Proletari din toate țările, uniți-vă! Anul XV nr. 742 8 pagini 25 bani vineri 14 februarie 1964 Noi succese la învățătură Pregătind gazeta de perete a postului utemist de control de la Școala medie „Dimitrie Cantemir" din Capitală. și EDITATĂ DE MINISTERUL iNVĂȚÂMÎNIULUl Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN 1NVÂȚĂM1NT Șl CULTURĂ La ultima filă a abecedarului n cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei Parcă-i văd. Uimiți, fericiți, emoționați, întorceau prima filă din cartea pe care în acea zi — ziua emd toată școala i-a întîmpinat în curte să le ureze bun venit — au primit-o în dar. Prima filă a abeceda- rului... în fața ochilor li se perindau minunate, multicolo- re ilustrații și, rînduite unul după altul, fel de fel de sem- ne : puncte, linii, bețișoare mai mici sau mai mari. Cu aceste semne a început prima lecție. Cu stingăcie, cu timiditate, mînuțele au prins între degete creionul și au în- cercat să aștearnă semne pe fila liniată a caietului. La în- ceput au răsărit bețișoare tre- murate, strîmbe sau îndoite. Apoi, încetul cu încetul, ele au devenit tot mai drepte, mai regulate. Minuțele lucrau cu tot mai multă siguranță, cre- ionul se mișca tot mai repede. S-a umplut un rînd, două, patru, șase... o pagină întrea- gă. Cu cită mîndrie au pri- vit-o ! Prima pagină „scrisă" de ei, primul document con- cret că au devenit școlari... Apoi, cu fiecare filă a abece- darului au descoperit semne noi, mereu mai complicate. Mina pricepută a învățătoarei i-a îndrumat cu grijă, pînă cînd toate semnele au fost scrise corect, frumos. Și în- tr-o zi, nu mult după aceea, unind un bețișor oblic cu un oval și un cîrlig, au învățat prima literă a alfabetului. Au trecut apoi zilele, una după alta, și „bobocii* au în- vățat toate literele. Firește, cu migală, cu destule ștersă- turi. Dar, pe măsuri ce le în- vățau, vedeau cum, tmbmtn- du-se, elt alcătuiesc cuvinte: au, ai, ma-ma. întîi mai sim- ple, pe urmă mai lungi, pe urmă rînduindu-se în propo- ziții. Și abecedarul a pornit să le dezvăluie atunci tot ce ți- nea tăinuit între filele sale : nenumărate povestioare și chiar poezii pe care le-au ci- tit cu negrăit interes, cu mare bucurie. Au trecut doar cinci luni de cînd copiii din clasa I au în- tors prima filă a abecedaru- lui. Acum, la capătul acestui drum plin de surprize, de bucurii, uneori și de hapuri, fiecare „boboc" se poate numi cu adevărat școlar. Fiecare știe să citească și să scrie, să compună chiar el scurte po- vestiri. Prima etapă din viața lor de școlari, etapa în care s-au pus bazele cunoștințelor ce le vor dobîndi mai tirziu, s-a încheiat. Abecedarul a fost așezat cu grijă la o parte : va fi păstrat ca o amintire dra- gă a primelor luni de școală. Elevii din clasa I (nu se cade să-i mai numim „boboci" acum, cînd știu atîtea) au in- trat într-o nouă etapă de în- vățătură. în locul abecedaru- lui răsfoiesc acum cartea de limba romînă, din care vor do- bîndi noi și minunate cunoș- tințe. M. VERDEȘ A devenit o tradiție ca poporul nostru să iatimpine marile sale sărbători, evenimentele de seamă din viața patriei, prin obținerea unor noi și însemnate succese pe drumul construirii socialismului. Anul acesta, la 23 August, ziua Eliberării — cel mai însemnat e- veniment din istoria patriei — întregul popor va sărbători îm- plinirea a 20 de ani de viață li- beră. Oamenii muncii din uzine și de pe șantiere, din unitățile a- gricole socialiste — din toate do- meniile de activitate. întîmpină acest eveniment cu rezultate de- osebite. Tînăra generație a patriei, care a crescut și s-a format în anii E- liberării, se bucură, prin grija pă- rintească a partidului, de minu- nate condiții de muncă, învăță- tură și viață. Elevii școlilor pa- triei, a căror sarcină principală este aceea de a învăța cu sîrgu- ință, își exprimă atașamentul profund față de patrie, recunoș- tința față de partid, prin strădu- ința de a obține rezultate tot mai bune în pregătirea școlară. Ieri, sala de festivități a Școlii medii nr. 28 din Capitală a cu- noscut atmosfera unui eveniment deosebit. Elevii școlii s-au întru- nit într-o entuziastă adunare, or- ganizată de comitetul U.T.M. al școlii, în care au discutat cu în- suflețire și au stabilit măsurile ce vor fi luate pentru ca întregul colectiv de elevi al școlii să în- tîmpine cea de a XX-a aniversa- re a Eliberării patriei noastre cu A in activitatea cultural ediicativă noi succese la învățătură, în în- treaga activitate școlară și extra- școlară. Inițiativa organizării a- cestei adunări a fost luată cu cîteva zile în urmă. La comitetul U.T.M. au venit numeroși elevi care și-au exprimat dorința de a iniția activități interesante pentru a întîmpină aniversarea celor 20 de ani de viață liberă cu rezul- tate cît mai bune. Ei au făcut în acest scop numeroase propuneri. Tinînd seama de aceste propu- neri. comitetul U.T.M., sub îndru- marea organizației de partid, cu sprijinul conducerii școlii și al tovarășilor profesori a pregătit a- dunarea generală U.T.M. pe școa- lă consacrată discutării și stabili- rii principalelor acțiuni ce vor fi întreprinse în întîmpinarea a- niversării Eliberării patriei. Luînd cuvîntul în cadrul adu- nării, secretarul comitetului U.T.M. al școlii, tovarășul Adrian Jiga. a vorbit despre importanța actului istoric de la 23 August, ziua Eliberării patriei și a supus discuției și aprobării adunării o serie de măsuri. Acestea consti- tuie cuvîntul de onoare al elevi- lor școlii în fața partidului, a în- tregului popor, de a învăță te- meinic, de a se pregăti cu răs- pundere pentru muncă, pentru viață. în scurta pauză care a urmat apoi, grupuri, grupuri de elevi discutau cu însuflețire. Fiecare clasă dorea să prezinte în aduna- re, prin cuvîntul unor elevi, pro- priile angajamente, să exprime, în fața adunării, hotărîrea de a participa la realizarea tuturor o- biectivelor propuse. In numele e- levilor claselor a Xl-a a luat cu- vîntul Radu Bogdan, secretarul comitetului U.T.M. de an. El a transmis adunării dorința elevilor din clasa a Xl-a de a se prezenta cu toții bine pregătiți la examenul de maturitate, de a dovedi și în acest ultim an de școală o com- portare exemplară, de a participa la întrecerea pentru cea mai dis- ciplinată clasă și de a obține ase- menea rezultate incit la sfirșit de an școlar să poată concura la titlul de „Cea mai bună clasă a școlii". „Toate rezultatele noastre bune la învățătură și în întreaga noas- tră activitate dorim să fie ex- presia recunoștinței și dragostei față, de partid, care ne-a creat nouă, tineretului, condiții optime de studiu și viață. Noi am avut fericirea de a crește odată cu patria sub soarele socialismului. Iată de ce noi, elevii claselor a Xl-a, ca de altfel toți elevii șco- lii noastre, sîntem hotărîți să în- timpinăm "măreața sărbătoare cu cele mai frumoase succese ale noastre". Hanu Lucian, din partea elevi- lor clasei a X-a G, a arătat că, clasa lor este hotărîtă să desfă- șoare o asemenea activitate încît la sfirșit de an școlar să se nu- mere printre cele fruntașe. Ei au hotărî t să-i antreneze pe toți ele- vii să-și pregătească cu regulari- tate și temeinic fiecare lecție, să dovedească o mai mare preocu- pare pentru însușirea fizicii și matematicii, materii la care au obținut rezultate mai slabe. „Si clasa a X-a G — spunea în în- cheiere Hanu Lucian — dorește să concureze la titlul de „Cea mal disciplinată clasă" și să cîștige a- ceastă întrecere!“ După cum a reieșit din luările de cuvînt la adunare, toate co- lectivele de elevi aspiră Ia titlul de „Cea mai bună clasă", dorind ca în cinstea zilei de 23 August să dobîndească steagul de frun- tași. S-au luat numeroase anga- jamente pentru realizarea acestei dorinți. Claudia Florescu, în nu- mele elevilor din clasele a IX-a, arăta, printre altele, că ei vor pregăti un simpozion închinat zi- lei de 23 August, în cadrul căruia vor fi prezentate fragmente din lucrări literare și din filme docu- mentare închinate acestui eveni- ment. Vor mai organiza, de ase- menea, o expoziție cu fotografii și documente din presă, legate de înfăptuirea actului de la 23 Au- gust. Maria Florea din clasa a Xl-a B arăta că elevii clasei lor vor participa la toate acțiunile cultural-educative organizate în școală. în adunare au luat cuvîntul și alți elevi. Din cu- vîntul lor a reieșit deplinul a- cord cu propunerile prezentate de comitetul U.T.M., seriozitatea și profunzimea cu care au fost con- cepute măsurile stabilite, caracte- rul lor concret, izvorît din proble- mele specifice fiecărei clase. „Munca noastră, a elevilor, este învățătura" au subliniat partici- pantii la adunare. Pornind de Ia această principală îndatorire a e- levilor, măsurile prezentate de se- cretarul comitetului U.T.M. pe școală, subliniau : „Ne propunem ca cel mai da seamă obiectiv dezvoltarea răs- punderii față de învățătură, ast- fel ca Ia sfirșit de an școlar ia toate clasele majoritatea elevii» să obțină numai medii de Ia 7 în sus...“ Au fost relevate acțiunile care vor fi întreprinse pentra realizarea acestui obiectiv. Ia primul rînd, preocuparea de a determina pe fiecare elev să pună la baza pregătirii sale studiul in- dividual. de a antrena pe toți e- levii să-și pregătească zi de zi lecțiile, la toate disciplinele, să do- vedească profunzime în studiu, să obțină numai note bune șl foarte bune. Calea sigură a unei temeinice pregătiri, a însușirii u- nor bogate cunoștințe — se ară- ta în angajament — este deprin- derea tuturor elevilor cu munca ritmică și perseverentă, convinge- rea fiecăruia din ei că cel mal bun ajutor este munca personală, în această direcție va trebui să se îndrepte întreaga activitate a organizației U.T.M., în organizarea căreia este necesar să fie solicitat permanent sprijinul competent și prețios al tovarășilor profesori. S-a propus, în acest scop, orga- nizarea unor adunări generale LUCREȚIA LUSTIG (Continuare în pag. 2) Noi succese la învățătură < taica incit fără a se ajunge la i în activitatea ciihural educativă ■ptă revoluționari al clasei liloare. sub conducerea parti- d. • !aee -.-rite in toate cartierele noi ■■tel de elevii noștri de aai de la ia «ta U i de intiiairi tinerii eare pe întreg cuprinsul patriei etan — n—Vi ai cenaclului ți munca individuală este folosire a timpului la problemele la care tre- față an- lată deci că bleme care țin angajamentele elevilor pun pro- de munca noastră, de activitatea tehnic al Școlii medii nr.-ÎS din București lor de curs și chibzuita lecții — iată cîteva din baie să ne gindim. Elevii s-au convins că origi- nale induEate patriei și partidu- Lucrari practice in cabinetul „M. Eminescu mari la învățătură și in întreaga lor comportare. Lecții mai bine predate, folosirea unui mate- rial didactic adecvat, respectarea integrității ore- adunarea le-a acordat toată atenția. Toate aține culturii-artistice strmță i ță nemotivatâ. au fost primite și Pentru realizarea acestui obiec- tiv, sa subliniat necesitatea con- discipiinatâ clasă fruntașă Steag^j de școală va fi mai uute de 10 la purtare, își vor îngriji și înfrumuseța clasa, vor avea o frumcasă ținută școlară, vor dovedi o comportare demnă in toate uneM-e j o dade, respect față de virstnici și nu vor avea o absență nemotivată. ■vii și*aD exprimat dorința participa cu istorie bnie ale patriei. In preajma zi- bute de vară, elevii vor pregăti fi citite în cadrul unui simpozion la care vor fi invitați să partici- pe scriitori, tevarăși profesori și părinți, jar un număr special ai revistei șeolii va cuprinde în su- mar aceste creații. Cu entuziasm și intr-un mod cu totul firesc a fost primită propunerea ca, în cinstea aniver- sării Eliberării patriei, toți elevii din școală să învețe cît mai mul- te cintece patriotice și țkmare. Principala noastră spuneau elevii in cadrul rii, este învățătura. Dar revclu- sarcină, adună- nei do- decemat acelui colectiv de elevi ai cărui membri vor obține nu- rim să ne aducem contribuția la La o oră de desen la clasa a Vl-a la Școala nr. 17 3 din Capitală realizările oamenilor muncii în cinstea zilei de 23 August nu numai prin învățătură susținută, ci și prin munca în folosul pa- triei. Vom trimite oțelăriiior pes- te 10 000 de kg fier vechi, adunat prin muncă patriotică, vom în- frumuseța școala și parcul școlii, vom ajuta Ia îngrijirea și înfru- musețarea parcului care se află in apropierea școlii. Angajamentele luate de elevi in adunarea lor constituie un a- devărat program de activitate pe care ei sint ho tari ți să-l rea- lizeze. Tovarășii profesori, așa cum arătau în cuvîntul lor tova- rășii Mari a Fluerașu, din partea organizației de partid, și Teodor Burcescu, directorul școlii, vor sprijini, ca întotdeauna, pe elevi jer-iare. să-și respecte întocmai cuviatul dat de a întimpina a- mvejsarea a douăzeci de ani de la Eliberare cu succese la învă- țătură și în întreaga lor activi- tate. (Extrase din articolul eu a- eeloși titlu apărut în „Sctn- teia tineretului”, nr. 4 583 din 11 februarie 1964). Alături La sărbătoarea a dauăzeei berarea — pe eare ialregul popor se pregătește roadele celei oui devotate și de Ia ei — cunoștințe bogate și pretând însoțite. care să le asigure deplinătatea puterilor Articolul reprodus de noi în pagina de fie printre eei mai bui. să aducă prin aceasta la marea sărbătoare a eliberării priuMUl dra- gostei lor față de Republica Populară Ramină și față de Partid. Avem in față an minunat exemplu de patrio- tism înflăcărat, tineresc, de pătrundere a înda- toririlor. Fiecare din noi înțelegem că acțiunile pe eare școlarii patriei noastre, mobilizați de organiza- țiile V.T.M., sint hotăriți să le i prindă. eer prezența noastră permanentă și activă. Aceste acțiuni sint tocmai acelea la care noi, pedago- gii. avem datoria să-i mobilizăm pc elevii noș- tri. invățîndu-i să Ie ducă la bună îndepli- nire. Varietatea angajamentelor arată varietatea laturilor pe eare se poate îmbunătăți pregătirea elevilor, pe care se poate îmbogăți și consolida educația lor în spirit comunist. Hotărîrea elevilor de a munci mai stăruitor pentru a stăpini temeinic cunoștințele predate ne bucură pe noi, pedagogii, cît se poate de mult. Noi știm că voința, perseverența sînt piloni solizi pe eare se înalță o bună pregă- tire multilaterală, cu diferitele ei trepte. Munca noastră de predare este permanent du- biată de grija pentru a dezvolta la elevi dorință de a învăța. Aceste două laturi tivității noastre se împletesc strins in procesului instructiv-educativ. Angajindu-se, elevii au pornit de la această ale ac- cadrul certitu- dineu că noi, educatorii lor, vom face totul pentru a-i sprijini, pentru ca materia pe care ei trebuie să și-o însușească să fie bine explicată, pentru ca ei să aibă drumurile învățăturii puternic luminate. Ei nu s-au îndoit nici o clipă, cum era și firesc, de spiritul nostru de răspundere, de conștiinciozitatea noastră în muncă atunci cînd s-au angajat să nu existe în clasele lor corijenți, să nu existe în clasele lor medii mai mici de șapte. Clasele care au o si- tuație slabă la unele materii se angajează să-și îmbunătățească simțitor situația. E de Ia sine ințeles că Ia realizarea acestei propuneri noi, profesorii lor, avem rolul cel mai important. Dacă o clasă întreagă, sau în marea ei majori- tate a obținut note slabe Ia obiectul pe care-1 predăm, e sigur, e de netăgăduit că nu elevii, sau nu numai ei au avut lipsuri în muncă. Pro- fesorii care au clase în această situație trebuie să stabilească, pe baza unei atente și conștiin- cioase cercetări, care sînt cauzele, pentru a le înlătura. Cauzele situației slabe la o materie a unei clase întregi sau a majorității elevilor ei pot ține și de direcția școlii, care nu a luat toate măsurile legate de buna organizare sau îndru- mare, pentru a asigura condiții bune de muncă eu clasa respectivă. generală a școlii, care privesc pe profesori, pe diriginți, pe directori și pe părinții cu care școala are datoria să conlucreze permanent. în- tregul colectiv didactic este deci chemat să vină alături de școlarii a căror instruire și educare le este încredințată. Organizațiile sindicale din școli an largi posibilități care a cuprins pe elevi să măsură și pe educatori, să să facă pc fiecare membru uite o clipă răspunderea pe trn el dorința elevilor de a de a face ca elanul cuprindă in aceeași întrețină acest elan, de sindicat să nu care o implică pen- obține succese mai o cale importantă de însușire și consolidare a cunoștințelor, ei au avut în vedere efortul pro- priu pe eare îl vor faee pe această linie atunci cînd și-au luat angajamentele. Dar, tot noi sîn- tem cei chemați să facem ca studiul individual al elevilor să devină o cale eficientă, să-i ducă la maximum de rezultate. Să-i învățăm deci pe elevi să studieze în mod sistematic, adaptînd pe cit se poate la cerințele învățăturii sistematice modul propriu, personal de a-și organiza munca, de a înțelege mai ușor. In unele școli, printre măsurile menite să susțină angajamentele elevilor s-au propus schimbul de experiență în folosirea timpului, or- ganizarea unor expoziții de caiete și altele. Va da rezultate bune și prezentarea de către pro- fesori, cu explicațiile necesare date în fața în- tregii clase, a unui caiet sau a cîtorva caiete bune, drept exemplu. Ințelegînd că, pe lingă lecții și studiul indi- vidual, în sprijinul însușirii temeinice a cunoș- tințelor vin o serie de activități extrașcoiare, elevii s-au referit în angajamentele lor și la acestea — participarea la excursii pentru cu- noașterea patriei, a principalelor obiective in- dustriale și social culturale, la acțiunile organi- zate de școli pentru cunoașterea creațiilor lite- rare, a folclorului, încercări literare proprii. în- vățarea de cintece patriotice și tinerești etc. Din numeroasele posibilități și mijloace pe care le oferă activitatea extrașcolară pentru a consolida și îmbogăți cunoștințele elevilor școlile vor alege pe acelea pentru care există condițiile cele mai bune în școala respectivă, avînd grijă să nu aglomereze cu astfel de acțiuni programul de muncă al elevilor, să nu se ajungă, cu alte cu- vinte, la o supraîncărcare ce ar diminua roadele acțiunii mari pe care și-o propun elevii și care este menită să aibă ca rezultat final buna pre- gătire și însușire a cunoștințelor predate. Ca educatori, acțiunea în care se angajează elevii noștri în cinstea marii sărbători a poporu- lui ne mobilizează toate forțele de muncă, a- prinde mai vie dragostea pentru profesiunea > noastră, trezește dorința de a căuta toate posi- bilitățile, toate resursele pentru a face ca dru- mul învățăturii să fie străbătut cu succes, fără greutăți, fără ocolișuri. SSB8» Școala medie am Negrești-Oaș Activitate vie, eficientă unele măsuri menite să aducă o îmbunătățire în activitatea ce o o faptul că cea mai sarcină a activității din învățămint este cu modalitățile pro- ior ani de învățămînt. Rezultate bune se obțin rită sprijinului pe care ni-1 dă comitetul sindicatului întărirea disciplinei și a tului de răspundere în rîndurile cadrelor didactice. Prezența tu- turor acestora la consiliile peda- gogice sau la diferite consfătuiri organizate în școală pentru a lua dato- acor- și în spiri- desfășurăm nu mai constituie In excursie, m împrejurimile Predealului rîndul industriale, elemente din țărănimii, mici meseriași, func- ționari, intelectuali. învățătorii și profesorii, loviți și ei direct de egind importantă sindicatelor sa sprijine pru sindicatelor buna desfășu- rare a muncii profesionale, or- ganizația sindicală de la Școala medie nr. 1 din T. Severin și-a orientat preocupările în această direcție. In anii trecuți, din dorința de a contribui la continua ridicare a nivelului muncii instructiv-e- ducative, organizația sindicală și-a atribuit o serie de sarcini care reveneau consiliului pedagogic sau comisiilor metodice — orga- nizarea unor consfătuiri pe teme pedagogice, a unor referate pe astfel de teme etc. Pe lingă pa- ralelismul care a rezultat în ur- ma acestei acțiuni și care s-a răsfrînt negativ asupra activită- ții învățătorilor și profesorilor din școală, supraîncărcîndu-i cu activități inutile, erau neglijate tocmai formele specifice ale ac- tivității sindicatelor — acelea de convingere, de mobilizare, de e- ducație. * Plenara C.C.S. din iunie 1963 a însemnat un deosebit ajutor în orientarea activității sindicatelor în domeniul propagandei profe- sionale. Astfel că, începînd cu anul școlar in curs, și organizația sindicală din școala noastră a putut da muncii sale pe această linie o orientare mai justă, în spiritul indicațiilor C.C.S. Rezul- tatele 'obținute pînă în prezent au confirmat pe deplin oportu- nitatea măsurilor luate. Una dintre primele probleme în rezolvarea căreia a intervenit ntțKv organizația sindicală — problemă dificilă și care se pu- Evocam in aceste zile amin- tirea unor pagini glorioase din istoria clasei noastre muncitoare. La 16 Februarie 1933 a izbucnit — ca act culminant al unui în- treg șir de lupte ale petroliștilor și ceferiștilor — marea grevă de la Atelierele C.F.R. Grivița din București. Eroicele lupte ale muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie- februarie 1933, desfășurate sub conducerea Partidului Comunist din Romînia, constituie una din- tre cele mai mărețe bătălii de clasă purtate de proletariatul ro- mîn împotriva regimului bur- ghezo-moșieresc și a imperialis- mului, pentru pîine, pace, liber- tate, împotriva fascismului și războiului. „Prin înaltul lor nivel de organizare, prin amploarea și spiritul lor revoluționar '— arăta tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej — aceste lupte au marcat un moment de cotitură în dezvol- tarea partidului și a întregii miș- cări muncitorești". Un ajutor prețios nea mereu în munca noastră — a fost aceea a repartizării sarcini- lor profesionale și obștești între membrii colectivului didactic. Deseori directorii de școli sînt tentați să atribuie unele sarcini privind activitatea metodică, conducerea cercurilor de elevi etc. unor învățători și profesori angajați și în alte activități so- ciale și obștești, tocmai pentru faptul că acești învățători și pro- fesori își îndeplinesc cu conștiin- ciozitate obligațiile atribuite prin planul de muncă al școlii. Nu se ține seama întotdeauna de faptul că în felul acesta se ajunge la o mare supraîncărcare a unora, care sînt și responsabili ai unor comisii metodice, și conducători ai unor cercuri de elevi, și lec- tori la lectoratele pentru părinți și membri în formațiile artistice de amatori. în timp ce alții nu au nimic de făcut în afara ore- lor de clasă. Or, la mulți dintre profesorii supraîncărcați cu sar- cini se observă, după cîteva luni, o scădere simțitoare a randamen- tului în munca desfășurată la clasă, ceea ce are repercusiuni, firește, și asupra situației la în- vățătură a elevilor. Sesizînd a- ceastă situație, organizația sindi- cală din școala noastră și-a în- ceput activitatea din acest an școlar sprijinind conducerea șco- lii să evite supraîncărcarea unor învățători și profesori, să realize- ze o organizare judicioasă a muncii și o distribuire pe cît se poate mai egală a sarcinilor. N-a fost prea ușor, întrucît a fost ne- cesară o destul de susținută muncă de convingere a unor ca- dre didactice care urmau să fie antrenate în activități ce prin Criza economică din 1929—33 s-a manifestat deosebit de vio- lent în Romînia burghezo-moșie- rească. Fiind o țară capitalistă cu un nivel scăzut de dezvoltare a industriei, cu însemnate rămășițe feudale în agricultură, Romînia a resimțit puternic efectele cri- zei pe plan economic, politic și social. Pentru a-și salva pozițiile, clasele exploatatoare, în cîrdășie cu monopolurile imperialiste, au aplicat faimoasele „curbe de sa- crificiu", au zvîrlit în mizerie pe muncitori ca și pe micii func- ționari, printre care se numărau mii și mii de învățători și profe- sori. Acțiunile guvernanților și ale monopolurilor internaționale a- prind tot mai puternic fla- căra nemulțumirii în rîndurile poporului muncitor. „Mereu mai mult și în diferite părți ale țării tîșnesc izbucniri de nemulțumire și revoltă contra asupririi și în- robirii, contra exploatării și mi- zeriei, care pe alocuri iau forme „tradiție" reveneau mereu si me- reu altora. Este însă interesant de menționat că munca metodică, activitatea cercurilor pe materii etc. nu numai că nu au slăbit în urma antrenării și a altor cadre didactice decît cele folosite ani de-a rîndul, ci a înregistrat chiar progrese. Iar principalul rezultat obținut pe baza înlăturării su- praîncărcării unor cadre didacti- ce este acela că ele lucrează mai bine cu elevii, care au și înre- gistrat noi succese la învățătură. în același fel, folosind forme de muncă specifice, desfășurînd o largă mobilizare in rîndul membrilor de sindicat, organiza- ția sindicală îi sprijină să ridice necontenit nivelul activității ins- tructiv-educative. De pildă, so- cotind că perfecționarea pregăti- rii de specialitate și pedagogice joacă un rol din cele mai impor- tante în însușirea măiestriei pro- fesionale, organizația sindicală din școala noastră a antrenat ca- drele didactice în studierea unor materiale de specialitate și de metodică și le-a pus totodată la dispoziție o bogată literatură din domeniul pedagogiei generale și al psihologiei. Prin grija organi- zației sindicale, biblioteca școlii informează săptămînal cadrele didactice asupra materialelor in- teresante apărute în diferitele e- dituri și în presă. Devenind tot mai bogată, mun- ca organizației sindicale răspun- de astfel în mod eficient, prin formele ei proprii de activitate, sarcinilor mari care stau astăzi în fața școlii. FLOREA NICA Directorul Școlii medii nr. 1 de greve, revolte, întruniri și de- monstrații și chiar ciocniri sînge- roase cu aparatul de stat de o- presiune — scria „Scînteia" din 15 decembrie 1932. Luptele desfășurate de petro- liști și ceferiști la începutul anu- lui 1933 au fost expresia celor mai nobile năzuințe ale întregului po- por. Ceferiștii și petroliștii au fost priviți ca stegarii luptei tuturor oamenilor muncii împotriva dic- taturii burghezo-moșierești, a în- cercărilor făcute de clasele do- minante de a-și realiza politica reacționară prin metode teroriste, polițiste, prin încălcarea celor mai elementare drepturi și liber- tăți democratice ale maselor. Luptele lor au demonstrat că proletariatul ceferist și petrolist se ridica nu numai pentru apă- rarea propriilor revendicări, ci pentru apărarea întregii clase muncitoare, a tuturor celor asu- priți și oprimați de regimul bur- ghezo-moșieresc. De aceea, în sprijinul luptătorilor de la Grivi- ța s-au ridicat mase de munci- tori din diferite centre și ramuri Începînd din acest an de în- vățămînt și în școala noastră, ca și în multe alte școli, activitatea sindicală a devenit mult mai vie și mai eficientă datorită faptu- lui că, în loc să se suprapună activității profesionale, cum fă- cea adesea în trecut, acordă aten- ție unor acțiuni care au ca re- zultat o largă antrenare a tuturor cadrelor didactice la îndeplinirea cît mai bună a sarcinilor proce- sului de învățămînt. Bunăoară, un sprijin important acordă comitetul sindicatului ca- drelor tinere. Antrenați de mem- brii comitetului, profesorii cu experiență bogată în munca ins- tructiv-educativă acordă un larg ajutor colegilor lor mai tineri, ca de pildă profesorilor Maria Fărcășanu, Constantin Ogescu, Aurelia Solomon sau învățătoa- rei Maria Topală, aflați în primii problemă de cînd comitetul sin- dical urmărește cu toată atenția întărirea disciplinei în muncă a tuturor membrilor de sindicat. La fel, s-a îmbunătățit, în urma muncii de lămurire duse de co- măsurile economice și politice ale burghezo-moșierimu, au simpati- zat și uneori s-au solidarizat fă- țiș cu muncitorii greviști, spriji- nind u-i prin luări de poziție și prin ajutoare materiale. Conduse și organizate de Parti- dul Comunist din Romînia, lupte- le din 1933 au însemnat o stră- lucită confirmare a justeței liniei politice a partidului, a capacită- ții sale de organizator și condu- cător al luptei revoluționare a proletariatului. In ciuda tuturor măsurilor teroriste, în ciuda fap- tului că au fost înăbușite de către clasele dominante, luptele ceferiștilor și petroliștilor au dus Ia consolidarea legăturilor dintre clasa muncitoare și toți ceilalți oameni ai muncii, dintre mase și Partidul Comunist, au lovit în politica claselor exploatatoare de fascizare a țării, întîrziind instau- rarea dictaturii fasciste în Romî- nia. In același timp, ele au întărit lupta proletariatului din întreaga lume împotriva ofensivei desfă- șurate de reacțiunea mondială în perioada crizei economice din 1929—1933. Luptele din 1933 ale proletariatului romîn — prima manifestare antifascistă de masă mitetul sindicatului, punctualita- tea cadrelor didactice. Aceasta se constată nu numai la lecții, dar și la orele de meditații ca și la toate celelalte activități din școală. în același timp, comitetul sin- dicatului îi stimulează pe profe- sori în activitatea pe care o de- pun, făcînd să crească astfel ini- țiativa lor, elanul lor în muncă. Bunăoară, încă de la începutul anului profesorii au fost mobi- lizați să acorde toată atenția pre- gătirii elevilor pentru olimpia- dele de matematică, de fizică și de chimie. Recent cînd elevii noștri au înregistrat succese mari la aceste olimpiade, comi- tetul sindicatului a exprimat mulțumiri în scris colectivelor de cadre didactice care i-au pregă- tit. Oamenii se simt înaripați cînd sînt stimulați. în acest fel, randamentul muncii lor sporește. în realizarea cu succes a pro- cesului instructiv-educativ, în educarea comunistă a elevilor noștri, rolul comitetului nostru sindical este bine precizat. Acțiu- nile pe care le organizează el duc la înregistrarea unor rezultate tot mai bune și, împiedicînd su- praîncărcarea cadrelor didactice și paralelismul în activitatea noastră, ne ajută să ne îndepli- nim cu cinste sarcinile. ASPASIA VASILIU Directoarea Școlii medii 1. L. Caragiale* din Ploiești în Europa după venirea la pu- tere a hitlerismului în Germania — au avut un puternic ecou în mișcarea muncitorească și pro- gresistă internațională. Solidari- tatea clasei muncitoare interna- ționale cu luptătorii de la Grivi- ța și cu încercații lor conducători constituie dovada cea mai eloc- ventă a însemnătății internațio- nale a acestor lupte. Raportul Comitetului Executiv al Interna- ționalei Comuniste din aprilie 1933 arată că luptele muncitorilor petroliști și ale celor din Atelie- rele C.F.R. contra acțiunilor ca- pitaliștilor și statului împotriva salariilor lor, ca și contra conce- dierilor în masă au grăbit coa- cerea acțiunilor hotărîte ale altor detașamente proletare, pregătind întreaga mișcare revoluționară prin noi forme și metode de lup- te de masă, metode aplicate pen- tru prima dată în Romînia. Astăzi, cînd întregul nostru po- por pășește sub steagurile des- fășurate ale partidului pe drumul luminos al bunăstării, al culturii, tradițiile mărețe ale Griviței re- voluționare sînt vii în inimile ce- lor care făuresc, prin luptă pe fronturile pașnice ale construc- ției, Romînia socialistă. Elevii dovedesc întotdeauna un deosebit interes pentru efectuarea experiențelor in laborator Nu numai afirmații, ci și demonstrarea lor în manualul de fizică pentru clasa a X-a, unele probleme de electromagnetism sînt prezentate numai prin afirmații cu caracter general, care nu-i pot lămuri su- ficient pe elevi. De aceea, pregă- tindu-mă pentru predarea aces- tor probleme, îmi propun să nu mă opresc numai la prezentarea afirmațiilor în sine ci să stărui îndeosebi asupra demonstrării lor, astfel încît elevii să se con- vingă de adevărul acestora. De exemplu, în manual se a- firmă că tensiunea electromo- toare indusă într-o spiră roti- toare este o funcție sinusoidală. Consider că elevii vor înțelege mult mai bine această afirmație dacă o vom demonstra. îmi pro- pun, în acest scop, să notez cu AB secțiunea transversală a spi- rei, cu +n normala sa pozitivă și cu O centrul cercului descris in decursul rotirii. în timpul demonstrației voi urmări nu- mai comportarea jumătății OB întrucît în cealaltă jumătate, simetrică cu prima, fenomene- le vor decurge în mod iden- tic. Considerînd că spira înain- tează orar, voi nota cu ®1 fluxul corespunzător poziției OC, iar cu fluxul corespunzător poziției OB. Pentru elevi va fi evident că aceleași fluxuri străbat pro- iecțiile ortogonale pe axa Oy (fig. 1). Le voi arăta în continuare că Experiențele în laborator — un auxiliar prețios Chimia este prin specificul ei o știință experi- mentală cu largi aplicații în practică. De aceea, și studierea ei în școală se poate realiza conștient și temeinic numai printr-o îmbinare permanentă a lecțiilor teoretice cu lucrările de laborator. Prac- tica mi-a demonstrat de fiecare dată, în predarea cunoștințelor referitoare, de pildă, la chimia me- tanului, a acetilenei, a cauciucului, a hidrocarbu- rilor aromatice, a petrolului etc, — că elevii își pot însuși în mod temeinic aceste cunoștințe nu- mai în condițiile în care studiul teoretic este în- soțit de experiențe potrivite fiecărei lecții în parte, de demonstrarea concretă a adevărurilor afirmate. Recent am început să predau, la clasa a Xl-a, cu- noștințele privitoare la compușii organici cu func- țiuni la combinațiile hidroxilice, urmînd ca în lec- țiile viitoare să mă refer la combinațiile carboni- lice și carboxilice. Pentru a asigura înțelegerea cît mai deplină a acestor cunoștințe, am pregătit din vreme o serie de experiențe demonstrative și lu- crări frontale de laborator. Bunăoară, pentru a cla- rifica proprietățile aldehidelor, voi demonstra ex- perimental proprietatea de reducător a aldehidei formice realizînd o experiență simplă, în care al- dehida formică este folosită ca reductor al azota- tului de argint amoniacal. Voi introduce amoniac în soluția apoasă de azotat de argint pînă la lim- pezirea acesteia, iar apoi voi turna peste aceasta aldehidă formică. Văzînd că în scurt timp pe pe- reții eprubetei se va depune oglinda de argint, ele- vii vor înțelege că aceasta nu este altceva decit argintul eliberat din compoziția azotatului de ar- gint Paralel cu demonstrarea experimentală a acestui fenomen voi cere elevilor să scrie pe tablă reacția chimică care a avut loc între azotatul de argint și hidroxidul de amoniac și în continuare între hidroxidul de argint și aldehida formică ce se oxidează dînd acidul formic și punînd în liber- tate argintul metalic. în ajutorul înțelegerii pro- prietăților pe care le au aldehidele vine și expe- riența prin care hidroxidul de cupru este redus de aldehida formică în prezența hidroxidului de so- diu și a sării Seignette, la temperatură. în timp ce elevii vor observa formarea în eprubetă a unui precipitat roșu le voi explica pe tablă mersul reacției care a dus la oxidarea aldehidei formice și la reducerea cuprului bivalent pînă la cupru mo- novalent, depus sub forma precipitatului roșu de oxid de cupru. La lecția despre acizi organici s-ar părea că po- sibilitățile de a efectua experiențe sînt mai reduse. Putem scoate însă în evidență proprietățile aces- tora printr-o experiență simplă cum este de pildă, reacția acizilor organici cu sărurile. în acest scop este indicat să folosim o eprubetă în care am pus marmoră sau cretă sfărîmată și cîteva picături de acid acetic concentrat. Elevii vor înțelege că ga- zul care se degajă — gaz care poate fi colectat și identificat cu ajutorul apei de var — nu este alt- ceva decît bioxidul de carbon. Și această de- monstrație practică va fi însoțită, bine înțeles, de explicarea pe tablă a reacției dintre acidul acetic și carbonatul de calciu și a reacției dintre bioxidul de carbon și hidroxidul de calciu din apa de var. La lecția „Acidul formic" voi scoate în evidență proprietățile diferite ale acidului formic față de omologii săi superiori, datorită prezenței în mole- cula lui a unui atom de hidrogen legat direct de atomul de carbon al grupării carboxilice. Pentru a demonstra elevilor că acidul formic este în același timp aldehidă și alcool, oxidîndu-se cu ușurință ca orice aldehidă, le voi prezenta practic reacția ce are loc între acidul formic, acidul sulfuric di- luat și permanganatul de potasiu (care este un puternic oxidant). Ei vor vedea că acest amestec încălzit cu grijă începe să se decoloreze datorită oxidării acidului formic de către permanganatul de potasiu, care se descompune și își pierde culoarea caracteristică, roz-mov. în același timp, vor înțe- lege că bioxidul de carbon, pe care-1 vom colecta și-1 vom pune în evidență prin precipitarea carbo- natului de calciu din apa de var, a rezultat din oxidarea acidului. O experiență interesantă pentru elevi este și aceea prin care se demonstrează unele proprietăți ale acizilor grași. Aceștia pot fi separați și iden- tificați dintr-o soluție apoasă de săpun cu cîteva picături de acid sulfuric. Acizii grași apăruți la suprafața acestei soluții atunci cînd este încălzi- tă pot fi esterificați cu glicerina, pentru ilustrarea lecțiilor despre grăsimi și esteri. La aceste lecții îmi propun să organizez și alte experiențe intere- sante cum ar fi de pildă prepararea acetatului de etil prin esterificarea etanoluiui cu acid acetic. Consider că și studiul grăsimilor este mai clar și mai accesibil elevilor dacă le prezentăm pro- prietățile acestora pe baza unor experiențe. De exemplu, este foarte concludent pentru ei fenome- nul de adiție a bromului. Punînd în cîteva capsule de porțelan grăsimi diferite (untură, unt, ulei ve- getal etc.) le voi încălzi la flacără. Voi lua apoi probe in cîteva eprubete cu tetraclorură de carbon, în care voi pune o cantitate oarecare de brom. Le voi explica elevilor că, în funcție de cantitatea de brom folosită pentru fiecare probă în parte se de- termină gradul de nesaturare al grăsimii respec- tive : cu cît se adiționează o cantitate mai mare de brom, cu atît grăsimea va fi mai nesaturată. în cadrul aceleiași lecții voi demonstra experi- mental și reacția de hidrolîză a grăsimilor. Pentru această experiență voi folosi o capsulă cu 2—3 grame de grăsime și 6—7 ml soluție de hidroxid de sodiu 30’.'». Elevii vor vedea că acest amestec, încălzit pînă la fierbere timp de 20—30 minute, se va saponifica în urma reacției de hidroliză a gră- simii respective, săpunul format adunîndu-se la su- prafață. După separarea și răcirea săpunului ob- ținut voi demonstra elevilor formarea soluției co- loidale de săpun. Voi demonstra apoi în continuare proprietățile săpunurilor. Socotesc că aceste cîteva experiențe pot veni mult în sprijinul adîncirii lecțiilor despre acizi, esteri, grăsimi, săpunuri etc. ele ajutîndu-i pe elevi să-și însușească în mod conștient cunoștințele pre- date și dezvoltîndu-le totodată interesul pentru aplicarea practică a acestor noțiuni. Prof. CASANDRA APOSTOLESCU Școala medie Brănești distanțele OB’ și OC’ pot fi mă- surate cu o unitate de lungime astfel aleasă încît valoarea lor exprimată în unități de lungime să coincidă numeric cu valoarea exprimată în weberi a celor două fluxuri. Ei își vor da sea- ma că, pe baza acestei con- venții, C’B’ = OC’ — OB’ = A® Totodată, vor vedea că din tri- unghiul dreptunghic CDB re- zultă : A = BC sin B. Elevii vor înțelege semnificația fizică a segmentului BC obser- vînd că el devine egal cu varia- ția maximă a fluxului peotru ca- zul cînd sinusul are valoarea ma- ximă. Voi introduce apoi valoa- rea lui BC astfel interpretată în formula anterioară, ceea ce îmi va permite să scriu legea I a fe- nomenului de inducție electro- magnetică, în care tensiunea elec- tromotoare instantanee este egală cu produsul dintre viteza maxi- mă de variație a fluxului și sinu- sul unghiului B. Dînd și de data aceasta sinusului valoarea maxi- mă, elevii își vor da seama că primul factor din partea a doua a egalității reprezintă însăși amplitudinea tensiunii electro- motoare, astfel că în cele din urmă se obține formula : e =■ E« sin B. Elevii vor observa că, dacă se consideră punctul C foarte apro- piat de B, secanta BC se con- fundă cu tangenta dusă în B, res- pectiv cu normala pozitivă, ceea ce face ca unghiul B să fie egal cu unghiul alfa, întrucît în ase- menea condiții ele devin unghiuri cu laturile în prelungire. Ei vor deduce că unghiul B poate fi în- locuit prin unghiul alfa care are o deplină semnificație fizică, fiind unghiul pe care îl face normala pozitivă cu direcția nord-sud a cîmpulut magnetic. Prin urmare relația stabilită anterior capătă forma definitivă : e = Eo sin alfa. în cadrul aceleiași teme, „Le- gea lui Ohm în curent alternativ" se precizează la pagina 225 că „în timpul rotației sale, suprafa- ța spirei este străbătută de flux cînd pe o față, cînd pe alta. A- cest lucru face ca la capetele spi- rei, t.e.m. să aibă cînd o valoare pozitivă cînd o valoare negativă". Pentru determinarea sensului — mai corect ar trebui poate spus „semnului" — tensiunii e- lectromotoare, autorii manualului indică așa numita regulă a mîinii drepte. De fapt această regulă stabilește sensul curentu- lui și numai implicit pe cel al tensiunii electromotoare. Ea are însă și o serie de alte neajun- suri : este strict formală, com- plicată (conține nu mai puțin de trei convenții) iar în unele ca- zuri este foarte greu de aplicat practic. La toate acestea se mai adaugă și frecventa confuzie pe care elevii o fac între regula mîinii drepte și cea a mîinii stingi De aceea credem mai nimerit să se folosească regula burghiu- lui dată de Maxwell — „Curen- tul indus are un sens ce coin«3( de cu sensul în care trebuie ro- tit un burghiu reglementar așe- zat astfel incit dacă îi atribuim acestuia în mod simbolic o acțiu- ne compensatoare, el să înainte- ze de așa fel ca să combată va- riațiile fluxului inductor". Aceas- tă regulă are avantajul simplită- ții și al unei formulări plastice dezvăluind sugestiv conținutul legii lui Lentz, a cărei conse- cință este. Modificată, i^țfula burghiului poate servi și la e- nunțul regulei următoare : „ten- siunea electromotoare este pozi- tivă dacă curentul străbate con- turul suprafeței spirei în sensul în care ar trebui rotit un bur- ghiu astfel ca acesta să înainte- ze de-a lungul și în sensul nor- malei pozitive — și invers*. Jus- tificarea acestei afirmații o dau figurile 2, 3, 4 și 5, unde, pentru simplitatea desenului, suprafața spirei este reprezentată prin pro- iecția ei în planul desenului. La o observare mai atentă a acestor figuri putem deduce o regulă în- că și mai simplă : „t.e.m. indusă într-o spiră ce se rotește orar este pozitivă dacă, privind pe di- recția și în sensul cîmpului mag- netic ,vom vedea normala pozi- tivă îndreptată în jos — și in- vers". Prof. ST. FÂTULESCU Lucrările metodico-științifice, mijloc de îmbunătățire a lecțiilor Avînd o pondere deosebită în cadrul examenului pentru obți- nerea gradului II, lucrările per- sonale metodico-științifice pe care trebuie să le prezinte cadre- le didactice la acest examen con- stituie un important mijloc de ridicare a calității predării, ele contribuind în mare măsură la perfecționarea măiestriei profe- sionale. într-adevăr, solicitînd multiple aspecte ale pregătirii profesorilor, elaborarea lucrărilor personale influențează în mod pozitiv asupra activității pe care o desfășoară ei. Alegerea temei, consultarea bibliografiei, alcătui- rea planului lucrării, stabilirea proporției în care vor fi tratate cele două laturi principale ale a- cesteia (latura teoretică și cea care oglindește experiența mun- cii la catedră), redactarea lu- crării, ilustrarea ei prin anexe — toate acestea cer profesorului să desfășoare o amplă pregătire de specialitate, să-și clarifice o se- rie de probleme de metodică, să reflecteze cu seriozitate asupra experienței dobîndite în predare și să ajungă Ia concluzii cu ca- racter general asupra acesteia. Examenele din anii precedenți, ca și examenul de la începutul anului în curs au arătat că, în general, profesorii de istorie candidați la examenul pentru obținerea gradului II au înțeles rolul lucrărilor personale și a- cordă alcătuirii lor toată aten- ția cuvenită. Ca urmare se con- stată o continuă creștere a cali- tății acestor lucrări. Multe din ele au primit nota maximă și o bună parte au fost publicate sau prezentate în cadrul lecturilor pedagogice și al cercurilor peda- gogice de istorie, contribuind ast- fel la generalizarea unei expe- riențe valoroase. Sînt bine al- cătuite de exemplu lucrări ca „Dezvoltarea orașelor și a co- merțului medieval", (de Traian lonescu — București), „Forma- rea și dezvoltarea noțiunilor de clase sociale, luptă de clasă și stat în cadrul predării istoriei" (de Nicolae Vlad — Pitești), „Uti- lizarea materialelor de istorie lo- cală în predarea istoriei" (de Paul Popescu — Ploiești) etc. In același timp, însă, la exame- ne mai sînt prezentate destule lucrări mediocre. Principalul neajuns al acestora este că sînt lipsite de caracter original, de nota personală a autorilor, de preocuparea de a aduce elemente inedite, de a prezenta cu preg- nanță stilul propriu de muncă în predarea istoriei. Ca atare, și sugestiile personale pentru îm- bunătățirea predării sînt destul de rare. Lasă încă de dorit și ținuta științifică a unora din lu- crări. Cum pot fi înlăturate toate a- ceste lipsuri ? Desigur, printr-o și mai atentă pregătire a aces- tora în toate fazele, începînd cu alegerea temei și sfîrșind cu re- dactarea definitivă. Temele pentru lucrările per- sonale pe care urmează să și le aleagă profesorii de istorie ce se prezintă la examenul pentru ob- ținerea gradului II sînt variate și dau posibilitatea abordării u- nor aspecte multiple. Este desi- gur indicat ca fiecare profesor să socotească drept criteriu prin- Fișe pentru corectarea greșelilor Pentru a-mi da mai bine sea- ma de felul cum se exprimă elevii in scris și pentru a urmări progresul realizat de fiecare din ei. modul cum își lichidează lip- surile în scriere, mă folosesc de o fișă individuală specială. De fiecare dată cînd corectez temele scrise trec în această fișă greșe- lile constatate, grupate în felul următor : greșeli de ortografie, greșeli de punctuație, de stil etc. De exemplu, pe fișa unui elev, la grupa greșelilor de ortografie stă scris la o anumită dată — gre- cipal în alegerea temei propriile sale preocupări de specialitate și pedagogice, să se oprească asu- pra acelor probleme care se lea- gă în cea mai mare măsură de domeniul care îl interesează în deosebi și în care a acumulat cea mai bogată experiență. Firește, este necesar ca autorii lucrărilor să țină seama în această privință și de specificul școlii în care lucrează, de clasele la care pre- dau, pentru a putea urmări în practică problemele ce-și pro- pun să le trateze. Se înțelege de la sine că nu se pot obține re- zultate mulțumitoare atunci cînd se aleg teme ale căror aspecte metodice nu pot fi verificate în procesul predării, întrucit nu există condițiile necesare pentru aceasta. De exemplu, au dat lu- crări slabe, profesorii care au dezbătut problemele predării u- nor capitole studiate în alte cla- se decît acelea la care funcțio- nau ei, care au analizat lecțiile ținute la muzeu deși lucrau în- tr-o localitate fără muzeu etc. Ca urmare a unor asemenea situații se alcătuiesc lucrări în care as- pectele metodice sînt tratate „în general" și care nu pot avea, deci, nici o valoare științifică. De altfel, acest mod de a alcătui lucrările contravine însuși scopu- lui pentru care se elaborează ele — acela de a analiza experiența predării în vederea ridicării nivelului muncii la catedră. Este bine ca, tratînd în lucra- rea personală experiența predă- rii, profesorul să nu se rezume numai la experiența proprie, ci să aibă în vedere și experiența altor profesori de aceeași specia- litate pentru ca, pe baza sinteti- zării observațiilor, a datelor cu- lese, să ajungă la generalizări care pot fi utile pentru îmbu- nătățirea muncii în general. Pro- cedînd astfel, unii profesori care au tratat în lucrările lor, de exemplu, probleme privind for- marea unor noțiuni istorice fun- damentale, utilizarea materiale- lor de istorie locală în predare etc. au reușit, prin analiza aten- tă nu numai a experienței pro- prii, ci Și a experienței colegilor lor. să demonstreze convingător eficiența unor metode și proce- dee, a unor tipuri de lecții, a u- nor materiale didactice și a mo- dalității utilizării acestora. Pen- tru a sublinia valabilitatea argu- mentelor aduse, astfel de lucrări au cuprins ample trimiteri la li- teratura de specialitate și meto- dică în legătură cu temele res- pective și au fost în general în- soțite de anexe variate : planuri de lecții, schițe, fotografii, foto- copii, hărți tematice, grafice, extrase din documente etc. O mare atenție se cuvine să fie acordată în procesul pregătirii studiului bibliografiei. înțelegerea strimtă a utilizării bibliografiei în redactarea lucrărilor persona- le face ca multe dintre acestea să fie lipsite de informare știin- țifică multilaterală Ia zi, iar al- tele de informare metodico-pe- dagogică. Așa se explică, de pil- dă, faptul că în unele lucrări care tratau probleme de istorie con- temporană s-a neglijat utilizarea unor documente recente ale partidului nostru, ca și a unor șeli de ortografie : Iau, săi (în loc de să-i) leau, iam, sau dus, dămio, dute, făcînduise, nu folosește ar- ticolul la genitiv în cazuri cum sînt construirea societății, socia- lizarea agriculturii, scriind „so- cietăți" și „agriculturi" ; omite un i in unele cuvinte scriind „fință, înfințează, conștință, find, femee, închee, eșire" ; nu marchează în scris pe 1 semivocalic la sfîrșitul cuvîntului unde reprezintă ter- minația persoanelor verbale la imperativ sau perfectul simplu (scrie : eu veni, eu sosi, să fi) ; materiale care combat unele con- cepții ale istoriografiei nemar- xiste. Uneori se simte și faptul că n-a fost consultată bibliogra- fia privitoare la problemele de metodică a predării istoriei. De aceea se constată, la unii autori, tendința de a forța uși deschise, de a rezolva probleme de meto- dică de mult dezlegate. Multă însemnătate pentru ca- litatea generală a lucrărilor are și stabilirea planului după care vor fi alcătuite acestea. El tre- buie să reflecte grija autorilor pentru sistematizarea ideilor, pentru realizarea echilibrului în- tre aspectele privind conținutul predării și metodica ei, să moti- veze alegerea temei și importan- ța acesteia. Din cauza planului defectuos și mai ales a lucrului făcut în mare grabă s-a observat într-o serie de lucrări fie tendința spre pro- lixitate și repetare, fie spre pre- zentarea schematică, aproape te- legrafică a problemelor aborda- te. Este vorba aici de o înțele- gere greșită a recomandării de a se trata problemele în ceea ce au ele mai tipic sau de a se evita schematismul. Volumul lucrării metodico-științifice de istorie de- pinde de conținutul temei, de ponderea experienței acumulate în predare, de anexele cu care poate fi ilustrată tema. In unele lucrări se resimte în- clinația spre a reda aproape „ad litteram" unele pasagii din bi- bliografia folosită și, ceea ce este mai supărător, fără a preciza sursa, așa cum o impune o ele- mentară probitate științifică. Nu întotdeauna se păstrează în lista bibliografică ordinea cuvenită, iar trimiterile de la subsol sînt adesea incomplete, lipsind indi- cațiile cu privire la ediție, vo- lum, pagină etc. Concluziile lucrărilor au în unele cazuri un caracter stereo- tip și de aceea ele nu pot duce la propuneri și sugestii de natu- ră să ajute la îmbunătățirea pre- dării istoriei pe baza experien- ței dobîndite de către autor. Ținuta științifică a lucrărilor este condiționată și de forma re- dactării ei, de folosirea cu grijă a termenilor științifici de specia- litate, de evitarea unor formu- lări naive sau emfatice. Aprecierile recenzenților și ale comisiilor de examinare sînt unanime în ceea ce privește ni- velul mai ridicat al lucrărilor ai căror autori au cerut, în etapa elaborării, consultații de la ca- drele ce lucrează la institutele de perfecționare. Pentru a se inten- sifica sprijinul acordat pe aceas- tă linie, colectivul de istorie de la I.P.C.D. București își propune să organizeze și consultații prin corespondență, care vor fi date la cerere. In acest fel vor putea fi ajutați și profesorii care nu pot participa la consultațiile colec- tive sau individuale. Realizarea unor lucrări meto- dico-științifice de bună calitate contribuie la îndeplinirea cerin- țelor predării istoriei în școală ia nivelul pedagogiei moderne. ELIZA BICHMAN și LUCIA GEORGIAN greșește in scrierea substanti- velor feminine la genitiv și da- tiv singular folosind incorect forma în-ei sau în-ii. Notind regulat greșelile pe fișa fiecărui elev am o evidență precisă a lacunelor din cunoștin- țele lor, ceea ce mă ajută și să Ie combat, și să urmăresc mai bine progresul realizat de fiecare școlar în însușirea normelor de scriere corectă. Prof. D. BULUCEA Rm Vilcea Oră de matematică la clasa I a Școlii de 8 ani nr. 14 din Ploiești. Progres în pregătirea inspectorilor In regiunea Banat, ca urmare a îndrumărilor Ministerului In- vățămintului și a hotărîrilor lua- te de cea de a IX-a sesiune a sfatului popular regional, s-au stabilit o serie de măsuri privind îmbunătățirea muncii instructiv- educative. Printre măsurile luate un loc important îl ocupă cele privitoare la perfecționarea con- tinuă a pregătirii celor ce lu- crează în cadrul secțiilor de în- vățămînt raionale. Pînă nu de mult, ședințele ți- nute cu șefii de secții sau cu di- rectorii de școli din regiune se limitau La prezentarea și discu- tarea anumitor ordine și dispo- ziții ale organelor superioare de învățămînt. Acest sistem de mun- că nu mai răspundea, firește, sar- cinilor actuale ale școlii, simțin- du-se tot mai mult nevoia dez- baterii unor probleme centrale legate de activitatea instructiv-e- ducativă, de conținutul ei și de modul cum se desfășoară. De a- ceea s-a hotărît ca pe lîngă co- municarea unor dispoziții curen- te în consfătuirile cu șefii sec- țiilor raionale și cu directorii de școli să se prezinte și unele ex- puneri pe teme pedagogice ac- tuale, urmărindu-se în același timp valorificarea și populari- zarea experienței pozitive a unor colective și cadre didactice din regiune. Ca urmare, la aceste șe- dințe sînt puse în prezent în dis- cuție teme cum sînt ; „Conținu- tul și formele muncii metodice", „Tipurile de lecții și principalele lor variante", „Controlul și apre- cierea muncii, factor important în dezvoltarea spiritului de răspun- dere" etc. Problemele teoretice sînt exemplificate prin lecții des- chise, prin demonstrații privind folosirea unor metode, prin or- ganizarea unor acțiuni de con- trol menite să constate elemen- tele noi existente în practica pe- dagogică, prin urmărirea eficien- ței controlului în pregătirea teo- retică și practică a elevilor etc. Aceste activități sînt urmate de ședințe de analiză la care parti- cipă, pe lingă șefii de secție, di- rectori de școli și responsabili ai comisiilor metodice sau ai cercu- rilor pedagogice raionale. Pentru realizarea unui mai larg schimb de experiență, ședințele se țin de fiecare dată în alt cen- tru de raion sau în alt oraș, iar unul din șefii secțiilor raionale sau orășenești prezintă o infor- mare privind felul cum s-a re- zolvat problema respectivă în cadrul raionului sau al orașului unde lucrează. De exemplu, în luna octombrie a fost prezentată la Timișoara expunerea „Conți- nutul și formele muncii meto- dice" de către metodistul șef al secției regionale de învățămînt. Cu acest prilej șeful secției de învățămînt a raionului Arad, tov. Nicolae Năsăudeanu, a prezentat o informare cu privire la situa- ția muncii metodice în acest ra- ion. A fost analizată apoi activi- tatea metodică desfășurată la Școala medie nr. 3 din Timișoara și s-a organizat o acțiune de control la secția de învățămînt, la școlile medii și la cîteva școli de 8 ani din orașul Timișoara cu privire la organizarea muncii me- todice. In cursul aceleiași luni, munca metodică a fost discutată la ni- velul fiecărui raion cu directorii de școli și a avut loc un instruc- taj cu responsabilii cercurilor pe- dagogice, pregătit în comun de către secția de învățămînt și IPCD-Timișoara. Intr-un mod asemănător au fast dezbătute și temele „Controlul și aprecierea muncii, factor impor- tant al dezvoltării spiritului de răspundere" (Arad) și „Tipurile de lecții și principalele lor va- riante" (Reșița), expuse de către prof. univ. N. Apostolescu, pro-, rector al Institutului pedagogic din Timișoara. De exemplu, in orașul Reșița, cu o săptămînă înainte de a avea Ioc expunerea s-au organizat brigăzi de control la cele patru școli medii din p- raș, urmărindu-se calitatea pre- gătirii profesorilor pentru lecții, conținutul științific și ideologic al. acestora, structura lor, eficiența pe care o au în pregătirea elevi- lor. Am dori să semnalăm că, in cursul controlului efectuat cu a- cest prilej, s-a constatat că in rîndurile cadrelor didactice si chiar ale unor inspectori există o serie de incertitudini privind ter- minologia tipurilor de lecții și numărul lor, provocate de faptul că programa de învățămînt pen- tru institutele pedagogice de în- vățători se referă la trei tipuri, manualul de pedagogie elaborat de colectivul Universității din București la cinci tipuri, iar cei elaborat de colectivul Universi- tății din Cluj la patru tipuri. Chiar atunci cînd se vorbește despre același tip, terminologia este diferită. Desigur secția de învățămînt n-a putut să rezolve această problemă, care creează destule greutăți cadrelor didac tice. Credem necesar ea Minis- terul învățămintului (prin direc- ția metodică și catedrele de pe dagogie ale universităților din țara noastră) să rezolve proble- ma tipurilor de lecții. In întreaga regiune, în urma măsurilor menite să contribuie la perfecționarea oamenilor șco- lii, pregătirea acestora se află în continuă îmbunătățire, ridi- cîndu-se și calitatea lecțiilor și pregătirea teoretică și practică a elevilor. De aceea secția regiona- lă de învățămînt își propune să continue cu perseverență acțiu- nile pe această linie, fixînd din timp temele ce vor fi puse în dez- batere în funcție de problemele pe care le ridică activitatea di- dactică în anumite etape. De e- xemplu, în cursul acestui trimes- tru vor mai fi prezentate temele: „Disciplina — factor de bază în realizarea sarcinilor instructiv- educative" și „Rolul cercurilor de elevi în dezvoltarea aptitudinilor și talentelor, în orientarea profe- sională". Organizate în felul acesta, con- sfătuirile cu șefii de secție și cu directorii de școli contribuie in tot mai largă măsură Ia îmbu- nătățirea muncii în unitățile de învățămînt, la ridicarea continuă a calității procesului instructiv- educativ. D. DIJMĂRESCU Șeful secției de învățăm'nt a regiunii Banat I. spAtar Inspector metodist jef MUNCA DIBIGINTILO» Convorbire O discuție etică Profesorii care predau Ia • eiaaa amt egal r»v punzători de educarea p mrtmires elndler e>. Lec- țiile și întreaga octiviCate desfășurată în yaală sau in afara acesteia trebuie sd constituie peatia fie- care profesor tot atitea prilejuri de a îmbogăți CU- noștmțeie școlarilor de a le nutisa aptitudinile. de a-i forma ca otam demn ai zocietdții socialiste Dirigintele, care este și profesor <1 clasei, are însă, pe Hogi sarcinile izvorite din această calitate, și alte îndatoriri der?1 minate de meccntatea impe- rioasă de a se angara o «axate de șederi și de acțiune cu clasa ia i«rreprme și ea fiecare elev in parte. El este chemat se .'r Ca e.’c —-rt!c peda- gogilor ai se întâlnească iAri-o ac:-note văzură ca ei să renege de pe pr: ■:. p-'. rilc—- - clasei și probi ftzp?t? pe rsre ie p%,e S-:oare ca aceste pr. ' ■ sd fie - —tew’e ~ z~di s im- portanței pe ere o premute pe*fm colecti- vului Dar. pmn. a we c ^i crragmieș» țr*- bute să-și rusăssei ?a*n» i- ice#>i —pe eleni. sa știe cum -- p- . . ■ r- z : . se : , a»--e în toate impoețueărite. ce teORMld as. de ce na- tură le rînt • i- - - •• 7 : »- --- fi impun observe-ca cimt^ oezot^aeizd a alapBor — și aceasta ss • u . . ;j,v. a plinei pe cere e «mM mu te •-» ăe dirzpvaăze — dar și la • . . . „ afară de c’asi .: . r. -= -> 'fU iau Această emu p- ^.r z v >">, te ac- tivitățile cm c'.e- ■ - cu peotr 1 Ji părinții p - • i romii — t-- organizațiile U.T.M. și de pionieri. Numai așa diri- gintele va putea trage concluzii complete asupra elevilor săi, furnizind colectivului de pedagogi de la clasa respectivă date edificatoare, deosebit de prețioase pentru strădaniile de a găsi în comun drumul cel mai scurt spre succese continue. O asemenea colaborare, o asemenea înțelegere a rostului dirigintelui, a rolului colectivului de pro- fesori în educarea și instruirea școlarilor, vor asi- fp.ra luarea de măsuri juste, bazate pe cunoașterea adinca a elevilor, a faptelor și fenomenelor din viața dusei. T nîndu-se seama de rolul important al dirigin- în buna dezvoltare a viețti colectivelor de eirri in educarea comunistă a acestora, în marea • >'cte a școlilor există o preocupare perma- •m:a perm ridicarea continuă a nivelului muncii :• -rfr d: ei. Sarcinile care stau in prezent in ;z:î Tutui nostru cer inso ca această preoe țt-are iă fie mereu ratensificată, lărgindu-se incit și mai mult ajutorul acordat diriginților. Di-ecM”: de școală, șefii secțiilor de invățăminl <îut chemați să-i sprijine permanent în adincirea problemelor de psihologie, de metodică a muncii pedagogice, astfel îneît activitatea pe care o des- fe i^jrc cu elevii să aibă o bună fundamentare ițificâ. Este, de asemenea, de un real folos pen- tru munca diriginților popularizarea experienței ir. sistate, realizată pe baza unei analize adincite a metodelor folosite în activitatea educativă, a efica- c::jț>i acestora. lată cîteva aspecte din munca diriginților care cer, de-ăgur, o adincire și o dezbatere largi. Elevii din clasa a V-a Se șt:» că manca de a.n? .- .r la clasa a V-a naica o sr-?e z- probieme specifice legale iryie. - sebi de trecem de te tem oe învățămînt cu un - învăță- tor la aceea care se desfăpiiri cu mai mulți proteiori de n>r-j- lități diferite. Despărțirea de pedagoga' rsri le-a Cj’ăjzn pași: ir. pr*m:: sr.: de școc’s consti’.uic per.tnj m^?, copii un evenin—it trist s; ade- sea ei privesc cu rezervă -z pri- mele luni ale cla-^e. a V-a rr _7. ■ mea de profesor, care se 7-- r-s prin fața lor. ' -rare slrui său de muncă, zz ct—r.-.e e Dacă in acest r>!e:: -. Te-dașc ș.; ei r.u găsesc aameaH care să te cîștige dragostea s r —e-ferez de la bun începu: Ir. zrrad -.ea ■>- apar nu o dstâ fe-omene r.exa-.i- ve. S-a intime : cz e’c’.z care avut O ComțK'ăr-: fr-.— cure au muncit c^-.;• in c.as. e I—IV, Să de. ră de.xiată ?. cla- sa a V-a. taMA încăpățînat: Iată de ce m.- p^re auso z: necesar ca dir.gmlc-.e ciasei s V-a să preia de ia :~-zeps: r iui îndeplinit ar.rer r de sn.ătă^rzi claselor I—IV amuiut zp-ro- piat. lingă Cure e> . -I să sz - m- tă îndemnat a-ș: desch.ae ‘ cu încredere Desigur un aseme- nea rol nu-poa’e f; ir.dep'.m't de- ci t dacă cei ce urmează a lucra ca diriginte L» cină* a V-a cau- tă să-și cunoască viitorii elevi inia din ultimul trimestru a! cla- sei a IV-a. dacă se sfătuiește cu învățătorul lor. dacă se strădu- iește să afie care sînt particula- ritățile individuale ale fiecărui copil, in ce mediu familial ji so- cial trăiește etc. Se ridică apoi in munca diri- gintelui de la clasa a V-a și o altă problemă. Este vorba, anu- me, de faptul că fluctuațiile fi- rești de populație școlară schim- bă adesea compoziția colectivului de elevi care a crescut și a mun- cit laolaltă în primele patru cla- se. Se impun, de aceea, măsuri chibzuite care să favorizeze în- chegarea unui colectiv unit, pu- ternic, cu preocupări comune. In acest an școlar am primit sarcina de a lucra ca dirigintă într-o clasă a V-a în care, alături de un grup mare de copii ce în- vățaseră împreună în clasele I— IV, s-au înscris și 9 elevi sosiți de la alte școli. Acești elevi erau mai rezervați, păreau că se simt Stingheri. Am chemat atunci *9* lecții efV.v8 copii din ve- cbM coJwt> . pe cere fi eu îicu- rx>ș*w«.. dinainte, «i i-am făcut sl îmeieagă wi-itca Eoițer lor coleg: C 7- iu rânza? întii pe îisduzi Ap ■ au . ’es despre ce ■ ■ - , -t.. v. indi v — ■*. de mine. Cum ie spăsit—.. că noi- lor - ..•g. sînt pasionat- spunivi, că .- p»ece mai ales si joace fotbal = că z.-.z. din ei ar \-rea să fie pxtar. intr-o zi. ir. mod parcă .- ' .mps-a zm z'deșrre 21 .. .zrzți az înma'; — ipre waraa lor biacurte si »- t-atocție — să ir.tr» in echipa de MW a ciaae-. -mnțisizi-se i- portar ret*z: care ri . - r»es oe multă vreme octal tacru. Făptui î>.«ta. ir. opzrență mmor .-ș aprapso: mult ne ce, • elevi 3? zoiortivul claeet. de zoîe<; M AWrWBOt o* k mcadreee •isriz 6: acest eoîec- . Desigur imsă ci r.z m-am o- . aici. Am i'ițte*. impre-zziă cu ctesa o serie ce -.m::-.e și ex- cursii ca și alte menite să ; apropie să-i împrietenească pe copii. Toate acestea au dus in scurtă vrane Ia an rezultat bun In noastră s-a format un colectiv unit, capabil să aibă o opinie, să-și spună cu hotăzire cu\ intui Virsta copiilor cu cane lucrez, virsta de 11—12 ani. a adus în centrul atenției mele și preocu- parea de a veghea la formarea unor raporturi juste între ei. Se știe că în timp ce in clasele I— IV copiii se joacă de-a valma, diferențierile între fete și băieți fiind minime. în clasa a V-a bă- ieților încep sa le placă jocurile mai dure, mușchii și oasele lor in dezvoltare imboldindu-i la -încercarea puterii". „Voinicia* lor trebuie bine canalizată, pen- tru ca să nu devină prilej de a- suprire a celor mai slăbuți și în deosebi a fetelor. Pornind de la această situație, am organizat în primul trimestru cîteva discuții pe teme etice, ca de pildă „Aveți grijă de colegele voastre", „îm- părțiți munca după putere* (cu o- cazia acțiunilor obștești), ,,Intre- ceți-vă cu cei de-o potrivă cu voi" etc. Aceste discuții au făcut ca în rîndurile copiilor să prindă viață și să înceapă a se dezvolta unele sentimente frumoase și no- bile de prietenie și tovărășie, ati- tudinea de ocrotire a celor mai slabi, comportarea atentă, politi- coasă, prevenitoare față de cole- ge, tovarășele de învățătură și de joc. Este drept că la început am întâmpinat o oarecare rezistență din partea băieților atunci cînd era vorba să-și salute colegele, să le dea întâietate în diferite si- tuații. să le cedeze locul etc. Le-am explicat cu răbdare de ce e frumos și necesar să se poarte astfel și ei s-au convins treptat de necesitatea îndeplinirii acestor cerințe. Faptul că am asistat cu regula- ritate sa oreie de curs, că am dis- zuiat cu profesorii toate manifes- tările mai importante din viața clasei că i-am incunostiințat asu- pra particularităților psiho-fizice ale unor copii a înlesnit apro- pierea reciprocă între pedagogi și aceștia. Străduindu-mă să cunosc pe fiecare elev în parte, situația sa la învățătură, preocupările, interesele și înclinațiile sale, pot lucra bine cu întreg colectivul ciasei. pot să înțeleg pe fiecare, să-1 fac pe fiecare să-mi împăr- tășească fără sfială gindurile lui și să înțeleagă cerințele pe care i le pun în față. Socotesc că a- ceasta este una din principalele căi care asigură obținerea unor rezultate tot mai bune în activi- tatea dirigintelui. Prof AVBEL1A CKISTEA Școala generală de J ani nr. 4 Suceava In vizită la stațiunea micilor naturaliști de la Palatul pionierilor din Capitală Profesorul N. Pîrvulescu este diriginte la clasa a X-a reală a Școlii medii nr. 1 din Brăila. Lu- crează cn un colectiv de tineri, băieți și fete, aflați in pragul maturității dar îneă în eurs de modelare, de formare. Iar în munca pe care o duce pentru a le desăvirși educația dirigintele se sprijină, așa cum este și fi- resc, pe activitatea organizației U.T.M. Iată un exemplu. Nu de mult dirigintele a constatat că, deși a- junși în clasa a X-a, unii din elevii Iui aveau încă o imagine deformată a noțiunii de priete- nie, de tovărășie. Ei socoteau, de pildă, că in numele prieteniei pot cere colegilor lor să Ie pună Ia dispoziție caietele de teme, bine- înțeles rezolvate, să le sufle cînd sînt ascultați etc. Și așa clasa a ajuns să se împartă în colegi foarte „buni" (cei care încurajau lenea, lipsa de răspundere, indis- ciplina) și elevi „lipsiți de spirit colegial", acuzare care se adu- cea de regulă celor ce luau poziție împotriva chiulului, a neîndepli- nirii îndatoririlor școlare. Aceas- tă realitate a sugerat dirigintelui ideea dc a organiza o discuție co- lectivă despre prietenie, colegia- litate, spirit tovărășesc. Ar fi pu- tut cere să se pregătească un re- ferat pe această temă. Și-a dat insă seama că un asemenea pro- cedeu nu va avea eficacitatea do- rită. Elevii trebuiau nu să ascul- te un referat, care i-ar fi lăsat mai mult sau mai puțin indife- renți, ei să participe cu toții la o dezbatere vie, să ajungă să ca- lifice ei înșiși propria lor com- portare, să înțeleagă nemijlocit ce înseamnă adevăratul spirit tovă- rășesc, să vadă care sînt urmă- rile greșitei aprecieri a colegiali- tății. Cum se putea realiza acest lucru T Evident, nu printr-un re- ferat, ei printr-o discuție etică menită să clarifice înțelesul exact al acestor sentimente profund o- meneșt* Ideea a fost discutată cu biroul U.T.M. al clasei. Entuziasmați, membrii biroului au hotărit ca, in perioada de pregătire a discu- ției. să intărească opoziția lor față de falsele acte de colegiali- tate, să-i antreneze și pe ceilalți utemiști să-și spună cuvintul mai deschis in această chestiune, să difuzeze intre colegi eărți care vorbesc despre frumusețea prie- teniei, a tovărășiei intre oameni și, in același timp, să vorbească mai des în clasă despre legătu- rile juste de prietenie existente între unii colegi, despre felul in care se sprijină aceștia nu tole- rindu-și reciproc greșelile, ci in- vățind să nu le mai repete. îndrumați de diriginte și fără a se teme că vor fi calificați drept „răi colegi", membrii biroului U.T.M. și unii utemiști au în- ceput să-și spună mai des cuvîn- tul in legătură cu manifestările de indisciplină in care se com- plăceau unii elevi, cu suflatul, cu lipsa de răspundere față de înde- plinirea obligațiilor școlare aco- perită de așa zișii „prieteni". In felul acesta, pe nesimțite, discu- ția etică a fost temeinic pregătită. ...Și iată-i pe elevii clasei dis- cutind despre prietenie, colegia- litate, tovărășie. O atmosferă caldă, tinerească in care ideile se clarifică, fapte aparent banale sînt scoase la lumină pentru fru- musețea lor, în care ochii plecați ori obrajii purpurii spun mai mult decît ar putea-o spune cuvintele. Cu acest prilej s-a arătat, de pildă, de ce suflind unui coleg ori dindu-i caietul să-și copieze temele nu dai dovadă de priete- nie. ci dimpotrivă, îi faci un de- serviciu celui pe care îl consideri prieten, iucurajindu-i lenea, lip- sa de răspundere. Și in acest sens a fost oferit exemplul unor elevi care, încurajați multă vreme de cile un coleg „binevoitor", n-au căpătat la timp deprinderea de a munci ordonat, ritmic, metodic, din care cauză intimpină greu- tăți la învățătură. S-a lămurit în același fel că a ascunde asemenea fapte nu reprezintă o dovadă de colegialitate, că mai devreme ori mal tirziu golurile din pregătirea elevilor obișnuiți să trăiască din munca altora vor ieși la iveală și că e mai bine să fie ajutați în timpul școlii cînd pot încă să se îndrepte, decit să meargă așa mai departe, in viață, unde con- secințele unui asemenea mod de comportare pot fi deosebit de grave. Discuția etică și-a arătat pe de- plin roadele. Nu numai că elevii au înțeles ce este adevărata cole- gialitate, adevăratul spirit tovă- rășesc, dar modul cum au început acum să se comporte arată că ei știu să aplice in viață învățăturile discuției. M. ANDREI NOTE BIBLIOGRAFICE Manuale de economie politică Sub egida Ministerului învă- țămintului a apărut nu de mult, în Editura politică, manualul de economie politică a capitalismu- lui. Manualul analizează și explică problemele teoretice fundamen- tale ale economiei politice mar- xist-leniniste a capitalismului — producția de mărfuri, banii și legea valorii, capitalul și plusva- loarea, acumularea capitalului și pauperizarea proletariatului, re- producția capitalului social și ve- nitul național etc. — în strînsă legătură cu realitățile capitalis- mului contemporan și, în ace- lași timp, în strînsă legătură cu situația existentă în Romînia burghezo-moșierească, ținînd sea- ma de lupta revoluționară a ma- selor populare sub conducerea partidului nostru pentru desfiin- țarea exploatării capitaliste și construirea societății socialiste. Manualul se remarcă printr-o structură îmbunătățită față de edițiile anterioare. De pildă, pro- cesul de repartiție a plusvalorii între capitaliști nu mai este pre- zentat fracționat, in teme separa- te, ci intr-un singur capitol, inti- tulat „împărțirea plusvalorii in- tre clasele exploatatoare", oferind astfel o privire de ansamblu asu- pra acestui proces. La rîndul ei, criza generală a capitalismului a fost tratată pe trăsături și nu pe etape istorice ca in manualele anterioare, fiecare trăsătură prin- cipală fiind analizată intr-o lec- ție de sine stătătoare. O astfel de tratare contribuie la o înțelegere mai profundă a fenomenelor eco- nomice care caracterizează pro- cesul istoric, complex și multila- teral de adîncire a crizei gene- rale a capitalismului. Analiza amplă a categoriilor și legilor economice, definițiile clare, materialul faptic bogat și sugestiv, concluziile social-poli- tice cuprinse în lecții asigură ma- nualului o ținută științifică co- respunzătoare. ★ O realizare meritorie pe linia sarcinii de a întocmi manuale de științe sociale trasată cadrelor ideologice de Congresul al III-lea al P.M.R. o reprezintă manualul de economie politieă a socialis- mului, elaborat de un colectiv al catedrei de economie politică de la Școala superioară de partid „Ștefan Gheorghiu". Ținînd seama de fundamentul trainic pus economiei politice a socialismului de clasicii marxism - leninismului și de concluziile desprinse din generalizarea expe- rienței practice a construirii și desăvîrșirii construcției socialis- mului, colectivul de autori a îm- binat judicios analiza teoretică a modului de producție socialist cu practica construcției socia- liste, în lumina documentelor partidului nostru și a documente- lor mișcării comuniste și munci- torești intemMiotkăîe. ești împărțit m patru secțî'.:r\ Pi ma secțume — „Crearea «orr..ri — analizatii; trăsăturile perjeadei de trecere de Ia capi's.’isis ia socialism. mdur-i:<7 are. socia- listă, transformarea sociaii ;a a agriculturii. victoria sseialișmu- !ui la orașe și sate, programul de- săvirșirii . ; ns*rusțiîi socialiste in B.PJt în ecriunea a doua — _Sv slrimul — prime fagi a co- munismului" — '-ea o„‘.’.u ii acordă o atenție deoseb.ri. prezentat mecanismul intern al dezvoltării economiei sc .. '.-te. insistindu-se asupra cuațuuriuiui proceselor economice în etanș de- sâvîrșirii construcției socialiste in țara noastră. Partea introductivă a acestei secțiuni face o caracte- rizare generală a economiei so- cialiste în ceea ce privește for- țele de producție, baza tehnică- materială, relațiile de producție, legile economice și rolul econo- mic al statului socialist. A doua parte — „Producția și reparti- ția" — adîncind analiza procese- lor și fenomenelor economice, tratează despre legea economică fundamentală a socialismului, dezvoltarea planică, proporțio- nală a economiei socialiste, creș- terea necontenită a productivită- ții muncii, producția de mărfuri, valoarea și banii, repartiția după muncă, circulația mărfurilor. Principalele probleme ale între- prinderilor socialiste sînt grupate în cea de-a treia parte a secțiu- nii, în timp ce ultima parte, ..Re- producția socialistă . analizează probleme de ansamblu ale eco- nomiei socialiste, cum sînt veni- tul național, acumularea și con- sumul. reproducția socialistă lăr- gită, sistemul financiar și de cre- dit, circulația bănească. Secțiu- nea a IlI-a a manualului se o- cupă de problema trecerii trep- tate de >3 economi =. accialist*. Ia rea a fV-a «we -ră tratări: nSMUmAr j. e-3-"omic ai.- m-.--.. ■” *e re- marcă prin sistem;,uzare, prin re?.ilarei- uae* bune îmbinări în- tre iegic și istorie, intre general și par*::.:rir respe-tind princi- piile metoduiu