Proletari din toate țările, uniți-vă! EDITATĂ DE MINISTERUL iNVĂIÂMiNTULUl ȘI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN iNVĂȚĂMiNT Șl CULTURĂ Anul XVI nr. 754 vineri 8 mai 1964 8 pagini 25 b mi Astronomia este din ce in ce mai îndrăgită de cei ce trăiesc și învață în secolul cuceririi cosmo- sului Citiți în acest număr z 9 MAI — pagina 2 DRUMURI — pagina 2 JUCĂRII ȘI JOCURI DIDACTICE — pagina 3 RECAPITULAREA — CÎT MAI APROAPE DE CERINȚELE PRACTICII — paginile 4 și 5 ȘCOALA ȘI FAMILIA — pagina 6 DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE — pagina 7 INS HCTIIlll in ultimul trimstrii Doar cîteva săptămîni ne mai despart de ziua în care elevii și profesorii încheie un an de muncă. Cîteva săptămîni în care eforturile se intensifică pe măsura sarcinilor și răspunderilor mai mari pe care le implică etapa sflr- șitului de an pentru întreg colectivul școlii. Și nu numai pentru el. Căci, dacă ne gindim la necesitatea ca învățătorii, profesorii, directorii de școală să fie îndeaproape sprijiniți pentru împlinirea în condiții optime a sarcinilor ce le revin acum, atunci este evident că inspectorii secției de învățămînt se află și ei într-o perioadă de muncă încordată și plină de răspunderi. In fiecare etapă a anului școlar, în fiecare zi, în centrul atenției celor ce se ocupă de pregătirea pentru viață a elevilor stă calitatea lecțiilor, nivelul predării. Acum, însă, trebuie sudate și închegate într-un singur tot cunoș- tințele pe care le-au căpătat ei trimestru de trimestru, trebuie verificată în- treaga lor pregătire pentru a vedea dacă răspunde cerințelor programei, trebuie luate măsuri pentru înlăturare» iatcunelor care mai există, eventual, în această pregătire. Și — lucru deosebit de "impotent — toate acestea tre- buie făcute în condiții în care zilele „sînt numărate1', cm9 ho r<- putem permite nici o lecție nereușită, căci nu mai există posibilitatea să se revii.;, asupra ei. Iată, dar, că acum se impune o și mai atentă pregătire a profe- sorului pentru lecție, o și mai mare grijă în alegerea metodelor de muncă cu clasa. Ce răspundere are inspectorul în aceasta ? Desigur, să se ocupe cu stă- ruință și în primul rînd de predare, de valoarea lecțiilor. De aici decurg și obiectivele pe care sînt chemați să le urmărească în primul rînd inspectorii în această perioadă, în controlul de fond al procesului predării: calitatea cunoștințelor însușite de elevi, măsura în care profesorul s-a ocupat și se ocupă de dezvoltarea gîndirii lor logice, măsura în care îi învață să privească faptele și fenomenele studiate în înlănțuirea lor cauzală, în care folosește resursele lecției pentru a-i educa în spiritul comunismului. în toată activitatea pe care o vor desfășura în această direcție inspec- torii sînt chemați să-i îndrume în mod concret pe învățători și profesori, ținînd seama de constatările pe care le-au făcut cu privire la munca lor în cursul anului. Așa, bunăoară, dacă asistînd în primele trimestre la orele de fizică, de chimie, de matematică, de științe naturale sau de agricultură in- spectorul a constatat că unii profesori nu au folosit atit cît trebuie experien- țele, demonstrațiile practice, observațiile nemijlocite în natură și în labora- tor, va urmări dacă ei au înlăturat pe parcurs caracterul pur teoretic, rupt de viață al predării și dacă au luat măsuri pentru ca lecțiile recapitulative să fie legate cit mai strîns de problemele producției. La istorie este necesar ea profesorii să fie mai stăruitor îndrumați în a Ie cere elevilor să nu rămină doar la descrierea faptelor istorice, ci să le și interpreteze, să le considere in înlănțuirea lor cu alte fapte și fenomene, în tot complexul vieții din epocile studiate. Trebuie intensificată preocuparea de a prezehta cunoștințele de istorie a patriei în ansamblul Istoriei universale, sublim-’ indu-se contribuția adusă de poporul romîn, în decursul veacurilor, la dez- voltarea progresivă a societății omenești- Un rol deosebit in formarea pre- gătirii de cultură generală a elevului are studiul limbii și literaturii romlne. Aici colectivele de control și îndrumare vor urmări îndeosebi exprimarea corectă — scrisă și orală — a elevilor, măsura în care a fost aprofundată lite’ ratura noastră și pătrunsă întreaga ei bogăție de idei. Nu va fi lipsit dî utilitate din acest punct de vedere dacă inspectorii vor cerceta modul cum au studiat elevii operele literare indicate de programă, dacă nu cumva ei s-au rezumat în acest studiu doar la... rezumate luate din reviste sau din ca- ietele colegilor. Se înțelege că vor fi foarte binevenite acum, în etapa recapitulărilor parțiale și generale, îndrumările inspectorilor în legătură cu metodica pre- gătirii și desfășurării lecțiilor dedicate revederii materiei. Este necesar să fie insiste ca recapitularea să nu însemne — nici chiar la clasele mici — re- luarea lecțiilor predate, reascultarea — pagină cu pagină — a ceea ce este scris în carte și în maculatoare. Inspectorul este chemat să acorde un sprijin concret, efectiv, profesorilor în organizarea cît mai bună a lecțiilor recapitu- lative, așa ca repetarea cunoștințelor însușite în cursul anului să se facă din unghiuri noi de vedere, in combinații noi, care să solicite aportul intelectual personal, original al elevului. In această etapă inspecției școlare îi revine sarcina de a urmări modul în care este apreciată, evaluată — ca să spunem așa — pregătirea elevilor. Se știe că, mai ales acum, există la unii profesori tendința de a da note mai mari decît merită elevilor slabi (pentru a nu lăsa corigenți) sau chiar celor mai buni (pentru a nu le „strica" mediile). De aceea inspectorul trebuie să controleze cu seriozitate rigurozitatea cadrelor didactice în folosirea sistemu- lui de notare, in aprecierea cunoștințelor elevilor, să urmărească dacy aceștia sint ascultați ritmic și dacă verificarea pregătirii lor nu se amînă de pe o săptămină pe alta, pentru ca în final să se facă în asalt și, bineînțeles, su- perficial. Este vorba aici, desigur, nu numai de control, dar și de îndrumare, inspectorul fiind chemat să-i ajute pe profesori, să-i orienteze spre exami- narea curentă oră de oră. a elevilor, spre însușirea unei atitudini pline de exigență just înțeleasă, spre aprecierea cît mai obiectivă a cunoștințelor. Și tot inspectorului îi revine rolul de a da un ajutor concret directorului de școală în îndeplinirea sarcinilor atît de complexe _pe care i le pune in față sfîrșitul de an școlar. Organizarea recapitulării trimestriale p finale, a perioadei lucrărilor scrise, verificarea în bune condiții. a nivelului de. pregă- tire a elevilor și încheierea situației lor școlare, organizarea ajutorului supli- mentar pentru elevii rămași în urmă Ia învățătură și pentru viitorii canfli- (Continuare în pag. 8-a) Pornite toate de sub marginile vastului cerc al orizontului și adunate in matca largă a șose- lei, sinuoase sau drepte, trecind printre lanuri bogate sau pe sub umbră de pădure, împiedicate de o mlaștina sau de o neregulari- tate de teren, dar învingindu-le de fiecare dată cu un pod sau cu un ocol și continuîndu-se, ho- tărîte, către ținta finală, drumu- rile satului se aseamănă intr-un fel cu destinele copiilor lui. Sînt multe amintirile școlii care se leagă de drumuri. Uite, dacă intrăm în clasa a VH-a. dacă trecem printre bănci, dacă ne oprim la unul din elevi — nu acela oacheș care suride me- reu parcă ar fi gata să spună ceva, ci cel de lingă dînsul, mai mic de statură, mai timid și mai visător — dacă-i punem mina pe umăr și, începînd cu obișnui- tul „Ce te faci cînd ai să fii mare ?", îl întrebăm ce note are, o să ne bucurăm aflînd că ele nu trec niciodată mai jos de șapte. E îmbucurător, dar situa- ția este recentă. Cataloagele din urmă cu un an sau doi au o memorie buclucașă și ele îți amintesc de multele absențe, de notele mici și de problemele pe care și le puneau pe atunci pro- fesorii în legătură cu acest elev. Iată ".na dintre ele. Ajuns la o răspîntie, în drum către școală cu ghiozdanul într-o mină, —e-ă oprit nehotorit, cumpănind ispi- tele- vi primejdiile. „Ce o să fie după aceea ? Poate că se află... Dar poate nu se află...". De-o parte se desfăcea drumeagul în- gust care se strecoară printre case ducînd către întinderile în- sorite ale cîmpului. Acolo erau lanurile înalte fi bogate în care se putea pierde ca într-o mare. Putea să-și pună ghiozdanul sub cap și să privească ore întregi cerni pe care alunecau scamele norilor albi sau săgeta din cînd în cînd cîte o pasăre necunoscu- tă. Acolo era ți pădurea plină de taine în care putea hoinări înde- lung, se putea cățăra în pomi sau putea scormoni in scorburi, descoperind minuni și frumuseți pe lingă care alții treceau fără să le bage in seamă. Celălalt drum, șoseaua asfaltată, trece chiar prin fața școlii. La capătul lui aștepta clopoțelul care numai peste cîteva minute avea să sune de intrare. N-ar fi fost nimic, dar se mai adăugau lecțiile ne- Jăcute la. romînă, la matematică, profesorii care aveau să se în- crunte și să ceară explicații... Pină la urmă, ispita a învins și o zi s-a irosit fără folos. Cînd alți copii se întorceau de la școală și cînd și el trebuia să la drumul casei, a simțit ca o greutate și ca o nemulțumire apăsătoare pentru timpul pier- dut în zadar. La vîrsta lui, cînd chiar deosebirea dintre rău și bine nu e o treabă simplă, i-a fost greu să se înțeleagă și să găsească singur o soluție. Min- ciuna cu boala, pe care a pregă- tit-o pentru a doua zi, i s-a părut nevinovată. Numai că drumul pe care și l-a ales îl putea rătăci undeva, printre hățișuri de spini și mărăciniș, și dacă nimeni nu l-ar fi îndreptat la vreme, ar fi putut să se înfunde în locuri âe unde ■calr-,~cea bună este greu de regăsit. Din fericire, nu a fost lăsat să meargă pe această cale plină de primejdii. In scurtă vreme pe ur- mele lui a pornit un om — pro- fesorul diriginte. 11 observa de cîtăva vreme și nu reușea să în- țeleagă. S-au întors cumva zile mai vechi și mai neplăcute, cînd fratele mai mare — ajuns acum tractorist, tînăr așezat și stimat in gospodăria colectivă — nu era lăsat de părinți să vină la școa- lă ? „Ce-i trebuie școală ? — spuneau ei. L-am trimis cu vi- tele. Laeă-l să se învețe cu mun- ca. Ce atita carte ! Noi n-am mai învățat atîta și uite, trăim". Dar astfel de discuții nu se mai duc de mult în sat aici, în Gher- mănești, cum nu se mai duc ni- căieri în țară. De multă vreme școala satului trimite la secția de învățămînt raională rapoarte cu aceeași frază tip : „Frecvența realizată în proporție de sută la sută". „Nu, neîndoielnic, cauza trebuie să fie în altă parte". Și în sfîrșit, acasă, după obișnuita introducere protocolară. adevă- rul a ieșit la suprafață. — Ce-i cu cel mic ? — Ce să fie, e bine ! —■ De ce nu-l mai lăsați la școală ? — Cine nu-l lasă ? I-auzi. Tică, ia vino încoace. S-o fi plîns el, că-i cam place. — Nu, nu s-a plîns — dar lipsește. — Cum lipsește, că pleacă o dată cu mine ? O anchetă sumară a fost edi- ficatoare. Tatăl, înfuriat, era gata să treacă la represalii. L-a oprit mîna calmă, liniștitoare a profesorului. De atunci înainte, firele adevărului mărturisit prin- tre lacrimi de ciudă și de căință s-au dezlegat ușor. Iar cînd au aflat de unde vin necazurile, profesorilor le-a fost ușor să le înlăture. O săptămînă, două, trei, la început mai poticnit, apoi din ce în ce mai lesne, copilul a ajuns să înțeleagă că nici mate- matica și nici romînă nu sînt obiecte atit de grele, ba chiar că poți găsi în ele frumuseți mal mari ca cele pe care ți le oferă hoinăreala fără folos. Absențele au dispărut. Intre timp notele au crescut și ele și elevului de acum nu-i mai este rușine să ți le spună. Sînt și alte drumuri cunoscute și îndrăgite atît de profesori cit și de copii. Unul dintre ele duce nu tocmai departe, la sediul gos- podăriei colective. Acolo pionie- rii au — pe lingă părinți, pe lingă frați, surori și veri — și alte sumedenii de „neamuri", prieteni și cunoscuți apropiați. Se simt, în mijlocul colectiviști- lor, ca în propria lor familie. Știu bine cum îl cheamă pe murgul înalt și pintenog, cu stea în frunte, ce năravuri are roi- bul care îi stă alături și care nu vrea să bea apă decît dintr-o anumită găleată, cînd s-a născut „Bălana" și cîți „copii" are, îți pot spune pe de rost cu cit a crescut „fondul" în ultimii ani, cam cit o să iasă la hectar „pe vale" în vara aceasta și de ce cantitate de îngrășăminte o să fie nevoie la toamnă. Nu numai că au învățat și știu bine rostu- rile gospodăriei, dar nu o dată dau chiar o mină de ajutor pe care colectiviștii nu o socotesc de disprețuit. Chiar în primăva- ra aceasta terenurile noii livezi au fost „invadate" de pionieri care au ajutat la plantarea po- milor. Dar cele mai îndrăgite dintre muncile din gospodăria colectivă sînt cele pe care le efectuează mecanicii și tractoriștii. Mulți dintre elevi nu-și pot imagina că vor fi altceva în viață decît tractoriști „ca nea Costea", lingă care își petrec nu o dată ore în șir, străduindu-se să înțeleagă complicatele mecanisme ale mo- torului. Incercînd să descifrezi compli- catele fire ale drumului pe care l-a parcurs pasiunea elevilor pentru munca pe ogoarele gos- podăriei colective îi găsești în- ceputurile în laboratorul agricol al școlii, înjghebat cu grijă și în- delungată migală de unul dintre profesorii ei, în lecțiile ținute în laboratorul de fizică, unde copiii au aflat pentru prima dată tainele motorului cu explozie, în multele vizite pe care le-au fă- cut pe ogoare sub conducerea profesorilor sau în numeroasele manifestări culturale organizate împreună cu tinerii colectiviști. Ar mai trebui poate să vorbim despre drumurile pe care le fac profesorii și învățătorii, lunar, la ședințele cercurilor pedagogi- ce, unde se întîlnesc cu colegii lor din alte sate mai mult sau mai puțin îndepărtate, despre dezbaterile aprinse pe care le poartă acolo și despre soluțiile pe care le găsesc „pentru a îndrep- ta scrisul elevilor", „pentru a le dezvolta judecata logică", „pen- tru apropierea învățămîntului de viață", despre hotărîrile și învă- țătura cu care se întorc în școa- la lor. Dar toate acestea se răs- frîng în cele din urmă tot asu- pra copiilor și căile pe care au pornit ei acum, la începutul vie- ții, în anii de școală, ne dezvă- luie felul cum muncește între- gul colectiv de învățători și pro- fesori de aici. La care dintre elevii lor să ne oprim mai intîi ? Constantin Marin, zece la toate obiectele, Ioana Dragomir, media zece, Ni- culina Ion, zece pe linie, Dana Grigoriță, numai zece. Sînt cu toții 225 de elevi și dintre ei toți doar 9 ale căror note îi îngrijo- rează pe profesori. Pentru a afla ce se va întîmpla cu ei este de ajuns să ne gindim la alți elevi care numai cu un trimes- tru în urmă constituiau „proble- me" și care sînt acum promo- vați la toate obiectele. Sînt 225 de elevi, 225 de dru- muri diferite — dar toate se adună, ca într-un mănunchi, în- tr-unul singur, care este drumul către viitorul de aur al patriei. V. OCTAVIAN —i ■imun rinnii‘~"niî~r spre dreapta și se desfac în sens invers. Realizatorii limuzinei au plasat însă în așa fel mecanismul ei, în- cît răsucirea cheii se face în sens invers. Am putut constata că această negli- jență, aparent mică, a izbu- tit să zdruncine la fiul meu siguranța unui gest deve- nit reflex. Cît privește sis- temul de conducere a ma- șinii prin bușonul radiato- rului, nu îmi pare nici el o soluție dintre cele mai fericite". Mulți dintre părinții cu care am stat de vorbă erau nemulțumiți de calitatea fi- nisajului, de culorile terne și nearmonizate folosite la unele jocuri și la pseudo- abecedarul realizat de în- treprinderea poligrafică ..Banatul", a căror realiza- re artistică Iasă de dorit (desene stîngacc, culori gre- șit suprapuse etc ). Obiecții întemeiate s-au făcut cu privire la rezis- tența unora dintre jucării, la calitatea angrenajelor etc. Foarte mulți părinți, care au copii de vîrstă șceteră, au propus să se in- troducă în planul de pro- ducție al întreprinderilor specializate unele jocuri complesre de construcții mecanice și jocuri electrice instructive, cu tematici din domeniul istoriei, geogra- fiei, științelor naturale etc. Pentru a afla ce părere au în legătură cu toate aceste proble- me cei care răspund de prrwtirția de jocuri și ju- cării, ca și pentru a cu- noaște perspectivele de vii- tor ale acestei producții, Tobogan cu vagonete (Ambalajul metalic Timișoara) ne-am adresat direcției ge- nerale de resort din Minis- terul Industriei Ușoare. To- varășii Stan Dumitru, di- rector tehnic și ing. Eugen Sorescu, șeful producției, ne-au informat că în ulti- mul timp direcția generală a manifestat o preocupare sporită pentru îmbunătă- țirea calității producției de jucării. Dintre acțiunile în- treprinse pe această linie merită a fi menționată con- sfătuirea organizată în luna februarie a.c., în legătură cu calitatea jucăriilor pro- duse Ia întreprinderea „Bu- curia copiilor". La această consfătuire au participat, alături de delegați ai în- treprinderilor comerciale, pedagogi și părinți care au făcut numeroase propuneri, binevenite pentru îmbună- tățirea jucăriilor. Colectivul întreprinderii și specialiștii direcției generale au stu- diat fiecare din aceste pro- punes.i, iar multe dintre ele au și fost introduse în procesul tehnologic de fa- bricație. De exemplu, la noile serii ale jucăriei „Au- to-minune“ — al cărei me- canism se deregla lesne înainte din cauză că îmbi- narea șaeiului cu carcasa „Elicopter cu radar" („Bucuria copiilor") era foarte puțin trainică — s-a introdus între carcasă și șasiv. un distanțier care în- tărește rezistența mașinii. De asemenea, în urma pro- punerilor făcute s-au in- trodus modificări în siste- mul de fixare al boghîului și în modul de executare a șinelor aerodinamului elec- tric, la telefonul cu sonerie carcasa metalică a fost în- locuită cu o carcasă din material plastic etc. Acestor măsuri care vi- zează sortimentele aflate în producție de mai multă vreme, li se adaugă măsu- rile cu caracter general pri- vind îmbunătățirea în pers- pectivă a producției de ju- cării Și jocuri. Recent, di- recția generală a elaborat un plan de creație -privind realizarea de jucării mo- derne, complexe, care să dezvolte gîndirea tehnică a copiilor. în proiectarea noi* lor jucării se utilizează so- luții constructive noi, ca da pildă schimbarea profilului danturii la roțile dințate șl la pinioanele de angrenare a mecanismelor, ceea ce va determina creșterea duratei de funcționare și evitarea blocărilor. De asemenea s-a trecut la tipizarea repere- lor de mecanisme, creîn- du-se astfel condițiile unei producții de serie mare. Se iau în același timp măsuri care să asigure o mai în- grijită finisare a jucăriilor prin folosirea unor lacuri și vopsele ce permit execu- tarea litografiilor în culori vii și mai bine armonizate, precum și prin înlocuirea unor repere vopsite cu cele litografiate, mult mai este- tice. După cum au subliniat interlocutorii noștri, direc- ția generală își propune să realizeze o legătură mai strînsă cu pedagogii, cu ca- drele didactice, atît în ceea ce privește verificarea efi- cienței pe plan instructiv și educativ a noilor produse, cît și în ceea ce privește su- gerarea de teme pentru ju- cării și jocuri didactice cît mai interesante, care să fie introduse în procesul de fa- bricație. Cadrele didactice, intere- sate în cea mai mare mă- sură de felul cum se joacă copiii și de calitatea jucă- riilor și jocurilor ce sînt puse Ia îndcmîna acestora^ pot acorda pe viitor un sprijin mai substanțial atît în îmbunătățirea produc- ției din acest sector cît șî, mai ales, în găsirea unor forme cît mai rodnice pen- tru orientarea părinților în alegerea jucăriilor pe care le cumpără pentru co- piii lor. M. HEKIVAN PAGINA 3 O lecție pe teren Elevii mei din clasa a Vl-a au Studiat în acest an o serie de im- portante cunoștințe de viticultură. Pentru a-i ajuta să-și consolideze aceste cunoștințe, să le verifice pe teren și să le aplice în practică, am planificat pentru această pe- rioadă o lecție recapitulativă care se va desfășura în sectorul viticol al Institutului de cercetări pentru cultura cerealelor și a plantelor tehnice de la Fundulea. Căutînd să pregătesc din timp lecția recapitulativă, am discutat cu specialiștii de la institut și am planificat cu ajutorul lor activită- țile practice care urmează a fi efectuate de elevi, așa incit aceștia să participe la principalele lucrări de întreținere a viței de vie, să cunoască o serie de soiuri noi de viță nobilă cultivate în cadrul in- stitutului, să participe la principa- lele lucrări de combatere a dăună- torilor viței de vie. Lecția va începe cu prezentarea principalelor lucrări de amenajare a terenului în vederea cultivării vi- ței de vie — și anume terasarea și taluzarea terenului destinat acestei culturi. în continuare li se vor prezenta principalele soiuri de viță culti- vate aici, printre care soiurile ..Cardinal", „Regina Mera". ..Black“, „Rose", „Sf. Emilian“, „Regina vii- lor", unele în primul an, iar altele în al doilea și al treilea an de cul- tură. Cu acest prilej vom face și o scurtă recapitulare a cunoștințelor privind organele componente ale vi- ței de vie, cît și a cunoștințelor lega- te de modul cum rodește această plantă care trăiește mai mulți ani. Fiind vorba de butuci de viță în primul, al doilea și al treilea an, elevii vor putea cunoaște lucrările, specifice pentru fiecare stadiu de vegetație diferențiate după vîrsta plantației. La butucii de viță din primui an, de pildă — desfacerea mușuroiului din jurul butucului, legarea lăstarilor de pichet, primul copcit. combaterea bolilor și a unor dăunători cum sînt mana, făinarea și cărăbușul de mai. Ei înșiși vor participa la stropirile cu zeamă bordeleză și la pulverizările cu „Carbadin" și „Cuprosan". substan- țe mult utilizate în viticultură și pomicultură. De asemenea, sub îndrumarea specialiștilor de la in- stitut elevii vor participa Ia o se- rie de lucrări importante efectuate la butucii aflati în anul al doilea, ca de pildă lucrarea de tăiere a coardelor pentru formarea butuci- lor de rod, lăsîndu-se o coardă cu 5-8 ochi, lucrarea de susținere a coardelor pe araci, completarea go- lurilor, legatul lăstarilor etc. Butucilor în al treilea an li se aplică în această perioadă lucrări de montare a spalierilor, de legare a lăstarilor de spalier, de poleniza- re suplimentară etc., lucrări pe care elevii le vor putea cunoaște prin observații, ca și prin partici- parea directă la desfășurarea lor. Paralel cu efectuarea acestor lu- crări vom recapitula cunoștințele referitoare la cerințele viței de vie din punct de vedere al climei și «olului, la rezistența plantelor față de intemperii și boli, la lucrările de întreținere a viței în primii trei ani, la efectul diferitelor îngrășă- minte, la metodele de înmulțire și altoire a viței, la îngrijirea viilor pe rod. Lecția recapitulativă le va oferi elevilor și prilejul de a-și forma priceperi și deprinderi de minuire a unor unelte simple cum sînt foarfecele și fierăstrăul de vie, co- sorul, aparatele de stropit și altele. Deprinzîndu-se să mînuiască aceste unelte, ei vor învăța și sistemele de tăiere și de altoire, copilitul și alte operațiuni care cer pricepere și în- demînare. Pentru a asigura însușirea temei- nică a cunoștințelor referitoare la bolile și dăunătorii viței de vie îmi propun să-i atrag pe elevi în colec- tarea și conservarea unor organe de dăunători, ca și în colectarea unor dăunători care, conservați în formol, vor constitui un important material didactic pentru lecțiile teoretice. Cred că, pregătită cu grijă, lec- ția recapitulativă care se va desfă- șura în sectorul viticol al institutu- lui din Fundulea va da elevilor mei din clasa a Vl-a posibilitatea ică-și consolideze deprinderile însu- șite, să-și lărgească sfera cunoștin- țelor cu date noi. Prof, ALEXANDRU IONESCU Școala de 8 ani din Tămădău raionul Lehliu Experiențe interesante in laboratorul de fizică Studiul curentului alternativ con- stituie o componentă importantă a cursului de fizică, asupra căruia este bine să se revină în cadrul recapitu- lării finale, pentru a da elevilor po- sibilitatea să-și aprofundeze cunoștin- țele din tema respectivă și să Cu- noască mai îndeaproape aplicațiile lor în tehnică. Circuitele de curent alternativ se pot recapitula într-o lecție în care discuțiile asupra fenomenelor fizice să pornească de la efectuarea unor ex- periențe, pentru a se trece apoi la desfășurarea unei lucrări de labora- tor. O primă experiență se poate referi de exemplu la studiul circuitului cu reactanță capacitivă. a cărui schemă este dată in fig. 1. Le vom arăta ele- vilor că, dacă mărim capacitatea con- densatorului. va crește și intensitatea curentului în circuit Vom închide pe rînd întrerupătoarele K-, K;, Kt etc.. dovedind acest lucru. Introducîn- du-se în circuit o capacitate de 0,4 microfarazi. elevii vor observa o în- roșire slabă a filamentului becului. La o capacitate de 0.5 microfarazi Ga în- chiderea întrerupătorului Ki) vor ob- serva o înroșire mai puternică, pen- tru ca la 0,6 microfarazi becul să ilu- mineze în mod normal. Efectuarea experienței va trebui să-i orienteze pe elevi spre scoaterea în evidență a cauzei defazării inten- sității curentului înaintea tensiunii, datorită energiei cîmpului electric care se concentrează periodic între armăturile condensatorilor. Le vom cere, de asemenea, să interpreteze re- lația care exprimă legea lui Ohm în cazul circuitului dat pentru diferitele valori ale capacității. Cazul circuitului cu rezistență, in- ductanță și capacitate poate fi anali- zat în general, insistîndu-se însă și asupra cazurilor particulare. Vom al- cătui un circuit dintr-un bec electric, o bobină de 12 000 de spire și o bate- rie de 10 condensatori de cîte 0,1 mi- crofarazi, legați în paralel. Experien- ța se poate efectua cu ușurință variind doar capacitatea bateriei de conden- satori. Vom atrage atenția elevilor a- supra creșterii intensității curentului (iluminării becului) pînă la o anumi- tă valoare, odată cu creșterea capa- cității pînă la 0,7 microfarazi. După această valoare ei vor observa o scă- dere a intensității, odată cu crește- rea capacității la 0,8 microfarazi. Mărind capacitatea la 0,9 și apoi Ia un microfarad elevii vor constata că in- tensitatea curentului rămîne constan- tă. Este necesar să studiem cu ei re- lația I = E/Z, înlocuind chiar în for- mulă valorile C, R, L, și diferi- tele valori date lui C. Putem discuta următoarele situații : a) Pentru valorile mici ale lui C. impedanța Z este încă mare, deci in- tensitatea curentului este mică. Pe măsură ce capacitatea bateriei de con- densatori crește, crește și intensitatea curentului electric (becul va lumina tot mai puternic), b) Intensitatea cu- rentului devine maximă în circuit pentru valoarea dată lui C, așa ca să avem pentru rezistența inductivă și cea capacitivă aceeași valoare, în care caz relația I=E/Z devine I=E/R, a- dică valoarea curentului devine maximă (fenomenul de rezonanță), c) Mărind și mai mult capacitatea bate- riei de condensatori (prin închiderea întrerupătoarelor Ki, K», Kw, .), dîn- du-i valori de 0,8, microfarazi, 0,9 mi- crofarazi, un microfarad etc., reactan- ța capacitivă se va micșora, iar cînd capacitatea C tinde către infinit in- tensitatea curentului electric va tin- de asimptotic spre valoarea ce ar avea-o în cazul cînd în circuit am avea numai rezistență ohmică și in- ductanță. Le vom arăta desigur în mod con- cret elevilor în ce constă fenomenul de rezonanță și importanța deosebită a studierii lui, datorită multiplelor aplicații pe care le are în electronică și electrotehnică. La rîndul ei, lucrarea de laborator va da elevilor posibilitatea să deter- mine intensitatea maximă din circuit pe baza variației capacității bateriei de condensatori. Vom porni de la C = O, care se consideră atunci cînd avem toate întrerupătoarele deschise (acest caz se poate asemăna cu un condensator plan cu armăturile situa- te la infinit). Introducem în circuit diferitele capacități prin închiderea întrerupătoarelor Ki, Ka, Ka,... Kio și citim valoarea curentului de fiecare dată. Pe baza datelor obținute elevii vor putea trasa graficul I — f (C) și vor interpreta cazurile studiate pe baza graficului. Aprofundînd studiul circuitelor de curent alternativ vom contribui la îmbogățirea cunoștințelor elevilor cu noi elemente importante pentru pre- gătirea lor practică. Lector univ. ILIE GAVR1LA Institutul pedagogic de 3 ani, Brașov Hidrocarburile și utilizarea lor în producție Pregătind recapitula- rea cunoștințelor de chimie organică preda- te elevilor din clasa a Xl-a, profesoara Casan- dra Apostolescu de la Școala medie din Bră- nești, raionul Lehliu, a stabilit cîteva teme mari care cuprind ceea ce este esențial în cu- noștințele predate în decursul întregului an. O atenție deosebită va acorda tov. Apostoles- cu în tratarea acestor teme sublinierii legă- turilor între noțiunile teoretice studiate de elevi și practica indus- trială. Iată, de exemplu, cum își propune ea să trateze capitolul „Hi- drocarburi", care se re- feră la cele mai simple substanțe organice, for- mate din două ele- mente. alte produse importan- te pentru industrie. De asemenea, li se vor cere referiri la cercetă- rile din domeniul in- dustrializării și chimi- zării gazului metan, a cărui întrebuințare s-a extins la sinteza sulfu- rii de carbon, la obține- rea alcoolilor superiori, a acidului cianhidric, a metacrilatului de metil, a nitritului acrilic etc. Din grupa olefinice- lor — hidrocarburi ne- nici terpenele — în le- gătură cu care se va vorbi despre folosirea camforului în industria materiilor colorante, ca dezinfectant etc. — și nici hidrocarburile aro- matice, în special ben- zenul și omologii lui. Desigur, pitulativă lămurirea lecția reca- va începe cu noțiunii de hidrocarbură și cu cla- sificarea hidrocarburi- lor după forma catenei. De asemenea, se vor lămuri de la început noțiunile de omologi, izomeri și radicali. A- poi, pe grupe de hidro- carburi. se va trece la prezentarea principali- lor compuși cu o im- portanță practică, in- dustrială. Se va stărui, de exemplu, asupra ce- lei mai simple hidro- carburi — metanul care face parte din parafinelor și largă aplicare că. Profesoara cere elevilor grupa are o practi- le va să se saturate cu o gătură — se îndeosebi, în capitula ti vă. dublă le- va trata lecția re- etilena. compus organic impor- tant cu numeroase în- trebuințări practice. Se va stărui, astfel, asu- pra folosirii etilului la producerea alcoolului etilic, a eterului, etc., subliniindu-se faptul că cercetările din ultima vreme au demonstrat rolul atmosferei de eti- lena în vederea coacerii mai rapide a fructelor în seră. în continuare, lecția recapitulativă va trata produsele organice ob- ținute de hidrocarburi- le nesaturate cu o tri- plă legătură care au ca bază de lena. Se legătură despre fabricare aceti- va discuta, în cu aceasta, întrebuințările Figura 1 Figura 2 oprească în special asu- pra principalelor între- buințări ale metanului la fabricarea cauciucu- lui sintetic, a negrului de fum folosit în in- dustria cernelurilor și a pigmenților, la fabrica- rea hidrogenului, a ga- zului de sinteză, a deri- vaților halogenați folo- siți ca solvenți Și agenți frigorifici, a ni- trometanului folosit la sintezele organice și la acetilenei Ia iluminat și la obținerea tempera- turilor înalte și, în- deosebi, despre utiliza- rea ei în industria ma- selor plastice, subli- niindu-se rolul deriva- tilor clorurați și vini- lici din seria alchine- lor și al tuturor deri- vaților din seria alcani- lor în procesul tehnolo- gic de fabricare a substanțelor plastice organice. Se vor face, de asemenea, referiri la larga întrebuințare a acetilenei în obținerea cauciucului sintetic din clor. Nu vor fi omise în planul de recapitu- lare al hidrocarburilor întrebuințați în indus- tria lacurilor și a vop- selelor, ca dizolvanți pentru cauciuc, în in- dustria medicamentelor și a coloranților, pre- cum și drept carbu- ranți. Dintre substan- țele organice incluse în grupa hidrocarburilor aromatice polinucleare profesoara va stărui asupra naftalinei și antracenului, utilizate în industria materiilor colorante. De asemenea, ea va cere elevilor să se refere și la distilarea uscată a lemnului, pro- ces care constituie sur- sa principală de hidro- carburi aromatice și în care, la diferite trepte de temperatură, se ob- țin diverse produse or- ganice ce conțin ase- menea hidrocarburi. Un Ioc important în planul de recapitulare a fost rezervat cunoș- tințelor despre petrol, produs natural format dintr-un amestec de hidrocarburi, avînd un rol de hotărîtoare în- semnătate în obținerea unor produse organice cu extrem de largi în- trebuințări industriale, cum sînt benzina, mo- torina, păcura, uleiurile, parafina, asfaltul. Alcătuindu-și în a- cest mod planul de re- capitulare, tov. Aposto- lescu își propune să îmbine retice carburi despre practică nînd în accentul cunoștințele teo- despre hidro- cu cunoștințe întrebuințarea a acestora, pu- mod Pe dintre teorie tică. deosebit legătura și prac- T. CRETU TAGINA 4 Importanța cunoștințelor de zoologie Probleme cu conținut practic Legarea studiului matematicii de activitateta practică, de apli- cațiile ei multiple constituie o preocupare permanentă a comi- _si® metodice a profesorilor de ^matematică din școala noastră. Este deci firesc faptul că, acum, în preajma încheierii anului șco- lar, comisia metodică a atras atenția membrilor ei asupra ne- cesității de a folosi și recapitu- r larea finală pentru a evidenția ' legătura cu practica a cunoștin- țelor studiate în cursul anului școlar. După cum este știut, recapitu- larea finală își atinge scopul numai dacă se desfășoară pe baza unei tematici care asigură abordarea chestiunilor esențiale și permite realizarea între diferite capitole .discipline matematice legăturii ale unei sau între »•ta^multe discipline ale acestei MBnțe, dezvăluind astfel, în fața . ^^^elevilor aspecte noi, neașteptate. Rezolvarea unor probleme cu conținut practic poate aduce o contribuție însemnată în această direcție, ea lărgind în același timp cunoștințele elevilor cu privire la aplicarea matematicii în cele mai variate domenii. Bine înțeles, alegerea probleme- lor cu conținut practic trebuie făcută ținîndu-se seama de te- matica recapitulării finale, de necesitatea reluării chestiunilor esențiale parcurse în timpul a- nului. în cadrul comisiei metodice din școala noastră au fost ana- lizate în acest scop o serie de probleme pentru fiecare disci- plină a matematicii. De exemplu, pentru recapitularea geometriei la clasa a IX-a, unde este impor- tant să se revadă în această pe- rioadă cunoștințele referitoare la asemănarea figurilor, la re- lațiile metrice într-un triunghiu, la arii etc., s-au ales o serie de probleme cu conținut practic care vor constitui pentru elevi un bun prilej de a-și aplica cuno- ștințele. Astfel, la recapitularea asemănării figurilor vom rezol- va cu elevii probleme referitoare la determinarea distanței dintre două puncte despărțite printr-un obstacol, a unor înălțimi, pro- bleme în care se consideră un mecanism format din mai multe bare, care servește la șlefuit etc. Pentru recapitularea cuno- ștințelor despre compararea ari- ilor s-au ales, între altele, pro- bleme care cer aplicarea noți- unilor despre reducerea la scară, despre procente ș.a.m..d. La rîndul lor, cunoștințele cu pri- vire la relațiile metrice într-un triunghi vor fi consolidate prin probleme care cer, de exemplu, să se determine, la un mecanism bielă-manivelă, distanța capătu- lui bielei pînă la un capăt al cursei rectilinii în cazul cînd manivela este perpendiculară pe direcția cursei rectilinii și apoi cînd face un unghi de 45 de gra- de cu aceasta. Rezolvarea unei probleme de acest fel dă elevi- lor posibilitatea să stabilească o legătură între cunoștințele de matematică și cele de fizică și le cere, în același timp, aplica- rea unor noțiuni de desen tehnic. Pentru recapitularea relațiilor metrice într-un triunghi drept- unghic s-a ales, printre altele, o problemă care îi pune pe elevi în situația să stabilească raza unui cerc din care face parte o piesă metalică în formă de seg- ment circular. Elevii au avut prilejul nu o dată să vadă astfel de piese în timpul vizitelor făcu- te în producție. De asemenea, pentru recapitularea cercului au fost alese probleme privind transmiterea mișcărilor circulare prin roți dințate, curele de trans- misie etc. în mod analog s-a procedat șl la alegerea problemelor pentru recapitularea celorlalte disci- pline matematice. De exemplu, pentru recapitularea cunoștințe- lor de analiză matematică alege- rea s-a oprit asupra unor inte- resante probleme cu privire la stabilirea ariilor unor figuri pla- ne, a volumelor de rotație, a cen- trelor de greutate — care cer aplicarea cunoștințelor despre integrale — ca și asupra unor probleme de maxim, minim etc. Pentru consolidarea noțiunii de continuitate se va propune elevilor să rezolve următoarea problemă: Fie x cantitatea de energie elctrică consumată,y co- stul ei, și m costul unui kilo- wat oră. Pentru a se stimula economisirea energiei electrice fie m tariful numai pentru un consum mai mic sau egal cu a, iar m-j-n tariful pentru un con- sum x mai mare ca a. Să se studieze dependența dintre y și x. Această problemă dă elevilor posibilitatea să-și fixeze cuno- ștințele despre funcții, desnre mărimi direct proporționale — y = mx pentru x a — ca și a celor despre funcție definită pe o reuniune de intervale. despre continuitate, grafic etc. și le cere, de aseme- nea. să facă legătura cu unele cunoștințe de geometrie anali- tică Deși în timpul anului au fost rezolvate probleme de maxim și minim, și în etapa recapitulării finale se va insista asupra a- cestora tocmai datorită varietății domeniilor în care se aplică. Ne-am propus astfel să rezolvăm acum cu elevii problema clasică legată de practica căilor ferate: Fie AB o cale ferată rectilinie, C un punct situat la distanța d de AB, D cel mai apropiat punct de C de pe AB. In ce punct de pe AB trebuie aduse încărcătu- rile pentru a fi transportate in vagoane la c anumită distanță D de pe AB pentru ca cheltuia- la să fie minimă, ținîndu-se seama de costul transportului pe un kilometru cu autocamionul Si pe calea ferată ? Probleme interesante au fost alese și pentru recapitularea geometriei analitice, a trigono- metriei, a geometriei în spațiu etc. PROF. M. SCHEIN Școala medie „Mihail EminescuM București încheind studiul mamiferelor, profesorul Valentin Ciobanu de la Școala medie nr. 5 din Brașov își propune să organizeze cu ele- vii din clasa a IX-a o lecție re- capitulativă în care, pe lîngă consolidarea noțiunilor generale despre mamifere și clasificarea acestora, să se scoată în evidență importanța practică a cunoștin- țelor cuprinse în capitolul res- pectiv. Lecția recapitulativă va trata, în prima parte, morfologia ex- ternă și anatomia unui mamifer tipic, pentru a da elevilor posi- bilitatea să-și consolideze cunoș- tințele referitoare la caracterele generale și specifice ale clasei mamiferelor. In continuare se vor aborda probleme referitoare la clasificarea mamiferelor, stă- ruindu-se asupra ordinelor mai importante și asupra caracteris- ticilor specifice animalelor in- cluse în aceste ordine. Bunăoară, în legătură cu or- dinul monotremelor și al marsu- pialelor se va insista asupra ca- racterului de primitivitate al indivizilor din aceste ordine care fac legătura între clasele infe- rioare și clasa mamiferelor. Trecînd la studiul celorlalte ordine, profesorul își propune să scoată în mod special în evidență importanța practică a studierii diferiților lor reprezentanți. Ast- fel, în legătură cu reprezentan- ții ordinului insectivorelor îi va îndruma pe elevi să arate foloa- sele și pagubele aduse agricul- turii de cîrtiță de exemplu. în același mod va fi tratat ordinul rozătoarelor pirntre ai cărui re- prezentanți se numără castorul sau biberul, un mamifer foarte apreciat pentru blana sa. La recapitularea ordinului car- nivorelor se vor scoate în evi- dență foloasele aduse omului de animalele din familiile felide, canide și mustelide, care consti- tuie bogăția pădurilor noastre, vînatul cel mai important. O deosebită importanță indus- trială o prezintă reprezentanții ordinului cetacee și proboscidie- nii. De aceea elevii vor fi solici- tați să vorbească despre indus- trializarea produselor obținute din carnea, grăsimea și dinții de balenă ca și despre prelucrarea fildeșului de elefant. Ordinul paricopitatelor fiind un ordin mai cuprinzător și mai important sub raportul însemnă- tății lui practice, va ocupa în lecția recapitulativă un loc de- osebit. După ce se va vorbi des- pre unii reprezentanți ai acestui ordin, cum sînt lama și cămila, care au fost domesticite și folo- site pentru transport, ca și pen- tru, părul lor, se va trece la pari- copitatele crescute și în țara noastră. Se va sublinia că omul a creat pentru nevoile lui rase noi de paracopitate și a amelio- rat rasele existente pentru a le face mai productive, mai cores- punzătoare scopului pentru care sint crescute. în același timp se va scoate în evidență faptul că animalele din acest ordin furni- zează importante materii prime pentru diferite ramuri indus- triale. Partea din lecție referi- toare la ordinul paracopitatelor se va încheia cu trecerea în re- vistă a realizărilor obținute în țara noastră în sectorul zooteh- nic. în sfîrșit, lecția recapitulativă se va opri și asupra ordinului primatelor, pentru a pregăti ar- gumentarea unei teme impor- tante — originea animală a omu- lui. întrucît studiul acestui ordin prezintă o deosebită importanță în formarea concepției științifice a elevilor despre orginea omului, i se va rezerva în lecție un loc de frunte. Sistematizînd cunoștințele ele- vilor asupra clasei mamiferelor, lecția recapitulativă le va da ast- fel, în același timp, posibilitatea să înțeleagă mai bine importanța practică a animalelor pe care le cuprinde această clasă. C. DEMETRESCU PAGINA 5 EUn cauza cui? Este un adevăr unanim admis câ legătura steiosă și continuă între școală și familie are o în- semnătate deosebită. Această le- gătură se realizează, după cum se știe, prin forme variate — șe- dințe cu părinții pe clase, vizite ale învățătorilor sau diriginților la domiciliul elevilor, lectorate pentru părinți etc. — care con- tribuie mult la înarmarea peda- gogică a părinților și îi ajută în mod eficient în munca lor de e- ducare a copiilor. Dar rezultatele obținute pe această linie ar putea fi și mai bune, după părerea noastră, dacă legătura cu părin- ții ar începe mai de timpuriu. In prezent, activitatea de în- drumare pedagogică a părinților începe îndeobște cînd copilul este înscris în clasa I sau, în parte, atunci cînd el intră la grădi- niță. Fină la această dată, influenta educativă și mijloa- cele cu care este realizată de familie — influență și mij- loace ce pot facilita sau în- greuia buna dezvoltare a co- pilului — nu sînt dirijate de cadre specializate, ci rămîn exclusiv pe seam apărintilor. Or, experiența pedagogică a mul- tor părinți se formează spontan, sub semnul necesităților momen- tului. și pierde din vedere dez- voltarea ulterioară a copilului. Lipsită de îndrumare pedagogică, dar sub nevoia presantă a edu- cării copilului, familia aplică în asemenea cazuri procedeele pe care le consideră bune, dar care nu întotdeauna se potrivesc cu cele pe care le recomandă peda- gogia științifică. Urmările se constată mai tîr- ziu, la grădiniță și mai ales la școală, unde o serie de copii vin cu deprinderi negative gata for- mate. Se știe că anihilarea unor asemenea deprinderi și înlocuirea lor cu altele, corespunzătoare, nu se produce lin, fără tulburări, chiar dacă în această acțiune sînt atrași și părinții. Iată un exemplu, din practica Școlii de 8 ani nr. 1 din Bacău. S-a constatat, la o anchetă, că mulți copii nu respectau în fa- milie, regimul indicat de școală. Cercetând cauzele, ne-am dat seama că o bună parte din pă- rinții elevilor nu organizaseră pentru copiii lor, înainte ca a- ceștia să devină elevi, un regim al vieții în familie. Ei au pornit la organizarea unui asemenea regim abia după ce au primit in- dicații amănunțite în această di- recție din partea cadrelor didac- tice. Dar, după cum s-a văzut, și acum regimul nu era respectat ii*tegral. ci numai in următoarele proporții : 45 la sută la somn, 25 la sută la gimnastică. 37 la sută la joc în aer liber. Interesant este că toți părinții întrebați cu- noșteau bine însemnătatea regi- mului și necesitatea ca el să fie respectat — la școală li se expli- case clar acest lucru — dar le lipsea deprinderea de a-l aplica. Faptul se explică ușor dacă ne gindim că, pină la școlarizarea copiilor, cei mai mulți dintre ei n-au fost obișnuiti să-l aplice. Cel mai adesea, familiile ai că- ror copii frecventează grădinița reușesc, cu ajutorul educatoare- lor, să-și formeze o anumită cul- tură psiho-pedagogică cu conse- cințe pozitive imediate, ele izbu- tind să se deprindă cu aplicarea unor metode științifice de educa- ție, cu urmărirea regimului de zi etc. Ce se întîmplă însă cu cele- lalte familii, ai căror copii nu frecventează grădinița și care nu primesc, deci, o asistență pedago- gică calificată ? (dintr-un număr de 420 de familii anchetate de noi, își dăduseră copiii la grădi- niță numai 237, pe cînd restul, din diferite motive, reținuseră copiii acasă pînă la vîrsta de 7 ani)- In momentul de față, propa- ganda pedagogică este realizată de școlile de cultură generală, de secțiile de învățămînt sau de co- mitetele locale de artă și cultură, de comitetele de femei. Colabo- rarea între aceste instituții ar trebui să fie mai largă, așa în- cît să-și cunoască reciproc pla- nurile de muncă și să se sprijine în realizarea lor. Socotim că scopul colaborării școlii cu familia — de a dezvolta la părinți un înalt spirit de răs- pundere pentru educația copiilor, de a-i înarma cu un minim de cunoștințe psiho-pedagogice, de a le forma priceperi și deprin- deri de muncă educativă — va putea fi atins cu atît mai ușor cu cît părinții vor fi cuprinși mal devreme — chiar îndată după venirea copilului pe lume — în acțiunea de propagandă pedago- gică. La rîndul ei, această acțiu- ne va fi cu atît mai eficientă cu cît se va desfășura mai diferee- tiat. pe perioade stabilite in funcție de vîrsta copilului (de pildă, pentru părinții copiilor de 1—3 ani, de 3—7 ani. de 7—11 ani, de 11—14 ani etc). S-ar putea organiza, credem, comisii formate din cadre didac- tice, reprezentanți ai secțiilor de învățămînt și ai altor organe lo- cale care să tină, pe circumscrip- ții. o evidență a tuturor copiilor, începînd cu cei în vîrsta de 10 luni. Ar fi bine să se întocmească pentru fiecare copil cîte o fișă care să indice numele și prenu- mele copilului și părinților, pro- fesia și studiile acestora din ur- mă, numărul membrilor familiei, date privind dezvoltarea psiho- fizică a copilului și măsurile e- ducative recomandate pe par- curs. Ar fi bine de asemenea ca părinții să fie vizitați regulat de către aceste comisii la do- miciliu. unde să primească sfaturi care să pornească de la situația concretă existentă în familia lor, să fie ajutați să descopere particularită- țile individuale ale copiilor și să ia măsuri educative care să țină seama de aceste particulari- tăți. Pentru perioada 3—7 ani vi- zitarea familiilor va fi făcută de cadrele care au lucrat cu ele în prima perioadă — dacă copiii nu frecventează grădinița — și de e- ducatoare dacă copiii sînt incluși în învățămintul preșcolar. In continuare, desigur, părinții vor fi vizitați de învățătorii și diri- gintii copiilor lor. Cît despre lectorate, socotim că acestea trebuie să cuprindă pe toți părinții, fiind însă neapărat organizate — așa cum prevăd de altfel și indicațiile Ministerului învățămîntului — în funcție de vîrsta copiilor și de problemele specifice fiecărei vîrste. Pentru părinții care au copii la școală lectoratele se pot organiza pe elase. Credem că printr-o asemenea organizare a muncii cu părinții, se poate ajunge la o importantă îmbunătățire a legăturii scolii cu familia, asigurindu-se de la în- ceput unitatea mijloecelor educa- tive. precum și sporirea posibili- tății școlii de a interveni oportun în procesul educării copilului în familie. Intr-un cuvînt, se va pu- tea realiza conjugarea planificată și timpurie a influențelor educa- tive a școlii și familiei, primei revenindu-i rolul conducător. prof. D. BARABAȘ Bacău — Mexa f — Prezent — Barba ! — Prezent. — Berdan ! — Prezent. — A !... Ai venit, Berda- ne ? I... Dar ieri de ce ai absentat de la școală ? — Am fost... Am fost bolnav, tovarășă dirigintă... — Bolnav... ? Dar parcă te-am văzut aseară la ma- gazin... — M-a trimis mama după piine... — Dar parca spuneai că ai fast bolnav ? ! ! — Am fost, tovarășă diri- gintă... — Atunci... ? — ...Dar pînă seara mi-a trecut. — Măi, Berdane, tu wu ești un copil serios. Ba ești bolnav, ba îți trece... Nu c bine, Berdane! — Dar am fost bolnav, tovarășă dirigintă. — Ei, gata, destul!— Bine, bine... Hai, stai jos că om pierdut destui timp cu tmc.' Să terminăm apelai: doară ! — Prezent. — Ciofliea ! — Prezent. — Să nu mai umbli sea- ra, după ora șase, pe stradă C io fiica, auzi ? — Dar eu u-am umblat. tovarășă dirigintă. — Cum n-ai unitar ? Alaltăieri aea'a ce eăna pa liupo immTjpvf * Sa «s eroi tu ? — A tauri era «hairpa. Bine, bine, stai jos eă pier- dem timpul... Aoleu, au tre- cut douăzeci de minute !... Copii, astăzi vom vorbi des- pre... Bine că mi-am amin- tit : David sa de vorbit cu tine ceva, la spune, David, ce ai făcut azi la ora de chimie ? Hai, fii sincer și spune totul. — Să vedeți, la ora de chimie eu... eu... — Te-ai jucat cu praștia din fir de elastic, nu ? — Da... — Și e frumos, David ? ____ » r r_ — Spune, e frumos ? — Nu... Nu e frumos. — Vezi ? Recunoști și tu că nu e frumos. Pe viitor să nu mai faci așa, ai în- țeles ? — Da, tovarășă diriginta. — Nu uita ca spui acest lucru in fața clasei, Damd. Auzi ?— Ce repede trece timpul Copci, «stări «u vorbi despre adxer-t De . ce nu e cretă in tabM"* e elev ir ?_ Dor bine. Flormu. ta de ev ne-r faci datoria f ! Cum c~r: Prof. VASILE CIOBANI" Școala de 8 ani din Budila raionul Sf. Gheorghe Activitatea metodică in anii trecnți, comisiile me- todice ale diriginților din raio- nul Beiuș își limitau activita- tea doar Ia acțiunile organi- zate în mod izolat, in cadrul fiecărei școli în parte. Desigur că, in aceste condiții, posibili- tățile unei informări ample, a unui schimb larg de experien- ță, a cunoașterii și răspândirii practicii avansate, erau îngră- dite. Nu se patra erea un front comun de cercetare, cu eforturi colective, a fenonoe nului edocativ. contactul intre diriginți și stabilirea unor sar- cini comune in această direc- ție fiind inexisteote. De ase- menea, era foarte redosă posi- bilitatea de a cunoaște rezul- tatele muncii diriginților și de a o indrnma nemijlneit. Iată de ce s-a simțit nevoia unor forme noi de activitate, eare să favorizeze o colaborare am- plă pe această linie. Ca ur- inare s-a inițiat în raiun o for- mă nouă de activitate metodi- că — cercul pedagogic al res- ponsabililor comisiilor metodi- ce ale diriginților. S-ar putea naște întrebarea : de ce întrunește cercul numai pe responsabilii comisiilor și nu pe toți diriginții din școlile raionului, așa cum se întîmplă la cercurile pedagogice pe specialități ? Dacă insă ne gîn- dini că în raion se numără PAGINA 6 citeva sute de diriginți, devine clar că un cerc care i-ar cu- prinde pe toți ar putea orga- niza cel mult conferințe, dar nu ședințe de lucru. Fe de altă parte, s-ar ajunge și la supra- încărcarea diriginților, care sînt, ca profesori, și membri ai comisiilor metodice și ai cercu- rilor pedagogice de specialita- te. S-a hotărit, de aeeea, ca în cerc să fie incluși numai res- ponsabilii comisiilor metodice ale diriginților. Cum în raion există 25 asemenea comisii, în- tilnirea eelor 25 responsabili se realizează ușor, iar activita- tea eercnlui este eficientă, ba- zindn-se pe participarea acti- vă a tuturor membrilor săi. Cereai este conceput ca e șeaalâ a responsabililor — în marea lor majoritate cadre ti- nere. Dezbaterile din cadrul lui urmăresc elucidarea pro- blemelor teoretice ale muneii educative, ca și clarificarea modului in eare tezele teoreti- ce. principiile, sarcinile gene- rale se adaptează condițiilor concrete, se aplică diferențiat. Așa de exemplu. în luna mar- tie s-a dezbătut tema ..Metode și procedee de desfășurare a orei de dirigenție". Cu acest prilej unul dintre membrii cer- cului, diriginte la clasa a V-a, a expus experiența sa proprie în ceea ce privește aplicarea principiilor pedagogice gene- rale la situația concretă a cla- sei lui. A fost luată în discu- ție și activitatea în această di- recție a comisiei conduse de referent și s-au organizat ore deschise de dirigenție. Toate acestea au dat posibilitatea de a se analiza multilateral pro- blema luată in discuție, așa cum se prezintă ea în practi- că. Desfășurindu-se în acest mod. ședințele cercului au de- venit treptat tot mai intere- sante. mai vii, mai pline de conținut, contribuind efectiv la îmbunătățirea muncii. Cercul pedagogic tinde însă să stabilească o legătură cit mai strinsă cu toți diriginții din raion, deși nu-i numără in rîndul membrilor săi. Prima eale de realizare a unei asemenea legături o con- stituie activitatea responsabili- lor de comisii, care transmit diriginților experiența dobîn- dită Ia cerc și îndrumă munca lor conform indicațiilor date de aeesta. Contactul responsa- bililor cu membrii comisiilor nu se rezumă numai la ședin- țele comisiilor metodice. Fie- care responsabil, dispunând de o zi liberă pe săptămână poate a dirigin asista la orele de dirigenție, avind astfel o legătură nemij- locită cu diriginții. Pe de altă parte, însuși pla- nul după care lucrează comi- siile metodice este desprins din planul cercului. De exem- plu, în perioada in care cercul s-a ocupat de problema întă- ririi colectivelor de elevi, co- misiile metodice au stăruit și ele asupra căilor de întărire a colectivelor in fiecare clasă. La fel s-au petrecut lucrurile cînd au fost dezbătute proble- mele privitoare la desfășura- rea orelor de dirigenție, la căile cunoașterii și caracteriză- rii elevilor etc. Astfel, intr-o perioadă dată, atit cercul pe- dagogie și comisiile metodice, cit și toți diriginții urmăresc aceleași aspecte ale muncii e- ducative. pe care de bună sea- mă Ie tratează în mod dife- rențiat în funeție de cerințele concrete ale fiecărei clase. O a treia formă de contact a cercului cu diriginții constă in desfășurarea ședințelor aces- tuia, pe rând, la diferite școli din raion. De exemplu, ședin- ța din luna decembrie a avut Ioc Ia școala din Nucet, unde comisia diriginților a pregătit referatul privitor la căile cu- noașterii elevilor. In luna mar- tie ședința cercului s-a desfă- șurat la Școala medie nr. 1 di» Beiuș. ților ” In sfîrșit, legătura cercului cu diriginții se realizează și prin contactul direct Pe care îl are cu aceștia conducerea lui — responsabilul și cei trei metodiști voluntari. Ei vizitea- ză lunar comisiile metodice, a- sistă la ședințele lor și dau îndrumările necesare. Modul cum este organ i-ăȘ^. in prezent munca metodică a diriginților din școlile raionu- lui Beiuș se reflectă pozitiv în conținutul acestei munci. Demn de relevat este mai ales faptul că a fost părăsită prac- tica tratării abstracte a teme- lor abordate, că activitatea cercului, a comisiilor și a fie- cărui diriginte în parte a fost orientată spre înlăturarea for- malismului, spre interpretarea științifică a faptelor. Rezultatele acestei activități metodice vor putea fi aprecia- te mai larg într-o primă etapă, la sfârșitul anului școlar. Se vădește însă de pe acum, cu destulă claritate, că s-au făcut pași serioși înainte in îmbo- gățirea reală a conținutului muncii diriginților. S. CUREȘ Responsabilul cercului pedagogic al diriginților din Beiuș R. MIHALEVICI Lector Ia I.P.C.D. — Chiț* In biblioteca Școlii medii nr. 3 din Sibiu LA ONTI^EBĂRFLE CDTBT©^8L©Pl rîrile adunării generale — ghid al muncii De la adunarea generală pen- tru dare de seamă și alegeri sin- dicale care a avut loc la Școala medie „I. L. Caragiale“ din Capi- tală au^trecut numai cîteva luni. O perioadă relativ scurtă. Dar cîte acțiuni importante nu pot fi întreprinse și în cîteva luni a- tunci cînd se muncește cu tragere de inimă, cînd oamenii sînt ani- mați de dorința de a răspunde cu sarcinilor încredințate ? ^^m e firesc, întreaga activita- te a comitetului sindicatului este axată pe îndeplinirea obiectivelor stabilite de hotărîrea adoptată de adunarea generală cu prilejul a- legerilor sindicale. Ea orientează munca sindicatului spre ceea ce e esențial : sprijinirea îmbunătă- ^rii continue a procesului in- mai buna des- de asigurări sociale. ^^Acest lucru reiese deosebit de pregnant din planurile de muncă lunare ale comitetului sindicatu- lui. De pildă, una din sarcinile prevăzute de hotărîre cerea comi- tetului să se ocupe mai atent, cu mai multă perseverență, de in- struirea birourilor grupelor sindi- cale și a comisiilor pe probleme. Printre primele obiective ale pla- de muncă în dreptul cărora s a trecut cuvîntul „realizat" se numără și cel privind instruirea birourilor grupelor sindicale asu- pra principalelor sarcini ce le revin. Evident, comitetul sindica- tului nu consideră că prin instrui- rea făcută după alegeri a dat ac- tivului sindical toate cunoștințele necesare. In lunile viitoare pen- tru instruire se vor folosi și alte forme eficiente, cum sînt schim burile de experiență, discuțiile în cadrul cărora organizatorii de grupă realeși vor răspunde la în- trebări etc. Roadele muncii desfășurate de comitetul sindicatului pentru in- struirea birourilor grupelor sindi- cale n-au întîrziat să se arate. Bunăoară, grupa sindicală nr. 1, a cărei organizatoare este profesoa- ra de geografie Elena Aldea, a- cordă un sprijin susținut cadre- lor didactice tinere și celor care întîmpină unele greutăți. Iată cî- *îfr- exemple în acest sens. Pro- fesoara de limba romînă Elvira Moraru a predat în acest an pen- tru prima oară la clasa a VIII-a. Animată de dorința unui debut corespunzător, ea a cerut sprijinul grupei sindicale. Ajutorul a fost acordat cu operativitate. La lec- țiile Elvirei Moraru au asistat, da- torită măsurilor luate de condu- cerea școlii, la propunerea comi- tetului sindicatului, cadre didac- tice cu experiență, care au adus o contribuție prețioasă la ridicarea nivelului calitativ al muncii des- fășurate de colega lor. Un sprijin prețios pe linia ridicării măiestri- ei pedagogice au primit din par- tea biroului grupei sindicale, pe aceeași cale, cadrele tinere, cu mai puțină experiență. In felul acesta prinde viață și un alt o- biectiv al hotărîrii adoptate de a- DIN ACTIVITATEA OMAMZ VIILOR SINDICALE dunarea generală : sprijinirea ca- drelor didactice în ridicarea ni- velului lor profesional. Hotărîrea adunării generale de dare de seamă și alegeri sindicale, reflectînd preocupările multilate- rale ale cadrelor didactice, a sta- bilit o serie de sarcini importan- te și în domeniul muncii cultural- educative. Primele acțiuni orga- nizate pe această linie s-au sol- dat cu rezultate bune. Cadrele di- dactice au posibilitatea să obțină bilete la spectacolele pe care do resc să le vizioneze, își pot pe- trece într-un mod plăcut și in- structiv timpul liber la manifes- tările organizate de clubul sindi- catelor din învățămînt, participă la formațiile artistice ale clubu- lui. Pe linia muncii artistice din școală, comitetul sindicatului a înfăptuit prevederea cuprinsă în hotărîre privind reorganizarea brigăzii artistice de agitație. în prezent se pregătește un montaj literar pe tema : „Poeții noștri slăvesc partidul". Tabloul activi- tății desfășurate pe linia îmbună- tățirii muncii cultural-educative n-ar fi complet dacă n-am amin- ti despre vizitele colective la ex- poziții sau despre medalionul organizat cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la nașterea lui Sha- kespeare. Comitetul sindicatului manifes- tă o grijă deosebită și pentru în- deplinirea sarcinilor cuprinse în hotărîrea adunării generale pri- vind îmbunătățirea muncii de a- sigurări sociale. In primele pa- tru luni ale anului au fost trimiși la odihnă și tratament un număr de cinci tovarăși. Se fac mai des vizite la cei bolnavi. Poate fi ci- tată ca exemplu, pentru munca pe care o depune pe această linie, responsabila cu asigurările socia- le, tov. Margareta Stancu. Experiența dovedește că oricît de bune ar fi hotărîrile, oricît de precise ar fi obiectivele și dome- niile la care se referă, rezultatele sînt pe măsura așteptărilor nu- mai dacă se urmărește sistema- tic înfăptuirea lor. Rezultatele obținute pînă acum în activitatea comitetului sindicatului de la Școala medie „I. L. Caragiale" constituie o confirmare a faptului că analiza și controlul asupra în- deplinirii hotărîrii stimulează e- forturile întregului activ sindical, contribuie la întărirea simțului său de răspundere față de sarci- nile ce-i revin. Iată de ce comi- tetul sindicatului desfășoară un control sistematic pentru a asigu- ra îndeplinirea integrală și la da- tele stabilite a fiecărei sarcini cu- prinse în hotărîre. M. PAVEL B I B A apărut REVISTA DE PEDAGOGIE nr. 3, martie 1964 In sumar : STUDII ȘI CERCETĂRI Vasile Bunescu și Valentina Vișan : Instruirea practică în producție, formă de organizare a procesului de învățămînt în școala de cultu- ră generală. Gheorghe Zapan : Aspecte teoretice și practice ale procesului de rezol- vare a problemelor de matematici. T. Truțer, D. Gîtlan, L. Dam ian, A. Bourceanu : Cerințele contem- poraneității și dezvoltarea continuă a școlii de cultură generală. Tia Mureș : Despre perceperea este- tică a imaginii literare redate prin figuri de stil, Ia clasele V—VI. T. Ghițan și I. Naghiu : Despre o veche școală romînească. CONSULTAȚII—DISCUȚII Ion Vîlciu și ion Dumitrescu : Pro- Un grup de profesori de la Școala medie din Bicaz ne în- treabă dacă este indicat ca di- rectorul sau cei ce doresc să asiste la lecție să intre după ce ora a început — și anume în mi- nutele în care socotesc că se des- fășoară acea parte a lecției care îi interesează. De asemenea, în scrisoare se pun întrebări în le- gătură cu cunoașterea prealabilă de către director a planului ore- lor de dirigenție și a subiectelor pentru teză, precum și cu cori- gențele elevilor. Răspuns : — Este necesar ca cei ce asistă la lecție să intre o dată cu pro- fesorul, pentru că altfel îi sus- trag pe elevi de la preocupările create în cursul lecției și se pierde un timp prețios din oră pînă atenția lor se va concentra din nou. Apoi, nici calitatea muncii profesorului nu poate fi apreciată cu justețe dacă se ia în considerare numai un fragment al ei. Unii justifică intrarea la lec- ție după ce aceasta a început prin necesitatea de a verifica dacă profesorul se „încadrează in timp“ cu toate momentele lec- ției. Dar pierderile sînt mult prea mari în raport cu ceea ce se cîștigă în schimb. In șcdlile noi, înzestrate cu utilaj modern, s-au înlăturat ne- ajunsurile create, în general, de prezența la lecție a unei per- soane străine, care oricum pune pe elev în condiții psihologice de muncă noi. In astfel de școli a- sistența la lecție se realizează de la distanță, respectiv din cance- laria directorului. O simplă apă- sare pe un buton — acela al cla- sei la care vrei să asiști — din tabloul unui sistem radiofonic ce leagă fiecare sală de curs de ca- binetul directorului îți dă posi- CONC Institutul de mine din Petroșani anunță scoaterea la concurs a ur, mătoarelor posturi didactice : 1) conferențiar la catedra lucrări miniere și economie de ramură, poz. 6, disciplina prepararea substan- țelor minerale utile, bazele prepa- rării ; 2) conferențiar la catedra mate- matici, poz. 4, disciplina matematici speciale, geometrie analitică și dife- rențială ; 3) conferențiar la catedra de geo- metrie descriptivă și desen, poz. 2, disciplina geometrie descriptivă și proiectivă ; 4) șef de lucrări la catedra de geologie, poz. 3, disciplina mineralo- gie-petrografie ; 5) lector la catedra de matematici, poz. 6, disciplina algebră și analiză matematică, matematici speciale ; 6) șef de lucrări la catedra orga- ne de mașini și tehnologie, poz. 8, disciplina tehnologia materialelor și mașini unelte ; 7) asistent la catedra lucrări mi- niere și economie de ramură, poz. 11, disciplina prepararea substanțelor minerale utile ; 8) asistent la catedra lucrări mi- niere și economie de ramură, poz. 15, disciplina prepararea substanțe- lor minerale utile, bazele preparării; S) asistent la catedra lucrări mi- niere și economie de ramură, poz. 14. disciplina topografie gene- rală și minieră ; 1S) asistent la catedra de matema- tici, poz. 15. disciplina algebră și analiză matematică. — trei posturi de asistent la cate- dra de mecanică și rezistență, pozi- țiile 10, 14 și 15, disciplina rezistența materialelor ; — trei posturi de asistent la cate- dra de mecanică și rezistență, pozi- țiile 16, 17 și 18, disciplina mecanică. Persoanele care doresc să partici- pe la concurs vor înainta rectoratu- lui o cerere, în termen de o lună de la data apariției prezentului anunț, însoțită de următoarele acte: LIOGRA bleme ale organizării și desfășură- rii orei de dirigenție. Patița Silvestru : Considerații pri- vind pregătirea orelor de diri- genție. Haralambie Sepețeanu : Unele con- statări în legătură cu rezultatele obținute în experimentarea siste- mului de predare pe obiecte de către profesori diferiți la cla- sele I—IV. Alexandrina Lovinescu : Cum i.am învățat pe copii să-și distribuie singuri sarcinile în cadrul lucrări- lor colective. Clara Bindiu : Despre perceperea vi- zuală a limbajului oral la elevii surzi. DE PESTE HOTARE Ștefan Bîrsănescu și Anatolie Chir- cev î Teme actuale în cercetarea pedagogilor și psihologilor sovie- tici. Ion Berea și Gheorghița Fleancu : bilitatea să asculți fie lecția în întregime, fie o parte a ei. Nu este rău dacă directorul insistă pentru întocmirea și pre- zentarea planului orei de diri- genție (și nu lecției, cum se spu- ne în scrisoare) cu cîtva timp înainte ca ea să aibă loc. Acest lucru îi dă posibilitatea să se a- sigure că ora a fost bine pregă- tită șl, în caz de nevoie, să dea indicațiile necesare. în ce privește subiectele pen- tru teză. este recomandabil ca acestea să se stabilească prin- tr-o consultare cu membrii co- misiei metodice. Directorul poate cere profesorilor lămuriri în le- gătură cu ele, pentru a ajuta la justa lor alegere și formulare. Bineînțeles, nu se poate fixa dinainte un procent admis de corigenți pe clase. Dar diri- gintele și toți profesorii trebuie să lupte pentru ca numărul celor cu note slabe să fie cît mai mic. Și aceasta nu trecînd cu vederea carențele existente în pregătirea elevilor și dîndu-le note de tre- cere fără să merite, ci muncind temeinic pentru mai buna pre- gătire a fiecăruia din ei. Prof. Valeria Ijac din Tg. Mu- reș cere lămuriri în legătură cu procesul-verbal încheiat în urma inspecției de grad. Răspuns : Procesul-verbal trebuie cunos- cut de profesorul în cauză. Apre- cierile inspectorilor se trec în registrul de procese-verbale al școlii. Secțiile de învățămînt, or- ganizațiile sindicale, directorii de școală sînt datori să sprijine pe cei care s-au înscris la exame- nul de grad și să îndemne cît mai multe cadre didactice să se în- scrie la acest examen, care con- tribuie mult la perfecționarea pregătirii lor. RSURI copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superioare (2 exemplare} ; lu- crările științifice, într-un exemplar ; certificatul de caracterizare a acti- vității profesionale și sociale, elibe- rat de instituția (întreprinderea) în care își au funcția de bază (2 exemplare) ; certificat de vechime în muncă (2 exemplare) ; memoriu de activitate didactico-științifică (2 exemplare) ; autobiografia. Informații suplimentare se pot lua de la rectoratul Institutului de mine din Petroșani, str. Institutului nr. 20. Institutul agronomic din Timișoara anunță ocuparea prin concurs a postului de profesor Ia catedra de genetică și ameliorarea plantelor, disciplina genetică, poziția IV/1 din statul de funcțiuni. Doritorii vor înainta în termen de o lună de la data publicării pre- zentului anunț o cerere către rec- toratul Institutului agronomic din Timișoara, însoțită de următoarele acte : copie legalizată de pe diplo- ma de stat sau de pe actul echi- valent de studii superioare ; copie legalizată de pe diploma de doctor sau candidat în științe ; copie le- galizată de pe atestatul de profesor sau conferențiar ; lucrările științifi- ce ale candidatului, într-un exem- plar ; certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția în care acesta își are funcția de bază, sau recomandarea șefului de catedră, dacă funcționează în învă- țămîntul superior ; certificatul de vechime în muncă ; memoriu de ac- tivitate didactico-științifică ; auto- biografia. bata concursului se va anunța ul- terior. Informații suplimentare se primesc la rectoratul institutului, telefon : 14953. F I E Probleme ale cercetării pedagogice din R. D. Germană. A apărut „GAZETA MATEMATICA*4, seria A nr. 3, martie 1964 în sumar : STUDII ȘI NOTE C. lacob : Galileo Galilei <1564—1642). 1NVAȚAMINT A. Haimovici : Despre predarea no- țiunii de funcție. A. Holinger : Despre problemele de maxim și minim. RECENZII—BIBLIOGRAFIE E. Rusu : E. Fischbein, Conceptele iigurale. VIAȚA SOCIETĂȚII, SPICUIRI, DAT*. ASTRONOMICE, PROBLEME DE "ONCURS, PROBLEME PRO- PUS! PAGINA 7 CONCURS d e In scopul stimulării crea- ției literare a membrilor corpului didactic, Ministerul Invățămîntului prin „Gaze- ta invățămîntului* organi- zează intre 15 mai—15 sept. 1964 un concurs de lucrări în proză — schițe, povestiri, reportaje literare. Se vor acorda următoare- le premii și mențiuni : — un premiu I — în valoare de lei 3 500 — un premiu II — în valoare de lei 2 Mi — două premii III — a cîte 1 MO Iei — cinci mențiuni a cite 500 Iei. Lucrările prezentate la concurs vor avea ca temă creatii literare viața din școală, cu multi- plele ei aspecte ; vor oglindi munca ce se desfășoară in învățămîntul nostru pentru a educa tinăra generație iu spiritul comunismului, pen- tru a o pregăti să participe activ la desăvirșirea con- strucției socialismului și la construirea societății comu- niste ; vor scoate in lumina frumusețea muneii de edu- cator, devotamentul și pa- siunea cu care muncesc oa- menii școlii; vor reliefa profilul moral al omului crescut ți educat in școala noastră nouă. Lucrările vor avea intre cinci și zece pagini și vor fi inedite. Fot participa la concurs membri ai corpului didactic. Manuscrisele vor fi trimi- se la redacția „Gazetei învă- țămintului', București, Pia- ța Scînteii, cel mai tirziu pină Ia data de 15 septem- brie 1964. Fiecare manuscris va fi însoțit de următoarele spe- cificări : numele și pronu- mele autorului, școala Ia care lucrează, localitatea unde domiciliază, strada și numărul. Lucrările considerate mai valoroase vor fi publicate in „Gazeta invățămîntului" pe măsura sosirii lor. Ministe- rul Invățămîntului va putea include aceste creații în ma- nualele școlare. corespondenta^ ontwii In raionul Gherla, ne scrie corespondentul nostru A. Aurel, s-au luat din timp o serie de măsuri organizatorice în vederea încheierii cu succes a anului școlar. Recent, de pildă, secția de învățămînt raională a organizat un schimb de experiență între directori, care a avut ca scop să lămu- rească o serie de probleme în legătură cu munca acestora în tri- mestrul III. Directorii școlilor din Borșa, Vultureni, Gădălin și Căian au arătat cum au asigurat rezolvarea cu succes a sarcinilor specifice etapei sfîrșituluî de an. în același timp, secția de învățămînt raională a trimis tuturor unităților școlare din raion o scrisoare metodică privind organi- zarea în bune condiții a recapitulării finale, problemă deosebit de importantă pentru această etapă. KVMKIM Tov. M. Herodek, directoarea Școlii de 8 ani din comuna Vrani, raionul Oravița, ne scrie că I.P.C.D. Timișoara a organizat nu de mult un curs cu directorii școlilor de 8 ani din regiunile Hune- doara, Oltenia și Banat. La curs au participat peste 100 de direc- tori, în majoritate noj în această muncă. Cu un deosebit interes au fost audiate de către cursanți refe- ratele despre principiile de bază ale muncii de conducere a școlii, despre planificarea activității instructiv-educative și despre rolul directorului în îndrumarea procesului de învățămînt. în vederea înlesnirii schimbului de experiență între directori au fost organi- zate vizite la școlile de 8 ani nr. 1 și nr. 3 din Timișoara, ca și la Școala de 8 ani din comuna Giarmata. în mod deosebit i-a inte- resat pe cursanți experiența dobîndită la Școala de 8 ani nr. 1 dm Timișoara în domeniul folosirii în procesul de învățămînt a mu^ loacelor moderne audio-vizuale : magnetofonul, discurile, diafi’- mele, diapozitive!?, radioul și televiziunea. într-o scrisoare pe care ne-a trimis-o de curînd, PK^ 4 dan din Turnu Măgurele vorbește despre atenția pe , colectivul didactic al școlii medii din localitate, acn^M cercurile de elevi. Pe larg se oprește corespondentul nostru asupra activitățiii^W fășurate la cercul de științe naturale. Membrii acestui cerc, ne re- latează el, au ascultat o seric de expuneri atractive, cum au fost de pildă cele intitulate „Ce trebuie să știm despre inimă" sau „Șapte întrebări și șapte răspunsuri despre scoarța Pămîntului". De asemenea, ei au participat la multe lucrări practice interesan- • Un mare institut de edu- cație a fost inaugurat de curînd în Cuba, intr-o regiune mun- toasă, la Sierra Maestra. Clădi- rile și instalațiile acestui insti- tut, care ocupă o suprafață de 67 ha. cuprind săli de studiu, biblioteci, laboratoare, dispen- sar, săli de mese, locuințe pen- tru profesori etc. Astfel de in- stituții în alte că dau • La școlare funcționează și regiuni și s-a constatat bune rezultate. ultima conferință anu- ală a Federației internaționale de documentare, care a avut loc la Stockholm și la care au participat reprezentanți a 6 or- ganizații internaționale, inclusiv U.N.E.S.C.O., s-a propus să se elaboreze o lucrare de mare în- semnătate pentru asigurarea unei mai bune »' cumentări în domeniul pedagogiei. Este vor- ba, anume, de revizuirea celei de a 37-a clase din sistemul de clasificare zecimală, care cu- prinde întreaga tematică privi- toare la științele pedagogice și zînd 13 aprecieri diferite despre inteligență, din care ei trebuiau să aleagă una. Menționăm cîte- va: doresc să fiu inteligent pen- tru a face plăcere părinților ; pentru a reuși la examen ; pentru a înțelege și a cunoaște multe lucruri; pentru a avea mai tîrziu o meserie bună; pen- tru a fi apreciat de profesori ; pentru a putea face mai tîrziu lucruri interesante; pentru a fi mai tîrziu folositor altora etc. Anchetatorii au tras concluzia că la opt ani copiii apreciază inteligența pentru succesele pe care le pot obține de îndată, în viața școlară, pe cînd copiii de 10 ani încep să aprecieze in- teligența ca mijloc de reușită în viitor. • Literatura pentru organizată o expoziție jnterna- țională de cărți și reviste pen- tru copii. • Pentru apărarea sănătății tineretului școlar s-a creat în anul trecut, în Franța, o asocia- ție formată dintr-un grup de profesori universitari, de medici și părinți, sub președenția lui Marcel Bataillon, administrato- rul înaltei instituții College de France. în manifestul asociației se fixează scopurile ei: apăra- rea de surmenaj a elevilor prin reducerea orarului școlar, ușu- rarea programelor de învă- țămînt, adaptarea metodelor de învățămînt trebuințelor vi- tale ale elevilor și îmbunătăți- rea condițiilor în care se desfă- șoară munca acestora, pentru a te : observații la microscop, disecții, activități pe teren etc. Activitatea cercului de științe naturale — se spune în încheie- rea scrisorii — contribuie astfel din plin la lărgirea orizontului de cunoștințe al membrilor lui și la înarmarea lor cu deprinderi practice. Zilele trecute, ne scrie corespondentul nostru Laurențiu Mod-d* școlile medii din Gheorghieni și Ditrău au organizat cu sprijină secției de învățămînt și al comitetului U.T.M. din raionul Gheor- ghieni o întîlnire a elevilor din clasele a Xl-a, viitori absolvenți, cu specialiști din întreprinderi și instituții. Elevii au ascultat cu acest prilej cele spuse de ingineri, agronomi, medici etc., care le-au vorbit despre dezvoltarea continuă a întreprinderilor industriale din raion, a gospodăriilor agricole colective etc. întîlnirea a dat elevilor posibilitatea să aprecieze frumusețea diferitelor profesiuni, i-a determinat să se gîndească mai jirof asupra căii pe care vor păși în viață. calitate superioară copii nume- Apoi li s-a dat o listă cuprin- Inspectorul în ultimul trimestru (Urmare din pag. 1) autoritățile școlare arată nepăsătoare inteli- intere- se obține o a studiilor. De obicei, franceze se REDACTIA SI ADMINISTRAȚIA t București. Pista Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din unitățile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București. care s-a dovedit a avea roase insuficiențe. • De ce doresc să fiu gent? — este tema unei sânte anchete organizate în rîndurile unor copil de 8 și 10 ani de către Laboratorul de psihologia copilului de la Școala practică de înalte studii din Paris. Copiii au fost întîi inițiați asupra înțelesului pe care-1 poa- te avea noțiunea de inteligență. este tema unei conferințe inter- naționale care va avea loc în acest an în Cehoslovacia. Con- ferința va dezbate în special probleme privitoare la imagi- nea copilului în literatura pen- tru copii și în cea pentru adulți. la influenta ideilor pedago- gice asupra literaturii pentru copii, la temele mai importante ale acestei literaturi. Se vor lua în discuție și pro- bleme referitoare la colaborarea internațională în domeniul lite- raturii pentru copii și tineret, la elaborarea în comun, de către scriitori din diferite țări, a unor cărți pentru copii și ti- neret, la revistele pentru copii și tineret etc. Cu prilejul conferinței va fi față de astfel de revendicări, sprijinindu-se pe rezistența specialiștilor care, închistați în disciplina lor, nu acceptă să li se încalce domeniul. Se invocă, pe lîngă aceasta, lipsa de cre- dite, de profesori calificați, de localuri școlare, de instalații etc. Asociația recent creată luptă pentru înlăturarea acestor stări de lucruri. încercînd să schimbe mentalitatea autorită- ților școlare și a profesorilor retrograzi prin studii de igienă și de pedagogie științifică. Aso- ciația speră ca pianul său de reformă să înceapă a fi aplicat chiar din anul școlar 1964-1965. I4H Secția de învățămînt regională, ne scrie tov. E. Veres, educa- catoare la Grădinița nr. 3 din Focșani, a organizat recent un inie-, resant schimb de experiență între educatoarele din orașele Foc-' șani și Tecuci, în scopul generalizării celor mai bune metode și procedee de muncă în rîndurile copiilor preșcolari. In cadrul schimbului de experiență au fost dezbătute teme pri- vind educația muzicală a copiilor preșcolari și importanța folosi-' rii literaturii pentru copii pentru lărgirea orizontului de cunoștințe al preșcolarilor și pentru educarea lor estetică. Educatoarele au ascultat expuneri pe aceste teme, au purtat disJ^ cutii pe marginea lor, au asistat la activități practice. De aseme- nea, cu ocazia schimbului de experiență, ele au vizitat o serie de unități preșcolare fruntașe. dați la examenul de maturitate — iată doar cîteva din aceste sarcini. Ețe reclamă pe ansamblu o muncă organizatorică de calitate, care să asigure întregii activități instructiv-educative din această perioadă intensitate, efi- ciență. Stă in răspunderea directorului să organizeze în așa fel munca incit totul să se desfășoare ca un mecanism bine pus Ia punct și tocmai de aceea cu rezultate rodnice. Nu este desigur, aceasta, o treabă ușoară. Tocmai de aceea directorul are nevoie de ajutor și acest ajutor i-1 poate da inspectorul care cunoaște experiența bună din acest punct de vedere din alte școli, ba chiar din alte raioane, știe care sînt măsurile organizatorice care dau cele mai bune rezultate și il poate feri pe director de greșeli. Iată de ce este ne- cesar ca, în vizitele pe care le fac în școli, inspectorii să sc intereseze de măsurile luate de directori, să vadă dacă nu cumva aceștia lasă totul in „voia soartei". Acolo unde nu s-a întreprins nimic pentru organizarea în cele mai mici detalii a activității din școală se vor indica măsurile ce trebuie luate imediat în vederea bunei desfășurări a muncii în săptămînile de in- tensă activitate care au mai rămas pină la sfîrșitul anului. Din preocupările colectivelor dc inspecție nu poate lipsi în această etapă nici problema perfecționării cadrelor didactice. Se impune ca in discuțiile ea învățătorii și profesorii, cu directorii, organele de îndrumare și control să se, intereseze dacă pedagogii sînt Ia curent cu tot ceea ce este nou în domeniul specialității lor, cu problemele pe care le abordează în prezent știința și tehnica. O mare atenție trebuie acordată ajutorării profesorilor care nu au calificare pentru obiectul pe care il predau, dîndu-li-se îndrumări amănun- țite despre felul cum se pot rezolva multiplele sarcini ridicate de încheierea cu succes a anului școlar. De pe acum colectivele de inspecție sînt chemate să mobilizeze pe mem- brii corpului didactic în vederea participării lor la cursurile de perfecționare ce vor avea loc în timpul verii, la consfătuirile în care se va arăta ce pro- bleme se pun în domeniul fiecărei specialități și cum trebuie rezolvate ele. Ne-am referit aici doar Ia cîteva din numeroasele probleme care fac în această perioadă obiectul preocupărilor celor ce au sarcina de a controla Și îndruma activitatea desfășurată în școli. Rezolvarea lor în bune condiții nu se poate asigura, de bună scamă, din birou; ea reclamă prezența perma- nentă a inspectorului în școală, participarea lui activă Ia ceea ce se petrece acolo. Cît mai puțin în birou și cît mai mult în școală, alături de învățători, de profesori, de directori, care au nevoie de sprijinul competent al inspecto- rului și il așteaptă cu încredere. | 40139 |