3 pagini 25 bani A PATRIEI plenară din structuri agricole voltării nevoilor a avut loc cu 15 ani 3—5 martie 1949, a baza raportului pre- tovarășul Gheorghe creșterea de griu și Justețea dezvoltare ma- creș- producției de cereale, porumb. politicii partidului de intensivă și multilate- raționale a producției potrivit cerințelor dez- economiei naționale și de consum ale popu- lației reprezintă una din preocu- pările centrale ale partidului în domeniul agriculturii. Partidul se preocupă în mod deosebit de a măsurilor de cointeresare terială a producătorilor în terea producției agricole. Plenara C.C. al P.M.R. C.C. al Proletari din toate tarile, uniți-văt' R< ^onaia Hin'fJoers Deva Anul XV nr. 745 vineri 6 martie 1964 OMAGIU DE 8 MARTIE Prețuire, dragoste, respect — iată sentimen- tele cu care sînt privite cele peste 95 000 de în- vățătoare și profesoare ce muncesc în școlile de toate gradele din satele și orașele de pe întreg cuprinsul patriei noastre. Intrebați-le pe aceste țărănci maramureșene, colectivului de elevi, dînd răspuns primelor în- trebări despre viață și înaripînd avînturile gin- dului spre înălțimile științei și culturii, în mijlo- cul părinților, sfătuindu-i cu înțelepciune și tact, în activitatea social-culturală, participînd sau cele sau pre pe cele din satele de Ungă Suceava, sau pe dintr-o comună de pe întinsul Bărăganului din oricare alt colț al țării ce părere au des- profesoarele care au venit și muncesc în mijlocul lor și al copiilor lor. Vă vor spune nu- mai cuvinte de laudă pentru felul cum se ocu- pă de instruirea și educarea tinerelor vlăstare, pentru munca lor pe tărlm cultural și obștesc. Prezența lor vie se face simțită pretutindeni, în cele mai diferite împrejurări: în mijlocul tN SUMAR la rezolvarea unor importante treburi sau îndrumînd activitatea colectivelor amatoare. Pretutindeni, neobosite, învățătoarele fesoarele De aceea tedre vor a florilor obștești artistice și pro- își aduc contribuția lor de neprețuit acum, de 8 martie, mii și mii de ca- purta podoaba buchetelor de ghiocei, dăruite de copii și de părinți — me- saje simbolice ale dragostei lor pline de căl- dură. • EDUCATOARE ALE TINEREI GENERAȚII — pag. 2-a • ȘCOALA COLECTIVII pag. 2 a • STABILITATEA PERSONALULUI DIDACTIC — pag. 8-a • DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE — pag. 7-a • CĂRȚI EXPOZIȚII pag. 8-a AGRICUITURA SOCIALISTA Istorica i P.M.R. care în urmă, la elaborat, pe zentat de Gheorghiu-Dej, un program vast și complex pentru transformarea fundamentală a agriculturii țarii, a condițiilor de viață ale satului. Sarcinile puse de partid în lupta pentru întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea munci- toare, pentru transformarea so- cialistă a agriculturii, s-au în- făptuit cu succes. înfăptuind perseverent politica de industrializare socialistă a țării, partidul a asigurat înzes- trarea agriculturii cu tehnica modernă. în întreaga sa activita- te de conducere a procesului de transformare socialistă a agricul- turii partidul a urmărit înde- aproape rezolvarea unor sarcini primordiale cum sînt : crearea unei puternice baze tehnice mul- tilaterale de producție în agri- cultură, desfășurarea largă a re- voluției culturale la sate, forma- rea cadrelor de specialiști nece- sari agriculturii socialiste, întă- rirea continuă a rolului S.M.T.- urilor și al gospodăriilor agricole de stat, folosirea judicioasă a a- celor forme de cooperare care au înlesnit trecerea țărănimii Ia gospodăria colectivă, întărirea sistematică din punct de vedere economico-organizatoric a gos- podăriilor colective pe măsură ce se formau, aplicarea consecventă martie 1949 a indicat ca obiectiv principal trecerea de la agricul- tura extensivă la cea intensivă prin folosirea celor mai perfec- ționate tractoare și mașini agri- cole, a îngrășămintelor naturale și chimice, prin introducerea me- todelor cultivării pămintului du- pă datele cele mai avansate ale agrotehnicii. încheiată cu succes in 1962, cu cițiva ani mai devreme decit prevăzuse Congresul al III-Iea al P.M.R., colectivizarea agricultu- rii a însemnat triumful deplin al politicii înțelepte, clarvăzătoare a partidului de transformare so- cialistă a satului, politică la baza căreia a stat respectarea cu stric- tețe a principiului liberului con- simțămînt al trecerii țărănimii Ia gospodăria colectivă, desfășu- rarea unei sistematice și răbdă- toare activități politice de masă pentru convingerea țărănimii a- supra superiorității muncii în comun. Caracterul științific și profund creator al politicii partidului nos- tru de construire a socialismului în Romînia se reflectă și în fap- tul că transformarea socialistă a agriculturii a avut loc in condi- țiile întăririi permanente a alî-» anțci muncitorești-țărănești șl ale creșterii neîntrerupte a pro- ducției agricole. O dată cu încheierea colectivi*» zării, agricultura noastră a pășit într-o nouă etapă a dezvoltării sale. Ansamblul de măsuri luate de Sesiunea Extraordinară b Marii Adunări Naționale din a- prilie 1962 privind reorganizarea conducerii agriculturii, redistri- buirea cadrelor de specialiști, îmbunătățirea invățămintului a- gricol, răspindirea largă a cu- noștințelor agrozootehnice con- tribuie Ia valorificarea superioară a resurselor agriculturii noastro socialiste. Corespunzător politicii consec- vente a partidului de dotare teh- nică a agriculturii noastre socia- liste, aceasta dispune în prezent de circa 65 000 de tractoare, 62 000 semănători mecanice, pes- te 32 000 de combine pentru ce- reale, precum și de alte mașini agricole. Agrotehnica modernă a căpătat o largă extindere ; pro- ducția de îngrășăminte chimice sporește de la an la an. In același timp, partidul nostru a urmărit neabătut folosirea rațională a pămintului și lărgirea continuă a suprafețelor arabile, prin lucrări de hidroameliorație, desecări, în- diguiri. Numai în 1963 au fost re- date agriculturii in lunca inun- dabilă a Dunării 97 000 hectare. Dezvoltarea tuturor ramurilor agriculturii și asigurarea unei rală a agriculturii, de stimulare materială a țărănimii este con- firmată de creșterea permanentă a producției agricole. Edificator în această privință este faptul că anul trecut, deși condițiile clima- terice au fost nefavorabile în multe regiuni ale țării, s-a obți- nut o producție de cereale de 10,4 milioane tone, cu 700 000 to- ne mai mult decit in 1962 ; în a- celași timp a crescut considerabil și efectivul de animale. Realizările obținute pînă în prezent, sarcinile mobilizatoare prevăzute în continuare repre- zintă un imbold în munca desfă- șurată sub conducerea partidului pentru a ridica agricultura la ni- velul condițiilor create în etapa desăvîrșirii construcției socia- liste. La această muncă sint hotărito să-și aducă cu cinste contribuția și cadrele didactice atît prin pregătirea temeinică în școală a viitorilor colectiviști cît și prin intensa activitate social-culturală desfășurată in rindurile țără-» nunii. EDUCATOARE ALE TINEREI GENERAȚII. PREȚUITĂ DE ÎNTREGUL COLECTIV Nu este prea îndepărtat timpul cind Unăra care voAepte acian de |a catedra acestei clase a Șco- lii medii nr. 3 din Ploieptt era încă o student* conștttncioagă ■ facultății de Fizică și matematică. S a străduit să facă o lecție bună, interesantă, atractivă. La un mo- ment dat a simțit că ceva nu merge, că nu toată clasa este cap- tată de expunerea ei. Căutînd parcă un sprijin, privește din cînd în cînd spre banca din fund unde directoarea școlii, tovarășa Georgeta Preotesoiu, notează ceva într-un caiet. Ii prinde privirea caldă, încurajatoare — și capătă parcă noi puteri. Pornește învio- rată să efectueze o experiență și simte că acum întreaga clasă o urmărește cu cea mai mare aten- ție, cu cel mai mare interes. După lecție, cînd directoarea școlii poartă obișnuita discuție cu tânăra ei colegă, toate probleme- le se lămuresc. Directoarea știe întotdeauna să sesizeze lacunele esențiale ale unei lecții, să arate calea înlăturării lor pe viitor. De repetate ori cadre tinere ca Geor- geta Stoica sau Valeria Popa și chiar profesori mai vârstnici au avut prilejul să învețe, după asis- tențele la lecții, din îndrumările competente date cu grijă și cu taet de directoarea lor. Astfel de îndrumări, calmul șl promptitudinea cu care rezolvă numeroasele probleme ce se ivesc în viața școlii, munca ei conștiin- doasă, pasionată, dedicată bu- nei desfășurări a procesului di- dactic, sînt numai citeva însușiri ale acestei directoare stimate și iubite de întreg colectivul de profesori, elevi și părinți al Școlii medii nr. 3 din Ploiești. O MUNCĂ PLINĂ DE SATISFACȚII Ora a început de cîtcva minute. In clasă este liniște perfectă. Toate privirile sînt îndreptate spre un singur punct : lingă fe- reastră. De acolo, profesoara Sil- via Petrescu de la Școala medie nr. 7 din Capitală lămurește cla- sei sensul adînc al unei poezii de Arghezi. Vocea ei caldă, nuanța- tă, umple încăperea. Elevii o ur- măresc cu atenție, cu un interes concentrat. Profesoara Silvia Petrescu este prețuită de întreaga școală pen- tru interesantele și frumoasele lecții pe care le predă, pentru prietenia cu care se apropie de fiecare elev. Sute și sute de ti- neri au prins dragoste pentru lite- ratură, pentru cărți datorită pa- siunii cu care profesoara le-a să- dit în suflet această înclinare. După ultima oră de curs, to- varășa Petrescu se îndreaptă grăbită spre secția de învățămînt a raionului 30 Decembrie. De cîțiva ani ea desfășoară aici o ac- tivitate bogată, eficientă- îm- preună cu membrii colectivelor metodice ale secției raionale, își aduce contribuția la, populariza- rea metodelor înaintate de pre- dare, la cunoașterea și extinderea celei mai bune experiențe din munca instructiv-educativă. Sarcinile pe care le avea de rezolvat azi Silvia Petrescu în colectivul metodic al secției de învățămînt au fost duse la înde- plinire, dar ziua ei de muncă încă nu s-a încheiat : trebuie să revadă consultația ce o va ține în fața profesorilor care se prezintă la examenul de definitivat. In cu- rînd și această consultație, pregă- tită din vreme, este pusă la punct. Am vorbit doar despre o zi de muncă a profesoarei fruntașe Sil- via Petrescu. Fiecare zi este însă, pentru ea, la fel de plină, fiecare îi aduce noi și noi satisfacții. MEREU ÎN MIJLOCUL COPIILOR Pe tovarășa Stela Bonciu o în- tilnești zilnic în mijlocul copiilor. Prietenoasă, apropiată îi încon- joară pe toți cu dragoste părin- tească, pregătind din rîndurile lor generații și generații de fruntași ai clasei I. Rezultatele pe care le obține se datoresc faptului că această edu- catoare care lucrează de aproape 30 de ani în grădinițele de copii, își îndrăgește nespus de mult pro- fesiunea. A reușit să deslușească sufletul copiilor, să se apropie de ei, să pătrundă în minunata lume a copilăriei. Bogata experiență pe care a acumulat-o o ajută pe tovarășa Bonciu să desfășoare cu preșco- larii o activitate bogată, variată, care contribuie din plin la edu- carea, la formarea copiilor, la în- zestrarea lor cu cunoștințele de bază necesare în școală, cu de- prinderi de activitate ordonată. Pr«ocupîndu-se și de felul cum se comportă foștii preșcolari ca elevi tov. Bonciu ține o legătură perma- nentă cu școlile unde învață ei, se interesează îndeaproape de fe- lul cum învață, cum se poartă. Constatările sînt de fiecare dată îmbucurătoare : copiii pe care i-a educat ea sînt elevi buni, cu note mari, disciplinați. Poate, cu ade- vărat, să fie mîndră de ei ! Grădinița de copii nr. 1 a Mi- nisterului de Finanțe unde tova- rășa Bonciu este directoare de cîțiva ani, se numără printre gră- dinițele fruntașe din orașul Bucu- rești. Mesuțele, scaunele, dulă- pioarele, sutele de jucării care împodobesc grădinița — multe din ele lucrate de tovarășa Bonciu — totul este amenajat aici cu mult gust și fantezie, de o mînă harni- că și pricepută, de mina unei e- ducatoare în adevăratul înțeles al cuvîntului. Căci o asemenea educatoare este Stela Bonciu, pe care nenu- mărate generații de tineri și-o amintesc cu drag de pe cînd le îndruma primii pași în viață. ACTIVISTĂ NEOBOSITĂ PE TĂRÎM CULTURAL La amiază, cînd vin sau pleacă din schimb, zeci și zeci de munci- tori ai uzinelor „Tractorul" din Brașov o salută prietenește pe profesoara Maria Orfanu, care se îndreaptă spre școală pentru a-și ține orele sau, poate, pentru a conduce o repetiție a brigăzii ar^< tistice sau o ședință a cercului h- terar. Mulți, foarte mulți tineri muncitori ai uzinei „Tractorul" au avut-o ca profesoară în școala care se înalță chiar în fața por- ților uzinei. Și mai mulți sînt cei care au cunoscut-o datorită activității ei de neobosită animatoare'a vieții cultural-artistice din cartierul uzinei. Intr-adevăr, pe lingă fap- tul că îndrumă grupa celor ce alcătuiesc texte pentru brigăzi artistică a școlii — brigadă care, de patru ani neîntrerupt, a cîști- gat premiul I la concursurile ar- tistice organizate în cadrul regiu- nii Brașov — tovarășa Orfanu conduce și una din secțiile uni- versității populare. „Bucuria activității puse în slujba răspîndirii tot mai largi a culturii în rîndul elevilor ca și ale celor mai vîrstnici — ne spune profesoara Maria Orfanu — îmi dau simțămîntul tinereții neîn- trerupte". Și într-adevăr. prin întreaga ei activitate entuziastă, profesoara din orașul de la poa- lele Tîmpei ne apare, deși are 7^" îndelungată activitate în invăță- mînt, nespus de tînără. Școala colectivei Hctărit lucru, probleme- le alcătuite de Ionel Me- hedinți, proaspăt absolvent al facultății de matemati- că repartizat in toamna trecută la școala medie din Pechea. au siat niște sim- ple aplicații cu date din producție ale regulilor de trei simplă sau compusă. Sînt dacă vreți — așa cum le caracteriza, cu oarecare maliție pentru strădania reporterului de ■ depista imagini de sinteză, o tână- ră profesoara de literatură, — adevărate monografii istorico-economice, alcătui- te eu maximă concizie ma- tematică. Prezentăm, pen- tru convingere, două dintre ele. Iată-le : „La înființarea sa, in anul 1949, gospodăria agri- colă colectivă „11 iunie" din satul nostru dispunea de 380 hectare de pămint, nouă boi, două vaci și ci- teva animale mici. In pla- nul de producție pe anul 1964 este prevăzută culti- varea cu cereale a 1290 ha de griu și 1680 ha de po- rumb, iar numărul taurine- lor va fi de 1433 capete, dintre care 490 vaci cu lap- te. Cu cit este mai mare acum numai suprafața în- sămințată cu plante cerea- liere față de întreaga su- prafață a gospodăriei din anul 1949 și cu cit la sută a crescut sectorul taurine- lor ?“. Răspunsul calculat a reprezentat un asemenea procent impresionant, îneît mulți dintre școlarii profe- sorului Mehedinți au refă- cut de trei ori calculele de teamă să nu fi greșit cum- va. Judecați de altfel: o creștere de peste 780’h la suprafață (iar calculul s-a făcut raportînd sectorul cerealier la întreg terenul existent anterior) și o creș- tere de 13.000'h a sectoru- lui zootehnic! A doua problemă: In anul 1950 învățau în comu- na Pechea 1200 de elevi, iar în anul acesta învață 2155 de elevi. Tot în 1950 locui- torii din Pechea și-au cons- truit 100 de case noi, și-au cumpărat 24 de biciclete și o motocicletă — in timp ce pină în 1963 numărul caselor noi înălțate în sat a fost de 1200, numărul bicicletelor 1600, iar al mo- tocicletelor 18. Să se calcu- leze procentele creșterii". Este cuprinsă în aceste enunțuri ale unor simple probleme o adevărată is- torie a creșterii satului în anii socialismului, a făuri- rii vieții noi. Martorii aces- tei vertiginoase creșteri îm- plinesc limbajul cifrelor cu imaginea plastică a fapte- lor. Stăm de vorbă cu to- varășii Filimon lordache, președintele sfatului popu- lar comunal și cu profeso- rul Alexandru Drăghici, care se aflau în sat și acum 15 ani, în acele luni de răs- cruce în viața lui. „Se deschidea pe atunci un drum nou, necunoscut încă în țara noastră, și oa- menii chibzuiau de zeci de ori înainte de a lua hotă- rîrea menită să dea alt curs vieții lor. De mare a- jutor ne-au fost învățătorii și profesorii care lucrau la singura școală existentă pe vremea aceea în comună. Oamenii îi cunoșteau bine din campania de alfabeti- zare, îi știau ca dascăli pricepuți ai feciorilor și fetelor de virsta școlii și le ascultau sfatul care îi în- demna să pășească pe ca- lea deschisă de p-axtid". Așa au pornit la drum, uniți în rîndurile colecti- vei „11 Iunie", primii 110 țărani muncitori, dispu- nînd de averea la care se referea prima problemă a profesorului Mehedinți. De atunci, satul a mers mereu înainte, cu pașii uriașului din poveste. — La noi în școală — ne spune tovarășul Drăghici — s-a întocmit o lucrare, un fel de istorie a satului. A ostenit la ea un colectiv de profesori de geografie și is- torie (da, acum există la noi colective de profesori pe discipline). Răsfoiți-o, sînt în ea lucruri intere- sante. Avea dreptate tovarășul Drăghici, istoria aceasta e plină de lucruri interesan- te. Scrie în ea că aici, pe valea Suhurluiului, au gă- sit oștite turcești, într-una din expedițiile lor de jaf și cotropire, „apă bună" — și i-au dat așezării acest nume, adică Pechea. Mai tîrziu, pe la 1780, și-a sta- tornicit în acest loc sat de iobagi pe moșie, Dimitrie Moruzzi. Stătea în cerdacul conacului și dădea porunci, storcind fără milă pe cei ce munceau zi după zi la cîmp sau trudeau fără ră- gaz în portul Galaților. Mai scrie in monografie — ne permitem să facem un salt peste un veac și jumătate — că în 1940, la Pechea, 17 boieri mai mari sau mai mici stăpineau 4481 hecta- re, în timp ce 313 familii de țărani nu aveau nici un petec de pămint. Deci în- tr-un veac și jumătate sta- rea țăranilor de aici, de pe malul Suhurluiului, nu nu- mai că nu a devenit mai bună, dar chiar s-a înrău- tățit. ...Și iată cile s-au făcut numai într-un deceniu și jumătate, de cind oamenii din sat și-au unit puterile și nădejdile în cadrul co- Ictivei I Le vezi in întrea- ga viață a satului, le afli din istoricul alcătuit de co- lectivul de profesori de la școala din Pechea, le gă- sești consemnate și la școală, pe un mare panou afișat în cancelarie. Și îți dai seama, cercetînd cifrele lui, că dezvoltarea învăță- mîntului și a vieții cultu- rale a satului se împletește strîns eu viața colectivei, ținînd pasul cu ritmul im- petuos al creșterii ei. Se află înscris aici că venitul anual al colectivei va fi în 1964 de peste nouă milioa- ne și jumătate de lei, că sectorul viticol se va ex- tinde la 190 de hectare, că va crește sectorul zooteh- nic și că se va crea o ade- vărată „fabrică" de pui, datorită folosirii incuba- toarelor electrice. Și tot de aici afli că în locul singu- rei școli care funcționa în comună acum 15 ani func- ționează acum patru școli, dintre care una medie, al cărei local modern a fost dat în folosință chiar în a- cest an, că de la o mînă de cadre didactice s-a ajuns acum la un colectiv peda- gogic puternic, format din 72 de învățători și profe- sori. Școala medie din Pechea e o școală tînără, dar a și început să aibă o tradiție. O dovadă vie o constituie profesorul Mehedinți despre care vorbeam la începutul reportajului nostru. Cînd a luat ființă colectiva în sat, actualul profesor se re- marca prin răspunsurile bune pe care le dădea la „tabla înmulțirii": era prin clasa a treia. Apoi a făcut parte din prima promoție de absolvenți ai școlii me- dii, înființată în 1954 și tot în prima promoție se află și acum, printre intelec- tualii crescuți aici în sat și care s-au reîntors să aducă mai multă lumină în viața lut. Asemenea lui mai sînt și profesorii Maria Serea, Constantin Trandafir și E- caterina Buruiană, precum și numeroși învățători. Proiectele a# < a t