Proletari din toate țările, uniți-vă! 8 pagini 25 bani Anul XV nr. 733 vineri 17 ianuarie 1964 EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNVĂȚĂMINT Șl CULTURĂ Plenara Comi'elului Uniunii sindicatelor din instituțiile dc învățămint și cultură tn ziua de 11 ianuarie 1964 a avut loc ședința plenară a Comitetului Uniunii sindicatelor din instituțiile de invățămînt și cultură. Ședința plenară a ana- lizat contribuția sindica- telor din instituțiile de învățămint și cnltură pentru îndeplinirea pla- nului pe anul 1963 și sar- cinile ce le revin In reali- zarea planului de stat pe anul 1964. Plenara Comitetului U- niunii sindicatelor din instituțiile de învățămint și cultură a eliberat pe tov. Ion Nistor din func- ția de președinte al Co- mitetului și a ales in a- ceastă funcție pe tovarășa Onlța Gilgor. diseifiiki CELOR CE EDUCĂ Nu de mult, o Învățătoare din raionul Titu, re- giunea București, protesta vehement Împotriva fap- tului că a fost pe nedrept criticată. „Nn am întir- ziat de la oră 10 minute, cum s-a spus — preciza dinsa — ci 7 minute". Și, supărată foc, cerea să se deschidă o anchetă pentru a se restabili adevărul, iar cel ce a criticat-o „pe nedrept" să fie aspru pe- depsit. Cazul acesta constituie desigur o excepție, deoarece, dacă mai sînt cadre didactice care întirzie la ore, se pot număra pe degete, credem, cele care ar fi în stare să nu se simtă vinovate atunci cind făptuiesc o încălcare — fie și „numai" pentru 7 mi- nute — a unor atît de elementare norme ale disci- plinei în muncă. Cineva spunea o dată că, de fapt, copilul are ne- voie mai mult de modele decît de sfaturi. O mie de cuvinte ale educatorului — exprimate in tonalitățile cele mai blinde sau cele mai aspre — nu conving atit cit faptele lui. Amii mereu corectarea lucrărilor de control curent și în cele din urmă te hotărăști să nu le mai aduci ? „Uiți" să organizezi acțiunea pe care ai anunțat-o clasei ? Cînd sună dc intrare la lecție te afli încă în tramvai sau te faci că n-ai au- zit clopoțelul anunțind sfîrșitul orei ? Atunci de- geaba vei vorbi școlarilor despre disciplină, des- pre importanța respectării normelor sale. Ei au înțeles prea bine, din faptele tale, că se poate să spui una și să faci alta. Nu te mira dacă vor proceda la fel ca tine și nici dacă mai tîrziu, in viață, își vor privi îndatoririle în același mod. Dar intervine aici și o importantă chestiune de etică : cum de mai poate face cineva observații pen- tru abateri pe care și el le săvirșește ? Cum poate să-1 certe pe elev fiindcă a întîrziat cind el însuși a intrat în clasă cu cîteva minute mai tirziu, cum poate să-i scadă nota pentru că nu și-a scris tema, cînd știe prea bine că nici el nu a adus la lecție ma- terialul didactic necesar, pentru că nu l-a pregătit din vreme ? Elevul — cel mai sever judecător al nostru — va înțelege desigur în astfel de situații cit de departe este profesorul lui de a-și face corect da- toria. Și bine ar fi dacă în același timp ar simți că niciodată nu trebuie să procedeze ca dinsul... Organizațiile de partid, organizațiile de sindicat, conducerile celor mai bune școli se ocupă stăruitor de educarea cadrelor didactice în așa fel incit aces- tea să-și facă exemplar datoria. In adunările gene- rale de organizație, în ședințele consiliilor pedago- gice, zi de zi în muncă sînt abordate cele mai va- riate aspecte ale disciplinei cadrelor didactice, sint căutate și adoptate soluțiile cele mai eficiente de re- zolvare a problemelor de această natură. La Școala de 8 ani nr. 5 din Capitală și în multe alte școli, lupta pentru întărirea disciplinei in rîndul elevilor a îneeput — pe bună dreptate — prin eforturile de- puse pentru a se realiza o disciplină fermă în rîn- dul cadrelor didactice. Și nu este vorba aici numai de preocuparea pentru aspectele foarte evidente pen- tru elevi, cum ar fi cele despre care am vorbit mai sus. In cele mai multe școli stau în atenția colecti- vului de conducere, a organizației de partid și sindi- cale și alte aspecte, mai puțin sesizabile de către e- levi, dar concludente pentru modul în care învăță- torii și profesorii își înțeleg datoria față de școală și față de organizațiile obștești, pentru promptitu- dinea cu care își îndeplinesc fiecare sarcină. Aceas- tă preocupare decurge din înțelegerea faptului că atitudinea disciplinată sau nedisciplinată în muncă este strîns legată de calitatea acestei munci. Cel care întirzie la serviciu, în predarea lucrărilor, cel care înțelege cu greu că e necesar să îndeplinească o sarcină sau alta etc. este de obicei unul din cei mai puțin activi, mai puțin îndreptățiți să se laude cu aportul lui la îndeplinirea planului de activitate. Este foarte semnificativ în acest sens ceea ce ne-a relatat un profesor de Ia Șcdala generală de 8 ani din comuna Bărbătești, raionul Gilort. La o lecție deschisă de limba romină, în timp ce activitatea cu clasa era în toi, ușa încăperii se deschide și in ca- drul ei apar pe rînd șase profesori intîrziațl. Urmea- ză obișnuitele căutări de locuri, plecarea după scau- ne pentru cei rămași in picioare etc. Atenția gene- rală este tulburată. Elevii cu oare se ține lecția deschisă pot fi readuși cu greu la gra- dul de concentrare inițial. Apoi lecția con- tinuă. Dar în timp ce majoritatea celor de față urmăresc cu atenție desfășurarea ei și își notează observațiile, unii, printre care și cîțiva din noii ve- niți, stau și privesc, sau mai bine zis doar stau. La discutarea lecției deschise și a referatului, pe mar- ginea cărora s-au spus lucruri foarte interesante, ei n-au de exprimat nici o părere. Cînd se fac propu- neri pentru îmbunătățirea activității cercului peda- gogic, n-au nimic de adăugat. Iar cînd li se cere să facă recenzia unei cărți de curînd apărute sau să în- deplinească alte sarcini legate de munca în cercul pedagogic, încearcă să se strecoare. Nu este dc mi- rare că și in clasă asemenea profesori desfășoară o activitate necorespunzătoarc : este rezultatul logio al pasivității lor, al lipsei de disciplină și al dezin- teresului pentru perfecționarea propriei pregătiri. La o recentă ședință a consiliului pedagogic de la Școala medie „Mihail Sadovcanu" din Capitală, în care s-a citit un referat bun și s-au pus în discuție o serie de probleme importante ale muncii, unii pro- fesori au deranjat continuu ședința, vorbind perma- nent cu cei din jur sau găsindu-și alte ocupații. A fost necesar ca directorul să bată de multe ori cu creionul în masă pentru a se face cit de cit liniște. Tulburătorii ședinței au fost tocmai cei care rămîn de obicei surzi la îndemnurile conducerii școlii pen- tru respectarea cerințelor, pentru împlinirea pînă la capăt a îndatoririlor lor. Atitudinea unor asemenea cadre arată că or- ganizația de sindicat are datoria să li se adreseze mai des, ajutîndu-i să devină niște oameni discipli- nați în toate împrejurările, să participe cu interes la viața școlii, la rezolvarea problemelor acesteia. Nu ar strica dacă s-ar discuta mai frecvent în adună- rile membrilor de sindicat, la gazeta de perete etc. șl problemele disciplinei in muncă, dacă atunci cind se analizează cum se achită unul sau altul dintre membrii organizației sindicale de sarcinile profe- sionale și obștești, s-ar zăbovi mai mult și asupra acestui aspect al activității lui. Disciplina comunistă în muncă, grija de a rezolva toate problemele la timp și cît mai bine este o tră- sătură caracteristică a omului nou, devotat misiunii ce i-a fost încredințată, de fapt a omului pe care se bizuie școala în îndeplinirea complexelor ei sarcini. Fiecare învățător și profesor este chemat să mani- feste această grijă, oferind elevilor un bun exemplu și școlii servicii pe măsura așteptărilor. Fiecare or- ganizație de sindicat și fiecare colectiv de conducere din școală trebuie să lupte pentru ca respectarea disciplinei să devină o chestiune de onoare a tuturao cadrelor didactice. Ia xta. iu«u«o« ei farurilor tare spală iatMMncal de-« stia- g» și dea dreapta ftriiior eoaiee, drumul pe care I-«m mai făcut o dată pe lamiad. chwiaeefa, «pa- re apropiat. euaoscat fi tot «fi ia- vâluit parcă intr-o atmosferă tai- nud, de chemare spre locuri iacă neștiute. Căci încolo de sime- tria șirurilor paralele de plopi car? se zbat in aria furtunoasă a crivățului se dezvăluie muiro- «onstelațnle satelor, amplificate fa tuciul zăpezii taghețate ca ia agenda unei «naș* Junețe «rîro- «omice. $i in suflet c-efte nuda molită dorința de • popas; fa mijlocul acelor luauni, «e a cu- noaște universul preocapărSpr pe care le au oamenii d; utr-o «semerec așezam nrwm- .:rr»ș.ind nm-țares re ~ă « hi: •*opr«m de rnu- neă ușoară. a mkv Uzzcsă de m- jtex«usl!v « sperimjeutațe ele pra- fedominUn; <««ță „.41c: >::- fin ne radiof:sere Fircu'- -i Trr. sm:»em ora toci i " in »w- mos jpo* să Menită m c!e:-.-i Oe jurzuieșteru «ceartă «ora*. Eran paP<'ol dm cursul de j0enă. o confc . :ă pe teme educa xe ;i- Wlti de Petre Serbau. d:rector«[ sco'o ■rin Spătărei. sar <* i cadru! comunei n un proprom amsC'C iurctpA-tn:: pe bandă de ma«- to/ou — cum anunțe cu esiâ mindric zvnKru’ — Io con- curs:!! ertisȚic a! pi-mteriior ți școlarilor doi raion. Couțuiutul booat îl canat al programului, tehnica folosite ne-on trezit dorințe de a ■ctiea Ir fala locului rteția de radio lo- cală. Instalată inlr-o încăpere dtv inculta căminului cultural — care mai cuprinde. în plus, o biblio- tecă cu 8 500 de volume, un club cu mese de șah și aparat de te- Uciziuae fi o sală de spectacole c- aproape X»' de ’ocHn — stația locală «wpune de '. n aparat mo- dem r i ajutond căruia se reali- zezzi rc-r5B*»”!te-Ue. de im pi- cup 'ir ir •șectacoîr f 'tr-j; ije pe arvoi in sssii» s d« benzi a «nmiai j-ă adunat o mică comoa- ră ioaircoită de tot> ascultătorii comunei. Pe Jifiile multicolore rt-^uoe pe disasei plate sint in- • -re cintece Înregistrate de co- eurUe comunei, piese de teatru preșantate de aMIptii amatori lo- dnli. l igmente din programele k: șurilor artistice de agitație *i momente din spectaco- îele formațiilor profesioniste care sa ’ .z.tat in ultimul timp comu- nă — orchestra de muzică popu- iără a Radioieleciziunîi, ausam- bijtl de estradă al Teatrului re- etc. Stația locală transmi- te rintăminal jase programe deo- sebit de uariate, răspunznid exi- Smițclor mereu mai mari ale să- terițor. ÎI întrebăm pe tehnicia- nul rlajiei cum poate face singur '«fă u»>r nrobleme atit de diji- — Vu Z..: rrrc ir decît in ceea ă r. He — ne rărpunde ace:;a Al- calțaree prpg'rm.^p^ redac-.area criiiwtK’.jte-? suit e’rc’uatc mc; a- ler de oleî-zfri;: de activista ro- funi-r: ;. cem nuizu cui turul earj ce -,sma/ă la .oc de Itrmie. c'âtuf. de Petre Șerbaa, dsreclsrrul țarii: d.r. Spztărei. a ■'ari.. coRjenntâ tocmai ați ascîtl- ’crȚ-o p-ofeso-i ri Hsrăpilon ase- lut Petre MUricâ. Ștefan âcb'.opu sau i-urclltorul dumnea- toast'ă. Wwarcsu! Ghc-yrghe E- zech- Canat: c £ț-‘-u»3 in ctîCăt ■’ si -rt>m d -.’.ec membr" eclec.ii u- 4a: roluuter de TMbet jrt ai sta- tsei, prezeaț* ca de obicei la ac- tic:ld;uc arg-^- iza’e :a cad'Ul cn- m-nului. Aflăm multe lueruri in- te'essnte in lepălum eu efortu- rtie fiaae pentru ca programul slafim să contribuie î :*r-o măsu- ră tot mai amplă la educarea i- deolofftcă. științifică fi cultural- a-nstiei a edtectiviftilor. să-i a- juie n manea pe care o desfă- u>ară pentru obținerea unei pro- ducții cit mai mari. Ni se po- vestește astfel despre modul cum au organizat oamenii școlii un ci- clu de conferințe privind metode- le științifice de creștere a păsări- lor. S-au ocupat de aceasta în deosebi profesorii de agricultură, Ștefan Schiopu și Petre Mitrică, sprijiniti de tov. Ilie Pană, direc- torul căminului cultural. Confe- rințele au arătat amănunțit cum trebuie alcătuite rațiile de hrană pentru puii abia scoși din cloci- toareg automată ca și pentru pă- sările adulte, cum trebuie com- bătute bolile avicole specifice etc. Pe drept cuvint se mindresc pro- fe orii că au contribuit la rezul- tatețe tot «tai bune obținute de sectorul avicol al gospodăriei din comună, care numără mii ți mii de capete de păsări din rase se- lecționate. Mai mult chiar, colec- tura din Furculești e prima pe raion în ceea ce privește creș- terea păsărilor și a obținut veni- turi foarte însemnate de pe urma acestei îndeletniciri. Discuția purtată în continuare ne dovedește că stația de radiofi- care locală este utilizată cu mul- tă pricepere și pentru ridicarea continuă a nivelului spectacolelor prezentate de formațiile artistice ale căminului cultural și ale șco- lii. Dar despre aceasta se pare că e necesar să vorbim mai pe larg . O discuție despre Ciprian Porumbescu Cu oricare dintre profesorii și bicățaiorU dxu Fvrculești sau Spauvrei ai discuta despre aciitu- tolea artistică — pentru că tați participă la una dintre formele acestei activități — tți va spune ehiar de i« început că ea se des- ii*oa*ă acum în iatregime sub semnul participării la marile concursuri festive ale formațiilor amatoare, organizate în cinstea cetei de-« 20-a aniversări a eli- berprii patriei noastre. Formația corală alcătuită din locuitorii am- belor comune și dirijată de pro- fesorul Hie Anghel din Spătărei are un repertoriu permanent alcătuit din peste 20 de cînXeee, printre care și o sene de cule- geri și prelucrări folclorice ori- ginale, preeum și un -eperto riu special, de concurs. Au putut cunoaște ți noi o parte din repertoriul permanent ascuitînd înregistrările efectuate pe bandă de magnetofon. El vă- dește valoarea artistică deosebită a formației corale din Furculești care, de altfel, a și obținut ui loc de frunte pe regiune in prima etapă a concursului formațiilor artistice amatoare. Despre reper- toriul pentru a doua etapă a con- cursului, care trebuie să fie o surpriză — „ceva ce nu s-a reali- zat niciodată pînă aeum la noi în comună" — ne-am luat angaja- mentul față de profesorul dirijor al corului, llte Anghel, că nu vom scrie nimic și înțelegem să ne ținem acest angajament : e vor- ba doar de o turpriză... Pregătiri intense, de astă dMă pentru concursurile artistice ale pionierilor și școlarilor, fac și corurile școlarilor din Furculești și Spătărei, care cuprind împre- ună peste 150 de elevi, echipele de teatru ale acelorași școli, for- mațiile de dansuri și călușarii. Pe călușari i-am putut vedea și noi. ia repetiția din acea seara pettlru spectacolul care urma să fie prezentat a doua zi, duminică, la cămin : ei se anunță a fi con- curenți redutabili in întrecerea cu formațiile celorlalte școli. Cit privește echipele de teatru și co- rurile, profesorii care le instruiesc au adoptat aceeași metodă ca și cea folosită de către formațiile mari. în afară de verificarea și confruntarea periodici eu exi- genjele spectatorilor, membrii formațiilor îți audiată, în cadrul unor ședințe de analiză, progra- mele proprii înregistrate pe ban- dă de magnetofon, ceea ce deter- mlnH o continuă strădanie a tutu- ror către autoperfecționare. Cele două formații teatrale ale colectiviștilor din Furculești și Spătărei sînt într-o continuă în- trecere, asigurînd o „stagiune" permanentă. Pe actorii amatori din Furculești i-am cunoscut în timp ce repetau piesa „S-a furat un mine", de Ștefan Haralamb și Stela Veagu. Avînd ca instructori voluntari pe profesoarele Mina Mandrogiu și Galina Alexe șt numărlgid alți trei profesori în rîndurtle membrilor săi, echipa de teatru se străduiește să gă- sească nota cea mai justă pentru fiecare replică. Cum in piesă este vorba de două gospodării aflate în întrecere, deci de probleme foarte aproape de viața interpre- ților, lucrul nu este prea greu. Nu lipsesc chiar nici criticile la a- dresa autorilor : unii din actorii amatori se arată nemulțumiți de schematismul rezolvării conflic- tului. Și aceasta este, desigur, o mărturie a nivelului cultural me- reu mai ridicat al țărănimii mun- citoare, în realizarea căruia un rol însemnat îl au și strădaniile continue ale colectivelor de profesori și învățători. Dar vorbind despre nivelul cul- tural al colectiviștilor din Furcu- lești nu putem tă nu pomenim despre o mare surpriză pe care am avut-o: o discuție „de spe- cialitate" între doi țărani despre caracteristicile muzicii de operă a lui Ciprian Porumbescu în comparație cu cea a lui Fleohten- macher. Mai tirziu am aflat că în sat a fost înființat mai de mult, de către un redactor al Ra- dioteleviziunii, un cerc al „prie- tenilor muzicii" care acum stu- diază, după lecții prezentate la radio, istoria dezvoltării teatru- lui liric romtnesc. Desigur, faptul nu este obișnuit. Unora din mem- brii cercului le vine încă destul de greu să studieze muzica de operă, dar cu sprijinul profeso- rilor izbutesc să pătrundă treptat în tainele ei Profesorii și învățătorii, pe-'ru nare acest cerc este o mindrie, «u-șt precupețesc strădaniile n*en*te să încununeze cu succes aspirația colectiviștilor către păti-uuJlerea tntelesului mu- zicii. Este încă uu f^1. care arată cum ce scUptur Ic ziiile nuas're l iota satulm eoUsctz- : -j' Douăzeci de cercuri de lectură Printre cei ^rssenți le mcr. Le de șon sau țsla Uievizorului in seara ciad an» vizii-si 3i?m:a.»l cultural, maj^rltataa er6»< tineri Doream oi cuairaziem insă felul cum își peiraae a =enră obișnuită din limpid aâplânsiaii o feusilie de colectiaiatl «ei virstnici. Ne-am îndreptat epre o casa din apropiere, ana âiatre casete ale căror lumini le sărise» pe eind ne aflam fx deum. Esc o căidire conrtruiti e^ent, ca majoritatea din sat, cu faaf^eri luminoase, primitoare, «subilate cu lucruri noi, parcă atunci scoase diu ma- gazin. Era casa soților Mihăiță. Pe tovarășul Mlhuiță îl intihusem cu puțin mai înainte la cimiu. Cit despre stupina casei. Elena Mihăiță, își încredințase copilul în grija bunicii lui și „s-a dus, maică, aici în vecini, unde-i un cerc de citit". Ne-am dus și noi „în vecini", la cercul de lectură condus de învățătoarea Lucia Ni- ca. Aceasta le citea celor treizeci și ceva de gospodine adunate în jurul ei cîteva fragmente dintr-o broșură cu sfaturi zootehnice. Seara s-a încheiat cu lectura u- nor poezii din Eminescu, pe care cîteva din gospodinele mai tine- re șl le-au însemnat ca să le în- vețe p« dinafară. intoreîndu-ne împreună cu în- vățătoarea Lucia Nica la cămi- nul cultural, am aflai multe lu- cruri demne de menționat despre activitatea care se desfășoară în sat îu scopul formării gustului pentru lectură al colectiviștilor. Funcționează aici douăzeci de cercuri de citit, toate conduse de învățători și profesori, care țin ședințe săptămînale. Ședințele se desfășoară cam în forma celei a- mintite mai sus — scurte lecturi din broșuri cu caracter politic, ideologic sau de popularizare a științei, ca și lecturi literare. Fiecărui cerc îi este repartizat, din fondul de peste 8 500 de vo- lume de care dispune în momen- tul de față biblioteca căminului cultural, ctte un pachet cuprin- zind lucrări adecvate obișnuitelor lecturi. Periodic, responsabilii cercurilor schimbă între ei aceste mici biblioteci volante, dind posi- bilitatea unei lecturi variate. — Lg noi — ne explică învă- țătoarea Lucia Nica — nu există din trecut o tradiție a șezătorilor. Femeile stăteau singure pe acasă, Durtînd doar de grija gospodăriei șt a copiilor. La început ne-a fost destul de greu să le hotărîm pe gospodine să se adune împreună la cercurile de citit. Erau și printre soții lor unii care nu prea accep- tau ca nevestele să plece de aca- să. Totuși, primii pași sînt de mult depășiți și acum nu numai că peste 600 de femei participă cu regularitate la cercurile de citit, dar am reușit chiar să for- măm din rîndul lor numeroase cititoare pasionate. Multe din ele, asemeni Dumitrei Radu, Ghiței Mohora, Elenei Mihăiță și altora se numără, judecind după fișele de lectură, printre cititorii eei mai activi aî bibliotecii. Ne despărțisem dimineața de profesorii și învățătorii școlilor din Furculești și Spătărei după ce i-am cunoscut ca pedagogi de nădejde, ea oameni care se ocu-ș pă cu dragoste de pregătirea ti- nerei generații. Ne-am reîntilnit cu ei, seara, în altă ipostază. Sau. mai precis, am cunoscut alt as- pect al aetivității lor de educa- tori, de propagatori ai culturii in înțelesul cel mai larg al cuviu- tuiui. întLăiatorii, profesorii de oid sînt prezinți, cu activitatea și cu sfatul lor, iu miezul tuturor problemelor care frămintă colec- tivitatea satului. — Păcat că n-ați fost aici, jrriu- tre noi la ,joia tineretului" din suptamîaa aceasta. Cu spr.jinul totuieă^ior profesori am pus la cale un program grozav — >^-a spus un flăcătt înalt, negricios. — fi mai buti a fost programul de ia „sărbătoarea majoratului" o ținut si proci n-te tfu oi'<',.c< i:p trud tlnăr. fi nu numai atit. Învățătorii, profesorii contribuie și Iu prezeii* tarea ttăptămînală a principalelor evenimente din viața politică in- ternă și internațională, la orga- nizarea vizionărilor de filme (că- minelor mtturale din Furculești și Spătărei le-a fost repartizat un aparat de proiecție), iar părinții vin cu mare interes la lectoratele pe teme educative prezentate de colectivul didactic al școlii. îndrumați de organele de. pur- tid, inimoșii dascăli din Furcu- lești îi călăuzesc atît pe copii și tineri eît și pe colectiviști care, setoși de nai cunoștințe, urcă cu pași mereu mai siguri pe căile lu- minii. Fiecare reușită in ucest larg și minunat domeniu de acti- vitate este încă o contribuție a- dusă de slujitorii școlilor la mă- reața sărbătoare pe care o pre- gătim cu toții — cea de-a 20-a aniversare a eliberării patriei. MIBCEA HFKIVAN Și arta teatrală înseamnă cultură Punînd, Ia o întîlnire cu elevii unei clase mijlocii, întrebarea dacă este cineva în sală care n-a fost niciodată la teatru, copiii au izbucnit în rîs. Probabil din cau- za naivității disimulate a între- bării, ori poate pentru că li se părea absurd să fii străin de a- ceastă aleasă petrecere cetățe- nească. în fapt, teatrul Intră în viața lor spirituală la vîrsta cînd încă nu-1 pot percepe câ o mani- festare distinctă de artă șl-i atra- ge apoi tot restul vieții cu farme- cul său tainic și irezistibil. în sistemul de cunoștințe cu care școala contribuie esențial la formarea culturii generale a viito- rului cetățean și la dezvoltarea personalității lui sînt prevăzute informații importante despre ge- n>>: dramatic (în clasa ? VIII-a dedică i iei d>j d<- ore), ori cu privire ia locul tea- trului In ansamblul fenomenuiu cultural („Istoria Rorainiei- ii consacră. în clasa a Xl-a, cîteva paragrafe). E firesc. Hotărirea de partid și de stat cu privire la îm- bunătățirea învățămîntului de cultură generală determină drep’ sarcină fundamentală a școlii creșterea unui tineret mufiilate- ral pregătit și include, in factori: care concură Ia această dezvolta- re multilaterală, si educația este- ticâ. Pregătire* rea feluritelor •■■ntru înțelege- forme de artă. munca uneori modestă dar stărui- toare și eficientă pe care o duc profesorii dc literatură, de muzi- că și desen, unii diriginți, instruc- tori ai formațiilor artistice ama- tuare din școală și aițl factori, îl introduc pe elev în terenul ex- trem de vast și fertil pentru gîn- dire al culturii artistice și aprind în sufletul copilului acea seînteie delicată care se numește gust. Datorită condițiilor în care se desfășoară revoluția culturală din țara noastră, ritmului și tehnicii moderne, ample cu care se difu- zează bunurile spirituale, copiii iau contact masiv cu anumite do- menii de artă încă înainte ca școala să fl putut ~c4"or.a asupra facultății lor de : discerne și. iu gvnvraî. înainte 'a instituția șco- ■ i ă să poâ’ă interveni în vreun fel in Măuzlrea î„- estetică. Aș: st intimplă, de piidă. cu teatru'! și cinematograful. Problema nu e co in programa de învățămint să se prevadă ore dc teatru și cine- ma. ci ca in însăși procesul in- j:ru; tiv-educativ să se țină sea- 111 pregnant de realitatea impil- <>.< Lecția de istorie despre răs- coala pandurilor 1ui Vladimires- cu se poate întări substanțial ca eficiență dacă se însoțește cu vi- zionarea filmului romînesc Tudor. după cum cunoștințele despre opera lui Alecsandri s-ar conso- lida mult mai eficient dacă elevii vor fi puși in contact cu specta- colul fâșii in carnaval. Expune- rile despre opera Iui Mihail Da- vidoglu capătă un suport temei- nic prin prezența elevilor ta spectacolul Cetatea de foc. Cu asemenea prilejuri, discuția con- dusă de către un profesor inde- minatic șl cu dragoste de artă valorifică lesne, pe lingă mobi- lurile strict didactice ale unei asemenea acțiuni, și rațiunile ei estetice, dcschizînd o poartă spre un tărîm nou și făcînd să înmu- gurească ideea de opinie critică cu privire la artă. Fără îndoială, multe școli și mulți pedagogi pot furniza nume- roase exemple de acest fel și re- lata că tocmai astfel au și proce- dat. că în școală există și o echi- pă de artiști amatori și câ se merge în grup la teatrul drama- tic sau la cel de păpuși. Totuși, realitatea școlară și programa de învățămint Iasă impresia că școala păstrează încă unele reti- cențe în ce privește, să zicem, domeniul culturii teatrale și că se mai lipsește deocamdată de unele posibilități în cultivarea artistică a elevului. Este, de pildă, interesant de ob- servat că despre teatru în cei doisprezece ani de școală, se vor- bește la lecțiile de literatură (ex- clusiv despre dramaturgie) și la lecțiile de istorie, în capitolele despre dezvoltarea culturală (aici teatrul e privit numai ca institu- ție culturală). Dar, dtrpă cum bine se știe — și copiii o constată ei înșiși încă înainte de a veni la școală — teatrul se exprimă ple- nar, definitoriu prin spectacol. Natura însăși a teatrului o consti- tuie contopirea a două arte, poe- zia dramatică și pantomima. Lec- țiile de literatură fac abstracție de reprezentația teatrală și nu pomenesc niciodată, cind anali- zează creații dramaturgice, des- pre faptul ci acestea au ajuns la n/i-etor și au r :ma- in ist<« ti literaturii de regu-ă după ce au cunoscut verificai ea și consacrarea scenei prin actori și regizori; lecțiile de istorie nu po- menesc de asemenea decît des- pre mișcarea teatrală în ansam- blul ei. Arta teatrală scapă deci deocamdată preocupărilor școlii. O citime neînsemnată de efort mplimentw — din partea auto- rilor de manuale și a pedagogilor — poate duce la completarea și a acestui aspect al culturalizării prin mijlocirea școlii. Dacă în examinarea biografiei și a activi- tății iui Cezar Boliac (de exem- plu în orele de literatură din clasa a iX-a) se notează și faptul că a fost unul din cei dintîi cri- tici teatrali, militînd pentru în- ființarea unui teatru național ; dacă în discutarea creației dra- matice a lui Vasile Alec- sandri se are în vedere și însemnătatea legăturilor sale cu teatrul vremii, cu Matei Millo care l-a inspirat în crearea „can- țonetelor" ; dacă în studiul asu- pra personalității lui Camil Pe- trescu. seu Victor Ion Popa, sau Al. Da vila se notează și însemnă- tatea lor ca oameni de teatru teoreticieni, regizori, conducător de teatre — ee face o introduceri subtilă în istoria națională a aces- tei arie străvechi și se deschide c fereastră spre înțelegerea mai a- dincă a teatrului ca fenomen ar- tistic specific. Sînt numai cîteva exem- ple. expuse sumar, dar ches- tiunea ar merita desigur o discu- ție mai amplă. Nu există primej- dia ca absolventul de școală me- die să rămină pe viață cu impre- sia că teatrul e exclusiv un gen literar pentru că 1 s-a vorbit în clasă numai despre dramaturgie, desprinsă totdeauna de matca normală căreia i-a fost destinată. E posibil însă ca școala să gă- sească mijloace noi pentru a îm- bogăți noțiunile de cultură artis- tică pe care le capătă elevul și să ajute cu o modalitate nouă Ia în- riurirea pozitivă a spectatorului și la formarea culturii sale. Tre- buie să se țină neapărat seama de elev ca de im spectator de teatru. Nu șe poate viza, în școala de cultură generală, în fiecare elev un artist virtual, dtrpă eum lecțiile de matematică nu pot presupune, în fiecare elev, un om de știință potențial — și este e- vident că cerințele unor specia- liști cu privire Ia hipertrofierea programei de învățămint într-un sector sau altul (așa cum au fost formulate cîte o dată în discuțiile despre școală) pierdeau din vede- re ansamblul și sensul școlii de cultură generală. Dar nici nu se poate ignora faptul că fiecare elev este un spectator real de tea- tru și cinematograf — așa ourn nici profesorii de limbă și litera- tură nu-1 ignoră pe olev ca citi- tor real de beletristică. Omul cult din societatea noas- tră nu se poate lipsi de teatru, de această manifestare colectivă ea- re-1 atrage direct în procesul viu al creației artistice și reconstituie cu oameni vii realitatea. Luînd parte la reprezentațiile teatrale, tînărul ia contact cu marile idei și probleme ale timpului prin mijlocirea unei arte a cărei com- plexitate ocazionează relații mul- tilaterale cu cultura vremurilor trecute și a prezentului. Căci tea- trul organizează viziunea specta- torului nu numai asupra spiritua- lității unei epoei, ci și asupra cul- turii ei materiale; pe de altă parte, cel mai adesea cunoașterea unei opere dramatice pe scenă înseamnă cunoașterea unui mo- ment esențial al culturii artistice universale. Shakespeare este, ne- îndoios, un asemenea moment, reprezentînd cu forță Renașterea engleză, după cum Caragiale este o culme a realismului critic romi- nrs< si i: * ><1 Instabil ce* irui; rnsrc umorist al r„‘.ru. Cur.o^ința co- pu ilui. a adolescentului, cu tea- trul — care se sâvîrșește oricum, inevitabil — ar putea fi consoli- dată cultural și estetic într-un chip mai specific, mai conform cu natura reală a acestei arte — deci mai temeinic — prin ajutorul școlii. Se pot tace in acest sens și unele sugestii concrete. Prezența teatrului ca istorie și modalitate artistică în manuale și în progra- ma șeolii dc cultură generală e o problemă aparte, care cere o dez- voltare speciolă. Dar vizxonarea colectivă de spectacole reprezen- tative urmate de discuții sub în- ■ * MS» Iwi Scena din spectacolul „Noaptea e un sjetnic bun* prezentat de Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra* din Capitală. drumarea profesorului e o meto- dă care ar merita generalizare. Introducerea unor ore de istorie, teorie și practică scenică în pro- grama școlilor pedagogice, țmînrl seama că majoritatea profesorilor de la sate și din orașele fără in- stituții teatrale devin instructori artistici ai echipelor de teatru amator ori ai brigăzilor artistice, s-ar cuveni luată în studiu Ini- țierea unui seminar de teatru, cu manifestări experimentale în fa- cultățile de filologie e o propune- re care se întemeiază pe prece- dente reușite. Dezvoltarea intr-un chip sistematic și cu o bună în- drumare centrală a teatrului a- mator școlar, (care se practică oricum, numai că fără continui- tate și cu rezultate întimplăloa- r< cu un repertoriu selectat după criterii adecvate, ar fi cit se poate de profitabilă. Se mai intimplă azi, prin unele locuri, să se cheltuiască mult timp, e- nergie și citeodată. din păcate, chiar inspirație sinceră pentru organizarea unor reprezentații cu totul nefericite de serbare școlară. în care crăiese cu păr de cînepă și pitici cu bărbi de vată transpiră spăimoși pen- tru a rosti strofe spelbe croite de autori ocazionali locali. Alte ori se fac incursiuni așijde- rea în cumplite acte de tragedie scoase fragmentar din manualul de limba franceză. Nu s-ar putea oare ca aceeași cantitate de stră- danie să fie îndreptată spre pu- nerea în scenă, cu elevii, a unor momente sau chiar piese întregi, reprezentative, din repertoriul romînesc studiat la orele de li- teratură ? Dacă în București, de pildă, studenții claselor de regie și actorie de la Institutul de artă teatrală și cinematografică „I, L. Caragiale" ar lua sub patronaj artistic cel puțin cîteva centre școlare s-ar putea, cred, realiza a frumoasă. pilduitoare expe- riență și din punct de vedere al ținutei spectacolelor. Organi- zarea unor expuneri faculta- tive ale oamenilor de teatru la clasele mari, inițierea unui curs liber de introducere în proble- mele teatrului, la Institutul „I. L. Caragiale" pentru tineretul șco- lar din Capital^ și altele, pot con- stitui. in traducerea lor practică, un început de intervenție nece- sară în sprijinul amplificării ori- zontului cultural al tuturor celor pe care școala îi pregătește pen- tru viață, a căror sete de frumos e stimulată de organizarea socie- tății noastre actuale și caută a fi satisfăcută de întreaga noastră civilizație socialistă. Neîndoielnic că una sau alta din sugestiile de mai sus e amen- dabilă și că ele ar putea fi înlo- cuite (ori completate) cu multe altoie la fel de (sau mai) eficace. Totul e să luăm efectiv în consi- derare problema, cu conștiința că ea nu provine dintr-o pornire subiectivă, ci dintr-o- necesitat® a vieții. VALENTIN SILVESTRU ASPECTE OIIM ACTIVITATEA între 22 noiembrie și 8 decembrie 1963, o bri- gadă de inspecție a Mi nisterului Invățămîntu- lui s-a deplasat în re- giunea Maramureș pen- tru a controla și îndru- ma activitatea desfășu- rată de organele de în- vățimînt din regiune. Inspec(ia a cuprins principalele probleme privind munca secțiilor de învățămint, a con- ducerilor de școli și a corpului didactic. A fost cercetată în mod deose- bit calitatea activității de îndrumare și control efectuată de inspectorii școlari și directorii de școli așa cum se reflectă ea în conținutul lecți- ilor și al muncii educa- tive. Observațiile făcute cu prilejul controlului au fost discutate nu numai individual, cu fiecare dintre învățătorii și pro- fesorii la lecțiile căror* s-a asistat, ci și în șe- dințe ale comisiilor me- todice de specialitate și ale cercurilor pedago- gice, cît și ale directori- lor de școli din raion sau oraș, unde membrii brigăzii au dat îndru- mări pentru îmbunătă- țirea muncii. Sinteza observațiilor și constatărilor brigăzii a constituit materialul de bază al unei ședințe de analiză la care au participat vicepreședinți ai comitetelor executive ale sfaturilor populare, raionale și orășenești, șefii secțiilor de învăță- mint, inspectori și di- rectori de școli. In paginile de față prezentăm principalele probleme eare an fost dezbătute in ședință. în ședința de analiză a mun- cii secția de învățămint a re- giunii Maramureș a prezentat un referat în care au fost abor- date cîteva probleme vădind preocupările organelor locale de învățămint. Referatul a subliniat faptul că, prin grija organelor de partid și de stat, școlilor din re- giunea Maramureș li s-au creat în acest an școlar condiții mai bune de muncă. Au fost date în folosință 215 săli de clasă nou construite, depășindu-se cu 8 săli de clasă prevederile planului de construcții școlare. S-au re- marcat în deosebi, prin preo- cuparea lor pentru construc- țiile școlare, raioanele Lăpuș și Vișeu. In vederea îmbunătățirii localurilor școlare existente, în vara anului 1963 în regiunea Ma- ramureș au fost executate repa- rații capitale în valoare de două milioane lei. Numeroase școli, cum sînt Școala specială din Gîrdani, școlile de 8 ani din co- munele Cuhea și Vișeul de Jos, Școala nr. 2 din Sighet ș.a. și-au deschis astfel cursurile în condiții mult mai bune decît în anul trecut. în total au fost re- parate 320 săli de clasă. De a- semenea, construcțiile școlare ri- dicate din fond central și o par- te din celelalte școli din regiune au fost dotate cu mobilier școlar nou, care a fost primit la vreme, la datele stabilite de acord cu întreprinderile furnizoare. Ast- fel, pînă la 31 decembrie 1963 au fost dotate cu mobilier nou un număr de 375 de săli de clasă. Multă atenție s-a acordat și în- zestrării internatelor școlare, că- rora le-a fost repartizat inventar gospodăresc în valoare de 1750 000 Iei. în mod deosebit s-au preocu- pat organele de învățămint de Referatul Secției regionale de învățămint dotarea școlilor cu material di- dactic. Laboratoarele și muzeele școlare au primit aparate, mula- je, hărți, planșe etc. în valoare de 1 600 000 lei. De asemenea bi- bliotecilor școlare le-au fost dis- tribuite cărți în valoare ae peste un milion iei. Toate acestea au asigurat po- sibilitatea cuprinderii la cursuri a tuturor copiilor de vîrstă șco- lară. Preocupîndu-se de realiza- rea unei frecvențe cît mai regu- late, majoritatea învățătorilor și profesorilor, a directorilor de școli și a secțiilor de învățămint raionale au dus, cu ajutorul or- ganelor locale și al organizațiilor de masă, o intensă muncă propa- gandistică în rîndul părinților pentru trimiterea copiilor la școală. Datorită strădaniilor oe- puse în această direcție, la multe școli, cum sînt cele din comunele Cerbești, Vima Mică, Rogoz (ra- ionul Lapuș), Poienile Glo- dului (raionul Vișeu), Boiul Mare, Valea Vinului (raionul Somcuța) etc. s-a înregistrat o bună frecvență a tuturor elevi- lor. Din păcate, nu în toate șco- lile din regiune s-a făcut vădită aceeași preocupare pentru pro- blema frecventării regulate a cursurilor de către elevi încă din prima zi de școală. Așa s-a fă- cut că la unele școli din raioa- nele Vișeu, Oaș, Cărei s-au mai înregistrat, la începutul cursuri- lor din acest an școlar, destul de mulți elevi absenți. în continuare, referatul secției de învățămint a tratat o serie de probleme legate de ridicarea ca- lității procesului instructiv-edu- cativ. S-a arătat astfel că, pe această linie, secția de învăță- mînt a regiunii Maramureș s-a preocupat de îmbunătățirea acti- vității de îndrumare și control a secțiilor de învățămint raionale și a directorilor de școli, de perfecționarea continuă a pregă- tirii c-drelor didactice prin re- organizarea comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice și a cursurilor de perfecționare, de urmărirea atentă a rezultatelor înregistrate în activitatea șco- lară, de întărirea colaborării dintre școală, familie și organi- zațiile de tineret. Căutînd să asigure îndrumarea concretă a școlilor inspectorii au vizitat, în trimestrul I al acestui an școlar, 14 unități școlare în orașul Satu Mare, 37 de școli în raionul Vișeu, 31 de școli în ra- ionul Somcuța. 22 de școli în ra- ionul Oaș. Tematica inspecțiilor n-a fost axată însă decît în prea mică măsură pe probleme de conținut, iar numărul asistentelor la lecții a fost destul de redus. Din cauza timpului scurt petre- cut de inspectori în școli, a goa- nei după inspecții, multe din materialele încheiate în urma inspecțiilor au fost întocmite su- perficial. De asemenea, nu s-a urmărit cu suficientă perse- verență realizarea la timp a sar- cinilor trasate cadrelor didactice inspectate. Deficiențele muncii de îndrumare și control se dato- resc în bună parte și faptului că la unele secții raionale de învă- țămînt există încă tendința de a se da mai multă atenție proble- melor administrative și gospo- dărești în detrimentul muncii de conținut. Tratînd, în continuare, pro- blemele muncii metodice, refe- ratul secției de învățămint a subliniat rezultatele bune obți- nute de cercul pedagogic al di- rectorilor de școli medii, la care au fost dezbătute problemele de actualitate ale primului trimes- tru. Acest cerc, organizat la ni- vel regional, a înlesnit, prin acti- vitatea pe care o desfășoară, prin discuțiile care au avut loc în cadrul lui, un larg schimb de experiență între directorii de școli medii, dovedindu-și utilita- tea în munca de zi cu zi a școli- lor respective. De asemenea, re- feratul a vorbit despre munca cercurilor pedagogice pe obiecte și a comisiilor metodice și a re- levat preocupările privind per- fecționarea învățătorilor și pro- fesorilor, subliniind atenția care s-a acordat sprijinirii cadrelor didactice insuficient pregătite, îmbogățirii bagajului lor de cu- noștințe pedagogice și de spe- cialitate. Astfel, pe lîngă activi- tatea lor în cercurile pedagogice și în comisiile metodice, acestea participă la un cerc în cadrul căruia primesc îndrumări con- crete cu privire la predarea lec- țiilor din perioada imediat ur- mătoare. Pentru perfecționarea pregăti- rii profesorilor au fost organi- zate și unele cursuri. Astfel, în timpul vacanței de iarnă au avut loc cursuri pentru învățătorii și profesorii de agricultură, de e- ducație fizică și de limba fran- ceză. Referatul secției de învățămint a regiunii Maramureș s-a înche- iat cu cîteva aprecieri privind rezultatele procesului instructiv educativ. Concluziile brigăzii de inspecție Inspecția efectuată în școlile re- giunii Maramureș de către briga- da Ministerului învățămîntului a relevat că activitatea instructiv- educativă din aceste școli se des- fășoară în general în condiții corespunzătoare. Urmărind tra- ducerea în viață a sarcinilor tra- sate învățămîntului de cel de-al III-lea Congres al P.M.R., orga- nele școlare și cadrele didactice s-au străduit necontenit să ridi- ce nivelul pregătirii generale a elevilor, să cultive în rîndurile acestora trăsăturile caracteristice omului societății socialiste. Pe baza îndrumărilor date de Către organele de partid și de stat, secțiile de învățămint și-au orien- tat activitatea către soluționarea unor probleme importante pentru bunul mers al învățămîntului, ți- Qînd seama de condițiile specifice legiunii. Analiza periodică a unor probleme privind organizarea și conținutul învățămîntului în șe- dința biroului regional de partid sau în ședințe ale birourilor de partid raionale, în sesiuni ale sfa- turilor populare sau în ședințe ale Comitetelor executive au contri- buit la rezolvarea unor sarcini ca- racteristice anumitor etape șco- lare. Controlul a relevat că, prin- tre preocupările secțiilor de învățămint din regiune, un Ioc de seamă l-a ocupat pregătirea pro- fesională și politică a cadrelor di- dactice. în acest scop s-au organi- zat, pe lîngă cursurile obișnuite de perfecționare, forme de activi- tate variate menite să asigure în- vățătorilor și profesorilor fără pregătire suficientă o îndrumare concretă, diferențiată, referitoare la organizarea și desfășurarea ac- tivității didactice. De asemenea, pentru îmbunătățirea muncii de conducere a școlilor a fost orga- nizat, la nivelul regiunii, un cerc pedagogic al directorilor de școli medii și, pe plan raional, cercuri ale directorilor din școlile gene- rale de 8 ani, unde se dezbat di- verse probleme privind munca tnstructiv-educativă. De exemplu. cercul pedagogic al directorilor de școli medii a discutat recent despre activitatea conducerii șco- lii pentru prevenirea și combate- rea supraîncărcării elevilor și a organizat o acțiune de populari- zare a experienței. acumulate pe această linie la Școala medie nr. 2 din Satu Mare. Activitatea de îndrumare și control desfășurată de către sec- țiile de învătămînt din regiunea Maramureș în anul școlar trecut și în acest an școlar s-a extins asu- pra unui număr mai mare de șeoli, ceea ce a permis o cunoaș- tere mai temeinică a activității a- cestora. Secția de învățămint a orașului Satu Mare, bunăoară, a reușit să controleze în anul școlar trecut toate școlile generale de 8 ani și a încheiat în urma inspec- țiilor procese verbale în care au fost cuprinse îndrumări valoroase. Inspectorii au început să acorde o atenție sporită controlului de spe- cialitate, ceea ce le permite să cunoască mai temeinic conținutul activității învățătorilor și profeso- rilor. In școlile inspectate, brigada Ministerului învățămîntului s-a putut convinge că majoritatea di- rectorilor au orientarea necesară și pot face față sarcinilor legate de organizarea și coordonarea proce- sului instructiv-educativ. Unii dintre ei, ca tovarășii luliu Szabo de la Școala medie nr. 2 din Satu Mare, Elvira Pîrvan de la Școala de 8 ani nr. 1 din Baia Mare, Emil Pătcaș de la Școala de 8 ani din Vezendiu, raionul Cărei, au reușit să cuprindă în munca lor princi- palele laturi ale activității din școală. Mulți directori de școli se preo- cupă îndeaproape de educarea e- levilor în spiritul moralei comu- niste. Ei acordă o atenție sporită organizării și conținutului activi- tății diriginților, pentru ca aceștia să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește organizarea co- lectivului de elevi, realizarea dis- ciplinei conștiente, atitudinea ac- tivă față de învățătură, dezvolta- rea convingerilor și sentimentelor comuniste. Multe conduceri de școli au reușit să mobilizeze și familiile elevilor Ia munca educa- tivă. Pentru îmbunătățirea metode- lor de predare utilizate de către învățători și profesori, conduce- rile unora dintre școlile controla- te au indicat comisiilor metodice teme care au fost dezbătute de profesorii de specialitate. Astfel, comisia metodică a profesorilor de matematică și fizică de la Școala medie din Cărei a discutat, la su- gestia conducerii școlii, tema „Re- zolvarea problemelor de fizică". Grija directorilor pentru bunul mers al procesului instructiv-edu- cativ rezultă și din numărul a- preciabil de asistențe efectuate la orele de curs. Observațiile efec- tuate cu acest prilej de către di- rectori ca Lucia Varhaniovschi și Grigore Holdiș de la Școala medie din Sighet, Nicolae Poșta de la Școala medie nr. 3 din Baia Mare, Vasile Sălăgean, de la Școala me- die nr. 2 din Satu Mare, Armând Pali, de la Școala de 8 ani din Cîmpulung la Tisa, raionul Sighet, reflectă o permanentă preocupare pentru asigurarea conținutului științific al lecțiilor și pentru uti- lizarea unor procedee adecvate în procesul predării. Inspecția efectuată de către bri- gada Ministerului învățămîntului în regiunea Maramureș a urmărit nu numai munca organelor de învătămînt și a conducerilor de școli, ci și modul în care se reali- zează sarcinile instructiv-educati- ve în cadrul diferitelor obiecte de învățămint. Un accent deosebit a fost pus pe cunoașterea nivelului real de pregătire al elevilor, a gradului în care școala reușește să formeze tineri multilateral dez- voltați, capabili să facă față sar- cinilor construcției socialismului. Membrii brigăzii au constatat că în școlile controlate există nu- meroase cadre didactice care, da- torită conștiinciozității lor în muncă, realizează lecții de bună calitate. Printre acestea se nu- mără învățători ca tovarășii Si- mion Pintea, Florica Apan, Elisa- beta Kiș și Elena Podoabă, profe- sorii de limba romînă Marta Chi- șu, Paul Suceveanu și Eracle Ti- tircă, profesorii de limba maghia- ră Ileana Ginal și Maria Gergely, profesorii de istorie Alexandru Baniasz și Lucia Varhaniovschi, profesorii de marxism-leninism Vasile Sălăgean și Gheorghe Oros, profesorii de științe naturale și agricultură Livia Balea, Paul Pteancu și Paul Bartok. Prin mă- iestria lor metodică, prin prezen- tarea clară, accesibilă și convin- gătoare a cunoștințelor, astfel de cadre didactice asigură lecțiilor o eficiență ridicată. Rezultate bune obține la clasa la care predă învățătoarea Euge- nia Petruțiu, de la Școala gene- rală de 8 ani nr. 1 din Baia Mare. Elevii ei din clasa a Il-a „A“ se exprimă în propoziții și fraze alcătuite logic, scriu corect și estetic și au deprinderi temei- nice de calcul oral și scris. Numeroși profesori și învățători pun în valoare, în cadrul orelor de curs, conținutul educativ al lecțiilor, interpretînd fenomenele din natură și societate de pe po- zițiile materialismului dialectic și istoric. Un bun exemplu îl consti- tuie în această privință o lecție ținută de profesorul Vasile Sălă- gean care, vorbind la clasa a X-a a Școlii medii nr. 2 din Satu Mare despre trăsăturile imperialismu- lui, a scos în evidență problema luptei de eliberare a popoarelor din colonii, exemplifieînd-o cu date dintre cele mai actuale. O bună orientare ideologică a dove- dit și lecția de geografie a profe- sorului Gavrilă Sabău de la Școa- la medie din Cărei cu privire la luncile și Delta Dunării, lecție în care s-a vorbit pe larg despre mă- surile stabilite prin documentele de partid și de stat pentru valori- ficarea acestor resurse naturale. Preocupări importante s-au ob- servat la unele cadre didactice în legătură cu legarea cunoștințelor de viață, de practica construirii socialismului în țara noastră. Pro- fesorii de agricultură de la Școala medie din Cărei, de pildă, fac a- desea referiri la rezultatele obți- nute de gospodăriile agricole de stat și gospodăriile agricole colec- tive locale, subliniind justețea po- liticii partidului nostru de dez- voltare a agriculturii socialiste. Ei au confecționat, împreună cu elevii, machetele unor mașini a- gricole produse în țara noastră, machete care au fost omologate de Ministerul învățămîntului ca material didactic. în această pri- vință este demnă de remarcat și activitatea rodnică pe care o des- fășoară profesorul Ladislau Bagi, de la Școala medie nr. 2 din Satu Mare, care confecționează mult mateirial didactic pentru preda- rea științelor naturale, creînd mo- dele și planșe originale. Brigada a constatat de aseme- nea că în multe școli din regiunea Maramureș se obțin rezultate bune în munca educativă. Nume- roși profesori diriginți sînt intere- sați de realizarea educației mul- tilaterale a elevilor. Preocupări largi s-au observat, de exemplu, în această privință la profesoa- ra Cornelia Turda, de la Școala medie nr. 3 din Baia Mare. Ore de dirigenție bogate în conținut, care au exercitat o influență po- zitivă asupra elevilor, țin și profe- sorii Olga Unterberger, Cornelia Circa și mai ales Alexandru Fe- her. Organizînd cu elevii săi din clasa a Xl-a, la o oră de dirigen- ție, o discuție menită să contri- buie la educarea lor ateistă, tov. Feher și-a bazat argumentarea pe explicația științifică a fenomene- lor, împletită cu exemple din li- teratura populară șl cultă. Unele acțiuni colective organi- zate în afara clasei sub conduce- rea cadrelor didactice contribuie mult la întărirea prieteniei între elevii de diferite naționalități. Așa sînt de exemplu acțiunile pa- triotice, manifestările sportive, pregătirea serbărilor, reuniunile tovărășești etc. O realizare meri- torie a fost remarcată la Școala medie din Sighet, al cărei cor, la care participă elevi romîni, ma- ghiari și ucraineni, are un reper- toriu bogat pe care-1 execută la un nivel artistic corespunzător. Pe lîngă constatările care au pus în lumină rezultatele bune ob- 5 ȘCOLILOR MARAMUREȘENE După ce au ascultat referatul secției de învățămînt și conclu- ziile brigăzii Ministerului învă- țămîntului, participanții la ședin- ța de analiză a activității școli- lor din regiunea Maramureș —' și-au expus și ei punctele de ve- dere cu privire la această activi- tate. Printre problemele luate în discuție un loc important l-au ocupat cele privitoare Ia căile perfecționării profesorilor în scopul de a ridica necontenit ca- litatea procesului instructiv-edu- cativ. Au fost prezentate unele inițiative interesante pe această linie, cum ar fi, de pildă, organi- zarea „orei directorului" (despre care a vorbit tov. Nicolae Posta, directorul Școlii medii nr. 3 din Baia Mare) sau organizarea cercurilor pedagogice pentru di- riginți pe serii de clase (despre care a vorbit tov. Andrei Bălan, șeful secției de învățămînt a ora- șului Satu Mare). „Ora directo- rului" reprezintă o cale de a a- sigura îndrumarea diriginților prin modelul viu al unei ore de dirigenție ținută de către însuși directorul școlii. La rîndul ei, organizarea cercurilor pedagogi- ce ale diriginților pe serii de clase este menită să asigure o dezbatere mai concretă a proble- melor muncii educative. Alături de inițiativa citată, tov. Andrei Bălan s-a referit, în cuvîntul său, la atenția care se acordă în orașul Satu Mare or- ganizării schimburilor de expe- riență între cadrele didactice, menționînd că acestea s-au do- vedit un mijloc eficient de a asi- gura creșterea calității muncii. O bună parte dintre cei care au luat cuvîntul au tratat pro- bleme ale muncii inspectorilor. Tov. Marian Dumitru, șeful sec- ției de învățămînt a raionului Oaș, a vorbit despre modul cum este organizată activitatea ins- discuții pectorilor de la această secție în vederea cuprinderii în acțiunea de îndrumare și control a tuturor școlilor din raion. Astfel, secția de învățămînt și-a alcătuit un plan amănunțit de inspecții, de- falcat pe trimestre, a cărui în- deplinire este urmărită cu rigu- rozitate. în conformitate cu acest plan, în trimestrul I au și fost inspectate 24 de școli. Vorbind de asemenea despre activitatea inspectorilor, șeful secției de învățămînt a raionului Vișeu, tov. Nicolae Trifu, s-a oprit pe larg asupra problemei pregătirii profesionale a cadre- lor de control și îndrumare. El a relevat însemnătatea cursurilor organizate de Ministerul Invăță- mîntului pentru inspectori și a cerut ca astfel de acțiuni să fie continuate. în cursul discuțiilor au fost abordate și problemele muncii directorilor. De exemplu, tov. luliu Szabo, directorul Școlii me- dii nr. 2 din Satu Mare, a vorbit despre stilul de muncă al condu- cerii școlii, despre sarcinile ce re- vin directorilor pentru a asigura lecțiilor un nivel cît mai ridicat. Tov. Lucia Varhaniovschi, direc- toarea Școlii medii din Sighet, s-a oprit asupra activității consiliului pedagogic, relevînd rolul impor- tant pe care îl poate juca în mun- ca școlii acest organ colectiv a- tunci cînd este bine condus. Tov. Vasile Roman, directorul Școlii medii din Cărei, a subliniat sar- cina directorului de a-i mobiliza pe învățători și profesori să se în- scrie la examenele pentru obți- nerea gradelor didactice în scopul desăvîrșirii pregătirii lor profesionale. In încheierea discuțiilor, tova- rășa Letiția Pintea, vicepreședin- tă a Comitetului executiv al Sfa- tului popular al regiunii Mara- mureș, a arătat că inspecția e- fectuată de brigada Ministerului învățămîntului a fost de un real folos, orientînd organele școlare locale asupra căilor ce vor trebui folosite în viitor pentru a asigu- ra o cît mai bună desfășurare a procesului instructiv-educativ. Vorbitoarea a subliniat că în re- giunea Maramureș s-au obținut în ultimul timp rezultate pozitive atît în ceea ce privește asigura- rea bazei materiale a învăță- mîntului cît și în ceea ce pri- vește calitatea procesului in- structiv-educativ. La obținerea acestor rezultate a contribuit și faptul că, în general, comitetele executive ale sfaturilor populare raionale s-au ocupat și ele mai mult de problemele de învăță- mînt. Vorbitoarea a insistat asupra necesității de a se acorda o a- tenție sporită înțelegerii de către elevi a noțiunilor predate în lecții și a combătut stilul de muncă al acelor profesori care dau în primul rînd atenție me- morizării mecanice a cunoștințe- lor, neglijînd înțelegerea acestor cunoștințe, desprinderea a ceea ce este esențial în ele, reliefarea legăturilor logice între fenome- nele studiate. Această stare de lucruri se explică prin lipsa de pregătire a profesorilor respec- tivi, prin superficialitatea cu care își privesc ei îndatoririle di- dactice, ca și prin lipsurile exis- tente încă în munca directorilor de școli și a secțiilor de învăță- mînt. încheindu-și cuvîntul, tov. Pintea a stăruit asupra necesi- tății ca, pornind de la aprecierile făcute de către brigada de ins- pecție a ministerului și de la re- comandările acesteia, atît cadrele didactice cît și directorii de școli și secțiile de învățămînt să de- pună eforturi pentru a asigura o creștere reală a calității procesu- lui de învățămînt, a pregătirii elevilor. Elevii clasei a VUl-a de la Școala medie din Negrești-Oaș Sarcini de viitor Toate observațiile care s-au făcut cu privire la munca secției de învățămînt a regiunii Mara- mureș au ajutat acesteia să pre- cizeze măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătățirii activi- tății din trimestrul al II-lea. A- ceste măsuri au fost prezentate de către șeful secției regionale, într-o ședință specială și lucră- torilor de la secțiile de învăță- mînt raionale, cărora li s-a ară- tat cum trebuie să-și desfășoare munca în etapa viitoare, indicîn- du-li-se să studieze atent mate- rialele brigăzii de inspecție privi- toare la predarea diferitelor o- biecte de învățămînt. Atenția principală va fi în- dreptată în primul rînd spre cu- noașterea cît mai temeinică a activității directorilor și a cadre- lor didactice, spre ridicarea cali- tății îndrumării și controlului procesului instructiv-educativ. De asemenea, secțiilor de în- vățămînt raionale li s-a cerut să se preocupe mai mult de pregă- tirea și perfecționarea cadrelor didactice, de sprijinirea formelor de activitate metodică recent in- troduse pentru ajutorarea profe- sorilor cu pregătire insuficientă, de organizarea schimbului de ex- periență între directorii de școli și între profesorii diriginți. Unele probleme — ca predarea limbii romîne, educarea ateist-științifi- că a elevilor, conținutul activi- tăților în afara clasei și extra- școlare — vor fi studiate în mod special. In încheiere, șeful secției de învățămînt regionale, prof. Cor- nel Borlea, s-a referit la necesi- tatea creșterii exigenței inspec- torilor școlari atît în controlul u- nităților subordonate cît și în ceea ce privește calitatea muncii proprii. ținute de unii profesori și învăță- tori din școlile controlate, inspec- ția efectuată de brigada Ministe- rului învățămîntului a scos la iveală și o serie de lipsuri care in- fluențează negativ pregătirea ele- vilor. Asistentele la lecții, cerce- tarea caietelor de teme, a lucră- rilor scrise trimestriale, ca și in- terogările orale și lucrările de control date de specialiștii din bri- gadă au arătat că o serie de elevi și uneori chiar clase întregi nu dovedesc la unele obiecte cunoș- tințe în raport cu cerințele pro- gramei. La limba romînă, de exemplu, o parte din elevi posedă un volum de cunoștințe nesatisfăcător. O serie de elevi de la Școala de 8 ani din Cîmpulung la Tisa sau de la Școala nr. 3 din Baia Mare și-au însușit, în mod teoretic, re- gulile gramaticale, dar le aplică greu în exprimarea orală și foarte greu în exprimarea scrisă. Sînt slab pregătiți la limba și litera- tura romînă elevii Școlii medii din Cărei, unde predă prof. Gheor- ghe Ghindele. Tot așa se prezintă situația la istorie la Școala medie din Sighet, unde predă prof. Vic- tor Petreuș, și la geografie, la Școala medie nr. 2 din Satu Mare. La această situație contribuie și faptul că elevii nu sînt antrenați în suficientă măsură în lectura u- nor opere literare care să-i de- prindă cu folosirea corectă a lim- bii romîne și să le lărgească ori- z»ntul de cunoștințe. Numeroși elevi și-au însușit o serie de deprinderi de calcul, dar mai puțini sînt in măsură să ana- lizeze logic o problemă sau să tra- teze în întregime un subiect fără ajutorul profesorului. S-a consta- tat că aceste neajunsuri se explică mai ales prin neglijarea justifică- rii logice de către profesori a o- perațiilor ce se efectuează. O altă deficientă care a fost constatată la profesorii de mate- matică de la clasele VIII—XI din școlile controlate este aceea că nu manifestă suficientă grijă pentru introducerea și folosirea elemen- telor noi din programa școlară. A- ceasta prejudiciază în mod evident buna pregătire a elevilor. La orele de agricultură nu se pune întotdeauna accentul cuvenit pe activitatea practică și din acea- stă cauză unii elevi nu capătă de- prinderile prevăzute de progra- ma școlară. Pe lîngă faptul că se abuzează de lecții teoretice, ținu- te în clasă, la unele școli de 8 ani, cum sînt cele din Dănești sau Giulești, există mult formalism în alegerea și executarea lucrărilor practice agricole. Terenurile ex- perimentale nu sînt organizate pretutindeni în conformitate cu indicațiile date de minister, nu au devenit adevărate laboratoare unde elevii să poată efectua ob- servații, demonstrații și experien- țe didactice. Rezultate slabe în pregătirea e- leviior s-au constatat și ia unele clase I—IV. Spre exemplu, la cla- sa a IV-a din Gisești, unde predă fînvățătoarea Pia Belbe, nici un 1 elev n-a scris pe de-a-ntregul I corect dictarea dată la lucrarea de I control, iar o parte din ei n-au (respectat nici una din cele șapte ortograme pe care le conținea textul. Elevi slab pregătiți s-au întîlnit și la Școala de 8 ani din Berea, raionul Cărei, Ia Școala nr. 5 din Satu Mare și mai ales la Școala nr. 4 din Sighet, unde ele- vii clasei a IV-a, condusă de în- vățătorul Ion Vesa, citesc pe si- labe, nu pot povesti cele citite, iar cînd scriu omit litere, deformează cuvinte și nu pot aplica regulile ortografice. Deși acestea sînt ca- zuri izolate, ele nu trebuie să scape atenției celor ce au răs- punderea îndrumării procesului de învățămînt. Lipsurile constatate în pregătirea elevilor își au obîrșia în primul rînd în activitatea nesatisfăcătoa- re desfășurată de unii învățători și profesori. In cele mai multe ca- zuri, rezultatele slabe se datoresc nu atît insuficientei cunoașteri a metodicii predării diferitelor o- biecte, cît mai ales minimalizării rolului pe care îl are pregătirea zilnică a lecțiilor de către fiecare profesor sau învățător. Ce altă ex- plicație poate fi dată, de exemplu, rezultatelor slabe pe care le ob- ține învățătorul Ion Vesa în con- dițiile în care el însuși vine în clasă fără ca măcar să fi precizat conținutul lecției pe care urmează să o predea? La fel se explică și greșelile de conținut pe care le-au făcut la lecții unii profesori ca Ecaterina Demeter de la Școala de 8 ani din Petrești sau Constantin Diaconescu de la Școala medie din Sighet, ca și improvizațiile la care a încercat să recurgă profe- sorul Vasile Godza din Sighet. Nu poate fi justificată în nici un mod atitudinea condamnabilă a pro- fesorului Alfred Mazalik de la 'Școala medie din Sighet care, fiind surprins de inspecție nepre- gătit pentru lecție, a încercat să iasă din impas predînd pentru a doua oară lecția „Crizele econo- mice de supraproducție". Aceeași cauză, nepregătirea te- meinică pentru lecție, are conse- cințe negative și în cazul unor profesori cu o bună pregătire de specialitate, ca luliu Bud de la Satu Mare sau Carol Benk de Ia Sighet, care nu stabilesc cu grijă volumul de cunoștințe ce urmea- ză a fi predate și, în consecință, depășesc programa școlară și pu- terea de înțelegere a elevilor. Lipsurile existente în cunoștin- țele unor elevi au la bază și o se- rie de deficiențe de ordin meto- dic. Numeroase cadre didactice folosesc invariabil lecția combi- nată sau mixtă fără să chibzuias- că prea mult în alegerea tipului adecvat. Alții își limitează preda- rea la dictarea lecției sau chiar la scrierea ei pe tablă, ca să nu mai vorbim de unele practici de-a dreptul „originale", ca aceea a profesorului Nicolae Berinde de la Școala de 8 ani din Giulești, raio- nul Sighet, care, în loc să alcătu- iască schema lecției pe tablă, cere elevilor să sublinieze în manual ceea ce consideră că este mai im- portant. Exigența scăzută de care dau dovadă unele cadre didactice în aprecierea cunoștințelor elevilor este departe de a contribui la buna lor pregătire. Intr-adevăr, a- cestea au apreciat răspunsurile o- rale, lucrările scrise trimestriale și chiar lucrările de control date de membrii brigăzii cu un deca- laj de două și trei puncte în plus. Rezultă deci că în unele din șco- lile controlate notele nu reflectă nivelul real de pregătire al elevi- lor. Aceasta se mai explică și prin faptul că rezultatele la învățătură sînt deseori apreciate numai din punctul de vedere al volumului de cunoștințe, fără să se aibă în ve- dere calitatea și temeinicia lor. Membrii brigăzii Ministerului învățămîntului au constatat că lipsurile existente în școlile in- spectate se datoresc, în parte, și felului cum își îndeplinesc con- ducerile școlilor și secțiile de în- vățămînt sarcinile ce le revin în îndrumarea și controlul învăță- mîntului. Cercetarea muncii di- rectorilor a arătat că unii din a- ceștia s-au ocupat în prea mică măsură de organizarea activității didactice din școală, de aplicarea și parcurgerea programelor școla- re, de ajutorarea cadrelor didac- tice tinere, aflate în perioada de stagiu pentru definitivat sau in- suficient pregătite, de studiul in- dividual al învățătorilor și profe- sorilor. Controlul efectuat de unii directori nu se situează Ia nive- lul cerințelor. Pe lingă faptul că o parte dintre aceștia, ca luliu Belbe, Nicolae Gabor sau Gheor- ghe Fetico. au realizat, în peste două luni și jumătate de școală, un număr redus de asistențe Ia ore, (între 9 și 16), controlul efectuat de ei asupra activității la clasă s-a limitat nu o dată la urmărirea superficială a lecției în sine, lip- sind continuitatea în urmărirea anumitor probleme. Și analizele de lecții se rezumă deseori Ia as- pecte disparate și la aprecieri cantitative privind pregătirea ele- vilor. Unii directori nu au acordat a- tenția cuvenită planului comun de activități al școlii și organizației U.T.M. La școlile de 8 ani din Ve- zendiu, Dindești, Sisești și Ber- bești sau la Școala nr. 5 din Si- ghet acest plan nici nu fusese în- tocmit pînă la data controlului. Alteori, planurile nu sînt rezul- tatul unei colaborări permanen- te, nu țin seama de posibilitățile de realizare, de specificul clase- lor, nu sînt alcătuite în funcție de sarcinile școlii și ale organi- zației de tineret. Secțiile de învățămînt au cău- tat să ajute școlile în îmbunătăți- rea continuă a muncii lor. Ele nu au reușit să realizeze însă integral sarcinile pe care și le-au propus, adesea datorită faptului că îndru- marea și controlul nu se contu- rează ca o problemă de primă im- portanță în ansamblul muncii lor. Sînt școli, cum ar fi Școala medie din Tășnad, Școala de 8 ani nr. 1 din Baia Mare, precum și nume- roase școli de 8 ani cu clasele I—IV, care nu au fost inspectate de ani de zile. Studierea documentelor de in- specție a scos la iveală unele defi- ciențe și în legătură cu organiza- rea, desfășurarea și metodica in- specției. Timpul afectat pentru controlul individual sau în brigadă nu este proporțional cu mărimea școlilor. In raionul Cărei, de exemplu, marea majoritate a in- specțiilor la școlile de 8 ani se desfășoară într-o singură zi. Din această cauză controlul este su- perficial și nu cuprinde activita- tea tuturor cadrelor didactice din școală. Unii din inspectorii raio- nali analizează lecțiile în mod descriptiv, fără să aibă în vedere ansamblul activității celui ins- pectat, iar pregătirea elevilor este apreciată prin afirmații ge- nerale, neaprofundate. Sumar este controlată și activitatea di- rectorilor. Controlul privește de- seori numai modul cum aceștia își păstrează documentele și nu- mărul de asistențe efectuate. Inspectorii regionali și raionali nu au reușit să ajute întotdeauna cadrele didactice de specialitatea de care răspund, iar unii din ei nu cunosc bine situația predării a- cestei specialități. De asemenea, este deficitară cunoașterea mun- cii corpului didactic, a posibilită- ților și rezultatelor obținute de că- tre învățători^ și profesori. La rîndul ei, secția de învăță- mînt a regiunii — care are multe realizări în muncă — nu a reușit să ajute sistematic, unitar și per- manent secțiile raionale și orășe- nești. Ea a controlat în prea mică măsură felul în care acestea și-au organizat și-și desfășoară munca, eficiența activității lor etc. în încheiere, brigada Ministe- rului a recomandat măsurile ne- cesare, care vor trebui să stea în atenția organelor de învățămînt în următoarele etape școlare. Pagină alcătuită de PETRE SILVICĂ, inspector general în Ministerul învățămîntului șl O. BUZESCU. De vorbă cu oameni ai școlii despre RECREAȚII Recrw». gizeM noaștră ■ întreprins un raid-anchetă prin ciietm școti. Tone Iui : recreațiile. Sau, mai concret, cum sint respectate acastra c.-n te desfășoară ele, ce măsuri m* școlii» pentru ca disciplina fi comportarea bună, tovă- rifea_»c4, să fie respectate șt m timpul jocului liber, inițiat după fantezia cornilor — cu alte cuvinte, pentru ca educa- {ia m na w lnfrer>>pă in acert fragment de timp al re- ceației Se respectă in totul timpul recreației? d:i;- ..C 'cîn C., Cn? Cu - — .< « ir • kcrr.ptu. r Onsl Ciurvw. i.; <;orc: Șcăh:- o :-an nr. 2 a.r. j ciot: < or; cari urmeazA Apex. rf«e«ux es«s necesară 8 pent;; >: .- -;i c sei. pentru pregătirii T^trr ;l_- lui didactic ea urmează a fi Mc sit la lecția u— ă:»sr-r. periere pregătirea aîevil« in ••■ederea a- ceitei lecții. Ș» si ne-. uitam nici pe profesori $1 ei au r.^. o dc o pauză Intre două terți! • i pentru otfiimă și pec.tra pre^i tire lai* da ee om «ttfjem ea timpul recreației aă !te respect-; integral, ca profe?;-; să s :■ cheie lecția îndată ce suAi Am stat de verii și n d-re: torul Școlii generale de S • ~r 5 dua Alexandria, loziz-^— loan Negrită. — Da — aes x-mf west- — ac om recreau, e sin; re^»? tate integra! ci la r^. in școaii Dar a fost nevoie să durem per. tru ista o adevărată csapinl căci multi profesor. st-răc-u ;.. tiir.njl de odihnă dir.x-» e.'.-. reclui >da-I la pare. m- Zăpada adaugă jocurilor o nouă fi mare bucurie nute. De ce ? Din motive felu- rite. Unii se antrenau în timpul orai in cine știa ce discuții lă- turalnice, sacrificînd un timp prețios pe eare îl recuperau apoi •ip=indu-i pe elevi de odihnă. Aitii. din cauza insuficientei pregătiri pentru predare, nu reușeau. cum se spune, să se „în- cadreze in timp". Neam dat sea- ma că situația aceasta are ur- măr defavorabile asupra randa- -muncii din școală și de aceea am luat toate măsurile ca ?—5 im-.urăm. S a discutat indi- vtdual :u jsrofi-sor:: eare ștîr- beau -etceațiile s a discutat și > ședirta eer.sc.-j; pedagogic. Ne a rer.ri T» ajutor v organiza- ția «-făcalâ prin ar. t-Ore pubic -1U- ia gazeta de p^r .-;e a eo’ec- ri-.Tlx dEdăC'-zi A”h". cînd hi- ■ ~ri2e « au Lzxfrep- ai. toți pro- fe>~. rs dau seasns că altfel w xi -euză cu o clasă de elevi h-ț fc. posfb. ‘.tea ri se rrcurjcraeze m timpxi retreații- oe «; iitld ea o clasă rare intre • oră s: ai ta atei a av-rt timp »-£ arat.-ea» oeȘe necesare pe panră îs Ump ce ina.nte copu. erau ctzar de ia izceputul orelor obt’f'.tf je iipsrfî de interes, ac— sint mai vioi, gata de lucru, eu Un lucru foarta important: supravegherea copiilor t>sc-U-t— cn c-re ■. . Ea a ve- gheat ca profesorii să nu fie su- praîncărcați și ca întregul co- lectiv didactic să fie antrenat in această acțiune, a consultat ora- rul spre a vedea cînd anume trebuie să primească această sarcină fiecare profesor în par- te. a discutat- cu ei cerîndu-te părerea asupra zilei cînd o pot îndeplini. Profesorii înșiși decla- ră acum că, prin felul cum s-a rezolvat această problemă în școala noastră, au mult de ciști- gat. Fără a fi deloc supraîncă»- cați, au totuși posibilitatea de a cunoaște mai bine pe elevi, pot auzi păreri ale lor în probleme care ies din cadrul strict al lec- țiilor. Elevii își aduc și ei contribuția Dar oate elevii înșiși nu pot primi și ei unele sarcini privind buna desfășurare a recreați ilar ? Adresînd această întrebare to«- varășei N. JUmară, directoarea Școlii generale de 8 ani din cor- muna Moșteni-Voevoda, raionul Alexandria, am primit un răs- puns pe de-a-ntregul afirmativ. — Sigur că pot — ne-a spus tovarășa Jumară. Numai că a- cest lucru trebuie organizat cu atenție, ca să nu-i lipsim nici pe ei de posibilitatea de a se re- crea. Bunăoară, astăzi răspunde efe supravegherea- recreațiilor pro- fesorul Stelian Marin. Ce face el in calitatea pe care o are ? Este atent, in primul rînd, să nu- se producă dezordine. Stă în mijld- cul elevilor și îi ajută pe unii — mai ales pe cei mai mici — în organizarea unor jocuri. Vedeți, în prima recreație s a desfășurat un foarte amuzant joc cu Buf- gărl de zăpadă. Dar ce sarcini au elevii de ser- viciu ? Au grijă ca tabla să fie curată, să fie cretă, duc mate- rialul didactic folosit și îl aduc pe cel necesar pentru ora urmă- toare. Ajută de asemenea profe- sorului în supravegherea mof- mcntului ieșirii din clasă, al in- trării. Incredințînd elevilor, pe rînd, astfel de sarcini, in afaeă de faptul că dăm profesorului un ajutor, contribuim și Ia edu- carea elevilor. Faeem să le crească încrederea în forțele proprii, în capacitatea lor, le stimulăm spi- ritul de inițiativă, de răspunde- re. curajul, hotărîrea. îi obiș- nuim ca ei înșiși să fie discipli- nați. corecți. punctuali, să aibă o atitudine cuviincioasă. O întîlnire cu scriitorii pentru copii Predînd limba romină elevilor din clasa a IV-a experimen- tală de la Școala medie „Fili- mon Sirbu" din Capitală, caut să găsesc forme și procedee cit mai variate, să organizez ac- tivități atractive, așa incit stu- diul limbii romîne să devină din ce în ce mai drag elevilor, să le formeze tuturor o exprimare co- rectă și frumoasă, să le dezvolte gustul pentru citirea operelor li- terare și posibilitățile de înțele- gere a celor citite. In acest scop acord interes nu numai orelor de lectură, ei șl organizării unor ac- tivități în afară de clasă. Ca ur- mare, majoritatea elevilor mei și-au alcătuit biblioteci personale fi au citit multe povestiri din li- teratura clasică pentru copii și din scriitorii actuali. Au început să aleagă cu grijă cărțile pe care le citesc și, în discuțiile pe care le avem, își manifestă preferin- țele pentru diverși scriitori sau diverse opere, fac aprecieri per- sonale și pun — la nivelul în- țelegerii Tor — întrebări in le- gătură cu procesul creației ar- tistice. In ultimul timp, m-ulți din e- levii mei din clasa a IV-a și-au e iprimat dorința de a cunoaște pe scriitorii preferați. Ca să le sa- tisfac curiozitatea și, mai ales, ca să le stimulez interesul pentru lectură, le-am propus să organi- zăm o întîlnire cu unii dintre scriitorii pentru copii. Discutind eu clasa, mi-am dat seama că majoritatea elenilor doresc să se intilneaseă cu scriitorii Ion Brad, ■Octav Pancu-Iași și Mircea Sin- timbreanu, ale căror lucrări le-au citit cu deosebită plăcere. Am fost de acord cu propunerea lor și i-an îndemnat să se pregă- tească serios pentru această îu- lilnire, citind cit mai multe din scrierile celor pe care urmau să-î invite tn școală, memorînd ver- suri, formulîndu-și întrebările care ti preocupă sau propunerile pe care doresc să le facă. Am ci- tit și în colectiv, ia orele de lec- turii. unele povestiri și versuri și, tn general, am precizat prin dis- cuții cu elevii principalele teme oglindite în acestea. Astfel în scurt timp elevii s-au familiari- zat cu lucrările scriitorilor pe care ne hotărîsem să-i invităm. Elevii fotoamatori De curînd, la Școala medie din Vatra Dornei s-a amenajat un laborator fotografic. O dată cu aceasta, cercul de fotoama- tori al școlii, care cuprinde numeroși elevi, a dobîndit con- diții din cele mai bune pentru a-și desfășura activitatea. Elevii fotoamatori din Vatra Dornei și-au propus în planul lor de muncă realizarea unor obiective foarte atrăgătoare: scoaterea în fiecare lună a unei gazete de perete foto, care să popularizeze cele mai frumoase acțiuni ale școlii, întocmirea Înainte de a fixa ziua întâlnirii și de a face invitația, am înștiin- țat conducerea școlii asupra ce- lor ce am plănuit, Aceasta a fost întru totul de acord cu noi și, socotind că ar fi mai interesant și mai instructiv dacă s-ar lărgi cadrul acțiunii prin participarea tuturor claselor IV—VII din școa- lă, a hotărtt să le includem și pe acestea. Măsura aceasta i-a bucurat pe elevi și a fost pen- tru ei un îndemn de a se pregăti și mai bine pentru întîlnirea cu scriitorii. Tovarășii Ion Brad, Octav Pan- cu-lași și Mircea Sîntimbreanu au răspuns cu multă bunăvoin- ță la invitația noastră și au ve- nit cu bucurie în mijlocul elevi- lor din clasele IV-VII, care îi aș- teptau cu emoție în sala de festi- vități a școlii. Cînd tovarășa di- rectoare i-a prezentat copiilor, în sală s-a lăsat o liniște deplină. Pînă și cei mai zburdalnici elevi au rămas nemișcați, dornici să cunoască pe cei care, cu scrierile lor, le înfrumusețează copilăria, dină aripi fanteziei și înnobilîndu- le sentimentele umane. Plini de atenție au ascultat auvintul oas- peților, care le-au vorbit despre scrisul lor, le-au citit, le-au po- vestit și le-au spus versuri. Au luat apoi cuvîntul copiii în- șiși, începtnd cu elevii mei din clasa a IV-a. Ei au mulțumit scriitorilor, arătîndu-le că le cu- nosc de mult lucrările și că aș- teptau eu nerăbdare să-i vadă. Lrn elev din clasa a V-a B a spus, adretindu-se poetului ton Brad.: „Noi, pionierii, sintem minări că ați scris tn poeziile dumneavoastră despre noi. Am ales din versurile d-voastră po- ezia „Cravata roșie", pe oare aș vrea să v-o recit". $i elevul a re- citat cu emoție și însuflețire ver- surile. Vorbind cu scriitorul Mircea Sîntimbreanu, elevii i-au poves- tit că au citit recent cartea lui „Extemporalul", oa și alte poves- tiri ale sale în care este înfăți- șată viața de toate zilele a școla- rilor. „In paginile cărților dvs. — a spus unul din elevi — găsim multe exemple demne de urmat, iar faptele negative pe care le zu- unui album cu aspecte din ac- vitatea jnstruetiv-educativă, pre- gătirea unei expoziții cu fo- tografii de formatul tablourilor, cu care apoi se vor orna cori- doarele și sălile de clasă etc. Pornind cu inimă la lucru, ti- nerii fotoamatori au început să dea viață obiectivelor din plan. Astfel, gazeta foto se află la al doilea număr, pentru albumul școlar s-au strîns peste 100 de fotografii, iar primele tablouri pentru expoziție urmează să treacă la retuș. Membrii celor trei secții ale cercului — de fo- grăviți ne arată de ce lucruri tre- buie să ne ferim". Mulți copii l-au rugat pe tov. Sîntimbreanu să le spună de unde cunoaște atît de bine gîndurile și faptele lor, incit le înfățișează cu atâta exac- titate în schițele și povestirile sale. Aflind că scriitorul este și profesor elevii au dobîndit răs- punsul la întrebarea pusă. Apoi ei au făcut scriitorului o serie de propuneri. Intre altele, un elev din clasa o IV-a l-a rugat să scrie scenete pe care copiii să le joace la serbările și șezătorile lor. Tovarășului Octav Pancu-Iași o elevă i-a mărturisit, cu obrajii îmbujorați de emoție : „Am citit aproape toate povestirile scrise de dvs. și multe din ele, făcîndu- mă să rîd în hohote, m-au învă- țat în același timp cum să mă port în viață. In chip deosebit mi-a plăcut «Albă ca zăpada și- cei șapte ani de acasă». Vă mul- țumesc pentru tot ce-am învățat din scrisul dvs". Elevii din clasa a VII-a i-au întrebat pe scriitori la ce vîrstă au început să scrie, cum reușesc să cunoască viața și dorințele co- piilor, s-au informat asupra pla- nurilor lor de creație și au pus în discuție, totodată, unele pro- bleme mai generale privind, de exemplu, datoria scriitorului, scopul pe care trebuie să-l ur- mărească acesta în operele sale etc. Oaspeții au răspuns cu plăcere și pe înțelesul copiilor la toate întrebările care li s-au pus, au arătat ee cărți noi plănuiesc să scrie pentru copii și și-au expri- mat dorința de a mai vizita școa- la noastră. întîlnirea va rămine neștearsă în amintirea eterilor. Toți au în- vățat multe din această întîlnire, care a fost o lecție bogată și in- structivă. Contactul direct cu scriitorii a făcut să crească inte- resul copiilor pentru lectură și a contribuit la o mai bună înțele- gere a celor citite. RODICA SEPEȚEANU învățătoare Școala medie nr. 32 ‘București „Sub îndrumarea profesoa- rei, totul devine limpede". Fotografie realizată de fo- toa maiorii de la Școala me- die din Vatra Dornei. toreporteri, de laboranți și de albume-expoziții — așteaptă eu bucurie și nerăbdare zilele cînd sînt programați la lucru, activi- tatea din cerc fiind deosebit de atractivă pentru ei, R. DUMITRU Vatra Dornei La o oră de dictare tn clasa I a Școlii de 8 ani nr. 122 din Capitali Un om foarte ocupat In cancelarie, profesorul Dor- nescu își face apariția trăgin- du-și sufletul, eu cibeva secunde înainte de a suna de intrare. A- proape mașinal își a ga fă haina în cui și, fără a-și mai controla ținuta, fuge în clasă. Cînd clo- poțelul anunță sfîrșitul orelor de curs, la fel: iese imediat din cla- să și nu zăbovește pe nicăieri. Dacă vreun elev îl oprește pe culoar să-l întrebe ceva, îl ex- pediază repede, căci n-are timp: se grăbește să-și ia haina și ser- vieta și s-o zbughească pe ușa cancelariei, ca întotdeauna. — Sînt grozav de ocupat — se plînge în fugă, în dreapta și în stingă. Și așa este. Acum, de exemplu, se grăbește acasă, căci îl așteap- tă 3 elevi pe care, dacă nu-i me- ditează, precis că-i va lăsa cori- jenți severul său prieten de la Școala generală de 8 ani nr. 14. După ce va termina ora cu ei, va fugi în strada Eminescu, la do- miciliul unui elev din clasa a XI-a, căruia îi dă de asemenea lecții particulare. Deunăzi, la ședința consiliului pedagogic, a ajuns spre sfirșite. — Vă rog să mă scuzați, am avut ore la Școala nr. 3. — N-ai terminat cu ele 1 — se interesează parcă puțin enervat, tovarășul director. Daci-mi aduc bine aminte, era vorba doar de o suplinire de 3 săptămîni. — Suplinirea aceea era la Școala nr. 2. Cu ea am terminat de vreo zece sile. Dar de o săp- tămînă am alta, la Școala nr. 3 ; profesorul de matematică de a- colo a intrat in concediu medi- cal... Trebuia suplinit de cineva... Se alcătuiește orarul pe tri- mestrul II. — Tovarășe Dornescu, spu- ne-mi în ce zile și la ce ore îți pui meditafiile. Văd că ești tre- cut cu clasele a Vl-a, a VII-a și a VllI-a. Ai aici multi elevi cy note slabe. Profesorul Dorneseu scoate din buzunar un carnet pe care îl deschide, fără chef, la o pagină anume. Aici sînt iwtate toate o- bligațiile lui permanente, pe zile și pe ore: lecții în școala lui dp bază, supliniri la alte școli, ms- ditații particulare... Foaia este împînzită cu notații, semn ou profesorul stă cam prost cu timpul. Se uită fi iar se uită în carnet, cercetează fila încărcată cu sarcini aducătoare de venituri și spune: — Nu, nu pot mai mult de o oră pe săptămînă, prin rotație pentru toate aceste clase. Atunci notează: sîmbătă de la orele 14 la 15, prof. Dornescu, meditații le matematleie. — Te-am chemat, tovarășe Dornescu să discutăm lecțiile dumitale la care am asistat as- tăti. Ia loc. Și directorul începe apreciind buna pregătii e de specialitate a profesorului, experiența lui în- delungată la catedră, care îi dau posibilitatea să folosească cu ușurință în predare variate me- tode și procedee. — Totuși, îi spune directorul, toate lecțiile pe care le-ai ținut astăzi au avut numeroase scă- pări. _____ și — Da, da. Uite, la calculul referitor la venitul gospodăriei colective elevul de la tablă a greșit împărțirea. De fapt, de aceea s-a și obținut rezultatul a- cela care i-a pus în încurcătură pe școlari atunci cînd a fost vorba să se folosească de el în celelalte operații matematice. Cel puțin școlarii mai Slabi la carte, sau de prin ultimele bănci s-au împotmolit de-a bin'elea. Dar dv. n-ați observat greșeala elevului și uite ce dificultăți ați avut pe urmă... — De fapt chiar dacă o sesizam nu mai era timp să revenim — încercă profesorul o scuză. — Să trecem la alte lecții. Observațiile curg cu nemiluita. — Asemenea scăpări la un profesor atît de bine pregătit ca dumneata ?! Desigur nu-i nevoie să-ți demonstrez că ele îi încur- că pe elevi, îi nedumeresc, îi trag înapoi. Și asta are o atît de mare importanță pentru dezvol- tarea dragostei față de obiectul pe care îl predai! Cum explici atitea scăpări, neglijențe sau nu știu cum să le numesc ? — Sînt tn general foarte obo- sit, tovarășe director — se plînge cu aer de martir profesorul Dor- nescu. Și oboseala, știți dv, se răzbună. Profesorul era, în adevăr, foar- te obosit. Lecțiile prea multe pe oaie lem avut de pregătit și de ■susținut în ziua aceea, tfuga