EDITATĂ DE MINISTERE! INVĂȚĂMÎNTULUI $1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN (NVĂȚĂMlNT Șl CULTURĂ
Anul XVI nr. 757
vineri 29 mai 1964
8 pagini 25 bani
Iii PRlfiOL VACJNTEI
In școli domnește acum atmosfera de eferves-
cență caracteristică încheierii ultimului tri-
mestru. Profesorii și învățătorii verifica, cu exi-
gență sporită, nivelul de cunoștințe al fiecărui
elev, pregătesc cu atenție temele și lecțiile de
sinteză pentru recapitularea finală, organizează
meditații și consultații. In acest ritm viu de
muncă sînt antrenați și elevii. Fiecare învață
mai cu sîrguință pentru a fi mai bine pregătit,
pentru a-și îndeplini sau depăși angajamentele
luate față de sine și față de profesori. Sfîrșitul
anului școlar mobilizează pe toți la noi eforturi
susținute.
Dar, în timpul liber, privirile cată tot mai des
spre copacul înverzit din fața ferestrei, iar gîn-
durile zboară spre potecile și pădurile munților,
spre poienile înflorite, spre litoralul însorit. A-
ceste imagini visate își au și ele contribuția lor
la sporirea puterilor de muncă.^
Vacanța nu este numai visată. Ea este stărui-
tor și atent pregătită. Se poate spune că pregă-
tirile pentru vacanță au depășit de multă vreme
faza de început. Folosind experiența pozitivă a
anilor precedenți, Ministerul Invățămîntului și
C.C. al U.T.M. au elaborat un plan comun de
măsuri, care să asigure elevilor bucuriile aș-
teptate.
Vara aceasta aduce întregului nostru popor
marea sărbătoare a împlinirii a două decenii de
la eliberarea patriei. Acțiunile cultural-educative
și sportive organizate în cadrul taberelor și ex-
cursiilor, în cadrul cluburilor, vor face parte in-
tegrantă din grandiosul program prin care po-
porul nostru sărbătorește această măreață zi,
vor fi închinate acestei zile. Vacanța trebuie să
constituie mai mult ca pină acum, un prilej pen-
tru cunoașterea mai largă de către elevi a tre-
cutului de luptă al poporului, al clasei munci-
toare, pentru cunoașterea minunatelor realizări
ale regimului democrat-popular, pentru a face
mai vie dragostea elevilor față de patria noastră
socialistă, față de Partidul Muncitoresc Romîn.
S-a alcătuit comandamentul central de orga-
nizare a vacanței format din reprezentanți ai
Ministerului Invățămîntului, ai C.C. al U.T.M.,
ai C.C.S., ai Consiliului Național al Femeilor, ai
Crucii Roșii, ai U.C.F.S. etc. Se formează acum
comandamentele regionale, raionale șl orășe-
nești. Comandamentele acestea trebuie să ve-
gheze asupra bunei desfășurări a vacanței, să
coordoneze activitatea de vacanță. De aceea este
bine ca în comandamente să fie antrenați oa-
meni pricepuți, cu experiență, operativi, inven-
tivi, care să alcătuiască planuri interesante și să
— Bună dimineața, zi frumoasă de 1 Iunie, bun venit sărbătoare
a copilăriei.
An de an tot mai mulfi copii te salută cu condeiul in mină. Ei
aibă grijă ca ele să se desfășoare in bune con-
diții, să contribuie la educarea elevilor. Buna
desfășurare a tuturor acțiunilor prevăzute pen-
tru perioada vacanței depinde în cea mai mare
măsură de modul cum sînt ele organizate și pre-
gătite, de oamenii care participă la organizarea
acestor acțiuni.
In zilele acestea se alcătuiesc programele care
vor umple zilele vacanței, care vor aduce elevi-
lor bucuriile zilelor de vară. La alcătuirea lor
sînt chemați să vină cu contribuția, cu expe-
riența lor cei mai buni pedagogi. Să-și spună acum
din plin cuvîntul fantezia creatoare, priceperea
măiestria pedagogică, bunul gust, să se vadă în
propunerile, în sugestiile făcute pentru program
că educatorii sînt hotărîți să folosească cele mai
atrăgătoare căi pentru a îmbogăți cunoștințele
elevilor, pentru a le stimula dragostea față de
frumos.
In toate centrele regionale, raionale și oră-
șenești, precum și în alte importante centre e-
conomice și culturale se vor înființa baze turis-
tice pentru găzduirea elevilor veniți în excursie.
Acestea se vor amenaja în localuri de școli și
internate. La București, bunăoară, se organi-
zează baze turistice cu o capacitate de aproxima-
tiv 2 000 de locuri. Tot în școli vor fi organizate
și tabere de zi pentru pionieri, cluburi. Secțiile
de învățămînt trebuie să se preocupe din vreme
de pregătirea acestor localuri, asigurînd condiții
igienice optime, o ambianță atrăgătoare, mate-
rial sportiv bogat, în așa fel ca fiecare bază tu-
ristică, tabără sau club, să constituie pentru
elevi un punct de atracție, un loc în care să
vină cu plăcere.
La activitățile din vacanță sînt antrenate un
număr mare de cadre didactice, instructori de
pionieri, toți pedagogi cu dragoste de muncă. A-
ceasta însă nu-i de ajuns. Este necesar ca sec-
țiile de învățămînt să acorde o deosebită atenție
pregătirii și îndrumării cadrelor didactice care
vor conduce excursiile, sau care vor răspunde
de activitatea taberelor și cluburilor, să ajute la
întocmirea de itinerarii turistice interesante, co-
respunzătoare particularităților de vîrstă, care
să contribuie la cunoașterea de către elevi a ce-
lor mai importante obiective economice și cul-
turale, a frumuseților și bogățiilor patriei.
O problemă importantă către care trebuie să-și
îndrepte atenția secțiile de învățămînt este a-
ceea a popularizării pe căi cît mai largi în rîn-
durile elevilor a activităților ce se organizează
în zilele vacanței, pentru ca aceștia să le cu-
noască din vreme, să participe la ele în număr
cît mai mare.
Peste tot pregătirile pentru vacanță sînt în
toi. Cu grijă, cu dragoste, zeci și zeci de peda-
gogi muncesc, se străduiesc să asigure elevilor,
după un an de muncă, odihna binemeritată, zile
frumoase, bogate în bucurii.
învață să scrie fi să citească, iar printre primele cuvinte pe care le
aștern pe hirtie se află cuvîntul LIBERTATE !
Copiii noștri te-au așteptat cu nerăbdare. Ți-au făcut daruri.
Băiețelul care a primit în dar o cutie cu creioane colorate a desenat
un soare roșu, arzător, apoi a colorat cerul cu albastru. Din zece
linii a făcut un bloc și l-a împădurit cu antene de televiziune.
— E blocul în care stăm noi — explică el, Alături e școala la
care învăț. Iți place ?
E mare și luminoasă. A colorat-o cu albastru ca și cerul. Așa o
vede el. S-a gîndit puțin unde să așeze celelalte elemente ale dese-
nului său. A construit o clădire mare, mare de tot, mai mare decît
blocul, cu multe ferestre și cu un coș cît toate zilele.
— Aici lucrează tata — explică el.
I-a mai venit o idee. O așterne in extrema foii de hirtie. Tobo-
ganul, roata mare, leagănele, avioanele. La hotarul parcului, pe o
margine îngustă a desenat cu albastru cîteva unde ale lacului.
— Aș vrea să desenez și tabăra, cu cabanele și brazii, dar nu
mai am loc — spune el necăjit.
Universul lui! Al unui copil născut sub cerul patriei noastre,
sub grija nețărmurită a partidului.
Mă gîndisem să-i povestesc băiețelului despre copilăria fără co-
pilărie din trecut. Despre sărăcie, mizerie, foamete. Despre năzuinți
neîmplinite. Dar l-am lăsat pe Nicolaie Moromete închis acolo, în
trecut, între paginile cărții. Afară e soare, e cer albastru. E 1 Iunie!
Bunicul și nepotul
iiniimn
de Șerban Nedelcu
Primul volum al romanului
învățătorii de Șerban Nedelcu
era conceput polemic, ca o re-
plică la romanul Apostol al lui
Cezar Petrescu. Altele sînt obiec-
tivele autorului în cel de-al doi-
lea volum al său. Urmărind
aici destinele personajelor din
primul volum „în anii făuririi
și consolidării regimului de de-
mocrație populară (acțiunea căr-
ții începe în anul 1944, imediat
după eliberarea țării de sub jugul
fascist și se termină în preajma
încheierii procesului de colectivi-
zare), romancierul e preocupat să
oglindească procesul complex de
transformare a intelectualității
sătești de veche formație. De a-
ceea el va acorda atenție princi-
pală nu lui Mircea Coman, învă-
țătorul comunist care, încă de
mult, eliberîndu-se de prejude-
căți, se deprinsese să privească
lucid realitățile și dobîndise o în-
țelegere adecvată despre rolul în-
vățătorului în viața socială și pe
care acum îl întîlnim în postura de
activist de partid. Interesul auto-
torului se îndreaptă mai ales spre
personajele cu o evoluție sinuoa-
să, adesea neașteptată, care înain-
tează un pas și apoi revin pe po-
ziția inițială sau chiar pe una
mai înapoiată, care nu cutează să
se smulgă trecutului, privesc în-
fricoșați sau indiferenți schimbă-
rile, dar care vor sfîrși prin a se
Integra noii vieți și a deveni chiar
militanți activi ai ei. în centrul
romanului se află personajele nu
îndeajuns sau deloc pregătite su-
fletește și intelectualicește pentru
noile vremuri. Ele devin de aceea,
nu o dată, eroii unor puternice
drame, pe care însă, pînă la urmă,
le vor depăși, găsindu-și un echi-
libru. Un astfel de erou este Va-
sile Nisipaș, fostul coleg și prie-
ten al lui Mircea Coman, fire
onestă, excelent învățător, cura-
jos luptător antifascist, dar im-
pulsiv peste măsură, de un orgo-
liu bolnăvicios și de o totală nai-
vitate politică. O astfel de eroină
este și Adina Condrea, fosta lo-
godnică a Iui Mircea Coman.
Un prim merit al autorului e
acela că nu simplifică datele a-
cestui complicat proces, că se
străduiește — și cu bune rezultate
— să-i dezvăluie implicațiile
multiple, să ofere o imagine cît
mai exactă cu putință a eroilor
săi, pe cît de contradictorii pe atît
de diferiți. Șerban Nedelcu a
avut nobila ambiție de a evita
drumurile lesnicioase, de a le cău-
ta, intenționat parcă, pe cele difi-
cile.
Autorului nu i s-ar fi cerut un
efort deosebit dacă l-ar fi în-
zestrat pe Nisipaș cu alt destin.
Totul părea doar să-l fi pregătit
pe acesta pentru a se înrola
sub steagul partidului. Șerban
Nedelcu și-a propus însă un
țel mai greu de realizat: ace-
la de a arăta că, într-o epocă de
structurale prefaceri, istoria il
poate depăși cu mult și să-1 trans-
forme într-o victimă a ei, chiar
pe un om onest care, într-o pe-
rioadă fusese destul de avansat
în raport cu semenii săi ; să a-
rate în același timp, cum societa-
tea socialistă recuperează pînă la
urmă și valorifică la maximum
tot ce e valoros în acești oameni,
să oglindească dialectica regene-
rării lor. De aceea autorul a re-
zistat tentației de a-1 transforma
pe Nisipaș într-un comunist ; l-a
pus în situația de a acționa, cînd
din orgoliu, cînd din naivitate,
alături de oameni cu care n-avea,
în fond, nimic comun — vechii
politicieni țărăniști unși cu toate
alifiile — împotriva comuniștilor
cu care pe vremuri luptase cot la
cot și pe care, de fapt, continuă
să-i simpatizeze ; l-a făcut să su-
porte consecințele dureroase ale
faptelor sale nesăbuite, alungîn-
du-1 undeva in afara vieții și nu-
mai după aceea i-a permis să re-
intre în viață, căreia i se in‘.e«rea-
ză însă printr-un îndelungat și
chinuitor proces.
Considerații asemănătoare se
pot face, de asemenea, in legătu-
ră cu evoluția Adinei Condrea
sau, ca să luăm un personaj de o
cu totul altă factură, a lui Gheor-
ghe Diaconu, poreclit butoi-goL
Cîți dintre cititorii primului vo-
lum al romanului Învățătorii și-ar
fi putut închipui că Adina, care-1
iubise atît pe Mircea Coman, care
îl așteptase răbdătoare ani in șir
și care continuă să-1 iubească, se
va despărți de el chiar în clipa
reîntoarcerii sale, pentru a se că-
sători cu Nisipaș ? Cine s-ar fi
așteptat ca Adina, femeie cu con-
vingeri politice ferme, influența-
bilă și onestă, să nu fi îmbrățișat
ideile înaintate și juste ale lo-
godnicului tocmai într-o vreme
cînd aceste idei exercitau o mare
atracție asupra maselor ? Despăr-
țirea Adinei de Coman, căsătoria
cu Nisipaș, ca și rezerva ei, foar-
te pronunțată la început, față de
comuniști, evoluția ei politică len-
tă și întortochiată, nu contrazic
însă personajul. Resortul adînc
al acestor acțiuni și atitudini
neașteptate se află în prejudecă-
țile apolitice ale eroinei, în timi-
ditatea ei funciară, în dorința de
a-și aranja o viață comodă, în
concepția ei îngustă despre feri-
cire în genere și despre fericirea
conjugală, îndeosebi. Comporta-
rea Adinei se explică, de aseme-
nea, printr-o serie de factori o-
biectivi, cum ar fi aparenta tărie
a forțelor reacționare, care o de-
termină să fie prudentă și peste
măsură de îngrijorată de viitorul
Iui Coman, și o fac să creadă că
rămînînd alături de el, ar opta
ea. ființă însetată de liniște,
pentru o existență agitată, pri-
mejdioasă. Adina va plăti scump
aceste erori ; le va plăti cu pre-
țul propriei sale fericiri persona-
le. Pe plan social însă, asemeni
tuturor oamenilor cinstiți, ea se
va realiza, în cele din urmă, de-
plin.
Demagogul și versatilul, pre-
țiosul dar găunosul Gh. Diaco-
nu, pentru care școala a însemnat
totdeauna doar o vacă de muls
și care, în trecut, i-a slujit pe
toți cu același zel, trăgînd foloa-
se din orice împrejurare, pare, la
început, a se adapta foarte ușor
noilor vremuri ; se înscrie la so-
cial-democrați, face uz și abuz
de lozinci și citate răstălmăcite
din operele clasicilor marxism-
leninismului ; dobîndește funcții
înalte, are răspunderi obștești,
devine membru al P.M.R. In
fond însă, adaptarea sa e numai
aparentă, fostul informator al
siguranței contlnuînd să rămînă
un om vechi, care exploatează în
continuare munca străină, se
sustrage îndatoririlor sale profe-
sionale, slujește camuflat forțele
reacționare și va sfîrși prin a
fi aruncat, asemeni unei măsele
stricate, tocmai cînd se aștepta
mai puțin.
Oglindind destinul acestor per-
sonaje pe fundalul amplu al
luptelor politice care se desfășu-
rau în acea perioadă, Șerban
Nedelcu zugrăvește cu un acut
simț al realului, frămîntările din
viața satului, munca învățători-
lor în școală și în afara școlii,
preocupările lor, conflictele din-
tre învățători de formații diferi-
te, dintre ei și unii factori ad-
ministrativi ce încearcă să-i îm-
povăreze cu sarcini străine pre-
gătirii lor. Prin ele, el reflectă
cîteva aspecte ale revoluției cul-
turale.
Paginile zugrăvind acțiunile
învățătorilor pentru școlarizarea
tuturor copiilor, orele de clasă,
munca lor la căminul cultural,
activitatea lor politică etc., etc.,
sînt de o mare autenticitate. Mult
mai bine construit decît primul,
cel de-al doilea volum al roma-
nului Învățătorii, oglindind o
problematică atît de vastă și de
interesantă, constituie un cert
succes al autorului, căruia i-am
putea reproșa numai faptul că
putea să acorde o importanță
sporită învățătorilor comuniști
(lui Aurel Comănescu, bunăoară,
care exceptînd scena lămuririi
țăranilor pentru a-și trimite co-
piii la școală, e mai mult o pre-
zență nominală), să oglindească
mai pregnant rolul pe care l-au
avut învățătorii în procesul de
transformare socialistă a agri-
culturii și să dovedească o mai
mare grijă pentru acurateța sti-
listică a cărții sale, în genere,
bine gîndită și de o reală utili-
tate.
EUGEN LUCA


In secția pentru copii a Bibliotecii regionale Argeș.
Ansamblul artistic *
al cadrelor didactice
In preocupările de zi cu zi ale cadrelor didactice din
orașul Brăila, activitățile cultural-educative și artistic»
ocupă de fiecare dată un loc de cinste, îmbinîndu-se r
strîns și completînd preocupările de ordin profesional.
Am revăzut de curînd — într-un spectacol care a avut
loc în sala Teatrului muzical din Galați — ansamblul ar-
tistic al cadrelor didactice din Brăila, care cuprinde un
cor cu peste 100 de membri, o echipă de teatru — care
intră in spectacol cu a treia piesă, „Escu...“, comedie de
Tudor Mușatescu, o brigadă artistică de agitație, 22 de in-
strumentiști alcătuind o orchestră semisimfonică și so-
liști vocali. Repertoriul acestor formații tinde în special
spre lucrările de actualitate, prioritate avînd luj^ârile
muzicale și teatrale aparținînd compozitorilor și scriito-
rilor noștri contemporani. Un exemplu în acest sens îl
constituie „Suita de jocuri populare* ș» „Joc de fete" în
aranjamentul lui Nicușor Predescu, prezentate în ultimul
spectacol.
Am aflat cu ocazia aceluiași spectacol că, numai în anul Jțtf
trecut, orchestra semisimfonică și soliștii vocali — dintre
care relevăm în mod deosebit pe educatoarea Buzatu Chira,
Stan Doina, elevă în clasa a X-a, precum și pe Boantă
Dumitru, profesor de muzică — au prezentat un număr
de peste 20 de spectacole muzicale, vizitînd cu aceste
ocazii, printre altele, comunele Măxineni, Corbu și Ur-
leasca (raionul Brăila), iar din raionul Făurei, pe țăranii
colectiviști din Balta Albă și Băile, care le-au făcut o fru-
moasă primire. Demnă de menționat pe această linie este _
și vizita făcută la Combinatul chimic de la Brăila, und^^^^
artiștii amatori au prezentat în fața muncitorilor un fru-
mos program muzical.
DUMITRU SANDU
Emisiunile
radiofonice
pentru copii și tineret
Emisiunile adresate copiilor și
tineretului totalizează săptămînal
700 de minute, repartizate în 28
de „spații" radiofonice. Sînt
foarte variate, adresîndu-se u-
nele vîrstelor mici, altele ado-
lescenților ; unele vizînd mai
mult latura intelectuală a educa-
ției, altele mai mult pe cea mo-
rală sau pe cea estetică. Cîteva
sînt rezervate în primul rînd
problemelor educației în școală
ori altor probleme apropiate :
Școala și viața, Salut voios de
pionier etc.
Emisiunea Salut voios de pio-
nier, care e zilnică, este și cea
mai sensibilă în raport cu toate
evenimentele cotidiene ale vieții
școlărești și pionierești a copiilor.
In perioada vacanței de primă-
vară ea a fost o mică enciclope-
die sonoră a ocupațiilor de va-
canță, sugerînd variate forme de
odihnă activă. Emisiunea a în-
ceput să se refere la încheierea
trimestrului II al anului școlar
curent și la vacanța de primă-
vară încă dinaintea datei de în-
cepere a acesteia : a cuprins o
convorbire între redactor, preșe-
dintele unității de pionieri și
președintele unui detașament de
la o școală din București despre
diverse „planuri de vacanță".
In toate zilele vacanței, emi-
siunile de care vorbim și-au dat
silința să se conformeze specifi-
cului vieții elevilor în timpul a-
cesteia — sfătuindu-i, deschizîn-
du-le perspective pentru petre-
cerea plăcută și instructivă a
timpului liber, dîndu-le știri des-
pre ceea ce fac în vacanță di-
ferite grupuri de elevi din toată
țara și încercînd să-î distreze.
Merită apreciată fantezia utiliza-
tă în cadrul Clubului voioșiei Ia
5 aprilie a.c. : un elev, cititor pa-
sionat, adoarme pe cîteva cărți
preferate, aparținînd unei biblio-
teci de împrumut și toate mal-
tratate în focul lecturii. Se vi-
sează provocat la duel de d’Ar-
tagnan și de cei trei mușchetari.
Ajuns pe locul duelului, care e
biblioteca, se vede înconjurat și
de alte personaje, toate revoltate
împotriva tratamentului volume-
lor cărora le aparțin. Dimineața,
elevul e hotârît să înființeze un
cerc al micilor legători de cărți.
Nu prea reușit ni s-a părut în
schimb „interviul" luat, în preaj-
ma vacanței, unei eleve și în care
se urmărea sugerarea unor lec-
turi pentru săptămînile urmă-
toare. Interviul s-a desfășurat în-
tr-un stil impropriu, nespecific
vieții școlarilor, plin de stîngăcii.
Iată exemple. Reporterul: „Se
pare că, tocmai acum ai sosit
acasă". Eleva : „Da". Reporterul :
..Și cu ce te ocupai ?“ Eleva :
„Mi-am dezbrăcat uniforma..."
sau : Reporterul : „Nu mă în-
doiesc că ești o pionieră frunta-
șă la învățătură, ca și în acțiuni-
le pionierești. In privința acțiu-
nilor pionierești, faptul că ești
președintă de detașament vor-
bește de la sine". Eleva : „Iar în
ce privește activitatea școlară,
carnetul meu de note vă stă la
dispoziție". Această din urmă
frază — ca mai toate replicile e-
levei — a fost debitată pe un ton
afectat și în afara oriaărei mo-
destii firești.
In general, dacă tematicile tu-
turor emisiunilor de eare vor-
bim, ni s-au părut mulțumitoare,
ne-a mulțumit mai pu(in reali-
zarea lor din punct de vedere pe-
dagogic și artistic. Prima condi-
ție e de altfel mai ușor realiza-
bilă, avînd în vedere posibilități-
le de informare ale redacțiilor a-
supra activității de pionieri și
școlari a copiilor. Lipsurile în
realizarea condiției pedagogice
și artistice sînt, credem, mai
ales cele manifestate în interviul
citat mai sus : de ordinul stilului,
al tonului, care destul de des nu
sînt autentice, veridice, convin-
gătoare, au un caracter „actori-
cesc" de calitate îndoielnică. U-
neori semnalul înviorător, ilus-
trația muzicală sugestivă, se în-
tovărășesc de o afectare a genu-
lui copilăresc în pronunțare și
în intonare. Alteori personajele-
copiî iau un aer cochet, caracte-
ristic răsfățaților, pentru a „co-
lora" un text nu totdeauna fe-
ricit. Poți auzi din gura unui per-
sonaj dat drept pozitiv, simpatic,
expresii ca aceasta : „Am impresia
că e soni...“(!) etc. Cîteodată, dim-
potrivă, se afectează o „simplita-
te" o ..sobrietate" de asemenea ne-
firești, sau înfățișarea lucrurilor
devine cam anostă, neatrăgătoa-
re. Aceste nereușite artistice sînt
totodată și pedagogice, deoarece
pot îndepărta copiii de audierea
unor emisiuni care din punct de
vedere al tematicii sînt impor-
tante pentru educația lor, sau îi
pot molipsi de o afectare nepo-
trivită educației comuniste.
Conținutul emisiunilor e și el
uneori sărac, schematic, stereo-
tip. E cît se poate de valoroasă
ideea de a recomanda, mai cu
seamă în timpul vacanței, cărți
copiilor ; dar mărginirea, timp de
peste două săptămîni, la cîteva
indicații: Amintirile lui Creangă
(de ce nu și poveștile ?), poeziile
lui Topîrceanu și încă numai
trei-patru, nu servește decît prea
puțin ideii de a recomanda e-
levilor cărți. Alegerea și drama-
tizarea basmelor emise copiilor,
nu e nici ea totdeauna nimerită.
In 27 martie a.c. s-a radiodifuzat
dramatizarea basmului „Doi
frați" de Mihail Lungianu. Cel
puțin așa cum a fost prezentat,
materialul era lipsit și de logica
proprie fantasticului, în lipsa că-
reia efectul artistic e zădărnicit,
șî de logica morală, lipsuri care
dăunează, evident, efectului pe-
dagogic.
Pentru ca intențiile și efortu-
rile într-adevăr pozitive ale re-
dacțiilor la care ne referim !să se
realizeze mai egal ca valoare
pedagogică și estetică, se impune
urmărirea unei calități tot mai
înalte a conținutului textelor și
a regiei de emisie, în sensul în-
lăturării unor efecte ca cele se-
sizate mai sus. Credem că ar fi
foarte utilă mărirea numărului
de înregistrări pe bandă de mag-
netofon a unor aspecte spontane
din viața elevilor și montarea,
conform diferitelor scopuri edu-
cative, a acestor materiale ; emi-
siunile ar cîștiga mult, pe acesta
cale, în naturalețe și putere de
convingere.
TUDOR ȚOPA
PAGINA 2
OPINII
Formarea concepției
de ansamblu — pe primul plan
Elevii clasei a Xl-a, profesorii și părinții elevilor
încearcă starea de spirit specifică din preajma exa-
menului de maturitate. Mulți din ei se gîndesc cu
grijă și seriozitate și la apropiatele examene de ad-
mitere în institutele de învățămînt superior. Ma-
turitatea încheie o activitate de patru ani în școala
medie, examenul de admitere deschide porțile unei
activități noi, la nivel superior. Ministerul Invă-
țămîntului a publicat din timp programa discipli-
nelor cuprinse în examenul de maturitate iar, mai
recent, a adus unele precizări. Ne propunem, în cele
ce urmează, să dăm cîteva sugestii de cum trebuie
făcută pregătirea pentru aceste examene și să în-
cercăm să înlăturăm unele interpretări greșite din
partea candidaților, ale prevederilor din programe,
interpretări care ar putea periclita rezultatul unor
tineri la aceste examene.
Cercetînd programa pentru maturitate la fizică
ca și la celelalte materii se constată că Ia majori-
tatea lor temele cuprinse fac apel și la cunoștin-
țele căpătate de candidați anterior clasei a X-a,
în clasele a VIII-a și a IX-a ; la fizică se pre-
vede însă numai parțial materia respectivă. Exami-
narea superficială a programei ar putea în-
demna pe cei care în mod obișnuit merg pe linia
de minim efort, să creadă că, această programă vrea
să transforme examenul de fizică la maturitate, în-
tr-un fel de examen de sfîrșit de an, cu un volum
aparent redus de cunoștințe. In adevăr volumul
general al capitolelor corespunzătoare problemelor
prevăzute în programă la fizică, totalizează numai
200 pagini față de 300 pagini cît are doar manualul
de clasa a Xl-a.
Motivul apare limpede pentru orice specialist și
trebuie să fie la fel de clar și pentru fiecare can-
didat. Programa nu pomenește nimic despre unele
teme cuprinse în materia predată în clasele
*1* VIII-a și a IX-a, de pildă despre electrostatică,
electrocinetică, oscilații și unde, nu pentru că aces-
tea nu trebuie cunoscute ci, dimpotrivă pentru că
nu se poate concepe ca cineva să cunoască ba-
zele electromagnetismului, ale undelor electromag-
netice și ale structurii atomului, fără temeinice
cunoștințe de mecanică, căldură, electrostatică, elec-
trocinetică, optică sau fizică moleculară. Cum pu-
tem crede că un candidat va putea răspunde inteli-
gibil unei întrebări privitoare la energia atomică
dacă el nu știe ce este energia, sau va putea vorbi
despre „neutroni termici" fără să cunoască fizica
moleculară ? Va vorbi despre camera Wilson fără
să știe ce sînt vaporii saturați ? Despre contorul
Geiger-Muller fără noțiuni de descărcări în gaze
sau despre numărul lui Faraday fără să cunoască
electroliza ? etc. etc.
Examenul de maturitate nu poate și nu trebuie
să cuprindă în sine nici un element formal, nimic
care să ceară candidaților răspunsuri cu fraze în-
vățate pe de rost, desprinse de ansamblul cunoștin-
țelor însușite de ei. Examenul de maturitate, așa
cum ne arată și numele lui, este menit să stabi-
lească în ce măsură fostul elev al școlii medii s-a
maturizat, a învățat să lege între ele cunoștințele
căpătate la diferitele discipline și, implicit, la diver-
sele capitole și pe diversele trepte de înțelegere ale
aceleiași discipline, să constate în ce măsură absol-
ventul școlii medii și-a putut forma o concepție
științifică unitară despre natură și societate.
Dacă așa stau lucrurile, problema principală care
frămîntă pe cei ce pregătesc acest examen este ur-
mătoarea : ce trebuie repetat și cum trebuie repetat.
Desigur, an de an, rezultatele la examenul de ma-
turitate, ca și la cel de admitere în învățămîntul
superior sînt din ce în ce mai bune, ceea ce dove-
dește progresele reale pe care le-a înregistrat în-
vățămîntul nostru mediu. Pe de altă parte însă, ce-
rințele din ce în ce mai mari ale învățămîntului
superior impun o creștere generală a nivelului ab-
solvenților de școală medie. Experiența noastră din
anii trecuți ne-a arătat că nu toți candidații la exa-
menul de admitere în învățămîntul superior și-au
însușit în școala medie un mod de gîndire științific.
Mai sînt încă printre ei unii care învață pe de rost
și care utilizează în expunere cuvinte al căror în-
țeles nu-1 cunosc pe deplin. Unii candidați chiar,
rezolvă problemele propuse mecanic, aplicînd for-
mule și nu judecîndu-le logic. Rezolvarea proble-
melor devine astfel un fapt întîmplător sau o de-
prindere limitată, iar nu rezultatul unei analize
conștiente.
Să revenim deci la întrebarea inițială : care sînt
problemele asupra cărora să se insiste și care sînt
confuziile curent întîlnite ? în ordinea prevăzută în
programă atragem atenția asupra cîtorva fapte.
Unii elevi nu-și dau seama suficient de deosebirea
între cîmpul magnetic (de excitație) și cîmpul de
inducție magnetică. Chiar manualul confundă la un
moment dat — și aceasta din cauza sistemului con-
fuz de unități de măsură folosit (cgs-electromagne-
tici — cîmpul de inducție magnetică cu cîmpul de
magnetizare. Cîmpul magnetic în vid produs de cu-
rențr eleStrioi excită substanța, magnetizînd-o (de
aceea și tendința actuală ca acesta să fie numit
cîmp de excitație magnetică). Compunînd amperspi-
rele macroscopice ale curenților macroscopici cu
amperspirele microscopice ale curenților moleculari,
se obține un cîmp rezultant — cîmpul de inducție
magnetică, care intervine în formula forței. Cred că
nu se insistă suficient asupra noțiunii de flux și
candidații nu-și dau seama că ea nu are sens decît
asociată cu noțiunea de cîmp. De asemenea de
foarte multe ori se vorbește de curenți induși și
prea puțin de t.e.m. induse confundîndu-se legătura
cauzală și se ajunge ca destul de mulți candidați să
nu știe că tensiunea la bornele unei surse este egală
cu t.e.m. mai puțin căderea de tensiune interioară.
Să desprindem totodată concluziile care se impun
din faptul că programa insistă asupra curentului
alternativ și asupra transformatorilor mult mai
mult ca înainte. Este esențial pentru toate acestea
ca în perioada care precede examenul de maturi-
tate profesorii să caute ca. la fiecare răspuns, să
lămurească sensul tuturor noțiunilor folosite. Să
dăm un exemplu : Profesorul repetă cu elevii cu-
rentul alternativ. Unul dintre elevi descrie expe-
riența din manual : „în circuitul unei lămpi elec-
trice L se leagă în serie o baterie de condensatori C
legați în paralel. Bateria are 8—12 microfarazi“. Cu
această ocazie profesorul trebuie să verifice dacă
viitorul candidat știe ce înseamnă legătură în serie
și paralel, dacă cunoaște noțiunea de capacitate
electrică, semnificația prefixului micro, unitatea de
măsură „farad“. Elevul continuă descrierea expe-
rienței : „Dacă se conectează circuitul la rețeaua de
110 V curent continuu lampa nu luminează, adică
prin condensatori nu se stabilește un curent con-
tinuu. Dacă se leagă circuitul la rețeaua de curent
alternativ, lampa lucrează, ceea ce dovedește stabi-
lirea curentului alternativ prin condensator". Cu
această ocazie profesorul va verifica dacă elevul
cunoaște definiția tensiunii electrice și a curentului
alternativ și continuu. Va întreba „De ce luminează
lampa cînd e străbătută de curent?" Va verifica
cunoașterea legii Joule-Lenz și emisia luminoasă ca
urmare a excitației termice a atomilor din filamen-
tul lămpii. Va verifica cunoașterea condiției ca în-
tr-un circuit electric să se stabilească un curent
continuu. In continuare profesorul va verifica cu-
noașterea deosebirii dintre izolant și condensator.
Mai departe elevul va explica : „Din cauza energiei
acumulate în cîmpul electric al condensatorului
tensiunea U este defazată în urma curentului I“.
Profesorul va putea întreba : „Cum se definește in-
tensitatea curentului în curent continuu?" și va
cere efectuarea unei comparații cu mărimile ce ca-
racterizează curentul electric alternativ. Apoi va
verifica dacă elevul știe ce se înțelege prin energie
și de cine depinde energia unui condensator și va
remarca că energia condensatorului este maximă
cînd intensitatea curentului e minimă și că energia
nu depinde de sensul curentului. La aceeași temă
profesorul poate face legătura cu cele învățate de
candidați din capitolul oscilații și unde cu privire
la amplitudine, frecvență, pulsație, valoare instan-
tanee.
Procedînd astfel profesorul învață pe viitorul
candidat să-și verifice continuu cunoștințele, să nu
folosească cuvinte al căror sens îi scapă, să facă
legătura între diferitele părți ale aceleiași discipline,
și dintre diferitele discipline, iar candidatul își va
da singur seama de maturitatea la care a ajuns.
conf. univ. I. C. MOISIL
La o lecfie de fizică
Pregătirea
Ia biologie
a viitorilor
absolvenți
Prin studiul biologiei generale în ultimul an de învățămînt
mediu, s-a urmărit sintetizarea faptelor și fenomenelor stu-
diate la botanică, zoologie, anatomia și fiziologia omului și
geologie, interpretate prin prisma principiilor biologiei mate-
rialiste și ale ideilor teoriei evoluționiste, astfel încît absol-
venții școlii medii care se orientează spre învățămîntul su-
perior, sau spre învățămîntul tehnic, precum și cei care vor
intra direct în producție, să aibă fundamentată concepția
biologică materialistă care să se încadreze în gîndirea lor ge-
nerală despre lume.
In lumina acestor cerințe iată cum considerăm că ar
trebui să decurgă o consultație sau o lecție de sinteză cu
tema „Proprietățile materiei vii, principiile biologiei ge-
nerale și problemele teoriei evoluționiste". Materialul didactic
ce-1 recomandăm să se folosească la aceasta va fi format din
planșe și exponate. Planșele vor reprezenta sistemul planetar
— tabelul geocronologic al Pămîntului, clasificarea regnului
vegetal și animal, schema divergenței caracterului, rase de
animale și soiuri de plante, adaptări ale plantelor și anima-
lelor, dovezi ale evoluției, schița comparativă cu privire la
problemele teoriei evoluționiste și concepțiile unor mari
biologi, iar exponatele — dovezi embriologice și paleontolo-
gice ale evoluției, și variabilitatea ihdividuală (de exemplu
la lamelebranhiate).
In prima parte a discuției cu caracter de sinteză, conside-
răm necesar să ne ocupăm de evoluția materiei în univers și
de diferențierea ei în materie anorganică și materie orga-
nică vie. Este neapărat necesar să subliniem din nou că între
aceste două forme ale materiei sînt relații de geneză, ceea
ce înseamnă că materia organică s-a format din materia
anorganică și să explicăm asemănările dintre cele două forme
ale materiei prin prisma acestor relații. Se impune în con-
tinuare o prezentare succintă a mișcării materiei în Univers
unde, tot în cadrul unui proces istoric de transformare, s-au
diferențiat formele de mișcare mecanică, fizică, chimică,
biologică, socială și să insistăm asupra faptului că între pri-
mele trei forme ale mișcării și ultimele două forme sînt
relații de geneză, așa cum sînt și între materia anorganică și
organică.
Tabloul sinoptic pe care îl putem alcătui va ciștiga mult
în profunzime științifică dacă vom schița apoi asemănările
și deosebirile esențiale între materia anorganică și materia
vie, concretizate în special prin proprietățile specifice ale
acesteia din urma. Vom arăta astfel că metabolismul este
proprietatea fundamentală a materiei vii și reprezintă
schimbul de substanțe și energie dintre mediul intern și
extern al organismului și că izvorul mișcării biologice rezidă
în lupta dialectică de contrarii dintre anabolism și catoli-
cism. Candidații vor fi astfel înarmați să răspundă la una
dintre problemele care li se par cele mai dificile și anume
de ce metabolismul reprezintă baza biochimică a tuturor
fenomenelor biologice, cum sînt creșterea și dezvoltarea,
sensibilitatea și excitabilitatea, înmulțirea, reproducerea, a-
daptabilitatea, variabilitatea și ereditatea, structura coloidall
Tot pentru fundamentarea gîndirii științifice a elevilor
este mai bine să revenim pe scurt asupra faptului că mate-
ria vie și mișcarea biologică sînt studiate de biologie în
cadrul a numeroase discipline — botanică, zoologie, anatomie
și fiziologie, biochimie, paleontologie, genetică etc. și că bio-
logia materialistă își bazează cercetările pe cinci principii
fundamentale, enumerindu-le și arătînd în ce constau ele.
Trecind la evoluția propriu-zisă a plantelor și animalelor,
de-a lungul timpului geologic, vom arăta că aceasta repre-
zintă un fenomen biologic complex care se desfășoară de la
forme simple la forme complexe, de la forme inferioare 1*
forme superioare, în anumite condiții de mediu, într-un anu-
mit timp, într-o anumită succesiune și grad de înrudire între
formele biologice mai apropiate sau mai îndepărtate. Vom
sublinia că teoria evoluționistă elaborată prin operele tutu-
ror biologilor materialiști și progresiști a pus bazele explică?
rii esenței și mecanismelor procesului de evoluție și că
această teorie s-a afirmat în lupta permanentă cu orientarea
idealistă din biologie.
Este necesr» să se pună un accent special asupra proble-
melor teoriei evoluționiste în raport de care putem judeca
o epocă din istoria biologiei sau opera biologică a unui natu-
ralist, arătînd importanța lor prin interpretarea lucrărilor
unui anume naturalist (de exemplu Lamarck). Vom începe cu
dovedirea realității procesului de evoluție pe baza faptelor
oferite de paleontologie, anatomie, morfologie, ecologie, bio-
geografie, fiziologie etc., apoi vom vedea care sînt forțele
motrice ale evoluției — variabilitatea, ereditatea, supravie-
țuirea celui mai adaptat în cadrul luptei.
In sfîrșit ne vom ocupa de poziția adoptată cu privire
la originea adaptărilor, Ia evoluția lor și la dovedirea posi-
bilităților de dirijare a procesului de evoluție.
In concluzie vom relua ideile de bază, precizîndu-le.
După părerea noastră, asemenea explicații axate pe coor-
donatele materialismului dialectic vor duce la închegarea
gîndirii științifice în domeniul biologiei a viitorilor candidați,
eliminînd în bună măsură caracterul fragmentat, lipsit de
perspectivă, al însușirii cunoștințelor în acest domeniu, con?
statat cu prilejul unor verificări anterioare.
Prof. univ. DUMITRU CĂRĂUȘ
Prof. VASILE GHENCIU
Iași
PAGINA 3
Lecțiile
de sinteză
Consultațiile pentru
candidați! la maturitate
In ceea ce r.rrcS/i 2 esc ’* ri hiaturile ksr ArfivHorii. lecțiile de
rinteză sînt în gt—cri 2: ■: .. 2’	Toa-e au drept scop principal
să dea elevilor o privire de a* sar*’	as jp.-a cur.cetințelor acumulate
de-a lungul unui inheg 22 : ir. cpr.r.du-sc cu deosebire Ia elementele
principale, care au Cemtittrt baza fiecărei lecții și eliminînd aspectele
secundare, ne-- < le. Toaâe, sub raportul formei de organizare meto-
dică, se desfășoară d-pă un plan dinainte stabilit, cunoscut elevilor și
alcătuit cu aportul acestora și, de asemenea, toate solicită cu deose-
bire participarea lor activă — fie prin răspunsuri la înțrebările profe-
sorului, fie prin soluționarea de probleme, fie prin experiențe de
laborator de-a lungul întregii lecții. Dincolo de aceste trăsături gene-
rale asemănătoare, fiecare disciplină imprimă lecțiilor de sinteză și
anumite particularități specifice, izvorite din înseși particularitățile con-
ținutului lor. Pentru a pune în evidență citeva dintre aceste particu-
larități ne-am adresat unor profesori, de diferite specialități, de la
Școala medie „Gh. Lazăr* din București care ne-au vorbit despre mo-
dul cum au conceput organizarea lecțiilor de recapitulare la clasele
la care predau.
Redăm în articolul de față problemele mai importante la care s-au
referit profesorii în cursul disC’ițki purtate.
MATEMATICA — Prof. Nicolae Prisăciuc
Disciplina matematicii, oferă pcsîbitoîtea de a < "teliza un mare
grup de cunoștințe prin rezolvarea proWtsnelor.
E necesar să stimulăm și să dezvoltăm forțele, aptitudinile și t *"re-
sele intelectuale ale elevilor și să le formăm capacitatea de a dobândi
cunoștințe complete, printr-o împletire reciprocă între adevăruri. Pentru
ca recapitularea să-și atingă scopul este indicat ca întreaga materie să
fie grupată în jurul cîtona teme esențiale, elevii puțind astfel să capete
o privire de ansamblu, să ierarhizeze ideile Și să ajungă la generalizări.
Profesorului nu-i rămîne decît să-și organizeze în așa fel lecțiile și
să-și aleagă în așa fel problemele încît prin soluționarea lor să parcurgă
în mod sistematic și într-o ordine logică cele mai importante capitole
studiate. In alegerea problemelor noi țin seama de necesitatea ca pro-
blemele să cuprindă elemente din algebră, geometrie și trigonometrie
și să asigur în oră o densitate maximă.
Mă opresc, de pildă, la rezolvarea unei probleme cu o piramidă ale
cărei elemente sînt scoase dintr-un sistem de ecuații. Făcîndu-se în
această piramidă o tăietură cu un plan paralel cu baza, apar figuri
asemenea — am posibilitatea să aplic teorema lui Pitagora a lui Tales,
raportul ariilor, trigonometrie etc. Sînt în matematică unele adevăruri
care formează coloanele de reazim ale edificiului și acestea trebuie repe-
tate mereu. In altă problemă cu un con circumscris unei sfere, dîndu-se
unghiul de la vîrf și raza sferei voi recapitula conul și sfera — punînd
anumite condiții ca aria laterală a conului să fie egală cu aria sferei —
voi rezolva și discuta ecuații trigonometrice etc.
Deci în lecțiile de recapitulare revăd materia, completez unde sînt
goluri dar accentuez asupra elementelor esențiale, le urmăresc și le
explic prin probleme caracteristice.
LITERATURA ROMÎX’A — Prof. Adriana Xiculiu
Criteriul după care reordonăm lecțiile de sinteză Ia clasa a X-a ține
de domeniul teoriei literaturii. Deși în această clasă nu putem vorbi
de studierea teoriei literaturii ca un obiect în sine, ea ne servește în
organizarea lecțiilor de sinteză nu numai pentru a le privi dintr-un
punct de vedere nou, într-o asamblare deosebită de cea pe care a
determinat-o ordinea din programa școlară, ci și pentru a pune accen-
tul, pe lingă memorarea fenomenelor de istoria literaturii, pe interpre-
tarea și justa lor înțelegere.
In Unii mari sînt două probleme importante de teoria literaturii pe
osatura cărora vom recapitula cunoștințele privind scriitorii stud.ați.
Una este aceea a metodei de creație în care se încadrează fiecare din
ei iar alta o constituie particularitățile stilistice. Referindu-ne, la Emi-
nescu. Ia Creangă, 1a Dr-Iavrancea etc. vom face delimitări intre ele-
mentele romantice și cele care țin de metoda realist-critică, vom subli-
nia care dintre elementele diferitelor opere se subordonează uneia sau
alteia dintre aceste metode, în ce măsură se poate vorbi despre îm-
pletirea dintre ele. Vom urmări de asemenea, apelând la comparații
și stabilind filiații între diferite opere, evoluția stilurilor in literatura
romînă.
CHIMIE — Prof. Rodica Sterian
Lecțiile de sinteză la chimie permit profesorului să recapituleze cu-
noștințele pe anumite teme care traversează mai multe capitole, să ia
din ele numai anumite probleme subordonate temei respective, urmînd
ca celelalte să fie reluate în cadru! altor teme. Astfel, în cadrul temei
„Fenomenul de oxidoreducere“ la clasa a X-a voi apela la cunoștințele
elevilor privind capitolele în care am tratat despre electroliză, despre
procedee de obținere a metalelor, despre proprietățile chimice ale meta-
lelor etc. Sau, la clasa a IX-a, vom urmări „Variația proprietăților în
perioade și grupe în cadrul sistemului periodic al elementelor, cunoștin-
țele elevilor asupra grupei halogenilor, a grupei I, a perioadei a IlI-a etc.
GEOGRAFIE — Prof. Elvira Popescu
Consider că modul cum mi-am conceput lecțiile de sinteză la
geografie la clasa a VUI-a poate fi ilustrativ pentru ce înseamnă esen-
țial și secundar în acest gen de lecții.
Astfel, în cadrul unei teme, cum ar fi acțiunea forțelor exogene și
endogene ca modificatori ai scoarței terestre nu mai tratăm probleme
de interes secundar cum ar fi de pildă, din ce se compune un torent,
cum se desfășoară acțiunea lui de erodare, ci vom insista numai asupra
modificărilor pe care le determină el în scoarța pămîntului. De aseme-
nea, la acțiunea apelor curgătoare nu vom mai insista asupra probleme-
lor privind profilurile sau crearea de bazine prin captare, despre care
am vorbit la lecții și ne oprim numai la efectul apelor curgătoare în ero-
darea scoarței terestre. Important mi se pare pentru lecțiile de sinteză
ca elevii să cunoască esența fenomenului iar de elementele de amănunt
nu mă slujesc decît pentru a ilustra prin exemple concrete — fără in-
tenția de a le epuiza pe toate — acest fenomen.
★
Aprecierile pe care le-am enumerat aici ni se par demne de reținut,
acum cînd lecțiile de sinteză constituie una din problemele de mare
actualitate ale școlilor, pentru că ele atrag atenția asupra unui fapt
important — acela că dincolo de exigențele generale cărora trebuie să
le răspundă acestea, reușita lor presupune și o anumită organizare
determinată de specificul fiecărei discipline.
Elevii clasei a Xl-a au intrat
în perioada sintezelor, care ține
aproximativ două săptămâni. In
cele mai multe școli, munca se
desfășoară acum după un orar
anume, cuprinzînd numai obiec-
tele prevăzute pentru examenul
de maturitate, cu numărul de
ore de care profesorul socotește
că are nevoie în fiecare săptă-
mînă pentru a revedea în formă
sintetică întreaga materie.
In comisiile metodice, profeso-
rii de specialitate au stabilit
împreună o serie de subiecte
pentru discuțiile ce au loc la
lecțiile de sinteză, au găsit căi-
le de cel mai mare randament
în recapitulare. Unii din ei s-au
gîndit și la forme prin care să-i
obișnuiscă pe elevi cu sistemul
examinării la maturitate, alcătu-
ind în acest scop bilete cu subi-
ecte pe care tinerii să le dezvol-
te liber, cu propriile forțe.
In același timp, pentru elevii
claselor a Xl-a sînt programate
și ore de consultații. In perioa-
da B-13 iunie, destinată studiului
individual, ele se vor intensifi-
ca. Formă eficientă pentru a-i
ajuta pe elevi să adâncească și
să-și precizeze anumite cunoș-
tințe, să umple lacunele pe care
le mai au, consultațiile preocupă
în această etapă pe mai toți pro-
fesorii care predau la clasa a
Xl-a obiectele ce se cer la
examenul de maturitate.
Cum trebuie programate con-
sultațiile ? Ce caracter să aibă
ele ? La ce probleme să ne oprim
în explicațiile noastre ? Trebuie
să fie prezenți toți elevii la con-
sultații ? Iată doar citeva as-
pecte care îi preocupă pe pro-
fesori și pe directorii de școală
în etapa aceasta ce ne apropie
de zilele în care von folosi cu
intensitate orele de consultații.
★
Orele de consultații sînt puse
de către școală la dispoziția ace-
Experienfa de chimie în laborator.
lor elevi care doresc să afle mai
mult, să cunoască mai bine o
problemă sau alta, să verifice
justețea punctelor de vedere.
Pentru ca ele să fie frecventate
de cît mai mulți tineri este ne-
cesar să fie anunțate mai dina-
inte, să nu coincidă cu alte acti-
vități. Un program afișat al
consultațiilor este desigur nece-
sar.
„Ce socotiți că ar asigura efi-
ciența acestor ore ?“ a fost în-
trebarea cu care ne-am adresat
unor cadre didactice și unor
conducători de școli.
— In primul rînd — ne-a răs-
puns unul din interlocutorii
noștri — este necesar ca ele să
fie bine gîndite mai dinainte.
Pentru aceasta nu ar strica dacă
am cere elevilor să ne dea cu
cîtva timp înainte pe bilețele
(care nu este absolut nevoie a
fi semnate) — problemele în
care doresc lămuriri suplimenta-
re. Sigur că aceasta este o sa-
bie cu două tăișuri, deoarece
dacă nu vom explica școlarilor
de ce le cerem aceasta, ei vor
crede că nu sîntem atît de pre-
gătiți încît să putem răspunde pe
loc la întrebările lor, ceea ce, de-
sigur, ar știrbi prestigiul nostru.
Va trebui de aceea să explicăm
neapărat elevilor că aceasta se
face pentru economia lecției, că
profesorul, cunoscând mai dina-
inte întrebările, va putea să-și
ordoneze mai bine explicațiile,
să le cuprindă într-un singur tot
și va avea timp să reflecteze mai
adînc asupra celor ce are de
spus, astfel încît totul să fie cît
mai bine ilustrat, într-o formă
sintetică și cît mai clară.
Este bine ca atunci cînd se
pregătește pentru consultații,
profesorul să aleagă întrebările
asemănătoare ca și cele care țin
de același capitol, pentru ca prin
aceeași expunere să poată răs-
punde unui număr cît mai mare
de elevi. Avem în față un teanc
de bilete cu problemele pe care
absolvenții unei clase a Xl-a le
doresc elucidate de către profe-
sorul de specialitate. Alături de
întrebări care privesc probleme
largi sînt și din acelea care vizea-
ză chestiuni mai de amănunt.
— întrebări din variate capito-
le ale programei școlare. Am ce-
rut tovarășului profesor să ne a-
rate cum își va organiza explica-
țiile, în cursul orei de consultații.
— Studiind bilețelele — ne-a
spus el — am constatat că de
fapt sînt trei probleme care ne-
cesită discuții mai largi. Fieca-
re din ele afectează și unele din
întrebările cuprinse în celelalte
bilete. Voi concepe așadar, în
principal, trei expuneri de 15-25
de minute (după nevoie), pe
problemele — ca să spun așa —
de greutate ; pe parcurs, la mo-
mentul potrivit, voi da răspuns
și la celelalte întrebări — oprin-
du-mă mai mult sau mai puțin
la ele, An funcție de explicațiile
pe care le necesită. întrebările
care nu se leagă în nici un fel
cu cele astfel grupate de mine
vor primi separat răspuns. în
nici un caz nu voi lăsa fără răs-
puns întrebările elevilor, oricît
de simple ar fi ele. Și voi avea
grijă ca, fie înainte, fie după ce
dau explicațiile cerute, să arăt
și întrebările la care am
răspuns. Dacă socotesc că în
afară de problemele indica',.(*
de elevi mai este nevoie și
de elucidarea altora (lecțiile de
sinteză mă pot orienta foarte
bine asupra a «ceea ce mai
trebuie încă aprofundat) îmi voi
axa expunerea mea și pe aceste
aspecte.
Din discuțiile purtate cu unele
cadre didactice am constatat că
sînt profesori care obișnuiesc să
răspundă la întrebările puse cu
prilejul consultațiilor, cu ajuto-
rul elevilor eminenți. Sistemul
trebuie folosit cu mult discernă-
mânt. Avînd puțin timp la dispo-
ziție și multe probleme mai difi-
cile la care trebuie răspuns este
dar că numai profesorul va pu-
tea să rezolve totul cu economie
de timp, să explice în termenii
cei mai dări și mai competenți.
Oricît de bun ar fi, elevul nu are
nivelul profesorului și pricepe-
rea didactică pentru a putea
răspunde succint și clar, cu ri-
gurozitatea științifică cerută.
Numai la întrebările foarte sim-
ple, care nu au nevoie de expli-
cații prea largi și nu sînt de o
subtilitate deosebită, putem folo-
si pe elevii foarte buni.
După fiecare problemă dezbă-
tută profesorul trebuie să se in-
tereseze dacă a fost înțeles —
fie întrebînd direct pe elevi dacă
le-a fost totul clar, fie punîndu-
le câteva ântrebărî în legătură
cu chestiunile tratate.
Experiența din anii trecuți a-
rată că în etapa dinaintea exame-
nului de maturitate cei mai
mulți candidați sînt tentați să se
„închidă în casă“ și să învețe și
iar să învețe, astfel încît în ziua
examenului sînt complet extenu-
ați. La aceasta contribuie și pă-
rinții care îi obligă să munceas-
că intens zi și noapte. în perioa-
da dinaintea examenelor foarte
puțini tineri Iasă cartea ca să
vină la școală pentru consultații,
pierzând astfel prilejul de a-și
clarifica lucrurile pe care singuri
nu le pot elucida. De aceea, este
necesar ca acum, în perioada
sintezelor, să îndrumăm pe elevi
și pe părinți în vederea bunei
organizări a studiului individual,
astfel încît în 6 iunie copiii să
fie cu toată materia parcursă și
adîncită. Săptămâna care âi des-
parte de examen să fie rezerva-
tă doar pentru o trecere in re-
vistă a problemelor și pentru
mai buna precizare a lor cu aju-
torul consultațiilor organizate, cu
mare atenție, de către școală.
L PETRESCU
PAGINA 4

Probele practice de control
in învățămîntul agricol
	
			
W*"".................."V ' '	------------------- ..........
Legătura
intre discipline

Elevii din întregul învățămînt tehnic agricol au
Încheiat în perioada actuală practica continuă în
producție și sînt pregătiți pentru examenele de di-
plomă prin discuții recapitulative, atît asupra ciclu-
rilor de producție cît mai ales asupra organizării
și conducerii muncilor agricole.
In cadrul acestor discuții, cadrele didactice îm-
preună cu reprezentanții întreprinderilor agri-
cole din comisiile pentru îndrumarea și controlul
practicii, îi vor pune pe elevi în situația de a
munci independent în cadrul unor lucrări curente
din planul de producție, pentru care și-au pregătit
documentația tehnică în legătură cu importanța
economică a culturii respective în cadrul ansam-
blului producției agricole, cu condițiile pedocli-
matice favorabile raionării, cu tehnica și gradul de
mecanizare a lucrării, cu problemele de chimizare
și combatere a dăunătorilor, cu organizarea și pla-
nificarea producției agricole etc.
Fiecare lucrare executată de elevi va fi obser-
vată, discutată și notată de către comisie.
Experiența pozitivă acumulată pînă în prezent pe
această linie dovedește că esențial în cadrul veri-
ficării din această perioadă este să creăm con-
dițiile unei munci cu caracter științific. De exem-
plu, la sfîrșitul ultimei etape anuale de practică
* e elevilor din școlile horticole este bine să cerem
viitorilor tehnicieni să vorbească despre ciclul bio-
logic al viței de vie, despre tehnica lucrărilor și
a operațiilor tehnice legate de înmugurire — res-
pectiv dezgropatul, legatul, săpatul și mai ales
cercuitul etc. Aici vom insista pentru ca elevul res-
pectiv să lege, în mod științific, de practică cunoș-
tințele botanice despre înmugurire și fiziologia mu-
gurelui la plante, despre rolul mugurilor în dez-
voltarea ulterioară a florilor și plantelor, în lu-
mina indicației de bază a specialiștilor potrivit că-
reia cel mai important element, determinant în
aiurarea unor recolte mari, este asigurarea efec-
iuării tuturor lucrărilor în condiții optime, care
să satisfacă în gradul cel mai înalt cerințele bio-
logice ale plantelor respective.
Am constatat în trecut că, în unele cazuri, elevii
nu puteau urmări și explica operațiile tehnologice
în mod sistematic, pe capitole și pe cicluri, sau
făceau serioase confuzii. Astfel, voind să arate
fenofazele viței de vie, o elevă le-a confundat
cu condițiile de viață (clima, condiții pedologice
etc.). De asemenea, întrucît nu își pot sistematiza
observațiile efectuate într-o perioadă mai îndelun-
gată privind anumite trăsături biologice ale plan-
telor în anumite faze de dezvoltare, unii elevi au
tendința să apeleze numai la cunoștințele teoretice.
Iată de ce socotim necesar ca acum, în perioada
- care precede examenele de diplomă, cadrele di-
4 dactice să insiste în mod special asupra acestor
laturi ale pregătirii elevilor.
Izvorul unor asemenea deficiențe considerăm că
O constituie ponderea insuficientă acordată aplicații-
lor practice în legătură cu predarea anumitor capi-
tole și lecții. Se poate obiecta,' pentru unele cazuri
(de pildă la probleme privind selecția și protecția
plantelor), că în perioada în care lecția s-a realizat,
profesorul nu avea posibilitatea să demonstreze
practic aceste cunoștințe. Dar am constatat că nici
în cadrul practicii continue, unii profesori, ingi-
neri, maiștri sau tehnicieni, nu au atras atenția
elevilor asupra problemelor dezvoltării plantelor,
mai ales în legătură cu capitolele la care nu au fost
efectuate demonstrații chiar în momentul predării.
Este bine ca acum, cu prilejul recapitulării cu-
noștințelor în practică, să punem un special accent
asupra unor asemenea probleme, revenind la ele
prin noi aplicații practice. Desigur că acolo
unde recapitulările s-au realizat în mod sistematic,
pe capitole, trimestrial, anual sau la sfîrșitul ci-
clurilor teoretice și practice de școală, elevii vor
reuși în cele mai bune condiții să utilizeze toate
cunoștințele tehnice în sprijinul producției.
în perioada practicii, elevii trebuie să-și conti-
nue preocupările privind studiul teoretic, căci alt-
fel, după un anumit timp, încep să întîmpine
greutăți în orientarea asupra problemelor pro-
ducției. Se impune deci ca, în discuțiile de pregă-
tire a examenelor ce au loc în această perioadă)
profesorii să pună un accent deosebit asupra pro-
blemelor științifice, în scopul sudării observațiilor
din timpul practicii, de ceea ce cunosc elevii de
la lecțiile teoretice.
Am întîlnit cazuri destul de numeroase cînd e-
levii, puși în fața unor probleme generale cu ca-
racter tehnico-economic, se descurcau mai greu,
nu cunoșteau unde și cum să aplice anumite cu-
noștințe și ce anume să selecționeze din ele. Cauza
unor asemenea deficiențe o constituie faptul că,
cei ce răspund de îndrumarea și conducerea prac-
ticii nu motivează întotdeauna cunoștințele și ac-
țiunile practice ale elevilor pe baza corelării ști-
inței respective cu științele sociale. Este o sarcină
primordială a comisiilor pentru verificarea aces-
tor cunoștințe și mai ales a profesorului de spe-
cialitate, de a nu-i lăsa pe elevi să se limiteze în
răspunsuri la unele aspecte înguste — teoretice
sau practice —, ci de a purta discuții cît mai largi
asupra problemelor practicii în producție, obiș-
nuindu-i pe tineri să sistematizeze ceea oe cunosc
și să integreze în dezbaterea problemelor aspectele
economice.
Cuprinzînd în cadrul discuțiilor de încheiere a
practicii asemenea probleme, care se referă di-
rect la volumul cunoștințelor și la gradul de ca-
lificare profesională a viitorilor absolvenți, vom
putea face o caracterizare cuprinzătoare a com-
ponentelor pregătirii lor ca viitori tehnicieni ai
agriculturii noastre socialiste în plină înflorire.
DIMITRIE D. ROMAN
cercetător principal la Institutul
de științe pedagogice-București
Lecție practică de altoire a viței de vie la centrul școlar agricol din Brăila,
In cadrul orelor de consulta-
ție pentru examenul de maturi-
tate o problemă importantă o
constituie întărirea corelației în-
tre diferite obiecte, mai ales în
domeniul în care cunoștințele
predate în timpul anului au fost
decalate și corelația nu s-a pu-
tut stabili imediat. La bazele
marxism-leninismului, de pildă,
cînd s-a predat materialitatea
lumii, lămurindu-se printre al-
tele mișcarea ca formă de exis-
tență a materiei, elevii au în-
tîmpinat dificultăți suplimenta-
re datorită faptului că, la înce-
putul anului școlar în clasa a
Xl-a, ei nu posedau încă sufi-
ciente cunoștințe de fizică. A-
cum, Ia sfîrșitul anului, elevii
posedă însă aceste cunoștințe
dar, din păcate, profesorii de fi-
zică neglijează uneori adîncirea
interpretării filozofice a legilor
naturii. Astfel se explică faptul
că la examenul de maturitate o
parte din elevi nu mînuiesc cu
siguranță noțiunile filozofice și
nu pot să Ie explice cu ajutorul
cunoștințelor însușite la științe-
le naturii. în această ordine de
idei trebuie în special atrasă a-
tenția asupra structurii cîmpu-
lui electromagnetic, care nu re-
prezintă altceva decît o altă
formă a materiei constituită din
fotoni și posedînd, după ipoteza
lui Einstein, o forță de energie
bine determinată. Trebuie atra-
să atenția asupra expresiei „de-
fect de masă* nu tocmai fericit
aleasă în sensul că legătura din-
tre masă și energie nu trebuie
în nici un caz înțeleasă în sen-
sul dispariției materiei. Se va
preciza că ceea ce a dispărut
este numai înțelesul clasic al
noțiunii newtoniene de masă.
Credem de asemenea că profe-
sorii de fizică trebuie să conlu-
creze strîns cu profesorul de
științe sociale, pentru a adinei
și mai mult în această perioadă,
educația materialist-dialeclică a
elevilor, bazată pe cunoașterea
legilor naturii.
prof.
ALEXANDRU IOSIF MATI1E
Școala medie Simlcul Silvaniei
	
Notele
finale
Cînd am intrat
biroul tovarășului
rector, discuția
în toi:
— Bine, dragă,
în
di-
era
ce
pot să-ți fac ? Uite
pe trimestrul I ai
media 3 la matema-
tică, pe al doilea ai
tot 3. Acum pe tri-
mestrul al treilea ai
luat la răspuns un 4
și un 3, iar la teză
4. Cum crezi că ai
putea promova ?
— Dar tovarășa
profesoară mi-a pro-
mis că mă va trece.
— Cum ? Nu văd
cum!
— Mi-a spus că mă
va asculta de mai
multe ori în zilele a-
cestea și dacă voi lua
numai note mari am
șanse să trec.
— Dar dacă tu, în
tot anul, nu ai putut
să iei măcar o dată
un cinci, acum crezi
că ai să poți lua de
aici înainte numai
note mari ? Mai ales
că sintem în perioa-
da recapitulărilor fi-
nale, cînd vrînd-ne-
vrînd te întîlnești la
tot pasul cu proble-
me pe care nu ți
le-ai însușit la timpul
respectiv. Cum vei
putea să le înveți
peste noapte pe
toate ?
O soluție a existat
totuși : profesoara a
lăsat subit exigența
la o parte și a între-
bat pe elevă numai
chestiuni simple, in-
tervenind, pentru a o
ajuta, la tot pasul.
Așa că notele 3 ți 4
de la răspuns și din
unul după altul în
interval de șase zile,
tocmai bine ca eleva
să poată promova.
Intîmplarea ne-a
îndemnat să deschi-
dem cîteva cataloage
în mai multe școli și
ne-a fost dat să con-
statăm destule situa-
ții similare — adică
școlari care în tot a-
nul și chiar în tri-
mestrul III au învă-
țat numai de note
sub 5, prin minune,
în ultimele zile de
școală au primit mul-
te note, șl
mari, ca să
veze la rînd
silitori,
„Salvatorii'
numai
promo-
cu cei
de ge-
teză s-au
cu trei de
completat
opt, luafi
nul acesta sînt con-
vinși oare, în adevăr,,
că fac un bine ele-
vului ?
A. C.
Mobilizare
la muncă
Plecînd de la faptul că acti-
vitatea politico-organizatorică a
organizațiilor sindicale din în-
vățămînt trebuie să se îndrepte
în primul rînd spre obiectivul
central
calitatea procesului
instructiv-educativ — comitetul
sindicatului învățămînt din ora-
șul Craiova a stabilit un plan
special de muncă pentru această
etapă finală a anului școlar,
Pe primul plan în activitatea
organizațiilor sindicale se află
preocuparea de a asigura desfă-
șurarea în condiții bune a re-
capitulării finale și pregătirea
elevilor pentru examene. Orga-
nizatorii de grupă sindicală au
fost instruiți în legătură cu mo-
dul cum trebuie să muncească
în această perioadă pentru a nu
se ajunge la paralelism în acti-
vitate.
Spre a da posibilitatea cadre-
lor didactice să se pregătească
cît mai temeinic pentru lecțiile
de recapitulare, comitetul sindi-
catului a alcătuit un tabel bi-
bliografic cu lucrările care tra-
tează tema recapitulării. Acest
tabel a fost trimis tuturor orga-
nizațiilor sindicale, iar organi-
zatorii de grupe au popularizat
aceste lucrări în rîndul cadrelor
didactice.
intensă
în același scop, biblioteca
sindicatului învățămînt a orga-
nizat un „colț cu lucrări" care
se referă la problema recapi-
tulării.
în dorința de a veni și mai
mult în sprijinul cadrelor di-
dactice în această etapă ae
muncă, s-a alcătuit un docu-
mentar cu planuri de lecții de
recapitulare finală, întocmite de
cadre didactice cu o bună pre-
gătire profesională și cu bogată
experiență în învățămînt, care
vor servi ca material orientativ.
în unele școli, așa cum sînt
școlile de 8 ani nr. 1, nr. 2, nr.
3, nr. 10, nr. 12, nr. 18, s-au or-
ganizat discuții pe tema recapi-
tulării finale și se confecționea-
ză material didactic pentru a-1
folosi în această etapă 'de'
muncă.
Organizațiile sindicale mobili-
zează pe membrii de sindicat să
participe activ și creator la în-
treaga muncă pe care o presu-
pune încheierea cu bune rezul-
tate a anului școlar.
ȘTEFAN ION
președintele Comitetului
sindicatului învățămînt
din Craiova
PAGINA 5
II MimEl imniM PEDIGOD
Sesiunea lecturilor pedagogice din acest an a antrenat un mare număr de învățători și profesori,
care s-au înscris să prezinte comunicări privind experiența muncii lor în școală sau rezultatele unor cer-
cetări legate de procesul de învățare.
Orientarea generală a lucrărilor trebuie s-o constituie cercetarea concretă, datele realității, sin-
gurele care pot dezvălui adevăratele probleme ce se cer rezolvate fi singurele pe care se pot baza con-
cluzii științifice solide.
Publicăm un articol care prezintă problemele ce-și propune să trateze, în lucrarea sa pentru lec-
turile pedagogice, un cercetător al Institutului de științe pedagogice. Considerăm că publicarea lui ar
putea veni într-o măsură în ajutorul celor care pregătesc acum lucrările lor pentru apropiata sesiune.
Semnificația notelor
pentru elevii mici
La prima vedere, se pare că nota
constituie unul din motivele cele
mai puternice ale activității șco-
lare. O cercetare mai analitică ne
arată însă că nota are semnificații
multiple pentru elevii diverselor
clase, ca și pentru fiecare elev în
parte, constituind, nu un motiv al
activității de învățare, ci un factor
condițional de bază, care generea-
ză motive — scopuri ale învățării.
Afirmația noastră se bazează pe
datele unor discuții individuale
și dintr-o anchetă cuprinzînd 400
de subiecți, din clasele I—IV, date
care formează un cadru de pro-
bleme, ce presupun o rezolvare
practică imediată in școală.
în general, cînd se vorbește de
rolul notelor în școală, se privește
din punctul de vedere al profeso-
rului care urmărește și sancționea-
ză rezultatele la învățătură și dis-
ciplină, nota reprezentind mai ales
criteriul promovării elevilor care
îndeplinesc sarcinile școlare și
respectă normele de conduită
școlară.
Pe noi ne-a interesat punctul de
vedere al elevului care este notat
și efectul pe care il produce nota
asupra formării atitudinii acestuia
față de învățătură.
Din noianul de date înregistrate,
vom prezenta, în limitele îngă-
duite de spațiul de care dispunem,
numai unele aspecte ale proble-
mei și anume :
I.	nota în semnificația ei glo-
bală, de sancționare a rezultatelor
activității de învățare ;
II.	nota ca mediator al relațiilor
copii-părinți ;
III.	nota — criteriu de apreciere
a indivizilor dintr-un colectiv și
normă de acordare a unor roluri
In colectiv ;
IV.	funcția reală a notei în des-
fășurarea activităților de învățare.
I.	Încă în perioada preșcolari-
tății copiii sînt informați din me-
diul social în care se dezvoltă că
la școală se pun note „dacă înveți
șl dacă ești cuminte". Cu aceste
reprezentări obținute pe calea in-
formației copilul tinde să se inte-
greze în situația de școlar, să-și
concretizeze dorința de a obține
note bune și a fi un bun școlar.
Pentru el nota constituie aprecie-
rea globală a activității de învă-
țare, răsplata efortului de a înde-
plini activitățile executorii. Selec-
ționînd relatările elevilor în a-
ceastă privință pe tipuri de răs-
punsuri considerate după frec-
venta lor, am obținut date care ne
arată că în clasele I—III elevii
sînt preocupați de notele obținute,
le urmăresc în procent de 100 la
sută. înțelesul notării este expri-
mat, în esență, la același nivel :
„Notele se dau dacă știi san nu
știi. . înseamnă măsura străduințe-
lor mele... îmi arată cît am învă-
țat, cum am învățat și cît pot“. In
clasa a IV-a elevii nu mai rela-
tează în prim plan această semni-
ficație globală a notei, chiar dacă
exprimă generalizat noțiunea de
notă : „Notele sînt un fel de re-
zultat al muncii elevului" (100 la
sută). Considerăm important însă,
faptul că este sesizată esența no-
țiunii : „Notele se dau pentru
cunoștințele pe care le-ai dobîndiț
învățînd" (46 Ia sută).
Desprindem de aici o primă
concluzie practică, și anume, că
în șccală trebuie să existe preocu-
parea de a-i face pe elevi nu numai
să-și propună, scopul însușirii cu-
noștințelor transmise, ci să aibă
în, vedere și efectul însușirii și
asimilării conștiente a acelor cu-
noștințe care devin bunuri ale
personalității și care dezvoltă ca-
pacitatea de a interpreta realita-
tea conform unei concepții despre
lume și viață. Procentul de 46 Ia
sută ne îndreptățește să presupu-
nem că o acțiune sistematică dusă
în acest sens poate condiționa ca-
pacitatea elevilor din clasele I—IV
de a fi conștienți de sensul învă-
țării in școală.
O astfel de direcționare a sem-
nificației notelor in școală, des-
chide și calea apariției intereselor
de cunoaștere care, așa cum se
știe, determină, în mare măsură,
calitatea activității de învățare.
Căci atita vreme cît semnificația
notelor, nu capătă o asemenea
profunzime, chiar dacă va avea
un efect dinamic, determinîn-
du-1 pe elev să-și propună în
mod conștient scopul de a trece
clasa, ori să se străduiască să dea
răspunsurile cerute de profesor
pentru o notă bună, notarea nu-1
ajută pe elev să caute și căile de
însușire a cunoștințelor transmise
pentru a-și realiza un stil de mun-
că intelectuală propriu și nici să
înțeleagă că însușirea și transmi-
terea neîntreruptă a unor cunoș-
tințe este necesară.
II.	O altă semnificație a notelor
pentru elevi este aceea de a sta-
bili, prin intermediul acestora, un
anumit tip de relații între ei și
părinți. Evoluția acestei semnifi-
cații este clară : de la trebuința
de a avea aprobarea și lauda pă-
rinților și obținerea unor avan-
taje materiale, la sentimentul de
recunoștință, respect, reversibili-
tate afectivă etc. Exprimate în
procente și tipuri de răspunsuri,
datele sînt acestea :	100 la sută
pentru ci. I („Vreau să iau note
mari căci am văzut că se bucură
părinții și mă iubesc... îmi cum-
pără un cadou— mă ceartă și mă
pedepsesc pentru notele rele)',
82 Ia sută pentru cl. II („Mi-a spus
mama să fiu prima ca să se mîn-
drească cu mine... învăț să trec
clasa ca să nu se supere părinții"),
62 la sută pentru cl. III (,Xupt
pentru note ca să se bucure pă-
rinții'), 62 la sută pentru cl. IV
(„învăț să iau note bune să trec
clasa, să răsplătesc grija și munca
părinților pentru mine").
Chiar cu imperfecțiunile cunos-
cute ale felului cum unii părinți îi
stimulează pe copii să învețe, au-
toritatea familială este un factor
condițional de care trebuie să ți-
nem seama in înregistrarea cons-
telației de motivări pentru care
copilul învață. în colaborarea șco-
lii cu familia rămîne să se subli-
nieze necesitatea ca și părinții să
insiste asupra semnificației reale
a notelor deoarece, de obicei, a-
ceștia controlează rezultatele ca
atare și mai puțin creșterile de or-
din intelectual, afectiv și moral,
adică efectul învățării în școală.
III.	Pentru elevi, nota mai în-
seamnă și unitatea de măsură
după care își apreciază colegii
sau este apreciat de aceștia, atît
pentru felul cum își însușește cu-
noștințele, cît și pentru atitudinea
față de școală.
Tn general, sancționarea prin
notă constituie criteriul de triere
a acțiunilor individuale și colec-
tive. Plecînd de la aprecierea ce-
lor care îi dirijează dezvoltarea,
copilul ajunge la autoaprecierea
și aprecierea critică, principială, a
faptelor sale și ale altora. Tocmai
acest aspect educativ al notării
activității școlare impune grija
deosebită a cadrelor didactice
pentru modul cum acordă notele și
mai ales cum reușesc să-i facă pe
elevj să înțeleagă de ce au fost
sancționați cu o notă sau alta.
Semnificația notelor pentru elev,
ca apreciere individuală față de
un colectiv dat, ne arată că, în
general, copilul tinde să se pună
în acord cu grupul social respec-
tiv, exprimind nevoia de aprobare,
de competiție si evidențiere, de
împlinire, donnța de a obține
avantajele succesului etc. Iată
răspunsurile pe baza cărora facem
aceste aprecieri : „învăț să iau
premiu, să mă laude tov. profe-
sor... să nu rămîn repetent,._
mi-e rușine de copii,... dacă întrea-
bă care sînt elevi buni să zică de
mine,— să întrec pe x, y, z,...
vreau să iau note bune pentru că
numai cei care iau note bune
sînt făcuți «pionieri»' (74 la sută
pentru cL I — 64 la sută pentru
cl. II). Un stadiu superior de înțe-
legere a semnificației respective
il prezintă clasele III—IV, unde
raportul eu-colectfv este mai com-
plex și se îndreaptă spre criterii
de ordin superior : „Nota mă ajută
să știu cum sînt față de colegii
din clasă și cum este clasa mea
față de altele... e o cinste pentru
mine față de ceilalți colegi dacă
sînt evidențiat... doresc note bune
ca să cinstesc cravata de pionier...
mi-e rușine de tovarășul profesor
și de colegii mai buni ca mine"
(92 la sută pentru cl. III — 96 la
sută pentru cl. IV).
Dacă prima semnificație a notă-
rii în școală ar fi înțeleasă așa
cum arătam, și semnificația notei
pentru raportul eu-colectiv ar
avea o importanță mai mare. Pre-
tenția personală față de sine, sau
nivelul exigențelor autoimpuse
sînt, desigur, tot social condițio-
nate. Este cunoscut faptul că ele-
vii care obțin un timp anumite re-
zultate care le asigură aprecierea
corespunzătoare se străduiesc în
continuare să mențină aprecierea
respectivă cînd aceasta este bună ;
dacă insă aprecierea exprimă un
nivel necorespunzător cerințelor
școlare, iar pentru elevi nu există
altă motivare decît notele ten-
dința de îmbogățire a notației șco
lare este foarte puțin marcată și
într-un caz și în altul, aprecierea
rezultatelor în sine prezintă peri-
colul formării spiritului de apre-
ciere și autoapreciere pe criterii
care nu corespund esenței feno-
menului de învățare și anume cel
formativ-educativ.
IV.	Apreciem ca cea mai impor-
tantă problemă pe care o eviden-
țiază datele noastre asupra semni-
ficației notării în școală pentru
elev ceea ce am numit, convențio-
nal, funcțiile notei. După părerea
noastră, acest aspect al notării ar
trebui accentuat, întregit, urmărit
în mod conștient atit de profesor
cît și de elev. Abia acest aspect
al notării constituie un mijloc de
reglare eficientă a activității de
învățare, de apreciere conștientă
a posibilităților individuale și de
stabilire a unor nivele de exigențe
corespunzătoare, în acord cu ce-
rințele școlii, prin mijlocirea căi-
lor și procedeelor proprii. Dintre
funcțiile notei care sînt la început
aflate și sesizate de elev, enume-
răm cîteva :
a)	Nota — criteriu de autoafirma-
re : „Cînd primesc o notă rea în-
văț mai bine ca să mă îndrept și
să mă laude tov. profesor... să mă
facă și pe mine pionier... notele
Lec(ie la clasa a IV-a
mari mă fac să am ambiție să le
iau mereu așa, ca să mă iubească
tovarășul profesor și colegii* (24
la sută pentru cl. I — 64 la sută
pentru cl. II — 75 la sută pentru
cl. III — 79 la sută pentru cl. IV.)
b)	Nota — criteriu de reglare a
efortului de distribuire a energiei:
„Am văzut că dacă învăț mai mult
iau notă bună (18 la sută cl. I) —
în ziua în care iau notă mică la
o materie învăț întîi la aceea"
(21 la sută cl. II) Din cl. a III-a
vedem cum nota poate să-l ajute
pe elev să facă distincție între
memorare și înțelegere : „După
notă văd dacă prind repede ce-mi
spune în clasă, ori dacă știu fiind-
că am învățat mult acasă" (52
la sută cl. III — 67 la sută cl IV).
Acest lucru trebuie accentuat prin
motivarea notelor.
c)	Aprecierea prin notă drept
criteriu de autodeterminare și au-
toapreciere a posibilităților, acor-
darea lor cu normele muncii de
învățare : „Cînd am luat notă mică
n-am zis nimic pentru că a fost
adevărat... am depășit liniuțele și
nu este voie ... am legat greșit li-
terele (32 la sută cl. I)... îmi dă
notă rea cînd am ceva de învățat
pe dinafară... acolo merge greu.„
dacă mă gîndesc la altceva în
timpul orei și mă întreabă tov.
profesor, nu știu și-mi pune notă
rea" (42 la sută cl. II — 48 la
sută cl. III — 53 la sută cl. IV).
d)	Nota — ca acceptor al acțiu-
nii: „Vreau să-mi pună mereu note
căci numai după ele știu dacă am
făcut bine' (89 la sută cl. I),.. dacă
într-o problemă știi ce operații să
faci, adică dacă ai judecat bine
dar ai greșit operațiile, îți pune
notă mai bună decît dacă știi șă
faci socoteli dâr nu știi să judeci
ce trebuie să faci" (64 la sută
cl. H — 67 la sută cl. III — 67
Ia sută cl. IV)
e)	Nota — criteriu de autoedu-
care : „Cînd am văzut că iau
note mici am încercat și cum este
mai tine (18 la sută cl. I —
...îmi pune notă rea dacă nu spun
despre ce este vorba într-o lecție
cu cuvintele mele... dacă n-am
fost atentă încerc șă mă concen-
trez mai mult (62 la sută cl. II)
... am dovada că pot unele lu-
cruri și altele nu, așa că mă stră-
duiesc să înlătur lipsurile (64 la
sută cl. III) ...vreau să-mi pună
notă pe ce am învățat și nu mă
supăr dacă iau notă rea pe drept
căci arată ce n-am făcut bine" (74
la sută cl. IV)
Vedem dar că nota ar trebui să
fie, în primul rînd, factorul prin
care copilul să poată stabili rapor- „
tul cel mai corespunzător dintre'
posibilitățile sale și exigențe. Prin *
mijlocirea notei, atunci cînd este
acordată științific și motivată pen-
tru ca copilul să înțeleagă ce s-a
apreciat și ce nu, elevul confrun-
tă diferitele rezultate cu normele
stabilite. Pe această bază sînt re-
glate conștient diversele procese
psihice, adică se elaborează o
schemă funcțională care reflectă,
în ultimă instanță, structura acti-
vității. Ajuns la acest nivel, se
poate considera că elevul poate să
desfășoare o reală activitate inde-
pendentă, cunoscînd măsura posi-
bilităților sale și a procedeelor
intelectuale prin care poate reali-
za scopurile propuse.
Subliniem, încă o dată, că din
semnificațiile pe care le are nota
pentru elevii claselor cercetate de
noi, cadrele didactice trebuie să
orienteze urmărirea . principalelor
funcții ale notei (care sînt mai nu-
meroase decît cele prezentate aici)
și determinarea unei aprecieri con-
știente de către elevi a acestor
funcții pe căile cunoscute din
practica școlară și din lucrările
de specialitate care se ocupă de
notarea activității de învățare.
In același timp, este necesar, ca
fiecare profesor să întreprindă dis-
cuții și anchete, pentru a se in-
forma care sînt opiniile elevilor
despre felul cum sînt notați, ce
semnificații au notele pentru e-
levii clasei pe care o con-
duc, pentru ca, pe o bază reală,
să poată orienta atenția elevilor
către acele aspecte ale notării căre
generează interesele cognitive,
spiritul de inițiativă Și indepen-
dență, autoeducarea și autede-
terminarea posibilităților realeg
MARIA VOICU
cercetător principal
la Institutul de științe pedagogice
PAGINA
PROGRAMA
de marxism-leninism pentru examenele de definitivat
(educatoare, învățători și profesori — sesiunea iulie 1964)
1.	— MARXISM-LENINISMUL, TEO-
RIA REVOLUȚIONARA A CLASEI
MUNCITOARE.
—	Condițiile istorice ale apariției mar-
xismului,
— Obiectul științei marxist-leniniste.
— Izvoarele și părțile constitutive ale
marxism-leninismului.
— Marxism-leninismul, teoria revoluțio-
nară a clasei muncitoare.
—	Caracterul revoluționar, combativ și
creator al teoriei marxist-leniniste.
— Marxism-leninismul. baza teoretică a
politicii P.M.R.
2.	— MATERIALISMUL DIALECTIC
SI MATERIALISMUL ISTORIC — SIN-
GURA CONCEPȚIE ȘTIINȚIFICA DES-
PRE LUME — FUNDAMENTUL TEORE-
TIC AL COMUNISMULUI.
— Filozofia — concepție generală des-
pre lume. Problema fundamentală a filo-
zofiei. Materialismul și idealismul, două
linii fundamentale opuse în filozofie.
— Esența revoluției săvîrșită de mar-
xism în filozofie.
— Unitatea indisolubilă dintre teoria
materialistă și metoda dialectică.
— Materialismul istoric, știința celor
mai generale legi ale dezvoltării societă-
ții.
— Caracterul creator al filozofiei mar-
xiste.
3.	_ învățătură marxistleni-
nistA despre partidul revolu-
ționar AL CLASEI MUNCITOARE.
— Necesitatea creării partidului mar-
xist-leninist al clasei muncitoare.
— Rolul partidului clasei muncitoare în
organizarea și conducerea luptei clasei
muncitoare pentru răsturnarea capitalis-
mului și făurirea societății comuniste.
— Centralismul democratic, principiul
fundamental de organizare a partidului
clasei muncitoare.
— P.M.R., partid marxist-leninist, forța
conducătoare a poporului în opera de con-
struire a socialismului în patria noastră.
4.	— CRIZA GENERALĂ A CAPITA-
LISMULUI
— Ce este criza generală a capitalismu-
lui. Manifestările crizei generale a capita-
lismului în etapa actuală.
5.	— ÎNVĂȚĂTURA MARXIST-LENI-
NISTA DESPRE REVOLUȚIA SOCIA-
LISTĂ.
— Ce se înțelege prin revoluție socială.
Revoluția socialistă.
— Rolul alianței clasei muncitoare cu
țărănimea muncitoare în revoluția socia-
listă.
— Declarația Comitetului Central al
P.M.R. din aprilie 1964, despre căile de
înfăptuire a revoluției socialiste.
*- Partidul Comunist Romin, inițiato-
rul, organizatorul și conducătorul insurec-
ției armate victorioase din august 1944.
— Insurecția armată din august 1944,
începutul revoluției populare în țara noa-
stră. Desfășurarea revoluției populare.
— P.M.R., forța conducătoare în înfăp-
tuirea și desăvîrșirea sarcinilor revoluției
socialiste.
6.	— ÎNVĂȚĂTURA MARXIST-LENI-
NISTĂ DESPRE DICTATURA PROLE-
TARIATULUI, STATUL DE DEMOCRA-
ȚIE POPULARA — FORMA A DICTA-
TURII PROLETARIATULUI.
— Ce este dictatura proletariatului.
— Sarcinile statului de dictatură a pro-
letariatului.
— R.P.R., stat al dictaturii proletariatu.
lui.
— Rolul statului nostru democrat-popu-
lar în desăvîrșirea construirii socialismu-
lui, în dezvoltarea economiei, științei și
culturii.
— Rolul conducător al P.M.R. în statul
nostru democrat-popular
7.	— VICTORIA SOCIALISMULUI IN
ȚARA NOASTRĂ.
— Congresul al III-lea al P.M.R. despre
victoria socialismului în țara noastră.
— Succesele obținute de poporul nos-
tru sub conducerea P.M.R. în domeniul
industrializării socialiste. Dezvoltarea in-
dustriei în etapa desăvîrșirii construc-
ției socialiste. Introducerea tehnicii noi în
toate ramurile economiei șî aplicarea în
practică a cuceririlor științei moderne.
— încheierea colectivizării agriculturii.
Dezvoltarea multilaterală și intensivă a
agriculturii socialiste. Dezvoltarea alian-
ței dintre clasa muncitoare și țărănimea
muncitoare în etapa actuală.
— Clasele sociale existente în țara
noastră în etapa actuală. Clasa muncitoare
și rolul ei conducător, clasa țărănimii co-
lectiviste. Formarea intelectualității noi,
socialiste.
8.	— PROPRIETATEA SOCIALISTA A-
SUPRA MIJLOACELOR DE PRODUCȚIE
— BAZA RELAȚIILOR DE PRODUCȚIE
SOCIALISTE.
— Relațiile de producție în socialism.
Superioritatea lor față de relațiile de
producție capitaliste,
— Formarea proprietății socialiste. Cele
două forme ale proprietății socialiste :
proprietatea de stat și proprietatea coo-
peratist-colectivistă. Asemănările și deo-
sebirile dintre ele.
— Necesitatea apărării și întăririi pro-
prietății socialiste.
9.	— SCOPUL PRODUCȚIEI SOCIALE
ÎN SOCIALISM.
— Ridicarea continuă a bunăstării oa-
menilor muncii — scopul producției so-
ciale în socialism.
— Preocuparea permanentă a partidului
și guvernului pentru dezvoltarea produc-
ției socialiste, pentru creșterea continuă a
nivelului de trai al celor ce muncesc.
10.	— MUNCA SOCIALĂ ȘI PRODUC-
TIVITATEA MUNCII IN SOCIALISM.
— Caracterul muncii în socialism. Noua
atitudine față de muncă. Dreptul la muncă
și îndatorirea de a munci. Disciplina so-
cialistă a muncii.
— Ce se înțelege prin productivitatea
muncii și căile de creștere a acesteia în
socialism.
— Progresul tehnic, factor de bază al
sporirii productivității muncii.
11.	— ÎNVĂȚĂTURA MARXIST-LENI-
NISTA DESPRE PROBLEMA NAȚIO-
NALĂ ȘI NAȚIONAL-COLONIALĂ. RE-
ZOLVAREA MARXIST-LENINISTĂ A
PROBLEMEI NAȚIONALE ÎN R.P.R.
— Marxism-leninismul despre națiune.
Condițiile istorice ale apariției națiunii.
Apariția mișcării naționale și național-co-
loniale.
— Programul marxist-leninist de rezol-
vare a problemei naționale.
— Rezolvarea marxist-leninistă a pro-
blemei naționale în R.P.R.
— Mișcarea de eliberare națională a
popoarelor — parte integrantă a proce-
sului revoluționar mondial. Rolul mișcă-
rii de eliberare națională în cadrul pro-
cesului revoluționar mondial.
12.	— ÎNVĂȚĂTURA MARXIST-LENI-
NISTĂ DESPRE PATRIE ȘI PATRIO-
TISM.
— Ce se înțelege prin patrie și patrio-
tism.
— Patriotismul socialist.
— Cum se manifestă patriotismul so-
cialist al oamenilor muncii în construcția
socialismului.
— Unitatea indisolubilă dintre patrio-
tismul socialist și internaționalismul pro-
letar.
— Rolul școlii și al cadrelor didactice
în educarea elevilor în spiritul patrio-
tismului socialist.
13.	— REVOLUȚIA CULTURALA —
PARTE INTEGRANTĂ A REVOLUȚIEI
SOCIALISTE. POLITICA P.M.R. DE ÎN-
FĂPTUIRE A REVOLUȚIEI CULTURA-
LE ÎN ȚARA NOASTRĂ.
— Revoluția culturală — lege generală
a construirii socialismului. Esența și sar-
cinile revoluției culturale.
— Politica P.M.R. de înfăptuire a revo-
luției culturale în țara noastră.
— Trăsăturile noii culturi socialiste.
Leninismul despre moștenirea culturală.
Caracterul de clasă al culturii.
— Formarea noii intelectualități — sar-
cină importantă a revoluției culturale.
— Succesele politicii P.M.R. de înfăp-
tuire a revoluției culturale.
— Sarcinile cadrelor didactice în for-
marea conștiinței socialiste a elevilor.
14.	— SISTEMUL MONDIAL SOCIA-
LIST, FACTOR DETERMINANT AL
DEZVOLTĂRII ISTORICE.
— Apariția și dezvoltarea sistemului
mondial socialist — proces legic al dez-
voltării societății.
— Trăsăturile fundamentale ale siste-
mului mondial socialist.
— Ritmul rapid de dezvoltare a eco-
nomiei și culturii țărilor socialiste. Creș-
terea ponderii sistemului mondial socia-
list în producția industrială mondială.
— Transformarea sistemului mondial
socialist în factorul hotărîtor al dezvoltă-
rii societății omenești — principala tră-
sătură distinctivă a timpurilor noastre.
— Declarația C.C. al P.M.R. din aprilie
1964 despre principiile care stau la baza
relațiilor de tip nou dintre țările socia-
liste, despre natura relațiilor de colabo-
rare economică dintre toate țările socia-
liste, despre sarcinile și rolul C.A.E.R.
(Consiliul de ajutor economic reciproc).
15.	— ÎNVĂȚĂTURA MARXIST-LENI-
NISTĂ DESPRE RĂZBOI ȘI PACE. PO-
SIBILITATEA PREÎNTÎMPINĂRII RĂZ-
BOIULUI MONDIAL IN EPOCA AC-
TUALĂ.
— Cauzele și caracterul războaielor în
imperialism.
— Posibilitatea preîntîmpinării războiu-
lui mondial în epoca actuală.
—	Principiul leninist al coexistenței
pașnice între țările cu sisteme sociale di-
ferite.
—	Dezarmarea generală și totală, obiec-
tiv important al luptei pentru pace.
Recapitulind o temă de optică — in laboratorul de fizică al Școlii medii nr. 2 din orașul
Bacău.
— Declarația C.C. al P.M.R. din aprilie
1964, despre politica externă a R.P.R.
BIBLIOGRAFIE
K. Marx și Fr. Engels — Manifestul Partidu-
lui Comunist în Marx-Engels, Opere alese
voi. II, ed. 1955.
K. Marx — Prefață la cartea „Contribuții Ia
critica economiei politice" în K. Marx-Fr.
Engels. Opere alese, voi. I, ed. 1955.
K.	Marx — Critica programului de la Golha
— în K. Marx și Engels. Opere alese, voi.
II ed. 1955.
V.	I. Lenin — Trei izvoare și trei părți con-
stitutive ale marxismului. Opere voi. >9.
V.	I. Lenin — Falimentul internaționalei a
Il-a în Opere, voi. 21.
V.	I. Lenin — Imperialismul — stadiul cel mai
înalt al capitalismului in Opere, voi. 22,
ediția 1952, pag. 261 ; 278—280 ; 298—299.
V.	I. Lenin — Despre stat, în Opere, voi.
29.
V.	I. Lenin — Statul și revoluția, în Opere,
voi. 25, pag. 297—388 ; 452—467.
V.	I. Lenin — Sarcinile imediate ale Puterii
Sovietice, în Opere, voi. 27.
V.	I. Lenin — Despre cooperație în Opere a-
lese, voi. II.
•	• • — Declarația consfătuirii reprezentan-
ților partidelor comuniste și muncitorești
care a avut loc la Moscova în noiembrie
1960.
•	“ • — Rezoluția plenarei C.C. al P.M.R.
din 3—5 martie 1949.
•	• • — Declarație cu privire Ia poziția
P.M.R. în problemele mișcării comuniste
și muncitorești internaționale, adoptată de
plenara lărgită a C.C. al P.M.R. din apri-
lie 1964.
Gh. Gheorghiu-Dej — Raportul C.C. al
P.M.R. — prezentat la cel de a) III-lea
Congres al partidului.
Gh. Gheorghiu-Dej — Raport prezentat la
sesiunea extraordinară a Marii Adunări Na-
ționale din aprilie 1962.
Gh. Gheorghiu-Dej — Cuvîntare rostită la
Conferința organizației București a P.M.R.
— februarie 1964.
★
Acestea sînt indicații de bibliografie mi-
nimă. Se recomandă cadrelor didactice să
studieze articolele care apar în presa de
partid — „Scînteia", „Lupta de clasă" —
și materiale care apar în Editura Politică.
PAGINA 7
Impresii


despre țara noastră

Wv:

De curînd, tovarășul Wollgang
Kurth, redactorul șef al gazetei
„Deutsche Lehrerzeitung" din
H. D. Germană, a făcut o vizită
in țara noastră. Înainte de pleca-
re el ne-a relatat cîteva din im-
presiile cu care pleacă din Repu-
blica Populară Romînă.
„Citisem fi auzisem multe lU-
crur' — ne-a spus tov. Wcllpang
Kurth — privire la
și bogățiile Republici- Pbp- c~:
Romine. Dar tiri-u	cu
proprii schi armonia șirei a
relicP.uăi țării d'jsiafci uasrru,
varietatea. bogâțîi„s-. sint in sta-
re sa le înțeleg și să le apreciez
încă mai bine. Tei te af-fte bo-
găiii se contopesc pe rfeoiin in
noua ți uriața hc-șărie pe a
dăruit-o	orinduirez so-
cial‘”â. Mi-zr. putut da seama
conti-uu, in tot timpul vizitei
mele, ci poporul de aici are ca
țel pri^r-rdial toclalitmui ți că
pnn fiecare acțiune se siridttieste
să-l dcșărirțeașcă'.
Tov. Kunh t-a referit spoi Ia
ritm*} ți amploarea construcții-
lor de locuințe care l-au impresio-
nî! in mod deosebit. Am văzut
pre-:w'vdrni — spune el — clă-
diri moderne spațioase. atit
blocuri de locuințe cit ți obiec-
tive industriale p construcții so-
cta	' ::rale.
.Ca pedagog, ca ziarist — iți
reiereză, în continuare inprrv.iz
oaspetele din R. D. Gv---« —
am căutat să cunosc oameni',
munca pentru formarea lor mo-
ruiâ. intelectuală, fizică. Am rizi-
tat școli din Capitala («ni ți țcoh
satefti. purtind ducutu apropia e
cu cadrele didactice. am stat de
vorbă cu muncitori petroliști pe
Valea Prahovei. H ARȘIC IE $1
ENTUZIASM—iată cuvintele prin
care aț încerca si sintetizez im-
presiile care miau rămas in
urma acestor vizite și discuții.
Desigur că acestea sînt principa-
lele elemente dinamice care au
determinat succesul in toate sec-
toarele construcției socialiste din
Republica Populară Romînă — în
industrie, in agricultură, pe tărim
sxial-eniiurar.
„Țîn să remarc — ne-a spus el
fa aceeași ordine de idei — rivna
ți priceperea pe care le arată
profesorii și învățătorii pe linia
stimulării dragostei elevilor pen-
tru învățătură fi a susținerii e-
fortului lor de a-și ridica necon-
tenit nivelul cunoștințelor. Aceste
probleme ți aspecte interesează
in largă măsură fi cadrele noas-
tre didactice, care sînt angajate
cu același entuziasm într-o activi-
tate creatoare pe linia educării
comuniste a tinerei generații'.
„Este pe deplin îndreptățit —
a spus in încheiere tov. Wolfgang
Kurth— sentimentul mîndriei pe
care il încearcă rominii pentru
bogățiile și frumusețile patriei
lor, pentru tezaurele și tradițiile
lor culturale și istorice, pentru
marile înfăptuiri din anii regi-
mului democrat-popular.
„Plec înapoi în Republica De-
mocrată Germană îmbogățit nu
numai cu impresii de neuitat, ci
și cu roadele experienței înainta-
te a școlii rominești in domeniul
dezvoltării dragostei elevilor pen-
tru învățătură ți muncă fi al cer-
cefâ-ilor creatoare desfășurate de
cadrele dtdac-ice pentru perfec-
țîonarea procesatei instructiv-e-
ducarir.
Voi cătata să impiridșefc, cit
mai larg inră:zKS--Jor fi proțeso-
r.lor dta țarș nes tot ceea ce am
taax»: despre R P. Romînă ți
despre inrâțăminlul du» această
•■rȚ-. bucă Z'âiească'.

Concurs de trotinete între pionieri și școlari.
CORESPONDENTA
RIDOII
DUEUftEȘTI
Explicațiile
unui succes
Na de mult a fost des-r-nnu.?
ici întrecerile pe Capiiaîă ale
Spartwchiadei republicane, drept
echipă campioană masculină de
b-xrhet formația Școlii medii
„I. L. Caragiale". Deși deplin me-
ritata, victoria tinerilor baschet-
baliști a stirnit multe comentarii
intrucît, cu mici excepții, echipa
campioană a Capitalei este alcă-
tuită din sportivi puțin cunos-
cuti. Puțin cunoscut era și antre-
norul echipei, profesorul Ion O-
prescu.
Cum se explică. în aceste con-
diții, succesul obținut ?
In primul rînd explicația con-
stă in faptul că la Școala medie
„I. L. Caragiale" există de ani
de zile o tradiție sportivă, la at-
letism, la gimnastică, la volei, la
natație, la handbal. Deși în tre-
cut baschetul s-a situat pe un
loc mai modest, se poate totuși
spune că, datorită pregătirii spor-
tive de ansamblu a elevilor, pro-
fesorul Ion Oprescu a găsit ve-
nind în școală un teren bătăto-
rit. avînd posibilitatea de a face
o riguroasă selecție. Antrenorul
și-a fixat dintr-un început un lot
de tineri sportivi, elevi conștiin-
cțc^t Knaci și mai ales fruntași
la învățătură, cu care a început
antrenamentele în condiții rela-
tiv modeste. Desprindem de aici
un mare adevăr; pentru a de-
veni campioni nu este neapărat
nevoie, cum pretind unii profe-
sori, de „condiții excepționale"...
A fost nevoie, în schimb, de un
colectiv unit, omogen. In această
direcție s-au îndreptat primele
eforturi ale antrenorului și preo-
cuparea pentru omogenitatea su-
fletească a echipei nu l-a pără-
sit în nici o clipă. Omogenitatea
aceasta a fost înțeleasă într-un
mod foarte larg. Ea a însemnat
pentru antrenor și cunoașterea
situației școlare a fiecărui elev,
și vizionări de spectacole în co-
mun, și discuții cu părinții des-
pre modul de comportare al ele-
vilor în afara școlii, în familie..
Cînd această unitate sufletească
a fost împlinită pregătirea teh-
nică sportivă a făcut și ea un
uriaș pas înainte. Rezultatele
s-au văzut : victorii în serie în
fața tuturor echipelor pretenden-
te la titlu.
TIBERIU STAMA
Văearu Mioara, Călă-
rași. — Numai suplinito-
rii care funcționează de
Ia 15 septembrie 1963 au
dreptul la un concediu
de odihnă egal cu durata
vacanței de vară (1
iulie—31 august). întru-
nit funcționați numai de la
10 octombrie 1963, veți
primi un concediu de o-
dihnă de 32 zile lucrătoa-
re (cite 4 zile pentru fie-
care lună sen ită). în res-
tul timpului piuă la 31
august ac., dacă prestați
munca în școală, veți pri-
mi salariul tarifar cuve-
nit.
Paraschiv Gheorghe,
Pitești. — Numai instruc-
torii de practică cu școa-
lă medie și calificare re-
cunoscută în meserie,
care erau încadrați la ca-
tegoria I de studii pină
la 1 ianuarie 1962, bene-
ficiază de menținerea a-
cestei încadrări. Deoarece
ați fost angajat după a-
ceastă dată, nu puteți fi
salarizat decît ca instruc-
tor de practică categoria
II, deși aveți examen de
maturitate și calificare în
meserie.
Prin „calificare recu-
noscută în meserie" se
înțelege orice act de ca-
lificare (carte de meșter,
școală de calificare, prac-
tică îndelungată în mese-
rie etc.).
De curînd — ne scrie prof. Gh. Herescu — profesorii de mate-
matică din Capitală au participat la un simpozion organizat d?
secția de înyățămînt a orașului. Cu acest prilej ei au audiat refe-
ratele t „Dezvoltarea matematicii in țara noastră în ultimii 20 de
ani*. „Realizarea legăturii cu viața, cu practica în lecțiile de ma-
tematică”, „Unele probleme ale modernizării predării matematicii".
De asemenea, participanții au vizitat expoziția de material didactic
pentru predarea matematicii organizată în vederea simpozionului
și au vizionat filmele documentare de scurt metraj : „Matematica
pe ecran" și „Tangenta la curbă".
HlfJ LUI 'IIIIAI-HARGHITA
Directorii școlilor din raionul nostru — ne scrie prof.^oan
Lungu, într-o recentă scrisoare — au discutat într-o consfătuire
organizată de către secția de învățămînt, problemele închiderii
anului școlar. Ei au fost orientați în legătură cu parcurgerea în-
tregii materii, cu organizarea recapitulării finale, cu problema
întăririi legăturilor cu familia, cu activitatea comisiilor metodice
în această etapă, cu controlul muncii efectuate de către director, ca
și măsurile privind deschiderea noului an școlar.
în consfătuirile ce se vor mai organiza cu directorii se vor
dezbate și probleme legate de felul cum trebuie să se desfășoare
discuția directorului cu profesorul la care a asistat, cum să se
noteze în caietul de observații de la lecții, despre planul de muncă
săptămînai al directorului etc.
IĂPIJATA-HOREIU
O sarcină principală a tuturor cadrelor didactice și în special a
profesorilor diriginți este, în această perioadă, asigurarea timpului,
liber pentru pregătirea lecțiilor de către elevi.	•
Pentru a rezolva cu succes aceste probleme — ne informează
tovarășul Ilie Petrăchioiu — cadrele didactice de la Școala gene-
rală de 8 ani din Lăpușata au intensificat legătura cu familiile
elevilor, evidențiind ajutorul ce trebuie să-l dea acestea copiilor.
Paralel c.u asemenea acțiuni, colectivul didactic de la această
școală, împreună'cu organizația de sindicat și de U.T.M., se îngri-
jesc de pregătirea serbărilor de sfîrșit de an școlar și de asigu-
rarea unei vacanțe plăcute celor aproape 400 de elevi din cortumă.
$ 1 fi L E li
Cîntăm
Marmesca Gheorghe,
Iași. — întrucît ați su-
plinit la o normă incom-
pletă, fiind salarizat cu
ora, nu puteți beneficia
de plata indemnizației
pentru concediul de o-
dihnă, fiind retribuit nu-
mai pentru orele efectiv
predate în perioada cursu-
rilor.
Căpitanu Georgeta,
București. — Deoarece
urmați cursurile fără frec-
vență ale învățămîntului
superior, puteți obține
concediu de studii plătit
în perioada 15—30 iunie,
pentru prezentarea la lu-
crările din perioada de
pregătire de la facultate,
în luna iulie, sînteți con-
siderată însă în concediu
de odihnă.
Zilele trecute — ne comunică educatoarea Elena Fati — s-au
întîlnit într-un schimb de experiență la Beiuș un grup de educa-
toare din raionul Șimleu, regiunea Crișana.
Pe lîngă unitățile -preșcolare din orașul Beiuș au participat și
cele din Vașcău, Nucet, Dr. Petru Groza, Remetea și Meziad. Iată
cîteva teme discutate în cadrul acestui schimb de experiență :
„Cum se organizează munca cu copiii dimineața, la sosirea lor în
grădiniță", „Ce material din natură se pune la dispoziția copiilor
in această etapă”, „Calitatea lucrărilor executate de copii la desen,
aplicații, confecții, modelaj etc. , „Ce material didactic folosesc
educatoarele pentru realizarea sarcinilor din programe".
Educatoarele participante la acest schimb de experiență și-au
împărtășit reciproc metodele și procedeele folosite, au confruntat
materialele didactice și planurile de activitate.
STOENEȘTI-PLOIEȘTI
în vederea închiderii anului școlar cu rezultate cît mai bune,
colectivul didactic de la Școala de 8 ani din Stoenești-Tg. Nou,
raionul Ploiești, i-a antrenat larg pe părinții elevilor în activitatea
ce se desfășoară în această perioadă în școală.
Recent, ne informează tovarășa Maria Nicolescu, s-au organizat
ședințe pe clase și pe școală arătîndu-li-se părinților cum trebuie
să-și ajute copiii în această etapă de muncă. La discuții au parti-
cipat numeroși părinți, care fie că au arătat cum procedează pen-
tru a realiza un judicios regim de muncă elevilor, fie că au cerut
lămuriri în diverse probleme privind ajutorul pe care trebuie să-l
acorde școlii. La sfîrșitul fiecărei ședințe directorul școlii și pro-
fesorii diriginți au dat părinților îndrumările și lămuririle cerute.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București. Piața Scînteii nr. 1, Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac Ia cficiile poștale, factorii poștali și Ia difuzor!? voluntari din I
mmâțiie de învățămînt. Tiparul: Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București.	I	R