EDITATĂ DE MINISTERUL iNVĂTĂMlNTULUI $1 COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVÂTÂMlNT Șl CULTURĂ Anul XV nr. 741 vineri 7 februarie 1964 8 pagini 25 bani La cercul de chimie Hărnicie t ■ li ilciți Miri - tare elei Cum să procedeze ca devii buni la carte, cu înclinații deosebite să progreseze cît mai mult, să se în- treacă mereu pe ei înșiși, cum ar putea face ca școlarii care nu mani- festă suficientă dragoste de învăță- tură și care iau note mici să nu mai tragă în jos balanța succeselor pe clasă sau pe școală ? — iată cîteva din frămîntările care mobilizează continuu miile de cadre didactice la căutări creatoare, care Ie sporesc eforturile pentru găsirea căilor me- nite să asigure fiecărui școlar o cît mai bună pregătire. „Fiecărui școlar o bună pregătire" — cuvintele acestea ne duc pe mulți dintre noi, pedagogii, cu gîndul spre marea diversitate de situații și de cazuri ce se pot întîlni în școală, în- tr-o singură clasă. „Cum să fac să învețe algebra elevul X — se întrea- bă un profesor — dacă el încă nu stăpînește bine operațiile aritme- tice ?“, „Cum să scrie corect elevul Y dacă în clasa a V-a fiind nu știe ce este articolul sau pronumele?" — îsi spune altul. „Și cum trebuie ajutat să se dezvolte elevul Z, cu o deosebită pricepere pentru fizică, doritor să afle mereu lucruri noi ? îmi este oare îngăduit să mă mulțumesc doar cu faptul că este dotat, că are per- spectivă de dezvoltare ? Nu am oare datoria să-l sprijin să crească pe mă- sura posibilităților de care dispune?" — se preocupă un al treilea. Dezlegarea la aceste probleme ne-o dă însăși viața. Bineînțeles, dacă ne străduim să cunoaștem tră- săturile individuale ale fiecăruia din elevii noștri, să știm care este volu- mul și calitatea cunoștințelor dobîn- dite de ei, lacunele care mai există în pregătirea lor. Mulți învățători și profesori obiș- nuiesc să-și noteze în caiete speciale tot ceea ce constată în legătură cu cunoștințele fiecărui elev. Este un procedeu bun, care ne ajută să ur- mărim evoluția copiilor — bineîn- țeles, cu condiția să folosim însem- nările pentru a lua, fără întîrzierc, măsuri diferențiate, care să asigure ajutorarea elevilor în mod diferen- țiat, în direcția în care este nevoie la fiecare caz în parte. Căci însuși- rea cunoștințelor în cantitatea și ca- litatea cerută de programă depinde nu numai de lecțiile ținute, de fap- tul dacă explicăm lucrurile clar și atractiv, dacă reușim să captăm a- tenția în cursul predării și așa mai departe. Ea este în funcție — așa cum arătam — și de multe elemen- te particulare, de factori care diferă de la școlar Ia școlar. A ține seamă de acești factori este o cerință de bază pentru succesul străduințelor noastre de a realiza o tot mai bună pregătire fiecărui școlar. Desigur, tratarea individuală a ele- vului în procesul de învățămînt-ri- dică multe probleme. Ne vom referi la cîteva din ele. Plecînd de la premisa că lecțiile trebuie să fie atît de bine pregătite și desfășurate îneît să fie înțelese și însușite chiar din clasă, unii profe- sori se consideră cu datoria împlini- tă dacă au ținut mereu lecții bune, în care au antrenat pe toți copiii. Dar ei uită uneori că colectivul cla- sei este format din mai mulți elevi, care-și au fiecare particularitățile lor, că unii pot să aibă goluri în nivelul de cunoștințe și de aceea nici nu pot înțelege o serie de chestiuni, că alții gîndesc mai încet sau „prind" mai greu, fiind astfel amenințați să ră- mină în urma celorlalți. Tocmai avînd în vedere asemenea situații, cele mai multe cadre didactice con- tinuă preocupările pentru buna pre- gătire a fiecărui școlar și după lecție. Așa se face că în mai toate școlile se organizează meditații. La școala medie „A. Toma" din Ploiești, pro- fesorii de matematică, de exemplu, aduc la astfel de activități pe toți elevii care întimpină greutăți în în- sușirea acestei discipline. Intr-o se- rie de școli s-a procedat cu și mai multă minuțiozitate in organizarea meditațiilor. Astfel conducerea Școlii generale de 8 ani nr. 169 din Capi- tală a asigurat și în cadrul acestora tratarea individuală a elevilor. Fe lingă faptul că sînt chemați la me- ditații numai elevii care au nevoie de ele, adică aceia care nu reușesc să-și însușească noile cunoștințe din cauza golurilor pe care le au în pre- gătirea dobindită anterior, în cursul meditațiilor se lucrează indivi- dual cu elevii, repctîndu-se cu ei capitolele la care le este necesar un ajutor suplimentar. Atunci cînd pro- fesorul s-a convins că elevul și-a în- sușit cunoștințele de care are nevoie în parcurgerea întregii materii, nu îl mai aduce la meditații. Acest mod de lucru — foarte eficient — solici- tă destul de mult pe profesor, care trebuie să cunoască bine cazul fie- cărui elev, să pregătească pentru fiecare exercițiile cele mai indicate și să organizeze activitatea în ora de meditații așa incit nici o clipă să nu însemne supraîncărcare, timp pier- dut, nici pentru școlar, nici pentru profesor. Ajutorul suplimentar pe care îl dă elevului nu trebuie să în- semne dădăceală, ci, dimpotrivă, un îndemn Ia o activitate cît mai inde- pendentă, care să-l pună în situația să se descurce singur. Altfel nu vom reuși să-i cultivăm gîndirea logică, obișnuința de a munci independent și înainte de toate de a munci cu tenacitate. Am auzit adeseori vorbindu-se despre un fel de meditații pe care elevii cei mai buni le dau celor mai slabi la carte. Dar oare elevul, oricît de bun ar fi el, stăpînește materia ca și profesorul său pentru a putea asigura o bună îndrumare științifică, posedă metodele de muncă ale aces- tuia pentru a-și putea ajuta colegul cu efectul așteptat ? Această între- bare am pus-o tov. Aurelia Muică, director adjunct Ia Școala generaiă de 8 ani nr. 11 din Capitală. „Nu numai că elevul, oricît de bine pre- gătit ar fi, nu-1 poate egala pe pro- fesor — nc-a răspuns aceasta — dar sarcina pe care a primit-o înseamnă și o încărcare a lui cu răspunderi care îl depășesc. Apoi să ne gîndim că are și el nevoie de timp pentru propria pregătire și pentru recreere". întrajutorarea elevilor se poate realiza sub forma informării colegi- lor care au lipsit asupra lecțiilor noi, asupra explicațiilor și indicațiilor su- plimentare pe care le-a dat profeso- rul în vederea efectuării temelor pentru acasă, în a-1 determina pe co- legul mai leneș să se apuce de lecții fără zăbavă, să nu piardă timpul ; poate consta în activitatea comună dusă pentru alcătuirea ierbarelor, a insectarelor, a altor colecții de ma- teriale ce vin direct în folosul mun- cii de instruire ; în întrecerea de a (Continuare în pag. 8-a) Este, ca mulți alții, profesor. Profesor de științe naturale. Și-a ales această îndeletnicire chemat de marea fru- musețe a incursiunilor în lumea plantelor și a- nimalelor, a călătoriilor în trecutul îndepărtat al vieții lor, mînat de do- rința de a umple sufle- tele celor mici cu mi- nunea celor descoperite prin îndelungi căutări in locașurile tainice ale na- turii, între filele cărți- lor. Acum, la școală, din comoara frumuseților pe care el le știe, nu ține nimic ascuns ochilor cer- cetători ai copiilor, ochi- lor nesățioși să afle tai- nele gizelor și ale flo- rilor. Iată colecții de plante și insecte, iată borcănașe cu mici ani- male conservate, alcă- tuite așa ca să poată fi cît mai ilustrative și mai lesne de folosit, lată scheme și schițe întoc- mite pe sticlă în vede- rea ilustrării lecțiilor și cu ajutorul proiecțiilor. Cu toatele sînt rînduite cu grijă pe rafturi spe- ciale și păstrate cu mare atenție. Cite ceasuri de migală nu au cerut ele profeso- rului, cite ceasuri de muncă încordată, închi- , nată cu hărnicie lumi- nării minților ? Și cîte zile de strădanii cot la 1 cot cu cei mici pentru strîngerea unui aseme- nea material ? Dar profesorul nu a ținut desigur socoteala ceasurilor. Pentru că, la fel cu mulți alți slujitori devotați ai școlii, își dă- ruie munca din pasiune, din dragostea pentru cei mici. La fel ca mulți alții... Căci pretutindeni în șco- lile noastre se află, ase- meni profesorului La- dislau Bagi de la Școa- la medie nr. 2 din Satu Mare, învățători și pro- fesori harnici și pasio- nați în muncă, oameni care nu găsesc satisfac- ție mai mare în viața lor decît aceea de a ve- dea aprinzîndu-se în o- chii celor mici luminile cunoașterii și înțelegerii, după ce, călăuziți de dînșii, au cercetat în- delung adevărurile știin- țelor. A. C. MOBILI ERUL ȘCOLAR înfăptuirea Directivelor Con- gresului al in-lca al PJLR. pri- vind trecerea la invățămîntul ge- nerai de I am. ea « drrvritana tot nai largă a învăță mi atu lui mediu au necesitat sporirea ecn- tinuă a spațiuhn de țoitoruare Nunul în primii patru ani ai planului șesenal au fost coo- «truite peste 15.000 săli de clasă In acelaci timp s-a >t gurat do- tarea cu mobilier șeo*ar a noilor localuri de școli cit $i reînnoirea mobilierului intr-un număr im- portant din localuri!» existente Pe baza experiențe: ootoindtle pînă în prerent sa a isaei largi documentări in țară și străină- tate, organele de specialitate din Ministerj! Invățămintalua, îm- preună eu organizațiile de proiec- Pentru sălile de clasă O atenție deosebită s-a dat ela- borării și executării băncilor șco- lare. Vechile tipuri de bănci exis- tente in școlile noastre erau con- fecționate. de regulă, din lemn de rășinoase. avind pupitru, scau- nul și scheletul de rezistență exe- cutate complet din lemn. Din a- ceastă cauză, pe lingă faptul că necesitau un consum mare de material lemnos, ele se deteriorau ușor (mai ales pe fața superioară a pupttrului) făcind astfel difi- cilă scrierea și desenul In ace- lași timp, din cauza dimensiuni- lor constructive fixe, era nece- sară confecționarea mai multor mărimi de bănci, ceea ce consti- tui. o dificultate importantă în kitrebuințarea unei săli de clasă de către elevi de virste diferite. Acolo unde era necesară dispu- nerea băncilor in formă de am- fiteatru se impunea de asemenea -întrebuințarea in aceeași sală a ■nai multor mărimi de bănci. Pentru eliminarea acestor ne- ajunsuri. noul tip de bancă șco- lară are scheletul de rezistență •onfecționat din metal, restul ele- mentelor fiind din plăci fibro- temnoase. Scheletul metalic dă băncii o linie mai modernă și permite reglarea înălțimii la care se montează pupitrul si sen un ele. wite duc-e o astfel de muncă educativă dacă primește din partea scoli: o îndrumare pedagogică orc . ;*’"7 "i. sistematică O fermă foarte indicată de în- drumare pedagogică a familiei, de orientare justă, științifică a părinților în problemele educa- ției o constituie lectoratul nen- tru nari nț i A vine* sarcini distincte deose- bite de sarcinile îdunăr.xr cu părinții pe clase sau ne >c--.aîă lectoratul pentru părint ajuî-A familia să 'incase; nu numa; obiectivele urmărite de școală pentru a realiza o «kieatie mu - tifaierală artnonin->«' peaîru a făuri profilul moral a’, conștruc- torului activ și conștient al so- cialismului și comunismul! : C; și căile metodele ee care le p^a- te folosi pentru reațt»re« aces- tor obiective, o ajută să ru x-a-- că mai bine pe CJpi- - probi. - mele specifice ne c?re le ridici fiecare virstă precum s: felul cum trebuie să acvis*ezi- în funcție de aceste pret-m'. de însușirile individuale ațe fiecă- rui copii in parte Lectoratul pentru e&te organizat și condus de școâi’ r face parte integrantă din p’ ,- ii de muncă al acesteia. Director < școlii răspunde de intrens» «craa- nizare si de contir-utul acestei munci. tot astfel după cum răs- punde de organizarea și conținu- tul muncii mstrortiv-edvȚ-vve c: elevii Experiența debmdriâ de multe școli din patria noastră în orga- nizarea și desfășurarea lectorate- lor pentru părinți arată că. aco- lo unde directorii de școli s-au simțit răspunzători de felul cum este îndrumată familia, unde au căutat să asigure întregii munci educative din familie și din școa- lă un nonțânut poliHc-idealogic ceanan. o unitate de cerințe, o muncă educativă continuă, con- secventă acolo unde școala a știut să-și asigure sprijinul co- mitetelor de părinți și al organi- zațiilor de femei, s-au obținut rezultate deosebit de Importanta O astfel de muncă au dus. de e- xemplu, directoarea Școlii de 8 ani nr. 1 din Pitești, directorul Școlii medii nr. 2 din Rîmnicu- Vîlcea. directorii școlilor medii din Topoloveni și din Rucăr. re- giunea Argeș, directorul Școlii de 8 ani și cel si Școlii medii din Adjud. directorii școlilor medii din Onești, Tirgu-Ocna șl Roman, regiunea Bacău, etc. Lectoratele de pe lingă aceste școli sînt frec- ventate în masă și cu regulari- tate de părinți, tocmai pentru că sint organizate cu mult discernă- mint, pentru că tematica pe care o tratează izvorăște din însăși realitatea concretă a școlii, a vie- ții elevilor. La aceste lectorate s-au dezbătut teme ca : „Orga- nizarea timpului de muncă și de odihnă al școlarilor în familie". ..Dezvoltarea interesului și dra- gostei elevilor pentru muncă", „Rolul părinților în educarea voinței și formarea caracterului copiilor", „Răspunderea juridică a părinților pentru comportarea copiilor lor“, ,,Preadolescenta și problemele educației la această vîrstă", .Bolul părinților în în- drumarea profesională a copiilor*1. „Autoritatea părinților11, „Rolul exemplului părinților în educația copiilor11. Inițiind pe aceste teme discuții ample, care au permis un efectiv schimb de experiență în- tre părinți, organizînd lecturi din diferite opere pedagogice, strîns legate de tema pusă în discuție, cadrele didactice din aceste școli au creat în rîndurile părinților o puternică preocupare cu privire la felul cum se rezolvă sarcinile educative în școală și în familie. ★ In organizarea și desfășurarea lectoratelor pentru părinți din unele școli mai există însă defi- ciențe, din care cauză lectoratele respective asigură o îndrumare pedagogică slabă, formală. Astfel, lectoratele dintr-o serie de școli se organizează cu părinții elevi- lor din toate clasele la un loc, ceea ce determină o slabă efica- citate a acestora. Problemele din referate fiind tratate fie numai in general, fie numai în funcție de particularitățile unei anumite perioade de vîrstă. mulți părinți care au copii în alte clase decit acelea despre care se vorbește in referat rămîn in afara sferei de preocupări a referatului, nu pri- mesc nici un fel de îndrumări. De aici rezultă, în mod firesc, o s-abâ încredere în acțiunea res- pectivă și. bineînțeles, o slabă participare la discuții, o slabă In ur.cle școli, atenția cadrelor didactice care susțin referatele se «rienteaTă eu deooÂire către pâ- ri ,r, care au eteri in clasele nwn Din «ceasta cauză răsun netT»drvtnați tocmai pântzui care au nev t » de «k ajutor mai sus- țin st rum sist tei care au copii In clasele I ți ■ V-«. Ră^pundene pentru rea și derfășȚrrareâ 'eetototolui «ie atribuit* adese STi onor pm- âesari care m rint sefesent de presătiți din pemrt de «edere po- li.'_• si ideologic, directori; șeol;- I.t respective Irsuimdu-și airi- b'nrle numai la unde sșîstențe la participări sporadice m cadrul dezbaterilor. Tms'x. lectoratelor per.; părinți dintr-o serie de șevi.: nu muncă de ‘ndrumare ■ frizate sistematică gradată de .â an ’s ?n nu abordeate pro- b -ride T- rsre se simte in cea msl mare mă-ură necesitatea ase: Țnd~.im , • ^edsgagice. Fîsnd sta- bl'tî in mod arbitrar și nu pe baza unei adinei enelme a situa- ției elevilor la învățătură și dis- ciplină. pe baza analizei condui- tei lor morale și a preocupări’or lor, o asemenea tematică nu răs- p. .de multiplelor întrebări pe care și le pun părinții, niri aju- tă in cun-așterea sarcinilor și a metodelor muncii educative. In unele cazuri tematica lecto- ratelor pentru părinți cuprinde probleme prea generale, care îm- piedică adîncirea diferitelor la- turi, a anumitor aspecte ce tre- buie cunoscute. De exemplu, s-au dezbătut teme ca : ..Educația co- munistă1*. „Sarcinile familiei în educația copiilor** etc. Alteori lectoratele sînt confundate cu adunările cu părinții pe clase sau pe școală, ceea ce duce la limitarea conținutului discuțiilor numai la analiza situației la în- vățătură și disciplină a elevilor. Selecționarea superficială din unele școli a profesorilor pentru munca în cadrul lectoratului pentru părinți i-a lipsit pe aceș- tia de îndrumarea cadrelor di- dactice cu cea mal frumoasă ex- periență pedagogică, cu cea mai temeinică pregătire științifică și ideologico-politică. Uneori au fost desemnați să pregătească refera- te și, deci, să conducă discuțiile cu părinții, profesori slab pregă- tiți, necalificați, deși școlile res- pective dispuneau de forțe di- dactice merituoase. Alteori au fost angajați în susținerea unor probleme pedagogice cadre din a- fara învățămîntului care, lipsite de orientarea pedagogică necesa- ră, au determinat în rîndurile părinților neclarități ce au tre- buit să fie apoi înlăturate în ca- drul discuțiilor de către învăță- torii și profesorii din școală. La toate aceste lipsuri s-a a- dăugat uneori și insuficientul in- teres acordat de unele cadre di- dactice acestei forme de activi- tate. Nefiind suficient pătrun- se de valoarea propagandei peda- gogice în rîndurile părinților pentru creșterea eficienței mun- cii educative din școală, pentru realizarea unui front unitar în e- ducație, aceste cadre și-au per- mis să se prezinte în fața părin- ților cu referate pregătite în gra- bă, fără un studiu temeinic, al literaturii pedagogice respective și al realității din școală, au dat părinților, la întrebările formu- late, răspunsuri formale, de pe poziții empirice. Multe din lipsurile semnalate se explică, bineînțeles, prin ati- tudinea greșită, de dezinteres pe care au manifestat-o unii direc- tori și unii inspectori școlari față de problema propagandei peda- gogice în rîndurile părinților. ★ Pentru îmbunătățirea organiză- rii și desfășurării lectoratelor pentru părinți astfel îneît acestea să se ridice la nivelul actualelor sarcini, sînt necesare măsuri a căror îndeplinire să fie urmărită cu toată seriozitatea cuvenită. In planul de muncă al fiecărei școli, la capitolul „legătura școlii cu familia**, trebuie să se acorde locul cuvenit lectoratului pentru părinți, ca formă organizată de îndrumare pedagogică a părinți- lor. Recrutarea profesorilor și în- vățătorilor care activează în ca- drul lectoratului pentru părinți este bine să fie făcută de către directorul școlii, care are datoria să consulte, în acest scop, colec- tivul de conducere, să solicite sprijinul organizației de partid și sindicale din școală. Pentru buna desfășurare a acestei acțiuni este necesar să Ce selecționați profe- sori și învățători cu o temeinică pregătire pedagogică, ideologică și politică, cu o frumoasă expe- riență pe tărimul școlii. In școlile mari, lectoratele se pot organiza pe clase paralele, iar in școlile cu un singur rînd de clase este indicată organi- zarea pe gi opuri de clase. după perioadele de vîrstă școlară — clasele I-IV. V-VII rVHIi. TX-XI (XHi. Experiența & arătat că »e obțin rezultate bune acolo unde lecto- ratele sînt organizate o dată pe lună, la date cunosctrte din timp părinților. In școlile sătești și în centrele industriale este bine ca lectoratele să fie stabilite dumi- nica. De asemenea, se obțin re- zultate bune aeolo unde tematica lectoratului este alcătuită de că- tre directorul școlii. împreună cu colectivul de lectori, unde se au în vedere atît problemele esen- țiale ale educației comuniste, cît și problemele specifice școlii, ra- ionului. orașului sau satului. In- trucît scopul esențial al educației comuniste este dezvoltarea multi- laterală a personalității. în sta- bilirea tematicii este indicat să se țină seama că părinții trebuie îndrumați în realizarea sarcinilor ce aparțin tuturor laturilor edu- cației comuniste. Ponderea ce se acordă unora dintre aceste laturi — educația intelectuală, educația îndrumați de școală, părinții Ii supraveghează cu pricepere pe copiii lor in timpul efectuării temelor. morală, educația estetică, educa- ția fizică, educația politehnică — să fie determinată de situația concretă din școală, de cerințele imediate pe care le impune nive- lul muncii educative din familie. întrucit la clasele I și a V-a se ridică probleme educative speci- fice, atît în stabilirea tematicii cît și în îndrumarea lectorilor directorii de școli trebuie să ma- nifeste toată grija cuvenită pen- tru ca părinții copiilor din aceste clase să primească îndrumarea necesară. Acordind atenția cuvenită unor probleme importante cum sînt educația ideologică-politică a co- piilor în familie, contribuția fa- miliei la dezvoltarea dragostei față de patria socialistă, față de partid, contribuția familiei la formarea unei concepții științifi- ce despre lume, rolul muncii în educația comunistă a copiilor și in alegerea justă a profesiunii, autoritatea și exemplul personal al părinților, dezvoltarea u- nor trăsături morale ca sinceri- tatea. cinstea, modestia, colecti- vismul — directorul școlii, îm- preună cu colectivul de lectori, nu trebuie să neglijeze nici pro- blemele cunoașterii de către pă- rinți a copiilor. Pentru a putea să desfășoare o muncă educativă eficientă, părinții trebuie ajutați să cunoască bine trăsăturile co- piilor lor pentru ca. dezvoltîndu- le în mod organizat și susținut pe cele pozitive, să poată înlătura trăsăturile negative. Temele privitoare la educația sanitară este bine să fie susținute de medici, iar cele privitoare la respectarea legilor, a normelor noastre de conviețuire socialistă — de juriști. Pentru lărgirea schimbului de experiență între părinți este util ca părinții copiilor cu rezultate excepționale la învățătură și dis- ciplină să fie stimulați și ajutați să-și prezinte experiența lor în cadrul discuțiilor. Toate școlile au datoria să asi- gure continua ridicare a nivelului științific și pedagogic al muncii desfășurate în cadrul lectoratului pentru părinți. De aceea se im- pune ca învățătorii și profesorii recrutați pentru această muncă să-și pregătească în mod temei- nic referatele, studiind literatura pedagogică actuală, consultînd profesorii, diriginții, familiile, or- ganizațiile de pionieri și U.T.M. Se bucură de succes îndeosebi re- feratele susținute în mod liber, argumentările întemeiate pe exemple concludente, alese cu multă grijă. Este de la sine în- țeles că în asemenea referate, care își propun să-i îndrumeze pe părinți, nu este cazul să se facă referiri la persoane. Vin efectiv în ajutorul părinți- lor acele referate care dau aten- ție atît îndrumării teoretice cît și îndrumării metodice, care îi ajută pe părinți să înțeleagă clar căile concrete prin care se pot rezolva cu succes problemele puse în discuție. O deosebită însemnătate pentru buna îndrumare a părinților o are calitatea răspunsurilor date de cadrele didactice la întrebările lor, orientarea justă din punct de vedere ideologic, politic și peda- gogic a acestor răspunsuri. Să nu neglijăm de asemenea, pentru a lărgi accesibilitatea problemelor prezentate, folosirea materialului ajutător, ilustrativ, prezentarea unor filme artistice. Secțiile de învățămînt sînt chemate să acorde directorilor de școli tot ajutorul cuvenit pentru ca lectoratele să devină într-ade- văr a școală de propagandă pe- dagogică pentru părinți. în ca- drul muncii de îndrumare și con- trol în școli, propaganda pedago- gică în rîndurile părinților tre- buie să constituie unul din prin- cipalele obiective. ★ Criteriul unic de apreciere a muncii desfășurate în cadrul lec- toratelor pentru părinți îl consti- tuie situația la învățătură și la disciplină a elevilor. Eficiența lectoratelor trebuie să se răsfrîn- gă în îmbunătățirea continuă a nivelului de pregătire a elevilor, în îmbunătățirea conduitei lor în școală și în afară de școală. Co- lectivele didactice vor putea să asigure, neîndoielnic, o asemenea eficiență a lectoratelor, dacă vor solicita sprijinul comitetelor de părinți și al organizațiilor de fe- mei. pentru ca împreună să rea- lizeze nu numai o bună mobiliza- re. ci să creeze în masa părinți- lor o puternică preocupare pen- tru problemele muncii educative și o opinie sănătoasă în ceea ce privește răspunderea ce le re- vine pentru felul cum sînt edu- cate tinerele generații. CUM SÎNT REZOLVATE SCRISORILE ȘI SESIZĂRILE LA SECȚIILE DE INVĂȚĂMÎNT La secțiile de învățămînt sosese zilnic scrisori prin care oa- menii muncii ridică o serie de probleme ale activității școlare, fac propuneri, sugestii, semnalează neajunsuri care trebuie în- lăturate sau sesizează aspecte legate de modul cum sînt aplicate normele legislației școlare, instrucțiunile Ministerului Invă- țămîntului etc. Cele mai multe secții de învățămînt privesc cu seriozitate, cu spirit de răspundere problemele ridicate în scri- sorile învățătorilor și profesorilor, se preocupă de rezolvarea lor atentă și judicioasă. In unele locuri însă se mai constată o serie de neajunsuri în rezolvarea scrisorilor, lucru care prejudiciază atît munca din școală cit și activitatea organelor de învățămînt. Iată, în cele ce urmează, o serie de fapte ce ilustrează atît realizările cît și lipsurile vădite în această privință și din care se desprinde necesitatea de a se asigura pretutindeni, in munea eu scrisorile, o atitudine justă, corespunzătoare oerințelor. Rezolvare atentă, operativă O atitudine plină de grijă față de scrisorile care le sosesc arată, bunăoară, secțiile de învă- țămînt ale regiunilor Suceava și Ploiești. Preocuparea existentă de mai mulți ani la aceste secții de în- vătămînt pentru rezolvarea ope- rativă și cu spirit de răspundere a problemelor semnalate în scri- sori a făcut ca an de an, lună de lună, numărul sesizărilor primite de ele să scadă, ceea ce consti- tuie, în fapt, o mărturie grăitoare că în regiunile respective proce- sul de invățămînt și activitatea colectivelor didactice se îmbună- tățesc permanent. La aceste rezultate pozitive s-a ajuns în primul rînd datorită gri- jii deosebite care s-a arătat pen- tru îndrumarea permanentă a secțiilor raionale (în cazul sec- țiilor regionale) și a directorilor de școli (rn cazul celor raionale) în ceea ce privește modul cum trebuie rezolvate scrisorile sosite de la cei ce muncesc în școală. Deosebit de eficiente s-au do- vedit în acest scop ședințele ce se organizează în cadrul unor sec- ții raionale sau orășenești cu di- rectorii de școli, ședințe în care inspectorii discută pe marginea scrisorilor primite și dau directo- rilor de școli indicații asupra mo- dului cum trebuie rezolvate aces- tea. De asemenea, dă rezultate bune procedeul folosit de acei in- spectori care, cu prilejul contro- lului efectuat în școli, lămuresc și problemele ridicate în scrisorile sosite la secții. Pe bună dreptate socotesc or- ganele de învățămînt din regiu- nea Suceava că numărul sesiză- rilor pe care le primesc constituie Intie arhivari — Studiez o scrisoare de răspuns a cronicarului Radu Popescu. Are mai bine de două veaeuri și s-a păstrat foarte bine... — Și eu studiez o scrisoare fără răspuns a învățătorului Radu R. Pvpescu. Are doar doi ani și s-a păstrai foarte prost la secțui de tovâțămint. ua adevărat „barometru* al si- tuației ce există la un moment dat în școli. De aceea cînd dm- tr-un anumit raion sosesc mei multe scrisori se iau măsuri o- perative, inspectorii secției regio- nale deplasîndu-se neîntîrziat pe teren pentru a analiza situația și a lua măsurile ce se impun. Uneori, în scrisorile sosite la secțiile raionale se ridică proble- me care nu sînt de competența acestora. Manifestînd dorința de a-i ajuta pe învățători și profe- sori și în rezolvarea acestor pro- bleme, cele mai multe secții raio- nale le aduc la cunoștința orga- nelor regionale cu prilejul ședin- țelor ce se organizează periodic la regiune. La fel procedează, în problemele care depășesc și com- petența lor, unii șefi ai secțiilor regionale de învățămînt atunci cînd participă la ședințele orga- nizate la minister. Bunul mers al muncii cu scri- sorile este asigurat de păstrarea unei evidențe stricte și precise a scrisorilor sosite la secția de în- vățămînt. Bunăoară, din evidența întocmită de o serie de secții de învățămînt raionale și regionale se poate afla clar data sosirii scrisorilor, modul în care au fost rezolvate. Rezultate și mai bune se dobîndesc atunci cînd se ur- mărește și eficiența măsurilor luate pentru rezolvarea proble-* mei or semnalate în scrisori. Si fenomene de neglijență, de superficialitate Dacă așa se procedează în nu- nseroase locuri, nu-i mai puțin adevărat că există și unele see- ții. de învățămînt care tratează cu multă neglijență și superficiali- tate scrisorile sosite de la învă- țători și profesori, tărăgănînd luni de zile cercetarea lor, lăsînd oame- nii să aștepte, neluînd măsuri de îndreptare a lipsurilor semnalate. O educatoare din orașul Con- stanța, bunăoară, a trebuit să aș- tepte cîteva luni de zile pînă cînd secția de învățămînt i-a rezolvat problema încadrării. Primind o decizie necorespunzătoare de în- cadrare s-a adresat, cum era și firesc, secției de învățămînt oră- șenești pentru a lămuri situația. Fără să ia în cercetare faptele, secția i-a răspuns că încadrarea este justă. Convinsă că i se face o nedreptate, educatoarea respec- tivă a revenit la secție cîteva săp- tămini la rînd, pînă cînd a obți- nut ca cele semnalate de ea să fie măcar cercetate. S-a constatat atunci că, într-adevăr, încadrarea nu era bine făcută. Dar, în mo- mentul cînd trebuia să 1 se dea o nouă decizie de încadrare, func- ționarul respectiv a plecat în con- cediu. Așa s-a făcut că educatoa- rea a primit decizia de încadrare și salariul ce i se cuvenea abea după cîteva luni de la începerea anului școlar. O atitudine de nepăsare mani- festă uneori și secția de învăță- mînt a regiunii Brașov. Primind, de exemplu, spre cercetare o scri- soare ce sesiza o serie de aspecte negative manifestate în activita- tea Școlii de muzică din Sibiu, secția a tărăgănat rezolvarea a- cestei sesizări aproape patru luni de zile. Aceeași atitudine au ma- nifestat-o și secțiile de învăță- mînt ale regiunilor Argeș și Iași, care au răspuns unor sesizări trimise spre cercetare abea după două sau trei luni. Fără îndoială că o asemenea tă- răgănare poate avea consecințe grave pentru procesul instructiv- educativ, pentru calitatea muncii desfășurate de colectivele didac- tice. O soluție „comodă" Sînt însă și secții de învățămînt care nici măcar nu iau în seamă scrisorile ce semnalează unele neajunsuri sau cer o serie de lă- muriri. Ele adoptă o soluție mult mai comodă : îndeamnă pe cei ce le scriu să se adreseze altor or- gane, de preferință organelor centrale ale învățămintului. Iată cîteva exemple. Un profe- sor din Roșiorii de Vede s-a a- dresat seeției de învățămînt a raionului într-o problemă privind încadrarea. Deși situația înfăți- șată de el era clară și secția pri- mise instrucțiuni care îi dădeau posibilitatea să rezolve cu ușu- rință cazul respectiv, l-a îndru- mat totuși să se adreseze minis- terului. La fel, deși era în pose- sia instrucțiunilor privind acor- darea burselor, secția de învăță- mînt a raionului 23 August din Capitală a îndemnat pe cîțiva profesori și părinți care aveau nelămuriri în această problemă să se adreseze organului central al învățămintului. Uneori, o serie de probleme pot fi rezolvate chiar în școală. Este firesc ca, atunci cînd au vreo ne- lămurire, învățătorii și profesorii să se adreseze în primul rînd di- rectorului școlii unde lucrează. Dar se întîmplă ca unii directori La pos^ă — Cum, teancul acesta uriaș de scrisori pentru Ministerul Invă- tămintului și numai o singură scrisoare pentru secția de invățămînt ? — Nn te mira, cele din teanc tot secția de învdțămînt ar fi tre- buit să le rezolve. — înțeleg ! Secția are o scrisoare și un teanc de lipsuri în munca cu scrisorile... să nu ia în seamă problemele ce li se prezintă și cu toate Că ade- sea problemele respective intră in competența lor, cu toate că dis- pun de indicații privind modul cum trebuie rezolvate, propun celor în cauză să se adreseze sec- țiilor de învățămînt sau chiar mi- nisterului. Bunăoară, un profesor de la Școala medie din comuna Tudor Vladimirescu, raionul Ga- lați, s-a adresat conducerii școlii cu o problemă privind plata u- nor ore. Nu știa oare directorul cum să rezolve o problemă atît de simplă ? Este greu de presu- pus. Totuși, profesorul a fost în- drumat să se adreseze ministeru- lui. în toate aceste situații nu este vorba decît de o nepermisă co- moditate. în marea majoritate a cazurilor secțiile de învățămînt, directorii de școli pot lămuri di- rect pe solicitanți, cunosc modul cum trebuie rezolvate problemele ridicate de aceștia. Totuși, mani- festînd o condamnabilă nepăsare față de nevoile oamenilor mun- cii, îi pun pe drumuri, îi deter- mină să-și irosească un timp pre- țios menit studiului, pregătirii profesionale, să cheltuiască inu- til bani. Și, totodată, asemenea procedee duc Ia supraîncărcarea unor organe nevoite să reia pro- bleme rezolvate o dată în prin- cipiu și care puteau fi ușor lă- murite de la început, pe plan local. Considerăm că este cazul ca secțiile de învățămînt și condu- cerile școlilor care au dovedit o astfel de atitudine în rezolvarea scrisorilor să dea dovadă de mai multă seriozitate, de mai mult simț de răspundere. Faptul că nu găsesc întotdea- una, la conducerea școlii, sau la organele locale, soluția așteptată a determinat unele cadre didac- tice — nu puține la număr —- să ignoreze aceste foruri și să se a- dreseze direct organelor centrale. ★ Documentele de partid și de ■lat eer să se acorde o deosebită atenție rezolvării la timp a cere- rilor, scrisorilor și sesizărilor oa- menilor muncii. Examinarea a- cestora și rezolvarea lor opera- tivă sînt obligații a căror impor- tanță a fost de nenumărate ori subliniată. Așa cum au demonstrai fap- tele prezentate în materialul de față, există numeroase secții de învățămînt regionale, raionale și orășenești: care privesc cu mult spirit de răspundere rezolvarea scrisorilor oamenilor școlii, fiind conștiente de însemnătatea aces- tei sarcini. Secțiile amintite se străduiesc să caute noi și noi forme de muncă, noi și noi pro- cedee care să ducă Ia îmbunătă- țirea rezolvării scrisorilor. Aju- tînd la soluționarea operativă ți cu competență a problemelor ri- dicate în scrisori, organele învă- țămintului ajută implicit Ia îm- bunătățirea procesului instructiv educativ. Dan, după cum rezultă din cercetare» situației existente în „Am nevoie de un document eu greutate pe care să-l arăt secției" — spun unii, „Răspunsul de la centru e mult mai sigur" — so- cotesc alții. Recent, un profesor din raionul 23 August întreba, în- tr-o scrisoare adresată unui or- gan central, de cît concediu dis- pune în primul an de învățămînt. Un alt profesor, de la Școala ge- nerală de 8 ani din comuna Ra- ciu, raionul Tîrgoviște, a procedat la fel pentru a afla la cît timp după luarea examenului de stat poate da examenul de definitivat. Un al treilea, de la Școala gene- rală de 8 ani din comuna Malița, raionul Teleajen, cerea o serie de lămuriri legate de drepturile ca- drelor didactice înscrise în învă- țămîntul superior fără frecventă. Dar toate aceste probleme sînt de mult reglementate și puteau fi foarte ușor și repede lămurite chiar de către conducerile școli- lor respective, întrucît principa- lele dispoziții și instrucțiuni în această privință sînt publicate în Buletinul Ministerului învăță- mîntului, care se află la fiecare școală. Totuși, solicitantii respec- tivi nu s-au adresat nici direc- ției școlii și nici măcar organe- lor locale, ci celor centrale. Re- zultatul ? Au pierdut ei înșiși timp, supraîncărcîndu-i și pe alții cu o corespondență inu- tilă, care împiedică rezol- varea acelor sarcini ce sînt de competența lor exclusivă. Este de la sine înțeles că unele probleme depășesc competența organelor locale, rezolvarea lor intrînd numai în competența or- ganelor centrale. Cînd se ivesc asemenea probleme este firesc ca oamenii școlii să se adreseze a- cestor organe centrale. Dar nu- mai atunci, pentru- a nu face să se aglomereze Ia centru sute și mii de scrisori din toate regiunile și raioanele țării- care puteau fi rezolvate cu- operativitate pe plan local. ★ această privință, se mai vădesc încă, la unele secții de învăță- mînt, manifestări de superficiali- tate, de forzunliono, db lipsă de răspundere în examinarea și* re- zolvarea scrisorilor, manifestări ooncretfzxtle in amînarea răs- pmwuviier de 11 » lună Ia. aMa, in trimiterea soliciianțilsr la «r- ganete cauzale etc. După cum se știe, asemenea deficiențe dau naștere la consecințe destul de dăunătoare: daumari zadarnice, eheltniaii inutile, timp pierdut. Socotim că este cazul ca fie- care seeție da învățămînt să ana- lizeze activitatea desfășurată pînă acum în domeniu? rezoivării scri- sorilor primite de la oamenii muncii din școli și să ia măsuri pentru lichidarea lipsurilor exis- tente, ținînd seama de faptnf că in felul acesta vor asigura con- diții mereu- mai bune de muncă învățătorilor și profesorilor. care vor putea, printr-o muncă de randament sporit, să ridice tot mai mult nivelul pregătirii elevi- lor. M. ROBEA Omagiu marilor scriitori [Mira Se împlinesc 75 de ani de la moartea luceafărului po- eziei romînești, Mihail E- minescu. Pentru a cinsti memoria marelui nostru poet, elevii școlii medii din Capitală care-i poartă numele au pregătit și în acest an, îndrumați de direcția școlii, de toate ca- drele didactice, în colaborare cu organizația U.T.M., serbarea lor tradițională. Si iată seara confruntării cu publicul... Emoții pe scenă, emoții în sală. Ele s-au risipit însă repede cînd. la ridicarea cortinei, eleva Ecaterina lonescu din clasa a X-a D a rostit cu siguranță primele a poemului „Călin". Și în tot acest timp, pe fun- dalul scenei, între două coloane de marmură, aco- perit de un văl străveziu, apărea, venit parcă „din neguri de vremi", chipul marelui poet In cea de a doua parte a serbării s-au interpre- tat cîteva fragmente din drama „Eminescu" de Mir- cea Ștefănescu. A fost o străduință demnă de toată lauda, aceea de a da viață nu numai marelui poet dar și altor personaje complexe: Creangă, Cara- giale, Slavici etc. Cu atît mai mare a fost și sa- tisfacția reușitei. Serbarea s-a încheiat cu o prezentare coregra- Elevi dtn Slatina în vizita la Muzeul de istorie din localitate. în legătură cu transferarea personalului didactic cuvinte ale Interesantului „Prolog omagial", alcă- tuit de profesorul Tudor Opriș. Apoi pe scenă au prins viață versurile lui Eminescu : elevii interpre- tau montajul literar-muzical-coregrafic „Pe aripile poeziei eminesciene", urmat de reușita dramatizare fică a „Luceafărului" și cu... aplauze furtunoase care n-au contenit mult timp. Elevii Școlii medii „Mihail Eminescu" din Capitală au cinstit_din plin pe cel al cărui nume îl poartă școala lor. înscrisă în tradiția co- O*n*Pllir lectivului de elevi și pro- All fesori, sărbătorirea „zilei iilLt. școlii" înseamnă în fiecare an, la școala medie „I. L. Caragiale" din Capitală, un eveniment de adînci și în- tinse rezonante care, prilejuind omagierea unuia din cei mai mari scriitori ai poporului nostru, face să crească în același timp mîndria elevilor pentru instituția ce îi poartă cu ciwste numele. La manifestarea organizată recent cu ocazia „zi- lei școlii" a fost întîmpinat cu o deosebită bucurie unul din elevii ei de acum cîteva decenii, actorul emerit Niki Atanasiu care, urcîndu-se pe scenă, a întruchipat cu măiestrie cîteva din neuitatele per- sonaje din opera lui Caragiale. Cu emoție au as- cultat apoi elevii cele relatate de actorul Niki Ata- nasiu despre prețuirea de care se bucură azi în patria noastră opera lui Caragiale, despre ecourile ei pe scenele teatrelor de peste hotare. Amănuntele inedite aduse de fiica scriitorului, Ecaterina Caragiale Logadi, au făcut și mai drag elevilor chipul marelui dramaturg. Ea le-a vorbii despre înalta lui conștiință scriitoricească, despre patriotismul lui înflăcărat, le-a relatat fapte po- vestite cu o autentică modestie și cu multă dra- goste, care vor rămîne adînc întipărite în inimile lor. întregită cu prezentarea unor fragmente din ope- ra lui I. L. Caragiale, festivitatea „zilei școlii" s-a bucurat și de o frumoasă ținută artistică. Elevii au interpretat cu real talent „Domnul Goe“, „O inspec- țiune", „Examenul anual", „Amicii", „Five o’clok" și fragmente din „O scrisoare pierdută", din „Conu Leonida față cu reacțiunea", din „O noapte furtu- noasă". Dacă la cele de mai sus adăugăm că elevii și profesorii au întîmpinat și de data aceasta sărbă- torirea „zilei școlii", ca în fiecare an, cu un avînt sporit pentru ridicarea nivelului întregii munci pe care o desfășoară, ne dăm seama mai bine de în- semnătatea și valoarea acestei manifestări tradi- ționale. Recent a apărut și a fost difu- zat în școlile de cultură genera- lă, profesionale și tehnice Bule- tinul Ministerului învățămîntu- lui nr. 1/1964, în care sînt publi- cate instrucțiunile cu privire la -transferarea personalului didac- tic. Potrivit acestor instrucțiuni, cererile de transferare, însoțite de acte doveditoare, vor fi depu- se la secțiile de învățămînt raionale (orășenești) în raza că- rora funcționează cei în cauză, pînă cel mai tîrziu la 5 martie a.c. De asemenea, pînă la 5 mar- tie și în aceleași condiții vor fi depuse cererile de numire ca titulari ale persoanelor care au pregătirea corespunzătoare, dar care funcționează ca suplinitori, precum și ale persoanelor care au întrerupt activitatea didacti- că și doresc să reintre în învă- țămînt. Pot cere transferul și profeso- rii care predau discipline de cul- tură generală în școlile profesio- nale și tehnice. In atenția noastră - FIECARE ELEV (Urmare din pag. l-a) citi cărți cit mai multe și mai fru- moase etc. Nu este însă nici de cum indicat să încredințăm unui elev sar- cina de a asigura ridicarea nivelului la învățătură al altuia. Mult mai multă eficacitate are strădania peda- gogului de a-i ajuta pe toți elevii să studieze individual. Profesorul Ion Enășescu din co- muna Curtea, raionul Făget, se pre- ocupă de studiul individual al ele- vilor. EI a constatat nu o dată că una din cauzele pentru care unii elevi nu-și însușesc lecții foarte cla- re se datorește faptului că profeso- rii lor nu i-au învățat cum să învețe. De aceea, profesorul Enășescu arată cimismiiRjĂ • Intr-o scrisoare trimisă recent redacției noastre, pro- fesorul Anastasie Bogdan, de la Școala medie „Unirea" din Turnu Măgurele vorbește despre o nouă inițiativă luată Ia școala sa pe linia colaborării cu familia Este vorba, anume, de deplasarea făcută de diriginții și profesorii din școală, în vacanța de iarnă, la familiile elevilor ce locuiesc la sate. Cu prilejul unei astfel dc vizite, făcută într-o comună din apropierea orașului s-a prezentat o conferință pe tema „Școala și fiii colectivei", in care s-a înfățișat situația la în- vățătură și disciplină a elevilor din comuna respectivă și s-a subliniat necesitatea legăturii între școală și familie. Participarea activă la discuțiile purtate, ca și interesul manifestat de țăranii colectiviști pentru cunoașterea proble- melor școlii, au arătat că această acțiune este binevenită. De aceea conducerea școlii a hotărît ca ea să fie continuată. • Deosebit de eficiente au fost și vizitele organizate la do- miciliul elevilor de către colectivul didactic al Școlii gene- rale de 8 ani din comuna Mircea Vodă, raionul Călărași. Se pot da numeroase exemple de elevi, ne scrie profesorul Constantin Al. Dobrescu, care și-au îmbunătățit frecvența, au devenit mal disciplinați și învață mai bine în urma vi- zitelor făcute de dirigînți sau profesori la dimiciliul lor, a discuțiilor pe care le-au avut aceștia cu părinții. Colaborînd activ cu familiile elevilor, diriginții școlii din această comună au reușit să-i facă pe elevi să nu mai absen- teze de la lecții, să-și lucreze întotdeauna temele, să dove- dească o atitudine justă față de învățătură, față de muncă. • Și Școala generală de 8 aai din Oțelul Roșu, regiunea Hunedoara, și-a înscris în planul de muncă o serie de ac- țiuni care să contribuie la strîngerea colaborării cu familia. Astfel, tov. Axcnte Stanciu, directorul acestei școli no relatează într-o scrisoare că în ultimul timp colectivul di- dactic a organizat pentru părinți cîteva conferințe deosebit de interesante. Iată cîteva din temele acestor conferințe: „Statornicirea unor relații juste între membrii familiei — factor însemnat în educarea copiilor", „Sarcinile părinților în alcătuirea unui regim rațional de muncă pentru elevi" etc. Nu de mult, școala a organizat, în colaborare cu clubul muncitoresc al uzinei „Oțelul Roșu", o consfătuire cu pă- rinții. Cu acest prilej părintele unui elev fruntaș la învă- țătură din clasa a VHI-a a împărtășit participanților la con- sfătuire aspecte din experiența sa în munca de educare în familie. Expunerea, urmărită cu deosebit interes, a subli- niat sarcina ce le revine părinților de a supraveghea modul cum învață copiii lor, de a le îndruma activitatea și preo- cupările. Deseori consfătuirile cu părinții organizate la Școala de 8 ani din Oțelul Roșu sînt însoțite și de filme documentare sau artistice pentru părinți • Profesorul Ion Muche vorbește în scrisoarea sa despre consfătuirea profesorilor diriginți din cașul Constanța, consfătuire la care s-au prezentat cîteva referate tratînd aspecte importante din munca diriginților. Așa au fost, de exemplu, referatele „Contribuția dirigintelui la realizarea unității de cerințe a colectivului de profesori față de elevi", „Metode și procedee folosite de diriginți pentru închegarea colectivului clasei a V-a*, „Particularitățile muncii dirigin- telui la clasa a VlII-a" etc. Pe marginea referatelor, au luat cuvîntul numeroși pro- fesori diriginți care au împărtășit celor prezenți aspecte din experiența lor. S-au prezentat apoi o serie de îndru- mări metodice privind alegerea tematicii orelor de diri- genție. Consfătuirea s-a încheiat cu o serie de concluzii și învă- țăminte pentru munca de viitor a profesorilor diriginți. elevilor cum să ia notițe în timpul explicațiilor, cum să studieze acasă, cu ce să înceapă și cu ce să termi- ne. cînd și cîte pauze să facă. Le-a recomandat să-și învețe lecțiile și să-și facă temele in ordinea stabilită prin orar (acest lucru presupunînd un orar pedagogic), să învețe mai întîi lecția și apoi să-și lucreze tema scrisă, să nu treacă la ah obiect pînă nu s-au pregătit bine la cel în- ceput și să repete apoi lecțiile tot în ordinea orarului. Totodată profe- sorul Ie-a dat și indicații concrete cu privire la felul cum să folosească în cursul studiului individual ma- nualul și notițele, materialul demon- strativ din carte și din caiet, cum să învețe poeziile, cuvintele noi, cum să-și fixeze mai bine în minte cele învățate. Asemenea îndrumări le dă de obicei in cursul meditațiilor, la ora de dirigenție, la lecții, în discu- țiile individuale. Pe bună dreptate remarcă prof. I. Enășescu necesitatea ca fiecare pe- dagog să arate elevilor cum să înve- țe, pentru a-i ajuta să-și formeze un stil de muncă, să dea cea mai maro atenție studiului individual — de- ment de bază în pregătirea fiecăruia. A învăța pe elev să învețe, a i sădi convingerea că trebuie și poale să lucreze singur cu bune rezultate este tot atît de important ca și a realiza lecții de un nivel pedagogic și științific ireproșabil. Problema tratării individuale a ele- vilor în vederea îmbunătățirii situa- ției Ia invățătură stă în atenția mul- tor secții dc învățămînt. Bunăoară, colectivul secției de învățămînt a ra- ionului Rădăuți și-a propus să cer- ceteze în școli modul cum se reali- zează acest lucru pentru a găsi răs- puns la multe din problemele cu- noașterii experienței înaintate. Toate secțiile de învățămînt și toți directorii de școli trebuie să se pre- ocupe cu stăruință dc sporirea inte- resului pentru munca individuală cu elevii, pentru ajutorarea lor dife- rențiată. știind că aceasta stă Ia baza succeselor la învățătură. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA t București. Piața Scînteii nr. 1 Telefon 17.60.10. Abonamentele se fao la oficiile poștale, factorii poștali1 și Ia difuzorQ Voluntari din unitățile de învătămint Tiparul ! Combinatul Poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București. | 40132