Proletari din toate țările, unițl-v&t EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMINT Șl CULTURĂ Anul XV nr. 743 vineri 21 februarie 1964 8 pagini 25 bani La ora de matematică Un mm mm wt 1 i whiiimm i mhmwi PE DRUMUL UNOR NOI SUCCESE Recent, pionierii fi elenii unor școli s-au întrunit în entuziaste adunări in care și-au luat anga- jamentul să intimpine marea săr- bătoare a poporului nostru — cea de a XX-a aniversare a eli- berării patriei — cu noi succese la învățătură și in activitatea ob- ștească. Colectivele didactice ale școli- lor au primit cu bucurie hotărî- rea elevilor, dorind să fie alături de ei, să-i sprijine in realizarea angajamentelor luate. ★ Lecții cit mai bune și mai in- teresante — iată care socotesc profesorii Școlii de 8 ani nr. 76 din București că este calea cea mai indicată de acordare a aces- tui sprijin. De aceea, preocupă- rile lor se îndreaptă acum in primul rînd spre ridicarea nive- lului lecțiilor, spre organizarea și desfășurarea acestora într-un asemenea mod încît elevii să-și însușească încă din ora de curs ceea ce este esențial în cunoștin- țele predate. Iată cîteva din măsurile luate în acest scop : In cadrul fiecărei lecții se re- zervă, la sfirșit, cîteva minute pentru scurte lucrări practice, spre a da elevilor posibilitatea să aplice de îndată cele învățate. In același timp, pentru a-i sti- mula să fie cît mai atenți la ex- plicații și să participe activ la lecție, s-a luat hotărîrea să se pună note pentru răspunsurile bune și foarte bune date la lec- ția nouă. O grijă deosebită acordă co- lectivul didactic al școlii, în a- ceastă perioadă, și desfășurării meditațiilor, pentru a înlătura rămînerile în urmă la învățătură. Meditațiile sînt organizate dife- rențiat, pe grupe de elevi la care s-au vădit aceleași lacune în cu- noștințe, ca și individual. Conducerea școlii se preocupă cu stăruință ca măsurile luate în sprijinul elevilor să fie duse la Copiii, în marea lor majoritate, își exprimă adesea încă de la o vîrstă fragedă preferințele pen- tru anumite profesii, îndemnați de o scenă sau o imagine care i-a impresionat în mod deosebit, de profesiunea unui erou pe care-1 admiră, de ceea ce văd și aud în familie etc. La rîndul lor și pă- rinții se preocupă de timpuriu de viitoarea profesie a copiilor lor. Dar școala ? Desigur că nici școlii, pedagogilor — adevărați părinți spirituali ai elevilor — nu le poate fi indiferent ce cale vor urma în viață aceștia. Pentru profesorul adevărat nu există nici o bucurie mai mare decît aceea de a ști că cei pe care i-a instruit și educat și-au ales o profesiune în care pot da țării, poporului, tot ce au mai bun, în care ei în- șiși pot obține cele mai mari sa- tisfacții. Dar astfel de rezultate obține profesorul atunci cînd pri- vește orientarea profesională a elevilor lui cu toată seriozitatea cerută de această importantă pro- blemă. Căci dacă elevul însuși își poate alege viitoarea profesie după o simplă înflăcărare de mo- ment sau din romantism, dacă părinții pot fi uneori subiectivi, lipsiți de o perspectivă amplă, profesorul, educatorul, trebuie să se conducă în această privință după criterii științifice, să aibă în vedere atît interesele dezvol- tării viitoare a absolvenților cît și interesele economiei și culturii patriei. In ultimii ani s-au obținut multe rezultate valoroase în o- rientarea profesională a absol- venților școlilor generale de 8 ani, ca și ai școlilor de cultură generală. Școlile profesionale și tehnice, instituțiile de învățămint superior, numeroase sectoare ale economiei noastre socialiste și ale vieții social-culturale au primit mii și mii de tineri de nădejde. îndeplinire cu maximum de efi- ciență. In acest scop, în afara a- sistențelor la lecții, al căror nu- măr a crescut simțitor în această perioadă, conducerea școlii și-a propus să organizeze în rîndurile elevilor sondaje pe calea exami- nării orale sau a unor lucrări scrise, pentru a le verifica cu- noștințele și a stabili ce măsuri mai trebuie luate. Și colectivul didactic de la Școala medie nr. 28 dir. Capita- lă și-a propus o serie de măsuri menite să sprijine angajamentele luate de elevi în cinstea zilei de 23 August. Printre altele, de exemplu, la această școală se dă o atenție deosebită organizării experiențe- lor demonstrative în laborator, menite să-i ajute pe elevi în ve- rificarea și aplicarea practică a cunoștințelor studiate, în legarea lor tot mai strînsă de viață. In aceste săptămîni, cînd au loc lucrările scrise trimestriale, temeinic pregătiți, orientați cu pricepere de profesorii lor spre acele ramuri în care au putut da cel mai bun randament. Compa- rînd această situație cu situația din trecutul nu prea îndepărtat, cînd mii și mii de tineri se în- dreptau spre o profesie sau alta fără să știe nimic despre aceasta, la întimplare, verificînd de abia apoi, după ani și ani de studiu și de muncă, in ce măsură me- seria aleasă le era potrivită, pa- sul înainte apare și mai convin- gător. Dacă privim însă lucrurile prin perspectiva impresionantei dez- voltări a tuturor sectoarelor eco- nomiei și culturii noastre, ne dăm seama că in domeniul orientării profesionale a tinerei generații se poate și trebuie să se facă încă și mai mult decît pînă acum. Desfășurarea într-un ritm impe- tuos a muncii pentru desăvîrși- rea construcției socialiste în tara noastră a determinat apariția unor noi și puternice obiective economice, a unor noi sectoare de producție, a unor noi profesii importante legate de tehnica și tehnologia cea mai modernă, de electrificarea, mecanizarea, automatizarea și chimizarea com- plexă a proceselor dc producție. Ajunge să facem un simplu tur de orizont al industriei noastre petrochimice, de exemplu, ale cărei uriașe combinate de la Bor- zești, Onești, Govora, Craiova, Brazi, dispun de cea mai înainta- tă tehnică automatizată, să ne a- mintim de industrializarea am- plă a proceselor de producție de pe șantierele de construcții sau de mecanizarea și electrificarea tot mai largă a agriculturii pen- tru ca să ne dăm seama cîte pro- fesii noi, pasionante se oferă tine- rilor absolvenți, spre ce ramuri importante ale producției sîntem chemați noi, pedagogii, să-i o- rientăm. Dar oare activitatea noastră se toți profesorii Școlii medii nr. 28 se preocupă îndeaproape de a- jutorarea elevilor în vederea re- capitulării cunoștințelor studiate în cursul celui de al doilea tri- mestru. In același scop au loc, în sprijinul celor ce au nevoie de indicații suplimentare, consultații și meditații colective și indivi- duale. Lecții cît mai interesante, mai bune, notare sistematică, chib- zuita folosire a timpului la orele de curs, organizarea judicioasă a recapitulării, meditații și consul- tații organizate diferențiat iată doar cîteva din măsu-ile pe care colectivele didactice le-au luat pentru a sprijini angajamen- tele elevilor în cinstea zilei de 23 August. Fiecare învățător, fie- care profesor este hotărît să-și dăruiască toate forțele, toată ca- pacitatea, toată dragostea pentru ca școala, elevii, să intimpine cu noi și însemnate succese marea sărbătoare a Eliberării. află pretutindeni la înălțimea a- cestor mari și însemnate cerințe ? Dacă analizăm modul cum se muncește pe această linie ne a- pare evident că, în fapt, într-un număr încă destul de mare dc școli, se desfășoară mai mult o muncă dc informare a elevilor și, uneori, a părinților decît o mun- că de orientare profesională în adevăratul înțeles al cuvîntului. Mai sînt încă profesori, diriginți, directori de școală care socotesc problema orientării profesionale drept o, acțiune de campanie. Ei consideră că este suficient să stea de vorbă cu elevii cu cîteva luni (sau chiar numai cu cîteva săptă- mîni) înainte dc absolvire, să se adreseze o dată și părinților în a- ccastă direcție, să difuzeze cel mult în rîndurile lor prospectele care vorbesc despre școlile pro- fesionale și tehnice sau despre instituțiile de învățămint su- perior, să le facă unele recoman- dări generale — și gata. Am avut nu dc mult prilejul să-l auzim pe dirigintele uneia dintre clasele a Xl-a ale unei școli din Capitală mărturisind cu mindrie că toți elevii lui s-au și fixat asupra profesiei către care se vor îndrepta după absolvire. Dădea chiar și amănunte : cutare elev va deveni medic, cutare e- Icv inginer electronist, cutare co- legi ai lor specialiști în industria ușoară și așa mai departe. Fiind însă solicitat să arate datorită căror considerente s-au oprit e- levii asupra acestor profesii n-a putut da argumente serioase, iar discuția cu profesorii de specia- litate a lăsat impresia certă că ia această clasă orientarea profe- sională s-a realizat mai mult la întimplare. O asemenea interpretare for- mală a rolului de îndrumător al profesorului, al dirigintelui, în- ir-o problemă atît de importantă pentru viața fiecărui tînăr, în care sfatul competent al pedago- gului trebuie să fie determinant, este străină înțelesului adevărat pe care societatea noastră îl dă noțiunii de educator. Ea poate da naștere unor fenomene negative și uneori poate avea chiar conse- cințe destul de grave. La concursurile de admitere în școlile profesionale și tehnice desfășurate în toamna anului tre- cut au mai existat cazuri cînd absolvenți ai clasei a șaptea, în special fete, au trebuit să fie în- drumați spre alte școli decît cele la care se prezentaseră inițial, în- trucît meseria pentru care au vrut să se pregătească nu cores- pundea nici constituției lor fizice nici înclinațiilor lor reale. în a- faiă de aceasta, in timp ce la u- nele profesii s-au prezentat mai mulți candidați pentru același loc, la alte profesii, nou introduse în nomenclatorul de meserii a fost necesară repetarea examenelor de admitere. Și la concursurile de admitere în unele instituții de în- vățămînt superior s-au putut constata urmările negative ale faptului că într-o serie de școli orientarea profesională n-a fost privită cu toată seriozitatea. Documentele de partid și de stat acordă o importanță deose- bită problemei orientării profe- sionale a tineretului, ca o cerință de bază pentru asigurarea ca- drelor necesare economiei și (Continuare în pag. a 2-a) ȘCOALA MEDIE „NICOLAE BĂLCESCU" • DIN CAPITALĂ. Una din cele mai vechi școli Continuatorii unor vechi tradiții Continuatoare a w.or - o-hi tradiții, Școala med — „ Băl- eescu44 din București -'te u» din cele mai vechi șco’. cia noastră. Trecutul ei se itwa* *• Academia dcmneascâ, irU în anul 1678 de stolnicul Con- stantin Cantacuzino. Adevsraaul act de întemeiere a școlii națio- nale de la „Sf. Sava" l-a consti- tuit insă anaforaua de la 6 mar- tie 1818, dati la insistențele căr- turarului ardelean Gheorgbe La tar. care a cerut eforiei școlilor să deschidă cursuri d< matema- tică. istorie, științe naturale, geo- metrie, în limba romînă. Fără mijloace, îndeosebi fără eârți și fără profesori, modesta școală a lui Lazăr a susținut to- tuși concurența cu rivala ei mai bine organizată — Academia domnească, în care învățămîntul te preda în limba greacă — și a biruit pînă la urmă datorită mai ales ideologiei înaintate pentru Acea vreme, promovată de înte- meietorul școlii și de tinerii das- căli grupați în jurul lui. Elevii lui Gheorgbe Lazăr erau In cea mai mare parte recrutați dintre elevii școlilor rominești existente pe atunci la București. Printre ei intilnim numele lui Petracbe Poenaru. Eufrosin Po- teca. Simion Marcovici și Cons- tantin Moroiu, foști elevi la Aca- demia domnească și viitori profe- sori ai școlii romi nești. Școala lui Lazăr a continuat să funcționeze și după moartea tim- purie a întemeietorului ei. cu cla- sele începătoare, umanioare și complimentare, sub numele de „Școala centrală*. Dintre profeso- rii și elevii ei s-au ridicat nu- meroși luptători din generația revoluționarilor de la 1*4®, ca frații Goiescu, Gzigore Alexon drescu, Pleșoianu și. înainte da »ți. N. Bălcescu. cel mai consec- vent și inaintat luptător in revo- luția de la 1848. al cărui nume a test atribuit școlii în anii putem populare ca semn de înaltă cin- stire a luptei înCăcăratului pa. irioL In urma reformei realizate ia timpul lui Alex. loan Cuza școa- la de Ia Sf. Sava devine ■ școz- Jă secundară, un liceu, după ce cu puțin înainte, din clasele sale d - vizionare s-a constituit, ia 1®M liceul Matei Basarab. iar din cursurile sale superioare, la 1804 Ctiver-d*; -a dir. București. Ti- u*rm a m exista ineă din se ului 1 XViK-:ea ți unde W xpvzut a scrie do publicațu, în «K mai wt-sre te cu caracter prwșerxavt, dw— Uie Imprimeria sta- lului Muzeu! de antichități trece mai tirziu la Universitate, pentru a forma apoi baza actualului Mu- zeu de antichități, iar biblioteca școlii, întemeiată și ea în secolul al XVIII-lea și posedind cărți rare și incunabule, este inclusă in 1901 în biblioteca Academiei. După primul război mondial se ridică necesitatea construirii uniti nou local. Cea mai mare parte din suma necesară construcției — 9 milioane Iei — a fost adunată de comitetul școlar și asociația foștilor elevi, statul burghez con- tribuind cu o sumă mai mult simbolică. Caracteristic pentru modul cum evoluează școala în- tre anii 1920—1944 este faptul că, deși populația ei școlară sporește mereu, numărul elevilor prove- niti din mediu' muncitoresc și oe Ia sate rămîne infim. Școala medie „Nicolae Băl- cescu“ cunoaște o adevărată dez- voltare abia în anii puterii popu- lare, prin grija partidului și a gu- vernului. Porțile ei, la fel cu por- țile tuturor școlilor țării, s-au deschis larg pentru fiii oamenilor muncii. Clădirea școlii a fost re- novată, sălile și laboratoarele reamenajate și înzestrate cu a- parataj modem. S-au creat un cabinet metodic, cabinete de geo- grafie și de istorie, un laborator de chimie, o seră, o sală de mu- zică, două săli de lucru, terenuri sportive Biblioteca școlii a fost mărită, înzestrată cu o spațioasă sală de lectură, care se află la dispoziția elevilor și în timpul vacantelor. Anii puterii populare au însem- nat pentru școala medie ..Nico- lae Bâlcrscu* și anii in rare a început să se realizeze și s-a dez- voltat un invățămînt cu adevărat șriintifjc. oriental spre educarea eonului nou. uxsti ix.tor activ al sociaksnulu. Numărul absolven- -.:ior școlii care au devenit mun- cKbri de înaltă calificare, ingi- neri. agronomi, profesori, mediei, cerceiiton științifici este impre- siooartl de mare. întregul colectiv didactic este miadru de foștii elevi Adesea, pe adresa școlii sau a unor profesori sosesc sen- in sala de desen tehnic a școlii sori din cele mai îndepărtate col- țuri ale țării, aducînd vești des- pre munca și viața celor ce au învățat aici în ultimii 20 de ani. Este atunci o adevărată bucurie pentru toată școala. Calitatea muncii profesorilor a crescut și continuă să crească necontenit ca urmare a îndrumă- rii lor de către organizația de partid din școală, a tot mai bunei lor pregătiri ideologice și de spe- cialitate. Cea mai elocventă măr- turie a nivelului ridicat la care se desfășoară munca școlii o constituie statisticile privind nu- mărul absolvenților care obțin rezultate dintre cele mai frumoa- se la examenele de admitere în învățămîntul superior, al premia- lilor la olimpiade. Ia concursurile de literatură etc. In etapa orășe- nească a ultimei olimpiade de matematică și fizică, de pilda, au fost premiati 21 de elevi din clasa a VIII-a, 19 elevi din cla- sele a IX-a și mulți alții din ce- lelalte clase, iar unul din elevii școlii a fost selecționat, în etapa pe țară, pentru concursul interna- țional. Din cei 200 de absolvenți pe care i-a dat școala în anul trecut mai bine de 75 la sută au intrat cu medii mari în institu- țiile de învățămînt superior unde, după cum arată prima sesiune de examene din acest an, continuă să se numere printre fruntași, fă- cînd cinste scolii. Pentru instruirea și educarea celor 1600 de elevi cîți numără azi școala, pentru înarmarea lor cu cunaștinte bogate și pestru a le ferma trăsăturile morale ale omului nou. muncesc cu migală, pricepere și pasiune peste 100 de profesori. Cei mai mulți au o în- delungată experiență Ia catedră — peste 15 ani. Sînt însă și pro- fesori tineri care obțin rezultate nu mai puțin valoroase, ajutați îndeaproape de colegii lor cu ex- periență bogată. Să facem cunoștință eu cîțiva dintre profesorii școlii. Iată-1 bunăoară pe tovarășul Zlate Bogdanov, care predă ma- tematica elevilor din clasele a X-a A, a X-a B, a Xl-a C. Pe lingă munca deosebit de intensă pe care o desfășoară pentru buna pregătire a elevilor săi, profeso- rul Bogdanov are și o meritorie activitate metodică și științifică, fiind un colaborator activ al pu- blicațiilor de specialitate, al Edi- turii didactice și pedagogice, al Institutului de științe pedagogice. Lucrările elaborate de el, ca de pildă „Rolul desenului în studie- rea problemelor de geometrie în spațiu14 (premiată la ultima se- siune centrală a „lecturilor peda- gogice44), „Dezvoltarea gîndirii lo- gice a elevilor în studiul geome- triei44, „Desenul și studierea pro- blemelor de proiecție44, „Desenul și studierea problemelor de secțiuni în corpurile geometrice44, „Intro- ducerea noțiunii de funcție", ..Rezolvarea problemelor de geo- metrie-4, „Metodica predării geo- metriei in spațiu44, „Funcția de gradul doi* și altele, aduc o con- tribuție la modernizarea predării matematicii, la mai buna pregă- tire a elevilor pentru viață. O interesantă activitate științi- fică— de altfel, la înălțimea ce- lei didactice — desfășoară și colega de specialitate a tovarășului Bog- dancv, profesoara Ivanca Oli- voto. autoarea lucrării „Cule- geri de probleme pentru clasele IV—VTI" — binecunoscută profe- sorilor din întreaga țară —. pro- fesorul de științe naturale Ale- xandru Dabija, profesorul de limba franceză Gheorghe Pas- cali, profesorul de limba romînă Mihail Bărbătescu, ca și alte ca- dre didactice aie Școlii medii „Ni- colae Bălcescu44. Care sint preocupările actuale ale colectivului de profesori ? Ce ' obiective Ie mobilizează străduin- țele ? în primul rînd, ridicarea nive- lului predării, al activității edu- cative. Pentru coordonarea efortu- rilor pe această linie, conducerea școlii-—directoare Ioana Cosma —■ caută să promoveze toate meto- dele și procedeele înaintate de muncă folosite de profesorii frun- tași, să facă din ele un bun al în- tregii școli. Tocmai acestui scop îi slujesc îndeosebi asistentele la lecții și discuțiile amănunțite, purtate pe marginea lor de con- ducerea școlii cu cadrele didac- tice, ca și dezbaterile din comi- siile metodice și în consiliul pe- dagogic. In legătură cu aceasta este in- teresant de subliniat faptul că lupta pentru ridicarea nivelului predării nu este privită ca o pro- blemă strict individuală, a unuia sau altuia dintre profesori, ci ca o problemă a întregului colectiv. De aceea munca desfășurată în această direcție se caracterizează printr-un adevărat spirit tovără- șesc. Așa se face că multe cadre tinere venite în școală în ultimii ani au reușit în scurt timp să-și însușească o bună parte din ex- periența colegilor cu un stagiu îndelungat Am plecat de la Școala medie nr. 1 „Nicolae Bălcescu" cu con- vingerea că am cunoscut un co- lectiv didactic pasionat pentru munca de pregătire a tineretului, însuflețit de o autentică neliniște creatoare, că prestigiul de care se bucură școala este pe deplin meritat. CONST. RĂDOI Orientarea profesională fUrmare dia pag. l-a) culturii noastre socialiste in plia avint Studierea acestor docu- meute înarmează pe diriginți, pe fiecare profesor cu busola eea mai sigură in munca de orientare profesională, indicîndu-le precis către ce anume sectoare in plină dezvoltare ale industriei, agri- culturii sau vieții social-cultura- le trebuie îndrumate interesul și atenția tinerilor. Astăzi, în învă- țămîntul nostru există condiții deosebit de favorabile in această direcție, ca urmare a legăturii tot mai strinse statornicite intre • coală și producție. Elevii Școlii medii „L L. Caragiale" din Plo- iești, de exemplu, nu numai că Isi desfășoară practica de pro- ducție in secțiile uzinelor de uti- laj petrolier „1 Mai44 dar, în ace- lași timp, participă intens la în- treaga viață a colectivului de năucitori. tehnici >■» ți ingineri. Astfel a*nre fîrtae faptul ei majoritatea ahoolvea acșcnă ? Cum le modifică existența ? In jurul acestor semne de în- trebare se înfruntă opiniile cele mat deosebite. Unii copii mânia- că televiziune cu pîine șt părinții lor cer să fie vaccinați cu ser antitelevizio -Stic. Medicii vor- besc de tele-obosea'ă, iar peda- gogii se pling uneori că televi- zorul este cauza pentru care lec- țiile nu se pregătesc așa cum tre- buie. Indiferent, deci, de simpa- tia sau an ipatia pe care televi- zorul o provoacă în rîndurile specialiștilor și nespecialiștilor este cert că televiziunea pune e- ducatorilor o serie de probleme noi. O primă grupă de probleme a- pare oarecum și în afara progra- melor propriu-zise și iată ce spune o anchetă printre părinții și educatorii „anti-tele" : — televiziunea fascinează co- piii și-i împiedică să se intereseze și de altceva ; — televiziunea îi ține închiși în casă ; — televiziunea îi face să se culce tîrziu; — televiziunea îi enervează : — televiziunea nu-i lasă să-și facă lecțiile. Să recunoaștem, în aceste ar- gumente sînt o serie de adevă- ruri. Da ! Televiziunea este un ele- ment hipnotizant, uneori, chiar pentru cei mai în virstă, deci cu atît mai mult pentru cei mici. Mai ales în primele săptămîni de la inaugurarea aparatului, ecra- nul de sticlă este pentru copii ceea ce este un bec aprins pentru fluturii de noapte. In special pen- tru cei mici de tot care, vrăjiți de ce se mișcă in perimetrul dreptunghiular, înghit tot jărâ alegere, fotbal și buletin meteo- rologic, tribuna economică și re- țeta gospodinei. Dar iarăși să recunoaștem că, pe măsură ce curiozitatea se consumă, frenezia scade, iar cu virsta copiii își descoperă spiritul selectiv, își aleg programele preferate, iar televizorul nu face decît să gră- bească ascuțirea simțului critic. Da! Televizorul îl țintuiește în casă și seara, cînd ar trebui să viseze în pat, copilul palpită în fața ecranului casnic pri- vind-o pe regină, mama lui Hamlet, sorbind din cupa cu o- travă. Da! E adevărat. Dar djt ce ? Din cauza televizorului'! N-are oare mai curînd dreptate Shakespeare cînd spune că orice „de ce" își are „pentru ce"-ul lui ? N-are mai curînd dreptate un comentator care scrie : „Dacă spun : „e timpul să te duci la culcare" fetița merge să se culce, cu televizor sau fără televizor. Pentru că am autoritate; cînd copilul începe să facă teatru, să smiorcăie și să inventeze tot felul de pretexte, televizorul n-are aici nimic de-a face, pentru că singura explicație este că n-am autoritate". Și încă o dată, da ! Televizorul lucrează asupra sistemului ner- vos așa cum lucrează zeci de ele- mente ale existenței noastre me- canizate. Specialiștii pot da aici detalii interesante și explicații pline de învățăminte. Dar orice analiză trebuie să pornească de la un punct de vedere lucid. Străbunicii noștri care nu văzu- seră avioane au fost mai calmi decît bunicii noștri, iar bunicii străbunicilor noștri, care nu știau de locomotiva lui Stephenson, erau și mai calmi. Cînd rudele noastre de de mult mergeau la cules de fructe sau pescuiau în fața locuinței lacustre nimeni nu suferea din cauza radioului cu tranzistori sau a claxonatului. Dar noi ne-am născut acum, în- tr-un secol in care au dispărut brontozaurii, dar au apărut tele- vizoarele, aceste uimitoare televi- zoare pe care copiii copiilor noș- tri le vor privi cu îngăduința cu care ne uităm noi cei la oala lui Papin. Orice analiză trebuie să pornească de la date obiective pentru că nimeni nu va accepta să se întoarcă la o existență pas- torală ca să scape de zbirnîilul telefonului, de uruitul liftului, de soneria ceasului deșteptător. In sf’-șit, un ultim punct spi- nos: teleriziU: ca și lecțiile. Sim- pîlficî»:? lucrurile, sigur că s-ar putea r :>■' ide răspicat : dacă un copil nu este silitor, el va trage chiulul ca și pînă acum, numai că televizorul îi va pune la mdemină un pretext în plus. Dacă nu vrem însă să simplifi- căm trebuie să recunoaștem că aparatul cu ecran rămîne un ele- ment de Ispită, și nu :mai pen- tru cei mici. Și ce bine ar putea fi să putem curați lumea de is- pite — mai vorbesc pentru noi. dar cel puțin pentru copiii noștri ț Dar asta nu e cu putință și apoi, s-o recunoaștem, ispita aceasta face parte dintre cele mai puțin vinovate. Ce-i de făcut I Aici desigur răspunsul îl va da controlul ce- lui mare și, cu timpul, conștiința celui mic. Asta în ceea ce pri- vește învățătura organizată. In ceea ce privește absorbția de cu- noștințe în general, aici trebuie să recunoaștem fără reticențe că televizorul este unul din factorii cei mai activi în sensibilizarea fondului aperceptiv. El face să crească receptivitatea copilului la cunoștințe noi, îi stimulează interesul pentru cutare sau cuta- re disciplină, îl face mai permea- bil la cultură. A doua grupă de probleme este în legătură cu programele pro- priu-zise. Din capul locului tre- buie să facem aici o distincție, în funcție de virsta publicului. Pentru preșcolari televiziunea noastră are o serie de emisiuni reușite : teatru de păpuși, filme de desene animate și acest fai- mos Așchiuță, asaltat nu numai de scrisorile copiilor, ci și ale părinților, care văd în el un aju- tor : „dragă Așchiuță, să-l critici pe băiatul meu că nu mănincă și nu vorbește frumos". Pentru școlarii pînă în jurul vîrstei de 14 ani televiziunea a creai o serie de rubrici vii și in- teresante, care sînt urmărite cu plăcere și de telespectatorii ce au părăsit de mulți ani băncile șco- lii. Există o evidentă și insisten- O emisiune mult apreciată de elevi — „Căpitanul Val Vîrtej" tă preocupare pentru instruirea școlarilor care se traduce în tot felul de inițiative și mai ales în acele rodnice vizite în muzee. Există o preocupare de a stimula spiritul de observație și a da pin- teni fanteziei și nimic nu poate s-o exemplifice mai fericit decît foarte populara emisie „Știți să desenați, copii ?“ Există și o în- țelegere a nevoii de evadare în neobișnuit a oricărui omuleț — și Val Vîrtej, cu peripețiile sale fantastice, desigur de aici a țîș- nit. Dar pentru cei mai mari, pen- tru adolescenți, pentru tineri ? Aici există un mare loc alb, pen- tru că ceea ce se face este. încă, cu totul și cu totul nesatisfăcă- tor. Pentru copii, da. avem pro- grame inteligente, variate și des- tul de complexe. Să sperăm că nu este departe ziua cînd televi- ziunea va începe să umple și a- cest mare gol care se află pe lo- cul unde ar trebui să figureze e- misiuni care să dea răspuns ne- număratelor și complicatelor probleme ale adolescenței. In afară de acest deziderat fundamental, sigur că programele destinate școlarilor fac să apară în fața noastră o serie de alte noi probleme legate de tele-lite- ratura, tele-dramaturgia, tele-ci- nematografia, tele-publicistica destinată copiilor. Veriga princi- pală a oricărei discuții în aceste domenii o dă, după părerea noa- stră, spiritul in care este înțeles caracterul didactic al programe- lor, pentru că fără îndoială, măr- turisit sau nu, principala trăsă- tură a acestor emisii destinate copiilor din didacticism pornește. Aici se înfruntă — credem noi — două atitudini. Dominantă este tendinfa de a-i învăța pe copii intr-un mod plăcut, spiritual, de- gajat. Așa se dau cunoștințele în foiletoanele cu Val Vîrtej, așa se discută cu copiii la „Știți să de- senați, copii ?“ Intr-o asemenea concepție sînt lucrate multe sce- nete, care ne-au îneîntat prin tact și imaginație. Unele emisiuni dovedesc însă că, paralel și în opoziție cu ten- dința de a transmite intr-un mod plăcut cunoștințele, stau susțină- torii unui didacticism solemn, de- colorat și aspru. Convorbirile de. la Muzeul de literatură de multe ori aveau aerul unei compe- tiții între cîțiva premianți sîr- guincioși care se întrec să re- producă paragrafe din manua- lele școlare. Și teamă ne este că vizitele la Muzeul teh- nic, așa cum au început, cu o avalanșă de erudiție glacială, să nu apuce pe același drum. Să fim bine înțeleși. Dorința noastră nu este de a camufla caracterul didactic al unor emisii care sînt prin esența lor didactice. Cuno- ștințele interesante nu sînt niște bomboane amare care trebuie în- fășurate intr-un strat de cioco- lată pentru ca să poată fi înghi- țite. Dar lipsa de umor, crisparea solemnă creează o atmosferă rău conducătoare de cunoștințe. Redacția emisiilor pentru copii de la televiziune a dat multe do- vezi de inteligență și, sîntem si- guri, le va da și în viitor, repri- mind cu mai multă convingere tot ce ține de acest didacticism uscat, osos și rece. ILEANA COSTIN PAGINA 3 Lucrări practice agricole de primăvară Activitatea practică pe care o desfășoară în această perioadă elevii școlilor generale de 8 ani de la sate este orientată spre pregătirea lucrărilor de primă- vară. De exemplu, în multe școli e- levii verifică sub îndrumarea profesorilor de specialitate pu- terea de germinație a semințelor existente în gospodăria colectivă, în deosebi a acelora care urmea- ză a se însămînța în primăvară, cercetează condițiile de depozita- re a furajelor, se ocupă de iden- tificarea acestora după aspect (fin natural, artificial, grosier etc.), fac aprecieri calitative asu- pra silozurilor, studiază metode de amestecuri, pregătesc furaje pentru hrana animalelor etc. în întreprinderile anexe ale unități- lor agricole elevii participă Ia lu- crările de revizuire și reparare a inventarului mărunt, a tocurilor și ramelor de răsadnițe, a mij- loacelor rutiere. O deosebită atenție se cuvine a fi acordată lucrărilor agricole care se pot executa în cimp. In acest scop este necesar să se ve- rifice dacă elevii cunosc bine uneltele și mașinile ce se folo- sesc în campania de primăvară, precum și timpul potrivit pentru întrebuințarea lor, dacă cunosc solul și fenomenele ce se petrec în el. Este bine ca activitățile prac- tice organizate cu elevii în a- ceastă perioadă în cimp să fie orientate în direcția asigurării unei vegetații normale a semănă- turilor de toamnă și spre pregă- tirea și asigurarea condițiilor op- time pentru semănăturile de pri- măvară. îi vom deprinde astfel pe elevi să verifice periodic, la plantele de cîmp semănate toam- na, rezistența față de condițiile nefavorabile din timpul iernii (gerul, excesul de umiditate, lip- sa de aer sub zăpadă, atacul di- feritelor boli criptogamice etc.). In acest scop putem efectua cu ei operația de distrugere a crus- tei de ghiață formată direct pe plantă sau deasupra zăpezii pe culturile de toamnă, învățindu-i să lucreze cu tăvălugul ghimpat sau cu grapa. Pentru prevenirea mucegăirii, asfixierii și etiolării plantelor atunci cind stratul de zăpadă este mare și afinat, vom executa lucrări de indesare a stratului de zăpadă cu tăvălugul neted. Este nimerit de asemenea să le explicăm elevilor importan- ța și mijloacele de reținere a ză- pezii deasupra culturilor sau a terenurilor care vor fi însămîn- țate, în scopul asigurării unei provizii de apă în sol. în același timp, după fiecare schimbare a vremii vom executa în cîmp controlul de iarnă al culturilor, deprinzîndu-i pe elevi să obser- ve starea plantelor prin înlătura- rea zăpezii, să controleze modul de înfrățire și să efectueze con- trolul plantelor care nu sînt aco- perite. Dacă cerealele de toamnă ies din iarnă puternic dezrădăci- nate (descălțate), le vom explica elevilor necesitatea aplicării unei lucrări cu tăvălugul, antrenîn- du-i să participe nemijlocit la a- ceastă lucrare. Primăvara, toate culturile se grăpează pentru distrugerea crustei. Totodată, se trece la cu- rățirea pajiștilor, a finețelor na- turale și artificiale de resturile vegetale, la distrugerea mușu- roaielor, la împrăștierea îngră- șămintelor etc. Toate aceste lu- crări pot forma obiectul unor interesante lecții practice pe te- renul gospodăriei colective. De asemenea, elevii pot participa la lucrările menite să asigure con- dițiile optime de semănare a cul- turilor de primăvară — afînarea arăturilor, mărunțirea arăturilor de toamnă ș.a.m.d. Terenurile care nu au fost liv erate cu plugul in toamnă se ară in ferestrele din timpul iernii la o adincime de 18—20 cm. Arătura de primăvară poate constitui tema unor instructive aplicații practice pe teren, dacă avem gri- jă să le amintim elevilor că solul se ară atunci cînd pămîntul se revarsă pe cormană, folosindu-se obligatoriu in agregat și grapa stelată pentru mărunțire, și că terenurile compacte se grăpează mai tîrziu, după ce brazdele în- cep să înflorească. Spre sfirșitul lunii februarie și începutul lunii martie elevii vor putea participa la insămînțarea plantelor din epoca I — mazărea, borceagul, ovăzul etc. O atenție deosebită trebuie acordată în a- ceastă perioadă și pregătirii te- renurilor pentru cultura plante- lor din epoca a H-a, cum sînt po- rumbul, sfecla, floarea-soarelui etc. Foarte interesante și instructi- ve pentru elevi sînt și lucrările de fertilizare a solului cu îngră- șăminte minerale și organice. De aceea este bine să-i antrenăm la lucrările de transport și depozi- tare a îngrășămintelor în cimp și paralel cu aceasta la construi- rea platformei de bălegar. Lucrînd alături de colectiviști, elevii pot participa în această perioadă la sortarea, pregătirea și tratarea semințelor, la deter- minarea cantității dc semințe necesare la ha, a valorii cultura- le a semințelor, învață să mî- nuiască mașinile agricole, să a- prccieze calitatea lucrărilor, să stabilească epocile optime dc plantare în funcție de climă, sol și cerințele plantelor. Deosebit de bogate și variate sînt încă de pe acum, din perioa- da nefavorabilă ieșirii pe teren, lucrările de hortiviticultură. Bunăoară, pe lingă controlul ve- getativ al legumelor însămînțatc în toamnă, se întreprind lucrări de pregătire a solului și de pro- ducere a răsadurilor timpurii și semitimpurii. în cîmp, in epoca I se efectuează însămînțări de usturoi, ceapă de arpagic, ma- zăre, spanac, mărar, pătrunjel, salată, ridichi și bob. Dc aseme- nea. se pregătește terenul pentru irigat și pentru plantarea semin- cerilor de varză, morcov, pătrun- jel etc. In cultura forțată salata și ri- dichile sînt deja însămînțatc în răsadnițe. Este indicat ca elevii să aplice lucrările de întreținere a răsadurilor și, în același timp, să pregătească noi paturi de ră- sadnițe care urmează a fi însă- mînțate cu legume timpurii și semitimpurii. De exemplu, în lu- nile februarie și martie pot fi în- sămințate în răsadnițe calde sau in cîmp varza timpurie, țelina. ardeii, roșiile, spanacul etc. Pregătind cultivarea legumelor timpurii și semitimpurii elevii pot aranja bălegarul în platfor- me preîncălzitoare, cu lățimea de 2—5 m, înălțimea de 1,2—1,5 m și lungimea în funcție de cantită- țile necesare de bălegar. în ase- menea platforme bălegarul se a- șează afinat și, dacă este prea uscat, se umectează. După 5—6 zile îl vom așeza în paturi groa- se de S0—80 cm pentru răsadni- țele calde și de 40—60 cm pentru cele semicalde. Apoi vom instala tocurile (dezinfectate în preala- bil cu o soluție de formol 3—4 la sută, piatră vînătă 2 la sută și var gras 2—3 la sută). După 3—5 zile, cind geamurile se aburesc, vom adăuga un strat de pămint de 10—15 cm în cazul cînd ră- sadul se va repica, sau de 18—20 cm dacă nu se va repica. li vom îndruma pe elevi ca Ia pregătirea amestecurilor de pămint să folo- sească pămînt de țelină, com- post, mraniță, pămint de frunze, turbă și nisip. De asemenea, vom avea grijă să le facem cunoscute din timp amestecurile de pămint pentru diferite răsaduri. Ii vom îndruma totodată pe elevi ca Îna- inte de introducerea pămîntului în răsadniță să-l dezinfecteze cu o soluție de formol 4 la sută, pen- tru a-1 feri de dăunători. Pe elevii clasei a Vl-a ii pu- tem antrena Ia lucrări de insă- mînțare in răsadniță, lucrări care se fac în rînduri, cu marcatorul, la o temperatură de 16—22° C pentru tomate. Le vom atrage, firește, atenția asupra necesită- ții de a respecta distanțele și a- dîncimea de semănat și le vom arăta că operația se termină a- coperind semințele cu un strat de amestec de pămint compus din- tr-o parte de mraniță și două părți nisip, după care se trasea- ză și se udă. După insămînțare elevii pot participa Ia lucrările de suprave- ghere a răsadurilor, îngrijindu-se să le asigure lumină prin păs- trarea ferestrelor (ramelor) cura- te și prin umbrirea lor în zilele eu soare puternic. O lucrare importantă este și udatul răsadnițelor, care in luni- le din timpul iernii are loc la amiază, în martie dimineața iar în aprilie și mai seara. Tot atît dc însemnate sînt lucrările de a- sigurare a circulației aerului în două sensuri prin ridicarea ra- melor, lucrările de plivit, de dis- trugere a crustei sau măsurile contra dăunătorilor. In pomicultură activitățile practice se pot organiza și desfă- șura pe sectoare. De pildă, în pe- piniere elevii pot verifica condi- țiile în care se păstrează pomii, butașii și semințele stratificate, pot recolta altoi, pot efectua al- toiri la masă. în același timp, se pot începe lucrările de forțare a puieților altoiți. în cîmp, în luna martie îi putem antrena pe elevi Ia altoirea puieților neprinși, la insămînțarea semințelor de pomi în școala de puieți, Ia lucrările de tăieri la cep, la proiectarea coroanei și la stropirile de pri- măvară pentru combaterea dău- nătorilor. în livadă se pot efr, - tua alte lucrări, cum sînt strîn- gerea și distrugerea cuiburilor de omizi, tăierea de rărire, corecția și rodirea in zilele calde, înlătu- rarea drajonilor, continuarea stropirilor contra dăunătorilor, văruirea pomilor. Tot acum poate să înceapă alcătuirea co- lecțiilor de ramuri și li se dau e- levilor indicații de alcătuire a mugurarelor. In sectorul viticol elevii pot c- fectua lucrări de revizuire a spalierelor, pot participa Ia pre- gătirea terenului pentru noi plantări și Ia plantarea propriu- zisă, iar spre sfirșitul lunii mar- tie la lucrările de desmușuroire și tăiere. Este bine totodată să se procure necesarul de portaltoi și coarde altoi pentru producerea materialului săditor, iar apoi să se treacă Ia lucrările de altoire și forțare, în așa fel încît în luna aprilie să înceapă plantarea în cîmp a butașilor. Lucrări practice variate și in- teresante se pot organiza și în sectorul zootehnic, unde elevii pot participa la lucrări de între- ținere și creștere a animalelor ti- nere, Ia alcătuirea rațiilor ali- mentare pentru animalele pro- ductive, la prevenirea și comba- terea bolilor. întreaga muncă practică pe care o vor desfășura profesorii de agricultură cu elevii lor tre- buie să se bazeze pe o colaborare permanentă cu specialiștii din gospodăria colectivă, cei mai în măsură să indice timpul și mij- loacele prin care se poate efectua fiecare lucrare Ing. agronom M. VLĂDLȚ Lucrări practice agricole in seră In clasa I Deprinderi corecte de calcul Printre cele mai importante sarcini care trebuie rezolvate în cadrul predării aritmeticii la cla- sa I se numără la loc de frunte înarmarea copiilor cu deprinde- rea de a efectua corect calculele. După cum se știe, încă de la efectuarea adunărilor și scăderi- lor cu 1 apar forme variate de prezentare în scris a exercițiilor a căror rezolvare are o impor- tanță deosebită în privința de- prinderii elevilor de a calcula corect. De exemplu, elevilor li se cere să rezolve în scris exerciții de tipul 2 = 1 + ?; 1 + ? = 2 etc., după ce, bineînțeles, ei și-au însușit tehnica adunării și scăde- rii și au înțeles că rezultatele a- cestor operații sînt cuprinse inte- gral în termenii lor. Rămîne deci ca în prezentarea exercițiilor a căror rezolvare necesită utiliza- rea unei operații diferite de cea pe care aparent o cuprind (de exemplu 2 = 1 + ?) să-i facem să înțeleagă tocmai acest lucru — in cazul exemplului dat, bunăoa- ră, că adevărata cale de rezol- vare este scăderea. Totuși în practica unor învăță- tori și chiar în unele metodici de specialitate este indicată drept cale pentru rezolvarea unui exer- cițiu de acest fel tot adunarea, datorită faptului că în operație intervine dear o unitate. In mod obișnuit se procedează prin în- cercări, care în cazul respectiv reușesc din prima dată. Acest procedeu duce însă, după părerea mea, la deprinderi greșite, întru- cît școlarii încearcă să-l aplice și la operații cu unități mai mari la care, evident, încercările fie că nu reușesc, fie că răpesc o mul- țime de timp. Consider, de aceea, că este mai indicat să-i orientăm de la în- ceput pe elevi spre analiza fiecă- rui exercițiu, pentru a-și da sea- ma dacă semnul operației din ca- drul lui indică direct operația ce trebuie efectuată, sau dacă nu cumva este vorba de operația contrară. In acest fel îi ajutăm să înțeleagă și felul cum se face proba exercițiilor și, în același timp, le exersăm gîndirea, con- tribuim la dezvoltarea ei. Experiența mi-a arătat că cel mai bun mijloc pentru aceasta este de a prezenta exercițiile în cadrul unor probleme. Și, pentru ca elevii să înțeleagă direct legă- tura între exercițiu și problema ce-1 cuprinde, am scris exercițiul pe tablă, l-am citit împreună cu elevii și abia apoi am prezentat problema. De exemplu, pentru exercițiul 2 = 1 + ? am alcătuit problema următoare : „Ileana are două uniforme școlare. O unifor- mă o avea de la părinții ei. Cîte uniforme a mai primit la Pomul de iarnă ?“ In timpul enunțării problemei, pe măsură ce ajungeam la fiecare mărime, o arătam în exercițiul de pe tablă. Totodată, ca să nu mă depărtez de scopul pe care-1 urmăream prin rezol- varea problemei, am analizat sumar conținutul ei, revenind la enunțarea exercițiului de pe ta- blă : două uniforme = o unifor- mă și cu cîte uniforme ? Deși ma- joritatea elevilor au formulat răspunsuri corecte, am subliniat în mod deosebit caracterul ope- rației efectuate pe tablă. In continuare am mai prezen- tat o problemă și cîteva exerciții asemănătoare. In felul acesta am procedat și la rezolvarea exercițiilor care ur- mau în manual. Pentru exerci- țiile 1 + ? = 2 și ? + 1 = 2 am al- cătuit probleme cum este, de pil- dă, următoarea : „Sanda avea în penar un creion colorat. Cîte cre- ioane colorate i-a mai pus tatăl ei, dacă a doua zi a găsit două creioane colorate în penar?". Am atras permanent atenția copiilor asupra semnului între- bării care ține locul termenului necunoscut și am insistat asupra căii de rezolvare a exercițiilor de acest fel, deoarece în construcția lor lipsește un termen, pe care îl aflăm scăzînd din rezultat terme- nul cunoscut. După rezolvarea mai multor exerciții, am desprins o concluzie care a servit de regulă în cazul tuturor operațiilor asemănătoare. Elevii au înțeles că atunci cînd dintr-o operație de adunare lip- sește un termen, pentru a-1 afla este necesar să scădem termenul cunoscut din rezultat. Aceasta i-a ajutat să se descurce cu ușurință cînd au trecut la operațiile cu unități de ordinul al doilea, ca de exemplu 4 + ? = 18 ; ? + 6 = = 17 ; 16 = 3 + ? etc., pe care nu le-ar mai fi putut rezolva prin simple încercări. Caut continuu să aleg astfel problemele încît însuși conținu- tul lor să indice elevilor calea de rezolvare a exercițiului. Bună- oară, pentru exercițiul ? — 2 = 8 am dat următoarea problemă : Lina a cumpărat cu 2 lei o pră- jitură și a mai rămas cu 8 lei. Cîți lei a avut ? Formulată în a- cest fel, problema le-a sugerat elevilor că pentru a afla rezul- tatul trebuie să efectueze aduna- rea 2 + 8 = 10, deși în forma inițială de prezentare exerci- țiul apare ca o scădere. Astfel ei își însușesc cu ușu- rință și nu în mod mecanic, ci logic, procedeele de rezolvare a variatelor forme pe care le îm- bracă exercițiile de adunare și scădere. înv, NICULINA RĂDICI, Tr. Măgurele PAGINA 4 Fișa literară—ajutor eficient în lectura elevilor Una din problemele pe care trebuie să le rezolve profesorii de limba romînă în predarea lite- raturii la cursul mediu o consti- tuie asigurarea lecturii integrale de către elevi a operelor ce se studiază la lecții, precum și a celor recomandate a fi citite su- plimentar. Programa pentru clasa aVIH-a arată că operele recomandate pentru lectura suplimentară (și, adăugăm noi, și cele care se ana- lizează în orele de curs) în spe- cial cele mai întinse — nuvela, romanul, comedia, epopeea — nu pot fi citite de la o lecție la alta- Ca urmare, ele trebuie indicate elevilor încă de la începutul anu- lui școlar, ba chiar înaintea va- canței de vară. In același timp programa cere profesorilor să-i îndrume pe elevi în ținerea unei evidențe riguroase a lecturii lor în caiete speciale, în care să no- teze date generale asupra operei, să aplice noțiunile de teorie a literaturii Ia opera citită etc. La rîndul ei, programa pentru cla- sele IX—X cere ca elevii să fie îndrumați să-și facă însemnări în cursul lecturii, să scoată ideile esențiale, să noteze pasajele cele mai caracteristice din punct de vedere ideologic și artistic. In realizarea acestor cerințe se ivesc unele probleme. Nu mă voi opri la cele legate de sistemul de funcționare a bibliotecilor șco- lare, de lipsa unei concordanțe — greu de realizat, ce-i drept — între cerințele programelor șco- lare și reeditarea diferitelor opere clasice, ci la o problemă de ordin metodic, privind modul cum îi învățăm pe elevi să-și facă însemnări despre ceea ce citesc. Experiența proprie m-a con- vins că lectura literară își atinge scopul dacă profesorul reușește să arate elevilor modul cel mal eficace de consemnare sintetică a celor citite. Se pune însă între- barea : ce să cerem elevilor, ce indicații să le dăm în această privință, ce să scrie ei în acele, „caiete speciale" de care vorbește programa ? Să le cerem rezumate voluminoase ? Să le pretindem să precizeze și tema operei citite, să caracterizeze și personajele, îna- Predarea definiției metrului Programa de fizică prevede studierea în clasa a Vf-a a temei .Măsuri de lungime". Desigur că în această clasă nu li se poate da elevilor definiția metrului după Sistemul Internațional, definiție care presupune cunoștințe despre nivelele de energie ale atomului și despre emisiunea de energie de către atom. Cum nu este însă ni- merit să se reia nici definiția prezentată în clasa a II-a și a Iii-a: „metrul este unitatea prin- cipală pentru măsurarea lungimi- lor", nu ne rămîne decît să recurgem, așa cum face dealtfel manualul, la definiția care arată că lungimea metrului este apro- ximativ egală cu a 40 000 000-a parte din lungimea meridianului pămîntesc. Această definiție este satisfăcătoare, întrucît elevii știu, de la lecțiile de geografie din clasa a V-a ce este meridianul pămîntesc, iar eroarea de aproape 0.2 mm pe metru față de măsură- torile exacte ale meridianului poate fi neglijată la calcule apro- ximative. In clasa a VIII-a programa de fizică prevede studierea sistemu- lui practic MKfS, iar manualul alcătuit de V. Atanasiu și M. Gali dă definiția metrului după Siste- mul Internațional, prezentîndu-1 ca un anumit multiplu al lungi- mii de undă a radiației portocalii a kriptonului 86. înțelegerea a- cestei definiții cere însă ca pre- darea fizicii în clasa a VIII-a să inte ca acestea să fie studiate amplu în clasă ? Cred că aceste însemnări nu trebuie să răpească prea mult timp elevilor, că trebuie găsită o cale să le dea posibilitatea să no- teze esențialul, adică acel strict necesar de care vor avea nevoie pentru analizarea operei în clasă. Intr-adevăr, înainte de a fi stu- diat o operă sub conducerea pro- fesorului, elevul nu poate face o analiză temeinică a ei. Cred, de aceea, că însemnările din „caie- tele speciale" trebuie să aibă numai rolul de a ajuta pe elevi să-și aducă aminte, repede și cît mai fidel, de întregul conținut al operei citite. Evident, cei cu apti- tudini speciale pot să-și noteze si impresiile, însă de aici nu se poate scoate o normă cu caracter general. Mulți profesor! recomandă ele- vilor, pentru consemnarea lectu- rii, fișa literară. Aceasta este după părerea noastră un bun auxiliar în lectura individuală, pe care profesorul îl poate folosi în chip variat, în funcție de specifi- cul școlii și de nivelul elevilor. Este bine, cred, ca fișa literară să fie redusă la cît mal puține puncte, în așa fel îneît ea să poată sintetiza în 3-4 pagini (uneori și mai puțin) ceea ce este esențial în opera citită. întocmită cît mai simplu, ea va trebui să constituie, prin însăși structura ei, o atracție pentru elevi, să devină o necesitate în sistemul lor de lucru. Iată ce ar putea conține, după mine, o asemenea fișă : autorul operei, titlul, editura și anul anul primei apariții, numele autorului prefeței sau al studiu- lui introductiv, ideile mai impor- tante din prefață ori din studiul introductiv, subiectul operei, eventual tema, gruparea perso- najelor, capitole ori fragmente mai importante, completări, bi- bliografie (articole și studii des- pre opera respectivă). Socotesc că fișa trebuie să menționeze numele autorului pentru a-1 pune pe elev în situa- ția să rețină mai bine particula- ritățile lui ortografice, mai ales în cazul creațiilor din literatura înceapă cu studiul undelor, ceea ce este desigur imposibil. De aceea se impune, după părerea mea, să rămînem la definiția dată în clasa a VI-a — bine înțeles adîncind-o — și să arătăm astfel distanța dintre cele două repere ale metrului etalon, vorbindu-le totodată despre condițiile speciale în care este păstrat metrul eta- lon. Tot în clasa a VIII-a trebuie să facem cunoscute elevilor prefixele și simbolurile pentru multiplii și submultiplii zecimali ai metrului : prefixele tera. giga, mega, kilo, hecto și deca, cu simbolurile T. G. M. k, h, da, pentru formarea multiplilor, și prefixele deci, cenți, mili. micro, nano, pico, avînd ca simbol d. c, p., n, p, — pentru formarea sub- multiplilor. Socotesc important să se arate elevilor că, în cazul cînd nu pot avea loc confuzii se poate folosi pentru micrometru (nm), scrierea prescurtată p (micron) și să pre- cizăm că nu se mai folosesc pre- fixe compuse, dînd ca exemplu bunăoară faptul că nu se mai scrie milimieron (m p0, ci na- nometru (nm). Fizica .pentru clasa a Xl-a, de Gh. Vieroșeanu, cuprinde la pag. 217, după tema, .Clasificarea spec- trelor", o observație în care se dă definiția metrului după Sistemul Internațional. Consider însă că întrucît pentru explicarea acestei universală. Pentru același motiv mi se pare necesară menționarea titlului operei. Consider importantă lectura prefeței sau studiului introductiv și consemnarea ideilor cuprinse aci pentru că ele constituie, pînă la explicațiile din timpul orelor de curs, o călăuză sigură. în ce privește tema, întrucît e greu ca elevii s-o sesizeze și s-o formu- leze corect din punct de vedere ideologic, ea poate lipsi din fișa literară. Dacă e trecută, e bine să se lase 4-5 rînduri libere, pentru a fi completate după ana- lizarea operei în clasă. Gruparea personajelor nu com- portă, cred, prea mare dificultate pentru elevi. în schimb îi ajută să adîncească mai bine configu- rația operei, în timp ce mențio- narea capitolelor ori fragmente- lor pe care ei le găsesc mai im- portante îi pune în situația să facă aprecieri asupra operei, să compare valoarea și ponderea fiecărui capitol în ansamblul ei. La punctul „completări" reco- mand de obicei să se lase spațiu alb pentru că aici cer elevilor ca, după analizarea operei în clasă, să scrie lucrurile mai importante pe care nu le-au sesizat singuri- Folosesc fișa literară după mo- delul celei mai de sus numai în căzui operelor mai întinse (nu- vele, romane, piese de teatru etc.), nu și în cazul poeziilor scurte. Aceasta înseamnă că nomă rut fișelor literare nu tre- buie să fie mai mare de 8-10 într-un an (poate mai multe la clasa a Xl-a). Astfel, departe de a constitui o obligație în plus, aceste fișe, pentru care se pot utiliza filele unui caiet obișnuit, stet alcătuite cu plăcere de elevi, la fel ca alcătuirea unui album fotografic ori a unei colecții de mărci poștale... Spusele din articolul de față sînt izvorîte dintr-o experiență personală, care a dat rezultate bune în strădaniile de a-i pregăti cit mai temeinic pe elevi. Prof. VLADIMIR DOGARII definiții sînt necesare cunoștințe despre nivelele energetice ale atomului și despre emisiunea de energie de către atom, este bine să fie dată abia după predarea acestor teme în cadrul capitolului despre structura atomului. Aici va fi locul să subliniem că dato- rită noii definiții a crescut de 100 de ori precizia de măsurare, eroarea de reproducere fiind acum de ordinul miimei de mi- cron și că în același timp s-a realizat un „etalon natural" bazat pe o mărime invariabilă din natură, care permite oricărui laborator metrologic să-și reali- zeze singur unitatea de lungime cu precizia maximă posibilă, fără a recurge la intercompararea pe- riodică a etaloanelor cu cel de la Sevres. Prof. TRAIAN M. POPESCU Școala medie nr. 6 Ploiești Consultarea noilor cârti sosite la biblioteca școlii La lecțiile despre siliciu și compușii săi Pregătindu-mă pentru preda- rea cunoștințelor despre siliciu, îmi propun să încep cu explica- rea poziției acestuia in sistemul periodic al elementelor, scoțînd în evidență proprietățile prin care se aseamănă cu carbonul. Organizîndu-mi lecția pe baza acestei analogii, voi explica tetra- valența atomului de siliciu ca fiind, la fel cu cea a atomului de carbon, o consecință a confi- gurației electronice de pe stratul de valență, ceea ce face ca atît carbonul cît și siliciul să aibă în combinațiile lor cele mai stabile valența patru, egală cu numărul electronilor de valență de pe a- cest strat. Voi pune de asemenea accentul pe explicarea caracteru- lui neutru al atomilor de siliciu, care ca și cei de carbon au pro- prietatea de a se lega între ei și de a se lega de o mulțime de alte elemente chimice, arătînd e- levilor că asemănarea dintre a- ceste două elemente este vădită și in combinațiile lor cu hidro- genul. Astfel ei vor înțelege că în timp ce carbonul formează cu hidrogenul combinațiile organice denumite hidrocarburi, siliciul cu hidrogenul dau combinațiile or- ganice denumite silani. Și, în sfîrșit, pe linia asemănărilor principale dintre aceste două e- lemente le voi vorbi elevilor despre caracterul de reducător al siliciului. Asemănarea dintre carbon și siliciu va ușura și înțelegerea no- țiunilor despre oxizii, acidul, să- rurile și hidrurile acestui ele- ment. Bazîndu-mă pe cunoștințe- le dobîndite anterior de elevi despre bioxidul de carbon, care este anhidrida acidului carbonic voi putea înlesni înțelegerea cu- noștințelor despre bioxidul de si- liciu, denumit și anhidrida aci- dului silicic. Referindu-mă la bioxidul de siliciu voi preciza că acesta, spre deosebire de celelal- te anhidride studiate, nu reacțio- nează direct cu apa pentru a for- ma acid silicic. La prima privire elevii ar pu- tea socoti că această proprietate, specifică bioxidului de siliciu, îl scoate din grupa anhidridelor. De aceea le voi explica că, deși este rezistent la acțiunea apei, a acizilor și a bazelor, bioxidul de siliciu reacționează totuși, în condiții speciale de temperatură, cu unele baze puternice, dînd săruri denumite silicați și că, în anumite cazuri, anhidrida silici- că are și proprietatea de a în- locui anhidridele volatile din să- rurile respective, dînd săruri de siliciu. Elevii vor înțelege astfel că, deși bioxidul de siliciu nu reacționează direct cu apa, totuși, datorită acestor proprie- tăți ale sale, el se comportă ca o anhidridă a acidului silicic. O dată lămurite aceste parti- cularități ale anhidridei acidului silicic se asigură și înțelegerea cunoștințelor despre acidul sili- cic și sărurile lui. Pe baza cu- noașterii asemănării din punct de vedere chimic a acestui acid cu acidul carbonic și a proprie- tăților specifice anhidridei lui, elevii își vor da singuri seama că metodele de preparare a acestor doi acizi diferă, în timp ce for- mulele lor sînt asemănătoare, după cum tot asemănătoare sînt o serie de reacții, cum ar fi, de pildă, reacția de descompunere termică și reacția cu metalele sau eu hidroxizii pentru a da să- ruri. Un element nou în predarea acestui capitol îl vor constitui cunoștințele despre importanța practică a unor compuși ai sili- ciului, cum sînt, de exemplu, bioxidul de siliciu sau cuarțul. sărurile de siliciu — printre care mă voi opri la silicatul de alu- miniu (mica), la silicatul de mag- neziu (azbestul), la silicatul de magneziu hidratat (talcul), la si- licatul de aluminiu și beriliu (smaraldul). Voi căuta să sporesc interesul elevilor vorbindu-le pe larg despre sticlă, produs Indus- trial important și bine cunoscut, care reprezintă un amestec de silicați solubili și insolubili. Desigur că, pe lingă stabilirea analogiilor între proprietățile si- liciului și proprietățile carbonu- lui, voi scoate în evidență și în- sușirile specifice, care-1 indivi- dualizează (proprietăți fizice, unele proprietăți chimice, stare naturală etc.). Socotesc că în acest fel voi pu- tea ușura însușirea noțiunilor noi, îi voi ajuta pe elevi să aprofun- deze cele studiate cu privire la chimia carbonului, îi voi face să înțeleagă mai bine rațiunea care a stat la baza alcătuirii gru- pelor și perioadelor din sistemul periodic al elementelor și îi voi face să-și dea seama de înlănțui- rea logică a cunoștințelor predate, de unitatea interioară a diferite- lor capitole ale chimiei. C. DEMETRESCU PAGINA 5 PROBLEME Recompensele, un important mijloc de educație într-un articol anterior („Sanc- țiuni educative* — Gazeta învă- tămintului nr. 750 din 22 noiem- brie 1963). vorbeam despre ca- racterul educativ al sancțiunilor și de unele dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească acestea pentru a corespunde sco- pului pedagogic urmărit. Concomitent cu sancțiunile ar merita. cred, să fie mai mult lu- ate in seamă și celelalte mijloace ale muncii educative — recom- pensele sau evidențierile — că- rora în regulamentul școlar Ii se acordă prioritate, desigur nu in mod întimplător. ci datorită fap- tului că ele au o mare valoare e- ducativă. constituind stimulente eficiente pentru întregul colectiv de elevi. Totuși, in practică se subesti- mează încă, uneori, valoarea e- ducativă a recompenselor, aten- ția cadrelor didactice concentrîn- du-se asupra laturii negative a activității elevilor. Să luăm, de pildă, notele date de profesori atunci cînd îi as- cultă pe elevi. Cred că nu exa- gerez considerînd că și aprecie- rea făcută de profesor în legătu- ră cu buna pregătire a elevilor este tot un fel de recompensă — desigur, numai morală, dar cu importante urmări educative, așa cum o admonestare făcută pe to- nul cuvenit, dar cu fermitate și convingere, poate duce de foarte multe ori la rezultate nebănuite. Un ..bine" sau un ..bravo" rostit după un răspuns bun al elevului nu numai că este un important stimulent Pentru el, dar stîrneș- te adeiia emulație în rindurile introsului electiv al clasei. Este bine să nu uităm că, in general, nu numai lucrurile mari au im- cele mici. •JT. matură ti ani nr. 1 «m Cimpulimg-Mtiscel). cu recompensele primite. Rare- ori, doar, am găsit însemnări in legătură cu evidențierile elevilor la olimpiade, la concursuri lite- rare și artistice, la competiții sportive. Majoritatea diriginților ți profesorilor trec indiferenti peste astfel de succese ale elevi- lor deși ele ar putea fi folosite cu foarte bune rezultate. Chiar atunci cind se preocupă de evi- dențierea lor, nu caută să le transforme în evenimente cu im- plicații educative mai profunde, care să înrîurească puternic co- lectivele claselor. întregul colec- tiv al școlii. Unele recompense, deși prevă- zute în regulamentul școlar, se folosesc prea puțin în școlile noastre. Rareori, de exemplu, e- levii merituoși sînt chemați în biroul directorului sau în fața consiliului pedagogic spre a fi e- vidențiați. Chiar în adunările pe clase sau plenare cu părinții, în care se analizează unele aspecte ale comportării elevilor, sînt re- liefate mai ales abaterile disci- plinare. Dacă directorul sau di- rigintele nu s-ar limita numai la menționarea numelui cîtorva e- levi mai puțin disciplinati, ci și-ar axa o parte din expunere pe succesele unora dintre elevii foarte buni, pe care i-ar putea evidenția în fața părinților, efec- tul educativ ar fi mult mai mare. Aplicînd uneori acest procedeu în școala noastră, am constatat că nu numai părinții elevilor slabi, dar chiar mulți dintre cei ai elevilor mediocri au discutat îndelung despre cazurile pozitive prezentate de noi. Am citit atunci în ochii multora dintre ei nu in- vidie. ci dorința fierbinte de a-i ajuta pe copiii lor să se bucure și e: de succese asemănătoare. Nu de mult. într-una din cla- punsurile. confirmînd părerea anterioară despre nivelul colecti- vului. au scos la iveală lucruri demne de luat în seamă, atră- gindu-ne încă o dată atentia Că elevii nu privesc pasiv atitudinea noastră, ci o cântăresc cu obiec- tivitate, după cum sînt capabili să cîntărească obiectiv și pro- pria lor comportare. Ei au fost astfel de părere că ar fi bine ca și elevii în general nedisciplinati să fie evidențiati atunci cînd merită, socotind că așa s-ar în- drepta mai ușor decît prin pe- depse, fiindcă prea se obișnuiesc cu acestea, fără să mai aibă vreun efect asupra lor. Iată și alt caz semnalat de colectiv : dacă un elev a greșit o dată, chiar cînd este lăudat pentru ceva, nu se uită să i se aducă aminte că în cutare împrejurare a greșit. In felul acesta, însă, el preferă să nu mai fie lăudat decît să i se amintească mereu că a greșit in- tr-o împrejurare oarecare. Dar elevii n-au scăpat din vedere nici celălalt aspect al problemei : în- clinarea spre îngîmfare și egoism cînd sînt prea mult lăudati. De- sigur, aici se poate ascunde primejdie destul de mare. Ca 1 dagogi putem însă acționa în ; fel încît s-o prevenim sau înlăturăm, mai ales dacă ne zuim și pe ajutorul important pe care ni-1 pot da și recție organizațiile pionieri. în ultimii Am cerceUt de ie ur.vr o* ș* ala noâst cită grijă n baterHe d» precum ‘i » văzut insa vreo gâturi cu succesele ■!e mari ale școlii noastre. Mrul unei discuții pe teme in e- uce, eie-.-ii au fost solicitați să-și »puaă și ei cuvintul în legătură c-u efectul recompenselor. Diri- ginta și-a permis aceasta întru- cît era vorba de o clasă de elevi destul de serioși, cu o judecată pentru vîrstă lor. Răs- ani Directoa- a școlii a părere, pe că în ore- cerut aceasta scade nu atît abaterea ele- gravă, cît profesorul a aibă respect la implicatii multiple 5 că exiș- E, SANDU este tre- Ce con- tați cei- nu bun în această di- U.T.M. și de apă uitat nu-l crunte Este să dea tudine tă aici treacă cruri sînd la sau 9, trînd în laborator și gă- sind o piesă răsturnată nu o va ridica, văzînd ridic, in- stau așa. gravă și trebuie de gîndit o ati- ca aceasta. Ea nu în în- blema pusă fără a cer- ceta dacă lucrurile s-au asemănătoare ? cluzie să tragă lalți profesori ? S-ar părea cel pe- sta- de so- caz pe- tra- : o pe- așa s-o bi- dăm între- avem, pro- elevii pe drumul mai bun. Consiliul dagogic trebuia să bilească și ce este dărîmat eu, nu Deci, acest elev, s-au obținut localizăm și nu nume. Fiind însă bați ce părere dăm răspunsul la și, desigur, nu de acum, ci mai de mult. Abea acum s-a ivit însă pri- lejul să se vadă că lu- un pericol. Să se ușor peste lu- importante. Lă- o parte nota 10 să ne oprim la succese vădite în domeniul edu- cației elevilor. Cu atît mai mult consider că, fără a neglija rolul sancțiunilor și fără a renunța la exigentă, putem stabili raportul dintre sancțiuni și recompense în favoarea acestora din urmă. Munca educativă va cîștiga ast- fel mult, iar atmosfera generală din școală va căpăta un caracter mai prielnic, de activitate calmă. rodnică, stimulînd pe fiecare noi eforturi. Prof. ION POPESCU director adjunct la Școala medie „Gh. Lazăr" din București Fapt simplu Este vorba de un fapt simplu, petrecut pe durata cîtorva te. La intrarea sorului din elevi catedră, profesor, jos și s-a locul său în clasă. doar minu- profe- unul era așezat pe Văzîndu-l pe a sărit repede îndreptat spre în bancă. Pră- fesorul l-a chemat însă înapoi și i-a cerut să așeze fața de masă, pe care o deranjase. Dar elevul a afirmat cu tă- rie că nu a fost el cel așezat pe catedră și că, deci, nu vine să așeze fața de masă. Insisten- țele profesorului au fost zadarnice. Elevul con- tinua să refuze cu în- căpățînare. Profesorul, înfruntat în felul acesta in fața clasei și pentru a nu pierde timp din ora de curs, a spus doar că această atitudine va duce la scăderea notei la purtare. Relatind întimplarea în consiliul pedagogic, profesorul a cerut să i se scadă elevului nota la purtare. Dar aici, de- rută. Dintre profesorii care predau la clasa respectivă unul a afir- mat că este categoric împotriva scăderii notei la purtare pentru că e prima dată cînd elevul acesta greșește, că nu este vorbe de o abatere gravă, că și lai și «ltor« Cmp licată problemă ! S-a sunat. Dintr-un minut în altul învățătoarea va intra în clasă. Copiii toți s-au așezat în bănci, și-au desfăcut ghiozda- nele, și-au scos cărțile și așteaptă cuminți. Doar el, ghinionistul, continuă să so lupte încălzit, preocupat, cu pă- cătoasele de curelușe, care astăzi îi joacă o farsă. Ce-i de făcut ? Mîinile sînt încă neîndemînatcce, degetele încă lipsite de vigoare. Va fi el singu- rul dintre copii care nu-și va întîmpina învățătoarea cum se cuvine ? Nu cumva peste cîteva secunde, cînd ușa se va deschide larg și toți în jurul lui se vor ridica în picioare, ca la un semn, hotărîrea de a învinge capri- ciile cheutorilor se va solda cu lacrimi grele, de ciudă ? Așa s-ar părea. Numai că în clasă nu ești singur. Colega de-alături, care la școală a avut timp să învețe pînă acum nu numai cititul, scrisul și socotitul, dar și ce înseamnă să-ți ajuți tovarășii, ce înseamnă prietenia, i-a văzut necazul și i-a sărit grăbită în ajutor. Mai este și un coleg în banca din spate. Și el a văzut. E pareă mai vioi, mai priceput. Știe că problema nu e de fapt atit de complicată și că cei doi vor reuși s-o rezolve singuri. Dar dacă se încurcă totuși, dacă nu reu- șesc ? E aici, e gnta și privește cu atenție. Să se convingă doar că sprijinul lui este necesar, și într-o clipită va fi alături. E simplu, trebuie să tragi A puțin mai tare curelușa, apoi să apeși in jos acul și atît. „Haide, haide, grăbiți-vă !“ par să spună privirile lui atente și îngrijorate. învățătoarea nu este de față. Prezența ei o surprinde însă instantaneul nostru în atitudinea elevilor săi. li s-au întîmplat astfel de situații și n-au dat atîta atenție, rea adjunctă avut aceeași considerentul le ei acest elev este dis- ciplinat. Și alți profe- sori la fel. Dar profesorul care a surprins elevul pe cate- dră a înțeles să fie exi- gent și a căutat să ar- gumenteze propunerea sa. Directorul și alți profesori au considerat că abaterea nu simplă, buie să că elevii față de catedra de la care se predau cunoș- tințele. S-a realizat ast- fel o majoritate. Dar o majoritate la limită — 8 față de 7. Elevului i s-a scăzut nota la pur- tare. Nu 10, deci, ci 9. Totuși, directorul a atras atenția profesoru- lui care a că nota se pentru că vului este pentru că apucat clasă tîmpla. să afirme că așa se va Din discutarea și luționarea acestui membrii consiliului dagogic trebuie să gă desigur concluzii pentru activitatea lor viitoare. Deși a trium- fat părerea celor ce au considerat că fapta ele- vului nu trebuie trecu- tă cu vederea, totuși sublinierea finală a di- rectorului a făcut să domine impresia că nu poate fi vorba de o ati- tudine a elevului care ar îndreptăți aceasta. Ce concluzie să tragă profesorul care a fost înfruntat astfel de elev? Ce să facă el dacă mai este pus într-o situație petrecut exact așa sau nu. Părerea pe care vrem să o subliniem în pri- mul rînd este aceea că manifestările elevilor trebuie analizate mai atent și mai profund. Educatorii nu se pot opri la suprafața lucru- rilor dacă vor să aducă a formulat-o profesorul în cazul de față. Atitudinea elevului mai arată ceva. N-am făcut eu, deci nu așez eu — a spus el. Cu alte cuvinte, nu mă intere- sează ce face altul, nu mă interesează aspectul clasei. Ce n-am stricat eu, nu repar ; ce n-am aprecierea făcută de profesori. Fapta elevu- lui nu-i nici pe departe atît de ușoară ca să o putem trece cu vederea. In consiliul pedagogic se pare că ea nu a fost analizată pe toate fețe- le. Spunem „se pare" pentru că noi nu am fost de față la discuțiile din consiliul pedagogic și se poate ca relatarea pe care o avem să fie incompletă. De aceea nu făcut pentru a-i învăța pe elevi să fie cuviin- cioși, să spună adevă- rul, să aibă o compor- tare disciplinată. Ce arată fapta care a făcut obiectul discu- țiilor în consiliul peda- gogic ? In primul rînd un lucru pe care direc- torul școlii l-a subliniat — că elevul respectiv nu știe să respecte ca- tedra de la care profe- sorii lui îi transmit cu- noștințele, îl îndrumea- ză; apoi, că el a mințit, nerecunoscînd că a stat pe catedră : că este în- căpățînat, că nu ascul- tă de cerințele profeso- rului său, că îl înfrun- tă. Unii au afirmat că atitudinea elevului este întîmplătoare. Socotim însă că nu poate fi în- timplător refuzul insis- tent de a îndeplini o cerință ca aceea pe care că un robinet de curge în zadar, deschis de cineva, va închide. Elevul acesta merge pe un drum este nici întîmplătoare și nici simplă. Trebuie să dea însă de gîndit și mai mult atitudinea celor pedagogi care văd în aceasta un fapt în- tzmplător, ce nu merită prea multă atenție. A nu da atenție, a trece cu vederea înseamnă a crea condiții ca răul să se adîncească, să ia pro- porții și să devmă apoi greu de înlăturat. PAGINA 6 ( h A 1 0 V A Profesorul Romeo Popescu din Craiova ne scrie despre per- manenta preocupare a cadrelor didactice din localitate pentru a-i înarma pe elevi cu cunoștințe temeinice, cu concepția științifică despre lume, pregătindu-i pentru munca lor viitoare. Conștienți de faptul că realizarea acestor obiective depinde în mare măsură de ridicarea nivelului propriei lor pregătiri profe- sorii de diferite specialități desfășoară o activitate intensă în ca- drul cercurilor pedagogice și al consiliilor metodice. De exemplu, la cercul pedagogic de științe naturale și agricul- tură se realizează un bogat schimb de experiență, profesorii cu o activitate meritorie făcînd cunoscute cu regularitate metodele și procedeele pe care le folosesc în instruirea elevilor. Din ședințele cercului nu lipsesc nici referatele pe teme de spe- cialitate sau referatele metodice, precum și informările asupra noutăților apărute în literatura științifică. Deosebit de apreciate de membrii cercului sînt și vizitele la gospodăriile agricole colec- tive și de stat din localitate sau excursiile prin regiune organizate în cadrul cercului. Pentru viitor cercul și-a propus pentru membrii săi o serie de acțiuni prin care să Ie cute frumusețile regiunii și ale patriei. Prima acțiune va fi o excursie în partea de nord a regiunii Oltenia, vizitate o serie de importante obiective economice. să realizeze facă cunos- de acest fel unde vor fi n m '1AGIWIH • Biblioteca corespondentul liceului „Unirea" din Turnu Măgurele ne scrie nostru Bogdan Anastasie — acordă o atenție deo- sebită muncii cu cartea în rîndul elevilor, punîndu-le la dispoziție un număr de 15 000 de volume, printre care și cele mai noi lucrări ^^beletristice și științifice și îndrumîndu-i în lectura acestora. L.a bibliotecă vin zilnic numeroși elevi pentru a citi și studia. Cu concursul diriginților și al profesorilor de limba romînă ei sînt antrenați să participe la recenziile și șezâtorile literare orga- nizate de bibliotecă. De pildă, i-au atras mult pe elevi șeaătorile și concursurile ghicitoare cu temele ..ȘUinta contemporană și re- ligia", „Oameni celebri14, „Drumul spre cosmos" etc. la care s-au prezentat și expoziții de cărți. siutnin Vorbind despre activitatea cercului pedagogic al învățătorilor din raionul Strehaia, corespondentul nostru I. Lupulei se oprește ^^•ieosebi asupra dezbaterilor din cadrul ultimei ședințe a cer- tului, care a avut loc în comuna Slivilești. In această ședință învățătorii au discutat despre căile menite să asigure înarmarea elevilor din clasele I—IV cu deprinderi de scriere coreetă. Cu mult interes au discutat participanții la ședin- ță despre modul cum trebuie folosite fișele individuale de greșeli, alcătuite de învățători pe baza analizei ortografice a textelor dic- tate în clasă. S-a subliniat că aceste fișe permit învățătorilor să aibă o evidență precisă a lacunelor din cunoștințele elevilor lor, ceea ce le dă posibilitatea să stabilească și măsurile adecvate pentru a le înlătura. în cea de-a doua parte a ședinței s-au prezentat materiale bi- bliogt^fice recent apărute, pe diferite probleme cum ar fi metode și procedee noi utilizate în lecții, folosirea unui limbaj adecvat particularităților de vîrstă, realizarea legăturii dintre școală și fa- milie etc. INSTITUTUL AGRONOMIC „Dr. PETRU GROZA" Cluj anunță concurs pentra ocuparea următoarelor posturi didactice FACULTATEA DE AGRONOMIE conferențiar, poziția VIII 2, cate-