Proletari din toate țările, unițl-văl EDITATĂ DE MINISTERUL ÎNVĂIĂMlNTULUI Șl COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN INVÂȚÂMÎNT Șl CULTURĂ Anul XV nr. 736 8 pagini 25 bani vineri 3 ianuarie 1964 IMAGINI In trimestrul II DIN VACANȚA prelungi și masive de munți, dor ii elevii școlii medii le propunem spre realizare în cursul din multele proiecte pe car trimestrului II în interesul instruirii și educării elevilor. ■plendida împărăție BUZESCU seara. gomote vagi ce fac parcă li profundă. Este poate o cren Petru Groza tgiiați de vigurilor. Elevi din Capitală in vuită la Muzeul de Artă al H.P.R. care au ascultat fermeca seară de muzică. In sală se așterne li- •a. ->i dintr-odată, din. cutia magneto- ilui irup notele falnice ale „Concertu- mpc-al" de Beethoven. Zeci de tineri ascultă vrăjiți. Școala, au rămas undeva, dc- ■lesc pe drumeagul le in spinare. După •unji rumin in urmă, o potecă, prin umbra București, păstrează în amintire zeci ► astfel de imagini. Dintre ele, cele mai vgt sînt poate cele care amintesc de ialți. minări și nemișcati — cavaleri drilor în veșminte verii, întunecate — ' uiesc o lume plină de taine, de unde • Consfătuirea raională a cadrelor didactice, care a avut loc înainte de începutul anului școlar, a arătat că școlile din raionul nostru trebuie să se ocupe cu mai multă străduință și mai sistematic de realizarea edu- cației comuniste a elevilor. In cursul trimestrului I s-au obținut o serie de succese pe această linie. Fără a ne mulțumi însă cu cele obținute, în trimestrul II ne vom spori preocupările pentru felul în care se realizează această latură a procesului de învățămînt. Intrueît lecția are ponderea cea mai marc și în ceea ce privește edu- carea comunistă a copiilor, în munca de controlași îndrumare a școlilor vom da o deosebită atenție, valorificării resurselor educative ale lecției. Firește, nu ne vom limita la îndrumarea izolată a fiecărei școli în parte, ci vom căuta să folosim experiența bună în interesul tuturor școlilor din raion. De aceea ne-am propus să redactăm o scrie de scrisori metodice cu privire la cele mai bune procedee folosite pentru întărirea conținu- tului educativ al predării. Totodată, vom îndruma cercurile pedagogice să dezbată și să popularizeze amplu experiența înaintată în ceea ce pri- vește creșterea valorii educative a lecțiilor. mii de copii, munților. fengi de brad pe care gerul a însăilat asfirșite broderii de filigran strălucitor, *ut î» păienjeniș de apă înghețată. Um- re a'unecind vertiginos pe pante albe, ri- Q-ind în zbor, din cozile schiurilor, colb zăpadă. '•ireale dintre copiii care și-au petrecut u ,5 parte din zilele vacanței la Pre- > :. în clădirea cu aspect de castel din . -,e transformat ad-hoc în tabără pen- ir, ce poate fi mai fermecător, le poezie! In dimineața din care mbrele albastre ale zorilor, co- .eon v Ițea și VASILE RADU șeful secției de im ătamint u raionului Orășlie ION MOACA șeiui sci tici de învălămiid a raionului Tr. Severin te. Toți cei cc ascultă nu mai simt de muzica viguroasă caldă, patetică. Ș înghețat, cu o vreme, vi- Drumul con- pădurti. Bra- • Ilotăriți ca în cel de al doilea trimestru să obținem în școlile din raion o continuă îmbunătățire a procesului instructiv-educativ, ne pro- punem să controlăm și să îndrumăm mai intens munca pe care o desfă- șoară cadrele didactice. Urmărim îndeosebi ridicarea pregătirii elevilor la limba romînă și Ia matematică. In acest scop vom da elevilor din toate școlile lucrări de control cu subiecte unice, stabilite de noi, pentru a cunoaște comparativ nivelul real de cunoștințe al elevilor din fiecare unitate. Concluziile des- prinse din studierea acestor lucrări ne vor ajuta să vedem cc școli și ce profesori trebuie sprijiniți cu deosebire, ce măsuri se impun pc raion. Ținînd seama de faptul că activitatea comisiilor metodice poate aduce o contribuție de seamă în propagarea experienței înaintate, în sprijinirea concretă a profesorilor și învățătorilor în rezolvarea celor mai variate probleme ale muncii lor la catedră, vom îndruma aceste comisii să se ocupe mai mult de conținutul predării, de aspectele ci practice din școală, determinîndu-le să ajute mai substanțial decît pînă acum la îmbunătă- țirea procesului instructiv-educativ. Iată doar cîteva din preocupările noastre din această etapă, spicuite ță care s-a rupt, sau poate un tufiș a- 5 ta in treacăt, de toana unei mingiieri de tt. Iar sus, departe, se văd creste cre- late, încoronate sub cerul albastru și ;r cu zăpada aurită de soarele abia răsă- , Drumul șerpuiește înclinat prin poie- . peste podețe și pe lingă izvoare, 9 reme merg cu toții tăcuți, ascultînd . pitea pădurii. E chiar de mirare atîta 5 ::ște. Nici o teamă: se va sparge curînd. ț mal știu cine a aruncat prima glumă. 1«te una din cele două Liliane ale clase' kJSXI-a, sau poate colega lor Felicia lo- RSțu, sau Mircea Pop. Nu-mi mai amin- =■ Știu doar că atîta a fost de-ajuns ca muI să cuprindă repede toată coloana, ca •fascadă învolburată și spumoasă de ve- P Sie... Și mai știu că, după aceea, veselia . zimnit și la cabana, unde risetele buf- fu mai pe înfundate — vezi mai era pe p și lume străină — în jurul ceștilor de îi fierbinte. >i cită veselie a domnit la schi și la să- tș, cu ce rîsete au fost întimpinați cei re au alcătuit, in primele zile de tabără, .moțiune de protest" pe lingă „Majesta- ; sa natura" pentru că nu îngăduise încă ^ezii să se aștearnă cu nădejde la Pre- tl! In pofida acestei dificultăți, Eugen id și Sanda Toma, ca și Romulus Pe- «icu sau Claudia Florescu. au înregistrat e de coborîri vijelioase insofite de tra- ^■nalele răsturnări și bușituri in zăpadă, Ipanta de la Clăbucet-Sosire. Au fost șiciente apoi cîteva zile de ninsoare pen- ca pasionații sporturilor cu tălpigi să 'tsească bucuria alunecărilor amețitoa- W pirtie, Intre două coborîri, însoțite •gălăgioasa „galerie" a colegilor, se gă- l și un scurt răgaz pentru înverșunate ălii cu proiectile de zăpadă. de dragă le va rămîne elevilor serilor petrecute la clubul ța- țele melodii populare rominești, sau Ibjnete italiene pline de voioșie... și pentru că în tabără au fost și e- mai mari, nu trebuie să trecem cu ve- b.z nici serile de dans: pașii plini de kiune, ritmul nu întotdeauna coordo- cu muzica, valsurile mai amuzante de- K«»^urUe, fetele mai bune dansatoa- BiHt bz'eții... Dar vine ora zece și o I eu ea profesorii, care in această pro- blemă au unele păreri întrucîtva diferi- te de ale elevilor, hotărăsc că e timpul ca dansul să se întrerupă pentru odihnă. Ușor, ezitind parcă printre crengile de brad, un fulg alunecă singur în liniștea pădurii. Un altul răsare alături și se agață de o frunză. încet, încet, numărul lor se înmulțește într-o învolburare albă și len- tă, iar peisajul tăcut și înnegurat se lu- minează de-o culoare nouă. Ninge — și farmecul fulgilor aduce un adaus de poe- zie jocului pe cît de plăcut pe atit de in- structiv, botezat „concurs de orientare turistică". Grupuri de copii organizate minuțios, după reguli dinainte stabilite, coboară văioage, cercetează atent trun- chiuri de copaci, se conduc după semne tainice numai de ei știute, privesc pe sub pietroaie și crengi, căutind nerăbdători și pasionați plicuri care conțin mesaje și întrebări. Uneori nu auzi decît exclama- ții pline de ciudă. Dar alte ori truda sfîr- șește printr-o larmă de bucurie victo- rioasă : Am găsit, am găsit!! Plicul e desfăcut cu înfrigurare. Ur- mează un nou moment de liniște și deli- berare. Răspunsul la întrebarea formulată pe bilețelul din plic solicită cunoștințe deosebite și cei mai buni la joacă trebuie să fie cu acest prilej și cei mai buni la învățătură. Seri calde, pline de farmec, petrecute în sala clubului, excursii pe sub umbre de cetini, bulgări pufoși și imenși de nea bătuciți în palmele înmănușate, imense întinderi de zăpadă pură și strălucitoare, chipuri îmbujorate de copii care strigă, rîd, aleargă, se joacă sau contemplă fee rice peisaje mpntane, îmbogățindu-și su- fletul cu minuni de frumusețe. Sînt ima- gini ale acestei minunate vacanțe de iarnă pe care copiii de la școala „Dr. Petru Gro- za" au petrecut-o, asemenea altor mii și PRIN EXPOZIȚII Primii pași LA CERCUL DE CERAMICĂ Am vizitat de curînd expoziția -cercului de fetoamatori de pe lingă Sindicatul lucrătorilor din învățămînt din orașul Arad. Cele •peste 50 de fotografii expuse aici se bucură de multă apreciere din partea numeroșilor vizitatori — în majoritate cadre didactice, în- semnările notate de aceștia în caietul de impresii al expoziției atestă că cercul profesorilor fo- toamatori din Arad, înființat de curînd. a pornit pe un drum bun. Cercul grupează în jurul său 25 de membri, cadre didactice care îndrăgesc fotografia și care își dezvoltă in orele libere apti- tudinile urmînd cursuri de ini- țiere. purtînd discuții pe teme de specialitate sau lucrînd în la- boratorul foto bine utilat, pus la dispoziția cercului de către comi- tetul sindicatului. Lucrările exe- cutate în acest laborator sînt dis- eutate de toți membrii cercului, care fac observații critice în ce privește conținutul lor tematic, modalitățile de expresie, unghiul de luare a imaginii, lumina etc.. ceea ce îi ajută pe fotoamatori să realizeze fotografii de adevă- rată valoare artistică. Rezultatele muncii desfășurate pînă în prezent s-au soldat cu numeroase fotografii, dintre care cele mai bune au fost selecțio- nate pentru expoziție. Ele arată, înainte de toate, interesul fotoa- matorilor din rîndurile cadrelor didactice de a surprinde imagini ale vieții noastre noi. ca și mi- nunatele peisaje din natura pa- triei noastre. Se remarcă în mod deosebit fotografiile ce prezintă paralel aspecte din trecut și de Creațiile profesorilor de desen Recent, la Clubul sindicatelor din învățămînt s-a deschis expo- ziția de artă plastică a profeso- rilor de desen din orașul Sibiu, care la rindul lor au găzduit la Sibiu și în împrejurimi, în cursul verii trecute, o tabără de creație a cenaclului de artă plastică ,.Ion Andreescu" al profesorilor de desen din București. La invitația de a-și expune lu- crările în Capitală au răspuns cu entuziasm profesori ca Maria Sion Udrea. Maria Groppa. Zay Horst, Rodica și Ion Chișu. Cele mai multe din lucrările prezen- tate de aceștia reflectă în primul rind o orientare tematică pozi- tivă, în cadrul căreia probleme- le privind construcția socialistă în patria noastră și-au căpătat locul cuvenit. Temele abordate de Maria Groppa, de pildă, cuprind o sferă largă și foarte variată. Intîlnim în tablourile sale imagini pito- rești din peisajul orașului Sibiu, holde bogate unduind sub adie- rea vîntului, mănoase întinderi de grîne aparținînd gospodării- lor colective, oameni ai muncii veniți la odihnă pe țărmul înso- rit al mării, copii la muncă pa triotică, muncitori agricoli la strînsul recoltei, țărănci la ghi- lit pe malul rîului, unele cons- trucții sibiene noi. Remarcabile atît prin conținutul de idei cît și prin realizarea lor plastică ni s-au părut, dintre lucrările ex- puse de Maria Groppa, „La muncă patriotică", „Spre Șe- limbăr" și „Sibiu nou și vechi" ca și „Portretul", unic de alt- fel în expoziție. Printre lu- crările Măriei Groppa predo- mină peisajul, în care se pare că această profesoară găsește tă- rimul cel mai potrivit pentru ex- teriorizarea ideilor și simțămin- telor sale. în general ea reușește mai ales în peisaj să creeze o anumită atmosferă de poezie de- licată prin puritate și prospeți- me. Imagini din orașul Sibiu ■oglindite în tablouri ca „Sibiu vechi", „Sibiu vechi și nou" ca și „Vedere din Sibiu" surprind prin coloritul lor original. în care lu- mina este inteligent îmbina- azi. De fapt, în tematica expo- ziției, aceste lucrări ocupă spa- țiul cel mai mare. Alături de ele sînt grupate fotografii prezentînd momente din viața copiilor, por- trete. peisaje etc. Menționăm printre fotografiile expuse pe acelea ale profesoru- lui Kapostyank losif — ..Schimb de experiență" și „Bancă în ză- padă". ale profesorului Viorel Lovințiu — „Pădure" și „Vrăbii pe crengi", ale profesorului S. Moraru — „Dimineața pe Mureș" și „Pe mal". Aprecieri pozitive merită și alți profesori fotoama- tori care au realizat fotografii bune atît ca tematică cît și din punct de vedere tehnic în ceea ce privește fotografiile color prezentate în expoziție tre- buie să apreciem preocuparea fotoamatorilor pentru acest gen de fotografii, deși ele nu s-au ri- dicat încă la valoarea cerută, datorită faptului că presupun o tehnică mai complicată de reali- zare. In expoziție figurează și un montaj cu tema „Din excursiile noastre" care înfățișează aspecte din activitatea extrașcolară a elevilor Scolii medii nr. 3, ca și un album cu imagini din tabe- rele de pionieri și școlari, avînd un interesant caracter informativ, documentar. Vizitatorii expoziției regretă însă că aceasta nu cu- prinde un aspect care ar fi tre- buit să se afle pe primul plan al preocupării fotografilor amatori din școală — acela al activității pedagogice. al muncii cadrelor didactice. Din păcate, lipsesc a- tă cu tonalități de violet și ver- de. Peisajele citadine denotă în general o deosebită sensibilitate pentru pitoresc, o predilecție pentru redarea atmosferei trecu- tului. Dintre peisaje trebuie să ne oprim mai ales la „Spre Șe- limbăr”, care prezintă un peisaj montan interesant atît in ce pri- vește -perspectiva cît și coloritul. Din păcate, nu mai găsim în aceeași măsură virtuțile artisti- ce amintite atunci cînd e vorba de unele subiecte menite să zu- grăvească transformările pe care le-au adus construcțiile noi în peisajul citadin. Cele două ten- tative de această natură apar palide, destul de departe de a reda valoarea reală a subiectului și, mai ales, neemoționante. I-am mai reproșa profesoarei Maria Groppa o anumită ten- dință spre schematism, spre ex- pedierea superficială a unor su- biecte cum ar fi „Brigada artis- tică" sau „Strînsul recoltei". Demnă de remarcat în ceea ce privește lucrările profesoarei Maria Sion Udrea este preocu- parea de a reda aspecte ale vieții noastre noi de muncă și de cons- trucție. Reținem drept exemplu, dintre lucrările Măriei Sion. „Peisaj industrial", un peisaj cu construcții, tabloul „Sibiul vechi și nou", un tablou reprezenlînd imagini de muncă de la uzinele „Independența" și cel intitulat „Clubul uzinelor Independența", precum și tabloul „în preajma examenelor" Merită a fi luate în seamă, din punct de vedere al realizării artistice, și cîteva peisaje. Rețin atenția îndeosebi cele două peisaje de iarnă. Prin- tr-o reușită combinație de to- nalități în alb și cenușiu, „Toam- nă în Săbărani" realizează o at- mosferă de poezie nostalgică, pe care o regăsim și în „Vedere din Sibiu" și „Strada Negoi". După cum se vede sfera de inspirație a profesoarelor Maria Groppa și Maria Sion Udrea este întrucîtva aceeași Am putea spune de altfel că și lucrările lor au în general multe trăsături asemănătoare, determinate pro- babil tocmai de subiectele pe semenea imagini, ca și imagini variate din bogata activitate ex- trașcolară — artistică, culturală etc., deși acestea ar fi putut con- stitui un bogat izvor de inspira- ție. Membrii cercului sînt hotărîți să suplinească în viitor aceste lipsuri, să îmbogățească tematica fotografiilor ce le vor realiza. La aceasta va ajuta și înființarea unei secții menite să se ocupe de studierea tematicii fotografiilor, în același timp, organizarea sis- tematică a unor deplasări pentru documentare ca și dezbaterea problemelor privind tematica, fo- tocompoziția, cadrajul etc., pre- văzute în planul de activitate al cercului, vor face ca membrii a- cestuia să obțină rezultate tot mai bune în activitatea lor. Inițiativa de a se confecționa panouri în școli, unde membrii cercului își vor expune fotogra- fiile — în primul rînd cele care ilustrează activitatea școlară — va face mai binecunoscută acti- vitatea profesorilor fotoamatori din Arad și va aduce în cerc noi și noi membri. Primii pași făcuți de profesorii fotoamatori din Arad, avînd drept rezultat expoziția deschisă în cadrul celei dintîi etape a con- cursului cercurilor de fotoama- tori ale sindicatelor, s-au dovedit a fi pași fermi, siguri. Prin stră- dania continuă a membrilor cer- cului activitatea viitoare va pu- tea duce, neîndoielnic, la noi succese. GH. TAMAȘ care și le-au ales. în vreme ce însă la profesoara Maria Groppa recunoaștem un mai pronunțat caracter modern, o tonalitate mai luminoasă și mai vioaie, pic- tura Măriei Sion are numeroase elemente clasice, cu tonuri mai sobre, mai profunde, mai vigu- roase. în expoziția profesorilor de desen de la Sibiu întîlnim și pre- zența cîtorva tineri profesori care, deși se recomandă doar cu cîteva tablouri, par a fi înzes- trați cu talent real, cu viguroa- se resurse și autentice perspec- tive de dezvoltare. Astfel, Zay Horst se arată prin „Muncitorii forestieri" un fin cunoscător al problemelor de mișcare și com- poziție. Și peisajele sale care surprind imagini de pe Valea Lotrului sau de la întreprinde- rea forestieră din Brezoi se în- scriu pe aceeași linie a unor rea- lizări promițătoare. Observații asemănătoare pri- lejuiesc și peisajele lui Ion Chi- șu, care se disting printr-o vi- ziune modernă ce nu depășește însă limitele redării realiste a ideilor și subiectelor. Ele reco- mandă o personalitate originală, înzestrată cu sensibilitate pentru înțelegerea nuanțată a frumuse- ților naturii și un talent cu rea- le perspective. Cele două litografii ale profe- soarei Rodica Chișu dezvăluie de asemenea un talent original. .Chipul de țărancă" are multă expresivitate șț vădește o pro- fundă înțelegere a psihologiei umane, după cum grupul munci- torilor dezvăluie o înțelegere modernă a problemelor de com- poziție și de punere în pagină. Ca o caracteristică generală pentru toți participanții la a- ceastă expoziție trebuie să re- marcăm faptul pozitiv că fiecare din ei manifestă, alături de în- clinația de a aborda teme inspi- rate din realitățile zilelor noas- tre, și dorința de a trata aceste teme într-o manieră cît mai so- bră și mai convingătoare. V. OCTAVIAN Virlul subțire al pensulei se plimbă lent pe lutul poros descriind curbe, linii drepte, cercuri, spirale. Ochii urmă- resc alenți studiind, compa- rlnd, măsurînd fiecare desen. Mîna se mișcă ușor, fără stîn- găcie. Arar, cînd șovăie, cînd se află în impas, asupra ei se apleacă, pentru a o călăuzi, o altă mină mai mare, mai si- gură. O ajută să descopere noi soluții, să meargă mai de- parte. încetul cu încetul, curbele, spiralele, liniile încep să se închege —■ și iată că pe lutul arămiu apare chipul zîmbitor al unei tinere țărănci înveș- mîntate într-un frumos cos- tum muscelean. Apoi, după un răstimp, se ivește alături un alt chip, apoi încă unul și încă unul. La fel de vii, la fel de expresive. Toate șl-au prins mîinile într-o. horă pe care parcă o vezi aievea. Cî- teva retușuri încă și vasul este gata. Valeriu se ridică de pe sca- un, se depărtează de masă șl privește serios, preocupat, ceea ce a ieșit din miinite lui. Apoi, la cuvintele de la- udă ale profesoarei, zîmbeșle bucuros, fericit : desenul a reușii bine, va merge cu va- sul la fabrică să-l ardă și să-l smăl/uiască. A și vorbii cu tovarășul Tudor, meșterul pe care l-a cunoscut în timpul practicii. Trebuie să aibă gri- jă ca vasul să iasă bine pînă la capăt. Valeriu Al dea este elev la Școala medie nr. 12 din Bucu- rești și unul dintre cei mai vechi membri ai cercului de ceramică ce activează in a- ceastă școală. Vasul pe care l-a terminat acum e una din cele mai frumoase lucrări xecutate aici de el. Cercul de ceramică de e- ta Școala nr. 12 a luat ființă în- că în 1958. De pe atunci el a slîrnit mult interes în rîndu- rile elevilor. Dar nu oricine poale deveni membru al a- ceslui cerc. In primul rînd, pentru a te număra printre ceramiști trebuie să fii elev fruntaș, să fii disciplinat și să ai o comportare frumoasă. Așa că toți elevii care au do- rit să fie membri ai cercului Adunarea generală și sesiunea științifică a Societății de științe istorice și filologice în ziua de 5 ianuarie 1964 se va desfășura în Capitală adunarea ge- nerală a Societății de științe isto- rice și filologice din R.P.R., care va fi urmată, în zilele de 6 și 7 ianuarie, de cea de a patra sesiune științifică a societății. în cadrul sesiunii, în ședința plenară și în secțiile de filologie, istorie și studii orientale, vor pre- zenta comunicări acad. P. Constan- tinescu-Iași, președintele societății, academicienii Al. Graur, D. Panai- tescu-Perpessicius, Tudor Vianu. prof. univ. Vasile Maciu, Mihail Guboglu, Alexandru Bălăci, George Munteanu, Eugen Simion, Mircea Brătucu, precum și cadre didactice din învățămîntul de cultură ge- nerală din București, Cluj, Timi- șoara, Bacău, Galați ele. de ceramică — și aceștia au iost mulfi — s-au să-fi îmbunătățească situația la plină. Andrei oară, deși străduit mereu învățătură și disci- DiOgeUbu, este un de tal. cu multă fantezie, iost primit o vreme r b-;nu- '■ten- nu a bru al cercului. „Pînă na străduiești să iei note la toate obiectele, pînă înlături orice abatere de disciplină, nu poli activa te me nu la in cerc' — îi spunea protest ut de desen, tov. Alexand-c Câ- linescu, care conduce și în- drumă cercul de ceramică. Andrei a avut de ales. Fireș- te. a ales calea cea bună. A- cum este elev iruntaș și unul din cei mai activi membri ai cercului. Sub îndrumarea profesoarei Alexandra Călinescu, cercul de ceramică desfășoară o ac- tivitate bogată, menită să i contribuie nu numai la educa- rea estetică a elevilor, ci șl Ia stimularea capacității lor creatoare. înainte de a dese- na pe obiectele de lut. de caolin sau de smalț, membrii cercului se documentează și din punct de vedere teoretic: studiază diferite reviste, vizi- tează muzee de artă popular^, organizează excursii în dife- rite regiuni ale țării pentru ■ cunoaște arta populară. Apoi, lucrînd vasele, participind in fabrică la arderea lor, intră în contact mai strins cu mun- citorii. Toate acestea au tăcut ca activitatea în cadrul cercului de ceramică să contribuie și la educarea patriotică a ele- vilor, la dezvoltarea dragos- tei lor pentru arta poporuh:^^ nostru, pentru munca diriez productivă. Roadele cercului sînt acum bogate și frumoase. In cursul celor cinci ani de existentă membrii lui au lucrat nume- roase iariurii, urcioare, vaze etc, a căror faimă s-a răspin- dit nu numai în Capitală (un- de numeroase expoziții șco- lare au cuprins piese lucrate de ceramișlii de la Școala nr. 12) ci și peste hotare, datori- tă faptului că au fost prezen- tate la o expoziție ce a avut loc la Geneva. M. ROBEA Se vor prezenta comunicări des- pre „Rolul maselor populare in făurirea și desăvirșirea statului romin", „între filologie și lingvis- tică", „Rectificări și conlrarectifi- cări la edițiile poeziilor lui M. Eminescu', „Filologie și estetică', „Tradițiile realismului socialist in literatura romînă". „Cibernetica si literatura", „Preocupări metodolo- gice în legătură cu studierea lui M. Eminescu", „Organizarea miș- cării revoluționare îominești în ajunul revoluției de ia 1848" portanța izvoarelor orientale tru istoria României și a altor din sud-estui Europei' De Im- pen- stale menea, vor avea loc discuții p* marginea comunicărilor prezen- ta le. OPINII ".v. *3. . . ’ OPINII în legătură eu ...ordinea predării temelor la geometrie analitica \m citit cu mult interes seria jriier grupe- iw Mrxtcak rare au reușit ast- M să remite eu competență șl sarcinile ce le-au rerrcjl O deosebită atenție au acarAt in serial grupele sin* Aira> rfcsăjert: ți generalizării «wp» rwmȘra poz^uve, ca și spriji- Mn a&ric didactice tinere. Dm*i ——re s-a constatat o im- calriativâ a procesu- Mx ri- -“Tătămint S-a ridicat IBM» ^..1 «JLiiicr promovați și a ai—țiul elevilor care au «ta; ia ~?ri~zrsul de admitere :^>a a VHl-a la examenele A ■iifcjAe M la cele de admi-. *■< î.- ^ •ipurile de caiete ce Mbet btobbhmvIsU elevilor. pe > -- ts H.ru lecțiile tunai* dense “times- t;>ne ia ârtroie 4» școli și in întAțântinluJ piljv»Uac Sc preessfcca naadui ewm trebuie fptosile BIBLIOGRAFIE t «au puiule în Editura didac- tici peAitouic» AL. HOȘCA. V. MARC: ddevtologic. '<3 HL IV p. — 4.50 lei. 1. POPESCU : Lectura rltAiIvr — con- statări, opinii, sugestii, 130 p. — 3,30 Ici. N. ȘANTA : Animale în slujba științei, 168 •). - 4.60 k». Adunarea generală a dezbătut pe larg și modul în care comite- tul sindicatului a mobilizat ca- drele didactice la îndeplinirea sarcinilor obștești. S-a arătat. în darea de seamă și în discuții, că numeroși învățători și profesori au participat activ la acțiunile de înfrumusețare a orașului și la alte acțiuni patriotice, au fă- cut parte din brigăzile științifice care s-au deplasat la sate, au activat în cadrul diferitelor for- me ale muncii culturale, cum sînt cercurile de citit, cele lite- rare și artistice. Hotărîrea adoptată de aduna- rea generală a stabilit sarcinile ce revin comitetului nou ales al sindicatului pentru îmbunătăți- rea continuă a întregii activități sindicale în toate școlile orașului Rădăuți. PANTEL1MON SOCACIV profesor Dezbateri rodnice Recent, la sindicatul lucrători- lor din învățămînt și cultură din Urtscer.i a avut Joc aderarea ge- ~raLă pentru darea de seamă și alegeri. Atît darea de seamă cit și dis- cuțiile au analizat, sub semnul exigenței și al criticii constructi- ve. activitatea desfășurată de co- mitetul sindicatului. în cadrul dezbaterilor s-au subliniat aspec- tele pozitive ale muncii acestuia, scotîndu-se în evidență contri- buția organelor sindicale la îm- bunătățirea procesului de învă- țămînt. Așa cum s-a arătat în a- d una rea generală. în perioada care a trecut de la alegerea sa. comitetul sindicatului a obținut, sub conducerea organizației de partid, o seamă de succese. Spri- jinul său s-a făcut simțit în îm- bunătățirea procesului instruc- tiv-educativ. în îmbogățirea ex- perienței pedagogice a cadrelor didactice și în crearea unor con- diții tot mai bune de muncă și de viață pentru acestea. Apreciind progresele înregis- trate în “activitatea comitetului sindicatului față de anii trecuți, adunarea generală a scos însă Ia iveală și unele deficiențe. S-a subliniat mai ales faptul că re- zultatele dobîndite ar fi putut fi mai bune dacă ar fi existat o preocupare mai susținută pentru du-se bunăoară că elevii vor a- vea la unele materii cite două caiete, pentru a-și putea scrie temele într-unul cînd celălalt se află la control, că elevii vor trebui să înlocuiască un caiet numai după ce l-au consumat în întregime, să folosească în între- gime ambele pagini ale filelor, să nu rupă foile din caiete, iar pentru notițe (la clasele V—XII), să folosească îndeosebi macula- «oare. nu caiete liniate. 1. PETRA$CU, L. SCHROTF : Folosi rea desenului schematic la orele de agricultura, 98 p — 8,60 lei. E. X- KABANOVA-MELLER : Psiho- logia însușirii cunoștințelor și a for- mării deprinderilor la școlari. Pro- blema procedeelor de activitate in- telectuala 362 p. — 11,60 lei. L I. BOJOVIC1 și L. V. BLAGONA- DEJ1NA : Probleme de psiholo- gia personalității școlarului, 276 p. — 10,40 lei. buna organizare a activității cul- tural-educative. S-a arătat, de pildă, că deși în buget au existat fonduri pentru procurarea de cărți, acestea n-au fost întotdea- una folosite cu spirit gospodă- resc, iar unele bunuri ale sindi- catului, cum sînt televizorul și aparatul de radio, stau de multă vreme defecte. Participanții Ia discuții au ce- rut, de asemenea, ca noul comi- tet al sindicatului să acorde în viitor mai multă atenție proble- melor de asigurări sociale și în- tăririi muncii financiare. îndeplinite cu grijă, recoman- dările făcute de adunarea gene- rală, indicațiile prețioase pentru noul comitet al sindicatului cu- prinse în hotărîrea adoptată de adunarea generală, ca și angaja- mentele pe care și le-au luat nu- meroși învățători și profesori, vor putea duce la îmbunătățirea întregii activități sindicale, la obținerea unor noi succese pe linia realizării sarcinilor trasate de partid și guvern școlii, cadre- lor didactice. G. GHEORGHIU profesor Exerciții la pian | Sărbătoarea majoratului | în ultimul timp în 3 7 numeroase localități din g ș țară — în Capitală, la 3 s Iași, la Bacău, la Deva ș § etc. — a avut loc „săr- § s bătoarea majoratului", = j în cadrul căreia au fost g 3 sărbătoriți elevii și ele- || j vele care au împlinit 18 s 3 ani. în prezența unui g 3 mare număr de oaspeți b 3 — reprezentanți ai or- g s ganelor locale, activiști B j ai Uniunii Tineretului B § Muncitor, profesori, g = colegi — care i-au feli- g j citat cu căldură, tinerii ș j sărbătoriți și-au mani- g ș festat bucuria că au = J devenit cetățeni majori j 7 ai republicii noastre j populare, hotărîrea de a = g munci ca vrednici fii ai g 1 patriei. Festivitățile s-au în- j ș cheiat cu frumoase pro- g Ș grame artistice închi- Ș j nate patriei, partidului. ș | Curs | de | 7= | perfecționare j In aceste zile, cînd g g școlile se allă în vacan- 7 Ș tă, Institutul de perfec- g = tionare a cadrelor didac- § B tice-Iași a organizat pen- = j tru profesorii care pie- g = dau limba franceză în g = școlile de 8 ani din re- 3 g giunile lași, Galați și Su- g = ceava, un curs de perfec- g ă tionare Cu această ocazie, cei g = peste 40 de profesori g = care au participat la curs 3 = au primit valoroase in- g 1 drumări teoretice și prac- = 3 tice cu privire la preda- g 3 rea limbii și literaturii g j franceze. Astfel, ei au g = ascultat lecfii privitoare | g la metodica predării le- | = șicului, a morfologiei și g g sintaxei, au participai la = 3 numeroase lucrări prac- 3 = tice etc. Prin indica/iile bogate 1 3 și concrete pe care le-a | 1 dat cadrelor didactice, 1 3 cursul va contribui efec- = = tiv la îmbunătățirea pre- = g dării limbii franceze in i 3 școlile din regiunile sus- = = amin Iile. — rfMnfflmimffliiiHHfihiMiiiHiiiiiiiitiwiffliHiHiiimNm • Pentru a-i ajuta pe elevi să înțeleagă mai profund și să-și însușească mai temeinic lecțiile predate, numeroși profesori de la Școala medie nr. 5 din București au organizat, în cursul prime- lor luni de școală, vizite Ia întreprinderi, la institute de docu- mentare etc. Despre o asemenea vizită ne vorbește, în corespondența sa, tov. Stana Grigorescu, prolesoară la această școală. Ea relatează, anume, vizita tăcută de elevii din clasele a IX-a și a X-a la Centrul de documentare tehnică, unde și-au consolidat o serie de cunoștințe studiate în cadrul orelor de fizică și chimie. Vizita la Centrul de documentare tehnică a dat elevilor pri- lejul să vadă macheta Laminorului și macheta Fabricii de oxi- gen de la Roman, să primească numeroase explicații asupra pro- ceselor tehnologice. în acest mod ei au putut să înțeleagă în adîncmie numeroase noțiuni de fizică și de chimie anorganică studiate în acest an școlar. Deosebit de interesantă a fost pentru elevi și cunoașterea machetei cuptorului electric cu doi electrozi de la Cîmpia Turzii care le-a fost prezentată la Centrul de documentare tehnică. Văzînd această machetă în funcțiune, ei au putut constata cum se realizează transmiterea automată a comenzilor. Alte machete au prezentat elevilor exploatarea minieră de la Lupeni, cu toate instalațiile sale mecanizate, moderne. Hidrocentrala de la Bicaz, locomotiva Diesel-electrică precum și strunguri carusel executate pentru prima dată la noi în țară. Interesanta vizită la Centrul de documentare tehnică a fost astfel pentru elevii Școlii medii nr. 5 din Capitală și un prilej de a cunoaște o serie de realizări ale regimului nostru demo- crat-popular. Asemenea vizite vor fi organizate de către profe- sorii școlii și în cel de al doilea trimestru, întrucît ele și-au do- vedit din plin utilitatea, determinînd ridicarea nivelului de cu- noștințe al elevilor și mai strînsa legare a acestor cunoștințe de practică, de activitatea din producție. • în articolul intitulat „Colectivul de elevi — ajutor prețios în munca dirigintelui", tov. Constantin Ene de la Școala gene- rală de 8 ani din comuna Pleșoi, raionul Buzău, vorbește despre rezultatele bune obținute în primul trimestru în activitatea edu- cativă desfășurată la clasa a V-a a acestei școli, rezultate care s-iMi datorat în mare măsură grijii pentru închegarea colectivu- lui de elevi ai clasei. La începutul anului școlar, ca urmare a faptului că în clasa a V-a sosiseră mulți elevi din alte școli și colectivul era abia în formare, disciplina lăsa de dorit. Pentru a închega colectivul și a îmbunătăți situația disciplinei, dirigintele a organizat cîteva discuții pe teme etice în care s-au dezbătut probleme ca : „Ce înseamnă să-ți iubești școala", „Cum trebuie înțeles ajutorul co- legial", „Cum ne comportăm în clasă", „Să păstrăm avutul obștesc" etc. Cu prilejul acesta a fost pusă în discuția colectivu- lui clasei și comportarea nedisciplinată a unor elevi. întreaga clasă a dovedit că înțelege la ce urmări pot duce abaterile de la disciplină, și-a manifestat dezaprobarea față de aceste aba- teri, a criticat pe cei care s-au făcut vinovati de ele și i-au ajutat să se îndrepte. în acest fel discuțiile etice, alături de celelalte acțiuni orga- nizate de diriginte, au contribuit la formarea opiniei publice, la închegarea colectivului clasei. • Tot la munca educativă se referă, în scrisoarea pe Care ne-a trimis-o de curînd, și cores)x>ndcntul A. Gheorghe de la Școala medie din Tîrgu Neamț. Acesta ne relatează că, pentru educarea elevilor în spiritul dragostei față de avutul obștesc, pentru dezvoltarea simțului lor estetic, la Școala medie din Tîrgu Neamț a fost luată, la începutul trimestrului trecut, o inițiativă care a dat roade bune : aceea de a stimula elevii la un concurs pentru cea mai frumoasă și mai curată clasă din școală. La acest concurs ■— ne scrie corespondentul nostru — au participat toți elevii școlii. în fiecare zi se nota într-un grafic afișai pe unul din culoarele școlii cine sînt fruntașii, cine co- dașii. Rezultatele au începui să se arate curînd : olasele au de- venit tot mai bine îngrijite, tot mai frumoase, elevii înșiși au devenit mai ordonați. Conducerea școlii a botărît ca acest concurs să continue și în trimestrul al doilea. • Zilele premergătoare încheierii primului trimestru — ne scrie corespondenta noastră Rodica C. Tomescu din Reșița — au constituit pentru colectivele didactice din școlile reșițene o pe- rioadă de activitate intensă. Profesorii și-au pregătit cu deosebită atenție lecțiile de reca- pitulare, astfel îneît acestea să contribuie în cea mai largă mă- sură la consolidarea cunoștințelor elevilor. Bunăoară, membrii co- lectivului didactic al Școlii generale de 8 ani din Ramna au fo- losit la recapitulare date noi, sprijinindu-se pe cunoștințele căpă- tate de elevi nu numai la lecții, ci și cu prilejul excursiilor, al vizitelor făcute în întreprinderi, la muzee, cu ajutorul lecturilor etc. S-a folosit de asemenea, în cadrul lecțiilor de recapitulare, un material didactic bogat și variat. Sfârșitul trimestrului a determinat și o întărire a colaborării între școală și familie. în discuțiile pe care le-au purtat cu părinții în această perioadă, învățătorii și profesorii le-au arătat în ce direcție au nevoie copiii lor de mai mult ajutor, de mai multă îndrumare, care sînt cauzele pentru care unii din ei au încă, la unele obiecte, rezultate slabe. S-a discutat, de asemenea, asupra măsurilor ce trebuie luate în viitor pentru îmbunătățirea situației la învățătură și disciplină a tuturor elevilor. . Cîntec pentru patrie Versuri: Otiha Cazimir Muzica : prof. T. Bordeianu I Frumoasă mi-e țara străbună Întinsă pe munți și pe văi. Cu fete cu flori la ureche. Cu mîndri și ageri flăcăi II tn vremuri de restriști și jale Străbunii vegheau pe ogor Pămîntul din munți pînă-n vale E plin de mormintele lor. III Dar astăzi ride și primăvara Alungă iernaticii nori. Cit prinzi cu privirile țara Sclipește de soare și flori. Refren : Patrie dragă, mult te iubesc 1 Patrie dragă, îți dăruiesc Gîndul meu curat Sus înălțat, Ție, scumpă patrie. Cu drag închinat. Pe ghețuș Versuri: Rusalin Mureșan Muzica: înv. Loghin Mureșan I S-a făcut ghețuș pe iaz. Haidem cu patinele, Flutură lîngă obraz Fulgii ca albinele. Refren : La - la — la, la — la — la Ț II Haideți măi copii cu mine, Haideți și voi, fetelor. Dacă nu aveți patine, Bună-i talpa ghetelor. Refren : La — la — la, la — la — la ța - ra sfră-bu - na, f-ji J' J 7~ geri fia - căi Ți ■ e scum pă Pa. fn e Cu drag în chi nat. 2 In 3.Dar ------->-r- Cu drag în-chi- Repede și vioj Sa Fă-cuf Har deți, măi ghe - ius, CO ~ pii, Fa fă-cui ghe- Hai- deh măi cO - tuș pe iaz pii cu mine - - Hai-deți șl 'VOj Fe ~ ie ~ Jor Fa o ------- V^i pg f/-pg Oa-câ nu a ~ ghe-k-ion rubgn ca al. ffu-nâ i taf-^ h k DISCURI Șl CAI^ȚO Cercurile muzicale din școli organizează adesea audiții menite să ofere elevilor clipe de-plăcută destindere și să le lărgească in același timp cul- tura muzicală. Ce pot asculta elevii în a- semenea împrejurări ? Reco- mandăm în acest scop profe- sorilor conducători de cercuri, în primul rînd, o suită de discuri cu care s-au îmbogățit in ultimul timp magazinele de oecialitate. De pildă, cele trei . iscuri din colecția ..în ajuto- tul iubitorilor muzicii", cai" prezintă, pe baza unor intere- sante explicații ale compozito- rului All’red Mendelsohn, o sumedenie de cunoștințe de „gramatică muzicală". Pentru elevii mai mari, cu o mai largă cultură muzicală, se pot organiza audiții în care să. Se prezinte cîteva din noile imprimări. Amintim în acest sens concertele brandenbur- gice nr. 3 și nr. 5 de I. S. Bach (în interpretarea orchestrei „Gdvvandhaus" din Leipzig), două dintre cele mai frumoase concerte pentru pian ale lui Mozart (cel în Mi bemol major și cel în Re major), în inter- pretarea pianiștilor Valentin Gheorghiu și Gheorghe Hal- moș, Concertul pentru vioară de Paganini în interpretarea lui Ștefan Ruha, Concertul pentru vioară în mi minor de F. Mendelssohn-Bartholdy și Concertul pentru violoncel de Schumann în interpretarea violonistului Ion Voicu și a violoncelistului Vladimir Or- lov, uvertura ..Visul unei nopți de vară" de F. Mendelssohn- Bartholdy, precum și un bine- venit disc cuprinzînd lucrări reprezentative ale tinerilor compozitori romîni Aurel Sțroe (Uvertura burlescă), Cornel Țăranu (Secvențe) și Doru Popovici (Concertul pentru orchestră), în interpretarea filarmonicii clujene sub con- ducerea tînărului dirijor Mir- cea Cristescu. Este bine să recomandăm elevilor și unele lucrări de popularizare a muzicii cu aju- torul cărora vor putea urmări cu folos fiecare audiție muzi- cală, fiecare dintre manifestă- rile muzicale la care vor par- ticipa. Printre ele se numără în primul rînd lucrarea „Mu- zica — artă greu de înțeles de George Bălan, apărută de curînd într-o nouă ediție. Lu- crarea pune la îndemîna ci- titorilor o amplă ..introducere in muzică", le dă într-un stil accesibil o sumedenie de cu- noștințe cu privire la elemen- tele muzicii, la formele și genurile ei, la legătura dintre muzică și celelalte arte, la mo- dul în care pot fi înțelese ideile exprimate de compozi- tori. îi vor interesa desigur pe elevi și lucrările „Formele și genurile muzicii" de D. Bu- ghici și D. Gheciu și „Instru- mentele orchestrei simfonice" de Al. Pașcanu, apărute în co- lecția „Muzica pentru toți", ca și monografiile închinate reprezentanților de seamă ai istoriei muzicii. pa-fr-ng , {s Șl roi Fe-fe. !orf TUȘ albine’ Haide fi, măi CC-pii, Hai tfețfrnăi co- râ, m/f, trie a- Fuf-git pe a - veți, aureii pg. bra^măi^ ii - ne. Fiu-fu • Bu-nă-i ra, mai, fai- pa, HEDACȚIA ȘÎ ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scîntcii nr 1 Telefon 17.80.10. Abonamentele se fee la oficiile poștale, factorii Poștali’ <; i, ,1 ■> , , , j „ unitățile dc învatătuînt Tinarul : Combinatul Poligrafic Casa Sclnteiî. Piața Scînleii București, rit voluntari di ca al'bi-ne- fa!-poghe-fe- 4013J |