Proletari din toate țările, uniți-vă! EDITATĂ DE MINISTERUL INVÂTÂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVĂȚĂMiNT Șl CULTURĂ Anul XV nr. 748 vineri 27 martie 1964 8 pagini 25 bani Vacanță de primăvară în Parîngul încă înzăoezit £ Prezența educatorului în vacantă Am cunoscut, în primele zile ale acestei vacanțe, un grup de vreo treizeci de elevi: toată clasa a Xl-a „C“ de la Școala medie nr. 28 din București. Plecau, conform tradiției statornicite din primii ani de școală, în excursie. De data aceasta ținta era Valea Prahovei, Brașov, Bran. In autobuzul mare, confortabil, s-au urcat sprinten fetele, apoi băieții (politețea se impune în ori- ce împrejurare) și in cîteva clipe toate locurile s-au ocupat. Nu lip- seau, firește, nici rucsacurile dol- dora de pachete, nici schiurile, nici aparatele de fotografiat, ni- mic din toate cele necesare unei adevărate excursii. Un huruit înăbușit și mașina a pornit... De pe scaunul său, diriginta clasei, tovarășa Matilda Butioi, își privește elevii. Cum s-au așezat ? Cine cu cine stă ? Pare, acesta, un lucru neînsemnat, dar ea știe că, în realitate, are adesea însem- nătatea lui. lat-o pe Gabriela, fruntașa clasei. Este o fată veselă, plăcută, prietenoasă. O iubesc și o stimează toți colegii. Stă alături de Dan. „Sînt prieteni buni" — îmi spune diriginta, zîmbind cu subînțelesuri. Iată-l și pe Dinu, antrenat într-o aprigă dispută cu Mihai, pe lulia și pe Magda, pe Bogdan, pe Adina, pe Sandu... A îndrăgit chipurile acestea tinere, luminoase, s-a atașat de fiecare încă de acum trei ani, de cînd le este dirigintă ...Autobuzul înghite kilometru după kilometru. Șoseaua se întin- de netedă, îmbietoare. — Priviți termocentrala ! strigă Bogdan. Privirile se întorc la fe- restre, spre dantelăria de rețele și conducte a termocentralei de la Brazi. Au văzut-o de multe ori, dar de fiecare dată cînd trec pe lingă ea o privesc cu același in- teres. în cîteva clipe se încinge o dis- cufie despre viitoarea profesiune. Se mărturisesc sincer dorinfele. visurile, năzuințele. — încă nu m-am putut hotărî: să aleg electrotehnica sau me- talurgia ? Parcă mă atrag mai mult furnalele... — Eu v-aan spus dorința mea de mult. A rămas aceeași, merg la arhitectură. Proiectezi orașe noi, teatre, săli de sport, stadioa- ne. E minunat, nu ? — se entu- ziasmează Adina. — Proiectele cer cunoștințe te- meinice de matematică și tu nu prea ai învățat trimestrul acesta — îi atrage atenția diriginta. Adi- na roșește puțin și recunoaște că așa este. Dar sigur : după vacan- ță, în ultimul trimestru, are să obțină note mult mai mari. Chimia, electrotehnica, automa- tica, construcțiile... Fiecare face proiecte care mai de care mai în- drăznețe, mai frumoase. Diriginta îi ascultă pe toți. Pe unii îi a- probă : gîndesc cu maturitate, își cunosc posibilitățile, sînt hotărîți. Altora le atrage atenția, printr-un cuvînt prietenesc, să-și facă așa cum se cuvine datoria de elevi, pentru că de aceasta depinde în mare parte viitorul lor. A fost o discuție firească, nu căutată, nu programată, născută spontan. Di- riginta însă a făcut din ea un pri- lej de a sublinia încă o dată o problemă serioasă, de cea mai mare actualitate pentru elevii ei. De la viitoarea profesiune, dis- cuțiile au trecut apoi la cărți, la ultimele noutăți literare, la spec- tacole de teatru, la filme. Toată lumea vorbea aprins, cu însufle- țire. Numai intr-un colț, lingă fereastră, un băiat continua să citească, absorbit. Am aflat de la dirigintă că este unul din cei mai buni elevi ai clasei, dar că, în ciuda faptului că toți colegii îl simpatizează, este foarte retras și timid. Firește, Alexandru nu tre- buia lăsat în afara discuțiilor celorlalți. Și diriginta a găsit so- luția : Gabriela a fost rugată (în taină) să-l „deranjeze", adică să-l provoace la o discuție. De multe ori Gabriela, secretara U.T.M. a clasei, i-a fost de mare ajutor în soluționarea unor astfel de pro- bleme. Și acum lucrurile s-au pe- trecut la fel. Așezindu-se Ungă Alexandru, ea a început să vor- bească despre eroii cărții pe care o citea acesta. Tentația a fost mare, așa că s-a lăsat „prins". în cîteva clipe au fost înconjurați de alți colegi și discuția, devenită colectivă, a continuat pînă la sfîr- șitul drumului cu participarea vie a lui Alexandru. „Ura ! Am ajuns la Cioplea". O smucitură scurtă și autobuzul se oprește. Pe zăpada afinată sar unul după altul 30 de perechi de bocanci. Revederea cu munții a produs o explozie de nestăvilită bucurie. Pădurea răsună de vuietele ele- vilor. Se dau de-a dura prin ză- padă, aleargă prin pădure. După vreun sfert de ceas, diriginta i a chemat să restabilească ordinea : trebuie pus la punct itlnerariul ce va fi străbătut în continuare, tre- buie planificat cît mai bine tim- pul de popas în fiecare localitate. Și elevii nu s-au lăsat rugați: ei știu din celelalte vacanțe că reu- șita oricărei excursii depinde în mare măsură de buna organizare, de disciplină. Băieții, mai ales cei mai voinici, au luat bagajele (nici o dată in excursii fetele nu sînt lăsate să poarte bagajele) și au pornit pri- mii pe poteca ce șerpuia prin pă- dure. li aștepta o zi frumoasă, cu soare primăvăratic. Ii așteptau, in următoarele zile ale excursiei, noi și noi bucurii, noi și noi prilejuri de a-și îmbogăți cunoștințele. Alături de ei diriginta le întregea bucuriile cu experiența ei de pe- dagog competent, de adevărat în- drumător al celor tineri. M. VERDEȘ Comoara de talente lac Grigorescu, pisodul inlîlnirii dintre Franz Liszt și Barbu Lăutar» în care marele pianist și compozitor încearcă o uimi- toare revelație în fața talentului strălucit al unui umil violonist de taraf popular este atît de cunoscut, incit nu are rost să-I mai repovestim. în egală mă- sură este cunoscută, din însemnările lui Alexandra Vlahuță, descoperirea cu totul înlîmplătoare a micu- lui ucenic zugrav devenit mai tîrziu pictorul Nico- eel mai mare artist plastic al Romîniei. Ceea ce reține atenția și îndeamnă, ca și in alte prilejuri, la meditație esta raritatea, caracterul aproape miraculos al faptelor care au dus io trecut la desprinderea din anonimat doar a cîtorva nestemate din uriașa comoară de talente a poporului nostru. Cît de dureroasă apare, în lumina unor asemenea întîmplări, pier- derea în anonimat, datorită politicii nefaste a guvernanților burghe- zo-moșierimii, a unor talente care puteau ilustra istoria culturală a țării! Atmosfera în care ne aflăm impune de ia sine asemenea scurte secvențe retrospective : participăm, în eleganta sală „Dalles“, la unul din recitalurile de muzică instrumentală prezentat de școlile de artă în cadrul celui de-al VI-!ea Festival republican al școlilor și institu- telor de artă. Larga și continua valorificare a talentelor artistice din toate regiu- nile țării pe care o constituie festivalul școlilor și institutelor de artă, ca și diferitele concursuri artistice amatoare cu caracter republican evidențiază munca migăloasă, pasionată, a celor cărora li s-a încre- dințat formarea viitorilor artiști. Ne povestea profesorul uneia dintro cele mai tinere școli de artă, școala din Tîrgovișle. despre adevăra- tele „prospecțiuni" pe care le efectuează în fiecare vară, împreună cu colegii săi, pentru a descoperi în școlile sătești copii talcntați în diferite domenii ale artei. Mijloace multiple, unele pline de inge- niozitate — cum sînt de pildă scurtele recitaluri de balet organizate la sate de școala de coregrafie din Cluj — sînt utilizate de toate școlile de artă, ai căror profesori colindă toate drumurile țării, dia Maramureș pînă în Deltă, în căutarea celor capabili să urce spie culmile artei. Apoi, de-a lungul anilor, se desfășoară in școli și mai departe, în institutele de artă, o muncă stăruitoare de șlefuire a talentelor, de formare a măiestriei, de educare a concepțiilor artistice. Obiec- tivul propus : nici un talent să nu se piardă, toate să înflorească în climatul cel mai potrivit. Succesele tot mai numeroase, afirmarea tot mai puternică a arte! romîncști în lumea întreagă, valoarea unor tineri deosebit de înzes- trați sini dovezi incontestabile ale realizării acestui obiectiv. \ Festivalul tinerelor talente Ne aflăm în plină desfășurare a celui de al VT-Iea Festiva! re- publican al școlilor de artă. In studioul de concerte a! Radfctele- viziunii. in sala mică a Palat R.P.R . in sălile de concert p de expoziție de la ..Dalles”. in sala Teatrului C.C.S.. precum ș; in alte trei săli de specV-cvie din Capitală avem prilejui să vedem realizările celor mai valor^trte elemente pe care le formează m prezent școlile și institutele de artă. însuși acest fapt, ca > m- samblul măsurilor luate pentru asigurarea desfășurării ia ceie mai bune condiții a m.i ' - ■ festivalului (incltr'-. - a specifică marilor concerte ssj vernisaje), scot putem i- în e. - dență grija și atenua cir - »e acordă formării vi:’,- — >r cieni. artiști plastici și bățarXii. Una dintre principalele carac- teristici ale festivalului republi- can al școlilor și mrtîî-iteter de artă o constituie faptul eă ele reprezintă un mijloc amplu de relevare a unor noi și vigur -- - talente artistice. Un mare nusrS* de artiști tineri care s-au afirinsâi m ultimii ani in ' ițs artistică au fost remar. ,ți per- tru prima oară cu prilejul des- fășurării edițiilor trecute ale fes- tivalului. Ștefan Ruha și Daniel Pedlovski, laureati ai unor con- cursuri și festivaluri mm.cale internaționale. Varujan Cos:- ghian. prim concert-maistru al Filarmonicii de stat ..George Enescu“. balerinele Cristina Ha- itei, solistă a Teatrului de operă și balei. Valet ia Căprarii. ,olis- tă K Op^r- de din Cluj. îv?ne tux-r.. bai eir.i Lăcrămica- ra Stan și Pia .n și mu;îi afli «siaș-i țat wi esrsșțrttîv* s-au -n . sdrn -c ebtpî a-e geniilor și zi- ar ă ? > «al. r sadrus . iria p : trcrunț ia .rșr-..': de pirttXă r~J JUKț -! s cp- îm.enVy- ...•>■ raze și-au expus !cr ri^eib'icar.e X'-ilUx 3 «svusri&r ae arta Desigur cz- •** UMwirai dopBM ndminl in Că mulți aurar at-es-t: imeri c rw cu --irv.-- fermn- !nit'.. :n:i iară . - si — ( •c . x al htî :«aî;T3ț repubScan. Le participă tei mai vaioco^ Unora. dt" riadul mvie: dn elevi a; eeior «5 de școli de arfe i3;r, intreMc la*ă Ei s-au pre- găî:; mic in cadrul orcior de . ia parei ochii prin culori și prin boțzxf.a ornamentului, fie că rămîi uimit de armonia cromatică a costumului olte- nesc, nu pofi să nu te gindești la gustul înnăscut al creatorilor populari. Colecția de covoare cuprinde peste 2.000 de piese de mare valoare artistică, unele din ele datate din prima jumătate a seco- lului al XlX-lea. Se află aici piese cu motive decorative de o mare diversitate din regiuni vestite în arta țesutului — Oltenia, Moldova. Maramureș, Banat. Co- voarele oltenești îmbină in cele mai reu- șite piese decorul geometric cu cel floral și zoomorf. Adesea apar și oameni în cos- tumele timpului, sau chiar scene istorice, de mare valoare documentară pentru cer- cetările etnografice și istorice. Colecția de obiecte artistice populare conține piese de mobilier împodobite cu sculpturi, crestături, pirogravuri, împleti- turi, unelte de muncă, instrumente muzi- cale care atestă vechi tradiții de cultură populară în patria noastră, ca și piese de ceramică, de artizanat, tomuri de vînă- toare etc. Muzeul posedă și o colecție de artă populară de peste hotare, realizată prin schimburi cu instituții similare din U.R.S.S., R. P. Bulgaria, R.D.G., R. D. Viet- nam, R. P. Chineză etc., precum și o bi- bliotecă de specialitate, o fototecă și o co- lecție de gravuri, stampe și desene, care cuprinde peste 20.000 de piese. Lucrătorii științifici at muzeului selec- ționează și valorifică creația de artă popu- lară, mijlocesc cunoașterea unora dintre cele mai importante valori ale patrimo- niului nostru cultural, activitate cu mul- tiple implicații educative. Am răsfoit documentele privind activi- tatea dusă de muzeu pentru popularizarea artei noastre populare în rîndurile elevi- lor. Sălile sale au primit adesea excursio- niști din școlile Capitalei și ale întregii țări. Dar numărul lor poate fi mult mai mare. Cunoașterea de către elevi a artei populare va lăsa urme adinei in universul lor sufletesc. C. RĂBOJ PAGINA 2 La redacția noastră a avut loc recent o convorbire cu di- riginți din cîteva școli ale Ca- pitalei, pe probleme legate de ora de dirigenție. Relatăm pă- rerile susținute cu acest prilej. Ceea ce asigură o bună desfășurare a orelor de dirigenție și înlătură în bună parte neclaritățile privind con- ținutul și organizarea lor este precizarea rostului pe care-1 au aceste ore, stabilirea a ceea ce le este propriu, deosebindu-le de lecții și de alte forme de activitate șco- lară. De aceea discuțiile noastre s-au o- prit în primul rînd la acest punct. Ora de dirigenție — a spus tovarășul Constantin Manolescu. diriginte la clasa a Xl-a în Școala medie „Dimitrie Cante- mir* — este ca o activitate de laborator care urmărește să valorifice pe linie edu- cativă cunoștințele primite de elevi în o- rcle de curs, elementele pe care le oferă viața, mediul în care trăiesc, societatea cu tot ce le pune ea, în mod obișnuit, la dis- poziție. Intr-adevăr, copiii citesc, văd fil- me. asistă la întimplări. a;id comentarii, discuții, află multe prin divers* surse, pe diferite căi. Materialul acesta de viață vast, complex, trebuie lămurit in mintea elevului, pentru a-1 ajuta să-și formeze caracterul, să-și întregească personalitatea. „ Iată unde intervine rolul dirigintelui, al orei de dirigenție. Dirigintele, mai mult și mai bine decit profesorii la lecțiile de curs, poate să îndeplinească această sarci- nă în ora de dirigenție, a cărei menire este să lege strîns intr-un tot, elemente'.- educative ale lecțiilor, ale întregii activi- tăți școlare și extrașcolare a copiilor, a tinerilor. Munca dirigintelui presupune — după cum a arătat în cursul discuției tovarășa Marghit Dascălu, profesoară la Școala ge- nerală de 8 ani nr. 73 — multă răspunde- re. investirea unei mari cantități de ca- pital afectiv. Dirigintelui îi este necesar un plus de potențial afectiv față de cei- _lalți profesori. De plusul acesta depinde gradul de eficiență a orelor sale, pentru că prin el se asigură o legătură mai strîn- să cu elevii. Deci dirigintele este ales dintre profesori ținînd seama de acest im- portant criteriu. Tovarășul Manolescu a ținut să subli- nieze însemnătatea pe care o are cunoaș- terea elevilor, continuitatea muncii cu aceiași elevi și a apreciat măsurile pe care Ministerul Invățămîntului le-a luat pe li- nia aceasta în ultimul timp. Ei s-a referit la legătura care trebuie "ă c«e intre diriginte și cîess iui. jMbUniirrd neet-sita- tea ca n. ' legături să creeze te- renul pentru resp-ect și apropiere, pentru sinceritate ș: încredere ocă. deoarece numai a.-:’ se pot stabili relații care să excludă r^țîneriie. ascunzișurile. Elevii spun deschis tovarișub.:: Manolescu, în discuțiile colective sau individuale pe care Ie organizează adesea, despre felul cum văd o problemă, ce cred despre un fapt oa- recare. ..Ce crezi tu despre colegele tale de clasă. despre posibilitățile lor intelectuale* î — a întrebat o dată dirigintele pe unul din elevi căruia trebuia să i se înlăture unele concepții greșite în această direcție. Cu altul a vorbit o dată în legătură cu ceea ce crede el despre unele materii de învățămînt pe care le neglija cu totul. Părerile elevilor, expuse cu sinceritate, l-au ajutat pe diriginte să aducă o contribuție mai directă, mai eficientă la educarea lor. Pentru aceste discuții era creat terenul sincerității prin întreaga comportare obiș- nuită a dirigintelui. Sinceritatea elevilor a putut duce la realizarea scopului pe care și-1 propusese dirigintele. A crea deci teren pentru sinceritate, a deschide toate căile spre sufletul elevului. Dar cum ? „Dacă îmi dau seama că fără sancțiune rezolv mai mult, renunț la ea în unele cazuri" — a spus, de exemplu, to- varășul Manolescu. „Elevul să vadă că tot ceea ce faci este din dorința de a-1 ajuta pe el, nu din dorința de a-i arăta că ești mai puternic, că poți dispune, că vrei să pedepsești — a adăugat colegul lui, tova- rășul Gheorghe Șovu de la Școala medie nr. 39. Nu discut orice abatere în colectiv — a continuat acesta. Nu o dată s-a întim- plat să obțin într-o discuție individuală angajamente mai mari — și să asigur res- pectarea acestor angajamente — în schim- bul înțelegerii pe care elevul simte câ i-am arătat-o“. Tovarășa Marcela Teodoru. profesoară la Școala medie nr. 34. s-a referit la tră- săturile care trebuie să caracterizeze pe un diriginte, nici sever, nici „bun", ci drept, exigent și ferm, cu exigența și fer- mitatea omului care iubește mult pe e- levi, considerindu-i „ai săi" și știind că este răspunzător de ceea ce vor deveni. „Am aminat uneori — a spus tov. Teo- d*ru — discutat... unei abateri dacă am smolit ți in cazul respectiv obțin pe a- cale un rezultat mai bun Cred că e necesar să dai uneori timp elevului să încerce singur o îndreptare, să-și dove- dească voința și hotărîrea. Și încă ceva: am uneori „taine- cu cîte unul din ele- vii mei. Știm numai noi doi ce angaja- mente s-au luat pentru îndreptare. Ne în- țelegem din ochi și merge foarte bine așa. Uneori, chiar, copiii ajung la îndreptare mai repede decit mă așteptam. Încrede rea acordată elevului care a făgăduit că se va îndrepta a venit astfel de multe ori înapoi dublă*. Problema care s-a impus discuțiilor noastre îndată după ce s-au precizat cîteva din principalele elemente de- finitorii pentru ora de dirigenție a fost forma pe care o îmbracă ea, modul cum se desfășoară pentru a avea maximă efi- ciență. A reieșit că baza acestor ore tre- buie să fie discuția etică condusă de diri- ginte. Au fost și apărători ai referatelor. Tovarășa Ligia Barna, dirigintă la Școala medie nr. 4, a dat exemple pentru a ară- ta că atunci cînd sînt bine pregătite, cînd elevii sînt ajutați să le alcătuiască, refe- ratele pot fi un bun punct de pornire a discuțiilor etice. Dar și tovarășa Barna a fost de acord cu multe din rezervele ma- nifestate față de referate de ceilalți par- ticipanti la convorbire. Cit mai rar refe- rate, au spus unii. De loc referate, au spus alții. Argumentele cu care s-a pledat pen- tru aceste puncte de vedere au fost multe: referatele antrenează de obicei doar unu! sau cîțiva elevi; ele reprezinți cel mai a- desea o temă, o temă grea, pe care elevii nici nu o pot îndeplini așa cum s-ar cere; în cele mai multe cazuri sînt alcătuite pe baza unor materiale publicate, din care se extrag Ia întimplare formulări sau chiar paragrafe întregi care se pun cap la cap fără a contribui la înțelegerea probleme- !•- ; in sfîrșit. chiar în cazul cînd nici unul din aceste păcate n-ar fi întrunite, totuși pt. zentarea referatelor menține în clasă o atmosferă de paeMrțate. adesea Cufăr de neatenție, de pliraaeală. or» că- păt:nd un conținut neir;4erasant. na&aâl- gător, cu slabe rezultate. Dacă referatele sînt urmate de discuții, abia din momentul cînd se înfiripă acestea ora se înviorează și începe să exercite asupra elevilor in- fluența educativă intenționată de diriginte. Diriginți ca tovarășii Manolescu, Das- călu, Șovu au argumentat cu multă fer- mitate părerea că discuția etică este a- ceea care duce la formarea convingerilor, dacă este pregătită în prealabil și con- dusă cu pricepere de diriginte, dacă se desfășoară în mod firesc, fără nici un fel de regizare, de artificiu, lăsînd loc spontaneității, inițiativei. Deci aprecieri unanime pentru discuția etică și rezerve pentru referat. Tovarășa Marghit Dascălu a arătat că discuțiile sînt de preferat referatului chiar și în cazul orelor în care se analizează situația Ia învățătură. Se pot organiza discuții cu teme ca acestea — „Sint mul- țumit de rezultatele mele la învățătură pe acest trimestru sau „Am contribuit prin notele mele la prestigiul clasei ?* Ora va fi astfel mult mai interesantă, pentru că elevii vor fi puși în situația de a-și privi munca, de a judeca, de a cintări re- zultatele proprii obținute. Tovarășa Barna a adăugat că în discu- țiile etice e bine să se facă referiri la cărți și filme, la intimplări semnificative din viața eroilor clasei muncitoare, a per- sonalităților istoriei, a oamenilor de silin- ță. să se folosea*» citate, reproduceri etc. Altfel. ne limităm doar la exemple din viata clasei, ewnjinutu] discuțiilor ar fi mai sărac. Dar. a atras atenția tov. Barna. folosirea acestor materiale nu trebuie să întrerupă firul discuției etice, ci s-o ilustreze în ideile ei esențile. Aceas- tă subliniere a fost întărită de tovarășa Teodoru, ca și de alti participanți la con- vorbire. Nu există — spunea tovarășul Șovu — discuție etică in sine. Nu putem vorbi despre frumusețea muncii, despre necesitatea de a fi buni tovarăși, de a avea grijă față de bunul obștesc în general, fără a ne referi la aspectele pe care le are in această privință viața cla- sei respective. Discuția etică pe tema ..Munca cere voință și perseverență", or- ganizată de tovarășul Șovu. a fost strîns legată de felul cum gindeau și cum se comportau elevii săi sub acest aspect Diri- gintele a ținut seamă de faptul că. deși elevii săi erau în majoritate buni, sîrguin- cioși, le lipsea perseverența, hotărîrea. Pentru a-i convinge, pentru a le arăta în- semnătatea hotărîtoare a acestor însușiri, i-a întrebat „Ce ar fi dacă un inginer nu și-ar duce pînă la capăt proiectul, dacă un medic n-ar persevera în găsirea unui diag- nostic ?“ Elevii au înțeles cît de mult greșesc atunci cînd lasă lucrurile la jumă- tate. cînd nu se străduiesc să le ducă la bună îndeplinire. In argumentarea acestei poziții a venit cu cîteva sublinieri și profesorul Mano- lescu. El a arătat că specificul clasei de- termină nu numai tematica discuției e- tice. ci și modul de a o desfășura, subli- niind prin aceasta nevoia de a adapta dis- cuția la vîrsta elevilor. Problemele legate de educarea spiritului colectiv ■— a spus el — se discută și cu elevii din clasele a Xl-a si cu cei din clasele a VII-a, dar în timp ce în discuția cu primii te referi la elemente care să finiseze munca edu- cativi desfășurată in școală, cu ultimii tre- buie să iei problema aproape de la ince- putui 5ăU. Deșt g intervenit de multe ori pe par- ris ir. discuție, tovarășa Marghit Dascălu și-a rv-.—-^t exemplele și argumentele îndeosebi pentru un aspect al problemei — elementul atrăgător în des- fășurarea orelor de dirigenție. Se pare că problema o interesează foarte îndeaproa- pe, căci a vorbit cu pasiune despre ea, pentru a susține că elementul atractiv este absolut indispensabil unei ore de dirigen- ție. „EI este acela care dă viață orei, care netezește drumul spre convingerea ele- vilor, căci se adresează nemijlocit sensi- bilității lor. Iar folosirea lui poate să înceapa chiar înainte de desfășurarea orei propriu-zise, din momentul cînd se anunță tema ce urmează să fie discutată. Multe teme au puterea să capteze interesul elevilor, să-i mobilizeze, să le creeze preo- cupări pe linia scopului educativ pe care și l-a propus dirigintele, realizînd astfel cu anticipație o parte din acest scop". Sînt diriginți care consideră că o oră de dirigenție menită discutării situației la învățătură, oricît ar fi de bine organizată, nu poate fi la fel de atractivă ca una în care se discută, de pildă, despre prietenie, despre orașul natal sau despre alte ase- menea teme. Așa să fie oare? — se în- treba tovarășa Dascălu. Argumentele pe care le-a adus, exemplul dat. au răspuns la această întrebare. Iată cum a organizat cu elevii clasei a VII-a o discuție despre situația la învățătură. La începutul tri- mestrului, la o oră de dirigenție, a cerut elevilor săi să arate în scris cu ce medie doresc să încheie trimestrul. O săptămtnă întreagă s-au gîndit copiii și apoi au a- dus răspunsul scris. Erau indicate și me- dii mari, și medii mai mici; fiecare elev a arătat ce a crezut el că va putea să dea. însăși această cerință a dirigintei, a- cest răspuns solicitat, a creat elevilor săi framintâri. le-a pus la încercare voința și sinceritatea, le-a verificat capacitatea de a se aprecia pe sine cu obiectivitate. Răs- punsurile au spus multe dirigintei despre elevii săi. au ajutat-o să-i cunoască mai bine. S-a asigurat o mobilizare pentru în- tregul trimestru. Cind a venit ziua anali- zei situației la învățătură, la bază au stat angajamentele luate de elevi. „Cum mi-am îndeplinit angajamentul luat•• — aceasta a fost tema orei de dirigenție. S-a văzut că majoritatea elevilor au luptat cu toate puterile să obțină mediile propuse, unii chiar să le depășească. Au fost și cîțiva care și-au propus cu ușurință mediile și nu le-au realizat. In această oră dirigin- tele și clasa au judecat ușurința lor și faptul că nu s-au străduit îndeajuns. Critica a avut efectul așteptat. Pe trimes- trul al doilea elevii și-au privit cu mai mult spirit de răspundere munca lor sil- nică. ★ In convorbirea noastră diriginții au sub- liniat în mod deosebit grija cu care tre- buie pregătite orele de dirigenție organiza- te cu prilejul unor zile festive, combătind tendința de șablon, obiceiul de a le des- fășura după un anumit tipic — referat, cîntece, poezii. Chiar de curînd. la 8 Mar- tie, se pare că au fost ore de dirigenție al căror întreg conținut a constat în citirea unor articole pline de date și cifre — cîte femei medici sint in țară, cîte ingineri, cîte sînt cuprinse în organizațiile de femei etc. etc. Cu cît mai interesante, mai efi- ciente, au fost orele in care s-a discutat cu elevii despre modul cum înțeleg să-și a- rate respectul și prețuirea pentru mama lor. despre felul cum se comportă cu co- legele lor de clasă 1 Acestea au fost discu- ții apropiate de elevi, în care în mod fi- resc. s-a vorbit și despre grija pe care o are statul nostru pentru promovarea fe- meilor. pentru problemele lor de viață, despre respectul și considerația care li se dă. S-a discutat și despre programa mun- cii educative, pe care o așteaptă unii di- riginți ca pe sprijinul indispensabil al muncii lor. Problema a fost însă adusă pînă la urmă la adevăratele ei proporții. Programa va fi, fără îndoială, un ghid al muncii diriginților, mai ales al celor cu mai puțină experiență, dar nu se poate spune că lipsa ei împiedică să se stabi- lească obiectivele pe care le are de atins munca educativă și să se găsească drumu- rile ce duc la realizarea lor. ★ S-au luat în discuție în convorbirea noastră aspecte variate, căci variate sînt și aspectele pe care le implică munca di- rigintelui. Participanții la convorbire au reprezentat bine pe diriginți în ceea ce trebuie să le fie caracteristic — interes pentru problemele muncii educative, do- rința de a căuta soluții și capacitatea de a le găsi. E necesar uneori să dai posi- bilitate elevului să încerce singur o îndreptare, mai ales atunci cînd el însuși o cere. (Marcela Teodoru). Nu există discuție etică în sine. Ea trebuie să fie strîns le- gată de viața clasei. (Gheorghe Șovu). Natura legăturii cu clasa cu elevii, să creeze terenul pentru discuții deschise, sincere, fără as- cunzișuri, fără rețineri.(Constan- tin Manolescu). Munca dirigintelui presupune investirea unei mari cantități de capital afectiv.(Marghit Dascălu). Firul discuției etice să fie în- tărit prin exemple care să-i emo- ționeze și să-i convingă pe elevi. (Ligi» Barna) PAGINA 3 Exigențe In răgazul acestei vacanțe dau o atenție deosebită pregătirii lec- țiilor de istorie pe care le voi preda în ultimul trimestru elevi- lor din clasa a Xl-a, ce se vor prezenta, în vară, la examenul de maturitate. După cum se știe, la acest examen ei vor fi verifi- cați și în ceea ce privește cunoș- tințele de istoria Romîniei, pe care le studiază în acest an Ia clasă. Iată de ce lecțiile de is- torie — și în. special cele din ultimul trimestru, care includ și recapitularea materiei, impun profesorului anumite exigente specifice. Vorbind despre aceste exigen- țe am în vedere bineînțeles, in primul rînd. necesitatea de a a- sigura însușirea riguroasă, te- meinică a principalelor noțiuni de istorie a R.P.R. îmi propun să nu trec cu vederea nici o la- cună, nici o manifestare de su- perficialitate. Ori de cîte ori voi observa că elevii nu au înțeles suficient de bine o anumită pro- blemă, că nu au memorat cu exactitate datele importante ce trebuie reținute, că nu cunosc desfășurarea unui anumit eveni- ment însemnat voi reveni insis- tînd pînă la fixarea deplină și definitivă a cunoștințelor. Aș putea spune însă că aceasta este exigența minimă pe care o am în vedere în pregătirea elevi- lor de clasa a Xl-a. Și aceasta, deoarece știu că examenul de maturitate va solicita elevilor ce- va mai mult decît cunoștințele incluse în cuprinsul lecțiilor din manual. Ei vor trebui să dove- dească cu acest prilej nu numai că știu care au fost, de pildă, bătăliile lui Ștefan cel Mare și unde s-au purtat ele, sau care a fost situația economică a Țărilor Romîne în preajma Revoluției de la 1848. Dincolo de acest bagaj de cunoștințe faptice ei vor tre- bui să dovedească și capacitatea de a le interpreta, de a stabili relații între diferitele elemente ale dezvoltării sociale, de a ex- plica raporturile de cauzalitate care leagă între ele diversele fe- nomene istorice. Tocmai această capacitate este, după părerea mea, trăsătura definitorie a „ma- turității" elevilor clasei a Xl-a. în lumina acestor cerințe mi-am propus să-mi pregătesc lecțiile pe care le voi preda în trimestrul al III-lea. Așa, bună- oară, atunci cînd voi preda te- ma „Crearea Partidului Comunist din Romînia" voi apela, ca și cu alte prilejuri, la cunoștințele de socialism științific și economie politică ale elevilor, cunoștințe eare mă ajută în cea mai largă măsură să-i fac să înțeleagă e- sența fenomenelor istorice și ra- porturile dintre ele. Voi insista îndeosebi, firește, asupra pro- blemelor care au cea mai mare însemnătate. Mă voi opri, de exemplu, la sublinierea faptului că crearea Partidului Comunist din Romînia a constituit o victo- rie istorică a leninismului împo- triva oportunismului și reformis- mului în mișcarea muncitoareas- eă din Romînia, că prin crearea lui proletariatul și-a făurit par- tidul său revoluționar, forță po- litică capabilă să-l conducă în lupta pentru apărarea indepen- denței naționale, pentru răstur- narea regimului burghezo-moșie- resc și instaurarea dictaturii pro- letariatului, că Partidul Comunist din Romînia a continuat și a dez- voltat cele mai glorioase tradiții de luptă ale poporului nostru, pe care mișcarea muncitoarescă le-a ridicat pe o treaptă superioară. Ținînd seama de nivelul în ge- neral ridicat al pregătirii elevilor din clasa a Xl-a, consider că este indicat să apelez și la anu- mite materiale bibliografice. în studierea temei, pe care am men- ționat-o, de exemplu, voi folosi unele documente din istoria P.C.R- De asemenea, atunci cînd voi preda tema „Luptele eroice ale specifice muncitorilor ceferiști și petro- liști din anul 1933, organizate și conduse de Partidul Comunist din Romînia’’ voi insista asupra unor elemente cheie cum este, bunăoară, faptul că aceste lupte au reprezentat o mișcare socială de mare amploare împotriva ex- ploatării capitaliste, desfășurată în condițiile cînd pe arena inter- națională statele capitaliste pre- găteau războiul antisovietic iar unele din ele treceau pe față la dictatura fascistă. Înțelegerea conținutului acestei lecții cît și a raportului dintre evenimentele despre care tratează ea obligă la o predare cît mai sistematică. De aceea mi-am alcătuit încă de pe acum un plan de predare amă- nunțit avînd în vedere elemen- tele principale. Voi stărui astfel, în primul rînd, mai ales asupra cauzelor economice, sociale și po- litice ale luptelor duse de cefe- riști și petroliști. Mă voi opri apoi asupra programului aces- tor lupte, asupra forțelor care au participat la ele, asupra forme- lor în care s-a manifestat lupta revoluționară, asupra desfășurării evenimentelor. în sfîrșit, la con- cluzii voi vorbi despre urmările interne ale luptelor duse de ce- feriști și petroliști și despre în- semnătatea lor pe plan interna- țional. în cursul întregii lecții, voi seoate în evidentă rolul con- ducător al Partidului Comunist din Romînia care, călăuzindu-se după hotărîrile adoptate de Con- gresul al V-lea al P.C.R., a mo- bilizat proletariatul la lupta re- voluționară și a condus nemijlo- cit această luptă. în încheierea lecției voi face cunoscute elevilor cuvintele to- varășului Gheorghe Gheorghiu- Dej care a arătat că prin înaltul lor nivel de organizare, prin am- ploarea și spiritul lor revoluțio- nar, luptele ceferiștilor și petro- liștilor au marcat un moment de cotitură în dezvoltarea partidului și a întregii mișcări muncitorești. In același mod, insistînd îndeo- sebi asupra înțelegerii evenimen- telor istorice, voi preda și alte teme cum ar fi „Insurecția arma- tă de la 23 August 1944“, „Re- voluția populară în țara noastră", „Politica externă a R.P.R." etc. Țin să precizez că, insistînd a- supra înțelegerii temeinice a cu- noștințelor din lecțiile la zi, nu voi pierde niciodată prilejul să mă refer, atunci cînd lucrul a- cesta este posibil, la cunoștințele asimilate anterior de elevi. Mă voi strădui astfel ca, pe lîngă o- rele speciale de recapitulare, să țin mereu proaspete în memoria elevilor și pe această cale cunoș- tințele pe care vor trebui să le dovedească la examenul de ma- turitate. Prof. P. V. GRIGORIU DE LA CUNOSCUT LA NECUNOSCUT Cunoașterea faptelor și feno- menelor istorice ii ajută pe elevi să înțeleagă trecutul și prezentul societății, evoluția ei progresivă sub aspect economic, social, poli- tic și cultural. Printre elemente- le de care depinde înțelegerea aprofundată a cunoștințelor de istorie prezentate în lecții, un loc de frunte îl ocupă măsura in care profesorul știe să pornească de la fapte apropiate, cunoscute elevilor pentru ca pe baza lor să facă accesibile problemele noi. necunoscute. în clasele I—IV, aplicarea prin- cipiului de la cunoscut la necu- noscut în transmiterea cunoștin- țelor de istorie nu comportă di- ficultăți. La ciasa I, de pildă, programa prevede (în cadrul lec- țiilor de citire) predarea unor cu- noștințe privind realizările de seamă ale regimului nostru de- mocrat-popuiar, cunoștințe pe care învățătorii le fac accesibile por- nind de la exemplificări din me- 1 ■ ; Școlari din Capitală in vizită la Muzeul Militar Central ' '' A < ... «W în formarea și consolidarea no- țiunilor de istorie, un rol impor- tant îl are folosirea elementelor de istorie locală ca primă treaptă de cunoaștere a faptelor istorice. Iată de ce profesorii de istorie de la Școala medie „Aurel Vlai- cu' din Orăștie utilizează larg în lecțiile lor asemenea elemente. După cum se știe, raionul Orăș- tie, ca și întreaga regiune Hune- doara, de altfel, sînt foarte boga- te în urme istorice care vorbesc despre evoluția poporului nostru pe aceste meleaguri începînd cu orînduirea comunei primitive și pînă în vremurile recente. De exemplu, tratînd despre orîndui- rea comunei primitive, profesorii le vorbesc elevilor despre urmele de la Ohaba-Ponor, de la Cioclo- vina sau de la Turdaș, unde s-au descoperit numeroase obiecte da- tînd din neolitic. Elevii au avut, de asemenea, prilejul să viziteze șantierele arheologice din locali- tățile Deva, Simeria, unde au fost găsite obiecte din epoca bronzu- lui, ca și cetățile Costești, Gră- diște, Blidaru, Piatra Roșie, bo- gate în urme ale culturii mate- riale din statul sclavagist dac. La rîndul lor, lecțiile despre epo- ca sclavagismului clasic au fost ilustrate prin referiri la Germi- sara (Geoagiu), Apullum (Alba diul înconjurător, infățișind rea- lizările obținute in satul sau ora- șul respectiv. în clasa a H-a se formează primele reprezentări despre trecutul istoric prin in- termediul legendelor, ușor acce- sibile elevilor dată fiind similitu- dinea lor cu basmele și poveștile. Cunoștințele de istorie se îmbo- gățesc în clasa a IlI-a, unde ele- vii se familiarizează cu cele mai importante episoade din istoria poporului romîn. în cl^sa a IV-a. noțiunile de țară, popor, limite geografice însușite in primele ore de geografie, precum și reprezen- tările istorice deja create in cla- sele anterioare oferă o bază sufi- cientă pentru însușirea lecțiilor sistematice de istorie a patriei. Cum stau lucrurile insă în cla- sele V—VII ? Ce cunoștințe au elevii clasei a V-a, de exemplu, despre Egiptul antic sau Roma antică ? Ce știu ei despre istoria acestor țări ? Nimic sau aproape nimic. Utilizînd elemente de istorie locală lulia) etc. exploatate de romani pentru bogățiile lor. însuși orașul lor, Orăștie, le-a furnizat elevilor nenumărate mărturii despre trecutul poporu- lui. Ei au cunoscut, la fața locu- lui, meleagurile unde se întindea vechea așezare a orașului și au cercetat apoi bogatul material existent la muzeul din localitate. Aici au găsit, bunăoară, docu- mente impresionante despre ră- scoala de la 1526, condusă de Ivan Țarul, pornită din Banat și care a ajuns pînă la Orăștie, sau des- pre răscoala din 1784, care repre- zintă cea mai puternică ridicare a iobagilor din Transilvania pen- tru înlăturarea feudalismului. Aceste documente le-au dat po- sibilitatea să înțeleagă mai adînc cauzele care au dus la izbucni- rea răscoalelor antifeudale, ca- racterul răscoalelor etc. Tot atît de impresionantă a fost pentru elevi cunoașterea unor documen- te care vorbesc despre istoria mișcării muncitorești pe melea- gurile hunedorene. Metodele și procedeele de utili- zare a elementelor locale în pre- darea istoriei patriei sînt varia- te. Unii profesori, de pildă, au prezentat date despre istoria lo- cală în expunerea noilor lecții, făcînd apel la cunoștințele elevi- în mod curent, profesorul se rezumă la prezentarea așezării Egiptului antic sau a Romei an- tice și apoi, fără nici o tranziție, prezintă elevilor unele întîmplări istorice de acum multe milenii, îndeobște, acest uriaș salt în timp, în lumi îndepărtate, despre care elevii nu au nici un fel de reprezentări, pe care nu le pot lega de nimic cunoscut, este greu realizat de ei. Foarte dificilă este, in aceste cazuri, și localizarea evenimentelor istorice, pentru că prima hartă politică a lumii este prezentată în clasa a V-a de un profesor de istorie, care în mod obișnuit n-are vreme să se ocupe de noțiunile geografice ale ele- vilor. O cale pe care o putem folosi în acest caz este aceea de a porni de la evenimente contem- porane referitoare la poporul a cărui istorie o studiem. Cred, de asemenea, că orele puse la dispoziția profesorului, lor despre raion și regiune. Alții au citit documente sau frag- mente din literatura beletristică privitoare Ia istoria ținutului na- tal. Și mai eficiente s-au dovedit excursiile la monumentele istori- ce și vizitele la muzeele și expo- zițiile din regiune, ca și lecțiile ținute la muzeul din Orăștie, cu sprijinul directorului acestuia, profesorul Xoachim Rodeanu. In general, profesorii de la Școala medie „Aurel Vlaicu" din Orăștie țin o legătură strînsă cu conducerea muzeului raional. Ei cercetează cu regularitate fondul documentar al muzeului, oprin- du-se asupra tuturor materiale- lor importante pentru îmbogăți- rea cunoștințelor elevilor și pen- tru întărirea muncii de educare patriotică a acestora. Pe de altă parte, profesorii, cu ajutorul elevilor, au început să colecteze obiecte care vor alcătui un muzeu istoric școlar. La co- lectarea acestor materiale sînt folosite excursiile ce se organi- zează în cadrul raionului, al re- giunii, ca și în alte localități din țară, de unde achiziționează o- biecte reprezentative și documen- te ce atestă momente din istoria patriei. Prof. RADU VASILE Orăștie pot fi folosite în clasa a V-a, la începutul fiecărui trimestru, pentru orientarea elevilor pe harta istorică și pe harta politică a lumii, cu referire specială Ia statele a căror istorie o vom pre- da în trimestrul respectiv. Desigur că, pentru a putea să pornească de la evenimentele contemporane, profesorul de isto- rie trebuie să fie mereu la cu- rent cu aceste evenimente. Numai pornind de la cunoscut la necunoscut îi vom face pe elevi să înțeleagă perspectiva is- torică a faptelor și fenomenelor istorice, relațiile de cauzalitate ce există între ele, să-și dea sea- ma că istoria omenirii este istoria luptei maselor împotriva asupri- torilor, pentru libertate și inde- pendență, pentru o lume lipsită de exploatare. Prof. EUGEN COROAMA Școala medie nr. 1 Dorohoi-Suceava PACINA 3 I TEHNICA MODERNA In cadrul mijloacelor tehnice moderne de predare, cu uriașe perspective de utilizare, televiziunea ocupă un loc de trunte. Apariția termenului „tele-pedagogie" și recunoașterea de către majorita- • tea specialiștilor din întreaga lume a realității pe care o desemnează acest ter- men înseamnă implicit că în acest caz nu mai avem de a tace cu anumite modi- ficări în tehnica și metodica predării, ci cu un capitol nou, bine conturat, al pedagogiei. De altfel, începînd cu utilizarea televiziunii în scopuri didactice, pă- trundem în domenii noi ale psihologiei pedagogice și pedagogiei, al căror funda- științific și ale căror principii se află în plin proces de elaborare. de .Mm.?; a! mi centru Jocai de televiziune experimental pe .'ii - dir- - :. rdiți; „le clasicilor noștri, sau unele studn despre acești Ce* de a '.reia vitrină, care se referă la li- teratura adu- j ■ altele, și manuscrise originale ale unor acriRori ca< Victor r-llnUu Maria Banuș. Nicolae Labiș etc. Foarte ut:. perine instruirea temeinică a elevilor s-a dovedit a fi ji rvb: vec/ d • - c Pentru înzestrarea acestuia, pe lingă hărțile Xcr.;* ec Late s-. Mimtietul învățămîntuiui s-au folosit și hărți ■ vie eu loi„îe. cu ajutorul elevilor și al părmx x Asi s G:- ^rtire harta coloniilor grecești, harta TVî , .} parâB westfalică etc. S-au pro-i-n: 1 confecționat panouri rtî fcțngrxfi. grvpah ;• . ae iar» m - -merT ale tre- rutzilTzî ' -- ăx. - M acea otn*»et ii ocupă pieade muzeistice re- iecîto^sc la î—cte pocnaă M*»trc Priatre acestea se numără, de excmp.u a* s*>* mmMUL m akuu paleografie ele Deosebi: di ■■ r emara )ec(Mle fir Maete dîi Aalflareie ș, imagmaie rewewsi; • e ■ - • — • •. - d s iopu tre tntMrMimx sub . «a Am< rea pafTMfifiL. hapMriva acinduirii capitaliste. panttM nMram mcMImM • doAvtrwires cons- trucție: în p»rew.: ci.-- . . pa > .-^r^ » „ a r?-.r -ii aju- tarul ek Joc ? - Ci - t v Sc ~’ii aem p oaSersalMI ca nat *»t< frucotrat *»- binetul de a -... ’ .nanii—^t n pnĂlesnrirv pe șj>M*~ul muoaîMt MΗadl fi u*re diwenikaM de hăn: ’^l»1 .7. Huv.raUi ex. în mobil ierul special eaaafirctiaaail ca eacv a tact datat caMsetui de geograful se păstrează hfxTsnt ftMsr oi cacscwr jBggssfir •«.rate oe eiev- în vwnaa stot evasm* *fcm». salaje. aaMtoe de roci Un loc de transe fi ecw* tați* aaataehaJede AfiMtar rs care este inzestrăt cab>a*«arf fie feefirafte. MM— r-ări: «a-"o- duiîe pe teme, printre ».e t ti uu laie e>;< nana relief a Repjbi\ 'i F - , ■ O contribuție deoșe-bit de importântă in buna p-Tieâîue & ele- vilor o aduce cabinete' de cp' TmiC*. insescra", ififiMBeb* cu ma- teriale menite a aj ' ei.- ■ ■' să infjj-iseă mir-c-T* . proprietatea figur , r - t-hR-ieagă re'âțrJ . d. .t » eU să-și dezvolte imsgma;-; -v-ji r r --.est cr-teoct >e v-â r. roase moțe ? executa: ■ seMA l—n. s-rmă. *—Mtal țâă«t. t et. datorită răroșă cle-rit iț» ivntmc asat «țar ți mai adfaK n serie întreagă de de ssemetrie — de exemplu ——«br.țe'.e privitoare la aste tre perpendicttHire. iecterr-r hd De- sargues, la probse-seu- —air de pcxăerțti de n____Lt. u ș a-m d Ace- luiași scop i: servele șt antacnusele p«*h>e anyMt-1; sabine», car- reprezintă secti.n. î- - r»^—pro- bleme cu caracter pr^rtu- De mare vtiMLate sint w -' riefis p*rtH Mafihal trifiMMBetriei. care arată cum se pe-^e tritlțunra uosl coș de fabrică, a unui far, suprafața «neț r"»irtt— Cabinetul (MRdfi de asc.'ner«b. • ritriak n ■Mletiai isMMr necesar înțelegerii ’e^țiiier *• imti—iw Condiții bure de a «texnMr. «MM^-riîătsare c»ri:.țe- lor actual» in acest d- ; . .;1. „j f-»st realuv>te prin Hsnizițareș ca- bmetului de tksr- a! școii: Acesta este doteț eu mese la care se ușor plâr«»eie de desen, precum j: cu țrure de lurr; pentru fiecare elev in p?rie în dutMHrile-vttrină se află uc bo- gat materia’ didactic pentru de.i—rui artistic — mulaje. p«e de ceramică plsn.ț? ir5T«isi uUve. reproduceri după lucrările celor mai bum artiști plaatic; ai țării noastre — precum șt pentru desenul tehnic modele de i jpraîețe plane de corpuri gesar.etrice. piese utilizate tn industrie ț-2 m d Trebuie să vc-bim in sfsrșit despre cabinetul de muzică a’, șco- lii. care contribuie mult la dezvoltarea educației estetice a elevi- lor în sala destinată acestui cabinet se află un pic-up. un magne- tofon și un pian care dau profesorilor de specialitate posibilita- tea ca după expunerea teoretică a lecțiilor, să organizeze audiții ce sporesc interesul elevilor pentru cunoștințele predate și le tre- zesc gustul pentru frumos. înlesnind în același timp lărgirea ori- zontului lor de cultură generală. Cabinetul este dotat cu o disco- tecă cuprinzind compozițiile clasicilor muzicii universale, precum și lucrări ale compozitorilor noștri Organizarea — pe lîngă cabinetele de fizică, chimie și științe naturale existente dinainte în școală — a unor cabinete pentru studiul celorlalte materii de învățămînt, desfășurarea lecțiilor în aceste cabinete, care dispun de un material didactic variat și bo- gat, a făcut să crească accesibilitatea cunoștințelor, a dat lecțiilor un caracter mai atractiv, mai viu și mai interesant. Toate acestea se răsfrîng asupra calității cunoștințelor elevilor, care au devenit mai precise și mai temeinice. în același timp, a crescut curiozi- tatea lor științifică, interesul lor pentru cercetare și studiu. Prof. ALEXANDRU IOROACHE PAGINA 6 a»! Cabinetul de matematic# este înzestrat cu valoroase materiale pentru predarea geometriei, trigonome- triei, astronomiei etc. A de chimie al școlii L. cabinetul de științe naturale O pane dm matenalul didactic iolosil iu lecțiile predate in cubuielui de yt<,yi,Uie CORESPINDENTi Scrisorile - una ci te una îw rubrica de față ne propu- nem să intîrziem puțin asupra scrisorilor primite în redacție, prezentîndu-le mai întîi una cîte una și privindu-le apoi în an- samblu. în legătură cu munca pentru îmbunătățirea modului cum se exprimă elevii în scris și prin viu grai, profesorul I. Andran din Cluj ne scrie despre un sim- pozion care s-a organizat în o- rașul său cu profesorii de limba romină. La acest simpozion s-au discutat numeroase aspecte ale problemei, dintre care amintim : ..Organizarea lecțiilor de orto- grafie" ..Frontul comun pentru ^rmarea deprinderilor de ex- “>mare corectă". ..Metode și procedee specifice de predare a limbii romîne în secțiile cu lim- bă de predare maghiară". ..Iu- dreptarea greșelilor de limbă din compozițiile elevilor". Preocupări legate de aceeași problemă a ridicării nivelului de cunoștințe, gramaticale ale elevi- loi' ne semnalează și tov. Floren- tin Cațan, de la Școala medie A\ . loan Cuza" din Alexan- țelegerii logice a conținutului lor. „In această privință — scrie tov. — Dar ați fost tînără... — N-am avut posibilități ma- teriale.. — Dar parcă Edison a avut ? Comentariile sînt de prisos". Cortun vinovați dăm nu produce mari. în losind — sîntem de multe ori și noi, învățătorii, care o dată unui elev ce re- lecția ,.pe de rost“ note timp ce altuia care, fo- mijloace de exprimare O bună parte din scrisorile pri- mite la redacție abordează ] bleme ale muncii educative. Profesorul Marin Nedeleu, pro- de comisiei metodice succesele do- bîndite in această direcție cit și lacunele care se mai manifes- tă incă in cunoștințele de limbă ale elevilor, profesorii din Ale- xandria au stabilit cauzele defi- ciențelor și modalitățile prin care se poate ajunge la înlăturarea 1OF. Învățătoarea Doina Mărghitaș de la Școala de 8 ani din Poieni, raionul Huedin, ne împărtășește înlr-o scrisoare recentă cîteva din preocupările sale legate de bușirea normelor ortografice în- de .către elevii din clasele I—IV. Ea Jt*- referă la diversele procedee utilizate în corectarea caietelor (observații verbale sau în scris pe marginea temelor lucrate de elevi), la organizarea momen- tului ortografic", la ..tabla orto- grafică" pe care a înființat-o în clasă și unde sînt afișate săptă- minal exemple ilustrând proble- mele ortografice recent studiate- Tovarășa Elisabeta Radul eseu, învățătoare la Școala nr. 29 din neești. ne scrie despre unele "**