Bibiioleco Gentilă
Reg'cna'â
Huncdoern-Deva
Proletari din toate țările, uniți-văf.
EDITATĂ DE MINISTERUL LNVÂȚÂMiMLLLU Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVÂTÂMlNT Șl CULTURĂ
Anul XV nr. 749	vineri 3 aprilie 1964	8 pagini 25 bani
Tineri <mspe(i
ai orașe or
țării
în zilele acestea frumoase de
vacanță, orașele țării au nenu-
mărați oaspeți, sosiți să le vizi-
teze întreprinderile, să le admire
noile cartiere, să le cunoască
monumentele.
Iată un grup vesel de elevi pe
străzile largi ale Galațiului. Au
venit acum cîteva ceasuri din
satele regiunii și nu se mai sa-
tură privind. Au ce să vadă ! In
față, la dreapta, la stingă, numai
blocuri înalte, zvelte, care stră-
lucesc în soare. Unu, trei, cinci,
^—^~>uă — numără ei etajele.
Profesorii care îi însoțesc le
vorbesc despre istoria orașului,
despre starea de ruină în care
a rămas după război, despre
hărnicia cu care au muncit
locuitorii lui spre a-l înfrumu-
seța. „Aici erau, cu cîțiva ani în
urmă, niște cocioabe dărăpănate.
Dincolo, în vale, unde este păr-
culețul, locul era acoperit de
ruine. Aici, unde se află policli-
nica aceasta modernă, jucau mai
"* ieri copiii mingea". Elevii privesc
în jurul lor cu interes. „Ce mi-
nuni poate face omul cu mîinile
sale!“ — gîndesc ei cu admirație.
Excursia prin Galați a avut și
cîteva popasuri. Primul a fost la
Muzeul de științe naturale, în
sălile spațioase ale căruia, în fața
acvariilor și dioramelor, profe-
sorul de specialitate a organizat
o adevărată lecție de zoologie.
Apoi, spre amiază, tinerii oaspeți
au coborît în port. Au cercetat
vasele, șalupele, au poposit în
mijlocul constructorilor de car-
gouri, au văzut vapoare încăr-
^_cate cu mărfuri care așteptau să
,^^p'.ece sau care abia sosiseră.
Spre seară, grupul de peste 500
de copii s-a pregătit de plecare.
Fiecare părăsea orașul cu o pu-
ternică impresie despre tot ce
văzuse, fiecare era îneîntat de
excursia făcută.
Multe alte orașe ale țării găz-
duiesc, în zilele acestei vacanțe
oaspeți din școli. La Reșița au
sosit 100 de elevi din Timișoara.
Întreprinderile și monumentele
Clujului au fost vizitate de a-
proape 600 de elevi din Tirnă-
veni și din comunele Bahnea,
f Adămuș și Jidovei. Numeroși alți
elevi au prilejul să cunoască
lașul, Aradul, Hunedoara, Plo-
ieștiul etc. Cu sacul de excursie
în spate, ei aduc pretutindeni o
notă de voioșie, de prospețime și
tinerețe.
micii
grădinari
Soarele a învăluit satul într-o
lumină albă, pură. Din curți se
împrăștie peste case, peste uliți,
miros de pămînt reavăn, proas-
păt săpat, de frunze și vreascuri
arse. Peste tot se simte intens,
tulburător, primăvara.
In curtea Școlii generale de
8 ani din comuna Traian, regiu-
nea București. # forfotă mare :
grădinari harnici, elevii se pre-
gătesc să planteze puieți. Sînt
aici din primele ceasuri ale di-
mineții. Au venit cu hîrlețe, cu
sape, cu toate cele necesare unor
adevărați grădinari. Acum, pre-
gătirile se apropie de sflrșit.
Profesorul de științe naturale i-a
împărțit pe grupe de cîte 2—3
elevi și le-a repartizat parcelele
pentru săpat
Se trece la măsurarea distanțe-
lor dintre puieți, la dimensiona-
rea gropilor. Matematicienii au
de lucru, nu glumă. Măsoară cu
o sfoară, apreciază distanțele,
adună, scad. Vezi că e bine să
știi matematică ? La toate, la
toate îți trebuie. Bravo lui Ion
Miu ! Nu degeaba are el notele
cele mai mari din clasă la mate-
matică.
Măsurătoarea s-a terminat.
Elevii încep să sape. în cîteva
clipe, între grupe se naște o a-
devărată întrecere. Cine sapă
mai bine, cine face cele mai
multe gropi ? Care grupă va ieși
fruntașă ? Curînd de tot vine și
răspunsul la aceste întrebări :
grupa lui Florea Petcu. Stimulați
de succesul colegului lor, toți
elevii zoresc să termine treaba.
Primul pui de pom a fost înfipt
în pămînt. O tulpină firavă, cu
cîțiva muguri, din care vor rodi
mere rumene.
— In ce clasă voi fi cînd va
crește mare pomulețul ăsta ? —
încearcă Aurelia Dimancea să
facă repede o socoteală. Poate că
voi termina școala pînă atunci.
Am să-l îngrijesc tot timpul.
— Eu aș vrea să-mi sap nu-
mele, ca să se știe, peste ani, cine
l-a plantat — își exprimă dorin-
ța Aurel Dăbulean.
Una după alta, tulpinițele fi-
rave sînt împlîntate cu grijă în
pămînt. După cîteva ore, treaba
e gata. în curtea școlii îți îneîntă
ochiul peste 150 de tulpinițe care
se vor transforma în umbroși
meri, peri, caiși și vișini. Școlarii
îi privesc fericiți, mîndri. I-au
plantat cu mîna lor și tot cu
mîna lor îi vor îngriji. Au și în-
ceput să se gîndească la primele
roade. Dar profesorii care i-au
îndrumat în acțiunea de plantare
știu că primele roade au și apă-
rut : sînt roadele îmbinării stu-
diului cu activitatea practică,
roadele educării copiilor în spi-
ritul dragostei pentru muncă.
Cîniec, joc
și voie bună.
în sala casei raionale de cul-
tură din Sighet s-a strins astăzi
o mulțime de lume. A venit să-i
vadă pe elevii din toate școlile
orașului, care se întrec în cadrul
tradiționalului concurs de cînte-
ce și dansuri.
Rînd pe rînd urci pe scena
spațioasă, în frumoase și pito-
rești costume maramureșene,
micii artiști amatori, lată-i pe
membrii corului Școlii generale
de 8 ani nr. 3, care interpretează
o suită de cîntece populare in-
spirate din folclorul local. își
face apoi apariția brigada artis-
tică de agitație de la Școala ge-
nerală de 8 ani nr. 2. Cu multă
vioiciune, copiii din brigadă dau
viață pe scenă, unor imagini din
activitatea școlii, îi laudă pe frun-
tașii la învățătură, îi satirizează
pe codași.
Pe scenă urcă acum o fetiță
care se îndreaptă spre microfon.
Este Felicia Ciplea, o recitatoare
vestită în oraș. Urmează apoi so-
liști vocali, soliști instrumentiști,
în excursie
dansatori. Aplauzele pe care le
stîrnesc micii artiști dovedesc că
publicul apreciază strădania cu
care aceștia, îndrumați de profe-
sori și învățători, s-au pregătit
pentru concurs.
La sfîrșit, în emoția tuturor,
juriul anunță fruntașii care ur-
mează să se prezinte la faza ra-
ională a concursului. Este vorba
de corul Școlii generale de 8 ani
nr. 3, de brigada artistică de agi-
tație de la Școala generală de
8 ani nr. 2 și de o serie de soliști
vocali și instrumentiști. Ciștigă-
torii își primesc, în aplauzele
sălii, premiile. Toți sînt fericiți
și mîndri că strădaniile lor au
fost încununate de succes.
Peste tot, în toate satele și o-
rașele patriei, vacanța oferă ele-
vilor nenumărate bucurii, multi-
ple prilejuri de a-și îmbogăți
cunoștințele, de a-și manifesta
talentele, de a-și împrospăta for-
țele pentru noul trimestru.
Cu ghidul
la noua etapă
de muncă
Pentru elevi vacanța înseamnă o-
dihnă. Dar pentru educatorii lor ?
Pentru învățători și profesori va-
canța de primăvară este timpul când
se pregătesc condițiile de desfășu-
rare a activității din ultimul tri-
mestru, cea mai grea etapă din
munca anului școlar.
Am intrat la Școala medie „Uni-
rea" din Turnu Măgurele cu dorința
de a cunoaște preocupările existente
în această direcție. Liniștea nu ne-a
surprins de loc. Știam că freamătul
obișnuit al școlilor cu multe clase
și mulți elevi nu-1 putem intilni a-
cum, în zilele vacanței. Nici cu-
rățenia și ordinea exemplară nu
ne-au mai surprins după ce am vă-
zut fațada frumos aranjată a școlii,
cu straturi de trandafiri proaspăt să-
pate. Impresia plăcută, prospețimea,
ordinea și curățenia care nc-au în-
tîmpinat în poarta școlii ne-au în-
soțit pe culoare, în cancelarie, in
sălile de clasă, în laboratoare. Bu-
nul gust, spiritu] gospodăresc vor-
beau, in liniștea aceea deplină,
despre meritele conducătorilor aces-
tei școli.
în cancelarie erau prezenți tova-
rășa Eldnu Bogdan, directoarea șco-
lii și tovarășul Mihai Bulic, directo-
rul adjunct. Am stat de vorbă
împreună despre problemele pe oare
și-au propus să le rezolve în aceste
zile pentru întărirea muncii și spo-
rirea succeselor acestui an școlar.
Conducerea școlii consideră că
instruirea și educarea elevilor tre-
buie să se ridice la un nivel tot mai
înalt și prin folosirea largă a ma-
terialului didactic, a mijloacelor
moderne de predare. De aceea s-au
luat măsuri pentru sporirea zestrei
școlare. Se vor procura diafilme
noi pentru cele șase aparate de
proiecție și pentru aparatul de fil-
mat de care dispun laboratoarele.
Va crește și numărul discurilor di-
dactice pentru predarea literaturii
și a limbilor străine.
Se alcătuiește în aceste zile un
tablou sinoptic care va înfățișa re-
zultatele la învățătură obținute în
trimestrele I și II de fiecare clasă.
Ia toate materiile de invățămînt. El
va fi așezat în cancelarie în atenția
profesorilor, bineînțeles după ce în
prealabil va fi analizat, comentat,
discutat cu profesorii. Analiza pe
care o determină alcătuirea tablou-
lui a și scos în lumină unele trăsă-
turi caracteristice anumitor clase și
a reliefat ordinea în care vor tre-
bui să se țină ședințele colectivelor
de profesori pe clase, de îndată ce
va începe trimestrul al treilea. S-a
constatat, de pildă, că de primă ur-
gență este discuția profesorilor cla-
sei a Xl-a „C“. La clasa aceasta va
fi necesar un efort susținut al edu-
catorilor pentru întărirea disciplinei,
deoarece indisciplina este princi-
pala cauză oare a plasat clasa a-
ceasta pe locul din urmă la învă-
țătură în raport cu celelalte clase
ale școlii. I.a majoritatea claselor
colectivele de profesori vor trebui
să sc ocupe de organizarea atentă a
meditațiilor, de supravegherea lor,
de participarea la ele a tuturor ele-
vilor care au nevoie de ajutor în
pregătirea lecțiilor.
Școala este preocupată și de întă-
rirea legăturii cu familiile elevilor,
în special cu părinții care nu locu-
iesc în localitate și ai căror copii
sînt găzduiți în internat. S-a pro-
gramat deplasarea în aceste zile a
profesorilor în comune, unde se
organizează adunări ale părinților
cu participarea președinților sfatu-
rilor populare. Se fixase pînă atunci
programul deplasărilor în comunele
Slobozia, Traian, Segarcea-Vale, Be-
ciu, Lița, Riioasa și altele. Păriglii
vor afla ce probleme pune buna
pregătire a copiilor lor în ultimul
trimestru al anului, care trebuie să
fie contribuția lor la rezolvarea a-
cestor probleme.
In zilele acestea de vacanță se
definitivează și planurile de muncă
pentru trimestrul al treilea. Condu-
cerea școlii a citit aceste planuri in
prima lor formă și discută pe rînd,
cu fiecare profesor în parte, obser-
vațiile. Pînă acum s-a discutat cir
profesorii de istorie, limba romînă*
deson, muzică, științe naturale. îm-
bunătățirile ce se aduc planurilor au
scopul de a rezerva mai mult loc<
recapitulării materiei, locțiiioT-
exenrsii ele.
tn liniștea zilelor de vacanță, gin-
dui’le care caută găsesc cu ușurință
căile ce duc la roade bogate. Con-
diția este să cauți și, găsind căile,
să perseverezi pe ele. Prima condi-
ție este împlinită la Școala medie
„Unirea" din Turnu Măgurele. Cea
de-a doua condiție se va împlini,
desigur, în cursul trimestrului trei.
MONICA MARINESCU
I
Festinlil țcililir de arii
Gratie și
măiestrie
Cu prilejul celui de-a! V-lea
Festival republican al școlilor și
institutelor de artă, elevii școli-
lor de coregrafie din București
și Cluj au dat un recital de ba-
let.
Programul, destul de bogat, s-a
axat pe o tematică foarte variată
care definește mai puțin realiză-
rile anilor respectivi de studiu și
tinde să concureze cu primele
noastre scene de balet. In foarte
rare cazuri elevii, selecționati pe
un asemenea criteriu, au fost
puși la nivelul posibilităților a
decvate de studii și antrena-
ment. E drept că, în acest gen
de școli, prezenta talentului, care
sare peste etape, dă curaj parte-
nerilor să abordeze indiferent ce
temă și oricît de subtilă ar fi
problematica ei, dar trebuie să
mărturisim că, în desfășurarea
programului, nu ne-am simtit si-
guri dacă participarea elevului
sau elevei manifesta zborul unei
inspirații personale, trăirea in
tensă a unei experiențe de viață,
gîndirea matură și stăpînirea
conștientă și liberă a mijloacelor
de expresie — sau numai o re-
flectare disciplinată a stilului
maestrului coregraf. Ne gîndim.
spre exemplificare, la cele două
idile școlărești („In excursie" —
școala din București și „Idilă
școlărească" — școala din Cluj)
vag conturate, rezolvate în cîteva
momente idealizate de naivitate,
gingășie și grație, dar lipsite de
intensitatea unei probleme vitale
pentru adolescenți. Bineînțeles
că ne aflăm în fața unor exerci-
ți; de școală și intervenția profe-
sorului e indispensabilă, dar nu
pînă într-atît incit, manechinul
tipic fiind tehnicește realizat, să
pună în umbră personalitatea ar-
tistică vie a elevului, care ea, în
primul rînd, ne interesează.
Recitalurile muzicale
Cele 47 de școli medii și de 8 ani de muzică din țară au fost
reprezentate, la cel de-al Vl-lea Festival republican al școlilor și
institutelor de artă, de peste 230 de elevi Cu adevărat masivă, după
cum se vede, participarea la festival a fruntașilor din școlile de
muzică ale țării, atît a celor din centrele mari cit și a celor din locali-
tățile mici și îndepărtate, a avut în general, și un nivel remarcabil,
relevîndu-se judicioasa alegere a repertoriului și grija pentru o inter-
pretare valoroasă.
Festivalul a permis remarcarea a numeroase talente care, con-
tinuindu-și munca sub îndrumarea unor pedagogi compvtenți. pot
deveni reprezentanți de frunte ai artei noastre muzicale in concur-
surile naționale și internaționale Numărul mare de premii și men-
țiuni acordate elevilor și școlilor — au fost premiali 26 elevi și au
primit diplome de onoare 62 de elevi și 21 de școli de 8 ani și medii
de muzică — sînt o dovadă convingătoare a faptului că invățămintul
nostru muzica) se aCă in plin progres.
S-au afirmat ca adevărate talente elevi ca Ștefan Kerekeș (cL
a VlII-a vioară. Școala medie de muzică din Tg. Mureș). Magda Sirbu
(cl a II-a vioară. Școala medie de muzică din Iași), Valentin Hirsu
(ci. a X-a cello). Rodiră Doroftei (cL a Vl-a vioară) și D. llinca (cL a
V-a pian) — toți de la Școala medie de muzică nr. 1 din București.
Silvia Oprișan (cl. a V-a vioară. Școala medie de muzică nr. 2 din
București). Tiberiu Szasz (cL a IX-a pian) și Teodora Coman (cl. a
Xll-a xilofon) — ambii de ia Școala medie de muzică din Cluj. Angcia
Gâdilă (cl. a X-a vioară) și Cornelia Vasde (cL a VUI-a vioară) —
ambii de ia Școala medie de muzică din Timișoara.
Aprecierea acordată de juriu participanților la festival ■ avut
drept criteriu principal interpretarea realistă, expresivă ți emoțio-
nantă a conținutului de idei și sentimente a lucrărilor p^zentate.
Pe această linie t-a remareat mai ales calitatea deosebită a inter-
pretării elevilor Tiberiu Szasz. Valentin Hirsu ți Angela Gâdilă.
Au existat ți elevi foarte dotați, cu reale posibilități artistice,
dar care au fost îndrumați spre o interpretare de strălucire exte-
rioară. negiijindu-ce astfel aprofundarea conținutului muzical Ar
fi fost de dorit ca în îndrumarea acestora să se îmbine mai armonios
formarea gîndirii muzicale cu dezvoltarea posibilităților de exprimare
tehnică-lnstrumentală. pentru dezvoltarea lor multilaterală
Deși criteriile de selecție a repertoriului au fost mal judicioase
decit în trecut, socotim totuși că nu a existat o suficient de variată
reprezentare a muzicii clasice și preclasice. Intr-o serie de cazuri
alegerea s-a oprit asupra unor piese nesemnificative, care n-au putut
pune în valoare calitățile interpretative ale elevilor. In alte cazuri
au fost alese piese mai grele derft posibilitățile de execuție și înțe-
legere ale acestora. Se știe Insă că nu este recomandabil să se dea
piese prea dificile nici elevilor excepțional datați, căci chiar dacă
ei le-ar putea realiza din punct de vedere tehnic, nu au suficientă
maturitate pentru a le înțelege conținutul.
Programele celor șase recitaluri au relevat faptul că este necesar
să se pună la dispoziția școlilor de muzică mai multă literatură
autohtonă pentru diferitele trepte de dezvoltare muzicală, precum
șt pentru Instrumente de coarde, suflători și formații de muzică de
cameră.
ION DRAGOMIR
inspector principal in Ministerul
lĂvăfâminiuhu
Cțiva elevi și cîteva eleve,
printre care Ileana Cătinean j.
Mariana Sachs, Florin Mateescu
(București) Silvia Humăilă și Ion
Logrea (Cluj) ne-au impresionat
prin prezenta de netăgăduit a
unei personalități artistice, in
nuce, bineînțeles, dar bine mar-
cată, ceea ce dovedește că șco-
lile respective urmăresc cu simț
de răspundere această problemă.
Revelatoare pentru noi, din
acest punct de vedere, a fost
voința manifestă de afirmare
a școlii de coregrafie din Cluj,
care a dat elevilor o vervă plas-
tică, apreciată și de public, la
scenă deschisă, cu aplauze fur-
tunoase și chiar cu ovații. Ada-
gio, variații și coda din bale-
tul „Flăcările Parisului" (prof.
Larisa Șerban) executate spon-
tan, degajat, cu elan, fără să
piardă din grație sau să influen-
țeze siguranța mișcărilor, accen-
tul temperamental din dansul
Esmeraldei (aceeași profesoară)
.Balada haiducească" (prof. Oc-
tavian Stroia), executată într-un
stil meditativ, pătrunsă de o poe-
zie gravă, de un colorit subtil,
ca o planșă de Szatmary, „Lăsa-
ți-ne". încordat și plin de pate-
tism, „La mare", dans linear în-
trucîtva, dar cu destulă lumino-
zitate (prof. Zoltan Szabotai)
constituie momente culminante
ale avîntului artistic ce caracte-
rizează. astăzi, școala coregrafică
din Cluj. Nivelul înalt al tema-
ticii, seriozitatea studiului, inter-
pretarea sugestivă, în general,
elanul în muncă al elevilor și al
profesorilor situează această
școală în rîndul primelor noastre
instituții de artă.
Școala coregrafică din Bucu-
rești își menține liniile sculptu-
rale. nivelul său de gust, măsura
care temperează, dar dă, în ace-
lași timp, siguranță, prestanță
mișcărilor. Stilul sobru, concen-
trat, aș zice intelectualizat, dar
vibrînd de o poezie subtilă, de
un farmec senin al prof. Tilde
Urseanu, în „Pescarul și ondina"
și, mai ales. în gingașul medalion
intitulat vag „Stampă remîneas-
că“ în care învie, într-o formă
elevată, vraja basmului cu cele
trei fete de împărat sau a legen-
dei celor trei zîne și a ciobăna-
șului, „Preludiul și bouree"
(prof. Vasile Marcu), de o vie și
tinerească expresivitate, bijute-
ria plastică intitulată „Păpuși
din Oaș" și mai ales scena de un
farmec misterios, ale prof. Cla-
ra Volini sînt mărturii ale exi-
genței și concepției superioare de
artă ce domină la această
școală.
în ce privește stilizarea dansu-
lui nostru popular, urmărită cu
Expoxiția de artă plastică
La sala Dalles s-au prezentat
numeroase lucrări ale elevilor
din școlile de 8 ani și medii de
artă plastică, dind astfel o ima-
gine amplă a muncii desfășurate
in cadrul acestor școli.
Dintre cele aproximativ 240 de
lucrări expuse se relevă în mod
deosebit cele ale elevilor din
școlile medii de artă din Bucu-
rești, Tg Mureș, Constanța, Iași,
ca și ale celor din școlile de 8
ani de artă din Giurgiu, Roman,
Bacău, Arad și Petroșani, îndru-
mați cu grijă de profesorii lor de
specialitate, acești elevi au pre-
zentat la expoziție lucrări cu o
tematică bogată, inspirată din
viața nouă a patriei noastre
socialiste, din trecutul glorios de
luptă al poporului, din folclorul
rominesc sau din povestirile
științifico-jautastice.
Cu aproape 40 de ani în urmă,
vorbind despre desenele executa-
te de copii, pictorul N. Tonitza
acuza cu vehemență lipsa de în-
drumare sănătoasă a desenului
practicat de aceștia. Expoziția
de desen și pictură din cadrul
celui de al Vl-lea Festival repu-
blican al școlilor și institutelor
de artă confirmă schimbarea ra~-
dicală intervenită în acest do-
meniu. ca rezultat firesc al creă-
rii în ultimii 15 ani a unui nu-
măr însemnat de școli de arte
plastice, răspîndite în 35 de ora-
șe ale țării. Astăzi nu mai întîl-
nim in expoziție asemenea „con-
damnabile exerciții" despre care
Tonitza vorbea eu atita mîhnire.
Elevii școlilor de arte plastice
reflecți in lucrările lor realita-
tea vie pe care o tntîlnesc zi de
ci, redind-o cu un deosebit simț
artistic și, tn același timp, cu
multă spontaneitate. Semnifica-
tive fn acest sens sînt lucrările
intitulate «Spre ogoare0 de Sorin
Dumitrescu, „Floarea soarelui"
— imitație de vitraliu — realizată
de M Dumitrescu ți M. Simio-
nescu. „La vinătoare" — compo-
ziție de mari dimensiuni a lui
perseverență de ambele școli,
- socotim că, deși întrevedem
perspective îmbucurătoare ca la
„Stampă rominească". (prof. Til-
de Urseanu) și la „Joc" și „Dans
muntenesc", (prof. Octavian
Stroia), rămîn încă bogate resur-
se neexplorate pentru o stilizare
curajoasă și atentă.
Colectivele de profesori din
școlile noastre de coregrafie sînt
nu numai organe de execuție ale
unei programe școlare, dar, tot-
odată, inițiatori de metode noi,
căutători de formule inedite, or-
gane de concepție și de teoreti-
zare în domeniu) coregrafiei.
în ce privește reflectarea ac-
tualității contemporane în preo-
cupările școlilor noastre coregra-
fice, așteptăm pași mai hotărîți.
PETRE DRĂGOIESCU
Irina Brecher — București
Marin State, „Termocentrala
Grozăvești” de Alexandru Bălan,
„La expoziție" de Daniela Scho-
bel, „Atleții" de Dumitru Pătrui-
că, „Peisaj citadin" de Constan-
tin Darovici, toți elevi ai Școlii
medii de arte plastice din Bucu-
rești. De asemenea, se remarcă
prin tematică și realizare lucră-
rile „Treieriș", compoziție de Ist-
van Petrovits, „Uzina" de Tibor
Fazakas, „Complex industrial"
de Karoly Kadar, elevi la Școala
medie de artă din Tg. Mureș,
„Pregătiri pentru 1 Mai“ de Iri-
na Dascălu (Bacău), „Culesul po-
rumbului” de Maria Chirilov
(Tulcea), „Cules de fructe" de
Mihaela Ghelmez (Giurgiu),
„Construcții noi în orașul meu"
de Gheorghe Mazilu (Tr. Seve-
rin), „Bărci pescărești" de Delia
Beiu (Iași), „Peisaj de iarnă" de
Petru Diaconu (Iași), „Peisaj în
port" de Cornel Radu (Galați),
ța), „Oțelarul", sculptură de Du-
mitru Cușa (Constanța), „Filatoa-
rea", sculptură de Antoaneta Du-
mitru (Constanța). „Peisaj în
port" de Cornel Radu (Galați),
„Copilărie fericită" de Doina
Stancu (Timișoara).
Privind expoziția în ansamblu
se poate afirma cu certitudine
că din punct de vedere al conți-
nutului tematic și al nivelului
artistic lucrările expuse sînt net
superioare celor prezentate în
cadrul festivalurilor precedente.
Se constată totuși existența în
continuare a unor deficiențe în
domeniul dezvoltării artelor de-
corative ți aplicate, care sînt încă
insuficient reprezentate.
Sintem convinși că observațiile
juriului, ca și schimbul de expe-
riență între profesori prilejuit
de cel de al Vl-lea festival vor
determina curînd un și mai pu-
ternic avînt al activității în șco-
lile de arte plastice.
Lector univ.
N1COLAE FILO TE AN U
Anton Diaconu — Iași
Silvia Oprișan — București
Mariana lomță — București
PAGINA 2
care este vorba în aceste
articole
nu sînt mișcări oscilatorii oare-
care, ci un anumit fel de mișcări
modul de tratare
o predă, desigur
reduce cu nimic
țifică. In sfîrșit,
a temei pe care
însă că fără a
rigoarea știin-
profesorul e o-
Prof. J. HIRȘZON
Bacău
Problemele discutate mai sus
fac să se nască și alte întrebări
bligat să se abată de la textul
manualului, și chiar să atragă
atenția elevilor asupra acestui
fapt, dacă e convins că în manual
s-a strecurat o eroare științifică.
UiUf»
Răspuns la unele obiecții
si cîteva
propuneri


în ultimul timp, în presă au
început să fie dezbătute o serie
de probleme referitoare la con-
cordanța între programa școlii
medii de cultură generală și ce-
rințele concursului de admitere
in învățămîntul superior. Proble-
ma mi se pare deosebit de inte-
resantă și actuală și pentru spe-
cialitatea în care lucrez — chi-
mia — întrucît experiența pe
care am acumulat-o asistînd la
numeroase examene de maturi-
tate și concursuri de admitere in
invățămîntul superior mi-a ară-
tat că și în acest domeniu există
încă destule carențe.
Se obiectează uneori că la con-
cursul de admitere de la facultă-
țile de chimie industrială, de pil-
dă. candidatii sînt examinați în
mod prea detailat asupra celor
Învățate in școala medie, că li se
rere
nare
nare
foarte mult. Sint însă de pă-
că fără o asemenea exami-
nu este posibilă o selecțio-
corespunzâtoare nevoilor
învățămîntului superior și, în ul-
tima instanță, cerințelor meseriei
pentru care vor fi pregătiți vi-
imirii studerrți.
Pentru ca absolvenții școlii
medii să poată face față tuturor
cerințelor, este necesar ca cel pu-
in ultima clasă a școlii medii ei
Ta fie orientați spre un studiu
mai adîncit al cunoștințelor de
chimie. Se poate presupune cu
destulă siguranță că un candidat
Ia concursul de admitere în fa-
cultatea de chimie industrială s-a
hotărît pentru profesiunea res-
pectivă datorită faptului că are
oarecari înclinări pentru studiul
chimiei. Rolul profesorului de
specialitate este să cultive și să
încurajeze cu pricepere aceste
incftnări, orientîndu-1 pe elevul
respectiv să consulte culegeri de
probleme și cărți care se adresea-
ză acestei categorii de absolvenți
într-unul din numerele trecute
ale „Gazetei învățămîntului", în
articolul „La fizică, în clasa a
XI"-a, de St. Fătulescu, se pro-
nea ca în predarea ecuației
rîiș^.rii oscilatorii armonice să se
pornească de la înregistrarea gra-
fică a acesteia, pentru a se ajunge
apoi la expresia ei analitică.
Firește, este bine ca legile ge-
nerale ale fenomenelor să fie de-
duse din observarea nemijlocită
a realității — bineînțeles cu con-
diția ca aceasta să ne permită sta-
bilirea certă și univocă a acestor
legi. Trebuie să constatăm însă că
metoda propusă în articolul la
care ne referim nu ne dă certitu-
dinea că elongația în mișcarea
oscilatorie a pendulului este dată,
în adevăr, de relația y = A sin Kt.
Curba înregistrată în felul arătat
reprezintă desigur o sinusoidă,
dar certitudinea că așa este o
avem nu din experiența descrisă,
ci din faptul că relația y = A sin
Kt a fost demonstrată anterior
prin raționament matematic. Dacă
n-am fi dobîndit anterior aceas-
tă certitudine, n-am fi putut să
scriem — numai ținînd seama de
forma curbei înregistrate —
ecuația de mai sus, căci nu orice
curbă avînd aproximativ forma
celei obținute prin înscrierea os-
cilațiilor pendulului este neapărat
o sinusoidă. Metoda descrisă în
articol este deci bună ca mijloc
de verificare aproximativă în la-
borator, ea nu poate însă înlocui
demonstrația rațională, care este,
în cazul de față, singurul mijloc
de a stabili în mod incontesta-
bil adevărul.
Pe de altă parte, autorul arti-
colului citat greșește, după păre-
de școală medie. Așa, de pildă,
în Editura didactică și pedagogi-
că a apărut, în 1953, o culegere
de probleme de chimie pentru
școala medie care mi se pare co-
respunzătoare cerințelor con-
cursului de admitere. De aseme-
nea, chimia generală de A. Mari-
nescu și alții mi se pare utilă ean-
didatilor facultăților tehnice cu
profilul chimie. In pregătirea vi-
itorilor studenti trebuie să se ți-
nă seama și de faptul că chimia
folosește — și va folosi și mai
larg în viitorul apropiat — un a-
parat fizic și matematic foarte
dezvoltat. De aceea, candidaților
li se cere să cunoască deopotrivă
aceste trei discipline — temelia
pe care se sprijină întreaga pre-
gătire a inginerului chimist.
Privind lucrurile prin prisma
acestei necesități, aș vrea să sem-
nalez și cîteva neajunsuri ale
programei concursului de admi-
tere. Bunăoară, cunoștințele din
partea introductivă a programei
nu sînt corelate cu cunoștințele
de fizică, In primul aliniat de
exemplu se prevede „noțiunea de
element chimic in concepția chi-
miei moderne" (broșura M.I.,
1963, pag. 168). Nu văd aici locul
potrivit al acestei chestiuni deoa-
rece, atit timp cît nu se cunoaște
noțiunea de izotop, nu se poate
da o definiție directă noțiunii de
element chimic. De asemenea, u-
neori se constată încălcări ale
logicii și orînduirii firești a cu-
noștințelor. De pildă, cunoștințe-
le privitoare la structura atomu-
lui figurează la sfîrșitul capito-
lului de chimie anorganică a pro-
gramei, în timp ce în prima par-
te a acestui capitol sînt incluse
elementele cu caracter metalic
și caracter metaloidic.
E de mirare, apoi, că deși ma-
nualele de școală medie dau no-
țiuni despre nomenclatura și sim-
rea mea, atunci cînd atribuie ma-
nualului de fizică pentru clasa a
Xl-a „vina“ de a deduce mișca-
rea oscilatorie armonică din pro-
iectarea pe diametrul cercului a
unei mișcări circulare uniforme.
Acest procedeu n-a fost „inven-
tat" de autorul manualului, ci e
folosit în toate lucrările elemen-
tare de fizică pentru determina-
rea legilor mișcării oscilatorii ar-
monice. Și desigur că nu e nici o
greșeală aici : deși este o știință
eminamente experimentală, fizica
folosește deopotrivă și raționa-
mentul matematic pentru a de-
monstra cu certitudine legile a-
numitor fenomene. Este adevărat
că, dedueîndu-se prin calcul re-
lația y = A sin <> t, sensul fizic al
pulsației nu apare tocmai clar
în cazul oscilației pendulului. Dar
perioada oscilației este o noțiune
foarte ușor de înțeles și legarea
pulsației de perioadă face ca și
aceasta să poată fi înțeleasă.
Desigur că ar fi foarte bineve-
nită o metodă care să ne ducă la
găsirea legilor mișcării armonice
pornind de la observarea directă
a fenomenului, cu condiția însă
ca metoda respectivă să nu păcă-
tuiască din punctul de vedere al
rigorii științifice. Nici un consi-
derent cu caracter metodic nu
poate justifica însă o lipsă în pre-
cizia demonstrației.
Și cred că ar mai fi de făcut
și altă observație. în articolul la
care ne-am referit, ca și în alte
articole cu aceeași temă, se folo-
sește termenul „mișcare oscila-
torie", deși fenomenele despre
bolistica chimică, programa
concurs nu rezervă nici un loc
cestor noțiuni, care reprezintă
fapt alfabetul chimistului.
de
3-
de
Cred că, în legătură cu teoria
atomo-moleculară, ar trebui să se
prevadă în programă și legea
no-
în-
pot
mai
ba-
proporțiilor echivalente ca și
țiunea de echivalent gram,
trucît fără aceste noțiuni Yiu
fi înțelese legile electrolizei,
ales legea a doua, care stă la
za rezolvării tuturor problemelor
de electroliză.
De asemenea, socotesc că pro-
grama nu asigură o succesiune
logică Tn prezentarea sistemului
periodic, a valenței și a calcule-
lor chimice. în mod normal, no-
țiunea de valență (în forma ei
inițială), și calculul chimic, ca și
structura atomilor, de altfel, ar
trebui să fie prezentate înaintea
sistemului periodic. Faptul că în
programă lucrurile nu stau așa
determină alte neajunsuri. Mă
întreb, de exemplu, cum vor pu-
tea fac-e candidații legătura din-
tre proprietățile și structura di-
feritelor elemente și combinații
din moment ce studiază capitolul
despre structura atomului și nu-
cleului de-abia la sfîrșitul mate-
riei. Rezultă clar că, în situația
existentă, structura atomului se
studiază ca un scop in sine și nu
ca un instrument de cunoaștere
a proprietăților elementelor și a
combinațiilor chimice.
Toate aceste neajunsuri îngre-
unează mult pregătirea candida-
ților pentru concursul de admite-
re. De aceea consider că progra-
ma actuală de concurs trebuie
îmbunătățită
strîns corelată
fizică.
și, firește, mai
cu programa de
T. MARCULEȚIU
Cont, ing.
Prodecan al Facultății de chimie
industrială de la Institutul
politehnic din București
oscilatorii și anume mișcări osci-
latorii armonice. Se vădește aici
nu propriu-zis o greșeală științi-
fică, ci o lipsă de precizie : se face
uz de un termen corespunzător
unei noțiuni cu sfera mai largă
decît cea a noțiunii luate în dis-
cuție. Această insuficientă pre-
cizie ar trebui pusă în legătură,
cred, cu o oarecare lipsă de pre-
cizie a manualului de clasa a
Xl-a. E drept că manualul face
distincție între noțiunea de miș-
care oscilatorie și cea de mișcare
armonică și dă definiția fiecăreia
din ele. Totuși, din textul manua-
lului nu rezultă precis care este
raportul dintre sferele celor două
noțiuni ; dacă profesorul nu le-ar
da explicații lămuritoare, elevii
nu s-ar putea lămuri cîtuși de
puțin dacă, în afară de mișcările
armonice, mai există și alte miș-
cări oscilatorii și care sînt, mă-
car în principiu, caracteristicile
acestora. Ar fi deci de dorit ca
manualul să consacre măcar o
pagină oscilațiilor nearmonice.
S-ar putea da ca exemplu osci-
lațiile scoarței pămîntcști în
timpul unui cutremur sau mișca-
rea unui piston de mașină termi-
că, s-ar putea prezenta înregis-
trările grafice realizate cu apara-
tele pentru electrocardiograme,
care exprimă grafic variația în
funcție de timp a elongației în-
tr-o oscilație nearmonică ș.a.m.d.
Această lipsă a manualului, ca și
lipsa corespunzătoare a progra-
mei de învățămînt, pot fi însă
ușor înlăturate la o viitoare
ediție.



Experiențe de chimie efectuate în laboratorul Școlii nr. 110 din
Capitală.
De exemplu : este oare indicată,
din punct de vedere metodic,
tratarea în clasă a unor teme din
fizică — sau din alte materii —
în mod original, cu totul inde-
pendent de modul de tratare fo-
losit de manual ?
Dacă fiecare profesor ar trata
diferitele teme din programa de
învățămînt fără să țină seama de
manual, atunci care mai e utilita-
tea manualului ? Pe de altă par-
te, dacă se recomandă respectarea
ordinei și a modului de tratare
din manual, înseamnă aceasta că
profesorul este obligat să nu se
abată niciodată de la ele ? Iată
cîteva întrebări care ar merita
să fie discutate mai pe larg.
Desigur, profesorul este obligat
să respecte cit mai fidel progra-
ma de învățămînt. Abaterile sînt
permise numai în anumite îm-
prejurări. foarte bine cîntărite.
De exemplu, profesorul își poate
îngădui să neglijeze unele pagini
din manual dacă acestea tratea-
ză chestiuni de detaliu, lipsite de
importanță, a căror studiere ar
răpi un timp ce s-ar putea folosi
mai bine pentru adîncirea unor
probleme de bază. Profesorul are
obligația de a completa manualul
cînd constată că acesta nu lămu-
rește suficient o problemă. De
asemenea, el poate simplifica

Bunăoară, în manualul de fizică
pentru clasa a X-a fluxul mag-
netic este definit ca totalul linii-
lor de forță ce străbat o suprafa-
ță perpendiculară pe direcția li-
niilor de forță. Cuvîntul „perpen-
diculară" este greșit introdus : el
îngustează în mod necorect sfera
noțiunii de flux, căci fluxul
străbate și suprafețe care sînt
oblice față de liniile de forță.
în general, însă, scopul pentru
care se tipăresc manuale — și în
prezent se pun în mîna elevilor
manuale tot mai bine întocmite
— nu este atins dacă profesorii
îl ignorează. Mai sînt profesori
care în tratarea unei teme impor-
tante, ce necesită' raționamente
mai complicate, adoptă o metodă
de expunere cu totul diferită de
cea a manualului, fără ca aceasta
să constituie o simplificare sub-
stanțială a celei din manual. Cum
este și firesc, în asemenea împre-
jurări elevii sînt derutați : atlîn-
du-se în fața a două expuneri
diferite — una în manual și alta
pe maculator, notată de ei după
explicațiile profesorului — nu
știu pe care din două s-o folo-
sească. Adesea unii se decid să
le studieze pe amîndouă și. deci,
munca lor e dublă.
Discuțiile care se desfășoară
tot mai larg în prezent cu privire
la conținutul și metodele predă-
rii au tocmai menirea să clarifice
o serie de lucruri încă neclarifi-
cate, ele ducînd la concluzii care
vor putea folosi atît elaborării
noilor programe și manuale, cît
și profesorilor în munca lor la
clasă.



W 1

PAGINA 3
Din activitatea directorului
Cu profesorul


Te întîmpină, de cum in-
tri in școală, priviri res-
pectuoase de copii, o at-
mosferă serioasă de mun-
că ? Iți atrag luarea aminte
lecțiile vii și atractive, de
o ținută științifică irepro-
șabilă, laboratoarele atent
organizate, mecanismul bi-
ne pus la punct al activi-
tății întregului colectiv de
■elevi și profesori ? Atunci,
fii sigur : școala este con-
dusă de o mină pricepută
și harnică, de un pedagog
competent și pasionat pen-
tru problemele, pe cit de
•complexe pe atît de fru-
moase. ale instruirii și e-
ducârii tineretului. Căci în
primul rind de felul de a
munci al directorului de-
pinde calitatea procesului
de învățămînt din școală
Sînt multe căile prin
'care cadrele de conducere
din școli pot cunoaște via-
ța din unitățile lor în toată
plinătatea ei. pot controla
și îndruma cu eficacitate
pe cei chemati să se ocupe
de educația și instruirea e-
levilor.
Participarea la lecții
— bun mijloc
de control,
de îndrumare
Fiecare director este o-
bligat, după cum"se știe,
să asiste săptămînal la un
anumit număr de lecții.
Participarea la lecții îi pu-
ne la dispoziție un bogat
material faptic care il a-
jută să cunoască bine con-
ținutul activității profeso-
rilor și, pornind de la a-
ceastă cunoaștere, să diri-
jeze strădaniile colectivului
pedagogic pe făgașul cel
mai bun.
Stă în putința directoru-
lui să controleze în muncă
pe fiecare membru al co-
lectivului, să dea indicații
concrete în orice comparti-
ment al activității la cla-
să ? într-o scrisoare adre-
sată redacției noastre, un
cititor din Rm. Sărat se
declară sceptic în acest
sens, exprimîndu-și con-
vingerea că directorul nu
poate avea competența ne-
cesară unui control de ca-
litate asupra predării tu-
turor obiectelor de învă-
țămînt. Avînd o anumită
specialitate, cel mult două
— scria acest cititor — di-
rectorul va putea să facă
aprecieri numai în cazul
colegilor de aceeași pregă-
trie cu dînsul. Precum se
vede, cititorul nostru a
pierdut din vedere mai
multe elemente esențiale
în această problemă. Din-
tre ele am vrea să amin-
tim, în primul rînd. obli-
gația directorului de a se
pregăti minuțios pentru
orice lecție la care inten-
ționează să asiste. Pentru
că, așa cum profesorul nu
poate intra în clasă fără să
reflecteze asupra celor ce
are de predat, nici direc-
torul nu poate proceda la
un control fără să se fi pus
mai dinainte în temă, fără
să se fi familiarizat cu pro-
blemele lecției.
Ce i se cere pentru aceas-
ta ? Cum e și firesc, înain-
te de toate să cunoască su-
biectul lecției. Planul ca-
lendaristic pentru obiectul
și clasa care îl interesează
îl vor ajuta să tragă con-
cluzii despre ritmul în care
este parcursă materia, să
stabilească întîrzierile sau
depășirile. Este de la sine
înțeles că directorul este o-
bligat să cunoască și ce-
rințele programei în legă-
tură cu lecția la care își
propune să asiste, ale capi-
tolului în care se încadrea-
ză ea. Foarte important
este ca directorul să citeas-
că din manual lecția „la zi"
și cea care urmează a se
preda (și la nevoie lecțiile
cu care acestea se înlănțu-
ie). Consultarea metodi-
cilor, care îl introduc în
problemele predării obiec-
tului respectiv este de a-
semenea, de dorit. Desigur
că, atunci cînd asistă la
lecțiile unui profesor, di-
rectorul trebuie să aibă o
idee generală privind situ-
ația la învățătură a elevi-
lor acestuia.
In școlile mai mari, di-
rectorul este ajutat în
munca sa de directorii ad-
juncți. De obicei, sînt nu-
mite în colectivul de condu-
cere cadre didactice de
specialități diferite. Atunci
cînd directorul crede că
lecția la care va asista ri-
dică probleme mai grele
decît cele pe care le-ar pu-
tea sesiza singur, cu toată
pregătirea prealabilă pen-
tru asistență, poate intra
în clasă împreună cu direc-
torul adjunct care este în
specialitate, sau cu respon-
sabilul comisiei metodice.
Astfel el poate să asigure
permanent un control ca-
lificat, îndrumarea poate f’
adîncită pe baza unei chib-
zuințe colective.
Nu este bună orientarea
acelor directori care se so-
cotesc răspunzători numai
de modul cum decurge pre-
darea la disciplinele înru-
dite cu specialitatea lor și
în consecință asistă numai
Ia aceste obiecte, celelalte
fiind trecute în seama di-
rectorilor adjuncți în func-
ție de specialitatea acesto-
ra. Acest punct de vedere
îl pune pe director în si-
tuația să „cunoască" numai
din auzite ceea ce se petre-
ce Ia anumite ore. să a-
precieze munca unor pe-
dagogi din constatările al-
tora, din punctul acestora
de vedere. Numai contro-
lul direct, cunoașterea ne-
mijlocită a muncii la clasă
vor da directorului posibi-
litatea să cunoască bine ac-
tivitatea colectivului, să a-
precieze just meritele în-
vățătorilor și profesorilor,
pentru a-i putea așeza fără
greș la locul meritat în
scara valorilor din școală.
Pe de altă parte este pri-
vită uneori superficial o-
bligația directorului ad-
junct de a ajuta la contro-
lul și îndrumarea procesu-
lui instructiv-educativ, se-
condînd pe director Ia une-
le lecții și efectuînd singur
un număr de asistențe. La
Școala medie din Predeal,
de exemplu, directorul ad-
junct Ion Strat nu a făcut
nici o asistență la clasă în
tot trimestrul I, pe motiv
că s-a ocupat numai de re-
zolvarea unor probleme ad-
ministrative. Faptul a fost
pe drept cuvînt criticat de
secția de învățămînt.
Alături de celelalte for-
me de control — cum sînt
chestionarea orală (ce se
realizează de obicei în pri-
mele zece minute ale lecției
în înțelegere cu învățăto-
rul sau profesorul clasei),
lecțiile speciale de control
(organizate de director pen-
tru verificarea cunoștințe-
lor dintr-un anumit capi-
tol), studierea materialului
documentar (de exemplu, a
caietelor de teme pentru a-
casă ale unui grup de elevi
sau ale întregii clase, a ex-
temporalelor, tezelor, ca-
ietelor de notițe), etc. asis-
tentele la lecții asigură cu-
noașterea în fond a muncii
la clasă. Tocmai de aceea
ele nu pot lipsi din siste-
mul de lucru al directoru-
lui și trebuie privite cu
toată răspunderea.
Se întîmplă însă nu o
dată să auzi pe cite un di-
rector spunînd, înainte de
a suna de intrare : „La ce
profesor să merg ? Poate
Ia lonescu. Nu, am mai fost
la el. Poate la Popescu. Nu,
și la el am fost de curînd.
Poate Ia Petrescu... A I La
dumneata am să asist" —
îl scoate pe director din în-
curcătură prezența mai a-
propiată a unui coleg și
sunetul ascuțit al clopoțe-
lului. Ce dovedește aceas-
ta ? Că directorul nu a re-
flectat cît de cît în preala-
bil asupra asistentelor pe
care le are de făcut. De a-
ceea. nici nu e de mirare
că după oră, Ia „analiza"
pe care o face lecției, nu
se oprește decît la unele
probleme de metodică —
și anume, la cele valabile
pentru toate obiectele de
învățămînt — că expediază
totul prin cîteva considera-
ții superficiale și îngădui-
toare.
Scena aceasta — pe care
nu o dată am întîlnit-o în
școli — mai arată șj faptul
că directorul își face asis-
tentele la întîmplare. De
ce nu este bună această
practică ? Realitățile mun-
cii din școală cer ca în une-
le perioade directorul să
urmărească în mod deose-
bit munca anumitor cadre
didactice (bunăoară, a ce-
lor tinere sau nou venite
în școală), anumite aspecte
ale predării unor discipli-
ne (de exemplu, cum se
realizează educația comu-
nistă a elevilor în preda-
rea unor obiecte de învă-
țămînt). In același timp,
fiecare profesor și învăță-
tor trebuie vizitat la clasă
de cîteva ori pe trimestru.
Unii din ei la intervale mai
scurte (în funcție de lip-
surile- pe care Ie au), alții
la intervale mai lungi. Este
limpede că improvizația,
inspirația de moment nu
pot duce la împlinirea a-
cestor cerințe. De aceea se
recomandă o planificare a-
tentă a asistențelor la cla-
să. Se cere ca în fiecare
trimestru directorul să sta-
bilească obiectivele, pro-
blemele mari pe care le
va urmări în controlul pro-
cesului instructiv-educativ
și, în funcție de aceasta,
să fixeze disciplinele ce vor
sta în primul plan al a-
tenției lui, profesorii la
care va asista mai mult.
Un plan săptămînal al a-
sistențelor, o evidență a
lor pe profesori, pe obiec-
te de învățămînt și pe
clase îl vor ajuta pe direc-
tor să controleze în amă-
nunțime predarea, ținînd
seama de realitățile din
școala lui.
Caietul de asistențe
Intre filele scrise cu
grijă ale caietului în care
directorul consemnează ob-
servațiile Iui la lecții gă-
sești înserate, în toată au-
tenticitatea lor. aspecte
din cele mai semnificative
ale activității profesorilor.
Răsfoim caietul de asis-
tență al tovarășei Ioana
Irimie, directoarea Scolii
generale de 8 ani nr. 5 din
Brașov. Aici directoarea
notează de fiecare dată
ziua în care a efectuat a-
sistența, clasa, disciplina și
profesorul, subiectul lec-
ției și obiectivul urmărit
în cursul asistenței. Ur-
mează apoi comentariile pe
marginea desfășurării lec-
ției : observații privind
conținutul acesteia și me-
todele folosite de profesor,
concluziile ce se desprind
Tov. Maria Săvulescu, directoarea Școlii medii „Ion Creangă" din Capitală, discută cu
proi. Nicolae Neguiescu, responsabilul comisiei metodice de istorie, calitatea unei lcc;li_
în legătură cu activitatea
lui, sarcinile ce sînt de în-
deplinit în vederea gene-
ralizării în școală a meto-
delor bune sau în vederea
lichidării lipsurilor. Din loc
în loc, sublinieri cu roșu.
In dreptul unora, cîte o
însemnare scurtă : „Pentru
darea de seamă".
— Caietul de asistențe —
ne spune tovarășa Irimie
— este o adevărată oglindă
a muncii din școală. Fără
el mi-ar fi imposibil să a-
nalizez în detaliu lecțiile
la care asist și deci să a-
jut în mod substanțial ca-
drele didactice. Și încă ce-
va : revederea lui cu pri-
lejul analizelor de sfîrșit
de trimestru, sau de sfîr-
șit de an, îmi este absolut
necesară. Cum aș putea alt-
fel să ilustrez cu fapte vii,
convingătoare, afirmațiile
pe care le fac ?
în felul Iui caietul de a-
sistențe al directorului este
și o oglindă a modului cum
se orientează el însuși în
munca lui, arătînd ce pro-
bleme îi rețin cu deosebire
atenția. Foarte edificator
în acest sens este caietul
tovarășei Maria Săvulescu,
directoarea Școlii medii
„Ion Creangă' din Bucu-
rești. Ce-și notează și, deci,
ce urmărește în cursul a-
sistențelor ei directoarea a-
cestei școli ? în primul
rînd, dacă a fost asigurat
caracterul științific al pre-
dării, dacă profesorul a
fost preocupat de forma-
rea concepției materialist
dialectice, a gîndirii mar-
xiste a elevilor. Apoi, dacă
atît în verificare cît și în
predarea cunoștințelor noi
sînt subliniate problemele
importante ale lecției, da-
că se acordă atenția nece-
sară fixării, dacă aceasta
este o repetare a noilor cu-
noștințe sau o evidențiere
a esențialului. Notele din
caietul de asistențe al tov.
Săvulescu dovedesc grija
ei pentru modul în care
profesorii cultivă gîndirea
logică a elevilor, pentru
metodele prin care sînt a-
jutați aceștia să înțeleagă
problemele (și aceasta în
cazul tuturor lecțiilor, chiar
și al acelora de desen), să
evite însușirea mecanică,
bucheristă a cunoștințelor.
Instrument prețios de
muncă pentru director și
de verificare a calității în-
drumărilor pe care acesta
le dă, a sensului în care
orientează el procesul in-
structiv-educativ, a măsu-
rii în care se preocupă de
activitatea la clasă etc. —
caietul de asistență trebuie
completat cu grijă și pri-
vit ca un document im-
portant al activității din
școală.
★
„Directorul nu poate
asigura un control de cali-
tate — remarca tov. Elena
Georgescu, șefa secției de
învățămînt a orașului Bra-
șov— îndrumări valoroase,
o bună orientare procesu-
lui instructiv-educativ, de-
cît dacă este un bun cu-
noscător al problemelor
pedagogice. Iată de ce dăm
o atenție deosebită pregă-
tirii cadrelor conducătoare
din unitățile noastre de
învățămînt, de ce ne preo-
cupăm cu stăruință de in-
formarea directorilor asu-
pra experienței înaintate
din școli".
Un plan anume întocmit
al secției de învățămînt
prevede felurite acțiuni
în sprijinul directorilor :
schimburi de experiență,
referate pe cele mai di-
verse probleme ale muncii
de conducere (un accent
deosebit punîndu-se pe
controlul și îndrumarea
procesului instructiv-edu-
cativ), analiza unor caiete
de asistențe, a unor pla-
nuri de muncă și a altor
documente. O asemenea
preocupare poți găsi și la
alte secții de învățămînt.
Schimburile de experiență
și dezbaterile pe probleme
privind metodica organiză-
rii și desfășurării asisten-
telor la ore sau măsurile
ce trebuie luate de direc-
tori pentru ridicarea nive-
lului Ia învățătură, organi-
zate în regiunile Iași, Hu-
nedoara, Ploiești etc. au
ajutat la mai buna orien-
tare a colectivelor de con-
ducere, la îmbunătățirea
stilului lor de muncă.
Este necesar ca acțiunile
organizate în sprijinul di-
rectorilor de școli să fie
cît mai bine organizate :
schimburile de experiență
să Ie dea prilejul de a cu-
noaște școlile cu cele mai
bune rezultate, materialele
documentare ce li se in-
dică spre consultare să fie
cu adevărat valoroase, iar
studierea lor să fie urmată
de o analiză în colectiv, cu
prilejul căreia inspectorii
să sublinieze elementele
demne de reținut, de pre-
luat. O deosebită atenție
trebuie dată referatelor ce
se susțin în ședințele cu
cadre conducătoare din
școli, așa îneît acestea să
popularizeze adevărata ex-
periență înaintată din
ion sau din oraș, să o ex^
plice în lumina tezelor pe-
dagogiei științifice. Și încă
ceva : nu aduc prea mari
foloase — de fapt nu aduc
nici un folos — refera-
tele care discută în gene-
ral problemele, care iro-
sesc timp și forțe pentru a
demonstra lucruri de toți
știute, care nu vizează de-
cît tangențial sarcinile di-
rectorilor sau tratează
teme ce intră în compe-
tența consiliului pedago-
gic, a comisiilor metodice
sau a cercurilor pedago-
gice. E foarte îndoielnic,
de exemplu, ca directorii
să cîștige ceva în urma
audierii unor referate ca :
„Importanța și sarcinile
activității metodice în
munca de instruire și edu-
care a tinerei generații*
sau „Colaborarea cu fami-
lia — cheia succeselor la
învățătură" și altele de a-
cest gen prezentate în
unele ședințe cu per*
Iul de conducere din școli^^
Este însă limpede că di-
rectorul nu se poate limita
doar la ajutorul pe care îl
primește de la secția de
învățămînt, cu prilejul in-
specțiilor sau al ședințelor
la care este invitat. Studiul
individual este pentru di-
rector — ca și pentru pro-
fesori și învățători — de o
necesitate vitală, el ofe-
rind posibilități largi pen-
tru adîncirea problemelor,
pentru o informare mai
amplă, mai variată, la zi.
Să nu treacă o zi în care
directorul să nu lucreze
„cu cartea". Să nu-i scape
nici o lucrare nou apărută
de literatură pedagogică,
să fie la curent cu tot ce
este nou în domeniul be-
letristicii și al științei.
Aprofundarea cărților
cere desigur timp, pe care
directorul îl poate dobîndi
dacă își planifică atent
munca din școală, dacă
știe să folosească bine
timpul liber. Secțiile de
învățămînt îl pot ajuta, de
asemenea, solicitîndu-i
serviciile în afara școlii cu
mai mult discernămînt,
avînd grijă să nu-1 încarce
cu sarcini.
Director de școală tre-
buie să fie un om cult
și bine pregătit, pentru că
numai un asemenea om va
putea să orienteze just în-
treaga activitate din școa-
lă, se va putea face stimat
și apreciat de întreg colec-
tivul cu care lucrează.
STELA PREDESCU
PAGINA 4
t
TEHNICA MODERNA
Autoinstruirea programată și
mașinile de învățat urmăresc
aplicarea în procesul instructiv-
educativ, respectiv în munca
profesorului, a avantajelor pe
care le oferă activității produc-
tive diviziunea muncii prin fo-
losirea mijloacelor tehnice per-
fecționate. Se consideră că dato-
rită lor, profesorul poate cîștiga
mult timp prin înlăturarea ruti-
nei migăloase a exersării și re-
petării cunoștințelor, iar elevul
poate dobîndi un „colaborator"
care să-I stimuleze și să-1 con-
troleze permanent în etapa pre-
gătirii individuale. De asemenea,
se socotește că prin folosirea
mașinilor de învățat se înles-
nește controlul „randamentului"
elevilor, pot fi reduse examină-
rile efectuate de profesor prin
mijloacele tradiționale și, în
același timp, se asigură infor-
marea acestuia asupra nivelului
cunoștințelor fiecărui elev :r.
parte și, deci, posibilitatea orga-
nizării în mod corespunzător a
procesului de instruire.
O a doua premisă de la care
s-a pornit în experimentele pri-
vind introducerea mașinilor de
învățat este faptul că acestea
pot fj adaptate la ritmul m care
își însușește cunoștințele fiecare
elev. Intr-adevăr, ritmul de lucru
al mașinii, care poate fi și foarte
rapid, încetinește atunci cînd
este nevoie, ea dînd dovadă de o
„răbdare" inepuizabilă și repe-
tînd în funcție de necesități pre-
zentarea noțiunilor insuficient în-
țelese.
Primele încercări de a intro-
duce mașinile dc învățat datea-
ză încă de la începutul deceniu-
lui al treilea al secolului nostru,
fiind anterioare experiențelor pri-
vind introducerea televiziunii în
școală. Faptul este explicabil dacă
ținem seama că aceste prime ma-
șini de învățat — al căror prin-
cipiu de construcție este folosit
într-o măsură și la unele tipuri
experimentate recent — nu erau
decît niște dispozitive mecanice
de genul mașinilor simple de cal-
culat, a căror construcție nu com-
portă deosebite greutăți. După
cîțiva ani mașinile de învățat au
fost însă părăsite, datorită rezul-
tatelor contradictorii obținute și
marelui procent de cazuri în care
dădeau greș. Timp de aprope
trei decenii
există vreo
fi utilizate
țămînt.
In ultimi
s-a considerat că nu
perspectivă de a mai
în procesul de învă-
zece ani însă — cînd,
datorită pătrunderii largi a me-
todelor matematice în domeniul
majorității celorlalte științe, s-a
pus problema programării învă-
țămîntului — s-a revenit Ia ideia
utilizării mașinilor de învățat, de
data aceasta în cadrul procesului
de autoinstruire programată.
Primele mașini de învățat de
construcție mecanică, a căror u-
tilizare — în modele bineînțeles
perfecționate — este susținută și
astăzi de cîțiva reputați psiho-
logi, nu comportă dificultăți deo-
sebite de construcție. In fapt,
mașina este astfel alcătuită incit
permite mișcarea mai rapidă sau
mai încetinită, cu ajutorul unor
butoane, a unui cilindru prin
fața a două ferestre paralele. In-
tr-una dintre ferestre apar succe-
siv fișe
în scris
învățate
rificare.
pe care sînt
noțiunile ce
notate
trebuie
și întrebările de ve-
In cealaltă fereastră
se mișcă, concomitent cu fișele, o
bandă pe care elevii își scriu răs-
punsurile. Mașina continuă să
funcționeze numai după înscrie-
rea răspunsului elevului, conco-
mitent cu care apare și soluția
cel ce învață
avînd
corectă,
astfel
posibilitatea să verifice
dacă cele scrise de el corespund
acestei soluții. Avantajul acestui
dispozitiv față de utilizarea unor
simple foi la care partea cuprin-
zînd răspunsurile este acoperită
și dezvăluită treptat îl constituie
faptul că se împiedică sărirea
peste unele întrebări sau consul-
tarea anticipată a răspunsurilor.
Totuși, fără perfecționările aduse
în ultimul timp, dintre care e-
sențială este înlocuirea fișelor cu
texte prin proiectarea unor mi-
crofilme, dispozitivul descris mai
sus nici nu poate fi considerat
propriu-zis ca o mașină.
Experiențele privind utilizarea
acestui dispozitiv, desfășurate in
ultimul timp intr-o serie întreagă
de țări, printre care și țara noas-
tră, dau uneori rezultate specta-
culoase, asigurînd un ritm rapid
în însușirea de către elevi a a-
numitor cunoștințe. Ele sînt însă
limitate de doi factori esențiali
pentru fundamentarea științifică
a oricărei metode de instruire. Se
pune în primul rînd problema di-
ficultăților privind elaborarea u-
nui program judicios de studiu
cu ajutorul mașinilor și, mai ales
se resimte lipsa unei fundamen-
III. AUTOINSTRUIREA PROGRAMATA
Șl MAȘINII! Ol IOAIAT
Organizarea cit mai rațională a procesului instructiv-educativ așa incit
să ducă la dezvoltarea maximă a capacităților intelectuale ale fiecărui elev a
constituit și continuă să constituie una din preocupările de frunte ale învățămîn-
tului. Se știe «că în această direcție succesele sînt cu atît mai mari cu cit se reali-
zează o individualizare mai accentuată a metodelor de pregătire a elevilor
în sfera experimentelor pentru găsirea celor mai eficiente mijloace în
vederea individualizării căilor de însușire a cunoștințelor în raport cu cerințele
puse de dezvoltarea capacităților fiecărui elev se înscriu și cercetările privind
autoinstruirea programată și folosirea mașinilor de învățat.
Care sînt caracteristicile autoinstruirii programate ? Ce sînt mașinile de
învățat și cum pot fi folosite ele in școală? Iată principalele întrebări la care
căuta să răspundem în cuprinsul prezentării din acest număr.
vom

țări psiho-pedagogice a procesului
de studiu în aceste condiții.
In ceea ce privește prima pro-
blemă, căutările actuale urmăresc
în mod deosebit găsirea celei
mai potrivite forme de progra-
mare a disciplinelor, a domeniului
de pregătire în care autoinstrui-
rea programată dă cel mai mare
randament. Se află încă în sta-
diul de presupuneri și experimen-
tare problema numărului de gre-
șeli admisibile în timpul desfășu-
rării programului de autoinstru-
ire. (Dacă elevul ar face prea
multe greșeli există riscul ca el
să se obișnuiască cu răspunsurile
eronate, iar dacă întrebările ar
fi la un nivel prea scăzut, așa
îneît el să nu facă aproape nici o
greșală, ar putea să scadă intere-
sul pentru studiu). Nu s-au găsit
încă soluții la care să adere în
unanimitate psiho-pedagogii nici
în alte probleme : gradarea
dificultății între două verigi di-
ferite ale aceleiași cunoștințe,
dacă este mai bine (și în ce ca-
zuri anume), ca răspunsurile să
fie redactate integral de către
elevi sau să fie alese dintr-un
număr de cîteva răspunsuri re-
dactate în prealabil, cum pot fi
diversificate programele astfel
îneît să permită elevului trecerea
rapidă peste cunoștințele pe care
și le-a însușit și adîncirea celor pe
care nu le cunoaște prea temeinic.
In sfîrșit, se pune problema tipu-
lui de stimuli care trebuie folo-
siți în fiecare din cazurile date.
In funcție de toate aceste proble-
me, pentru care s-au propus ade-
sea rezolvări cu caracter contra-
dictoriu, s-au conturat actualele
direcții pe tărim experimental
privind autoinstruirea programa-
tă și construcția mașinilor de în-
vățat.
Fără îndoială că, dacă se poate
vorbi de o revoluție In proce-
sul instructiv-educativ determi-
nată dc apariția mașinii de in-
vățat, aceasta se bazează mai pu-
țin pe aparatura tehnică și mai
mult pe transpunerea în învăță-
mînt a principiului programării,
aplicat larg plnă acum doar în
domeniul producției industriale.
Cum se aplică, în funcționarea
mașinii de învățat, principiile
programării ? Majoritatea psiho-
pedagogilor care susțin utilizarea
mașinilor în procesul de însuși-
re a cunoștințelor pornesc de la
concepția că acest proces se efec-
tuează cu atît mai rapid și mai
temeinic cu cît elevul este in-
format mai operativ asupra re-
zultatului străduințelor sale. După
părerea unor specialiști, această
formă de verificare a însușirii
cunoștințelor este mult mai sti-
mulativă decît aprecierea lor
tradițională, pe care profesorul o
face de
față de
însușite.
Tipul
mașina
obicei mult prea tîrziu
momentul cînd au fost
de program adaptat la
de învă(at cu cilindru.
poartă denumirea de „programa-
re lineară", întrucît îl conduce
pe elev — prin prezentarea ma-
teriei într-o ordine logică și in-
tr-un grad crescînd de dificul-
tate — in etape foarte mici,
spre găsirea soluției fiecărei pro-
bleme. Schematic, programarea
lineară cuprinde patru etape
principale, de la prezentarea u-
nei anumite noțiuni pînă la veri-
ficarea corectitudinii însușirii.
Intîi se prezintă informarea pe
baza căreia urmează să se însu-
șească o nouă noțiune ; urmează
apoi prezentarea întrebării; cea
de a treia etapă constă în for-
mularea în scris, de către elev,
a răspunsului, iar cea de a patra
în compararea acestui răspuns
cu soluția justă, prezentată de
mașină. Cel care utilizează ma-
șina poate afla astfel imediat
dacă și-a însușit sau nu corect
noțiunea respectivă.
Metoda specifică folosită în
programarea lineară — prezenta-
rea informărilor și solicitarea
răspunsurilor din aproape în a-
proape — permite majorității e-
levilor să răspundă corect la cel
puțin 95 la sută din probleme.
In legătură cu aceasta se ridică
principalele obiecții șl luări de
poziții critice la adresa metodei
programării lineare. Este adevă-
rat — afirmă adversarii acestei
metode — că programarea li-
neară a cunoștințelor a determi-
nat reducerea duratei de studiu,
mai ales pentru elevii mai puțin
dotați (este vorba de o
re în proporție de 50—75
Se pune însă întrebarea
menea programare nu
la însușirea mecanică a cunoș-
tințelor în dauna dezvoltării ca-
pacităților de gîndire . creatoare
ale elevului ?
Se ridică apoi, în legătură cu
folosirea mașinilor de învățat,
destui de multe dificultăți în al-
cătuirea programelor. Oricît ar
fi de perfecționată mașina din
punct de vedere tehnic (și vom
avea ocazia să vorbim despre a-
semenea mașini atunci cînd vom
prezenta problemele pătrunderii
ciberneticii in procesul de pre-
dare), ea rămîne fără valoare
dacă programele pe care se ba-
zează sînt deficiente. Se poate
spune că în prezent numărul
programelor experimentale ela-
borate în întreaga lume este
foarte redus și nu îmbrățișează
majoritatea disciplinelor de în-
vățămînt. Teoretic, cîmpul de a-
plicare al programării în învăță-
mînt parte foarte întins — înce-
pînd cu matematica și gramatica,
trecind la fizică, la logică etc.
Majoritatea programelor elabo-
rate pînă acum privesc dome-
niile matematicii și științelor na-
turale. Din păcate, însă, experi-
mentarea unora dintre ele nu a
dat rezultatele scontate. Dacă ne
gîndim la faptul că alcătuirea
fiecărui program necesită folosi-
rea multor forțe — specialiști în
domeniul disciplinei care urmea-
ză să fie programată,
giei, al psihologiei, al
la marele consum
al pedago-
tehnicii —
de ore de
muncă (programarea predării ști-
ințelor naturale pentru o singu-
ră clasă, de exemplu, a necesitat
uneori peste 12 000 de ore de
muncă), la extrema claritate pe
care o cere fiecare formulare, ne
dăm seama de amploarea dificul-
tăților existente încă în
mentare-
Se pare că unele din
dificultăți pot fi evitate
experi-
aceste
cu aju-
torul mașinilor de învățat con-
struite pe baza tehnicii electroni-
ce, care sînt mult mai perfecțio-
nate decît cele din primul tip.
Acestea au, ca principale suban-
samble, un aparat de proiecție și
prezentare de M. HERIVAN
reduce-
la sută).
: o ase-
conduce
Aparal de proiecție, cuplat cu un dispozitiv electronic, folosit în cadrul
autoinstruirii cu programare ramiiicată
un dispozitiv pem.t' comenzi e-
lectronice. Programul cart ur-
mează a li predat este înregis-
trat pe o peliculă. Aceasta cu-
prinde aproximativ zece mii de
imagini și se proiectează pe un
ecran, atît in direcția desfășură-
rii normale a bobinei cît și re
venind. în funcție de comenzile
electronice, ia oricare din ima-
ginile proiectate anterior. Pe
parcursul desfășurării programu-
lui mașina formulează diferite
întrebări la care elevul poate
răspunde apăsînd pe cîteva bu-
toane. (întrebările sînt puse însă
la etape mai mari decît în ca-
zul primului tip de programare).
Ccneepțra programării sc bazea-
ză Ia aceste mașini pe răspun-
suri date selectiv ș, pe prezen-
tarea de informații suplimentare,
numite programe secundare, care
îl conduc pc elev pas cu pas că-
tre soluția justă. Legată de sis-
temul mai perfecționat al mași-
nii folosite, autoinstruirea pro-
gramată prin această metodă, de-
numită a „programelor ramifica-
te", este mai complexă. Astfel,
după ce elevul este informat asu-
pra noțiunii pe care trebuie să și-o
însușească, urmează întrebarea,
iar după un scurt timp
dire pe ecranul mașinii
fățișate 3—4 răspunsuri
dintre care el urmează
de gîn-
sînt în-
posibile.
să alea-
gă, prin apăsare pe un buton,
răspunsul considerat corect. Dacă
răspunsul este intr-adevăr co-
rect, imaginea următoare de pe
ecran îl confirmă. repetîndu-1
pentru a-1 fixa mai temeinic. A-
poi dispozitivul de comandă elec-
tronică permite proiecției să se
desfășoare mai departe, prezen-
lind informarea necesară însuși-
rii unei alte noțiuni. Dacă însă
răspunsul dat a fost incorect dis-
pozitivul electronic determină
proiectarea unei imagini care cu-
prinde o informare suplimentară,
pentru ca elevul să se poată co-
recta.
Obiecțiile aduse acestui al doi-
lea tip de autoinstruire progra-
mată cu ajutorul mașinilor de
învățat sînt formulate mai ales
de psihologi. Ei susțin — și u-
nele experimente mai îndelun-
gate le dau dreptate — că prin
proiectarea pe ecran a citorva
răspunsuri, dintre care doar unul
este corect, se fixează în memo-
ria elevilor și unele dintre răs-
punsurile greșite.
După cum se vede, randamen-
tul și limitele utilizării mașinilor
de predat sînt raportate mai ales
la cunoașterea încă insuficientă
a procesului complex pe care îl
presupune activitatea cu carac-
ter intelectual, desfășurarea gîn-
dirii fiecărui elev pe drumul gă-
sirii răspunsului corect la o a-
numită întrebare. In momentul
de față experiențele arată că ma-
șinile de învățat dau randament
mai ales în însușirea cunoștințe-
lor și deprinderilor care cer o
exersare și o repetare intensivă.
In al doilea rînd apare evident
că utilizarea mașinilor de învă-
țat cere o mult mai intensă și
mai continuă concentrare a aten-
ției elevilor.
Perspectivele și posibilitățile
de viitor ale utilizării mașinilor
de învățat în cadrul procesului
instructiv-educativ se raportează
direct la găsirea unor soluții
fundamentate științific pentru
importantele probleme pe care
le prezintă actualul stadiu al ex-
perimentărilor.
PAGINA 5
I
Educarea elevilor în spiritul
disc plinei conștiente *
In procesul de pregătire a ele-
vilor pentru viață un rol deose-
bit de important revine educă-
rii lor in spiritul disciplinei
conștiente. înțeleasă ca o mani-
festare a întregii lor personali-
tăți, bazată pe convingere și le-
gată indisolubil de toate trăsătu-
rile moralei comuniste : de atitu-
dinea nouă, înaintată, fată de
muncă și de avutul obștesc de
spiritul colectiv etc.
Se știe că educarea detilor in
spiritul disciplinei conștiente șt
al comportării civilizate nu se
poate realiza prin acțiuni izolate,
sporadice, ci constituie rezultatul
unui întreg sistem de măsur« la
care îșt dau concursul, in cadrul
aceluiași front comun toți fac-
torii educativi.
ințelegfnd acest lucra, nume-
roase școli din regiunile laș: si
Oltenia au reușit să as^ure o
bună corei a ne a influentele r edu-
cative exercitate de colecuvui
pedegogic. de orgar ’e U TAL
și de pionieri, de familiile elevilor.
Așa s-a procedat, de exemplu. la
Școala medie cr. 7 din Lan --a-
la Școala medie _Fr^^ Btiz-^i.
din Craiova. Aici, marea m-nn -
tate a lecțiilor se desfășoară cu
cele mai bune rezultate eif'X
dau răspunsuri corecte, compe-
.mte. c. v <hnd > preța'-re ;*ce-
s:iiîK~rcsî. temeinică. asa cm :
, ■ ■ de siriei ți r/Xei-e b^-e *;
bune Cin cataic-ee *n șe-
Etra! ia îCvste șocn te .merene-
r--~*5	de	rtx-iie-
i	elevi.	' r
îngrijită. atmosfera	de
muncă ce se tfesprznsfe ia toată
CcuaZiaTv» lec
<■ _ . rD.pinese	;• t.. <
pedasuckE incit — -sru
..u	• Cum au ^..'..rit
'.rr. jm oerăs > - jc rzăe-
: soare r. mcCre aie s_s^.p-_".e.
i»’« r ere ’ O cercetare ateniă
nraiă că .scxreteie*. da<â poate
fi vorba de așa ceva, exot-iu .n,
ntregui omplex de mkscsi ei
eaCve ki»e de concurente «sa
lor rț. : c.;:ve izdrmv ce
gs'liat.ile de partid ru spr aee
comitetelor ’JTJW. as organiza-
ț . ir de pionieri și ai pinstaP.
măsuri care laolaltă. îndsegate n.
tr-un sistem, au asegurst o mu
te de cerințe si de actur.: re-
se observă la flecare pas : ic des-
fășurarea lecțiilor, a lacrir-. r
practice, in cieivornule por-a' :
cu cadrele cidaciere si iruve-
V T.M. și de pionier, cir.
în îndrumarea păr.nukr Iar mă-
surile luate nu se bazează
consirinrere. nu se li.— :ea:ă ia
ir.tercicpi. la pre-scnpM. ci țx_r.
în fața elevilor cerințe
care stimulează a^tud_-rz ar.- 1
și inițiativa ace-tora.
Este bine con cucul faptul că
bazele educării elevilor in spiri-
tul disciplinei conștiente se pun
în procesul de învățămint. in ca-
drul predării fiecărei obiect de
studiu. De aceea. majoritatea pro-
fesorilor acordă o atect;e desse-
bită atît pregătirii temi nice a
materialului ce trebuie predat,
cit și desfășurării lecției conform
Nu mă amestec!
E pauză. Zimbind
unui gind ascuns, pro-
fesorul Popescu se
plimbă pe coridor. In
răstimpuri, tușea lui
sparge liniștea ce s-a
așternut aici de cîteva
minute.
în curte, vuietul ca-
racteristic recreațiilor.
Deodată, un elev cu o
mină serioasă aleargă
pe coridor, aduetnd cu
sine zumzetul de afară.
— Ce e, Butnarule ?
— întreabă profesorul,
oarecum deranjat.
— Tovarășe profesor,
Georgescu e de serviciu
pe clasă și nu vrea să-și
cerințelor pedagogice pe care le
impun particularitățile clasei res-
pective, specificul școlii, al obiec-
tului de studiu și al temei, locul
subiectului tratat în sistemul de
lecții. La orele profesorilor S. Ră-
doi. A. Stoleru, E. Mocanu, Tr.
Cobai, B. Moisea de la Școala
medie nr. 7 din Iași, la acelea
ale învățătorului A. Butoi, ale
profesoarei L. Nicolau și ale altor
profesori de la Școala medie
.Frații Buzești" din Craiova, de
la școlile medii nr. 1 din Tg. Jiu
și Tr. Severin, de la școlile medii
nr. 1 și nr. 2 din Huși, de la
Școala medie din Pașcani etc. se
Ini Unește o grijă deosebită pen-
tru desfășurarea unor lecții de
minate. Exigența pe care cadrele
iM<*u T ei de la aceste școli o ma-
nifestă față de propria lor pre-
jEtire pentru lecție, pentru de-
săvirșirea lor pedagogică exerci-
tă o puternică înrîurire asupra
ele lor, contribuind mult la e-
ducarea lor în spiritul discipli-
ne; conștiente. Lecțiile de mate-
matică ale profesorului Gh. Her-
ghelegiu de la Școala medie din
Pașcani, de exemplu, captează
atenția elevilor, le stimulează in-
1:^! și dorința de a obține suc-
cese in studiul obiectului res-
piV.Țv, tocmai prin competența
șt draibitea pe care le manifestă
cr:îcș:rul față de specialitatea
Să. prin teiul cum leagă el cu-
n-. «t-nxle predate de viată, de
" d-itie Lecțiile se desfășoară
cu pa—:::părea activă a întregii
■ Freamătul ce se produce in
ci-să cupă fcrrr.uîarea fiecărei
-?cin este expresia atitudinii
setive a tuturor elevilor pe în-
tryșu: parcurs a! lecVei. Ei sînt
—-rrx-u stimulați să-și valorifice
: -r.-.svr.tele st glrdtrea matema-
'..ri. h se ere-: aza posibilitatea de
a aptera cunostir.tvie dobtndite
la no; șt cazuri. Cerințele
p. .Icwrului sint cazate diferit ri
expeură o ev zer.tă in cor.ur.ua
rrssfere fată oe flecare elev Ir.
p-zne. o e©ttt :pza? ptdasoeă.-âj :p-
taMcx ste-zs-să n-x-. I er-
de aceea ie ciasa iu: efectuarea
toncă a teoel -r st p-~țgâ'- e:
r rzr ș_«. ri Pe zi. a rxviret țec-
t- de ■ •••	-■ -.-.toae o
Ed—area eievuoe z sr-.rt —
disciplinei conștiente si al reex-
portării civilizate se reateze.'-~ă
insă nu numai La lecțn ci prlr.
' :-eașa activitate dtrt «coală și
facă datoria. Eu i-am
spus, dar degeaba...
— Și de ce-mi spui
mie astea ?
— Păi. să vedeți, to-
varășa dirigintă...
— Exact ! Caut-o pe
dînsa .’
— Dar dinsa_.
— Tocmai I Dînsa e
diriginta voastră și ei
trebuie să i te adresezi.
Și pașii începură din
nou să măsoare, tacti-
cos, lungimea coridoru-
lui. După cîteva clipe,
insă, meditația profeso-
rului e din nou între-
ruptă, de data aceasta
de o fetiță cu ochii în
lacrimi.
— Tovarășe p-ojeso’—
Co— Corim.. mi-a dat
o palmă.
— Și ce vrei acuma
de la mine ? — se
apară, enervat, profe-
soruL Ți-a dat-o. ți-a
dat-o!
— Da. dar eu nu
i-am făcut nimic—
— Asta s-o lămureas-
că tovarășul diriginte
Du-te le el 1
Nu reuși să-și reia de
la capăt gindurile, căci
o altă elevă, pătrunzînd
în fugă pe coridor, i se
adresează :
— Tovarășe profe-
sor...
din afara ei. Iată de ce, la școli-
le la care ne referim, rezultatele
obținute pe linia disciplinei în
cadrul lecțiilor sînt întărite prin
măsuri care privesc toate celelalte
forme ale muncii în rîndurile
elevilor.
Un loc important îl ocupă,
printre aceste măsuri, folosirea
unor multiple metode de convin-
gere a elevilor asupra necesității
de a respecta regulamentul de or-
dine interioară, regulile de pur-
tare în școală și în afară de școa-
lă, regulile stabilite pentru vizite,
excursii și alte acțiuni. La școlile
medii din Pașcani și din Hălău-
cești, bunăoară, ca și la multe
alte școli din regiunile Iași și
Oltenia, regulamentul de ordine
interioară și regulile de purtare
au fost discutate cu elevii în ca-
drul orelor de dirigenție, al adu-
nărilor U.T.M. și de pionieri, au
fost afișate în clase, pe coridoare,
în dormitoare etc. Fiecare profe-
sor se interesează de respectarea
cerințelor stabilite de școală în
cadrul lecțiilor, în recreații și în
alte împrejurări.
întrucit atitudinea față de
muncă este strîns legată de res-
pectul față de avutul obștesc, în
multe școli din regiunile aminti-
te s-au luat valoroase inițiative
pentru educarea elevilor în spi-
ritul dragostei și respectului față
de proprietatea socialistă.
Iată, bunăoară, o asemenea ini-
țiativă, luată la Școala medie
..Frații Buzești" din Craiova. Ea
a pornit de la o întîmplare mai
mult sau mai puțin frecventă
in viața școlilor : unul din elevii
clasei a V-a „A“ a stricat o ban-
că. Fapta aceasta a determinat
pe dirigintele clasei să organize-
ze, cu ajutorul activului pionie-
resc, o adunare la care s-a discu-
tat atitudinea elevului. Aduna-
rea a izbutit să lămurească de ce
este necesară păstrarea avutului
oostesc dar. pezuru a da acestei
z.r.-.te o mai mare forță de con-
iezere, dirig'-rteie a organizat,
tot cu sțjr;)mul activului pionie-
r:;; o •.ezită ia iirtrepriuderea
_8 Iunie*, unde elevii au putut
urmări întregul proces de muncă
pentru confecționarea băncilor.
C:-.:luz...- trase de ei în urma a-
.'l’:te. cwciuza subliniate
ie - - , «i de Ir.stru"torul su-
r. - . r ce r . - .;r: au arătat cită
.T.r.tă și cile vakri materiale
șâru xccxccre pentru confecționa-
rea ur.el bi.ee:. scoțind în eviden-
ță in mod evnvir.zătcr necesitatea
păstrării avutului cbrtvsc. Avînd
o puternică influentă pozitivă a-
supra elevului care a greșit, mă-
sunSe --.-țiate de diriginte cu
SȚrzjunzl organizat.-:-; de pionieri
as infzuer.țaț in același tump ir-
uxaga clasă. Ca urmare, grila
pentru bunul obștesc a crescut
ml; in rin iun le ele.ile-r ei.
ÎL>t<ace> folosite în vederea
educării eîeviec in spiritul grijii
pentru avutăd obștesc sînt va-
riate. De c-xemniu. ia Școala me-
die din orașul Pașcani s-a or-
șa-.lzst o ir.'rs-p-re între clcse
— Ce vreți de la
mine? strigă profeto-
rul, înfuriat de-a bine-
lea. Ce sînt eu ? Nici
dirigintele vostru nu e
aici ?
— Nu. să vedeți—
— Și atunci veniți cu
toții pe capul meu ? Eu
nu mă amestec in tre-
burile altuia, înțelegi ?
Nu mă a-mes-tec...
auziți? Nu mă amestec!
Nu mai poate avea
omul o clipă de liniște .’
Și, supărat foc, pă-
trunse în cancelarie...
VASILE CIOBANL
privind menținerea ordineî și
curățeniei în școală. Mobilizați de
colectivul pedagogic al școlii, de
organizația U.T.M. și de pionieri,
devii au primit cu însuflețire a-
ceastă întrecere.
Comportarea disciplinată a ele-
vilor presupune și grija pentru
uniforma școlară, ca și ținuta în-
grijită în .toate împrejurările. De
aceea numeroase școli, cum sînt,
de exemplu, școlile medii nr. 1 și
nr. 2 din orașul Huși, acordă mul-
tă atenție și acestui aspect al edu-
cării elevilor în spiritul discipli-
nei. Acum, pentru fiecare din ele-
vii acestor școli, purtarea unifor-
mei, a emblemei școlii la care
învață reprezintă o adevărată
mîndrie.
Măsurile educative luate de
școală duc la rezultate durabile,
Ia formarea unor deprinderi și
obișnuințe de comportare civili-
zată atunci cînd la transpunerea
lor în viață participă în mod ac-
tiv și familia. Conștiente de a-
cest lucru, cadrele didactice din
multe școli ale regiunilor Oltenia
și Iași acordă, în cadrul propa-
gandei pedagogice desfășurate în
rîndul părinților, o deosebită a-
tenție problemei educării elevi-
lor în familie în spiritul disci-
plinei conștiente și al compor-
tării civilizate. La lectoratele pen-
tru părinți din aceste școli s-a
discutat pe larg despre importan-
ța pe care o are, pentru sănăta-
tea și dezvoltarea armonioasă a
copilului, respectarea unui regim
rațional de muncă și odihnă. La
Școala medie nr. 7 din Iași, de
exemplu, asemenea discuții, or-
ganizate separat, după grupele de
vîrstă școlară cărora le aparțin
copiii, s-au purtat cu toți părinții.
De o îndrumare atentă se bu-
cură în multe școli părinții ele-
vilor din clasa I, întrucit pentru
copiii din această clasă introdu-
cerea în munca școlară are o deo-
sebită importanță. Ținînd seama
de faptul că trecerea de la joc
la învățătură, la un regim rațio-
nal de muncă și odihnă se reali-
zează mai ușor pentru copii a-
tunci cînd părinții cunosc cerin-
țele formulate de școală și creea-
ză condiții favorabile pentru res-
pectarea lor, o serie de școli, ca
de exemplu Școala generală de 8
ani nr. 1 din Tumu Severin, au
pre-zenut în cadrul lectoratului
peniru părinți astfel de teme :
^C.asa I, etapă nouă in viața co-
pilului", „Despre regimul de
muncă și odihnă de acasă*, „Edu-
carea copiilor în spiritul unei
comportări civilizate la școală,
acasă și pe stradă* etc.
în recreații, ca și în timpul orelor de curs, elevii Școlii de 8 ani din Ți~
iești, reg. Galați, dau dovadă de deosebită disciplină
Multe cadre didactice au atras
familiile în educarea copiilor in
spiritul unei atitudini juste, să-
nătoase față de muncă, în edu-
carea acestora în spiritul unei
atitudini pline de grijă față de
avutul obștesc. Astfel, la Craiova,
în cartierele nou ridicate, s-au
organizat consfătuiri pe blocuri cu
copii și tineri, cu părinții lor,
unde profesorii au arătat felul
cum trebuie respectate normele
de conviețuire socialistă, grija
care trebuie manifestată pentru
păstrarea locuințelor, a tuturor
dependințelor, au subliniat valoa-
rea morală, patriotică pe care o
are participarea elevilor la ame-
najarea și înfrumusețarea spații-
lor verzi. Asemenea măsuri au
exercitat o influență pozitivă a-
supra disciplinei și comportării
elevilor.
Ocupîndu-se de îndrumarea
părinților, secția de învățămînt a
orașului Craiova se interesează
și de modul cum sînt educați co-
piii care locuiesc la gazde. Astfel,
din inițiativa acestei secții s-a
organizat, cu sprijinul comitete-
lor de părinți din școli, al comi-
tetelor de bloc și al comitetelor
de stradă, o acțiune largă de vi-
zitare a gazdelor pentru cunoaș-
terea condițiilor în care trăiesc
elevii. Cu acest prilej s-au dat
îndrumări gazdelor și, în cazurile
cînd s-a constatat că acestea nu
asigură îndeplinirea cerințelor
privitoare la munca și odihna
copiilor, la conviețuirea socială,
s-au luat măsuri ; elevii respec-
tivi fiind repartizați în familii
care oferă garanția unei bune
dezvoltări a celor pe care îi găz-
duiesc
Experiența multor școli din re-
giunile Oltenia și Iași confirmă
adevărul cunoscut că educarea
elevilor în spiritul disciplinei
conștiente se rezolvă în cele mai
bune condiții acolo unde elevii
sînt antrenați într-o activitate
școlară vie, ritmică și susținută,
unde conținutul lecțiilor și al' ac-
tivităților practice, al muncii e-
ducative în afară de clasă și
extrașcolară este interesant,' unde
se folosește intens ajutorul orga-
nizațiilor de tineret și al familiei.
Aspectele prezentate mai sus
constituie dovada vie a rezultate-
lor ce se pot obține pe baza ac-
țiunii organizate și just orientate
a frontului comun al factorilor de
bază ai educației.
•) Unele aspecte din constată-
rile a două brigăzi ale Ministe-
rului Invătămintulul care au con-
trolat modul cum se realizează
educarea elevilor în spiritul dis-
ciplinei conștiente într-o serie de
școli din regiunile Iași și Oltenia.
PAGINA 6
Precizări privind materia din care vor fi examinați
candidatii
la examenul de maturitate
Ln legătură cu programa pen-
tru examenul de maturitate din
anul 1964, publicată în „Gazeta
învățămîntului" nr. 739 din 24
ianuarie 1964, au fost adresate
redacției unele întrebări, s-au
primit articole cu observatii și
propuneri.
Adresîndu-ne Ministerului In-
vățămîntului spre a putea da
lămuririle necesare, ni s-au făcut
următoarele precizări cu privire
la materia din care vor fi exami-
nati candidații, la unele obiecte,
la examenul de maturitate din a-
cest an școlar:
I. LA LITERATURA ROMlNA
candidatii vor fi examinați din
materia studiată în clasele VIII—
XI (VIII—XII în școlile de artă),
conform programelor școlare în
vigoare și indicațiilor date în
„Gazeta învățămîntului" nr. 739
din 24. I 1964. Se va ține seama
de instrucțiunile de reducere a
programelor și manualelor școlare
valabile în anul 1963/1964, difu-
zate în toate școlile de cultură
generală.
II. LA MATEMATICA se vor da
spre rezolvare exerciții și pro-
bleme din materia prevăzută ia
programa claselor VIII—XI și de-
monstrații numai din materia pre-
văzută în programa claselor
X—XI. Nu se vor cere demonstra-
ții din capitolele : șiruri, puteri și
logaritmi, simboluri + oo și — oo
din programa clasei a Xl-a.
III. LA FIZICA, candidații sec-
ției reale vor fi examinati după
programa examenului de maturi-
tate publicată în „Gazeta învăță-
mîntului*. Candidații secției uma-
niste vor fi examinați din urmă-
toarele teme :
A. Electromagnetismul.
1.	Electromagneții și aplicațiile
lor.
2.	Forța electromagnetică și
aplicațiile ei.
3.	Inducția electromagnetică (fă-
ră explicarea electronică a induc-
ției)
4.	Inducția într-o spiră care se
rotește uniform într-un cîmp mag-
netic omogen
5	Generatorul de curent alter-
nativ — principii de construcție și
funcționare.
6.	Dinamul și motorul de curent
continuu. Reversibilitatea lor.
7.	Transformarea curentului al-
ternativ. Transformatorul.
8.	Electrificarea. Centrale termo
și hidroelectrice.
B. Oscilații și unde electr omag-
neîice.
1 Descărcarea oscilatorie a con-
densatorului ; circuit oscilant ; pe-
rioada și frecventa oscilațiilor
electrice.
2.	Cîmp electromagnetic. Unde
electromagnetice. Circuit oscilant
deschis Antena
3	Tuburi electronice. Dioda.
Trioda Funcțiunile triodei.
4.	Radioemisia și radiorecepția.
Transistoare.
C. Structura atomului (in între-
gime!
IV LA NOȚIUNI DE MARXISM-
LENINISM, candidații ambelor
secții — reală și umanistă — vor
fi examinați din următoarele teme
studiate în clasele X și XI :
A. Din materia clasei a X-a
1.	Criza generală a capitalis-
mului.
Ce este criza generală a capita-
lismului. Manifestările crizei gene-
rale a capitalismului în etapa ac-
tuală
2.	Victoria socialismului în țara
■oastră.
Congresul al III-lea al P.M.R.
despre victoria socialismului în
țara noastră.
Succesele obținute de poporul
nostru sub conducerea P.M.R. în
domeniul industrializării socialiste.
Dezvoltarea industriei în etapa de-
săvîrșirii construcției socialiste.
încheierea colectivizării agri-
culturii.
Clasele sociale existente în țara
noastră în etapa actuală : clasa
muncitoare și rolul ei conducător,
clasa țărănimii colectiviste. For-
marea intelectualității noi, socia-
liste.
3.	Proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producție — baza
relațiilor de producție socialiste.
Relațiile de producție în socia-
lism. Superioritatea lor față de re-
lațiile de producție capitaliste.
Formarea proprietății socialiste.
Cele două forme ale proprietății
socialiste : proprietatea de stat și
proprietatea cooperatist-colectivi-
stă. Asemănările și deosebirile
dintre ele. Necesitatea apărării și
întăririi proprietății socialiste.
4.	Scopul producției sociale în
sacUism.
Ridicarea continuă a bunăstării
oamenilor muncii — scopul pro-
ducției sociale în socialism. Preo-
cuparea permanentă a partidului
și guvernului pentru dezvoltarea
continuă a producției socialiste în
vederea creșterii nivelului de trai
al celor ce muncesc.
5.	Munca socială și productivi-
tatea muncii în socialism.
Caracterul muncii în socialism.
Noua atitudine față de muncă.
Dreptul la muncă și îndatorirea de
a munci. Disciplina socialistă a
muncii.
Ce se înțelege prin productivi-
tatea muncii și care sînt căile de
creștere a acesteia în socialism.
Progresul tehnic — factor de bază
al sporirii productivității muncii.
6.	Salariul în socialism.
Formele salarizării în socialism.
Congresul al III-lea al P.M.R. des-
pre creșterea salariului real al
muncitorilor, inginerilor, tehnicie-
nilor. funcționarilor și a venituri-
lor reale ale țăranilor.
7.	Sistemul economic socialist
mondial.
Apariția și dezvoltarea sistemu-
lui socialist mondial.
Rezultatele obținute de țările
sistemului socialist mondial în do-
meniul economiei, științei și cul-
turii.
B Din materia clasei a Xl-a.
1.	Problema fundamentală a fi-
lozofiei.
Problema fundamentală a filo-
zofici. Materialismul și idealismul,
două linii fundamental opuse în
filozofie.
2.	Materialitatea lumii.
Caracterul material al lumii.
Definiția marxist-leninistă a ma-
teriei și însemnătatea ei.
3.	învățătura marxist-leninistă
despre partidul revoluționar al cla-
sei muncitoare.
Necesitatea creării partidului
marxist-leninist al clasei munci-
toare. Roiul partidului clasei mun-
citoare în organizarea și conduce-
rea luptei clasei muncitoare pen-
tru răsturnarea capitalismului și
făurirea societății comuniste.
Centralismul democratic, princi-
piu fundamenta] de organizare a
partidului clasei muncitoare.
Partidul Muncitoresc Romîn.
partid marxist-leninist forța con-
ducătoare a poporului în opera de
construire a socialismului în pa-
tria noastră
4 învățătura marxist-leninistă
despre revoluția socială.
Ce se înțelege prin revoluție so-
cială
Revoluția socialistă. Rolul aliaa-
tei clasei muncitoare cu țărănimea
muncitoare în revoluția socialistă.
Revoluția populară în tara noa-
stră.
3.	învățătura marxist-leninistă
despre dictatura proletariatului.
Statul de democrație-popnlară —
formă a dictaturii proletariatului.
Ce este dictatura proletariatului.
Sarcinile statului de dictatură a
proletariatului. Republica Popu-
lară Romînă — stat al dictaturii
proletariatului. Rolul statului nos-
tru democrat-popular în desăvîr-
șirea construcției socialiste, în
dezvoltarea economiei, științei și
culturii.
Rolul conducător al P.M.R. în
statul nostru democrat-popular.
6.	învățătura marxist-leninistă
despre patrie și patriotism.
Ce se înțelege prin patrie și pa-
triotism. Patriotismul socialist.
Cum se manifestă patriotismul so-
cialist al oamenilor muncii în con-
strucția socialistă.
Unitatea indisolubilă dintre pa-
triotismul socialist șt internaționa-
lismul proletar.
7.	învățătura marxist-leninistă
.despre război și pace.
Cauzele și caracterul războaielor
în imperialism.
Posibilitatea preînlîmpinării răz-
boiului mondial în epoca contem-
porană. Coexistența pașnică a sta-
telor cu orînduiri sociale diferite.
Contribuția R.P.R. la menține-
rea și apărarea păcii.
V. LA BIOLOGIA GENERALA,
candidații ambelor secții vor fi
examinati din următoarele teme :
Lumea vie și caracteristicile ei.
Dezvoltarea științelor biologice
în sec. al XVIII-lea și prima ju-
mătate a sec. al XlX-lea.
Importanța lucrărilor lui C.
LinnA
Lamarckismul, prima teorie evo-
luționistă.
G. Cuvier și importanța lucrări-
lor Iui.
Teoria evoluționistă a lui Ch.
Darwin.
Dovezi în sprijinul teoriei evolu-
ției furnizate de diferite ramuri ale
biologiei (paleontologia, anatomia
și fiziologia comparată, embrio-
logia).
Variabilitatea, ereditatea și se-
lecția (artificială și naturală) ca
factori al evoluției.
Lupta pentru promovarea darwi-
nismului de către biologii progre-
siști ai timpului.
Principalele doctrine biologice
care deviază de la darwinism
(weismannismul, mutaționismul,
mendelo-morganismul).
Miciurinismul — etapă superi-
oară în dezvoltarea darwinismului
— concepția biologică a lui I. V.
Micîurin.	•
Transformarea eredității plante-
lor sub influența * condițiilor de
mediu (metoda aclimatizării, zdrun-
cinarea eredității In primul stadiu
de dezvoltare).
Transformarea eredității plante-
lor prin îmbinarea sexuată și ve-
getativă (încrucișarea soiurilor
nordice cu cele sudice, încrucișa-
rea formelor îndepărtate din punct
de vedere geografic. încrucișarea
formelor îndepărtate din punct de
vedere genetic)
Metode : apropierea vegetativă
prealabilă, metoda intermediaru-
lui. metoda amestecului de polen,
alegerea și educarea hibrizilor.
Transformarea eredității și a va-
riabilității la animale
Oamenii de știință romîni care
au contribuit ia ciearea de noi
soiuri de plante și animale, pre-
cum și la dezvoltarea agriculturii
în patria noastră
Adaptarea organismelor la me-
diu
Originea și evoluția lumii vii.
Dezvoltarea științelor biologice
in țara noastră.
In laboratorul Institutului pedagogic din Baia Mare
însemnări bibliografice
Monografii de istorie literară
Tn ultimul timp, Editura pentru
literatură a publicat cîteva mono-
grafii de istorie literară, menite
să pună în lumină tot mai multe
aspecte din viața unor mari per-
sonalități ale literaturii noastre
clasice și contemporane și să con-
tribuie, totodată, la o mai adîncă
înțelegere a activității lor crea-
toare.
In rîndul acestor monografii se
situează, între altele. Momentul
Caragiale de Silvian losîfescu,
Ion Creangă de Zoe Dumitrescu-
Bușulenga, Mihail Sadoveanu de
Savin Bratu, Cezar Petrescu de
Mihail Gafița și Câinii Petrescu de
B. Elvin. înmănunchind, în pre-
zentări sintetice, o seamă de date
și aprecieri privind opera scriitori-
lor respectivi, aceste monografii
nu pot să nu stea in atenția oa-
menilor școlii.
Silvian losifescu, în Momentul
Caragiale, încadrîndu-1 pe marele
nostru clasic alături de fruntașii
literaturii progresiste a timpului
nu numai din țara noastră, ci din
întreaga Europă, caracterizează cu
competență opera lui, scoțînd în
evidență marile ei valori.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga de-
pune un efort susținut în mono-
grafia consacrată lui Ion Creangă
pentru a descoperi tainele artei
povestitorului, de uimitoare origi-
nalitate. In mod deosebit pune în
lumină autoarea clasicismul folclo-
ric și realismul popular care ca-
racterizează opera lui Creangă.
Direcțiile de cercetare ale lucrării
tind a stabili, de pe poziții științi-
fice, modul cum anumite teme și
personaje folclorice tradiționale
sînt valorificate în mod creator de
viziunea laică despre lume a scrii-
torului, ca și modul în care
basmul popular este interpretat
de un temperament satiric.
Revista de pedagogie
Nr. 2, februarie 13G4
In sumar :
STUDII SI CERCETĂRI
I. Berea, V. Bunescu, P. Popescu.
Neveanu și M. Vi șan : Problemele
psihopedagogie? ale modernizării
învățămîntului matematicii în școa-
la de cultură generală.
Petre Bărbuieseu, Acalin Cazaca și
Anton Vasilesca : Contribuția or-
ganizației U-T.M la formarea pro-
filului mo ral-politic al elevilor.
Ștefan Unnl, laan Voaica șl Aurel
Latiș : Instruirea practică în pro-
ducție a elevilor strungari.
Victor Tîrcovnicn : Damschin Bojîn.
eă. pedagog iluminist.
consultatii - discuții —
CRONICA
Mira Babici Unele aspecte ale cu-
noașterii naturii în timpul iernii
de către copiii din grupa mare.
Petre Stânca I eseu : Condiții ale prac-
ticii agricole în școala de S ani.
Limba
Nr. 1/1964
în sumar !
I. Dânâilă șl Tom a Pavel : Forma
Uzarea — valoarea ei gnoseologică
și aplicarea ei in cercetarea Lin-
gvistică.
Acad. Tudor Vianu : Expresia juve-
nilului la Eminescu
Valeria Guțu Romalo : „CultismuF*.
N Pădurariu ; Asupra unor „forme
aberante** introduse de marinari în
limbă
Mireea Seche : Schiță de istorie a
lexicografici romîne. XL Activitatea
lexicografică a lui A .T. Laurian
Savin Bratu, în monografia sa
consacrată lui Mihail Sadoveanu
(este vorba de primul volum), tin-
de către o descripție exactă a
uriașei opere sadoveniene. reali-
zînd o strînsă corelație între epo-
că, biografie și operă In mod deo-
sebit se oprește lucrarea asupra
rădăcinilor folclorice ale creației
lui Sadoveanu, subliniind caracte-
rul de confesiune a sufletului co-
lectiv al poporului în opera Iui.
Studiul lui Mihai Gafița despre
Cezar Petrescu pune problema vie-
ții și operei acestui scriitor care so
formează și evoluează într-o epo-
că plină de contradicții — primele
patru decenii ale veacului nostru.
Autorul monografiei scoate în evi-
dență faptul că Cezar Petrescu se
afirmă, mai cu seamă în perioada
dintre cele două războaie mondi-
ale, ca unul dintre scriitorii care
caută să promoveze marile tradi-
ții realiste ale prozei noastre cla-
sice.
B Elvin, în studiul său consa-
crat lui Cărnii Petrescu, caută un
echilibru între analiză și sinteză,
între detaliu și generalizare pre-
zentînd o serie de concluzii inte-
resante cu privire la opera scrii-
torului.
In general, studiile monografice
la care ne-am referit au o incon-
testabilă valoare informativă și do-
cumentară. aduc uncie elemente
noi, necunoscute pînă acum, in le-
gătură cu viața și opera scriitori-
lor respectivi, conțin suficiente ja-
loane de orientare în ce privește
stabilirea locului pe care îl ocupă
ei în contextul literaturii noastre
clasice sau contemporane Ele pot
fi astfel de un real folos profeso-
rilor și elevilor.
FANICA N. GHEORGHE
Alexandru Caraman și Lucia M^escu-
Caraman j Probleme privind for-
marea vorbirii după principiul co-
municării verbale la elevii cu de-
ficiențe de auz.
Ștefan Pop, Gheorghe Atanasiu, Ro-
meo Dăscălescu, Gore Dumitru :
Cerințe ale abecedarului pentru
orbi.
Ștefan Birsănescv : Adunarea gene-
rală a Academiei R.P.R.
DE PESTE HOTARE
fosif Antohi și Vintilă Pandurii :
Unele probleme actuale ale învăță-
mîntulul din America Latină.
B. M. Tmerinov : Metodica compu-
nerilor pe baza experienței de via-
ță a elevilor din școala serală.
CRITICA Șl BIBLIOGRAFIE *
C. A. • „Să le dezvoltăm copiilor
dragostea pentru frumos"
A. V. : Cu privire la educația copi-
lului unic în familie.
romînă
și I. Massim. 4. Analiza dicționa-
rului lor (continuare!
N- A. Ursu : Gramatica romîneasvă
a lui loan Alboteanu.
Acad, lorgu Iordan : Mai multă gra-
matică 1
Vasiie Știrbu : Sensul adjectivelor
ordinale.
Marins Sala : Cu privire La unele
determinative din toponimia romî-
nească-
Th. Hristea : Contribuții etimologice.
Viadimir Drîmba : Contribuții etimo-
logice.
Procopie Jltarlu ; Glosar regional.
Regiunea Suceava (raionul Gura
Humorului, comuna Berchisesti).
PAGINA 7
CORESPOHIDENTA
Multe din scrisorile sosite recent la redacție ne relatează as-
pecte legate de activitatea cadrelor didactice în domeniul muncii
culturale de masă. Majoritatea acestor scrisori arată câ.la sate,
conținutul activităților culturale răspunde în primul rînd cerințe-
lor privitoare la întărirea economico-organizatorică a gospodări-
ilor agricole colective, urmărind totodată lărgirea orizontului de
cultura generală al colectiviștilor.
•	De exemplu, tov, Anghel Ștefan din comuna Dîrova, raionul
Lugoj, vorbește în scrisoarea pe care ne-a trimis-o despre contri-
buția cadrelor didactice din această comună la buna funcționare
a cursurilor agrozootehnice, despre strădania lor ca aceste cursuri
să ducă efectiv la ridicarea nivelului profesional, a pregătirii
celor care le urmează. De asemenea, după cum ne scrie tov.
Angliei Ștefan, învățătorii și profesorii din comuna Dîrova au
tinut îrt fața colectiviștilor o serie de conferințe cu caracter agri-
col, ca și numeroase expuneri pe teme științifice — „Omul a des-
cătușat puterea atomică*, „Urmările dăunătoare ale superstițiilor*
etc. La aceste conferințe și expuneri, urmate, de regulă, de pro-
grame artistice, au participat de fiecare dată peste 500 de colec-
tiviști.
Un deosebit accent pun cadrele didactice din comună și pe
informarea politică a locuitorilor acesteia. Astfel, ele țin săptă-
minal, în fața membrilor colectivei din localitate, cîte o expunere
asuora celor mai însemnate evenimente interne și externe.
Nu este neglijată, in același timp, nici activitatea artistică.
Acum, cînd ne găsim în preajma etapei a Il-a a celui de al Vll-Iea
concurs pe țară al formațiilor de artiști amatori, cadrele didactice
din Dîrova dau o deosebită atenție reactivizării și întăririi forma-
țiilor de cor, de dansuri, a brigăzii artistice de agitație. Formația
de cor, de exemplu, care numără peste 120 de membri are în re-
pertoriul sau cîntece patriotice și de masă ca „Te cînt partid",
„Patrie biruitoare". „Satul meu' ș.a. Brigada artistică de agitație,
compusă din 16 tineri, a pregătit și prezentat cu mult succes pro-
gramul intitulat „Sfatul nostru popular", popularizînd o serie de
realizări obținute în comuna Dîrova care în anul precedent a
obținut premiul I pe regiunea Banat, iar anul acesta premiul I pe
raionul Lugoj pentru acțiunile patriotice de înfrumusețare și bună
gospodărire.
Cu sprijinul cadrelor didactice s-a organizat și o formație de
dansuri. La fel cu celelalte formații artistice din comună, și for-
mația de dansuri s-a prezentat cu succes la faza intercomunală a
celui de al Vll-Iea concurs artistic
O activitate rodnică desfășoară și echipele de teatru. Forma-
ția de teatru a tinerilor, de exemplu, care a luat ființă de curînd
a pregătit cu ajutorul cadrelor didactice din comună piesele
„Pumnul de fier", ,.Ultimul* și „Neamurile". Prin conținutul lor
educativ, legat de viața țăranilor colectiviști, spectacolele echi-
pelor de teatru contribuie la ridicarea conștiinței socialiste a co-
lectiviștilor.
•	De la Bistrița, profesoara Lucia Igna ne scrie despre o seară
literară organizată de elevii și cadrele didactice din localitate, cu
tema „Momente din viața și opera marelui poet George Coșbuc".
Montajul literar prezentat la serata literară, la care și-au dat
concursul pionieri și elevi, a cuprins multe din cele mai semnifica-
tive poezii ale marelui poet. La reușita acestei manifestări o con-
tribuție importantă a adus și orchestra școlii, compusă din 20 de
pionieri și elevi.
In planul de activitate culturală a cadrelor didactice din Bis-
trița este prevăzut și un montaj literar închinat împlinirii a 75
ani de la moartea luceafărului poeziei romînești, Mihail Eminescu.
Montajul închinat lui Eminescu va fi prezentat în cursul acestei
luni.
•	O scrisoare sosită de la Cristur și semnată de tov. Gheorghe
Șendreanu ne relatează despre o „duminică cultural-sportivă" or-
ganizata la Căminul cultural din această localitate cu sprijinul
activ al învățătorilor și profesorilor.
A avut loc, cu acest prilej, un simpozion cu tema „Lucrările
agricole de primăvară,", la care s-au dat numeroase îndrumări
practice privind bunul mers al muncii colectiviștilor.
Programul artistic prezentat în cadrul duminicii cultural-spor-
tive a cuprins frumoase dansuri romînești și maghiare, cîntece,
un concert prezentat de orchestra căminului cultural, un specta-
col al brigăzii artistice de agitație etc.
De asemenea, s-a bucurat de multă apreciere expoziția plas-
tică amenajată într-una din sălile căminului, care cuprindea por-
tretele unor colectiviști din comună, executate de către tov. Ni-
cola Adam, de la Casa de creație regională.
In sfîrșit programul sportiv, care a întrunit elogii unanime, a
cuprins exerciții de gimnastică, sărituri, meciuri de tenis de
masă etc.
Școlari în vizită la Muzeul de istorie a partidului
O discuție despre patosul
muncii pedagogice
Recent, secția de învățămînt a
Capitalei și Comitetul orășenesc
București al U.T.M. au invitat pe
profesori la o discuție cu tema
„Patosul muncii pedagogice". La
această discuție, care s-a desfă-
șurat în sala Teatrului pentru
copii și tineret, a participat un
mare număr de profesori din
școlile Capitalei, atrași de carac-
terul deosebit de interesant al
temei, care privește esența însăși
a muncii instructiv-educative.
în cuvîntul lor, cei trei vorbi-
tori — profesorii emeriți Petre
Drăgoiescu și Margareta Ailincăi
și prof. Teodor Burcescu, direc-
torul Școlii medii „Dr. Petru
Groza" — au relatat participan-
ților aspecte semnificative din
experiența pe care au acumulat-o
în îndelungata lor activitate de
educatori ai tinerelor generații.
Lecția este o mică operă de
artă — spunea tov. Petre Dră-
goiescu. Profesorului i se cere nu
numai pregătire temeinică și mul-
tilaterală, ci și talent, așa cum li
se cere actorilor de teatru sau,
poate, mai mult decît lor. O sce-
nă e și clasa — și pe această sce-
nă profesorii interpretează în fie-
care zî, în fiecare oră, problemele
științei și culturii, ale școlii, ale
vieții. Ei n-au voie să Ie interpre-
teze decît foarte bine, fiindcă gre-
șelile de pe scena clasei pot avea
urmări foarte grave în viața spec-
tatorilor... din bănci. Școala e un
teatru, rămînînd totuși școală,
după cum teatrul e o școală, ră-
mînînd totuși teatru. Răspunde-
rea pentru fiecare cuvînt spus
elevilor, pentru felul în care le-a
fost spus, pentru fiecare gest fă- *
cut în fața lor, pentru fiecare
privire aruncată peste chipurile
lor trebuie să stea în atenția per-
manentă a slujitorilor școlii. Sti-
lul de muncă și de viață al pro-
fesorului, al clasei, al școlii își
pune adînc pecetea pe sufletul
copilului.
Pentru toți participanții la in-
tîlnire, aceste cuvinte — ca și tot
ceea ce s-a spus în cadrul ei —
au însemnat o reală mobilizare la
o cît mai atentă și mai rodjtică
muncă în rîndurile eleviior.
Acțiuni
în aceste zile, pe terenurile
Centrului de antrenament nr. 2
din Capitală se dispută întrece-
Prof. GH. SOVU
fășurat recent cea de a IV-a e-
diție a concursului de atletism.
Gazdele — elevii Școlii sportive
In sala de sport a Școlii medii nr. 35 din Capitală
rile pentru Cupa Sfatului popu-
lar al Capitalei la tenis, rezervată
elevilor. La această competiție,
aflată la cea de a IlI-a ediție,
participă peste 200 de elevi, re-
prezentînd paisprezece asociații
și cluburi din orașele Tg. Mureș,
Craiova, Hunedoara. Brașov,
Cluj, Cimpia Turzii și București.
Ea are ca scop ridicarea perfor-
manțelor tinerilor tenismeni
precum și verificarea la început
de sezon a stadiului de pregătire
al concurenților.
Sub conducerea cadrelor de
specialitate elevii luptă cu dîrze-
nie pentru victorie. Se remarcă
îndeosebi, printre pretendentii la
primele locuri, elevii Viorel
Marcu, Dan Dimache, Andrei Ba-
log. Agneta Kun, Vera Radov,
Felicia Bucur și alții.
din localitate — s-au întrecut cu
atleți și atlete din București,
Ploiești, Constanța, Iași etc. La
Timișoara au avut loc meciuri de
baschet Iar Ia București meciuri
de handbal. Zilele acestea au loc
și competiții de gimnastică spor-
tivă (la Ploiești), de volei (la Tg.
Mureș) și de scrimă (la Satu
Mare).
In vacanța aceasta elevii au
posibilitatea să participe la nu-
meroase acțiuni cu caracter spor-
tiv.
La Oradea, bunăoară, s-a des-
Sute de elevi de toate vîrstele
își petrec timpul liber învățînd
la bazinul de la Sala Floreasca
înotul. împărțiți pe grupe de
vîrstă, ei execută, îndrumați de
profesori de specialitate, nenumă-
rate exerciții, de la cele mai
simple mișcări de susținere la
suprafața apei pînă la săriturile
la trambulină mică.
Comportarea elevilor arată că
munca depusă de antrenori, de
profesorii de educație fizică, dă
roade frumoase. Mulți dintre mi-
cii sportivi promit de pe acum a
fi speranțe ale înotului romî-
nesc.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din
unitățile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București.
49 Î32 |