Proletari din toate țările, uniți-yă!
EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMÎNT Șl CULTURĂ
8 pagini 25 bani
vineri 15 mai 1964
în
cea mai mare măsură corpului didactic, în
colaborare cu organizațiile de tineret.
o
Acolo
este
țara noastră în-
aniversare a eli-
toți oamenii muncii din
tîmpină cea de-a XX-a
berării patriei.
O sarcină importantă, care revine
ar ।
Anul XVI nr. 755
prinderilor de
-
O nouă școală de 8 ani construită recent in orașul Sibiu
rifice periodic, pe teren, desfășurarea lu-
crărilor printr-o confruntare strictă cu
construcții, care să ve-
CUNSTRUCTIILE StOLlRE
Anul școlar care va începe după sărbă-
toreasca aniversare a zilei de 23 August
va marca un moment deosebit de însem-
nat pentru invățămintul nostru, acela al
primului an în care școlile de > ani vor
funcționa și cu cea de a opta treaptă. De-
sigur, aceasta presupune o pregătire lar-
gă, multilaterală a activității ce va începe
să se desfășoare o dată cu redeschiderea
cursurilor, activitate în cadrul căreia un
loc dintre cele mai importante îl ocupă
lucrările pentru terminarea în termen și
în cele mai bune condiții a noilor cons-
trucții școlare.
Secțiile de învățămînt ale sfaturilor
populare regionale și raionale folosesc, pe
această linie, mijloace dintre cele mai e-
ficiente. La loc de frunte printre acestea
se numără verificarea continuă, la fața lo-
cului, a mersului lucrărilor de construcție
a noilor obiective. Experiența pozitivă în
acest domeniu evidențiază utilitatea cons-
Jituirii în acest seop a unor brigăzi comu-
ne, formate din reprezentanți ai secțiilor
de învățămînt și din tehnicieni ai între-
graficul propus și aprobat inițial,
unde se constată rămineri în urmă
necesar să se intervină de îndată
pentru luarea unor măsurj cores-
punzătoare în vederea grăbirii
ritmului lucrărilor, astfel incit
la 15 septembrie cursurile să
poată începe în toate clădi-
rile noi planificate pentru
a fi date în folosință in
anul școlar 1964—1965,
iar amenajarea și dota-
rea acestora, să per-
mită desfășurarea in
cele mai bune condiții a procesului instrue.
tiv-educativ. In același timp secțiile de în-
vățămînt și conducerile noilor școli sint che-
mate să ia legătura din timp cu întreprin-
derile furnizoare de mobilier școlar, astfel
incit întreaga dotare a școlii să fie livrată
fără intîrziere, o dată ca terminarea lu-
crărilor de construcție. Veștile primite din
multe colțuri ale țării semnalează, in a-
ceastă privință, o situație îmbucurătoare.
In regiunea Suceava, de exemplu, lucră-
rile de pe șantierele școlilor din Liteni,
Poiana Mărului, Tudora, Sarafinești, Le-
orda, Iurești etc., se desfășoară conform
graficului stabilit Se înalță văzînd cu
ochii școli noi, moderne și spațioase la
Cluj, Turda, Dej și Bistrița. In aceste
locuri, ca și in nenumărate alte localități
din toate regiunile țării, organele locale de
învățămînt, cadrele didactice, colaborează
îndeaproape cu întreprinderile de cons-
trucții in vederea cit mai bunei desfășu-
rări a lucrărilor. Directorii de școli, învă-
țătorii și profesorii, membrii comitetelor
de părinți din localitățile în care clădirile
se înalță din contribuție locală, se preo-
cupă ei înșiși și îi mobilizează pe cetățeni
la asigurarea aprovizionării ritmice a șan-
tierelor, stimulînd grăbirea lucrărilor prin
prezența lor permanentă pe teren.
Cadrele didactice pot aduce o contribu-
ție importantă și la adoptarea unor soluții
constructive corespunzătoare, mai ales în
amenajarea interioarelor sălilor de clasă,
a laboratoarelor etc. Desigur că aceasta
impune existența unei legături strinse, ne-
mijlocite între conducerea fiecărei școli în
construcție și întreprinderile de construc-
ții sau șeful de șantier care conduce efec-
tuarea lucrărilor.
reprezintă de asemenea antrenarea elevi-
lor în amenajarea căilor de acces și a îm-
prejurimilor noilor localuri școlare. Aspec-
tului sărbătoresc al clădirii școlare trebuie
să-i corespundă o ambianță primitoare,
care să se facă simțită incă de la primii
pași in curtea noii școli. In această privin-
ță profesorii de științe naturale, conducă-
tori ai cercurilor de tineri naturaliști, pot
organiza acțiuni cu mare valoare educati-
vă, care să contribuie la realizarea unui
decor menit să pună pe deplin în valoare
silueta arhitecturală svcltă a noilor școli.
în această perioadă, deosebit de favora-
bilă lucrărilor pe șantierele de construcții,
fiecare zi trebuie folosită cît mai intens.
Aproape in fiecare zi, după terminarea
orelor de curs, profesorii și învățătorii
Școlii de 8 ani din Nușfalău, raionul Șim-
leu, se duc să dea o mină de ajutor Ia con-
struirea noii clădiri a școlii lor. Munca
plină de pricepere și tragere de inimă a
harnicilor constructori, contribuția nepre-
cupețită a locuitorilor satului și in primul
rînd a cadrelor didactice au determinat
un ritm deosebit de susținut al lucrărilor,
astfel îneît astăzi noua școală este aproape
gata, strălucind în roșul cărămizilor smăl-
țuite de soare. Pînă la 23 August, la săr-
bătoarea celei de-a XX-a aniversări a eli-
berării patriei, clădirea va fi gata pentru
începerea cursurilor, ridicindu-se mindră
in mijlocul parcului amenajat de elevi.
Sînt zeci și sute de exemple asemănă-
toare. In nenumărate localități organele de
învățămînt, profesorii și învățătorii, an-
trenați în acțiunile pentru încheierea cu
succes a actualului an școlar, pregătese
in același timp deschiderea noului an cu
inaugurarea unor construcții școlare noi,
moderne, bine utilate.
Contribuind Ia asigurarea unui ritm sus-
ținut al lucrărilor pe șantierele construc-
țiilor școlare, propunînd măsuri pentru în-
lăturarea defecțiunilor acolo unde s-an
constatat rămineri în urmă, oamenii școlii
își vor da aportul Ia predarea în termen
a tuturor obiectivelor prevăzute în planul
construcțiilor școlare pe anul 1964. Susți-
nerea prin toate mijloacele a realizării a-
cestei importante sarcini va constitui incă
o contribuție de seamă a corpului didactic
Ia tazaurul de realizări valoroase cu care



■




A apărut de curind cel de al doilea volum al romanului „învățătorii" de Șerban Nedelcn. Cartea continuă să urmărească destinele personaj^or
din primul volum în eroicii ani care au urinat eliberării patriei noastre de sub jugul fascist, viața, problemele, munca și lupta învățătorilor de la
Sate, contribuția lor la construirea societății socialiste Reproducem mai jos extrase din ultimul capitol al cărții.
Adina ședea alături de Cate-
rina Bădulescu, pe un scaun din
rindul întîi. Cu toate că in sală
era năbușeală mare, simțea că
tremură. Aștepta cu nerăbdare
începutul ședinței.
Cu două zile înainte, biroul or-
ganizației de bază o chemase și-i
spusese că va trebui să-și poves-
tească, pe scurt, viața și să răs-
pundă Ia unele întrebări. De
teamă să nu se piardă și să nu se
încurce, ea scrisese totul pe o
hîrtie. Acuma se gîndea : ..Desi-
gur că-mi vor pune-ntrebări în
legătură cu Nisipaș. îmi vor cere
să spun ce cred despre el. Mă vor
întreba și despre textele acelea
de brigadă, și despre toată po-
vestea cu excluderea din învăță-
Biînt“. încercă să ghicească ce
alte întrebări i se vor pune și
pregăti in gind răspunsurile.
Prin geamuri se vedea asfinți-
tul soarelui, în dosul zidului de
cărămidă al școlii noi. Pe uliță
trecu o mașină, lăsînd in urmă
un nor subțire de praf alburiu.
In tavanul boltit al sălii se aprin-
seră becurile. Florile din glastre-
le de pe masă deveniră parcă și
mai roșii și mai frumoase. Adina
își aminti de concursul echipelor
artistice la care luase parte și ea
în fiecare an. ,.Am muncit mult
să pregătesc corul și dansul. Și
ăsta e un lucru care mă îndrep-
tățește să fiu primită-n partid-.
In minte ii reveni emoția prin
care trecuse în ziua cînd i se in-
minase premiul și insigna de în-
vățător fruntaș. Parcă și acum îi
răsună în urechi aplauzele cole-
gilor. îi stăruia în minte mai ales
clipa aceea cind Mircea Coman
îi dăruise un trandafir și-i spu-
sese :
— Te felicit pentru distincție
și îți urez noi succese !
De la masa prezidiului, acope-
rită cu pînză roșie, se ridică Ma-
rin Bădulescu. Făcu semn cu
mina să înceteze murmurul.
— Dragi tovarăși și tovarășe!
Deschidem ședința lărgită a or-
ganizației noastre de bază. La or-
dinea de zi propunem un singur
punct : discutarea cererii de pri-
mire a învățătoarei Adina Con-
drea în rîndurile candidaților de
partid.
...Marin Bădulescu dădu cuvîn-
tul lui Aurel Comănescu. Acesta
începu să citească cererea. Era o
cerere scurtă, adresată organiza-
ției de partid. în încheiere, Adina
scria :
— Doresc din toată inima să
fiu nu numai alături de partid,
ci chiar în rîndurile lui. Făgă-
duiesc că voi fi soldat devotat.
Asigur partidul că voi face totul
pentru a justifica încrederea de
a fi primită în rîndurile lui. Adi-
na Condrea.
Aurel Comănescu se opri o cli-
pă. Puse cererea pe masă și dădu
citire recomandărilor. Cînd veni
rindul referatului întocmit de
birou, Adina își ciuli urechea și
privi cu atenție hîrtia din mîna
lui Comănescu. Referatul făcea o
scurtă biografie a Adinei.
— Adina Condrea a muncit cu
devotament și entuziasm. Chiar
atunci cînd a fost exclusă două
luni din învățămînt, ea și-a con-
tinuat activitatea, la cursurile de
meditație. A muncit și la cămi-
nul cultural. Ansamblul de dan-
suri, condus de ea, a luat pre-
miul întîi pe regiune. Pentru toa-
te acestea, biroul organizației de
bază o recomandă pe tovarășa
Adina Condrea să fie primită în
rîndurile candidaților de partid.
— Are cuvîntul tovarășa Adina
Condrea, zise Marin Bădulescu
aruncîndu-i o privire încuraja-
toare.
Adina se ridică de pe scaun,
ținind in mină hîrtia pe care-și
scrisese cuvîntarea. Ochii ii fură
acoperiți parcă de o pînză de pă-
ianjen. își formulase în gind cî-
teva fraze prin care ruga adu-
narea să-i îngăduie a-și citi cu-
vîntarea. De emoție, uită totul.
Găsind anevoie cuvintele, amu-
țind uneori, repetind adesea une-
le vorbe, izbuti cu greu să-și ex-
prime dorința. Adunarea încu-
viință și Adina începu să citeas-
că cu glas pierdut. De teamă să
nu creadă oamenii că are de gind
să ascundă unele din greșelile
sale, stărui mai mult asupra lor.
întreaga adunare o privea cu
mirare și nedumerire ; ce se în-
tîmplase cu învățătoarea ? Cînd
ea ajunse aproape de sfîrșitul
vorbirii, Mitu Cazacu o între-
rupse :
— Ai vorbit numai de fapte
negative. Spune ceva și despre
cele pozitive.
— Așa e... Ți-ai pus cenușă-n
cap ! Dacă ne-am lua după ce ai
citit acum, ar trebui să nu te pri-
mim în partid, răsună o voce din
fundul sălii.
Adina întoarse hîrtia pe o
parte și pe cealaltă, vrînd parcă
să mai găsească ceva scris acolo.
Bîlbîi cîteva cuvinte și se opri.
,.Ce-am făcut? Mă vor respin-
ge ?“ Simți că totul se clatină în
jurul ei. încercă *să-și aducă
aminte : ce anume făcuse bun în
toată viața ? Dar povesti doar
despre lucruri neînsemnate. Se
opri iarăși din vorbă. Se uită în
fundul sălii, la colectiviști, care-i
zimbeau ca s-o încurajeze, și în-
cercă din nou să enumere cîteva
din ..faptele pozitive-.
. Despre faptele pozitive ce
să mai spun ? Știți dumneavoas-
tră destul de bine. Am făcut și eu
ce-arn putut ca să-mi îndeplinesc
datoria.
Se sprijini cu o mină de umă-
rul Caterinei și se așeză. Sala ră-
mase tăcută și nu se auzi decît
voeea lui Marin Bădulescu :
— Cine vrea să pună între-
bări ?
Tăcere.
Secretarul organizației de bază
era gata să spună : „Trecem la
discuții. Cine se-nscrie la cu-
vint ?“, cînd din fundul sălii se
auzi o voce :
— Eu, Fane Blidaru.
— Stoiana Pîndaru.
Se mai însoriseră încă vreo
cinci. Voinic și negricios la față,
tuns chilug, și jucîndu-și ochii,
Fane Blidaru, vînzător la bufetul
cooperativei, se ridică de pe
scaun.
— N-am decît patru întrebări.
— Numai atit ? glumi cineva.
— Atît, răspunse Blidaru cu
seriozitate. Rog să ne spună to-
varășa : de ce a făcut abia acum
cerere de intrare-n partid ?
— Tu de ce nu te-ai înscris în
gospodărie ? strigă o voce groasă.
— Asta a fost prima-ntrebare,
continuă Blidaru. Acum a doua :
e adevărat că în toamna anului
1944. din vina ei, a fost ruptă lo-
godna cu Mircea Coman ? Da-
că-i adevărat, să spună aci: de
ce s-a despărțit de un comunist
și s-a căsătorit cu Vasile Nisi-
paș, național-țărănist ? Să expli-
ce care e poziția ei de-acum față
de comportarea de-atunci ? A
treia întrebare ; după ce s-a des-
părțit de Nisipaș, de ce n-a luat
atitudine ? De ce n-a divulgat la
timp banditismele lui ?
în sală se stîrniră cîteva mur-
mure...
— A patra întrebare și ultima:
Să ne spună tovarășa Adina ce
crede azi despre atitudinea ne-
gativistă de care a dat dovadă ?
Acestea sînt întrebările.
... Se ridică apoi Stoiana Pîn-
daru.
— Eu n-am decît o întrebare :
Să ne spună tovarășa Adina : are
încredere în oameni ? Crede, a-
dică, în cuvîntul lor ? In faptele
lor ?
— Eu am tot o întrebare, spu-
se Smaranda lui Mihai Creve-
deanu.
...Mie mi se pare că învă-
țătoarea noastră trăiește fără
bucurie. De multă vreme n-am
mai văzut-o rîzînd. Ea nu
se duce la nunți și la ba-
luri. Nu-i place să petreacă. Ce
e în sufletul ei ? Să ne spună și
nouă, ca s-o putem ajuta.
Femeia șezu. în sală se lăsă
iarăși tăcerea. Adina cerceta cu
ochii umezi rîndurile pe care și
le notase pe o hîrtie de caiet.
Literele jucau și nu le putea
desluși. I se dădu cuvîntul să
răspundă Ia întrebări. Făcu un
efort să se liniștească și cuprin-
se sala cu o privire tulbure.
— N-am făcut cerere pînă a-
cum, din mai multe motive. La
început, n-am înțeles ce este
partidul și mi-a fost teamă să
mă apropii. O vreme, am zis că
învățătorii nu trebuie să facă
politică. Credeam că ei trebuie
să-și vadă de școală, și atît.
Mai tîrziu, cînd am înțeles, n-am
mai îndrăznit să fac cerere,
spunindu-mi că nu sînt demnă
să fiu primită. După cum știți și
dumneavoastră, am muncit din
toată inima. Pe cît mi-a stat în
putere, am pus și eu umărul, iar
de-acum înainte voi căuta să
muncesc și mai bine.
în legătură cu a doua întreba-
re : e-adevărat, eu am rupt lo-
godna cu Mircea Coman. Cît
privește pe Nisipaș, am spus-o
și altă dată, o spun și-acum : el
a avut muie păcate. A fost un
rătăcit. A crezut că toată lumea
greșește, numai el merge pe
drumul bun. Ingîmfarea și poa-
te că și carierismul... N-a fost
un bandit... Pentru greșelile lui,
a suportat consecințele... Re-
cunosc că și eu sînt vinovată.
Dacă aș fi avut mintea de-a-
cum, aș fi fost mai dîrză și poa-
te că nu l-aș fi lăsat să alunece-n
prăpastie. Cu înțelegerea mea
de atunci, l-am părăsit, Iăsîndu-1
să ajungă la disperare... Ce m-a
îndemnat să înaintez cererea de
înscriere în partid ? Tot ce-a
făcut partidul pentru școală și
pentru învățători, pentru țară...
în oameni, ce să spun, am în-
credere...
Adina se opri. Un nod i se
puse parcă în gît și-o împiedica
să vorbească. Cu mare greutate
continuă :
— Mi-a plăcut și mie să pe-
trec. Am fost veselă. Dar...
Privi cu sfială peste capetele
mulțimii, mai rămase cîteva cli-
pe-n picioare. Oamenii se uitau
la ea mișcați. Unii îi cunoșteau
durerea și le era milă de ea.
— Urmează discuțiile, anunță
secretarul organizației de bază.
Cine se-nscrie ?
Se îscriseră vreo zece bărbați
și femei. Mitu Cazacu își făcu
Ioc printre oameni, spre masa
prezidiului. Privi semeț pe dea-
supra adunării,
— Trebuie să recunoaștem,
măi tovarăși, că organizația
noastră de bază n-a dat atenția
cuvenită muncii de atragere a
femeilor în partid. De aceea,
numărul femeilor membre de
partid din Murgeni e mic.
— Așa e !
— Și-avem în sat destule fe-
mei care merită să intre-n par-
tid, continuă Cazacu. Una dintre
ele este învățătoarea noastră,
tovarășa Adina Condrea. D-aia
zic, biroul organizației de bază
s-a orientat bine cînd a pus-o
azi în discuția adunării genera-
le. Dar referatul nu prea-mi
place. N-a scos suficient în evi-
dență calitățile ei. Și nu sînt de
acord nici cu vorbele tovarășei
Adina. De ce s-a descris in cu-
lori așa de întunecate ? Ia să a-
nalizăm noi un pic cîteva aspec-
te ale problemei. Este tovarășa
Condrea devotată cu trup și su-
flet cauzei partidului nostru ?
Este. S-a distins în munca cul-
turală și obștească, sau nu ?
După părerea mea, s-a distins...
îndată ce se așeză Mitu Ca-
zacu, i se dădu cuvîntul lui Fa-
ne Blidaru. „Ăsta o să-mi fie
împotrivă. E convins că din ca-
uza mea nu mai e președinte de
sfat", cugetă Adina.
— L-am ascultat aici pe Mitu
Cazacu și-mi pare rău că trebu-
ie să-l contrazic. De altfel, lui
Mitu Cazacu îi cam place să
umble cu cădelnița plină cu tă-
mîie. Știe să spună multe vorbe
frumoase și-i place să se asculte.
Eu fac apel la toți membrii or-
ganizației să discute cu seriozi-
tate problema primirii candida-
ților de partid. Declar de Ia în-
ceput că nu sînt mulțumit de
răspunsurile pe care le-a dat
tovarășa învățătoare. O spun a-
ici, de față cu toată lumea. To-
varășa Adina e nesinceră.
...Consider că Adina Condrea nu
merită să fie primită-n partid și
declar că voi vota contra.
După Fane Blidaru veni Ia
cuvînt un țăran înalt și slab, cu
o chică mare în cap, care la în-
fățișare contrasta în mod ciu-
dat cu Mitu Cazacu, însă avea o
voce la fel ca a lui. Țăranul o
lăudă pe Adina.
Vorbi și Ilinca a lui Niculaie
Pieleanu. Indirjită împotriva
lui Fane Blidaru, femeia strigă :
— Cînd te arde o ciorbă gra-
să, mai treacă-meargă ! Dar
cînd te atinge una de urzici, îți
vine rău de tot. Tocmai tu te-ai
găsit să vorbești de cinste și de
sinceritate, Fane ?
— El e cinstit. Pune apă in
țuică, se auzi o voce.
— Ce-oi crede tu despre noi ?
Crezi că am uitat cîrdășia cu
Butoigol ? Că ai fost președinte-
le Sfatului și ți-ai făcut de cap ?
Vii aci să te lauzi că aperi par-
tidul ? Dacă vrei să dovedești
că ții la partid, intră în gospo-
dărie... -
— Așa e. Ce caută Fane Bli-
daru-n partid ? Ar trebui dat a-
fară ! răsună o voce din sală.
— Pe Adina o cunosc la fel ca
pe copilul meu, adăugă Ilinca,
schimbînd brusc tonul. Nu sînt
în partid, dacă aș fi aș vota și
eu pentru primirea ei. Și pe
mine m-a-nvățat patru clase
primare Ia bătrînețe. Și eu sînt
datoare să-i mulțumesc că mi-a
luat un văl de pe ochi. Am a-
proape șaizeci de ani, și dacă aș
fi mai tînără aș face și eu ce-
rere să intru-n partid...
Ochii Ilincăi scăpărau. Fața-i
strălucea, și de sub cimberul
negru ieșise o șuviță de păr ar-
gintiu. Simți atitea priviri ațin-
tite asupra ei. Nu se emoționa,
și continuă :
— Nu-i adevărat ce-a spus
Fane Blidaru. Pentru Adina, eu
sînt gata să vîr mîna-n foc !
Vorbele ei sînt scoase de la ini-
mă.
...Mai luară cuvîntul cîțiva. Toți
declarară că vor vota pentru
primirea Adinei în partid. La
urnă vorbi Tudor Călin. In-
dreptîndu-și umerii, președin-
tele gospodăriei colective părăsi
scaunul și porni sprinten spre
masa prezidiului, cu toate că a-
vea aproape șaizeci de ani. Se
opri cu fața Ia adunare.
— Am aici o listă destul de
mare de colectiviști. Mulți au
fost convinși de tovarășa Adina
să intre în gospodărie. Eu soco-
tesc că cererea eă de intrare-n
partid a fost dată încă din pa-
truzeci și nouă, cînd a adus pri-
mele cereri de intrare in colec-
tivă. Faptele ei o îndreptățesc
să fie primită în rîndurile can-
didaților de partid. Așa că...
Vorbele lui fură aprobate
printr-un ropot de aplauze. Mai
vorbiră încă vreo doi. învățăto-
rul Stelian Călin trecu lângă
masa prezidiului și începu :
— Precum știți, în satul nos-
tru sînt astăzi douăzeci și nouă
de învățători și profesori. Cei
mai mulți dintre ei sin tem ti-
neri. Cind ne-am luat munca în
primire nu am avut experiență.
Tovarășa Adina Condrea ne-a
ajutat pe toți. Pentru meritele
sale pe tărîmul școlii și în mun-
ca obștească, guvernul a înves-
tit-o cu titlul de învățătoare
fruntașă...
Fu pusă la vot propunerea
biroului, și Adina fu primită în
rîndurile candidaților de partid,
cu o sută douăzeci și șapte de
voturi pentru și unul contra.
— în numele organizației de
bază, te felicit, tovarășă ! zise
Marin Bădulescu strîngînd căl-
duros mîna Adinei. Și cu asta
am încheiat ședința. Sau poate
vrei să spui și dumneata ceva ?
Adina nu știa ce să facă. De
bucurie, uitase să gîndească la
acest lucru. Se uită mai întîi la
Marin Bădulescu, apoi la Tudor
Călin și nu zise nimic.
— Vorbește ! Mulțumește oa-
menilor că te-au primit în par-
tid ! o îndemnă Caterina.
Parcă trezită dintr-un vis. A-
dina se întoarse spre mulțime,
care rămăsese pe scaune.
— Vă mulțumesc. Mulțumesc
pentru încredere... șopti ea abia
mișcînd buzele. Clipi des, vru să
mai spună ceva, și nu izbuti. Tu-
dor Călin îi strînse mîna și o
felicită :
— Să porți cu cinste titlul de
comunistă !
O felicitară și alții. loniță
Maria, solista corului, îi dădu
un buchet mare de trandafiri
roșii.
—■ Din partea corului, a echi-
pei de dans și a brigăzii artisti-
ce de agitație. Vă urăm să fiți
fericită, tovarășă învățătoare !
Adina zîmbi. Buchetul înmî-
nat de solistă o făcu să-și a-
mintească din nou de trandafi-
rul pe care i-1 dăduse, în vară,
Mircea Coman.
în mintea ei reveniră întrebări-
le pe care și le pusese atunci, și
toată căldura inimii îi năvăli în
obraji.
PAGINA 2
Cu fiecare elev in parte
Fiecare zi lăsată în urmă ne a-
duce tot mai aproape de 13 iunie.
Pentru lumea școlară, această
dată s-a înscris pe calendarul a-
tenției cu litere mari. In fiecare
zi, milioane de elevi și, împreună
cu ei, dascălii lor, privesc dincolo
de cele cîteva săptămîni, spre 13
iunie, măsurînd, de fiecare dată,
distanța rămasă de parcurs. Nu e
greu de înțeles cu ce fel de senti-
mente se împlinește această scru-
tare în viitorul foarte apropiat :
pe toți îi însuflețește dorința de
a încheia anul școlar cu rezultate
cît mai bune.
...„îmi place să învăț... și totuși
nu învăț cum ar trebui; în fie-
care zi plec de-acasă cu hotărîrea
de a contribui și eu la creșterea
prestigiului clasei... și de multe
ori mă întorc rememorând obser-
vațiile primite din partea tovară-
șilor profesori pentru nereguli în
comportarea și ținuta mea în
timpul orelor ; am promis de-a-
tîtea ori, în discuțiile pe care
le-am avut cu tovarășul diriginte,
că nu voi mai fi în situația ca a-
tunci cînd se uită spre colțul în
^are mă aflu să-mi plec privi-
-jjki și totuși nu de puține ori a
trebuit încă să le plec"...
Toate acestea le spunea una din
elevele mele din clasa a X-a D,
într-un „colocviu cu mine în-
sumi... în fața clasei". Aceasta a
fost tema cîtorva ore de dirigen-
ție din trimestrul al III-lea Ia
clasa Tnea. Și trebuie să mărturi-
sesc că o asemenea temă a prile-
juit discuții deosebit de intere-
sante și utile atît pentru elevi, cît
i mine, dirigintele lor.
ji^^evii cărora le-am cerut să ți-
nă asemenea „colocvii" n-au fost
, aleși la întîmplare: sînt tocmai
elevii care prezintă „probleme".
Ei și-au dat mai bine seama, ana-
lizînd propria lor comportare, că
nu e destul să dorești, să-ți pro-
pui sau chiar să hotărăști ceva ;
pe lingă aceasta e neapărată ne-
voie de voință spre a împlini, bi-
ruind chiefr greutăți, ceea ce ți-ai
- propuS, e nevoie de perseverență,
de strădanie continuă, toate lumi-
nate de un anumit țel final. Ele-
va la care m-am referit mai sus
— Mariana, cum îi spun colegii —
fost lăudată de aceștia, după
..colocviu', pentru unele inițiati-
ve valoroase, pentru maturitatea
cu care analizează, de multe ori,
problemele, pentru curajul cu
care-și susține părerile. Dar ei
i-au arătat, în același timp, că su-
perficialitatea își pune adeseori
pecetea pe munca sa, că dezinte-
resul față de unele obiecte a
dus-o în situația de a primi note
slabe și la amenințarea de cori-
gență, că lipsurile dese de la școa-
li^ci-^fotivare sau fără, i-au în-
greuiat^similarea temeinică a
ennoștințelor.
La cercul de
din Capitală
navomodele de la Palatul pionierilor
In urma unei asemenea dezba-
teri, pentru Mariana, ca și pentru
ceilalți cîțiva elevi „eroi" ai unor
colocvii asemănătoare s-au contu-
rat foarte clar direcțiile asupra
cărora trebuie să stăruie spre a
încheia, totuși, cu bine anul șco-
lar. Toți au ieșit mai înarmați
din aceste discuții, s-au simțit
mai strîns legați de colegi, de
școală în general, au înțeles mai
adînc cît de puternic poate fi co-
lectivul cînd acționează unit. Și,
pentru toate acestea, au înțeles
precis ce au de făcut acum, la
sfîrșit de an școlar.
Am relatat procedeul folosit la
unele ore de dirigenție pentru a
scoate în evidență o cale de an-
trenare conștientă a clasei în
bătălia pentru încheierea cu suc-
ces a anului școlar. Să nu uităm
însă nici migăloasa muncă zilni-
că a dirigintelui cu fiecare dintre
elevii care au nevoie acum de un
sprijin special. In clasa al cărei
diriginte sînt se află, firește, ase-
menea elevi asupra cărora îmi în-
drept acum în mod deosebit aten-
ția. Iată, de pildă, o elevă care a
lipsit cam mult, fiind bolnavă. Ea
întîmpină greutăți în special la
economia politică. Pierzînd o se-
rie de lecții, n-a mai reușit să le
înțeleagă pe celelalte, deși învață
destul de mult. Am sesizat acest
lucru colegului meu care predă
economia politică, spre a fi atent
la felul în care o examinează și
spre a organiza și cîteva ore de
consultații pentru ea și pentru
alți elevi.
Mă ocup îndeaproape acum de
unul din elevii mei care are o si-
tuație specială în familie. Rămas
fără tată, cu o mamă bolnavă și
cu o soră mai mică decît el, băia-
tul e nevoit să se ocupe el însuși
de majoritatea treburilor gospo-
dărești. Acest lucru a avut ur-
mări nefavorabile asupra rezulta-
telor la învățătură, Am căutat să
găsesc soluții pentru ca măcar în
această ultimă perioadă el să se
poată ocupa intens de școală și
să promoveze clasa. Discutînd cu
rudele lui, am aranjat așa încît
să poată rămîne în fiecare zi,
după lecții, două sau trei ore la
școală pentru a-și pregăti aici
lecțiile.
Iată și alt „caz“, de data a-
ceasta al unei eleve care repetă
clasa. Anul trecut n-a putut pro-
mova din cauza prea multor ab-
sențe de la școală și a dezintere-
sului față de învățătură. La în-
ceputul acestui an a venit hotărî-
tă să nu reediteze situația. Și a
început-o bine în primul trimes-
tru. Eforturile au mers însă în
descreștere. O traiectorie similară
a înregistrat și interesul manifes-
tat de familie față de situația ele-
vei. Deși m-a preocupat perma-
nent situația ei, deși am discu-
tat cu părinții, rezultatele în
momentul de față nu sînt cele aș-
teptate deoarece, cu toate insis-
tențele școlii, dezinteresul părin-
ților a rămas neclintit și el s-a
transmis și elevei. Starea în care
se află mai poate fi schimbată
totuși, în bine. în această direcție
se îndreaptă strădaniile mele.
Vom chema pe părinți la școală,
în cabinetul directorului și, în
prezența cîtorva din membrii co-
lectivului de părinți, vom sta de
vorbă cu ei, arătîndu-le cu toată
seriozitatea situația fiicei lor,
căreia încă un an de școală pier-
dut îi poate compromite viitorul,
împreună cu profesorii de specia-
litate, am organizat pentru aceas-
tă elevă ore speciale de medita-
ții, ca să-i dăm posibilitatea să
recupereze ceea ce nu a învățat
Ia timp în trimestrul al doilea și
în prima parte a trimestrului III.
Pregătirea pentru teze ne este în
această direcție de mare folos.
Am ales doar cîteva exemple
dintr-o clasă de 40 de elevi și
menționarea lor a dat expresie
unei infime părți a frămîntărilor
de profesor diriginte înaintea sfîr-
șitului de an școlar. Succesele la
care ne conduc asemenea frămin-
tări ne dau satisfacții de nepre-
țuit.
Prof. GH. ȘOVU
Școala medie Nr. 39 București
Răspunderi comune
Era intr-o după amiază, acum
vreo două luni, spre sfîrșitul tri-
mestrului al doilea. La Școala
medie nr. 2 „Frații Buzești" din
Craiova sunase clopoțelul, vestind
încheierea zilei de muncă. în
cancelaria rămasă pustie, un sin-
gur profesor — Marian Dricu,
dirigintele clasei a IX-a „B“ —
stătea aplecat asupra unei foi de
hîrtie ; o scrisoare pe care o scria
tatălui a doi din elevii lui.
„Stimate tovarășe Ciucă — suna
scrisoarea — cei doi fii ai dv.,
elevii mei, mă nemulțumesc. Sînt
capabili, dar nu muncesc îndea-
juns. Am nevoie și de sprijinul
dv...' Și scrisoarea continua rela-
tînd situația Ia învățătură a fra-
ților Ion și Titu Ciucă, informîn-
du-1 pe părinte ce note au, la
ce discipline sînt mai slab pre-
gătiți.
Curînd se prezentă la școală
mama fraților Ciucă, colectivistă
la Melinești, lingă Craiova.
— Da, am primit scrisoarea,
dar... știți, tovarășe profesor. •
medie sau două sub nota de tre-
= 1
Visul devine fapta
Cu patru ani in urmă, cînd
a început să lucreze ca diri-
gintă la clasa a VllI-a ,,B“ a
Școlii medii nr. 3 din Bacău,
tovarășa profesoară Tiberia
Stan își nota intr-un caiet
rezultatele unei anchete : Mi-
ron Mariana — energetician,
Stoica Florin — inginer,
Lungii Constantin — profe-
sor de romină, Rusu Corne-
lia — naturalistă, Crețu A-
lecu — agronom, Gurău Ma-
rian — geolog.
Erau deocamdată vise, dar
elevii știau să viseze fru-
mos.
l-a urmărit, apoi, an de an.
La cursuri in activitățile ex-
trașcolare, acasă. A observat
cum se pregătesc, cum răs-
pund la lecții, cum își însu-
șesc cunoștințele de care vor
avea nevoie in profesiunea
aleasă. A stat de vorbă, ade-
seori, și cu părinții lor. Și
de fiecare dată a stimulat
pasiunea elevilor, le-a insu-
flat încredere în forțele lor.
An de an însemnările privi-
toare la fiecare elev se îm-
bogățeau cu observații noi,
care conturau tot mai precis
profilul viitorilor absolvenți.
... Oră de dirigenție la cla.
sc. a Xl-a „B". Se discută
despre intensificarea pregăti-
rilor în scurtul timp care a
mai rămas pină la examenul
de maturitate, despre dru-
cere prezintă chiar așa un peri-
col ?
Dirigintele a stat mai mult de
vorbă cu tovarășa Ciucă, expli-
cîndu-i că o medie care nu asi-
gură promovarea este rezultatul
notelor proaste luate de-a lun-
gul unui întreg trimestru. Ceea
ce înseamnă că un trimestru în-
treg băieții ei au neglijat însuși-
rea unor materii și că aceste go-
luri se recuperează greu. Părea
că a convins-o.
Dar nu peste mult timp, pe a-
dresa școlii a sosit și o scrisoare
din partea tovarășului Ciucă,
muncitor zootehnist la o gospo-
dărie de stat. își cerea scuze că
nu poate veni personal : nu-și
putea părăsi locul de muncă nici
pentru cîteva ceasuri. Dar își a-
răta nedumerirea că nu fusese
informat despre felul în care în-
vață copiii săi.
Așadar, iată cum stăteau lu-
crurile : mama, mai îngăduitoare,
ascundea tatălui activitatea șco-
lară a copiilor. Iar ei, simțin-
du-se ..înțeleși", nu-și făceau
cum trebuie datoria. Dirigintele
n-a putut rămîne nepăsător. De
atunci, corespondența sa către
părinții fraților Ciucă a fost fă-
cută, ca să spunem așa, în dublu
exemplar : o scrisoare mamei și
alta tatălui. La rîndul lor, cu
sprijinul dirigintelui. părinții
s-au puș de acord și au stabilit
o unitate de cerințe față de copiii
lor. în care îngăduința nu și-a
mai găsit loc. Avind sprijinul
părinților, profesorului i-a fost
mai ușor să-și îndrepte elevii.
Profesorul Marian Dricu a în-
vățat din propria lui experiență
că sprijinul părinților este indis-
pensabil în munca cu elevii. El
și-a dat seama nu o dată că
rezultatele pe care le obțin co-
piii la învățătură, ca și compor-
tarea lor, nu dovedesc numai
propriile lor strădanii (sau lip-
sa acestora), ci și exigența sau
lipsa de exigență a părinților
față de fiii lor, concordanța din-
tre cerințele lor și cele ale școlii.
Iată, de pildă, situația elevei
Gheorghița Breșteanu. Ce s-ar
fi făcut dacă n-ar fi găsit înțe-
legerea părinților ?
Gheorghița, care îi este elevă
din clasa a VlII-a, a fost multă
vreme fruntașă Ia învățătură. Și,
dintr-o dată, au început să se
adune în catalog, în dreptul nu-
melui ei, note mai slabe. Ce se
întîmplase ? Cercetînd mai în a-
mănunt situația, dirigintele a a-
flat : schimbase gazda la care
stătuse înainte. Acum, la noua
gazdă, locuia împreună cu alte
cinci eleve. Și după amiaza, cînd
se adunau, aveau loc adevărate
petreceri : se cînta, se spuneau
murile pe care vor merge
cei 30 de elevi ai clasei. E
o discuție cu adevărat pasio-
nantă : fiecare susține, cu
„argumente zdrobitoare' că
profesiunea lui e „cea mai
frumoasă".
Pentru cîteva momente, di-
riginta e furată de amintiri.
Gîndul o poartă cu patru ani
în urmă. „Acum elevii mei
sînt $i mai hotăriți decît erau
în clasa a VlII-a, căci acum
și-au verificat înclinațiile,
și-au dat mai bine seama de
posibilitățile lor“ — își spu-
ne ea. Și încearcă un îndrep-
tățit sentiment de mîndrie
că ea i-a ajutat să pășească
ferm pe drumul care le este
cel mai potrivit. Cu un gest
ușor scoate din mapă un
caiet cu coperte îngălbenite
de vreme. Iată, Stoica Florin
va urma politehnica, Lungu
Constantin filologia, Rusu
Cornelia e și mai pasionată
pentru științele naturale, iar
Crețu Alecu, băiatul acesta
vioi, care păstrează încă în
surîs voioșia copilăriei petre-
cute în satul natal, va urma
agronomia.
T.oți cei 30 de elevi și-au
făurit visuri frumoase și, în
curînd, vor porni pe calea
transformării visurilor în
fapte,
A. ION
glume, se făcea „schimb de ex-
periență" în materie de modă.
Cînd să mai învețe ? Vizitînd-o
Ia gazdă, dirigintele, care nime-
rise în toiul unei asemenea „pe-
treceri" își dădu seama că si-
tuația aceasta primejduiește se-
rios pregătirea elevelor. Atunei
apelă la părinți. La început se
lovi de o oarecare împotrivire:
gazda era aproape de școală, a-
vantajoasă din punct de vedere
material. Dirigintele însă insis-
tă. în special acum, în ultimul
trimestru, Gheorghița avea nevoie
de liniște pentru a recapitula
materia, pentru a absolvi clasa
la nivelul la care se prezentase
în anii precedenți. Argumentele
fiind puternice, dirigintele îi con-
vinse pe părinți.
Dar cîte situații nu se prezin-
tă în colectivul unei clase ? Cei
aproape 40 de elevi ai tovarășu-
lui Dricu sînt la vîrsta cînd își
formează personalitatea, cînd în-
tîmpină numeroase probleme că-
rora trebuie să le dea o rezol-
vare. Uneori părinții nu-i ajută
în această direcție, alteori iau
măsuri arbitrare, care jignesc
sensibilitatea tinerilor. Toate a-
cestea se oglindesc imediat in
comportarea elevilor, au reper-
cusiuni asupra felului în care
învață aceștia. Cunoașterea unor
asemenea situații, prevenirea sau
îndreptarea lor sînt de aceea
preocupări permanente ale diri-
gintelui. El discută deseori, in
ședințele cu părinții, despre a-
ceste aspecte ale educării copii-
lor și trebuie spus că părinții îl
ascultă întotdeauna cu interes și
îi urmează sfatul.
Acum, cînd se apropie înche-
ierea anului școlar, dirigintele a
convocat din nou o ședință cu
părinții. La ordinea de zi : reca-
pitularea materiei, organizarea
judicioasă a timpului liber. Dis-
cuțiile n-au fost purtate în ge-
neral. Unii părinți au fost sfă-
tuiți să limiteze copiilor lor
timpul afectat sportului, alții,
dimpotrivă, să vegheze ca ele-
vii să nu învețe cît e ziua de
lungă, ci și să se recreeze. Sfaturi-
le au fost date pornindu-se de
la cunoașterea fiecărui elev în
parte, de la situația lui reală. La
ședință au fost invitați toți pro-
fesorii care predau la clasa a
IX-a ,,B“. Fiecare din ei a fă-
cut cunoscute și părinților în-
drumările date elevilor în vede-
rea recapitulării, pentru ca aceș-
tia să știe cum să le suprave-
gheze studiul. Rezultatele ședin-
ței au și început să se arate:
majoritatea elevilor învață cu
seriozitate pentru teze, se prezin-
tă bine pregătiți la cursuri.
M. ANDREI

♦I »'*W
PAGINA 7
DE CREAȚII literare
următoarele
construirea
a
1964 un con-
în proză —
reportaje li-
loare de lei 2 000
două premii III
cîte 1 000 Iei
trimise
învăță-
Piața
pină la
1964.
15 mai—15 sept,
curs de lucrări
schițe, povestiri,
terare.
Se vor acorda
— cinci mențiuni a cîte
500 lei.
Lucrările prezentate la con-
premii și mențiuni:
•— un premiu I — în va-
loare de lei 3 500
— un premiu II — în va-
societății comu-
In scopul stimulării creației
literare a membrilor corpu-
lui didactic, Ministerul Învă-
țămîntului prin „Gazeta învă-
țămîntului" organizează între
Pot participa la concurs
membri ai corpului didactic.
Manuscrisele vor fi
Ia redacția „Gazetei
mintului“. București,
Scînteii, cel mai tîrziu
data de 15 septembrie
CORESPONDENTA
om
• «< IWf Mi
«Alil I Hf HI
CONCURS
Sesiune științifică
91M11 M l« I P I A »
La plantarea puieților
|	40132	|
REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA; București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali șl la difuzoru voluntari din
unitățile de învățămînt Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii» Piața Scînteii București.
Recent, cu prilejul împlinirii a
10 ani de activitate, filiala din O-
răștie a Societății de Științe Na-
turale și Geografie din R.P.R. a
organizat o interesantă și reușită
sesiune științifică de comunicări
și referate. Au participat profe-
sori din regiunea Hunedoara, spe-
cialiști de la Stațiunea experi-
mentală horticolă din Geoagiu,
de la Trustul minier Deva, de la
Direcția regională a economiei
forestiere Deva, cadre didactice
universitare din Cluj, Timișoara
și București.
In plenară s-au prezentat lu-
crări referitoare la realizările ști-
ințelor biologice, geologice și geo-
grafice din țara noastră în anii
puterii populare. Au urmat apoi
comunicări și referate pe secții,
pe probleme de biologie, agrobio-
logie, ecologie, fiziologie vegetală
• Reforma școlară în Alge-
ria a adus o nouă organizare
a școlilor și noi programe de
învățămînt. Se urmărește să
se înlăture urmele colonialis-
mului și să se pregătească
noile generații într-un spirit
algerian. In acest scop, ca pri-
mă măsură s-a hotărît înlo-
cuirea limbii franceze, ca lim-
bă de predare, cu limba ara-
bă. Limba franceză se învață
ca limbă străină. în lipsă de
profesori care să cunoască
limba arabă, s-a făcut apel la
celelalte țări arabe. Noile școli
normale din Algeria vor pre-
găti în cîțiva ani personalul
didactic necesar de origină al-
geriană. La cultura franceză
nu se renunță, daț se urmă-
rește să se dezvolte la elevi a-
cele calități permanente și
valabile ale culturii franceze
care s-au evidențiat la scrii-
torii progresiști din secolul al
XVIII-lea pînă în zilele noas-
tre, și anume simțul logicii și
ideilor clare, probitatea inte-
lectuală și gustul pentru fru-
mos.
0 Biblioteca pedagogică din
Danemarca a fost întemeiată
în 1887, odată cu muzeul
pedagogic al acestei țări. La
început biblioteca achiziționa
orice fel de cărți necesare in-
curs vor avea ca temă viața
din școală, cu multiplele ei
aspecte ; vor oglindi munca ce
se desfășoară in învățămintul
nostru pentru a educa tînăra
generație în spiritul comunis-
mului, pentru a o pregăti să
participe activ la desăvirșirea
construcției socialismului și la
niște; vor scoate în lumină
frumusețea muncii de educa-
tor, devotamentul și pasiunea
cu care muncesc oamenii șco-
lii ; vor reliefa profilul moral
al omului crescut și educat în
școala noastră nouă.
Lucrările vor avea între
cinci și zece pagini și vor fi
inedite.
și animală, precum și de geologie,
geofizică, geografie fizică și eco-
nomică. De asemenea, s-au pre-
zentat comunicări și referate asu-
pra diferitelor aspecte ale predă-
rii științelor naturale, agricultu-
rii și geografiei în școală.
Acad. prof. Eugen Bora, mem-
bru în consiliul de conducere a
S.S.N.G., care a condus lucrările
sesiunii, a prezentat o comunicare
pe marginea cercetărilor expedi-
ției hidrobiologice pe vasul ;,Vi-
teaz", la care a participat anul
trecut.
Pentru toți participanții la se-
siune lucrările acesteia au consti-
tuit un prilej de bogată și varia-
tă informare științifică, stimu-
lîndu-le interesul pentru munca
de cercetare științifică pe proble-
me de specialitate și metodice.
struirii profesorilor. Din 1929
ea a căpătat un caracter strict
pedagogic, achiziționînd toate
cărțile și revistele de peda-
gogie, psihologie pedagogică,
psihologia copilului și a tine-
retului. Astăzi, biblioteca are
un fond de 150 000 de volume,
printre care și cărți străine.
De asemenea, biblioteca pri-
mește. anual 550 de periodice
străine.
e Alfabetizarea populației
din Ecuador a fost prevăzută,
— ca și alfabetizarea popu-
lației din alte țări foste colo-
nii — în programul de activi-
tate al U.N.E.S.C.O.-ului. In
Ecuador 30 la sută din popu-
lația adultă este total analfa-
betă. La aceasta se adaugă un
număr ridicat din populație
cu o cultură elementară sub-
mediocră. Campania de alfa-
betizare întreprinsă de
U.N.E.S.C.O. se va desfășura
în mod sistematic, timp de
zece ani.
• Bugetul învățămîntului
din Argentina a fost redus în
anul 1963 cu 28 milioane de
dolari, ceea ce a provocat un
vehement protest din partea
profesorilor, care au arătat în
ce stare precară se găsește în-
vățămîntul. Reducerea buge-
Fiecare manuscris va fi în-
soțit de următoarele specifi-
cări : numele și pronumele
autorului, școala la care lu-
crează, localitatea unde domi-
ciliază, strada și numărul.
Lucrările considerate mai
valoroase vor fi publicate în
„Gazeta învățămîntului" pe
măsura sosirii lor. Ministerul
învățămîntului va putea in-
clude aceste creații în manua-
lele școlare.
tului în acest an este cu atît
mai gravă cu cît el fusese re-
dus la minimum încă din oc-
tombrie 1962.
0 învățători șomeri in
Mexic. Cu toată nevoia de ca-
dre didactice, în Mexic există
totuși 15 000 de învățători șo-
meri. Această cifră va crește
la sfîrșitul anului la 21 000,
deoarece din cei 11000 de ab-
solvenți ai școlilor normale
numai 5 000 vor putea să ca-
pete posturi. Șomajul învăță-
torilor se explică prin lipsa
de școli, în timp ce milioane
de copii rămîn neșcolari-
zați. Școlile rurale nu func-
ționează decît cu două și trei
clase.
• Comisia de igienă a Uni-
versității din San Paolo a sta-
bilit că 200 000 de copii mor
anual în Brazilia din cauza
lipsei de hrană și a condițiilor
de trai cu totul insuficiente.
Din pricina aceasta, frecvența
în școli este foarte redusă,
iar învățămintul stagnează.
Corpul didactic a semnalat
autorităților școlare această
stare și a propus măsuri de
remediere spre a se asigura
formarea unor generații să-
nătoase și instruite.
• în vederea orientării profesionale a elevilor de clasa a Xl-a,
colectivul didactic al Școlii medii din Brad organizează diverse
acțiuni interesante, instructive. Bunăoară, nu de mult, după cum
ne scrie corespondentul nostru E. Toma, viitorii absolvenți s-au în-
tîlnit cu Eroul Muncii Socialiste, oțelarul Ștefan Tripșa, care le-a
vorbit despre munca entuziastă a oțelarilor de la Hunedoara, despre
rezultatele pe care le dobîndesc aceștia, despre angajamentele pe
care și le-au luat în cinstea marii sărbători de la 23 August. Intîl-
nirea cu Eroul Muncii Socialiste i-a făcut pe elevi să înțeleagă mai
profund frumusețea muncii în producție.
• Corespondentul nostru O. loniță, ne scrie că pedagogii Școlii
de 8 ani nr. 75 din Capitală au intensificat acum, în ultima etapă
a anului de învățămînt, legătura cu părinții. La lectoratele cu pă-
rinții, organizate pe grupe de clase paralele, s-au prezentat în
această perioadă teme cum sînt: „Cum să ne ajutăm copiii Ia în-
vățătură", „Frecvența regulată a elevilor, ajutor de bază în ridica-
rea nivelului la învățătură" etc.
• Pentru a veni în sprijinul maiștrilor care lucrează în școlile
medii — ne scrie tov. C. Ungureanu — cercul pedagogic în care
sînt cuprinși aceștia organizează acțiuni specifice muncii lor. Ast-
fel, membrii cercului au putut urmări lecții demonstrative, din
care au desprins o serie de procedee valoroase, menite să asigure A.
o mai mare eficiență predării.
• Tov. loan Triton, directorul Școlii din satul Piscul Rusului,
ne informează că printre temele care au făcut obiectul dezbateri-
lor din cadrul unei ședințe de lucru organizate cu profesorii din
comuna Dagîța se numără problema deosebit de actuală a orga-
nizării excursiilor și vizitelor. Discutarea ei i-a ajutat pe partici-
panții la ședință să vadă ce măsuri trebuie să ia încă de pe
pentru reușita excursiilor și vizitelor care vor fi efectuate cu
în timpul vacanței, ce condiții pedagogice trebuie avute în vedere
pentru sporirea eficienței lor.

• într-o scrisoare în care ne arată pe larg cum se preocupă
colectivul didactic al Școlii generale de 8 ani din această comună
de ridicarea nivelului la învățătură al elevilor, tov. Teodor Uardon
ne relatează unul din procedeele folosite în vederea cît m * bunei
cunoașteri de către directorul școlii a vieții colectivelor de el’îvL
Este vorba, anume, de „ora directorului", în care acesta stă de
vorbă periodic cu elevii cîte unei clase despre activitatea și preo-
cupările lor. Din aceste discuții directorul nu numai că reușește
să-i cunoască mai bine pe elevii școlii, dar află și ce greutăți au ei
în muncă, putînd determina astfel măsuri de înlăturare a rămînerii
în urmă la învățătură.
I I P 1) M
• în această perioadă — ne scrie prof. Romulus Șiclovan — în
atenția colectivului secției de învățămînt a raionului Lipova stă
problema încheierii cu succes a anului școlar. în acest sens în
raion s-au desfășurat o serie de acțiuni metodice colective prin
care directorii școlilor și cadrele didactice au primit îndrumări
în vederea desfășurării muncii în ultima etapă a cursurilor.
Astfel, în ziua de 5 mai 1964, la Școala generală de 8 ani din
comuna Alioș a avut loc o ședință cu directorii școlilor generale
de 8 ani și ai școlii medii din raion în care s-au dezbătut te e
problema recapitulării materiei și sarcinile directorilor pentru
îndrumarea cadrelor didactice în acest domeniu. Participanții au
putut cerceta o serie de planuri privind recapitularea finală u
materiei, au asistat la lecții deschise de repetare și sistematizare
a cunoștințelor.
Acțiuni similare au fost organizate și de către cercurile peda-
gogice ale învățătorilor și profesorilor din raion.
în prezent, comisiile metodice pe specialități stabilesc măsuri
concrete de organizare și desfășurare a muncii de repetare și
sistematizare a materiei, valorificînd experiența popularizată în
ședințele cercurilor pedagogice și aplicînd îndrumările date de
către inspectorii secției de învățămînt a raionului Lipova.
• în comuna Gelu din raionul Sînnicolaul Mare, ne scrie profe-
sorul L. Dnnajecz, s-a desfășurat nu de mult un schimb de expe-
riență între diriginți. Cu acest prilej s-au purtat discuții însuflețite
și a avut loc o oră de dirigenție deschisă Ia clasa a VII-a de la
Școala de 8 ani din Gelu. Schimbul de experiență a fost util, dînd
participanților posibilitatea să cunoască metode bune de muncă
educativă.
Institutul pedagogic de 3 ani din Pi-
tești anunță scoaterea la concurs a pos-
tului de conferențiar, poziția 2 din statul
de funcțiuni, disciplina fiziologia plan-
telor $i microbiologic, catedra de știința
naturale.
Cererile se vor înainta Ia rectoratul
Institutului pedagogic de 3 ani din Pi-
tești, str. Gh_ Doja nr. 41, în termen
de o tună de la data publicării pre-
zentului anunț, însoțite de următoarele
acte: copie legalizată după actele de
studii ; lucrările științifice ale candida-
tului ; certificat de caracterizare a acti-
vității profesionale și obștești, eliberat
de instituția (Întreprinderea) la care își
are funcția de bază, sau recomanda-
rea șefului de catedră în cazul cînd
candidatul funcționează în învățămînt;
certificatul de vechime în muncă, eli-
berat de unitatea în care lucrează ; me-
moriu de activitate didactico-științifică,
semnat de candidat
Cei ce funcționează într-o instituție
de învățămînt superior sînt obligați sa
comunice în scris, rectorului sau di-
rectorului acesteia, înscrierea la
concurs.
Concursul va avea Ioc la Institutul
pedagogic de 3 ani din Pitești, la o
dată ce va fi anunțată ulterior.