas- lui, Mocanu Mihalache Huși. REGIUNEA HUNEDOARA Dărămuș losif loan Alba lu- lia, Rancea D. Viorica Teiuș- Alba, Lăpăduș N. Ana Alba lu- lia, Rișcuța Sabin Voicu Brad, Popa G. Zamfirache Brad, Pe- trinca Gh. Andrei Hațeg, Duică Ion Maria Hațeg, Stoichitoiu I. Maria Gurasada llia, Berian Gh. loan Cugir-Orăștie, Ciugudeanti Gh. Gheorghe Alba. Stoican I. Elena Petroșani, Ocolișan I. loan Hunedoara, Tăndău Gh. Augus- tin Hunedoara, Cotescu Gh. Ion Lupeni-Petroșani. REGIUNEA MUREȘ-AUTONOMA MAGHIARĂ Vale I. Irina Miercurea Ciuc- Tg. Mureș, Hatos S. Samuilă Sîngeorzul de Pădure-Tg. Mureș, Vanczel losif Ladislau Odorhei, Onose N. Hristaehe Odorhei, Pap A. Andrei Odorhei, Simon St. Petru Tg. Mureș, Strautnic M. Niculina Tîrnăveni, Mihu T. Teodor Jidvei-Tîrnăveni, Doro- tea A. Maria Reghin, Szabo Paul Zoltan Reghin, Cotta V. Ovidiu Reghin, Palfi P. Andrei Gheor- ghieni, Laczko A. Agneta Reme- tea-Gheorghieni, Sticlaru I. Gheorghe Luduș, Gyori Sigis- mund luliu Beșineu-Luduș, Mo- raru T. Aurel Toplița, Titea I. loan Tîrnăveni. REGIUNEA MARAMUREȘ Moceanu V. Valeriu Cărei, Su- ceveanu P. Paul Cărei, Bogati S. Alexandru Cărei, Ardelean V. losif Cărei, Chiafași D. Leontin Cărei, Sabău N. Gavril Cărei, Dernian I. Zamfira Lăpuș, Roșu Gh. Nicolae Negrești-Oaș, Schwarczkopff A. loan Beltiug Satu Mare, Poșta M. Mihai Apa- Satu Mare, Holdiș Gh. Grigore Sighet, Rădulea A. Petru Sighet, Maruscesc F. Fedor Sighet, Murgan P. Aurel Lăpușel-Som- cuta, Barla Gh. Vasile Somcuta, Huciu Gh. Constanța Vișeu de Sus-Vișeu, Daraban I. losif Satu Mare, Bagi L. Ladislau Satu Mare, Petra Gh. loan Baia Mare, Silaghi Dumitru Baia Mare, Co- vaci I. losif Baia Mare, Pop A. Eleonora Baia Mare, Vereș Fran- eisc Baia Mare, Moca Emil Ca- rei-Maramureș, Pop N, Ion Lă- puș. REGIUNEA OLTENIA Vancea N. Ștefan Craiova, Cancer T. Numitor Tg. Jiu, Cîr- stoiu G. Cornel Tg. Jiu, Păsăreseu G. Aristide Tr. Severin, Guruiescu C. Petre Tr. Severin, Surcel F. Valeriu Tr. Severin, Vueea L. A- urelia Balta-Baia de Aramă, Columbeabu P. Petre Baia de Aramă, Predescu S. Elisabet* lancu Jianu-Balș, Ursiceanu M. Marin Băilești, Dascălu C. Aure- lia Băilești, Mihai Gheorghe Ca- racal, Rădulescu M. Dumitru Ca- racal, Radomirescu I. Matei Ca- ' racal, Ursu D. Alexe Bechet-Co- rabia, Mîrzan I. Ilie Craiova, Mi- hai I. Ion Filiași, Popescu I. Elvi- ra Cărbuneți-Gilort, Pociump A. Stelia Novacî-Gilort, Suditu I. Petronie Bărbătești-Gilort, Mate- * eseu M. Ștefan Bălcești-Oltețu, Bădescu S. Dumitru Strehaia, Firescu S. Ștefan Poenari-Segar- cea, Raita R. Radu Bălești-Tg. Jiu, Vlădică I. Florian Tg. Jiu.- lordache A. Dumitru Oltenia, Marinescu D. Ion Grădiștea-Olte- țu Ghițescn Gh. Gheorghe Stre- haia, Diaconu D. Constantin Ca- lafat, Sitaru I. Nina Balta-Baia de Aramă, Surcel I. Constantini Băilești, Popescu C. Emilia Băi-' Iești. REGIUNEA PLOIEȘTI Soare Ecaterina Padina-Buzău, Stanciu I. Stelian Bălănești-Cis- lău, Popescu Gh. Ion Pîrscov- Cislău, Pîrvan I. Victoria Comar- nic-Cîmpina, Gheorghiade Cons- tantin Breaza-Cîmpina, Mănoiu Constantin Azuga-Cîmpina, Du- mitrescu Alexandru Ciorani-Mi- zil, Soare Ana Săbătenî-Mizil, Nicolae D. Gheorghe Tariceni- Ploiești, Mereuță Cristea Rm. Sărat, Mocanu M. Platon Drajna de Jos-Teleajen, Gherman Gheor- ghe Teleajen, Forescu I. Stelian, Văleni-Teleajen, Soare Vas:^j_- Tîrgoviște, Bogdan M. Stan Pu- cioasa Tîrgoviște, Mihai C. Elena Gura Ocniței-Tîrgoviște, Păunei S. Ion Buzău, Alexe F. Costache Buzău, Dlnculescu Elena Cîmpi- na, Marinescu Maria Cîmpina, Uță Ion Cîmpina, Moisescu Elena Cîmpina, Mărgărit C. Gheorghe Ploiești, Negrea Mircea Ploiești, d Popescu D. Paul Ploiești, Mihăi- lescu Eugenia Ploiești, Năduf M. Anica Tîrgoviște, Focșăneanu M. Traian Tîrgoviște, Tudose Matei Ploiești, Alexiu Cristina Mizil- Ploiești, Pigulea F. Traian Co- jasca-Ploiești, Sava E. Virgil Ploiești, Mănucă Gh. Octavian Ploiești, Boboc Visarion Cîmpi- na, Vasiliu Aspazia-Ploiești. REGIUNEA SUCEAVA Moteliea D. Gheorghe Boto- șani, Murariu I. Aureliu Boto- șani, Ștefan V. Constantin Boto- șani, Turtoiu M. Teodor Botoșani, Lupușor I. Victor Călărași-Boto- șani, Fedehiu V. Domnica Cîm- pulung, Belci A. Samoilă D. Vo- dă-Cîmpulung, Popa V. Vladi- mir Cîmpulung, Drafta V. Wil- helmina Dorohoi, Stino D. Aurel Fălticeni, Ciobanu G. Octavian Reușeni-Fălticeni, Soroceanu A. Ștefan Gura Humorului, Simio- nescu G. Veronica Gura Humo- rului. Galan A. Traian Rădăuți, Dracinschi V. Viorica Suceava, PAGINA 4 Rățoi C. Aurelia Suceava, Filip M. Elisabeta Suceava, Cristea N. Aurelia Suceava, Rădășanu M. Stela Suceava, Traicu I. Mihai Broșteni-Vatra Dornei, Alexan- dru R. Radu Suceava, Tintilă I. Lutica Suceava. ORAȘ BUCUREȘTI Hagiac A. Felicia rn. 30 De- cembrie, Grigorescu I- Stana rn. 30 Decembrie, Mora D. Sulamita rn. 23 August, Ilie Ion rn. 23 August, Ispas Elena Dobroești rn. 23 August, Săvulescu Dumitru rn. 1 Mai, Ceaicovschi Nina rn. 1 Mai, Cernica G. losefin» rn. 1 Mai, Ivaneiu G. Panait rn. N. Bălcescu, Aitel F. Jenica rn. N. Bălcescu, Teodorescu I. Constanța rn. Lenin, Racoviță M. Gheorghe rn. Lenin, Pop V. C. Mircea rn. 16 Februarie, Liiceanu N. loan rn. 16 Februarie, Georgescu L Maria rn. 16 Februarie, Bărbă- tescu Mihai rn. 16 Februarie, Anghel Virgini» rn. Grivița Ro- șie, Teleman N. Angela rn. Gri- vița Roșie, Coster Virgini» rn. Grivița Roșie, Ghiea N. Gheor- ghe rn. 30 Decembrie, Pop V. Olga m. 30 Decembrie, Stane a M. Emil rn. T. Vladimirescu, Po- pescu G. Natali» rn. 23 August, Moțoc O Maria rn. 16 Februarie, Barbu A. Lucreția rn. T. Vla- dimirescu, Constantinescu G. Cristea rn. 1 Mai, Rusu Lucian rn. Lenin, Ciuchindel Constantin rn. Lenin, Novicov Floarea Pala- tul pionierilor. — ORAȘUL CONSTANȚA Ticăloiu M. Valentina Cons- tanța, Datcu T. Gheorghe Cons- tanța, Prepeliță E. Atanase Cons- tanța, Lăzărescu I. Aurelia Cons- 4 tanța, Radovicl M. Viorica Cons- • tanța, Tabas A. Mihai Constan- ța, Buciu P. Alexandru Eforie- Sud-Constanța, Floarea M. Ale- xandru Constanța, Albu V. Vic- tor Constanța, Locuția G. Magda- lena Mangalia. MINISTERUL InvAțamintului ȘI UNITĂȚI ANEXE Sorescu T. Octavian Dir. gen. înv. prof. și tehnic, Năstase Pa- rasehiva Inspector. Mogoș Ale- xandru Inspector. Pîrvu Constan- tin Inspector. Onofrei Vladimir Dir. gen. înv. cult, gen., Popescu Gheorghe Dir. gen. înv. cult gen-. Bura Cornelia Dir. gen. înv. cult, gen., Ivaneiu Maria Dir. gen. înv. pF cult. gen. Tîrnoveanu Mihai, Dir. gen. înv. cult. gen.. Mușat Ion, Dir. gen. înv. cult, gen., Duță Scarlat, Dir. gen. înv. cult. gen. Radu Tudor, Dir.' gen. înv. cult, gen. Mocanu B. Costică Cabinet me- todic București, Laslău A. Emil Grup șc. M. I. București, Nico- lescu A. Aurel Grup șc. M. I. București, Popescu Constantin I.P.C.D. București, Teodorescu Teodor I.P.C.D. București, Ser- deanu Ion I.P.C.D. București, Dron Virgil I.P.C.D. Bucureștit, Consantin A. Sabina I.P.C.D. Cluj, Nicoară I. Valeria I.P.C.D. Cluj, Creangă I. Melania I.P.C.D. Brașov,Foriș I. Gyula I.P.C.D. Brașov, Șuțu G. Marin I.P.C.D. Brașov, Hazgan I. Aristide I.P.C.D. Iași, Faifer I. Laurențiu I.P.C.D. Iași, Gain G. Emil I.P.C.D. Iași, Drăgănel G. Teodor I.P.C.D. Iași, Matei Vasile I.P.C.D. Iași, Botez V. Teofana I.P.C.D. Timișoara, Cosma M. Simion I.P.C.D. Timi- șoara, Polenciuc Gertrude Ed. did. și pedagogică, Popescu Ștefan Ed. did. și pedagogică, Marin C. Nicolae Ed. did. și pe- dagogică, Nicolescu Nadia Ed. did. și pedagogică. Chivirigă Ma- rieta Ed. did. și pedagogică, Po- pescu Vasile Ed. did. și pedago- gică, Abager Zenovia, Ed. did. și pedagogică, Pantelimon Eugenia Ed. did. și pedagogică, Ștefănes- eu Jeana, Ed. did. și pedagogică, Lay Mihai Ed. did. și pedagogică, Călinescu Alexandra I.P.C.D. București, Ștefănoiu Vasile I.P.C.D. București, Artin Ion, I.P.C.D. București, Varzarî Ele- na, I.P.C.D. București. MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI Șerban N. Profira Cîmpulung, Ceapă C. Vasile Galați, Pascal I. Felix București, Săvulescu L lon București, Vania I. Ion Cluj, Crișan R. Ana Timișoara, Ștefă- nescu G. Petre Brașov. MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI ȘI CHIMIEI Albu N. Nicolae Slatina, Gravu T. Ion Or. Victoria-Făgă- raș, Racolț G. Ion Dej, Constau- tineseu N. C. Gheorghe Ploiești, Tutore* V. Tuli* Făgăraș. Uțiu S. Ion Ocna Mureș, lacob G. leu Ocna Mureș. MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI TELECOMUNICAȚIILOR Nicotină G. Gheorghe Cluj, Ciahat V. Gheorghe Timișoara, Lupa S. Pândele Oradea, Casan L Coatieă Buzău. MINISTERUL MINELOR ȘI ENERGIEI ELECTRICE Teodorescu L Ion București, Andrei D. Nieoliță BradHune- doara, Gheorghi» G. Victoria Zlatna. MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR lonescu G. Ilie București, Vicol D. Alexandru Săcele. Llntie C. Ion București, Chirculescu B. Li- liana București, Lambadarie S. Petre București. MINISTERUL ECONOMIEI FORESTIERE Sipos I. Zoltan Giurgiu, Nico- lescu I. Dumitru București, Kell- ner F. Ernest Caransebeș. MINISTERUL INDUSTRIEI UȘOARE Penciu I. Grigore București, losef T. Pasica București. MINISTERUL COMERȚULUI INTERIOR rț Buzaiu I. Aurelian Ploiești, Hașeganu D. Gheorghe Brașov, Balteș P. C. luliana București, Nițulescu G. H. luliana Bucu- rești. MINISTERUL FINANȚELOR Barna I. Olimpiu Cluj, Nițu- lescu I. Ion București, Stoica S. Ștefan Timișoara. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI PREVEDERILOR SOCIALE Căpraru G. Ion Cluj, Atanasiu 1 Gheorghe Timișoara, Pop V. învățători fruntași REGIUNEA ARGEȘ Mocanu P. Gheorghe, Șerbă- nești-Costești, Sandu I. Niculîna, Teiu Vale-Costești. Cristescn V. Ana, Mîrghia-Costești. Oancea I. Ana, Curtea de Argeș, Preda I. Ion, Curtea de Argeș, Florescu M. Ion, Cîmpeni-Drăgănești, Voicu P. Florica, Drăgănești, Tarbalescu Viorica, Drăgănești, Tănăsescu N. Eliza, Găești, An- ton C. Ion, Priboeni-Găești, Bur- cea N. Petre, Cojocaru-Găești, Drăghici Maria, Lăpușata-Hore- Ștefan București, Anton G. Cris- tica București. MINISTERUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R. Costeș A. Sofia Breaza, Hadirca T. lacob Breaza, Cojoc M. Gheor- ghe Cîmpulung Mold., Bejeneru D. Mihai Cîmpulung Mold., Be- jeneru M. Ana Cîmpulung Mold., Armășescu Gh. Ștefania Cîmpu- lung Mold., Leu C. Paul Cîm- pulung Mold., Terzi P. Mihail Bucureși. UNIUNEA CENTRALĂ A COOPERATIVELOR DE CONSUM Mihai F. Vasile București, Ba- bin V. Dumitru Oradea, Onuțiu C. Nicolae Buzău. Rusu I. Ion Buzău. UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR MEȘTEȘUGĂREȘTI Asprițoia I. Constantin Craio- va, Grigoreseu M. Anghel Plo- iești, I*nusevsehi A. L. Antoa- neta Timișoara, lonașiu R. G. Aurora Timișoara. CONSILIUL SUPERIOR AL AGRICULTURII Mia P. Badea București, Ceai- eovsehi F. Victor Drăgășani, Ba- log P. Ion Salonta. Herbet I. Pe- tru Tg. Mureș, Pătrașcu Gh. Ni- eolae Tg. Mureș. Trofin I. Gheor- ghe Roman, Petrișor T. Liviu, Sibiu. Bergher I. Constantin Tir- gușorul Nou, lacob Julieta Ana Carmen Drăgășani, Bokoni M. Elisabeta Timișoara, State P- Vic- tor Miroslava, Tureu M. Ion Bu- zău. Calistru C. Valeriu Pomîrla- Suceava, Andrei C. Dionisie Ora- dea, Doboși I. Flaviu Sibiu, Dră- ganciu Gh. Anatolie Recea-Sla- tina, Keresteși Wilhelm Ladislau Sf. Gheorghe, Perju C. Eliza Huși, Ispas S. Sebastian Alba lulia, Manolescu Eufrosina Fru- mușica-Iași, lezdici Jireo David Sinnicolaul Mare-Banat. COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE Niculescu I. Andrei București, Guști M. Corina București, Pro- dan I. Anatolie București. Roșu C. Ion București. Făinaru L. Jean București, Chițulescu V. Geor- geta București. ȘCOLI SPECIALE ȘI CASE DE COPII Mîntescu Florin Brașov, Mihn Inocențiu Sibiu. Popovici Maria Sibiu, Lipovan Emil Cluj, Lunga Șerban Cluj, Frîncu Dumitru Cluj, Condei Emil Vaslui, Stoia- novici Olga Rm. Vîlcea, Nicolau Pătrașcu Elena București, Bur- lan Florica București, Grigore Victoria București, Maiilu Ma- ria București, Musu Ionel Bucu- rești, Bocoeiu loan Beiuș-Crișă- na. Braga Constantin Buzău. Mi- nea Maria București. zu, iGîrban I. Nicolae, Horezu, Nicolescu N. Viorica, C. Lung- Mușcel, Bratu D. Ion, C. Lung- Mușcel, Sia Ion, C. Lung-Mușcel, Popescu Cornelia, C. Lung-Muș- cel, Teodorici M. Aurora Davi- dești-Pitești, Constantinescu N. Emil, Dedulești-Pitești, Băjan G. Ion, V. Nandrei-Pitești, Vădules- cu D. Felicia, Bujoreni-Rm. Vîl- cea, Coban Ioana, P. Măglași- Rm. Vîlcea, Șerbana C. Ioana, Suica Scor-Slatina, Florescu I. Vera, Vedea, Anca I. Maria, Pi- tești, Toader Gh. Maria, Pitești, Zaharescu Aneta, Pitești, Miba- lache Filofteia, Pitești. REGIUNEA BACĂU Ciuchi Ștefan Anica, Bacău, Daneiu C. Maria, Bacău, Filimon Gh. Aurelia, Bacău, Covăceanu D. Eugenia, Onești, Popa I. Emi- lia, Onești, Iliescu Gh. Maria, P. Neamț, Nedelcu I. Elena, P. Neamț, Trifan M. Maria, Roman, lonașcu S. Elena, Cordun-Ro- man, Munteanu V, Dumitru Ho- ria 14-Roman, Jalbă Gh. Florica, Adjud, Iftimie I. Octaviana, Tar- nița-Bacău, Năforniță V. Vasile, Gloduri-Bacău, Zudor S. Atila, Lespezi-Buhuși, Leahu I. Maria, Balcani-Buhuși, Condurat I. Constantin, Bahna-Buhuși, Oprea Gh. Pompiliu. Moinești, Botez Gh. Viorica, Moinești, Comănes- eu I. Ion, Moinești, Ciobanu V. Elena, Gîrcina-P. Neamț, Chiriac Gh. Ortansa, Bicaz-P. Neamț, Pe- treseu V. Mihai, Mădei-Borca-P. Neamț, Popovici P. Valeria, Dă- nești-Girov-P. Neamț, Bogza Al. Elena, Sagna-Roman. Cotun L Gheorghe, Butnărești-Roman, Iova C. Vasile, Marginea-.Tg. Neamț, Sandu Gh. Dumitru, Fi- lioara-Tg. Neamț, Ciubaru N. Ion, Ghindăoani-Tg. Neamț, Ma- tei Gh. Elena, Poiana Sărată Hîrja- Tg. Ocna, Nica V. Ion, Ștefan cel Mare-Tg. Ocna, Vi- șan V. Gheorghe, Fătăciuni-Ad- jud, Zisu R. Panaite. Rădăci- nești-Adjud. REGIUNEA BANAT Rusu Gh. Nicolae, A. Saguna- Arad, Semlecon T. Arcadie, Ma- cea-Arad, Suck I. Vendelin, Sîm- petru-Arad, Crisnie Gh. loan, Seitin-Arad, Achim D. Mircea, Bozovici, Bogănescu N. Alexan- dru, Ohaba Mîtnic-Caransebeș. O veșnic nouă fotograjie tradițională... Banda A. Grigore, Slatina Timiș- Caransebeș, Roșu V. Octavian, Bacul-Caransebeș, Vîrman Dumi- tru Lazăr, Banioc-Deta. Buda D. Dumitru, Bătaia-Deta, Mesarovi- ci P. Elisabeta, Deta, Olaru I. lo- sif, Ciacova-Deta, Jivănescu M. Maria, Balinț-Lugoj, Sfetcu I. loan, Bucova-Lugoj, Dimitriu Aurelia, Herendești-Lugoj, Ică Marin, Jdioara-Lugoj, Ieremici Gh. Mihai, Liubcova-Moldova Nouă, Enache V. Lenuța, Coro- nini-Moldova Nouă, Malinovschi Gr. Sergiu, Moldova Nouă, Dră- ghiei I. Maria, Berzasca-Moldova Nouă, Popescu I. Elena, Oravița, Măgărin Em. losif, Jam-Oravița, Enea C. Petru, Verendin-Orșova, Triestaru D. Maria, Jupalnic- Orșova, Pătrăscioiu Cristian Gheorghe, Orșova, Kaufmann I. Barbara, Sîmpetru Mare-Sînni- colau Nou.Comloșan Petru, Sin- nicolau Nou, Kiefer I. Margareta. Tomanfîc-Sînnicolau Nou, Hart- man I. Francisc, Giarmata Timi- șoara, Tudose Gh. loan Arad, De- lițoiu Gheorghe, Arad, Năsău- deanu Gr. Maria, Arad, Patrules- cu St. Eliza, Lugoj, Mureșan N. Veturia, Lugoj, Negru R. Rusalin, Reșița, Isvan D. Nicolae, Reșița, Moise Gh. Maria, Reșița, Popovici T. Aurelia, Timișoara, lohancs Fr. Mariana, Timișoara, Petrică S. E- milia, Timișoara, Ungureanu I. Vasile, Timișoara. Pătrașcu I. Maria, Timișoara. REGIUNEA BRAȘOV Muller Samoil Herman Agnita, Crețu H. Alexandru Vecerad-Ag- nita. Bucur O. Petre Hosman-Ag- nita, Damian P. Aurelia Agnita, Pîrvu Rea Silvia Făgăraș, Blen- dea M. Virginia Cîrța-Făgăraș, Comșoiu N. Viorica oraș Victo- (Continuare în pag, 6) PAGINA 5 (Urmare din pag. 5) ria-Făgăraș, Chichernea S. Vero- nica Făgăraș, Radu T. Vasile Me- diaș,. Făgărășan Maria Sighișoara, Buhăescu O. Angela Ocna Sibiu- lui. Cncan E. Zachin Făgăraș. Dă- nilă N. Iulian Blaj. Negulici N. Nistor Hălchiu-Sf. Gheorghe, Fa- zecaș S. Ion Sînzieni-Tg. Secu- esc. Goța Ana Sighișoara, Popes- cu T. Ion Vînători-Sighișoara, Pleșca D. Viceniiti Ocna Sibiului, Szăsz S. Vilma Tîrlungeni-Sf. Gheorghe, UmberahtG. Ion Prej- mer-Sf. Gheorghe, Forro Gh. De- zideriu Tg. Secuesc-Sf. Gheor- ghe. Osia A. Arcade Brateș-Sf. Gheorghe, Keresztes B. Viorica Tg. Secuesc. Istvan L Hona Tg. Secuesc, L.uca I. Difta Mediaș. Schmidt I. Eduard Mediaș. Giur- giu P. Maria Mediaș, loniță V. Elena Sibiu, Machedon E. Olga, Sibiu, Sulică Paraschiva Brașov, Stauble Virginia Brașov, Moldo- van Maria Brașov, Socaeiuc Ha - riclea Vulcani-Brașov, Stoica T. Viorica Veneția de jos-Făgăraș, Chișu I. Aurelia Cața-Rupea, Șerban V. Alexandru Mediaș. REGIUNEA BUCUREȘTI Mohor I. Nită Ulmeni-Alexan- dria. Martoc S. Nicolae Mavro- din-Alexandria Crailiu C. Aure- lia Călărași. Focșăneanu I. Maria Călărași. Radu I. Nicolae Călă- rași. Marinescu V. Maria Călă- rași. Saramet I. Ilie Găureni- Drăgănești. Focșăneanu V. Pe- nelopia Țăndărei-Fetești. Niea Constantin Fetești, Mihaleea V. Natalia Călugăreni-Giurgîu, Voicu G. Costică Singureni- Giurgiu. Sîrbu G. Teodora Giurgiu, Busuioc A. Ion Giurgiu, Giurăescu D. Victor Radu Vodă- Lehliu, Răducanu M. Mihai Bă- neștl-Lehliu, Dobre Eugenia Ra- dovani-Oltenita, Mîndruț G. Gheorghe Curcani-Oltenița, Pă- trașcu I. Georgeta Peretu-Roșiori, Săndulescu F. Ion Scrioștea-Ro- șiori. Dragau F. Ana Snagov-Ră- cari. Moldoveanu R. Elena Buești- Slobozia. Stănculescu A. Geor- geta Traian-Slobozia, Locustea- nu Nicolae Bolentin-Titu, Duncă I. Victor Cîrlomanu-Tr. Măgu- rele. Popa Gh. Florica Slobozia- Mindra-Tr. Măgurele, Stănescu L. Valeria Ologi-Tr. Măgurele, Rădulescu I. Constantin Secara- Tr. Măgurele, Petre I. Vatina A- dîncata-Urziceni, Radu A. Maria Coșoaia-Videle. Brîndușa I. Ele- na Cervenia-Zimnicea. Rădulescu A. Maria Plătărești-Fetești, Gri- gore P. Elena Slobozia. REGIUNEA CLUJ Szakacs A. losif Lopadia Nouă- Aiud. Orbeanu I. Ana Aiud, Co- man N. Zacheu Aiud, Fonagea E. Nicolae Joseni Dorg-Bistrifa, Bi- riș S. Maria Bistrița, lancu N. Augustin Cărpiniș-Cîmpeni, Popa S. Vasile Lupșa-Cîmpeni. Șerban V. Valeria Cîmpeni. Guran V. Viorel Bucium-Cîmpeni, Baniaș V. Ilie Gîlgău-Dej, Pop N. Ga- vriiă Gherla. Rusu L Irina Gherla. Deae S. Gheorghe Jucul de Mijloc-Gherla, Cosma S. Gheorghe Căpuși-Huedin. Bug- naru V. Teodor Dragu-Huedin, Năstase T. Nicolae Călata-Hue- din, Ambruș I. Ileana Aghireș Fabricî-Huedin. Grapini T. Sep- timiu Șanț-Năsăud, Marțian V. Gheorghe Năsăud. Daczo E An- drei Bădeni-Turda, Sofian S. E- lena Frata-Turda, Moldoveanu D. Elisabeta Ocoliș-Turda, Sanca Viorel Gîlgău-Zalău. Corla M. Emilia Turda, Gherman O. Lu- creția Turda, Todor N. Ana C Turzii, Crihălmeanu I. lo- sif Turda. Stănescu O. Cons- tanța Cluj, Pop Gh. Florentina Cluj. Trozner I. Paraschiva Cluj. REGIUNEA CRIȘANA Deme T. Eleana Borod-Aleșd. Bibocoș F. Aurel Găloșeni-Aleșd. Bateri S. Valeria Borod-Aleșd, Berinde I. Maria Beiuș. Ungur T. Teodor Roșia-Beiuș, Peca N. Constantin Hinchiric-Beiuș, Pu- tici A. Tiberiu Crăniceî-Criș, Că- runtu S. Elena Sîritana-Criș, Iva P. Cornelia Gurahonț, Dașcău T. Filip Almaș-Gurahont, Flueraș N. Ecaterina Ineu, Roșea I. Florea Cernei-Ineu, Valea P. Lidia Ineu. Durius I. Ștefan V. Cer.ului-Mar- ghita, Vovca D. Petru Popești- Margbita, Varga E. Elisabeta Să- căeni-Marghită, Gal V. Gheorghe Suplai-Marghita. Bako A. Fran- cisc Biharîa-Oradea. Jobagy I. Eva Biharia-Oradeș. Ruja A. Li- via Ghiriș-Oradea, Sabătt B. Ana Salonta. Vișan M. Veturia Tal- paș-Salonta. Pal A. losif Gireta- Salonta. Petran V. V. Angela Simleu. Portan G. Emilia Simleu, Buzuloiu T. Hortensia Oradea. Bondar L. Eva Oradea. Antal A. fuliana Oradea. REGIUNEA DOBROGEA Minciu Maria Băneasa-Adam- clisi. lordache Constantin Can- lia-Adamclîri Băienaru Ion Hir- șova Zabarcn Olga Hirsova. Zo- nezei Pelagbia Jurilofca-Istria. Chincu Ecaterina Fintîne!e-I=- tria. Sașcu Metacșula Pe'mea’3- Măcin. Miron Dumitra M V-dă Macin. Gheorghe Maria Mă in. Trasca Victoria Medgidia. Aibă Ion Cuza Vodă. Medgidia. Răutu Lucia Osmancea Negru VcdV Ri- tan Elena 2 Ma‘-Ne’~ V-riă Hi- esen Petre Pnsta-T'jleea Strutiu- schi Spariden Ada Mnrinescu- Tulcea. Popesc» Valeria Bl- i- Adamchsi Epure Valentina B -- dan-Horșova. Zerhteru Gheorghe RaPi-Horșova. Tudor Aurel Mo- resu-Horșova. Ceseine Gecrgeta Medgidia. Agale F Abd-ilhmut Bărăganu-MVodn. Im>en Nico’ie Topraisar-M Vodn. Stoica Lucra Viisoara-M. Vodă REGIUNEA GAÎ ATT Sfoenescn V. Maria G * Di- maftache C. Dorina Galați VU- dulescu Gh. Mitrita Galați. Caș» V. Lucretia Galați. Tăhăcaru L Eliza Brăila. Coman Gh. Maria Brăila. lacob Gh. Maria Brăila. Tigău Gh. Vasile Brăila. Ghinea A. Dumitru Focșani. Bălteanu Gh. Ion Focșani. Alexandrescu P. Leonie Focșani, Tăzlăoanu Gh. Paraschiva Focșani. Mogoș R. Pa- raschiva Tufești-Brăila. Mustă- țea M. Ionel Cioara Doicești- Brăila, Bădescu I. Georgeta în- surăței-Brăila. Cristian C. Gheor- ghe Gropeni-Brăila. Turturică N. Constantin Zîmniceni-Brăila. Chi- ricnț» N. Maria Nazîru-Brăila, Dumitru L. Constanta Romanu- Brăila. Ciucă C. Caliopia, Bujor, Balaban Gh. Eugen Puricani- Bujor, Lepădatu I. Ștela, Brăila, Bourceauu T. Gheorghe Gănești- Bujor, Nistor I. Nicolae Crăești- Bujor, Scurtu E. Elisabeta T. Vladimirescu-Bujor, Tăcu I. Ma- rița Smulti-Bujor, Negrea N. Pe- trica Făurei, Băcanu A. Mircea Filipești-Făurei, Drăgulia O. Do- rina Făurei, Davidescu N. Sanda Focșani, Danțiș N. Natalia Tăl- maciu-Focșani, Georgescu N. Tă- nase Terchești-Focșani, Susșu C. Anica Paltin-Poduri-Focșani, Bît- că P. Eugenia Vulturi-Focșani, Dumitrache P. Paraschiv Nămo- loasa sat-Galați, Gheorghe P. Du- mitru Frumușita-Galați, Solomon I. Maria Nanu Conachi-Galați, Roșea D. Niculina Independența- Galați, Dumitrache A. Florica Nămoloasa Tîrg-Galați, Busuioc N. Mihai Trifești-Sîrbi-Panciu, Pahoncea Gh. Lidia Crucea de Jos-Pancîu, Crăciun S. Ion Ciuș- lea-Panciu, Flueraru Constantin Tecuci, Sorcaru I. Eugenia Tecuci, Oancea C. Elvira Brăhășești-Te- cuci, Ifrim S. Gheorghe Nicore- ști-Tecuci, Scumpi» D. Maria Priponești-Joș-Tecuci. REGIUNEA HUNEDOARA Goția S. Zamfira Alba lulia, Hînza D. Iustina Crican-Alba, Lupea N. loan Târăței-Brad, Să- vescu I. Pompiliu Sălașul Infe- rior-Hațeg, Coceu I. loan Dobra- Ilia, Brețeanu N. Dragomir Zam- Ilia, Tuga A. Terezia Harău-Ilia, Cazan I. Maria Orăștie. Ni- coară N. Irina Cugir-Orăș- tie, Păcurar A. Florin Dra- sov-Sebeș, Paur D. Dumitru Că- pîlna-Sebeș, Ștefani M. Ion Pia- nul de Jos-Sebeș, Mihet N. Cor- nel Blajeni-Brad, Stamatciu Șt. Elisabeta Lupeni-Petroșeni, Ca- checi G. Vasile Uricani-Petro- șeni, Popescu I. Elena Hune- doara. Florian I. Margareta Orăș- tie. Popovici P. Iustina Beriu- Orăștie, Vischj Arpad Eljdat- Huncdoara, Laszlo Margareta Hunedoara. REGIUNEA IAȘI Procupencu N. Eufrosina Iași. Miron Gh. Ștefani» Iași, Secară V. Aurelia Bîrlad. Stan T. lor- dache Birlad. Blejoiu I. Vasile Bîrlad. Simion N. Natalia Birlad. Nichita D. Elena Bîrlad. Luca D. Viorie» Focuri-Hîrlău. Chebea I loan Vlădeni-Hirlău, Lupu C. Va- sile Berosoaia-Hîrlău. Mislreanu I. Mihai Averești-Huși. Bărbuț P. Geta Ivănești-Huși. Niea I. Gheorghe Moșna-Huși. Amater- sei I. Silvestru Popești-Huși. Co- jocarii D. Elena Negrești. Ciobanii Th. Lizica Dumbrăveni-Negrești, Fârimă Gh. Constantin Negrești, Coslăchescu L. Gheorghe Horni- Pașcar.i. TInase Gh. Vasile Tă- tăruși-Fnîvani. Amancei Luea Co'.irgaci-Pașcan:. Giurgea L Constantin Vaslui. Odobescu S. Eugeni» Vaslui. Alistar Constan- ța Va='.ui. latrate G. Seni» Vaslui. Nestor Valentin Banca-Birlad. REGIUNEA MUREȘ- autonomA maghiara PaM Beniamin Irma Miercurea N T' M : eș. Rusu S. Miron . i- i-Tg. Mureș. Bucur S. A- lexandru Bărdești-Tg. Mureș, Gyarmati I. Ion Călești-Tg. Mu- re; Keresztes Nicolae Odorhei, Toro A. Irina tnieșuî-Odor- ho: Boroș B. Sara Lueta- Gdorhe:. Bot T. Lucreți» Tg. Mureș. Dosa S. Elena Curteni. Tg M r - Ghetznănet T. Zinaida Tg. Mureș Cotuțiu C. Eva Tîr- năveni. Coțop V. Vasile Cetatea de Baită-Tirnăveni, Patakfalvi I. Edit Dimbău-Tîmăveni, Lun- gu C. Cezar Reghin. Sabados M. Otto Aluniș Reghin, Borda I. Ion Urișiul de Sus-Reghin. Cu- tîrlan G. Olga Tulgheș-Gheor- ghieni, Gyorgypal L. losif Su- seni-Gheorghieni, Kollo G. Mar- gareta Suseni-Gheorghieni, Ta- maș F. Francisc Gheorghieni, Fanea I. Letiția Gheja-Luduș, Vlasuc G. Ecaterina Luduș, Ur- zică I. Laur» Subcetate-Toplița, Duiu P. Maria Deda Bistra-Topli- ta, Teslovan G. Ileana Toplița, Urszuly F. Gizela Tușnad Sat- Ciuc, Both G. Ștefan Lunca de Sus-Ciuc, Tamaș F. Benjamin Harghita-Ciuc, Martin M. Suza- na M. Ciuc. REGIUNEA MARAMUREȘ Moise G. Silvia Sîncrai-Carei, Dan M. Silvia Ariniș-Cehu Sil- vaniei, Harghita! M. Maria Cehu Silvaniei. Cuceu Gh. Irina Cehii Silvaniei, Fălăuș G. Aurel Bă- sești-Cehu Silvaniei, Zugravu Gh. Aristotel Cehu Silvaniei, Roba M. Vasile Cehu Silvaniei. Pop Gh. Ileana Copalnic-Lăpuș, Puțiu D. Gheorghe PIopîș-Lăpuș, Tătar I. Maria Livada- Oaș, Pop L. Teo- dor Negrești-Oaș, Strîmbeanu N. Niconor Trip Băi-Oaș, Șer- ban Gh. Gheorghe Negrești-Oaș, Cădaru Leontina Sătmărel-Satu Mare, Bodnar Rozalia Botiz-Satu Mare, Moraru Ludovic Doba-Satu Mare, Fal Gh. Florica Ama ti-Sa tu Mare, Vișan Aurel Satu Mare, Babineț L Șarlota Crăciunești- Sighet, Buzuloiu I. Gheorghe De- sești-Sighet, Dunca L Vasile Strîmtura-Sighet, Spân Ludovic Poiana Codrului-Șomcuta, Vălea- nu A. Augustin Cărbunari-Șom- cuta, Mihalte A. Ana Vișeu, Bogdan D. Dumitru Drago- mirești-Vișeu, Stețiu G. Olivia Satu Mare, Terebeși D. Ște- fan Satu Mare, Banysz C. Ileana Satu Mare, Pintea Corne- lia Satu Mare, Isaiu F. Gabriela Baia Mare. Micle D. Maria Baia Mare, Petruțiu A. Eugenia Baia Mare, Piiiriteanu Z. Gavril Baia Mare, Miele V. Adelaid» Baia Mare. REGIUNEA OLTENIA Negruț G. Paula Craiova, Po- pescu O. G. Sofia Crakwa, M*ri- nesou M. Ioana Craiova, Ștefă- nescu A. Maria Tg. Jiu, Tîrvea- nu C. Măndița Tg. Jiu. Dumitres- cu M. Vasile Tg. Jiu, Moacă I. Ana Tr. Severin, Bănculescu V. Cornel Padeș-Baia de Aramă, Stanciu I. Daniel Floreș-Baia de Aramă, Drăgan V. Nico- lae Cerna Vîrf-Baia de Ara- mă. Balaban D. Marcela Balș., Cismaru I. Gheorghe I. Jianu- Balș. Bucățea R. Alexandra Ca- licea M.-Băilești. Stancu S. Du- mitru Troche-ti-Băilești Gheor- ghe O. Maria Caraula-Băilești, lordache V. Anastasia Calafat, Mărinaș C. Petre Gîrla Mare-Ca- lafat. Mihilă Gh. Elena Grădini- le-Caracal. Mîhalache C. Ecite- rina Caracal. Pietroi I. loan Ci- lieni-Corabia. Mitrică I. Marin Grăjdebad-Corabia. Sălceanu I. Cristache Grăjdebad-Corabia. lancu M. Ion Leu. Craiova, Pro- conie A. Constantin PlopsorurFi- liași. Bobelniceanu I. C-tin. Ce- plea-Broșteni-Filiași, Drăguț Sa- bin Vladimir-Gilort. Sărdaru N. Ion Polovragi-Gilort, Peia N. Ilie Slavita-Oltetu. Diaeonu M. Aurelia Bălcești-OItetu. Șerban M. Aurelia Pîrîceni-Oltetu. Crișu I. Florian Ostroveni-Segarcea, Vîlcea C. nie Măceșu de Jos-Se- garcea. lordăehescu S. Natalia Bîrca-Segarcea, Răceanu S. Gri- gore Ciochinta-Strehaia, Barbo- nie I. Elena Cîlnic-Tg. Jiu, Pă- trașcu I. Nicolae Curtișoara-Tg. Jiu^ Peștișanu C. Gheorghe Pești- șani-Tg. Jiu. Oană G. Petre Se- verinești-Tr. Severin, Adam N. loan Seveyinești-Tr. Severin. Șer- bănescu C. Alexandru Recea- Vînju Mare, Gheorghiță N. Ma- ria, Flămînda-Vînju Mare, Burci A. Mihai Vînju Mare, Epingeăc S. Vasile Craiova, Cazacu L. Constantin Craiova, Petraehe I. Stelian Dobrosîovenî-Caracal. Al- mariei N. Gheorghe Strehaia, Mohora D. Năstase Strehaia, Mișcoci V. Nicolae Oltetu. REGIUNEA PLOIEȘTI lordache Victoria Stîlpu-Bu- zău, Stănescu Aristide Ghero- seni-Buzău, Popescu Ion Movila Oii-Buzău, Dumitru Elena Cis- lău. Cojocaru I. Aristița Bră- tilești-Cislău. Ghenoîu Dumi- tru Băicoi-Cîmpina, Grece» Ște- fan Cîmpina. Moga Petre Dițești- Cîmpina, Dobrea Alexandru Ghios'ești-Cîmpina, Crăciun Du- mitru Moreni-Cîmpina, Gugu Ni- culina Mizil-Mizil, loniță Lucia Glod Siliștea-Mizil, Unou D. Olga V. Călugărească-Ploiești, Candrea A. Grigore Coiful de Vale-Ploiești, Georgescu G. Vasi- lica Puc. Moșneni-Ploiești, Pa- raschiv Sevastița Slimnic-Rm.- Sărat, Cambușteanu G. C-tin BoIdu-Rm.Sărat, Oană G. Eremia Boldu-Rm. Sărat, Roșea I. Au- relian Bălțați-Rm. Sărat, Toma- cu Paraschiva Rîmnicu Sărat, David G. Alexandrina Ol- teni-Teleajen, Vlad V. Maria Pucîoasa-Tîrgoviște, Oproiu G. Margareta Doicești-Tîrgoviște, Oprea N. Teodora Petroșița-Tîr- goviște, Medaru I. Livia Buciu- meni-Tîrgoviște, Burdujel I. Victor Brajna de Jos-Tîrgoviște, Angelescu Dumitru Tîrgoviște, Teodorescu G. Maria Buzău, Toma D. Grigore Buzău, Geor- gescu C. Elena Buzău, Schwart Arig-Diana Buzău, Dumitru Va- sile Cîmpina, Hanganu Maria Constantinescu Ștefania Cîmpi- na, Măiță Dragomir Cîmpina, Sorescu Constantin Ploiești, Va- silescu A. Ion Blejoi-Ploiești, Munteanu Aurora Ploiești, Nea- ga L Lucia Plodești, Drăgan Na- talia Ploiești, Georgescu Florica Ploiești, Mihăescu L Virginia Tîrgoviște. Ilie T. Elena Tîrgo- viște, Bejenaru C. Alexandrina, Tîrgoviște, Ciobanu C. Cecilia Tîrgoviște, REGIUNEA SUCEAVA Harasim G. Dumitru Botoșani, Apetrei G. Profir» Botoșani, Babiuc O. Olga Vlădeni-Botoșani, Diaeonu T. Ilie Rona de Jos-Bo- toșanî, Volintiru T. Mari» Ștefă- nești-Botoșani, Ifrim T. Tatiana Dubrăveni-Botpșani, Broscău- (eanu Olga Pleșani-Botoșani, Ulian T. Elisabeta Pojorîta-Cîm- pulung. Andrei I. Gheorghe Ar- geș-Cîmpuîung, Casian V. Ște- fania Bo.tuș-Cîmpulung, Col^seu V. Elena Barabani-Dorohoi. Le- bădă V. Vasile Dorohoi. JaeotA Gh. Constantin Lupeni-Dorohoi, Balaban C. Ion Boroaia-Fălticeni, Nistor Gh. Dumitru Secția înv. Fălticeni. Irimescu D. Vasile Lo- mășești-Fălticeni, Biiiiaeu I. Flena Gura Humorului. Frîncu C. Paraschiva Zaharesti-Gura Humorului. Năstase Gheorghe Rădăuți. Filin F. Treian Vi- covul de Jos-Rădăuți. Simion V. Petru Băine1 Rădăuți. Vicovea- nu loan Vicovul de Jos-Răr dăuti Avasilicăi I. Dumitru Odăseni-Săveni. Cionec V. Gali- na C. Vodă-Bivol-Săveni. Nichita V. Constantin T Vladimirescu- Săveni. Chiriac D. Maria laco- beni-Săveni. Coioca.ru M. Dumi- trița Suceava. GafHa D. Flena Suceava. Cîrligeanu C. Paras- chiva lacobeni-Vatra Dornei,- lordache C- Dumitru Gestina- Vatra Dornei. Ojog C. Petru Santa Maria-Botoșani. Apetrei C. Cfctaviau Văcsilești-Dorohoi, Eslaru D. Ion Mihălășeni-Săveni, Asaftei Gr. Grigore Negotești- Făltîceni ORAȘUL BUCUREȘTI Goia Maria radonul . 30 Decem- brie. Zaharescu I. Elena raionul 30 Decembrie. Roman T. Ei»f<- mia raionul 23 August. lordă- chescu V. Maria raionul 23 Au- gust. Norocea Elena raionul 1 Mai. Sachelarie R. Elena raionul T. Vladimirescu, Marian M. Nina raionul N. Bălcescu. Petrescu I. Maria raionul N. Bălcescu. Râ- dulescu Levinie raionul Lenin. » Cătănoiu M. Victoria raionul Lenin, Diaconescu Ioana raionul Lenin, Dincă Ecaterina raionul Lenin. Tiron V. Ecaterina raio- nul 16 Februarie, Poteraș N. _ Alexandrina raionul 16 Februa- rie. Nechita P. Victoria raionul Grivița Roșie, Drăgătoiu Ioana raionul Grivița Roșie, Capagea Elena raionul Grivița Roșie. Cărciulescu I. Alexandrina raio- * nul 16 Februarie, Motresca I. Vasile raionul 16 Februarie, lo- nescu C. Elena raionul Grivița Roșie. Cristea Adriana rn. 30 Dec., Serdeanu I. Larisa rn. 30 Dec., Almăjan Stela rn. 1 Mai, De- metriad Maria rn. 1 Mai. Negru- țiu I. Cornelia rn. 23 August, Di- ma Adriana rn. 23 August, Vasiliu N. Maria rn. N. Bălcescu, Popes- cu V. Tarsița rn. N. Bălcescu, Bușilă A. Maria rn. Lenin, Po- pescu M. Sofia rn. Lenin, Filip I. Maria rn. Grivița Roșie, Bîr- san V. Elena m. N. Bălcescu, Husăreascu Niculina rn. N. Băl- cescu, Petrescu Paraschiva rn. Lenin, Costea Elisabeta rn. Le- nin, lacovișac Didina Palatul pionierilor. ORAȘUL CONSTANȚA Velehorschi I. Ștefania Cons- tanța, Grosu D. Elena Constanța. Cinați Maria Constanța, Popescu Gh. Elena Constanța, Șerban M. Margareta Constanța, Anghel N. Rada Constanța, Tirse T. Florica Constanța, Izvernariu D. Ilinca Constanta. UNITĂȚI ANEXE ALE MINISTERULUI ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Mărgău Ion Editura didactică și pedagogică. MINISTERUL SĂNĂTĂȚII ȘI PREVEDERILOR SOCIALE Cosma I. Ion Cîmpeni. ȘCOLI SPECIALE ȘI CASE DE COPII Bulboacă Florica Lugoj, Pupes- eu Nadejda Lugoj, Stroie Miron P. Neamț. Nițaș Gh. Satu Mare, lonescu D. Constantin Sighet, Frîncu Maria Cisnădie, Cioară Elisabeta Arad, Safaru Elisabeta Fălticeni, Rusnac Vasile Alexan- dria. Dragu Elena rn. 1 Mai București, Pamfil Vasile rn. N. Bălcescu-București, Ivan Viete- ria Făgăraș-Brașov. Dini» Nico- iae rn. N. Bălcescu-București. PAGINA 6 . -i n Nivelul de pregătire al absolvenților școlii medii Examenul de maturitate a a încheiat Ca de fiecare dată, el a censtituit un prilej de te- meinică verificare a nivelului de pregătire a absolvenților școlii medii, ea *i * eficienței meto- delor și procedeelor utilizate de profesori In procesul predării. In general, examenul a scos la iveală buna pregătire pentru viață a tinerilor din pro- moția acestui an, faptul că ei merită, pe drept euvint, „certificatul de maturitate*. Au ieșit în evidență însă, cn prilejul acestui examen, și lipsurile existente îneă în pregătirea unor absol- venți — e drept, puțini la număr. Analizînd cu atenție căușele acestor lipsuri, cadrele didactice vor putea lua, încă de la începutul anului șco Iar viitor, măsuri cart să ducă la înlăturarea lor, la tot mai buna înarmare a elevilor eu tem einiee cunoștințe teoretice și practice. Ne-am adresat președinților unor comisii de examinare, solieitîndu-i să împărtășească ci- titorilor noștri impresiile lor în legătură cu nivelul pregătirii eandidaților la examenul de ma- turitate. Iată, în eele ee urmează, răspunsa rile lor. Aspect de la expoziția școlilor din raionul Nicolae Bălcescu Prof. univ. A. RUSSU, președintele comi- siei nr. 14 a examenului de maturitate din orașul Brașov: Nivelul cunoștințelor de matematică ale candida- ților de la Școala medie nr. 1 din Brașov s-a do- vedit a fi, în general, ridicat- Mulți candidați au dovedit o pregătire temeinică, solide deprinderi de calcul. Aceștia au arătat, în lucrările scrise, că știu să interpreteze logic rezultatele obținute pe parcurs, să conducă calculele cu siguranță. Tn cele mai multe cazuri, candidații au știut să aplice cunoștințele de matematici la rezolvarea unor probleme practice în general și ale celor de fi- zică în special. Ei folosesc bine limbajul matema- tic ca mijloc de exprimare concisă a unor legi din electromagnetism sau fizica atomică. Cunoștințele de trigonometrie, ca și cele de calcul vectorial, au fost de asemenea destul de bine folosite la repre- zentarea grafică a variației t, e, m sau a curentului alternativ trifazat, la reducerea vectorului de am- plificare a triodei, la adunarea geometrică a ten- siunilor într-un circuit de curent alternativ cu re- zistență, inductanță și capacitate, la adunarea vec- torială a componentelor cîmpului magnetic învîr- titor etc. S-au prezentat însă, în fața comisiei noastre, și unii candidați cu pregătire matematică nesatisfă- cătoare, care nu au putut rezolva corect proble- mele. Iată cîteva dintre greșelile mai frecvente în lucrările scrise : (ne referim la subiectul „A", ales de majoritatea eandidaților). Nu s-au dus întot- deauna pînă la capăt problemele de loc geometric. Avînd cele două relații care cuprind parametri variabili, unii elevi nu au urmărit eliminarea lor pentru a obține ecuația locului geometric. Alții nu au interpretat tabloul efectuat pentru găsirea gra- ficului funcției, sau nu au tras concluziile ce se impuneau în diferite etape de calcul: au calcu- lat derivata I, s-au oprit în fața celei de a Il-a și nu au observat că funcția nu are punct de extremă. In concluzie se poate afirma însă că marea ma- joritate a eandidaților are o bună pregătire. Pen- tru ca toți să se ridice pe viitor la acest nivel ar fi necesar, credem, să se acorde mai multă atenție dezvoltării gîndirii independente a elevilor și, în același timp, să se efectueze cu ei mai multe exerciții. lector univ. VICII MÎNDRA, președintele comisiei nr. 46 a examenului de maturitate din regiunea Ploiești: Pe măsura adîncirii studiului literaturii romîne în învățămîntul mediu, capacitatea elevilor de a-și sintetiza cunoștințele din acest domeniu a crescut eonsiderabil. Ca urmare, cei mai mulți dintre ei au trecut dincolo de învățarea disparată a lecțiilor, obținînd o viziune de ansamblu asupra istoriei li- teraturii romîne. Subiectele lucrărilor scrise de li- teratură date la examenul de maturitate au oferit un bun prilej de încercare a forțelor în această di- recție. O serie de lucrări prezentate la comisia noastră de candidații de la Școlile medii „Al. Vla- huță“ și „Ștefan cel Mare“ din orașul Rîmnicu Să- rat arată că au și început să se vadă succesele. Un alt fenomen îmbucurător îl constituie folo- sirea cunoștințelor de istoria literaturii la studiul altor discipline, printr-o întrepătrundere care anunță formarea viitorilor oameni de cultură. Can- didații au relevat astfel, în mai multe rînduri, po- sibilitatea de a ilustra cu referiri la unele opere literare evenimente din istoria poporului nostru. Ar putea fi citate, de pildă, acele răspunsuri la examenul oral în care versurile lui Arghezi au fost folosite în cadrul analizei științifice a răscoa- lei din 1907. De asemenea, problemele dezvoltării conștiinței sociale au fost nu o dată analizate cu ajutorul unor exemple sugestive din operele scrii- torilor noștri contemporani. Am observat, în altă ordine de idei, că elevii cu o bună informare literară au răspuns tot atît de bine la științele cele mai exacte. Vechea despăr- țire artificială dintre pasiunea pentru literatură și interesul pentru știință este, în chip vădit, depă- șită. Pe de altă parte, ni se pare necesar să subliniem că analiza mijloacelor artistice de expresie este, la unii candidați, încă nemulțumitoare. In legătură cu această problemă ar trebui să se depună, credem, un efort suplimentar, ca și, de altfel, în privința însușirii de către elevi a limbajului de specialitate. Unele lipsuri care se vădesc în pregătirea candi- daților pun problema studierii mai atente a stilis- ticii și a gramaticii în ultimele clase ale școlii me- dii. Se cere de asemenea o îmbunătățire a pregă- tirii în domeniul literaturii universale, tocmai pen- tru a se reliefa mai bine trăsăturile originale ale literaturii noastre și participarea efectivă a aces- teia la mișcarea literară mondială. Am dori să subliniem, în încheierea acestor ob- servații fugare, însemnătatea participării cadrelor didactice universitare la examenele de maturitate. Este acesta un excelent prilej de întîlnire cu ma- rele interes pe care elevii îl poartă literaturii și științei și, totodată, un îndemn la meditare pen- tru cei care pregătesc în facultăți pe dascălii vii- toarelor generații de elevi. EXPOZIȚII Prof. emerit MARGARETA A1LINCAI, președinta comisiei nr. 105 a examenului de maturitate din București: Examenul de maturitate la fizică a dovedit că majoritatea absolvenților școlii medii posedă la această materie o pregătire serioasă, corespunză- toare cerințelor. Ei cunosc nu numai fenomenele fizice, dar și generalizarea lor — legile și relațiile matematice care le reflectă — ca și aplicațiile lor practice. Cei mai mulți candidați prezentați la comisia noastră au știut să sesizeze cu rapiditate fenome- nele fizice prezentate în enunțurile problemelor și să găsească cu precizie relațiile cantitative ce tre- buiau folosite pentru rezolvarea lor. De asemenea, ei au știut să dezvolte complet și logic subiectele propuse și să folosească scheme și grafice pentru a demonstra unele teme cum sînt legea lui Ohm în curent alternativ, forța electromagnetică, forța electrodinamică etc. La unii candidați s-a observat chiar și o pregătire ce depășește cerințele progra- mei, pasiunea pentru problemele fizicii nucleare îndeosebi. In același timp, însă, s-au prezentat la exame- nul de maturitate și candidați a căror pregătire are incă o serie de lacune. Unii din aceștia nu știu să interpreteze cele afirmate, să le încadreze în lumina celor mai generale legi ale fizicii. De exemplu, deși pot să scrie o reacție nucleară, cal- culînd corect suma numerelor de masă și de ordine a particulelor, nu știu in baza cărei legi fac această însumare. Sau, deși pot enumera aplicațiile forței electromagnetice, deși descriu exact electromotorul, ampermetrul etc., nu știu să explice de ce dispo- zitivele respective sînt o aplicație a forței electro- magnetice. La fel, pot să descrie dioda, trioda și aplicațiile lor, dar dau o interpretare incompletă a fenomenelor. Lipsurile acestea se datoresc mai ales faptului că, programa de maturitate neprevăzînd studiul energiei mecanice sau al oscilațiilor elastice, elevii nu au repetat aceste capitole și, ca atare, nu au fost stăpîni pe materialul care le-ar fi putut per- mite generalizările și sintezele necesare. în general, însă, candidații s-au prezentat bine pregătiți la fizică, majoritatea luînd note bune și foarte bune. A devenit o tradiție ca, la sfîrșitul fiecărui an de în- vățămînt, să se organizeze expoziții în care să fie pre- zentate principalele reali- zări ale școlilor. De data a- ceasta, expozițiile au un ca- racter festiv, fiind închina- te marii sărbători a celei de a XX-a aniversări a elibe- rării patriei noastre de sub jugul fascist. La expozițiile din Capi- tală, organizate pe raioane, învățămîntul preșcolar este prezentat prin variate ma- teriale didactice executate de educatoare, ca și prin lu- crări ale copiilor. Clasele I—IV prezintă, la rîndul lor, multe exponate interesante — lucrări din hîrtie, carton sau lînă, obiecte lucrate la traforaj, împletituri și cusă- turi pe motive romînești etc. Obiectele prezentate în ex- poziții de elevii claselor mai mari oglindesc, cum este și firesc, preocupări mai largi. Rețin atenția îndeosebi ma- terialele didactice, între care nu ee numără numai lucrări simple — echere, raportoa- re, compase pentru tablă etc. — ci și aparate și instru- mente necesare predării fizi- cii, chimiei, matematicii, științelor naturale. Este demn de semnalat faptul că, dorind să întîmpine sărbă- torește aniversarea Eliberă- rii, elevii claselor V-VII au executat, îndrumați de pro- fesorii lor, un număr sporit de exemplare din fiecare a- parat sau instrument, așa încît să poată fi îmbogățite nu numai laboratoarele șco- lilor proprii, dar și labora- toarele altor școli, îndeosebi de la sate. Nu s-au lăsat mai prejos nici elevii școlilor medii, care au executat valoroase planșe, grafice, machete, piese și instrumente, mate- riale privind predarea geo- grafiei, a agriculturii ș.a.m.d. Mult interes stîrnesc în rîndul vizitatorilor și lucră- rile executate în cadrul cercurilor de tineri fizicieni, de tineri naturaliști etc., ca și reușitele clișee prezentate de micii fotografi amatori. Am poposit zilele trecute la expoziția din raionul Ni- colae Bălcescu, amenajată la Școala generală de 8 ani. nr. 119. De la prima vedere a- ceastă expoziție te impresio- nează prin bogăția ei, prin aspectul lucrărilor prezenta- te. Fiecare sală de clasă s-a transformat într-un mic mu- zeu, plin de roadele unui an de muncă desfășurată cu • migală, cu pasiune de zeci și zeci de cadre didactice, de nenumărati elevi. Expoziția este organizată pe cabinete: dc limba romî- nă, istorie și limbi străine, de matematică, fizică și chi- mie, de geografie, științe na- turale și agricultură, un ca- binet tehnic și un cabinet al învățămîntului preșcolar. Să poposim, împreună, prin cîteva din sălile expoziției. La cabinetul de limba ro- mînă, istorie și limbi străi- ne sînt expuse numeroase caiete ale elevilor, care vor- besc despre temeinica pre- gătire dobîndită de ei în școală, despre dragostea pe care le-au insuflat-o profe- sorii pentru limba, pentru literatura și pentru istoria patriei, despre interesul lor pentru cunoașterea istoriei și culturii universale. Lucrările prezentate in ca- binetul de matematică, fizi- că și chimie, ca și în cel de științe naturale și agricultu- ră, îl lasă pe vlzita’w, -aunit de ceea ce sînt în stare să realizeze elevii școlilor de astăzi. Aparatele, piesele, mulajele, planșele și dese- nele lucrate cu măiestrie și migală dovedesc nu numai cunoașterea unora dintre cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii, ci și o reală pricepere de aplicare practică a cunoștințelor, fap- tul că acestea au fost însu- șite în strînsă legătură cu viața, cu producția. Pe unul din culoarele șco- lii îți atrage atenția o hartă uriașă, care ilustrează, pe regiuni, bogăția și frumuse- țea portului romînesc. Harta, adevărată lucrare de artă, a fost executată cu măiestrie de elevii de la Casa de co- pii nr. 7, din piese de placaj pictate. Expoziția școlilor din ra- ionul Nicolae Bălcescu oferă vizitatorilor și imagini din bogata activitate cultural- artistică și sportivă a elevi- lor. Intr-o sală mare sînt prezentate, de pildă, itinera- riile turistice străbătute de elevi cu prilejul excursiilor, voluminoase albume cu ve- deri din tară, panouri cu imagini din activitatea echi- pelor artistice, a cercurilor literare, a cercurilor de fo- toamatori etc. Nu lipsesc, de asemenea, nici trofeele spor- tive, mărturii concrete ale succeselor repurtate pe acest tărîm de elevii din raion. Este greu să vorbim des- pre toate materialele pre- zentate în cadrul expoziției pentru că sînt nenumărate și, pe cît de multe, pe atît de interesante. La fel cu materialele prezentate în toate celelalte expoziții des- chise acum în școlile din orașele și satele patriei, la fel cu mediile anuale ridi- cate înscrise, în ultima zi de școală, în cataloage, ele sînt o puternică mărturie a roa- delor tot mai frumoase pe care le culege învățământul nostru. I. DINU fAGiNA 7 Începe o nouă zi de activitate în tabdra de la Sna^ov „Veniți să vizitați Concursul cultural-artistic al pionierilor și școlarilor Sute și mii de pionieri, de elevi ai școlilor medii, pedagogice și profesionale, se pregătesc in aceste zile de vacant* pentru faza finală a concursului cultural artistic al pionierilor și elevilor. Sălile de spectacole din școli, estradele, căminele culturale, poienile, răsună de eîntecele și jocurile pe care le repetă ei. Sub îndrumarea atentă, plină de grijă, a profesorilor de limba romină, de muzică, de edu- cație fizieă, formațiile de cor și dansuri, brigăzile artistice de agitație, orchestrele de muxică popu- lară șt ușoară, soliștii vocali și instrumentiști și recitatorii eluați Pe primele loeuri la faza regio- nală a eoneunului, fae ultimile pregătiri, iși șle- foieoe ți iși perfecționează programul. Devenit tradiție în viata școlilor, concursul cul- tural artistic, al pionierilor și elevilor, organizat de Ministerul învătămîntului în colaborare cu C.C. al V.T.M. antrenează de la an la an un număr tot mai mare de elevi. Anul acesta, la faza pe țară a concursului, vor participa 2142 de pionieri și 2720 de elevi din școlile jpedii, pedagogice și profesio- nale. Concursul se va desfășura in Capitală, la Pa- latul pionierilor în zilele de 15 și 16 iulie pentru fonnațiile de pionieri și 18 și 19 iulie pentru for- mațiile elevilor. Formațiile ciștigătoare la concurs vor prezenta în ziua de 20 iulie un spectacol de gală la Sala Palatului R.P.R. regiunea noastră" Dorind să asigure elevilor, în vacanță, bucurii tot mai multe, pedagogii din Tg. Jiu caută for- me noi de organizare a unor acțiuni prin care să le facă cu- noscute frumusețile și bogățiile patriei, realizările dobindite de popor, sub conducerea partidului, să le dezvolte dragostea pentru patrie, să le îmbogățească cuno- știmțete. Iată de exemplu ce for- me se folosesc în acest scop la Școala generală de 8 ani nr. 4 clin Tg. Jiu. Cu cîteva săptămîni în urmă diriginta clasei a Vl-a „A" de la această școală a discutat cu elevii ei despre realizările regi- mului democrat-popular și de- spre frumusețile și bogățiile țării noastre, despre locurile pitorești ale patriei pe care le-au cunoscut cu prilejul ex- cursiilor anterioare. Atunci, fie- care elev și-a mărturisit dorința de a cunoaște cît mai multe re- giuni ale patriei, de a vizita noi orașe și sate. Așa s-a născut ideia de a se organiza o cores- pondență cu elevii unor școli din țară, solicitindu-le să de- scrie satul, orașul în care trăiesc. „Sintem elevi tn clasa Vl-a — au scris ei colegilor lor din țară — și dorim nespus ca în vacanță să facem cît mai multe excursii interesante. Pentru a ne putea hotărî asupra itinerarului, vă rugăm să ne descrieți localitatea voastră. Realizările din țara noastră sînt multe și frumoase. Noi nu avem posibilitatea să le cunoaștem nemijlocit pe toate. Scrisorile voastre. însoțite de ve- deri, vor răspunde dorinței noastre de a cunoaște aceste realizări”. Apoi, pe cîteva pagini, elevii clasei a Vf-a vorbeau de- spre orașul lor. despre frumuse- țile lui, despre noile lui con- strucții, invitîndu-i cu căldură pe colegii lor să-l viziteze. Scrisorile au fost trimise U 30 de școli din țară — în centre industriale, culturale, în locali- tăți însemnate în istoria patriei noastre sau acolo unde s-au năs- DE LA MINISTERUL In urma propunerilor făcute de unele cadre didactice și secții de învățămînt raionale și regio- nale. Ministerul învătămîntului a aprobat ca tema care se va dezbate la consfătuirile raionale ale cadrelor didactice din luna septembrie a.c. să fie: „Spori- rea eficienței lecției, mijloc prin- cipal pentru ridicarea nivelului activității instructiv-educati ve în școala de cultură generală". Se recomandă cadrelor didac- tice să studieze aceasta temă cu cut scriitori, poeți, oameni de seamă. Cîteva zile școlarii clasei * Vf-a au așteptat nerăbdători poș- tașul. Ne vor răspunde ? Cum vor primi scrisorile noastre ? Și iată că, în curînd, au început să sosească răspunsurile — scrisori lungi, însoțite de vederi din Iași, Cluj, Tg. Mureș, Rîmnicu Vîlcea, Focșani etc. Fiecare scrisoare avea specificul ei, noutatea ei, din fiecare se desprindea mîn- dria autorilor de a face cunoscut elenilor din Tg. Jiu ceea ce ora- șul sau satul natal are mai fru- mos, mai deosebit: „In orașul nostru se află cea mai mare fa- brică de mobilă din țară", „Ve- niți să vizitați orașul, regiunea noastră. Veți întîlni priveliști minunate, unele clădite de natu- ră, altele de mina omului", „Sa- tul nostru se află la poalele munților. E verde și înflorit, ca o grădină. S-au construit multe case, o școală frumoasă, un că- min cultural". Fiecare scrisoare a stîrnit inte-, resul elevilor. (Trebuie adăugat că inițiativa luată. în clasa a Vl-a s-a extins aproape în toate școala). Ilustratele primite au fost grupate și îndrumați de pro- fesori, elevii au alcătuit albume. Fiecare scrisoare primită a stîrnit discuții vii: „Să mergem în regiunea Banat", „Hai mai întii prin Moldova, uite ce fru- mos ne descriu meleagurile lor ■ elevii din Bacău". Propunerile, dorințele lor, elevii le-au mărturisit profesori- lor. La alcătuirea programului pentru vacanță, scrisorile primi- te, propunerile elevilor au avut întîietate. Acum, elevii Școlii generale de 8 ani din Tg. Jiu se pregătesc pentru prima excursie. Deocam- dată ei răspund invitației elevi- lor din regiunea Banat, pornind, călăuziți de profesori, pe melea- gurile eu prof. ELENA BARDAN Tg. Jiu învătămîntului toată atenția și, pe -baza expe- rienței lor la catedră, să se pre- gătească pentru a participa la dezbaterile ce se vor purta pe marginea referatelor prezentate în ședințele pe secții a'e consfă- tuirilor raionale. în articolul ,.O lecție*. apSrut în numărul 760 al „Gazetei învăț ămîn- tului'', în loc de „directoarea Școlii de 8 ani nr. 76" se va citi „direc- toarea Școlii de R ani nr, 13’’. Reuniunea internațională de experți în problemele educării tineretului Timp de o săptămînă, între 18—24 iunie, s-a desfășurat la Casa Universității din București Reuniunea internațională de ex- perți în problemele educării ti- neretului, convocată la inițiativa Comisiei naționale Romîne pen- tru UNESCO. La această reuniu- ne au participat specialiști în problemele educației tineretului din Republica Arabă Unită, Cehoslovacia, Franța, Iran, Iugo- slavia, Liban, Maroc, Romînia, Senegal, Tunisia, Uniunea Sovie- tică, delegați ai Federației Mon- diale a Tineretului Democrat și ai Uniunii Internaționale a Stu- denților, precum și reprezentanți ai Oficiului European al O.N.U. și UNESCO. Discuțiile experților s-au axat în jurul celor trei teme mari propuse de inițiatorii Reuniunii': Tineretul în fața marilor pro- bleme ale contemporaneității", „Activitățile educației extrașco- lare în slujba înțelegerii interna- ționale' și „Măsuri destinate să promoveze în rîndurile tinerilor idealurile păcii, respectului reci- proc și înțelegerii între po- poare". Tn mod deosebit s-a in- sistat în cadrul discuțiilor asupra faptului că educația tineretului trebuie să fie strins legată de situația generală a lumii contem- porane, în special de lupta pen- tru pace, de acțiunile organizate în sprijinul înțelegerii și coope- rării internaționale, relevîndu-se rolul care revine în această pri- vința școlii, organizațiilor de ti- neret și familiei. Printre concluziile importante care s-au desprins in legătură cu temele puse în discuție s-a evi- dențiat faptul că. in funcție de însemnătatea factorilor de ordin economic, social și psihologic care influențează acțiunea de înțele- gere și cooperare internațională între tineri, educatorilor le revi- ne sarcina primordială de a stu- dia atent acțiunea acestor fac- tori și de a înlătura ceea ce con- stituie un obstacol în promova- rea respectului, prieteniei și co- laborării între tineri. Experții participanți la Reuniune au fă- cut un larg tur de orizont al ac- tivității educative pentru promo- varea idealurilor păcii în rîndu- rile tineretului în general și în rîndurile tineretului școlar în special, prezentînd stadiul ac- tual al acțiunilor întreprinse în acest scop atît pe plan național cît și pe plan internațional. O atenție deosebită a fost acordată problemei cunoașterii de către tineri a tezaurului științei și cul- turii mondiale, a aportului tutu- ror popoarelor la îmbogățirea a- cestui tezaur, pentru dezvoltarea respectului reciproc și a priete- niei. S-au subliniat sarcinile care revin în această privință atît procesului instructiv-educa- tiv desfășurat în limitele planu- rilor de învățămînt și ale pro- gramelor școlare în vederea îm- bogățirii cunoștințelor științifice și culturale ale elevilor, cît și diferitelor acțiuni cu caracter ex- trașcolar — cluburi, cercuri cul- turale, științifice și artistice ale tineretului școlar, schimburi de scrisori între tinerii din diferite -țări, acțiuni cu caracter editorial. De asemenea, s-a subliniat im- portanța activităților sportive internaționale pentru cunoașterea și înțelegerea între tinerii din lumea întreagă și s-au făcut nu- meroase propuneri în legătură cu dezvoltarea schimburilor tu- ristice internaționale și cu or- ganizarea taberelor comune ale tineretului școlar din diferite țări. Toți participanții la Reuniune au apreciat inițiativa Comitetu- lui Național Romîn pentru UNESCO, precum și acțiunile multilaterale desfășurate în Re- publica Populară Romînă pe li- nia educării tineretului în spiri- tul păcii, relevînd meritele țării noastre ca inițiatoare a declara- ției cu privire la măsurile des- tinate să promoveze în rînduri- le tinerilor idealurile păcii, res- pectului reciproc și înțelegerii în- tre popoare adoptată de Aduna- rea Generală a O.N.U. la cea de a 18-a sesiune a sa. In încheierea lucrărilor Reu- niunii au fost adoptate o serie de concluzii și recomandări. Reuniunea și-a exprimat în una- nimitate acordul cu rezoluțiile Organizației Națiunilor Unite re- feritoare la adoptarea, la cea de-a 19-a sesiune a O N.U. din toamna viitoare, a unei Declara- ții internaționale cu privire la promovarea în rîndurile tinere- tului a idealurilor de pace, res- pect reciproc și înțelegere între popoare. Reuniunea s-a pronunțat, de asemenea, în favoarea continu- ării de către Organizația Națiu- nilor Unite și pe viitor, după a- doptarea Declarației, a unor ac- țiuni privind educarea tineretu- lui. O serie de recomandări adop- tate de grupul de experți s-au referit la activitățile de tineret prevăzute de U.N.E.S.C.O. în pro- gramul său pe exercițiul 1965— 1966 și cel de perspectivă. Parti- cipanții au recomandat, printre altele, extinderea acestor activi- tăți de educație extrașcolară puse în slujba înțelegerii și colabo- rării internaționale ; intensifica- rea schimburilor și relațiilor in- ternaționale ale tineretului în domeniul activităților culturale, științifice, sportive si turistice; folosirea tuturor mijloacelor de * informare pentru promovarea în rîndurile tineretului a idealuri- lor de pace, respect reciproc șl înțelegere între popoare; spriji- nirea de către U.N.E.S.C.O. a tu- turor întîlnirilor internaționale menite să slujească cauzei înțele- gerii internaționale și apropierii tinerilor din toate țările lumii ; colaborarea cu marile organizații de tineret din lume care au ca scop promovarea țelurilor de pace și prietenie. în ședința de închidere, parti- cipantii la Reuniune au exprimat mulțumiri Comisiei naționale ro- mîne pentru U.N.E.S.C.O. care, traducînd în fapt inițiativele țării noastre la O.N.U. și la UNESCO, a convocat această reuniune in- ternațională. Reprezentantul directorului ge- neral U. N. E. S. C. O., Pierre Franțois, a subliniat, de aseme- nea, însemnătatea concluziilor șl recomandărilor formulate de gru- pul de experți pentru activitățile de tineret ale Organizației Națiu- nilor Unite pentru educație, ști- ință și cultură (U.N.E.S.C.O.). Reuniunea a hotărît ca docu- mentele finale să fie comunicate Conferinței internaționale despre educația tineretului care va fi organizată de U.N.E.S.C.O. Ia Grenoble (Franța) în acest an. în luna august. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA î București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.00 ’0 Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din unititile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii, Piața Scînteii București. | 40132 |