Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului hvățămmhihii și al Comitetului Central al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Învățămînt și Cultură Anul XIII nr. 688 vineri 78 decembrie 1962 3 pagini 25 bani ANIVERSAREA REPUBLICII NOASTRE La 30 Decembrie, întregul nostru popor muncitor sărbătorește un eveniment de seamă din istoria sa — aniversarea a 15 ani de la instaurarea Republicii Populare Romîne. Acum 15 ani, masele populare, conduse de partid, au înlăturat monarhia, cel din urmă r^zim al claselor exploatatoare, fiind proclamată Republica > Ponjlară Romînă. înlăturarea dan guvern, în noiembrie 1947, a ulfîhdlor reprezentanți ai burgheziei și abolirea monarhiei la sfîrșitul lui decembrie al aceluiași an au marcat trecerea la revo- luția socialistă. în Romînia a fost instaurată puterea democrat- populară, formă a dictaturii proletariatului. Anii care au trecut de la făurirea Republicii sint ani în care în țara noastră au avut loc profunde transformări economice și sociale, s-au statornicit și consolidat relațiile de producție so- cialiste, a fost lichidată exploatarea omului de către om. Poporul muncitor a devenit singurul stăpîn al destinelor sale, al bogă- țiilor naturale ale țării, al tuturor bunurilor materiale și spirituale pe oare le produce. Congresul al III-lea al P.M.R. a marcat victoria istorică a so- cialismului in R.P.R. și intrarea țârii noastre într-o nouă etapă de dezvoltare, aceea a desăvârșirii construcției socialiste. Luptînd pentru aplicarea in viață a sarcinilor trasate de partid, poporul nostru a obținut, in per.oada care a trecut de la Congres, victorii remarcabile. în decursul acestei perioade s-au înregistrat noi reali- zări ir. ind-m-rta liza rea socialistă a țării. S-a încheiat cu succes procesul ae volocti-.îz^re a agriculturii. Ga urmare, socialismul a învins definitiv în. Republica Populară Romină. Aceasta este o victorie de însemnătate istorică, obținută, sub conducerea partidu- lui. de către eroica noastră clasa muncitoare, de către țărănime și intelectualitate. Republica Populară Romină dispune în prezent de o industrie puternică, bazată pe tehnica modernă. repartizată rațional pe întreg teritoriul patriei, in cadrul căreia se dezvoltă cu precădere producția mijloacelor de producție — chezășia înfloririi continue a economiei naționale in ansamblul ei. Ca urmare a eforturilor entuziaste depuse de oamenii muncii, producția industrială a fost în 1961 de aproape 5 ori și jumătate mai mare decît în 1949. Cît de mare este pasul făcut pe drumul transformării Romîniei într-o țară industrială înaintată se poate vedea și din aceea că numai în primele 3 luni ale anului 1962 s-a produs de 2—3 ori mai multă energie electrică, fontă, oțel, produse sodice și altele decît în tot anul 1938, anul de vîrf al economiei burgheze. In perioada care a trecut de la 30 Decembrie 1947 s-au petre- cut schimbări fundamentale în viața satelor. Ca urmare a apli- ___cănii creatoare a planului cooperatist al lui Lenin, a puternicului —^jutor tehnic și material acordat de stat, a vastei munci politice ^și organizatorice desfășurate de partid, milioane de familii țără- nești și-au unit micile gospodării individuale în mari gospodării agricole colective. Obiectivul stabilit de Congresul al III-lea al P.M.R. în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. Dotarea agriculturii CU un mare număr de mașini Și tractoare, creditele acordate de (Continuare în pag. 2-a) Desen de Marcel Chirnoagă 15 ani de realizări in domeniul învățămîntului Se împlinesc 15 ani de la pro- clamarea Republicii Populare Romîne, ani de luptă eroică a poporului, sub conducerea Parti- dului Muncitoresc Romîn, pen- tru înfăptuirea sarcinilor revolu- ției socialiste. In cei 15 ani care au trecut de La proclamarea Republicii, țara noastră a cunoscut profunde transformări revoluționare. Sub- liniind mărețele realizări ale po- porului nostru pe drumul socia- lismului, în Raportul prezentat la cel de al III-lea Congres al partidului, tovarășul Gheorghe Gheorgbiu-Dej spunea: „în Re- publica Populară Romînă a fost creată baza economică a socia- lismului ; aceasta constituie o măreață victorie a clasei munci- toare. a țărănimii, a intelectua- lității''. Dînd viață directivelor Parti- dului, adoptate Ia Congresul al III-lea. poporul nostru a dobîn- dit noi și însemnate succese în construirea socialismului. Cu a- proape patru ani înainte de ter menul stabilit la Congres a fost terminată colectivizarea agricul- tru. Prin aceasta, în Republica Populară Romînă socialismul a învins definitiv la orașe și sate. Ca parte integrantă a tuturor acestor transformări revoluționa- re, în țara noastră se desfășoară revoluția culturală. în anii care au trecut, învățămîntul de toate gradele, principala pîrghie a dez- voltării culturale, a fost reorga- nizat pe baza principiilor învă- țăturii marxist-Ieniniste, pentru a contribui la ridicarea nivelului cultural al poporului și pentru a pregăti cadrele necesare construi- rii socialismului. Pentru a înțelege întreaga sem- nificație a eforturilor depuse și a victoriilor obținute de oamenii muncii, sub conducerea partidu- lui, în domeniul școlii și educa- ției, este necesar să ținem sea- ma de condițiile grele în care a început la noi revoluția cultura- lă, condiții moștenite de Ia re- gimul burghezo-moșieresc. Deși dreptul la învățătură și obliga- tivitatea învățămîntului elemen- tar erau înscrise în toate consti- tuțiile burgheze începînd cu a- nuî 1864, acest drept rămînea li- Acad. ILIE MURGULESCU ministrul învățămîntului cii. Plaga analfabetismului și sta- rea jalnică a învățămîntului din Romînia burghezo-moșierească c- rau de notorietate internațională. Regimul burghezo moșieresc a lăsat peste 4 milioane de anal- fabeți și semianalfabeți, ceea ce reprezenta aproape 25 la sută din populația țării. Pentru clasa muncitoare și par- tidul său, scoaterea maselor mun- citoare din bezna inculturii, ri- dicarea nivelului cultural al po- porului, transformarea științei și culturii într-un bun al poporu- lui, educația tinerei generații con. stituie condiții absolut necesare în vederea construirii cu succes a socialismului, în vederea satis- facerii în măsură mereu crescjn- dă a trebuințelor de ordin cultu- ral ale oamenilor muncii. Prin reforma învățămîntului din anul 1948 s-au înfăptuit schimbări însemnate în organi- zarea, conținutul și metodele de învățămînt și educație, precum si în situația cadrelor didactice. nit probleme de interes colectiv, întregul învățămînt a devenit în- vățămînt de stat, accesibil ma- selor largi, cu o orientare realist- științifică potrivit cerințelor so- cietății noastre. Lichidarea analfabetismului a fost tratată ca o problemă de stat. Sub îndrumarea partidului s-a desfășurat pe un plan larg munca de lichidare a neștiinței de carte. Datorită activității en- tuziaste și eforturilor susținute depuse de zecile de mii de învă- țători și profesori, cei peste 4 milioane de analfabeți și semi- analfabeți cîți existau în 1945 au învățat să scrie, să citească și să socotească, astfel că în anul 1955 analfabetismul a fost lichidat ca fenomen de masă în țara noas- tră. Pentru închiderea izvoarelor a- nalfabetismului s-a lărgit rețeaua școlilor de patru ani. Au fost în- ființate unități școlare în satele îndepărtate de centru și chiar pe lîngă grupe izolate de case. Răspunzînd cerințelor culturale mereu crescînde ale maselor, re- gimul democrat-popular a creat si a dezvoltat an de an școala tru toți cetățenii țării. Ineepînd cu anul școlar 1955—1956 învăță- mîntul de 7 ani a devenit gene- ral și obligatoriu în orașe, centre muncitorești și centre raionale. Un moment important în viața școlii noastre l-a constituit Con- gresul al II-lea al P.M.R. în baza directivelor trasate de Congres a fost adoptată Hotărîrea Comite- tului Central al Partidului Mun- citoresc Romîn și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. din iulie 1956. cu privire la îmbunătățirea învățămîntului de cultură gene- rală. Aplicarea prevederilor aces- tei Hotărîri a deschis calea spre o profundă îmbunătățire a con- ținutului învățămîntului : s au în- tocmit noi planuri și programe de învățămînt, s-au elaborat ma- nuale noi, originale, care au con- tribuit la ridicarea nivelului știin- țific al învățămîntului și la în- tărirea legăturii școlii cu viața, cu producția, s-a intensificat munca de educație comunistă a tineretului. Măsuri importante au fost luate pentru ridicarea pre- gătirii ideologice și profesionale I 15 ani de realizări in domeniul invățămintului | .. = (Urmare din pag. 1) a învățătorilor și profesorilor. Durata învățămîntului de cultu- ră generală s-a prelungit de la 10 la 11 ani. Congresul al III-lea al P.M.R. a marcat o nouă etapă în dezvol- tarea școlii. Răspunzînd cerințe- lor desăvîrșirii construcției socia- lismului, Congresul a adoptat hotărîrea de importanță istorică referitoare la încheierea procesu- lui de generalizare a învățămîn- tului de 7 ani și trecerea trepta- tă Ia învățămîntul general de 8 ani, durata școlii de cultură ge- nerală fiind prelungită, astfel, la 12 ani. Procesul de generalizare a în- vățămîntului de 7 ani s-a înche- iat, practic, în anul școlar 1961— 1962, cu un an înainte de terme- nul stabilit de Congresul a! III-lea, prin cuprinderea în clasa a V-a a 99 Ia sută dintre absol- venții clasei a IV-a. In anul șco- lar în curs s-au obținut noi suc- cese în dezvoltarea și consolida- rea realizărilor anterioare-: în clasa a V-a au fost cuprinși 99,6*. • din absolvenții clasei a IV-a. An de an a crescut numărul elevilor din învățămîntul gene- ral, ajungînd, in aeest an, la 2.610.000 elevi în clasele I—VII, cu 819.000 elevi mai mulți decît în anul de reformă a învățămîn- tului și cu 1.034.000 mai mulți de- cît în anul 1938—1939. Și mai semnificative sînt rea- lizările obținute în școlarizarea elevilor la clasele V-VII, în care în anul școlar 1962—1963 au fost cuprinși 1.048.000 elevi, de 4 ori mai mulți deci în 1948'49 și de 9 ori mai mulți decît în 1938'39. Pentru a asigura școlarizarea numărului sporit de elevi s-a am^ plifîcat în fiecare an rețeaua șco- lilor : în aeest an sînt în func- țiune 15.000 de unități cu cla- sele I-VII și I-IV, totalizînd un număr de 112.CG0 clase. Numărul școlilor de 7 ani a crescut de la 3.300 în anul 1948—7549. la 7.2«C în 1962—1453, înregistriad o spo- rire de ap;;ape zece ori față de anul ±938—1939. Succese remarcabile s-au obți- nut și în livrea sarcinii tra- sate de Cor.gr®’’! al IH-Iea aJ P.~-’". în ceea ce privește tre- cerea »rep;aiă la școala generală de 8 ani. în acest an școlar ele- vii din clascre I-Vî, reprezentiiid 87,79 Ia sută din mim.ul total de elevi cuprinși în școala gene- rală, învață după sistema* ș. -iii de 8 a-nî, iar în anul șw’«-r vii- tor toți elevii vor beneficia le îmbunătățirile aduse prin intro- ducerea noilor planuri de învă- țămîn< și programe șcclare pen- tru școala de 8 ani. Concomitent cu dezvoltarea școlii generale de 7 (8) ani, s-a lărgit și rețeaua școlilor medii și a crescut numărul elevilor șco- larizați în clasele VIII-XL în a- cest an școlar funcționează 514 unități școlare medii, cu 200.861 elevi. Kaportînd aceste cifre Ia anul 1938—1939 rezultă o crește- re de 243°/o a numărului de școli și de 690°'ti a numărului de elevi. învățămîntul seral — formă de învățămînt creată de regimul nostru — și învățămîntul fără frecvență constituie drumul ce] mai sigur pentru pregătirea pe scară tot mai largă, din rîndul oamenilor muncii, a cadrelor de muncitori și tehnicieni cu o înal- tă calificare și cu un nivel de cultură generală ridicat, cores- punzător necesităților dezvoltării continue a economiei socialiste. Măsurile stabilite de partid și de stat prin recenta Hotărîre a C.C. al P.M.K. și a Consiliului de Mi- niștri al R.P.R. privind îmbună- tățirea învățămîntului seral și fără frecvență de cultură gene- rală și superior aduc o remar- cabilă îmbunătățire în sistemul de pregătire a muncitorilor din producție și creează pentru toți cetățenii patriei largi posibilități de a și completa studiile de cul- tură generală. Realizări importante s-au ob- ținut în anii regimului democrat- popular și în dezvoltarea învăță- mîntului preșcolar ca și a învă- țămîntului special pentru copiii cu deficiențe. Pentru educația copii- lor de vîrstă preșcolară funcțio- nează astăzi peste 7.600 grădini- țe, cuprinzînd un număr de pes- te 370,000 copii, față de 90.000 In regimul trecut, școlarizarea copiilor deficienți se făcea spora- dic și nesistematic, din inițiativă particulară. Pînă în anul 1944 au existat numai 7 unități școlare speciale, cu aproximativ 700 elevi. In prezent funcționează 68 de u- nități școlare speciale cu inter- nat, cuprinzînd peste 7.080 elevi. Extinderea rețelei de școli de toate gradele și cuprinderea unui număr tot mai mare de elevi a fost însoțită de o ridicare con- tinuă a calității învățămîntului, de întărirea permanentă a legă turii dintre învățămînt și prac- tică. In cadrul studierii obiecte- lor de învățămînt elevii primesc multe cunoștințe despre produc- ție, despre realizările importan- te obținute in industria și agri- cultura patriei noastre. în planul de învățămînt au fost introduse discipline noi prin care se dau elevilor cunoștințe despre ma șini și cunoștințe agricole ; au fost rezervate ore pentru munca practică a elevilor. Prin introdu- cerea studiului agriculturii ca obiect p.:~cipal de învățămînt în școala de 8 ani din mediul ru- ral, în urma Hotăririi partidului și guvernului privind îmbu- nătățirea învățămîntului agricol, pregătirea teoretică și practică a elevilor în domeniul agriculturii se ridică Ia un nivel mai înalt. Cu sprijinul nemijlocit al orga- nelor locale și al întreprinderilor, un important număr de școli din orașe și-au înjghebat mici săli de lucru în care elevii din cla- sele V-VII efectuează luerări de tîmplărie și lăcătușărie. în peste 100 de școli medii din țară s-a organizat experimental munca e- levilor din clasele mari direct în întreprinderi o zi pe săpiămînă. Pentru îmbunătățirea continuă a conținutului învățămîntului de un real folos s-a dovedit elabo- rarea și editarea manualelor șco- lare care sint puse la îndemîna elevilor. în cei 15 ani de exis- tență a regimului democrat- popnlar au fost tipărite numai pentru învățămîntul de cultură z z mă 4.4?i de titluri de rsz- naaic, inîiirmiKi un tiraj de cca. 174 milioane de exemplare, atît cît r.ti s-a tipărit :n trecu, nici în 50 de ani. în urma măsurii adoptate de Congresul a! III-lea a! Partidului de a se acorde gratuit manuale elevilor din clasele I VII, s-au distribui: gratuit. în r"rmii 3 ani școlari, cca. 4^,770."CC exempla- re. A- - wr; se lînță celala’de maiwși Iulie de partid șî de ■ • în veSet "a creării unor condiții toi mai bune de învăță- tură, o rwn£ do~7.de a grijii, dra- get ?i și Altoirii leoșcb’te de care este înconjurat tinerelul. Dezvoltarea continuă a învăță- mîntului de cultură generală a dus la creșterea corespunzătoare a numărului de învățători și pro- fesori. Față de cei 46.435 de în- vățători și profesori care au funcționat în învățămîntul de cultură generală în 1938, în anul școlar 1962—1963 se ocupă de in- struirea și educarea elevilor din aceste școli de aproape trei ori mai multe cadre didactice, și cu toate că învățămîntul are o ex- tindere considerabil mărită, nu mărul de elevi ce revine unui învățător sau profesor a scăzut de la 34, cît era în 1938, la 24. învățătorii și profesorii din Republica Populară Romînă se bucură de o înaltă prețuire. Un întreg sistem de măsuri, stabilite prin diferite documente impor- tante, oglindesc grija partidului șî a guvernului pentru a crea condiții de viață și de muncă tot mai bune devotaților slujitori ai școlii. Salarizarea învățătorilor și profesorilor a fost în repetate rînduri îmbunătățită, asigurîn- du-Ii-se, în felul acesta, un nivel de viață corespunzător importam telor sarcini de culturalizare a maselor, de pregătire și educare a viitorilor constructori ai socia- lismului și comunismului. Realizările importante dobîndi- te în anii regimului democrat- popular în învățămîntul de cul- tură generală nu s-ar fi putut obține fără o dezvoltare cores- punzătoare a bazei didactico ma- teriale. Școala noastră a înregis- trat și în acest domeniu succese remarcabile. In cei 15 ani de la instaurarea regimului democrat- popular s-au construit cca. 20.000 de săli de clasă, ceea ce repre- zintă aproape jumătate din tot rit au ecuslruR regimurile tre- Reforma învățămîntului din a- nul 1948 a însemnat o schimbare revoluționară și în organizarea învățămîntului profesional și teh- nic. întregul învățămînt profesio, nai creat de regimul burghezo - moșieresc se caracteriza printr-un conținut rămas mult în urma teh- nicii și prin practicarea unor metode de predare învechite și neștiințifice. O lungă perioadă de timp ucenicia a constituit singu- ra formă de calificare profesio nală, iar înființarea ulterioară a școlilor de meserii sau a liceelor industriale a avut, ca prim rezul- tat, mărirea numărului celor care solicitau funcții administrative. In urma reformei învățămîntu- lui școlile profesionale au fost organizate pe lingă întreprinderi, cu scopul de a pregăti cadre ca- lificate, corespunzătoare nivelu- lui de dezvoltare atins de indus- tria și agricultura din Republica Populară Romînă. Pentru pregă- tirea cadrelor medii necesare producției industriale și agrico- le, comerțului, sănătății și admi- nistrației au fost înființate școli medii tehniee. O deosebită însem- nătate pentru îmbunătățirea con- tinuă a invățămintului profesional și tehnic a avut-o Hotărîrea C.C. al P.M.K. și a Consiliului de Mi- niștri al R.P.R. din 1955. Prin această hotărîre au fost re- organizate școlile profesionale existente, au fost înființate școli tehnice, in care sint înscriși ab- solvenți ai școlilor medii de cul- tură generală, precum și școli tehnice de maiștri, în care se pre- gătesc cadrele calificate necesa- re dezvoltării economiei. Ca ur- mare a Hotăririi din 1955, profi- lul școlilor a fost stabilit astfel încît să se asigure o deplină spe- cializare a absolvenților potrivit cu cerințele producției și să se valorifice avantajele pe care le oferă instruirea practică la locul de muncă din marile întreprin- deri, șantiere, S.M.T., G.A.S. Cre- area școlilor tehnice fie maiștri și a școlilor tehnice pentru munci- tori de înaltă calificare și pentru tehnicieni asigură pregătirea ca- drelor medii necesare prodrețiri. în prezent fur. :ț?onează 469 școli profesionale, de meserii și agri- cole, frecventate de 167.330 de elevi, 168 scoli tehniee de mun- citori calificați și de personal tehnic, frecventate de 31.645 elevi, 134 școli tehnice de maiș- tri, frecventate de 12945 elevi și 98 de școli tehnice agricole frec- vent i” de 28.000 de elevi. Pcrtru a asigura pregătirea temeinică a muncitorilor calificați a existat preocuparea continuă pentru îmbunătățirea planurilor de învăță;" mi și a programelor școlare, care au fost adaptate la cerințe,e progresului tehnic din diferitele domenii ale industriei. O atenție deosebită s-a acordat editării de manuale pentru învă- țămîntul profesional și tehnic pentru care s-au tipărit deja 495 de titluri. Numai în ultimii 3 ani tirajul acestor manuale a depășit cifra de 1.809.000 de exemplare. Condițiile de învățătură și de viață create elevilor din școlile profesionale subliniază grija deo- sebită pe care’ statul nostru o manifestă pentru pregătirea mun- citorilor și tehnicienilor. Elevii școlilor profesionale au dreptul Ia școlarizare gratuită, hrană și cazare, echipament, manuale și rechizite șeolare etc. Ei pri- mesc o cotă-parte din contrava- loarea muncii prestate în timpul instruirii practice. Elevii școlilor tehniee și ai școlilor tehnice de maiștri au, de asemenea, dreptul Ia școlarizare gratuită. Elevii me- rituoși ai școlilor tehnice pentru personal tehnic primesc burse de stat, iar la școlile tehnice pentru pregătirea muncitorilor calificați toți elevii primesc burse de stat pe toată durata școlarizării. Ele- vii școlilor de maiștri primesc pe timpul școlarizării salariu] corespunzător categoriei tarifare pe care au avut-o ca muncitori calificați în producție. Congresul al III-lea al parti- dului a deschis noi perspective dezvoltării învățămîntului profe- sional și tehnic. în directivele a- doptate se prevede ca în perioa- da 1960—1965 să se pregătească cca. 260.000 de muncitori califi- cați și peste 100.000 de cadre tehnice medii. Remarcabile sînt succesele ob- ținute și în învățămîntul supe- rior în acești 15 ani. învățămîntul superior al regi- de viață și de nevoile poporului, nu putea să satisfacă cerințele Republicii Populare Romîne în plină construcție a socialismului. El purta pecetea intereselor cla- selor stăpînitoare de atunci : un învățămînt neunitar, cu conținut neștiințific, dezvoltat anarhic. Lipseau cu totul instituții care să pregătească specialiști pentru unele ramuri ale industriei na- ționale : industria petrolului, căr- bunelui, produselor alimentare ș.a. ; exista un număr restrîns de centre universitare și, ceea ce era deosebit de grav, exista o repar- tizare total necorespunzătoare a studenților pe specialități. Pe baza reformei învățămînt u Iui din anul 1948 a fost creat un învățămînt superior nou, în con- cordanță cu țelurile statului de- mocrat-popular. A fost lărgită rețeaua instituțiilor de învăță- mînt superior, prin crearea unor categorii noi de instituții șî prin dezvoltarea celor existente. Ast- fel, pentru a se satisface cerințe- le de cadre în vederea înfăptuirii industrializării socialiste a țării au fost create noi instituții de învățămînt superior tehnic. In institutele politehnice existente au fost create facultăți și secții de specializare noi, potrivit cu ne- voile de cadre ale principalelor ramuri ale economiei naționale. Schimbări importante, cerute de transformarea socialistă a agri- culturii, au fost aduse organiză- rii învățămîntului superior agri- col. în prezent în țara noastră funcționează 5 institute agrono- mice, care pregătesc cadrele ne- cesare agriculturii noastre socia liste. O dezvoltare considerabilă au luat în anii regimului demo- crat-popular universitățile și in- stitutele care pregătesc cadre di- dactice. în prezent funcționează 4 universități și 12 institute peda- gogice de 3 ani. Dezvoltarea generală a învăță- mîntului superior este ilustrată de faptul că în prezent avem 46 de instituții de învățământ supe- rior fată de 16, cîte funcționau în anul 1938 ’i 16? de tacastip față de numai 33 cîte existau în anul 1938. O deosebită atenție s-a acordat oamenilor din producție, spre a Ie da posibilitatea să dobindeas- că o calificare superioară. Re- centa Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la îmbunătățirea învăță- mîntului seral și fără frecvență de cultură generală creează noi condiții pentru ridicarea calita- tivă a acestei forme de învăță- mînt. Porțile instituțiilor de învăță- mînt superior au fost larg des- chise pentru fiii oamenilor mun- cii. care în trecut erau ținuți de- parte de binefacerile culturii. în Aniversarea Republicii noastre (Urmare din pag. l-a) stat în condiții avantajoase gospodăriilor colective, atenția perma- nentă a partidului și guvernului pentru cointeresarea materială a țărănimii — toate acestea au făcut ca întreaga perioadă a proce- sului construcției socialiste la sate să fie caracterizată de creșterea continuă a producției agricole vegetale și animale. Victoria obți- nută de întregul nostru popor muncitor prin încheierea colecti- vizării agriculturii năruie pentru totdeauna speranțele foștilor exploatatori, ale ideologilor capitalismului, ale transfugilor pripă- șiți la posturile, de radio imperialiste în restabilirea vechilor rîn- duieli, apuse pentru totdeauna. în Republica Populară Romînă, bunăstarea și fericirea între- gului popor muncitor constituie țelul suprem al politicii generale a partidului și statului. Crește an de an nivelul de trai al oame- nilor muncii de la orașe și sate. Comparativ cu anul 1938, în 1961 venitul național a fost de peste 2,9 ori mai mare. Față de anul 1949. salariul real este de două ori mai mare. Oamenii muncii simt tot mai puternic contribuția dată de statul democrat-popular, prin cheltuielile acestuia pentru acțiuni social-oulturale. Ia îm- bunătățirea traiului lor, la rezolvarea unor nevoi atît de vitale ca locuințele, învățămîntul, ocrotirea sănătății, odihna, pensiile etc. De la proclamarea Republicii Populare Romîne poziția inter- națională a țării noastre s-a schimbat în mod radical, ea bueurîn- du-se de un binemeritat prestigiu în ochii tuturor statelor. La baza politicii externe a R.P.R. stau prietenia și alianța indestruc- tibilă cu Uniunea Sovietică și eu celelalte țări socialiste, lupta pentru întărirea continuă a puternicului sistem mondial socialist. Alături de celelalte țări ale lagărului socialist, R.P. Romînă pro- movează cu consecvență politica leninistă de coexistență pașnică, demască cu hotărîre uneltirile cercurilor .agresive imperialiste. Țara noastră se pronunță pentru dezamarea generală și totală — sarcina cea mai urgentă a zilelor noastre —• pentru soluționarea prin tratative constructive a problemelor litigioase. Sărbătorind cea de a 15-a aniversare a Republicii Populare Romîne, oamenii muncii își intensifică eforturile în toate dome- niile de activitate pentru înfăptuirea mărețelor obiective fixaie de Congresul al III-lea al P.M.R., pentru întărirea puterii econo- mice a patriei, pentru desăvîrșirea construcției socialiste și ue- prezent, circa 100.000 de studenți sînt înscriși în învățămînt su- perior cu frecvență, fără frecven- ță și seral, față de 26.000 stu- denți eîți existau în anul 1938. O profundă schimbare s-a petre- cut în repartizarea pe specialități a studenților, potrivit nevoilor reale ale economiei și culturii țării noastre. Statul nostru a acordat și acordă o mare atenție îmbunătățirii con- dițiilor de muncă și de trai ale studenților : 62 la sută dintre studenți, care au obținut o situa- ție bună la învățătură, primesc burse și alte forme de sprijin material acordat de stat. Baza materială a învățămîntului su- perior a fost considerabil dezvol- tată. Fonduri însemnate au fost acordate pentru susținerea și do- tarea instituțiilor de învățămînt superior. în toate centrele uni- versitare au fost construite că- mine și cantine moderne, pentru studenți. Astăzi 63 la sută din- tre studenți locuiesc în cămine și iau masa la cantinele studențești. Dezvoltarea și îmbunătățirea învățămîntului superior sînt o- glindite și în schimbarea funda- mentală a conținutului învăță- mîntului, in reorganizarea între- gului proees de instruire și edu- care a studenților. Reforma în- vățămîntului a pus la temelia învățămîntului superior un men- ținut științific, just orientat ideo- logic. întemeiat pe învățătura marxist-Ieninîstă. în vederea unei cît mai comple- te pregătiri a studenților pentru viitoarea lor profesie, pe linia le- gării teoriei de practică, au fost introduse și dezvoltate în învă- țămîntul superior practica în pro- ducție și practica pedagogică. Realizări importante au fost obținute și în pregătirea cadrelor didactice pentru învățămîntul su- perior. De la 2.194 cadre didactice cîte existau în anul 1938, numă- rul acestora a depășit astăzi ci- fra de 10.090. Condițiile de nvjn- că si de trai ale cad*"1"' tiee din înv'ia '."-m r .-u iost simțitor îmbunătățite. A- cestea desfășoară în prezent o activitate științifică de nivel ridi- cat. Suie de tineri se pregătesc prin aspirantură ne lingă cadre didactice cu prestigiu științific și contribuie prin cercetările lor, Ia rezolvarea unor probleme impor- tante pentru dezvoltarea științei și economiei noastre. Cca de a 15-a aniversare a Republicii Populare Romîne con- stituie pentru toți cei ce lucrea- ză în învățămînt, profesori, elevi și studenți, un prilej de mîndrie patriotică pentru succesele obți- nute. ca și un prilej de angaja- mente sporite pentru înfăptuirea sarcinilor de mare răspundere care le-au fost trasate de cel de-aIMț m-lea Congres al Partidului. Viitori protesori — studenți ai Institutului pedagogic de 3 ani din Bacău Școala de ieri și de azi Era în anul 1919, pe cînd valul revoluționar de după primul răz- boi mondial, consecință a schim- bărilor fundamentale aduse în lume de Marea Revoluție Socia- listă din Octombrie, cuprinsese și țara noastră. începuseră să se a- gite și slujitorii școlii. Pe la înce- ^ful lunii august se anunța ți- la Iași a unui congres al capului didactic, pentru a se dis- cuta scoaterea școlii din impasul în care o adusese regimul bur- ghezo-moșieresc. Școala romanească suferea de muite racile și slujitorii ei se bu- curau mai mult de suferințe decît de b?ivvică de ci-b. au fost înlo- prin *i ‘ corpului €âr< cuprindeau și jw mvAțâtoKL de La țari. Noile ale și pro- secundari nu aveau = atei spiritul combativ, nici rw-erea organizatorică a sindi- .jte’or muncitorești; ele n-au :• să împiedice degradarea .••■■ nici să îmbunătățească rL;.r-?a materială a dascălilor. Pe timpui guvernării liberale, ministrul Ange’cscu și-a făcut o !?HnS demagogică construind > oh : c zidurile neterminate, mă- rind numărul profesorilor cu cadre nepregătite. sub pre- text.-! ridicării învățămîntului la v.n învățămînt de masă. O adevărată tragedie a cuprins întreaga școală pe timpul gu- vernării lorga-Argentoianu. cînd l primul ministru, profesorul lorga, * n-a găsit alt răspuns delegati- lor învățătorilor din județul Constanța, veniți în audiență pentru satisfacerea nevoilor lor, derit sfătuindu-i să se arunce :n mt-ra. Dascălii nu erau plă- tit: cu lunile, elevii nu aveau m ti? să învețe, școlaritatea a- tieze? cifre de minim nivel. în anii 1932-1933 s-a început o mișcare de transformare a a- s- cri fiilor — trambuline politice pentru conducătorii lor — în a- devirsle organe de luptă. Sub conducerea elementelor mai con- știente. in deosebi a profesorilor comuniști, s-a dus o acțiune de sindicalizare. Din dispoziția par- tidului. am luat contact cu or- ganizația revoluționară de învă- țămsnr I.T.E. (Internationale des travallleurs de l’enseignement — Internaționala muncitorilor din învățămînt). participînd la cel Jț de-al VUI-lea congres ținut la Hamburg, în august 1932, cînd am fost ales în executiva mon- dială, cu mandatul de a orga- niza o secție romînească a I.T.E. Acad. Prof. P. CONSTANTINESCU-IAȘI Cîteva grupuri s-au format la Iași, în frunte cu prof. Radu Cernătescu, la Craiova cu prof. M. Cruceanu, la Brașov, unde Ilie Cristea scotea și o revistă progresistă, la Cluj etc. încă din ilegalitate partidul a luptat pentru înnoirea învăță- mîntului, conform principiilor pedagogice socialiste aplicate în Uniunea Sovietică. îndrumat de partid, am putut să cunosc de pe atunci aceste principii. în broșura ..Reforma învățămîntu- lui. Propuneri" (Bîrlad 1923), am expus cîteva dintre ele, dînd exemple din Uniunea Sovietică : școala muncii, coeducația, laici- Utea etc. în anii crizei, care a urmat mai apoi, publicațiile democra- îrie unele conduse direct de Partidul Comunist. au demas- s»t mirsu situație deosebit de ș.'i-s a k?:: în foaia de la B. tureșî; Vnoruî Social" (din 25 octombrie 193D am publicat un articol, „Pauperizarea școa- lel ta cete arătam falimentul pe tare i-a dat stalul in dome- n. c tuni și ci școalei , arti- c ui se i cheia astfel : „Statul trebuie să preia in întregime gr ța școalei. pentru răspîndirea culturii adine în mase. Dar asta nu o va face statul actual, ci cel ce vine, al muncitorilor și țăranilor". Un alt articol intitulat „Distrugerea școalei ’, publicat în revista de la Brașov „Spre stingă’’ (decembrie 1931), se ri- dica împotriva a două măsuri luate de guvernul de-atunci : închiderea aproape a jumătate din numărul școlilor normale și desființarea burselor de la toate școlile, în deosebi cele normale : „într-o țară cu aproape cel mai acut analfabetism din Europa, se iau deodată două măsuri care lovesc în învățămintul primar rural" — scriam în acel articol, în anul cînd rămăseseră fără școală 357 000 de copii. Ex- plicația : „Deci închidere indi- rect a școlilor de la țară, alun- garea fiilor de țărani de la șco- lile orășenești ; întuneric peste sate. întuneric cît mai adînc, ca diversiunile să-și poată găsi cale ușoară, ca unirea forțelor con- știente să nu se facă, ca even- tuala represiune să fie cît mai adîncă” — mai scriam în articol. Și diversiunea a venit. Fasci- zarea, prin elementele legionare, cuziste și altele, a dus la instau- rarea dictaturii și la războiul anti-sovietic, la înfeudarea hi- tleristă, care a dus țara pînă la marginea prăpastiei. Forțele patriotice, conduse de Partidul Comunist Romîn, au pus însă stavilă drumului pră- păstios ; insurecția armată a dat poporului romîn luminoasa zi de la 23 August 1944. începînd de atunci și școala și slujitorii ei pășesc pe un drum nou, al împlinirii adevăratului rost; lu- minarea poporului, cultivarea maselor pentru bunăstarea și fericirea lor. Proclamarea Republicii Popu- lare Romîne, acum 15 ani, la 30 Decembrie 1947, a deschis școlii căi noi și mai largi de înflorire. La cîteva luni după instau- rarea Republicii în vara anului 1948, are loc reforma învăță- mîntului, care lichidează școala burgheză și pune bazele școlii socialiste. O sarcină principală culturală a fost în acei ani lupta pentru lichidarea analfabetismului, pen- tru care au fost mobilizați toți slujitorii școlii. Sute de mii de oameni au învățat în școli, în cazărmi, în fabrici și la sate ; lichidarea analfabetismului deve- nise o problemă de stat, care doar în cîțiva ani a fost rezol- vată ; nu mai există de mult nici un neștiutor de carte. Numai după trei ani de la re- formă numărul elevilor crescuse uimitor ; în 1951 sînt cuprinși în școlile de toate gradele aproape 2 200 000 elevi și studenți , din care peste 200 000 în învățămîn- tul mediu, peste 100 000 în învă- țămîntul profesional și 55 000 studenți. Se creează un mare nu- măr de școli elementare, mai a- les la țară ; se înființează facul- tăți muncitorești care pregătesc pe muncitori pentru învățămîn- tul superior ; se dezvoltă școlile medii tehnice și institutele teh- nice de învățămînt superior, pentru pregătirea specialiștilor necesari industriei și agriculturii. Se creează numeroase instituții de învățămînt superior în centre diferite din țară, legate de locul producției ; se înființează insti- tutul „Maxim Gorki” pentru în- vățarea limbii ruse, necesară cu- noașterii științei sovietice. în școlile superioare se introduce studiul învățăturii marxist-Ieni- niste ; toate programele și ma- nualele sînt restructurate pe bază științifică. în bugetul sta- tului se introduc, an de an, sume tot mai mari pentru învățămînt; o grijă deosebită are statul pen- tru profesori, ale căror salarii se ridică, în afara diferitelor în- lesniri ; se acordă un titlu de distincție pentru cei mai buni dascăli. Astăzi, după împlinirea socia- lizării în toate domeniile, școala corespunde noilor cerințe națio- nale ; ea este un factor din su- prastructură care ajută la trans- formarea totală a bazei materi- ale. Cît de departe sînt, și în do- meniul învățămîntului, vremurile de azi față de cele vechi, de pe timpul regimului burghezo-mo- șieresc și chiar față de 30 De- cembrie 1947 ! Acești 15 ani de republică democrat-populară în- seamnă uriașe progrese pe tă- rîmul școlii. în 1938 existau doar 770 școli cu clasele V-VII, care cu- prindeau 119 110 elevi; astăzi sînt 7 200 asemenea școli cu 1 048 000 elevi. Față de 46 435 învățători și profesori în 1938, astăzi lucrează de aproape trei ori mai multe cadre didactice în școlile de cultură generală ; prin grija partidului și guvernului s-au înființat recent institute pe- dagogice de învățămînt superior pentru pregătirea cadrelor didac- tice necesare învățămîntului de 8 ani. In 1938 existau doar 16 in- stituții de învățămînt superior, incluzînd 33 facultăți cu 26.000 studenți ; iar astăzi 79.507 tineri frecventează cursurile de zi ale celor 165 facultăți din numeroase centre de învățămînt superior. Școala nouă dă cadre mereu mai numeroase și mai temeinic pregătite pentru desăvîrșirea so- cietății socialiste, pe care o con- stfuim cu toții, spre binele în- tregului popor ; școala contribuie cu succes la educarea comunistă a tinerei generații. Trăiască Republica Populară Romînă F DEMOSTENE BOTEZ Acum 15 ani, in seara de 30 Decembre, s-a petrecut, bine pre- gătit dinainte de partid, unul din cele mai mari evenimente din patria noastră : nașterea Republicii Populare Romine, lepădarea de rege, desăvîrșirea eliberării noastre de ultima verigă, cea mai grea din lanțurile purtate de poporul nostru. Consecințele acestui eveniment istoric au fost multiple și de covîrșitoare importanță, în toate domeniile ți pentru toți cetățenii patriei. De-atunci, din noaptea aceea, au prins a se descătușa deplin forțele creatoare ale poporului, nestingherite de nici o opreliște. Buzduganul minor al dinastiei regale de pripas nu a mai fost băț în roatele progresului. Din multitudinea binefacerilor proclamării Republicii aș voi să descifrez azi, aci, în „Gazeta învățăm intuim". acele care privesc învățămintul. Profesorii și învățătorii mai virstnici au cunoscut mai bine ca mine sinistrele aspecte ale învățămîntului de sub coroana regală care semăna aidoma cu o cunună de spini : maghernițele din sate care țineau loc de școli, copiii desculți, salariile de mi- zerie, lipsa de considerație, milioanele de analfabeți, cărțile scumpe, religia ca obiect, antisemitismul și șovinismul ca doctrină. Dar să nu întunecăm lumina albă a acestei zile de mare săr- bătoare cu sinistrele estompe ale unui trecut ce pare azi neverosimil acelor care nu l-au apucat și nu l-au trăit. Căci a dispărut și urma masivă a celor 4 milioane de analfabeți rămași moștenire de la vechiul regim, de la un rege care nu era nici el departe de această condiție culturală. Acum, la 15 ani de la proclamarea Republicii, ani care cu tota- lizat, în faptele lor, cel puțin cîteva secole, putem să incrustăm în cununa ei briliantele scăpărătoare ale tuturor înfăptuirilor culturale din țara noastră, ale luminii care a scăldat școli și universități cu belșug solar. Atunci cînd, în Raportul său la cel de-al IH-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: „In ce privește școala de cultură generală, in anul școlar încheiat (era vorba de 1959) peste 88 la sută dintre absolvenții clasei a IV-a au continuat studiile în &Lasa a V-a. Astiel. in anul 1962, aproape întregul tineret de vîrstă școlară va fi absolvii școala de 7 ani. Acesta va fi un moment important al revoluției culturale ce se desfășoară in patria noastră" — nu a făcut doar o simplă con- statare, dar nici o proorocire, ci a definit matematic datele unui plan care astăzi este nu numai în totul împlinit, dar și depășit. Față cu situația învățămîntului de astăzi, situația din 1959, înfloritoare și extraordinară în raport cu moștenirea „regală"’, pare anacronică. Progresele în învățămînt au ținut armonios pasul cu progresele din toate domeniile de activitate. E aproape cu neputință să prinzi din urmă, într-o relatare ca aceasta, pașii mari înainte ce marchează fiecare an. în 1960161 au fost cuprinși, in clasa a V-a, 96 la sută din promovații clasei a IV-a, iar în anul 1951'62, 99 la sută, ceea ce înseamnă încheierea procesului de generalizare a școlii de 7 ani. începînd cu anul școlar 1961/62, în țara noastră se realizează învățămintul general, obligatoriu și gratuit cu durata de 8 ani. în acest an școlar elevii din clasele I—VI învață după sistemul școlii de 8 ani. încă din 1954, după o statistică a Biroului Internațional de la Geneva, țara noastră se numără printre cele 11 țări din lume cu durata învățămîntului elementar de 7 ani, atunci cînd în urma noastră, nu mai puțin de 70 de țări, dintre care unele cu mari pre- tenții de heghemonie și imperialism cultural, aveau un învățămînt obligatoriu de 4, 5 sau cel mult 6 ani. Atunci cînd, în 1960, în țara noastră 96 la sută din elevii care au promovat clasa a IV-a erau cuprinși în clasa a V-a, după o sta- tistică publicată de U.N.E.S.C.O., peste 45 la sută din tineretul de vîrstă școlară din lume nu frecventează nici o școală. Trebuie adăogate apoi toate înlesnirile acordate de stat, care nu cuprind doar numai gratuitatea absolută a învățămîntului pe toate treptele, ci și cărți gratuite pentru elevii claselor I—VII, și mii de burse și înlesniri de cămine și cantine pentru studenți. Porțile învățămîntului, pînă sus de tot, au fost deschise larg pentru toți fiii poporului. Toate acestea în țara care altă dată era campioana analfabetis- mului și într-o epocă în care în multe țări capitaliste unde, zice-se, învățămintul are o veche tradiție, școala se găsește într-o situație de plîns, mereu relevată de cercurile progresiste ca o primejduire a culturii. Ziare din Germania de vest, care nu pot fi bănuite de simpatie pentru țările socialiste și de dușmănie față de America cea înfrăți- tă întru pregătirea războinică, arată că în S.U.A. este încă nevoie de 100.000 săli de clasă și că o treime din copii nu pot urm-a școlile din cauza taxelor care ating 3.000 de dolari (circa 36.000 lei) anual. Se vede că nu-i mai rămâne învățămîntului nimic din zecile de milioane de dolari aruncați pentru propria înarmare pînă-n dinți, c.a și pentru toți beliciștii de pe glob. In Anglia, după cum scria ziarul „Daily Worker”, în 2.500 de școli secundare lipsesc unul sau doi profesori pentru disciplinele științifice, iar din cei existenți, doar unul din 5 este absolvent al unei uni- versități, și tot unul, din cinci nu are nici un fel de calificare știin- țifică — un fel de lăutari care predau după ureche muzica simfo- nică ! Iar în Canada, în urma învățăturii date de asemenea „profesori" studenții răspund la examen că Winston Churchill și Isaac Newton au fost președinți ai Statelor Unite, că Leonardo da Vinci a fost unul din cuceritorii Americii de Sud, iar Oliver Cromwell un... reformator american. Și pentru a căpăta asemenea cunoștințe năzdrăvane de știință fantastică, studenții trebuie să mai plătească taxe de mii da dolari anual... Să punem alături această umoristică situație a „civilizației’> occidentale de situația de la noi 7 ! Cu mîndria legitimă pentru toate realizările care îngăduie ori- cărui copil al poporului nostru să atingă cele mai înalte trepte ale culturii, artei și științei, simt deodată apărînd pe buzele mele stri- gătul de victorie : Trăiască Republica Populară Romînă ! îndrumate de profesoara de specialitate, elevele lucrează minunata costume naționale Oamenii școlii noastre de astăzi Aplieînd în mod creator învă- țătura marxist-Ieninistă, Partidul Muncitoresc Romîn a acordat o grijă deosebită, în cei 15 ani care au trecut de la instaurarea Re- publicii noastre Populare, înfăp- tuirii revoluției socialiste în do- meniul ideologiei și culturii, creă- rii unei intelectualități numeroa- se, devotată clasei muncitoa- re, poporului muncitor, cauzei socialismului. Un rol dintre cele mai importante a avut în această privință școala, căreia i-a revenit nobila misiune de a forma oameni cu! ți și instruiți, capabili să stă- pînească și să aplice în practică cuceririle științei și tehnicii mo- derne, de a educa tineretul în spirit comunist. în anii care au trecut școala din Republica Populară Romînă a fost transformată, dintr-un in- strument al dominației de clasă a burgheziei și moșierilor, într-o școală a poporului, într-un in- strument al transformării comu- niste a societății, într-o forță ac- tivă a dezvoltării sociale. Pe acest drum școala, învăță- mântul nostru, au înregistrat succese deosebit de importante. A fost lichidată, în primul rînd, neștiința de carte — fenomen ru- șinos al trecutului. Cine nu-și a- mintește de anii următori refor- mei învățămîntului, cînd se dă- dea bătălia pentru stingerea analfabetismului, pentru a atrage în școală pe toți copiii, ca să nu rămînă, ca cei din trecut, departe de lumina științei de carte ? Au fost ani de luptă perseverentă și plină de abnegație, cînd, în serile de iarnă, în săli de clasă și în cele mai îndepărtate căsuțe, Ia lumina becului sau a lămpii cu petrol, bătrîni și tineri dezlegau tainele literelor și cifrelor. Astăzi nu numai că lichidarea analfabetismului a fost de mult înfăptuită, dar s-au realizat, in cadrul revoluției culturale, succe- se la care odinioară nici nu ne puteam gîndi. S-a încheiat gene- ralizarea învățămîntului de 7 ani, conținutul procesului instruc- tiv-educativ a căpătat un caracter nou, realist-științific, au fost pre- gătiți sute de mii de muncitori cu înaltă calificare, zeci de mii de tehnicieni și ingineri, învățători, profesori, oameni de știință. Școa- la a dobindit astfel un important rol social și și-a cîștigat un binemeritat prestigiu. Congresul al III-lea al P.M.R. a deschis în fața învățămîntului noi și largi perspective, i-a trasat sarcini de mare însemnătate : trecerea la învățămîntul general și obligatoriu de 8 ani, întărirea legăturii școlii eu viața, cu pro- ducția, îmbunătățirea muncii de educare comunistă a tineretului, pregătirea de noi cadre pentru desăvîrșirea construcției socialis- mului și trecerea la comunism. A- ceste sarcini se îndeplinesc astăzi cu succes, pentru că școala noas- tră are în fața sa farul călăuzitor al marxism-lcninismului, pentru că este îndrumată și condusă cu grijă de către Partidul Muncito- resc Romîn. Marile progrese pe care le-a realizat învățămîntul, sub condu- cerea partidului, în cei 15 ani care au trecut de la instaurarea Republicii Populare Romîne, sînt indisolubil legate și de activita- tea neobosită desfășurată de zeci- le de mii de învățători și profe- sori de pe întreg cuprinsul țării. Cadrele didactice, detașamentul cel mai numeros al intelectuali- tății noastre, pășesc neabătut pe calea arătată de partid și sînt mîndre că, alături de întregul popor, contribuie Ia construirea vieții noi în patria noastră. Cadrele didactice de astăzi se deosebesc radical — atît prin concepțiile, convingerile și orien- tarea lor politică, cît și prin pre- gătirea lor științifică, pedagogică și metodică, prin conștiința de care dau dovadă în munca ce o desfășoară și prin atașamentul lor față de popor — de vechea intelectualitate a Romîniei. în rîndurile lor au pășit numeroase promoții de noi pedagogi crescuți și formați de regimul nostru, care au adus cu ci un suflu nou de viață și de muncă. Dacă învățămîntul nostru a căpătat un conținut nou, profund științific, aceasta se dalorește principiilor materialist-diaiectice care stau la temelia Iui, progra- melor și manualelor bazate pe a- ceste principii, ca și învățătorilor și profesorilor care, în marea lor majoritate, s-au străduit zi cu zi să-și însușească bazele ideologiei marxist-leniniste, și-au restruc- turat și împrospătat cunoștințele, eliminînd misticismul și idealis- mul de care era îmbibată școala veche. Ei au putut și pot astfel să transmită elevilor cunoștințe științifice, să-i educe într-un spi- rit nou, să facă din tinerii patriei noastre militanți activi pentru cauza socialismului. Transformarea școlii într-o for- ță activă a dezvoltării sociale se datorește in bună măsură și a- celor slujitori ai școlii care, crescuți și îndrumați de partid, nu s-au mărginit Ia o activitate îngust-didactică, ci au adus o contribuție activă Ia dezvoltarea întregii vieți obștești. Sub con- ducerea organizațiilor de partid și alături de numeroși activiști pe tărîm obștesc, învățătorii și profesorii au participat cu entu- ziasm la lupta pentru ridicarea nivelului cultural al poporului, la lupta pentru transformarea socia- listă a agriculturii și la încheie- rea colectivizării ei, eveniment de însemnătate istorică în viața po- porului nostru. Prin răspîndirea cunoștințelor politice și științifice în rîndul oamenilor muncii, ca- drele didactice au adus, totodată, un prețios aport Ia formarea con- științei socialiste a maselor. Partidul Muncitoresc Romîn și Guvernul Republicii Populare Romîne, întregul popor, au dat întotdeauna o inaltă prețuire muncii rodnice pe eare au dus-o și o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători și pro- fesori răspîndiți pe tot întinsul țării noastre. Vorbind despre mi- siunea încredințată învățătorului, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej spunea, în cuvîntarea rostită la Congresul învățătorilor din 1952 : „Aceasta este cu adevărat o misiune frumoasă și inaltă care cinstește și înnobilează pe acela căruia îi este încredințată. Este o mare satisfacție morală și o mare fericire să dai societății, țării tale, elemente valoroase, culte, luminate, capabile de fapte de ispravă”. O expresie puternică a prețuirii pe care partidul și guvernul o poartă cadrelor didactice este grija permanentă pentru îmbu- nătățirea continuă a condițiilor lor de trai și de muncă. Această grijă se reflectă în numeroase documente de partid și de stat apărute în decursul anilor, in măsurile luate pentru ca să li se asigure oamenilor școlii un trai demn de importantul lor rol so- cial. Un document de o deosebi- tă însemnătate pe această linie îl reprezintă Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri din 16 august 1951 cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale cadrelor di- dactice din învățămîntul elemen- tar și mediu. O atenție deosebită s-a acordat problemei îmbunătă- țirii condițiilor de trai ale cadre- lor didactice și prin sporirea sa- lariilor lor. începînd din anul 1951, pe măsura dezvoltării eco- nomice a țării, salariile cadrelor didactice au fost sporite în mod substanțial in mai multe rinduri. S-au îmbunătăți* totodată nor- mele lor de muncă și s-au acordat diferite sporuri Ia sa- lariile cadrelor didactice meri- tuoase, cu activitate deose- bită, li s-au acordat titluri, distincții, decorații și premii. în- cepînd din anul 1957 s-a acordat titlul de „învățător fruntaș” unui număr de 2.462 persoane, iar titlul dc ..profesor fruntaș” unui nu- măr de 1 246 cadre didactice. De asemenea, avem un număr de 50 de învățători și profesori emeriti, mii dc cadre didactice decorate cu ordine și medalii. Dezvoltarea rapidă a învăță- mîntului din țara noastră, gene- ralizarea învățămîntului de 7 ani, dezvoltarea învățămîntului me- diu, profesional, tehnic șî supe- rior și asigurarea unor condiții tot mai bune de trai și de muncă pentru cadrele didactice au făcut să crească atracția spre profesia de învățător sau profesor, au contribuit la creșterea substanția- lă a numărului de cadre didacti- ce. Dacă în anul școlar 1938/1939 funcționau în întregul învățămînt de cultură generală și profesional circa 53.000 cadre didactice, în anul școlar 1960/1961 nu- mărul profesorilor și învățători- lor din învățămîntul dc cultură generală, profesional și tehnic a ajuns Ia circa 128.000, iar în pre- zent a crescut și mai mult. Aplicarea hotărîrilor de partid și de stat în ceea ce privește pre- gătirea. selecționarea și promova- rea cadrelor didactice a dus la îmbunătățirea activității lor, Ia întărirea stabilității și continui- tății acestora în muncă, ceea ee a influențat în mod pozitiv cali- tatea învățămîntului nostru, ins- truirea și educarea tineretului. Nici un efort nu se precupețeș- te astăzi in Republica noastră Populară pentru bunul mers al învățămîntului, pentru o tot mai ridicată pregătire a slujitorilor lui, învățătorii și profesorii fiind chemați să dea patriei noi și noi generații de tineri multilateral pregătiți, formați in spiritul înal- tei conștiințe socialiste. NICOLAE SIPOȘ director general in Ministerul învățămîntului 95 fe slăvim Republică*6 MANIFESTĂRI SĂRBĂTOREȘTI Cea de a 15-a aniver- sare a Republicii Popu- lara Romîne este întîm- pinată în școlile din în- treaga țară prin bogate chinate partidului și pa- triei manifestări tistice. La Școala Tg. Secuiesc selor a TX-a cultural-ar- medie din elevii cla- au partici- pat la un concurs „Dru- meții veseli", cu tema „Sărbătorim a 15-a ani- versare a R.P.R.". în răs- punsurile lor prompte și La Sebiș, în regiunea Crișana, peste 300 de ti- neri, elevi la școlile de zi și serale, ca și profe- sorii lor, au participat la festivitatea închinată ce- lei de a 15-a aniversări a proclamării R. P. R. ani de la proclamarea Republicii Populare Ro- mîne, elevii Școlii de 8 ani nr. 1 din Botoșani au participat la un con- Iară, o orchestră, o echi- pă de teatru și o brigadă artistică de agitație, s-a bucurat de un deosebit succes și de o caldă a- precise, elevii s-au ferit la numeroase liză ri dobîndite de re- rea- po- porul scumpei noastre patrii. sub conducerea partidului După concurs elevii școlii au prezentat un frumos program artistic, care a cuprins dansuri curs în cadrul s-au întrecut în rea versurilor î 1 căruia i recita- închinate Secretarul P. M. R. Gurahonț Comitetului al raionului le-a vorbit participanților la festivi- tate despre însemnătatea măreței sărbători de la 30 Decembrie. în încheiere, echipa artistică a școlii medii a prezentat un bogat pro- gram artistic dedicat aniversării Republicii de poeții noștri Repu- blicii, partidului, reali- zărilor poporului munci- tor. Concursul s-a în- cheiat cu un program de cîntece despre patrie și partid. Studenții Institutului pedagogic de 3 ani Cluj au prezentat, cinstea aniversării din în Re- publicii, o serie de spec- tacole pe scena Clubu- lui „Minerul" din Mare. Ansamblul Baia artis- tic al studenților clujeni, compus dintr-un cor, un preciere menilor Marc. din partea oa- muncii din Baia La Clubul petroliștilor dc la schela Zemeș- Moinești, cadrele didac- tice turi tori tate, au participat, ală- de tinerii munci- și elevi din locali- la o seară de poe- zie cu tema „Poeții noș- tri cîntă patria listă”. Manifestarea socia- a fost deschisă de prof. Aurora Bălan, care a prezentat expunerea „Un deceniu și jumătate de viață Ne aflăm în imensa sală a Palatului Republicii. Lumina se topește treptat, strîngîn- du-se intr-un singur fascicul proiectat pe faldurile grele ale cortinei de pluș ce se des- face încet, dezvăluind spec- tatorilor un cor uriaș. Sînt sute de pionieri și școlari care s-au adunat aici, în cea mai frumoasă sală de specta- cole din București, pentru a sărbători, prin programul ar- tistic intitulat „Te slăvim, Republică", marea sărbătoa- re de la 30 Decembrie. Din piepturile lor se înalță acordurile puternice, pline de solemnitate, ale Imnului de Stat al R.P.R. Urmează apoi melodiile cîntecelor pionie- rești, voiosul „Salut al cra- vatelor roșii" și cunoscutul „Pionieri, fruntea sus". In in- tervalul dintre coruri, gru- puri de recitatori rostesc cu- vinte înflăcărate, pline de avînt, cuvinte de dragoste pentru minunata noastră pa- trie, de recunoștință pentru partidul căruia îi datorăm zilele fericite pe care le trăim astăzi. In notele care răsună grav în imensa sală a palatului, în versurile rostite cu adincă e- moție în glas, simți vibrlnd puternicele sentimente ce în- floresc în sufletul acestor co- pii, atașamentul lor sincer și profund față de idealurile so- cietății noastre, credința lor nestrămutată în justețea cau- zei pentru care luptăm, in victoria ei definitivă. Un grup de elevi de la Școala de 8 ani nr. 78 inter- pretează scene din activita- tea cercurilor de elevi. In sentimente tălmăcesc și bale- tul prezentat de elevii Școlii medii de coregrafie, și piesele jucate de echipele școlare de teatru, și melodiile interpre- tate de orchestra Școlii medii de muzică nr. 1 ca și de co- rurile și orchestrele Școlii de 8 ani nr. 43 din comuna Vo- luntari, ale Școlii profesio- nale de construcții din ra- ionul 23 August, ale Palatu- lui pionierilor sau ale Casei de copii „A. S. Makarenko". Un moment de mare atrac- ție al programului îl consti- tuie prezentarea a- . populare. Pe scer.a s- permââ pitoreștile costume și figuri ale dansurilor adunate din toate colțurile patriei. Sînt dansuri vijelioase și pline de foc, dansuri lente, pătrunse de poezie, dansuri care amintesc răcoarea munților, grădini înmiresmate, lanuri unduind în bătaia vînturilor, dansuri care cuprind parcă o întrea- gă istorie a vieții poporului nostru. La această adevărată avalanșă de dansuri și-au dat concursul nu mai puțin de 10 școli din Capitală. Ca o în- cununare a acestei demons-- trații coregrafice, Școala sportivă nr. 2 prezintă, cu un ansamblu de eleve, o suită de exerciții de gimnastică artis- tică impresionantă prin gra- ția și armonia mișcărilor. Fiecare din momentele mu- zicale, teatrale sau coregra- fice din care este compus în- tregul spectacol constituie o vie manifestare a dorinței e- levilor de a aduce la sărbă- toarea Republicii ceea ce este mai frumos în școala lor, de a exprima și pe această cale cele cîteva minute rezervate acestor scene ni se vorbește despre preocupările pionieri- lor, despre condițiile ce le-au fost create în anii Republicii noastre, despre aspirațiile și proiectele lor de viitor. In școală copiii învață geo- grafie, matematica, fizică, al- gebră, învață despre războiul peloponeziac sau despre teo- rema lui Pitagora, despre va- lențe sau despre reacții chi- mice. Dar tot în școală ei în- vață să-și iubească mai pre- sus de orice patria, poporul. Acum, cu prilejul acestui spectacol, asistăm la o ade- vărată manifestare de senti- mente patriotice traduse prin graiul viu, impresionant și sugestiv al artelor. Astfel de dragostea profundă pe care o nutresc pentru măreața noa- stră patrie. tn finalul spectacolului co- rurile, cărora li se adaugă fanfara Școlii profesionale „Grivița Roșie", fac să ră- sune cîntecul „Republică mă- reață vatră". Melodia înălță- toare și puternică cuprinde întreaga sală. Copiii au coborît de pe scenă, unin- du-se, prin două șiruri late- rale, cu fanfara situată chiar în sală. Spectatorii se con- fundă aproape cu interpreta, în sufletele tuturor vibrează în aceste momente același entuziasm, aceeași nețai mu- rită dragoste față de patrie, față de popor. OCT. BUZESCU Întîmpinînd sărbăto- Tineri profesori Vreau să vorbesc despre cîțiva dintre tinerii absolvenți ai Fa- cultății de istorie din București, azj profesori în diverse unghiuri ale țării. Unii ne vizitează în va- canță. Alții, ori de cîte ori trec prin București cu vreo treabă oficială ori personală, vin să-și salute foștii profesori și să aducă aerul proaspăt și tînăr al școli- lor de pe tot cuprinsul țării: de la Tecuci sau de la Cărei, de la Botoșani ori Turnu Severin. Pe cîțiva îi vedem așa de des, in- cit îi invităm, glumind, să se mai prezinte o dată la examenul . de stat... Acum absolvit Chindea vreo cinci ani, cînd a facultatea, Constantin mi-a făcut o vizită de rămas bun. Pleca la Gura Humo- rului. Era emoționat. Se tot în- treba dacă va ști să facă față muncii din școală. Mi-a scris, apoi, în decursul anilor și mi-a povestit cum arată școala, cum se înfățișează elevii, ce probleme ridică predarea lecțiilor, în ce raporturi a intrat cu colegii. Il interesa tot. Și manifesta pentru învățămînt, o dragoste adîncă, se- mănînd cu un iezer limpede, cris- talin. îmi amintesc, de pildă, bogăția și maturitatea unor ob- servații grăitoare la manualul de istorie pentru clasa a X-a. A adunat și impresiile unor elevi și mi le-a trimis. îmi povestea despre rezultatele lecțiilor lui în instruirea și educarea comunistă a elevilor, despre excursiile la Moldovița și Voroneț, despre muncile obștești la U.T.M, și sindicat. îmi cerea părerea în rezolvarea unor cazuri mai difi- cile : de pildă, cum să trezească interesul pentru istorie al unui elev bun, dar înclinat să lucreze la matematică. Mi-a trimis invi- tație la nuntă. M-a anunțat și cînd a avut primul copil. Iar a- cum cîteva zile, a venit la niște cursuri în calitate de inspector raional și m-a vizitat iar la facul- tate M-am emoționat și-am ui- tat să-l str'ng în brațe. îi sînt dator o îmbrățișare și-o rimă la Gurc-Humor muncește pe ia locul unde progresul școlii ■ Astă vară am popouit cîtevu zile în Onești. Umblam pe străzi noi, printre blocuri noi. pe lingă oameni noi și nu știam ce să în- registrez mat întii : arta grupu- rilor arhitectonice ori exuberanța vieții trezite acolo unde vegeta un sat între dealuri, cind mi-a apărut în față un tînăr înalt, blond. Mi-a spus bună ziua. Sur- priza mea i-a adus pe față! un ușor zimbet, între îngăduință și mirare. — Hrișcă Mihai.' am exclamat fără voie. Dumneata aici ? M-a luat de braț și mi-a com- pletat informațiile despre Onești. M-a dus și sus, pe deal, la bise- ricuța lui Ștefan cel Mare și-am privit și de acolo, de lîngă o cti- torie de o modestie mai mult de- cJl umilă, uriașele construcții ale termocentralei și ale combinatu- lui chimic Borzești, cuprinzînd toată zarea și împungînd îndrăz- neț cerul cu turnurile cutezătoa- re ale coșurilor, ctitorii de mîn- drie ale regimului nostru. Și comparind, profesorul Mihai Hrișcă ținea parcă o lecție de istorie medievală și contempora- nă — așa am fost, așa sîntem, așa vom fi. Apoi mi-a vorbit, succint și bine gîndit, cum îl știam de la seminarii ori de la examene, despre munca lut de profesor și de director la școala medie din Onești. M-a plimbat și prin șeoa- Balta Albă, a lui Ma- își întrec das- DUMITRU ALMAȘ urări de fericire Si deodată, ves- Tudor Anton și cei doi ucenici facă tradiționale pentru noul an. tea ! Au adus-o Vișan Nicolaie. sinistru renume — : Gropile lui Oatu. Limuzina „Cadillac’ rii noștri ucenici călii. t;WRa« «« •» »« «* ■ SK «S K® &£ » U»-® lă. M-a ajutat, împreună lalți colegi, să întîlnesc discut cu cîțiva elevi cu cei- și să de la cursul seral, muncitori din uzine- le Oneștiului, mulți, de-o vîrstă cu Hrișcă însuși. Nu puteam să nu mă entuziasmez de minunata clădire a școlii, de sălile lumi- noase și spațioase, de mobilierul nou, de laboratoare. Calm, mă- surat, Hrișcă mi-a istorisit despre frumusețile muncii lui, despre avîntul tineretului care con- struiește și învață, învață și con- struiește. Am ieșit iar în stradă. Apunea soarele spre munții Caninului. Vitrinele luminate fluorescent prelungeau parcă lumina zilei. Pe una dintre străzi, prin mulțimea veselă, în forfotă, se oprește lîngă noi un cărucior de copil și o făptură înaltă, suplă, blondă, cu surîs candid, tare cunoscut. Am exclamat: — lise Schmidt .' — Soția mea, a Hrișcă Mihai, și parcă mai solemn, intervenit, a continuat, prezentările indicîndu-mi și pe cel din căru- cior : iar dumnealui, copilul nos- tru I Cei doi soți Hrișcă mi-au arătat apoi apartamentul lor, nou, proaspăt, spațios, comod. Se mutaseră de cîteva zile. ...Ion Moraru a terminat făcui- tatea anul acesta. A plecat muncească la țară. Și într-o să din octombrie m-am trezit cu epistola lui. Scria : „...iată-mă în sfîrșit ajuns profesor ! Eu, inol- dovan de la Vaslui, mi-am ales ca loc de muncă Școala de 8 ani din comuna Poroschia. raionul Alexandria.După ce înșira clasele în care predă, după ce arăta cum se ocupă de cercurile de citit, de cercurile agrozooteh- nice, de echipa artistică, își ex- prima bucuria că și-a cumpărat un ceas de mină, chiar din pri- mul salariu. Și, ca să nu-și dez- peciahtatea, continua la nu nta modul Comuna asta ci twde muncesc eu. făcea odinioară perse din moșia lui Cantacuzino- Nababu sau a lui Miclea Capră. Tăraniț ce pe-aici își pregăteau — pe-atunci — ciorba 'hrana til- r.'.ccj la zest” pe care-l încăl- zeau, eu paie. Ari, vă rog să mă credeți, toți au mașini de aragaz. Aproape te fi și-au cumpărat biciclete sau motorete. Cu câști- gurile realizate prin muncă la G.A.C. se hrănesc bine, se îm- bracă bine, se duc la spectacole și participă ei înșiși la activități artistice. De curînd. cu prilejul unui festival regional, echipele artistice din raionul Alexandria au ciștigat premiul I. Așa că Teleormanul, care în Romînia burghezo-moșierească era județul cu cea mai ridicată mortalitate provocată de TBC, a devenit azi prosper, sănătos și fericit”. Și încheia : „In ce mă privește, mă simt bine, lucrez cu inimă și vă invit și pe d-voastră, cînd aveți timp liber, la școala noastră care s-a îmbogățit anul acesta cu un local nou, prevăzut cu laborator, cu bănci noi, cu material didac- tic”. Pe toți acești tineri profesori i-am cunoscut ca studenți. Și sînt bucuros că, alături de toți colegii mei, Ic am putut transmite cuno- ștințe, le-am putut insufla pasiu- ne, entuziasm pentru profesiunea de pedagog, pentru munca de e- ducație comunistă. Și sîntem fe- riciți ori de cîte ori auzim că a- colo, în lungul și latul țării, tine- - Oră de tehnologie La școala Uzinelor „Republica La orele fluviu uman strungarilor proaspete în de schimb, uriașul al laminoriștilor și pompează puteri inima de oțel a uzi- nei. Pe poartă stă înscris boltit, ca un arc de triumf, „Fabrica de tuburi „Republica”. Ieri, aici era un atelier dărăpă- nat al întreprinderilor lui Ma- laxa. Azi, pe aceleași locuri se înalță una dintre marile cetăți ale industriei noastre socialiste. Momente din'r-o monografie încă nescrisă Imaginile se succed și se su- prapun, asemenea unor secvențe de montaj cinematografic. ...Iarna lui 1938. Anul-etalon al „prosperității” regimului bur- ghezo-moșieresc. Din remorcile tramvaielor — jalnice schelete gălbejit-metalice rămase de pe vremea cînd erau trase de cai — coboară mereu alte grupuri de oameni, intrînd în șirul siluetelor cenușii care orbecălesc prin cea- ță. De la Bariera Vergului — ca- pătul liniei de tramvai ■— și pînă lă uzinele lui Malaxa e cale de vreo 5 kilometri. Dar cu tram- vaiul își pot permite puțini să vină; și dintre ucenici, nici unul. Sandu Gorun și încă șase colegi ai Iui vin de la gazdă pînă-n Ba- rieră pe jos, preț de încă vreo 3 kilometri. Mai e mult pînă să se lumineze de zori. Lămpi nu sînt. Doar cîte vreun felinar afumat de-al oa- menilor și sclipirea fosforescentă a zăpezii, care nu izbutește să a- copere mizeria acestor locuri de laxa îl poartă spre uzină către ora prînzului. Tolănit pe pernele de piele, „patronul” simte cînd satisfacțiile zilei anterioare, cînd unda de nemulțumire a serii pe- trecute la palat. Peste zi a trimis la sucursala din Elveția a băncii lui Morgan încă un milion de do- lari, profitul ultimelor cîteva luni. Cum îi spunea un inginer al lui Ford, care-i vizitase nu de mult uzinele cu utilaj atît de învechit : „Realizați dublu de pe urma in- vestițiilor, mister Malaxa — ade- vărat cîștig colonial”. Numai seara, la palat, cu regele, n-a fost prea plăcută. Carol nu se mulțu- mește cu cîștigul pe care i-1 lasă în asemenea seri la poker. Vrea mult mai mult. I-a spus-o în față, amenințîndu-1. In toate afacerile se bagă regele, fără să investeas- că vreun ban... Ucenicul Sandu Gorun și colegii săi iau micul dejun și rnasa de prînz — un sfert de pline, brînză și magiun de-un vîrf de cuțit. E zi bună — sîmbătă — și afacerile patronului prosperă... ...1943, tot iarna. Război. In a- telierele fabricii lui Malaxa, An- tonescu și hitleriștii au instituit control militar. Mașina de război scrișnește din toate angrenajele, gata să plesnească. Vătafii în haine ofițerești urlă bezmetici : „Dați laminate, mai repede... re- pede !”. In ateliere au rămas mai mult meșterii bătrîni și ucenicii. Tre- buie să apuci țaglele înroșite cu un clește uriaș, cîntărind peste 10 kilograme, și să le arunci cît mai departe. Un ucenic și un lucrător așteaptă, ceva mai departe, să le prindă și să le strecoare în în- cleștarea ritmică a fălcilor lami- lungesc mereu și, prin semiob- scuritatea halei de lucru, par a- semenea unor șerpi de foc care zboară prin aer. (La școala sera- lă, preotul de Ia biserica Vergu- lui, singurul care predă lecții afară de un profesor de matema- tică complet ramolit, i-a amenin- țat pe ucenici cu flăcările iadului. Ca și cînd ar putea exista un iad mai înspăimîntător decît lamino- rul lui Malaxa !) Nu e zi în care bucățile de metal incandescent să nu facă victime. Băieții, hrăniți o zi întreagă cu mămăligă și ma- giun de sfeclă, de-abia pot mînui cleștii uriași. Iar barele metalice, dacă nu le-ai prins, izbesc ca niște securi imense peste picioare. în chinul acesta îngrozitor, o singură rază de lumină își face loc pretutindeni, cu toate stavi- lele : sînt manifestele. „Tovarăși muncitori ! Ziua eliberării nu e departe ! Trupele sovietice dau lovituri nimicitoare hitleriștilor și antonescienilor. Sabotați mașina de război fascistă ! întîrziați li- vrările de materiale pentru front !“ Semnează - ■ Partidul Co- munist Romîn. Zadarnic țipă zbirii. Țaglele se răcesc prea de vreme pe laminor, țevile au fisuri, șinele nu pot fi folosite la nimic. Muncitorii, uce- nicii ascultă chemarea partidului. Agenții siguranței arestează și bat. Bat și arestează. Șoapte între muncitori : „Ieri l-au luat pe Marin și trei ucenici”. Dar eroicii muncitori de la laminor continuă să lupte... ...S-au schimbat vremurile. Vîntul lui August 1944 a adus; profunde și înnoitoare transfor- mări în viața țării. Se simte a- ceasta și aici, în atelierele lui Malaxa. Cozile de topor ale pa- tronului se arată mai cu fereală și lovesc numai . pe furiș, să nu fie văzute. Dar mai trag încă nă- dejde : „Atît timp cît e regele, monșerA Regele n-a semnat le- gile comuniste”. ...Sfîrșit de decembrie al anului 1947. Oamenii se pregătesc să-și care difuzau „Scînteia” ; „S-a dus de-a dura și căpușa cu coroană de pe spinarea țării 1 Sîntem Re- publică Populară, fraților ! Tră- iască Republica !“ A doua zi, laminoriștii și-au urat „la mulți ani” cu convinge- rea fermă că în anul 1948 vor munci, sub conducerea partidului, pentru ei înșiși, pentru construi- rea socialismului. Știau că zilele patronilor sînt numărate și aș- teptau cu Înfrigurare vestea, fi- resc legată de proclamarea Repu- blicii : „Toate fabricile și uzinele au trecut în stăpînirea poporu- lui 1”. Și iată că, peste cîteva luni, și acest vis a devenit realitate. Au pornit să se descătușeze nebănui- te energii creatoare. A început reînnoirea utilajelor vechiului laminor, s-au adaptat primele dispozitive mecanizate care trans- portă țevile fără a mai fi nevoie de mînuirea uriașilor clești ma- nuali. Vechiul laminor al lui Malaxa se transforma, cu fiecare an mai mult, în prima mare uzină de tuburi a țării — fabrica Repu- blica”. La școala laminoriștilor de aici și-au făcut ucenicia în anii pu- terii populare și cei care au devenit apoi muncitori ai lami- acum o parte din laminoriștii vii- torului Combinat siderurgic de la Galați. Cresc noi ortaci ai „Re- publicii". 1962: propunere peniru o discuție cu eievii în cancelaria școlii profesionale de pe lîngă uzinele „Republica” a avut loc, zilele trecute, o con- vorbire. Dirigintele anului I se sfătuia cu directorul școlii : cum e mai bine să fie organizată dis- cuția despre sărbătoarea de la 30 Decembrie cu ucenicii acestui an ? — I-aș duce pe ucenici, tova- rășe diriginte, în cabinetul de tehnologie și i-aș așeza în jurul machetei laminorului de 6 țoii. Așa o să-și poată da seama cel mai bine de felul cum, de la pos- tul de comandă, laminorul con- duce automat întregul proces de fabricare a tuburilor. Le-aș pre- zenta apoi fotografia aceea ve- che, găsită în arhiva uzinei, care înfățișează doi ucenici căznindu- se să ridice cleștele greoi cu care vor trebui să prindă bucata in- candescentă de metal. Iată și o cifră dintr-un registru medical : în 1937 s-au înregistrat 112 acci- dente grave de muncă la lamino- rul lui Malaxa. Și în arhiva uzi- nei mai puteți găsi și alte foto- grafii interesante. Imaginile lor, chiar așa șterse de scurgerea vremii, sint de neuitat. Una ara- tă, în pauza de prînz, cîțiva uce- nici ghemuiti pe un morman de nisip, mîncîndu-și coltucul de pîine mucegăită. în alta se vede căminul : un interior de baracă, cu paturi suprapuse in trei rîn- duri și la mijloc un lighean în care se adună apa de la topirea zăpezii ce curge prin acoperiș... Elementul cel mai puternic de comparație e însăși viața de as- tăzi a ucenicilor, munca lor, izvor de bucurii. Dar despre toate aces- tea, fiți siguri, vor vorbi ei pe larg și cu deosebită emoție. Tot 1962: ajun de sărbătoare G Vă propun — ne spune tovară- șul Domițian Turchină, directo- rul școlii profesionale — drept încheiere pentru aceste însem- nări, cîteva rezultate obținute în producție de ucenicii noștri în cinstea aniversării Republicii. Notați, așadar : încadrați în brigăzile lamino- riștilor, numeroși tineri, ca trefi- latorii Androne Flueraș și Nieo- lae Necula, ca Ghinea Stancu sau ca strungarii Constantin Vir- gil și Constantin Grama. au con- tribuit la realizarea și depășirea ritmică a producției în cadrul la- minoarelor de 3 țoii și de 6 țoii. Totodată, munca lor, alături de cea a muncitorilor, a făcut să Sporească mult calitatea țevilor laminate. în cinstea sărbătorii Republicii, la uzinele „Republica” se numără în mii de tone roadele inițiative- lor creatoare. întreg colectivul, începînd cu directorul și ingine- rul șef și sfîrșind cu ucenicii, contribuie la perfecționarea con- tinuă a tehnologiei de producție a laminoarelor, la automatizarea și mecanizarea lor complexă, în scopul obținerii unor producții- record. Și tot. aici, la temperaturile înalte ale muncii creatoare a co- lectivului. se călesc caracterele și măiestria în muncă a viitorilor laminoriști. : u . Munca practică la obiectul „Agricultura" Organizînd în cursul trimestru- lui care a trecut activitatea prac- tică la obiectul „Agricultura" —■ activitate desfășurată sub forma lucrărilor de laborator, a lucră- rilor practice săptămînale, sau a practicii continue în producție — am urmărit să realizez o con- cordanță cît mai deplină între conținutul lucrărilor ce urmau să fie efectuate de elevi și conținu- tul cunoștințelor studiate de ei în clasă. De aceea, în planificarea întregii mele munci m-am preo- cupat, în măsura în care acest lucru a fost posibil, de studierea simultană a problemelor de agri- cultură, sub aspectul lor teoretic și practic în clasă, în laborator și pe tarlalele gospodăriei agricole colective din comuna noastră. în felul acesta am putut preda ele- vilor unele teme, ca de pildă structura solului, aplicarea îngră- șămintelor și amendamentelor, pregătirea seminței pentru însă- mînțat și altele, paralel cu efec- tuarea lucrărilor prr etice respec- tive Cu deosebit interes a fost ur- mărită de elevii clasei a V-a lu- crarea practică cu tema „Apreci- erea calității unei arături". După ce au primit cunoștințe referitoare la tractor și au văzut cum arată acesta, elevii au urmărit felul cum lucrează el pe teren. Ei au înțeles necesitatea arăturii adinei de toamnă efectuate la timpul optim și au apreciat gradul de corectitudine al arăturii măsurind adincimea cu brazdometrul. A- tunci cînd, din cauza specificului muncii în agricultură n-a fost posibil să realizez paralel lecția și lucrările practice de aplicare a acesteia, am organizat pentru elevi. înainte de lucrare, un in- structaj pregătitor. De exemplu, ținînd seama de planul de muncă al gospodăriei, am efectuat cu elevii clasei a V-a o serie de aplicații practice în cadrul cărora ei au participat la lucrări de însă- mînțare a cerealelor de toamnă, deși tema „Sămînța și semăna- tul", conform programei școlare, era prevăzută pentru sfîrșitul trimestrului. Pentru a efectua această lucrare în condiții bune am organizat în prealabil un scurt instructaj necesar înțelege- rii lucrării. Cunoștințele însușite in timpul lucrării practice le-au folosit mult elevilor, ușurindu-le înțelegerea lecțiilor teoretice cu această temă in luna decembrie. în cadrul lucrărilor practice am La cercurile pedagogice ale profesorilor de agricultură în scopul de a ridica nivelul pregătirii agrozootehnice a e e lor din mediul rural așa incit să corespundă cerințelor —ii noastre socialisle. Minister :I în- vățămîntului a cerut sec :lor de învățămînt să aco.ue o atenție deosebită bunei fure •nări a cercurilor pedagogice ale profe- sorilor de agricui. . cercuri care se organizează separat acolo unde numărul cadrelor didactice de' specialitate este mai mare de 6. Acplo unde numărul acestor ca- dre didactice este mai mic, ele vor face parte din cercurile pro- fesorilor de științe naturale. Este neindicată participarea pro- fesorilor de agricultură la cercu- rile pedagogice de geografie, chi- mie etc., deoarece aceasta nu per- mite dezbaterea mai largă a pro- blemelor agriculturii, nu dă po- sibilitatea să se acorde atenția necesară predări; lor la un nivel corespunzător. în cadrul cercurilor pedagogice de agricultură este bine să fie prezentate referate, comunicări, să se organizeze lecții practice. Este indicat totodată să fie invi- tați agronomi și alți specialiști din agricultură care să facă în fața profesorilor expuneri privind problemele cele mai importante prevăzute de programele școlare. în ședința cercului pedagogic din luna ianuarie este necesar să se dezbată, pe baza unui scurt organizat lecții de observare, cum a fost, de pildă, lecția cu temg- „Arătura adîncă de toamnă" ce1 și lecții în care elevii au partici- pat nemijlocit la activitatea prac- tică pe teren, cum au fost cele cu temele „Pregătirea semin- ței pentru semănat", „Semănatul griului de toamnă" și altele. Acestor lecții, în care elevii au lucrat efectiv, le-am acordat o importanță deosebită, ele consti- tuind tipul de lecție în care se îmbină în modul cel mai armo- nios latura instructivă cu cea educativă. Pentru zilele nefavorabile, ac- tivităților practice pe teren am rezervat o serie de teme, la care aplicațiile practice se pot efec- tua în clasă sau în laborator. în cadrul acestora em pregătit cu elevii lădîțe cu pămint în care au semănat diferite cereale, studiind în felul acesta condițiile necesare încolțirii, cît și unele faze ale dezvoltării cerealelor. De aseme- nea. elevii au colectat semințe de cereale pe care le-au folosit în lucrările de laborator pentru a determina greutate? la mia de boabe, puritate? semințelor, ener- gia germinativă etc. Cu ajutorul ierbarului f^tops’oj-gic am orga- nizat o lecție practică în care elevii su ritsdia* bolile ce se în- tiinesc la rcrersle — rugini, ma- luri și — subliniind tot- odată r- J. de combatere a dăunătorilor cart le produc. Ans’izind rezultatele obținute în acest trimestru mi-am putut da seam; in cadrul lucrărilor practic.: din gospodăria colectivă elevii m.; - j ș ; „eput să-și for- meze priceperi și deprinderi de muncă în agricultură care vor constitui p temelie solidă pentru orientarea ier viitoare. Prof VICTORIA JIANU Școala medie din Călugăreni, rriouul Giurgiu Lucrările practice pe care le-au efectuat elevii mei la obiectul „Agricultura" în primele luni ale anului școlar i-au familiarizat cu numeroase laturi ale muncii in gospodăria agricolă colectivă. Bunăoară, cind am studiat tema „Solul și însușirile lui", elevii elasei a V-a au cunoscut profilul solului din G.A.C. și tipu- rile acestuia. La tema „Lucrările solului' ei 3U efectuat aplicații ref iă?. r-alta-.»!; obținute în pred?.»-? u: primul trimestru al anuUti școlar 196'2-1963. Se reco- mandă ea dezbaterile din cercul pedagogi- să fie axate pe proble- mele privitoare la aplicarea pro- gramei școlare de agricultură, la folosirea manualelor, Îs organiza- rea lucrărilor practice și la uti- lizarea materialului didactic. în ceea ce privește aplicarea programei se recomandă să se analizeze modul de folosire a acesteia în trimestrul I, adapta- rea ei la condițiile locale (pro- blema predării diferențiate), pre- cum și eșalonarea și planificarea parcurgerii programei în trimes- trele II și III în funcție de con- dițiile naturale și economice lo- cale. în legătură cu folosirea manua- lelor de agricultură este bine să se analizeze în ce măsură asigură ele însușirea temeinică și sistema- tică a cunoștințelor de agricul- tură de către elevi. Privitpr la lucrările practice agricole se recomandă să se ana- lizeze cum s-au realizat prevede- rile programei în legătură cu efectuarea acestor lucrări în cursul trimestrului, alegerea ac- tivităților practice agricole în funcție de condițiile specifice locale și de anotimp (lucrările de iarnă), colaborarea dintre școală și G.A.C. sau G.A.S., alegerea te- practice la baza de staționare a mașinilor agricole ale S.M.T.-ului și pe tarlalele gospodăriei pentru a cunoaște practic mașinile agri- cole și felul cum lucrează aces- tea. La capitolul „îngrășăminte" elevii au participat la o lecție practică la grajdurile G.A.C.-u- lui pentru a cunoaște metodele de preparare a îngrășămintelor na- turale. Tot cu acest prilej elevii au cunoscut și diferitele îngră- șăminte chimice de care dispunea gospodăria. Pentru a le reține mai bine i-am îndrumat să-și alcătuiască colecții de îngrășă- minte chimice în sticluțe, pe care să noteze denumirea și felul cum se administrează fiecare tip de îngrășămînt. Studiul temei „Aso- lamentul" a prilejuit de asemenea efectuarea unor lucrări practice pe tarlalele gospodăriei, elevii având astfel prilejul să cunoască aaalamentele de cimp, cele fura- jere, cele legumicole etc. In clasa a Vl-a. studiind cul- tura griului, «rzuiui și secarei de toamnă elevii au participat la lucrările de însămințare a aces- tor plante după eele mai noi re- guli agrotehnice. La fel. cînd li s-a predat porumbul, cartoful și floarea soarelui, au efectuat lu- crări agricole in cultura mare a plantelor, ca recoltatul porum- bului. a] cartofilor, al sfeclei de zahăr precum și lucrări de cură- țire a terenului și de pregătire a lui pentru însămințările de toamnă. Cu elevii clasei a VII a am organizat, la studiul capitolului „Pomicultura și viticultura", lu- crări în livada de pomi și în pod- goria gospodăriei agricole colec- tive. Aici ei au studiat materialul săditor, soiurile de pomi fruc- tiferi. bolile și dăunătorii viței de vie și mijloacele de combatere a acestora. Cu acest prilej elevii au colectat și conservat un bogat material didactic. în prezent, pentru efectuarea aplicațiilor la capitolele „Mecani- zarea agriculturii"' și „Organiza- rea întreprinderilor socialiste", pregătesc lecții practice la stați- unea de mașini și tractoare și la sediul gospodăriei, unde elevii vor participa efectiv la lucrări practice. Prof. AUGUSTIN MUREȘAN Școala de 8 ani comuna Reteag, raionul Dej, regiunea Cluj renului de aplicații practice, pla- nul de activitate și organizarea muncii elevilor, cum s-a folosit ajutorul primit din partea spe- cialiștilor din unitatea agricolă socialistă respectivă, precum și organizarea, desfășurarea și re- zultatele practicii continue în producție. în legătură cu materialul di- dactic este bine ca discuțiile să se oprească asupra folosirii mate- rialului didactic existent, asupra confecționării de material didac- tic cu posibilități locale și să se facă propuneri de material didac. tic care să fie confecționat pe plan central. De asemenea, este bine să se discute orice alte aspecte legate de predarea agriculturii în șco- lile raionului, dificultățile întîm- pinate. lipsurile semnalate, fă- cîndu-se propuneri concrete pri- vind îmbunătățirea predării aces- tui obiect. în vederea orientării profesori- lor' în aplicarea diferențiată a programelor se recomandă ca. la ședința cercului pedagogic din luna ianuarie să fie invitat un specialist, membru al consiliului agricol raional, care să țină o expunere privitoare la principa- lele sarcini ale agriculturii în raionul respectiv pentru anul 1963. arătînd și cele mai indicate metode de realizare a lor. „Miracolul" chimic Pentru folosirea integrală a timpului la lecție Fiecare minut al lecției este prețios și nu trebuie pierdut. Preocupată de înlăturarea tim- pilor morți, mi-am obișnuit elevii, încă de la începutul anului, să mă aștepte la lecțiile de limba rusă, după ce s-a sunat de intra, re, cu caietele deschise pe bancă și pregătiți pentru scris. De în- dată ce intru în clasă le dau o scurtă lucrare scrisă, care du- rează 3—5 minute. în timp ce elevii execută lucrarea dată eu trec la catedră și notez absenții din ziua respectivă (în felul a- cesta evit ca elevii să piardă cî- teva minute așteptîndu-mă să trec absențele). Lucrările pe care le dau sînt foarte variate. Uneori sînt lucrări de verificare a materialului dat pentru ziua respectivă. Alteori, cînd am de explicat o lecție mai grea sau mai lungă, dau o temă care să o pregătească sau să-mi servească drept introducere. Așa de exemplu, la clasa a X-a, tre- cînd la poezia lui Pușkin „în mi- nele siberiene...’', le-am cerut ele- vilor să scrie toate cuvintele pe care le cunosc înrudite cu cu- vîntui „trud” (munca). Școlarii au scris : trudeașciisea (oamenii muncii), trudno (greu — adverb), trudnîi (greu — adjectiv), trudo- voi (de muncă), trudnosti (greu- tate, dificultate), trudodeni (zi de lucru) etc. La lecția următoare le-am cerut să găsească expresii care să cuprindă cuvintele scrise la lecția anterioară. Elevii au scris: Interesnîi trud (o muncă interesantă), raznoobraznîi trud (o muncă variată), trudecșciisea nașei stranî (oamenii muncii din țara noastră), mnego trudnostei (multe greutăți), trudodeni kol- hoznikov (ziua de lucru a col- hoznicilor) etc. în a treia oră le-am cerut să întocmească pro- poziții în care să existe expre- siile din lecția precedentă. Pro- pozițiile alcătuite de elevi mi-au folosit pentru a trage concluziile la poezia „în minele siberiene...” și a pregăti trecerea la tema următoare; „Evghenii Oneghin, primul roman realist din litera- tura rusă”. în clasele a VIII-o dau deseori ca temă-fulger conjugarea unui verb sau declinarea unui substan- tiv, adjectiv sau pronume. Bine- înțeles că aceste verbe, substan- tive, adjective etc. le aleg din le- xicul care se va discirta la lec- ție sau în legătură cu o regulă gramaticală predată. în clasa a ix-a cer adeseori elevilor să întocmească propoziții în care același substantiv însoțit de adjectiv să se afle în cazul acuzativ, în cazul prepozițional sau instrumental dat fiind fap- tul eă aceste cazuri se pot con- strui cu aceleași prepoziții în funcție de sensul verbului (miș- care sau stare pe loc). De exem- plu, ,,Mî sidim za stolom”, „Mî sadimsea za stol" (Noi stăm la masă. Noi ne așezăm la masă), —. sau „Mî idiom v ies , „Mî bîli v lesu” „Mî citali o lese” (Noi mergem îm pădure Noi am fost în pădure. Noi am citit despre pădure) spre a sublinia că, chiar la același substantiv, cazul pre- pozițional poate avea termina- țiile „e” sau jn funcție de prepoziție- Tot în clasa a IX-a, unde se studiază funcțiile cazurilor, cer elevilor la lucrările fulger să dea exemple de întrebuințări diferite ale prepozițiilor, „s", „v", „na", cu care se construiesc atît instru- mentalul cît și genitivul, acuza- tivul sau prepoziționalul. Alte ori la lucrarea-fulger dau una sau două scurte întrebări sau cer să se facă mici traduceri din limba romînă în limba rusă. Bineînțeles toate aceste lucrări sînt cercetate de către mine, iar observațiile pe care le am de făcut — comunicate elevilor. Ele mi-au ajutat mult în muncă. în primul rînd su redus timpii morți ai elevilor în „momentul organizatoric” al lecției. în al doilea rînd, i-au obișnuit pe școlari cu munca individuală și am creat în rîndurile lor o at- mosferă prielnică desfășurării ul- terioare a orei de curs. De ase- menea, dacă sînt date cu chib- zuință, aceste lucrări trezesc un interes deosebit în clasă. Rezultatele bune obținute pe primul trimestru al acestui an, mai bune decît cele din anul tre- cut, sînt și o urmare firească a folosirii acestei forme de con- trol asupra muncii elevilor. Prof. I. URBANOVICI Școala medie „Gh. Șincai" București Cum ne cunoaștem elevii Se știe că unul din esențiali pentru a obține factorii succese în munca instructiv-eduoativă este cunoașterea clasei în ansam- blu și a fiecărui elev în parte. La baza acestei cunoașteri stă observația atentă și stăruitoare. Profesorul, și mai cu seamă diri- gintele. este chemat să cunoască nu numai condițiile de trai ale elevilor și relațiile lor cu ceilalți oameni, dar și gîndurile și senti- mentele lor. Astfel el va putea exercita o influență pozitivă asu- pra caracterului în formare al ■Elevilor, va avea posibilitatea ea, bizuindu-se pe însușirile lor bune și pornind de la acestea, să înlăture deprinderile negative, să asigure dezvoltarea armonioasă a copiilor. în caietul meu de observații asupra elevilor, sub numele unuia erau aglomerate destul de multe lipsuri : „Are absențe nemoti- vate, întîrzieri, vine nepregătit la lecții, A încercat să copieze la teză, E impulsiv, violent, e dis- trat în timpul orelor. Se plimbă mult pe stradă. Consideră că profesorii sînt porniți împotriva lui". în caiet erau trecute și unele din cauzele lipsurilor — faptul că nu era supravegheat în fami- lie. că a fost mereu pedepsit și niciodată lăudat și de aceea și-a pierdut încrederea în sine, că are prieteni nepotriviți. dat seama că, pentru a-1 Kd repta pe acest elev, trebuie să apropii de el, să-l laud de cite ori voi găsi momentul priel- nic pentru sine și tot cer ajutor sarcini ale a-i reda încrederea în pentru aceasta să-i în rezolvarea unor clasei. într-una din zile i-am cerut să se c-cupe de abonamente. A în- cercat să spună că pe el nu-1 tă elevii, că nu crede să poată duce La bun sfîrșit a- ceastă sarcină. Mi-am expri- mat nedumerirea că mă re- f jxă. Am făcut chiar o glumă pe swma faptului că la munca vo- teligentă și muncitoare, mereu printre primii din clasă. dar egoistă, nevoind să-și ajute cole- gii mai slabi. Spunea că și-ar pierde timpul în care trebuie să învețe ea însăși. Urmărind-o de aproape, am văzut că nu era vorba de pro- blema timpului, ci de o serie în- treagă de alte lucruri, care ară- tau o atitudine nesănătoasă față de colectiv. Dacă se întîmpla ca ei să nu-i iasă rezultatul la o problemă de matematică, unde e mai puțin pregătită, cerea cole- gilor mai buni să-i arate unde a greșit. Credea că e normal să fie ajutată. Dacă în schimb era rugată de vreun elev mai slab să-l ajute la franceză sau latină, unde e cea mai bună, răspundea scurt : „Să-și învețe fiecare, că nu sînt profesoara voastră“. Analizând cauzele care au dus la această situație am descoperit că de vină nu era atît eleva, cît tatăl ei care îi imprima prin sfaturile sale o asemenea com- portare. Tatăl o făcuse să creadă că în clasă se dă o luptă între elevi, că ea trebuie să învețe cît poate de l,a alții, dar nimeni de la ea, așa câ să rămînă prima. Am discutat cu acest părinte, explicîndu-i consecințele unei asemenea concepții. Am reușit să-1 conving și am stabilit apoi o linie comună pentru a înlătura egoismul din comporte rea fiicei Iui. în ultima parte a anului eleva și-a schimbat mult atitudi- nea. Elevii cu care lucrăm sînt fi- ințe vii, cu gîndurile și sentimen- tele lor. Calitățile ca și lipsurile în conduita lor sînt adesea re- zultatul unor împrejurări pe care profesorul trebuie neapărat să le cunoască, deoarece altfel poate greși. în acest sens este foarte ilustrativ cazul uneia din elevele mele, care a fost crescută de pă- ea despre situația ei în familie. I-am dat numeroase exemple de cazuri asemănătoare. I-am arătat că adevărata ei mamă este cea care a crescut-o, care muncește pentru ea ca să învețe carte. Am adăugat că mema ei o iubește mult și e îndurerată de atitudi- nea ei. Pe de altă parte am discu- tat cu mama, sfătuind-o să-i arate și mai multă dragoste. Si- tuația s-a schimbat mult și s-a oglindit și în rezultatele la învă- țătură. Eleva, care devenise co- rigentă la 5 materii, și-a îmbună- tățit în mare parte situația. Cazul acesta mi-a demonstrat ce mare importanță are analiza temeinică a împrejurărilor care determină o anumită comportare a elevilor. Nu putem lua măsuri pentru îndreptarea unei situații pînă nu cunoaștem în amănunt cauzele ei. Altfel riscăm să ob- ținem rezultate contrare celor dorite. Iar măsurile pe care le luărn trebuie aplicate în funcție de particularitățile individuale ale elevilor. Nu este bine, de exemplu, să pedepsim prea des un elev care are o impresie proastă despre sine, pentru că nu l-am ajuta cu nimic, după cum nu trebuie lăudat prea mult un elev care are o impresie bună despre el. Desigur că, avem datoria cunoaștem pe fiecare elev prea să în parte, să ne ocupăm de fiecare dintre ei, dar nu trebuie să pier- dem din al clasei, noaștem vului de măm, să vedere întregul colectiv Sîntem chemați să cu- particularitățile colecti- elevi pe care îl îndru- știm să înlăturăm cau- Iu :ea cite duri Co wrjmo mai mult ccc«t coiegii ju:. iar pc>.itni abocamente nu poate - — - .. vorbe. Renc- ția a fost imediata. A tăgăduit că rinți adoptivi de la vîrstă două luni, fără ca ea să acest lucru. Anul trecut a coperit actul prin care a adoptată. în sufletul ei s-a ] dus c adevărată catastrofă. de știe des- fost pro- zele care duc la apariția diferi- telor situații negative, să încura- jăm ceea ce este pozitiv. De mul- te ori i-am găsit pe elevi gălă- gioși și am însemnat acest lucru în condică. într-una din zile — care a urmat unei discuții mai se- rioase cu ei — i-am găsit ăștep- tîndu-mă într-o liniște desăvîr- șită. notat De în data aceasta, am condică faptul că va incerca, apoi și-a sftrșit sarcina. C*nd ;- n vizitat dus Ia bun acasă l-am lam că o plec?.: r(S. I că '.—ea s-o ajute, corpus pînă la ipus, atunci cînd de ei : .Ce mamă de mult ține la ireeput să se creadă nenorocită, sa 1 se pară că mama ei nu tine la ea. Situație ei Ia învățătură a început să devină din ce în ce mai alarmantă. Neștiind cauzele .re au adus-o aici și observînd că eleva e mereu neatentă în ore, că mama ei se plînge că răs- punde urî*, am pus-o în discuția clasei, adiind Vizitindu-i familia și cauzele comportării ei așa s-o pucuri tare 1 ajungi inginer cum visezi". mult agro- Cupă ce m-arn apropiat astfel mi-am dai seama că am procedat greșit. în loc să mă apropii cu căldură de această elevă, în loc să caut s-o înțeleg și s-o simt, mui mult de el și am a. ut sigu- ram că nu privește spusele mele ca o dăscăleală rece, ci ca un iac prietenesc, arn discutat de iteva ori cu dînsul asigurîndu-1 ă ar putea să obțină note din e in ce mai bune dacă s-ar plimba mai puțin și ar învăța mai mult. Rezultatul a fost cel scontat. A promovat clasa, iar la unele materii a obținut chiar note de 8 și 9. Cu totul altfel a trebuit să pro- cedez cu un alt elev al meu. Acesta era un băiat inteligent, cu multă putere de muncă. în anii anteriori avusese note bune. La începutul anului trecut .am obser- vat însă la el o totală delăsare. am criticat-o Ani început aspru. atunci să discut cu elevii și-au îndreptat atitudinea greșită pe care o avuseseră. Asu- pra lor această însemnare a avut o mare influență fiindcă de atunci îi găsesc mereu ordonați. Profesorul are azi o sarcină înaltă. El educă pe cei care vor munci pentru desăvîrșirea con- strucției socialismului, pentru construirea societății comuniste. De aceea e necesar să folosim în munca noastră măsuri pătrunse de spiritul umanismului socialist, să îmbinăm o exigență perma- nentă cu o caldă înțelegere față de elevi. Prof. DOINA MACARIE Școala medie din Cernavodă Cu grijă și răbdare 1 Se împrietenise cu un băiat care își pierdea timpul și nu învăța. De două ori a plecat internat neînvoit. Observam începe să-i disprețuiască pe legii lui, numindu-i tocilari. Am încercat să discut cu cu maî din că co- el, dar la început nu am obținut vr- ;n rezultat. Cum era necesar să-i combat îngîmfarea, aerele de superioritate. mi-am exprimat ne- mtilțumirea că ia note proaste deși se crede foarte inteligent. L-am pus în fața următoarei di- leme : ori este inteligent — și atunci cum se explică apariția notelor de 4 în catalog, ori me- rită notele 4 — și atunci de ce se crede mai inteligent ca toată clasa ? Aceasta l-a pus pe gîn- dun. Mi-a răspuns peste cîteva zile că notele de 4 se datoresc faptului că nu s-a străduit să fie atent la lecții și nu-și face te- mele, că ar putea să învețe tot așa de bine ca în anii trecuți dacă va fi ajutat să-și lichideze răminerile în urmă. L-am ajutat în această privință — și eu și colegii lui — și aceasta l-a făcut să-și părăsească îngîmfarea. La sfîrșitul anului școlar a obținut media 8,13 jar la purtare 10. Și iată un alt caz. De data Prin firea lor, copiii sînt atrași de faptele deosebite. în munca noastră este necesar să ținem seama de aceasta. Fiecare am avut ocazia, de pil- dă, să întreprindem cu școlarii acțiuni de sădire a puieților. Dacă ne limităm doar să spunem copii- lor că trebuie să mergem la să- dit puieți, ei — să recunoaștem — nu vor simți o prea mare plă- cere. Dar dacă vom căuta să-i impresionăm, arătîndu-le că pes- te cîțiva ani pe locul acela se va înălța mîndră o pădure cu păsări și arbori falnici, oferind răcoare călăiorilor în clipe de popas și sporind avuția țării, copiii se vor simți mult mai atrași de munca pe care îi chemăm s-o îndepli- nească și o vor face cu plăcere. Activitățile pot fi atractive nu- mai atunci cînd îi ajutăm pe copii să le descopere frumusețea, în tot timpul acțiunii organizate trebuie să avem în vedere aces- tea. îmi amintesc de o excursie organizată cu elevii mei. în îm- prejurimile localității noastre erau niște dărîmături care purtau numele de cetate și se zice că datează din timpuri mai vechi. Sub cetate, la cîțiva kilometri, curgea domol Someșul, martorul multor evenimente petrecute pe aceste meleaguri. Excursia avea chiar tema „Pe urmele înaintași- lor noștri". Tema i-a atras foarte mult pe copii. Ajungînd la cetate, am povestit despre faptele de vitejie ale înaintașilor, atră- gînd mereu atenția asupra sem- nificației ruinelor. Am început apoi să cercetăm cetatea, stimu- libe din crengi în apropiere, iar seara, fiecare colibă avea focul ei, aprins „după obiceiul strămo- șilor" cum susțineau unii copii. Excursia a rămas adine întipă- rită în mintea elevilor. Totul trebuie să decurgă firesc, dar aceasta nu înseamnă că pu- tem renunța la o bună organizare. In programul de activitate al de- tașamentului clasei se prevăzuse o seară de basm. Am pornit cu detașamentul într-o plimbare, zice-se după flori, și am ajuns ca „din întîmplare“ la marginea unei păduri. Dintre tufe au răsă- rit deodată doi pitici costumați ca-n poveste, care ne-au invitat să mergem cu ei în împărăția basmelor. Am pornit pe o cărare pînă într-o poieniță unde, în jurul unui foc, ne așteptau Albă ca Zăpada, Moș Gerilă, Baba Cloan- ța și alte personaje din basm. Acolo, lîngă foc, au început să se depene frumoase basme popu- lare. Bineînțeles, toate persona- jele din basm erau pionieri de- ghizați din timp, dar atît de bine îneît n-au fost recunoscuți decît tîrziu. La seara noastră de basm au participat și ceilalți elevi din școală. Cred că sînteți de acord cu mine că o astfel de seară lasă impresii adînci în sufletul copiilor. Cu grijă și răbdare se pot or- ganiza multe acțiuni care să placă celor mici, care să aibă asupra lor o puternică influență edu- cativă. Uite-1 pe Moș GerHă Răspuns unei tinere colege O tînără absolventă a facultă- ții de filologie din București, care a fost numită în acest an profe- soară Ia o școală medie de cul- tură generală dintr-un mic oraș împărtășea, într-o scrisoare, cîte- va din gîndurile și preocupările sale. Din lunga scrisoare poate fi reținută, în principal, urmă- toarea întrebare : ce trebuie să faci, cum trebuie să procedezi ca să-ți asiguri prestigiul în fața e- levîlor ? Deoarece întrebările puse pre- ocupă, firesc, pe toți tinerii în- vățători și profesori, ne-am adre- sat tovarășei Ana Colțan, profe- soară fruntașă, rugînd-o să răs- pundă la scrisoarea tinerei sale colege. Publicăm mai jos acest răspuns. Draga mea, Nu te cunosc, dar din rîndurile dumitale mi-am dat seama că te-ai pregătit conștiincios pentru nobila‘noastră muncă. In anii stu- denției ți-ai asigurat ca zestre cu- noștințe bogate. Știu sigur că ai visat de multe ori la ziua cînd vei preda prima lecție. Și, iată că nu de mult această zi a sosit. Frămîntările dumitale, draga mea colegă, îmi mină gîndurile cu un sfert de veac în urmă, cînd am luat și eu primul contact cu școala. Nu-ți voi povesti odiseea obținerii unui, post în învăță- mînt pe vremea aceea, cînd fa- cultățile pregăteau șomeri cu di- plomă. Cînd, cu chiu, cu vai, ob- țineai o catedră prin vreun colț de țară, așa cum am obținut-o eu la Hațeg, te năpădea sentimentul dezolării. O mentalitate osificată îi oprea pe unii dintre vechii das- căli să-și împărtășească ceva din. experiența lor, iar tinerii se sfiau să întrebe de teamă de a nu fi socotiți ignoranți, incapabili. In consecință, a trebuit să ne des- curcăm singuri. Azi, dumneata ai la dispoziție (ca și toți învățătorii și profeso- rii, de altfel) forme de îndrumare valoroase : comisii metodice, o li- teratură de specialitate bogată, ești înconjurată de oameni cu o mentalitate nouă, tovărășească, gata să te ajute oricind. Dar să mă întorc la întrebare. Desigur nu pot și nu vreau să dau rețete. Nici n-am să-ți spun lucruri noi pe care nu le-a mai spus nimeni încă. Dar cei 25 de ani de activitate la catedră, de muncă cu elevii, m-au făcut să-mi dau seama de cîteva adevăruri. Te sfătuiesc, în primul rînd, să nu crezi că în anii de studii ai învățat totul. Ca să te descurci încă de pe acum în clasă, ca să-ți creezi prestigiul despre care scrii, adîncește, zi de zi, problemele de specialitate și de metodică. Re- împrospătează-ți și îmbogățește-ți cunoștințele prin lectură sistema- tică, consecventă. Un profesor de literatură, ca de altfel profesorii de orice altă materie, trebuie să fie la curent cu ce e nou in libră- rii, în publicațiile din specialita- tea sa. în anii de după eliberare mi-am dat seama că pregătirea noastră profesională nu poate fi completă fără cunoașterea aprofundată a învățăturii marxist-leniniste, ca- re-ți asigură un orizont indispen- sabil în i rvretarea tiintifică cietate, care-ți luminează princi- piile pedagogice ; un cadru didac- tic bine pregătit își însușește te- meinic politica partidului nostru pusă în slujba desăvîrșirii con- strucției socialiste. Mai mult. Pentru a fi un bun profesor e nevoie să înțelegi frumusețea rap- sodiilor lui George Enescu, să știi ce înseamnă un proces siderur- gic , să știi ce e cibernetica, să înțelegi minunea puterii crea- toare a omului, ș.a.m.d. Am aflat din scrisoarea dumi- tale că predai la clasele mai mari și că te întrebi cum trebuie să te coz porti față de elevii de care nu te despart decît cîțiva ani. E o întrebare pe care mi-am pus-o și eu cindva, în urmă. Și am ajuns la concluzia că tinerețea pentru orice profesor un care îl ajută să înțeleagă ușor felul cum gîndesc este atu mai elevii săi, poate să le devină mai ușor un sfătuitor, mare. Desigi un prieten mai -e Pilite ca vreunul din eleri cineva dintre părinți să dere tinerețea dumitale un minus. Ce argumente poți avea împo- triva acestor păreri 1 In nici un caz nu te sfătuiesc să ripostezi țirînd „predici" moralizatoare, ci să te impui printr-o atitudine demnă de profesor care știe să răspundă oricăror întrebări „ie- șite din comun" în legătură cu lecția zilei ori cu evenimentele sociale. Să știi! Să înveți mereu : Astfel, se vor adăuga mereu ele- mente de prestigiu în personali- tatea dumitale și va spori mereu stima elevilor. Iar stima aceasta va atrage și pe a părinților lor. Să nu uiți, draga mea, că scopul principal al școlii noastre este făurirea omului nou, cu un profil etic superior, constructorul celei mai înaintate orînduiri so- ciale. Tu, profesor, îndrumător în cei mai fragezi ani ai existenței lui, trebuie să-i servești de exem- plu prin felul tău de a fi în mun- ca la catedră și în activitatea ob- ștească. Na neglija nici unele probleme care în aparență ar pu- tea fi de amănunt; ele pot avea un mare efect educativ. Prezin- tă-te întotdeauna în fața elevi- lor intr-o ținută îngrijită. Fii dreaptă și consecventă în atitu- dine, pentru că astfel vei cîștiga încrederea elevului, care va recu- noaște în dumneata omul adevă- rat, pedagogul care-l ajută și-l poate prețui just; vorbește-i cald, prietenește și respectă-i demnita- tea umană. Vocabularul profeso- rului să-i fie exemplu vrednic de urmat. Toate acestea la un loc vor face ca elevii să vadă în dumneata nu o tînără oarecare, ci profesorul lor. Iată doar cîteva care le-am împletit duceri aminte. Dar, sugestii pe cu cîteva a- înainte de a încheia, vreau să te întreb și eu ceva : iubești copiii ?, ai pasiunea profesiunii pe care ți-ai ales-o ?, ți-e dragă școala ? Dacă da, atunci izbînda îți este asigurată. Te îmbrățișează cu drag. celor lind mere înv. LIVIU SUCIU ii;l Prof. ANA COLȚAN coala medie „Gh. Sincai"- elevi de la Școala alte școli din Capitală sint GH. MATACHE au fost și ele amenajate, deschi- sur- din aniversării Republicii In sumar : în- la Școala medie este în curs de mare competiție 8 Și cu a ai de ș> 8 ani lejul mult tulul Cu de de își măsoară talentul cu pri- unor întreceri care stîrnesc interes în rîndurile tinere- pre- Tea- din în toate raioanele țării se construiesc numeroase localuri noi de școala. pre- fi- nr. 2, de la Caragiale”, al uzinelor Școala de 8 — îi învață să joace teatru ? — Da, profesorul ăsta își cunoaște bine rolul. elevi „I. L. școlar de la mul te Capitală. Pentru micii telespecta- tori s-au organizat programe a_ sportivă de Școala medie de la Grupul „23 August”, ani nr. 169 și Pregătirea răsadnițelor tn Realizări tn întîlnirea cu „Harap alb”, zentarea piesei „Rochița cu guri” și altele. Ușori și grațioși ca fulgii nea care cad pe oglinda A apărut revista NATURA, nr. 6, noiembrie—decembrie 1962 IV-a ConsSătuire Banat) a Socie- și Geografie din în Capitală, „Aurel Vlaicu“ desfășurare o flată în plină desfășurare în treaga țară. Peste 700 de reprezentanți celor două școli sportive vechiul prieten ■feste nelipsit dintre M. Nistor : din localitate. interes este urmărită prizele vacanței pe care le-a gătit pentru spectatorii săi trul de păpuși „Țîndăricâ” ale Școlii sportive de elevi și iubitorii de baschet de la Școa- la medie nr. 1 și de la școlile de competiția de la Dej, dotată cupa „A 15-a aniversare R.P.R.". în cadrul ei, reprezen- lor spectatori piesele „Emil Foștii copii" etc. I. T. Tarnavschi : A de geobotanică (în tații de Șt. Naturale R.P.R. D. Gr. Constantinescu construit în raionul vederea obținerii răsadurilor de legu- me pentru culturile timpurii. FI. Lupescu : Recunoașterea pomilor timpul iernii. D. Munteanu : Prob1*-? ția păsărilor in R P ?. V. Dumitru Stațiunea lui p ♦ »aiU e 7 Docuasata;? Pentru pionierii și școlarii din întreaga țară, zilele vacanței de iarnă aduc și în anul acesta un șir întreg de bucurii și surprize. în prima zi de vacanță, la Pa- latul pionierilor din Capitală, peste 700 de pionieri și școlari au participat la deschiderea tra- diționalului carnaval al pionieri- lor. împodobit în mii de culori și lumini, Palatul pionierilor își primește cu drag veselii oaspeți care petrec aici zilele minunate ale vacanței de iarnă. Cîntecele populare interpretate de artiști ai ansamblului folcloric al Sfatului popular al Capitalei, momentele vesele, concursurile „Ce știți des- pre Republica Populară Romînă, patria noastră scumpă ?” și „Ce știți despre Cosmos ?” sînt doar cîteva din momentele bogatului program oferit aici copiilor. Interesante acțiuni de vacanță s-au organizat și la Casele de cultură ale tineretului. în raionul 30 Decembrie, de exemplu, pio- nierii și școlarii au participat la festivitatea cultural-artistică sus- ținută de formațiile artistice de amatori în cinstea celei de a 15-a aniversări a R.P. Romîne. în raionul 1 Mai prima filă a repertoriului vacanței s_a deschis cu sărbătorirea majoratului ele- vilor. Cu acest prilej colectivul artistic al Școlii medii nr. 39 a prezentat montajul literar-mu- zicsl „Te slăvim, Partid iubit“, după care a urmat o frumoasă reuniune tovărășească. Din primele zile de vacanță ele- vii din întreaga Capitală s-au în- dreptat spre sălile de spectacole, spre terenurile de sport sau clu- buri. Colectivul Teatrului pentru tineret și copii prezintă mici- tractive, printre care amintim gheață, la patinoarul artificial ,,23 August" elevii virtuoși ai pati- najului artistic își demonstrează cu bucurie măiestria sportivă. ...Și peronul Gării de Nord este martorul veseliei din fiecare zi de vacanță. Cei peste 1 000 de numai o parte din pionierii și școlarii care-și petrec vacanța pe Valea Prahovei. în taberele care și-au primit de curînd oaspeții, ei participă la competiții spor- tive cu schiurile și săniuțele, fac excursii sau vizite la întreprinde- rile din Sinaia, Bușteni, Brașov, organizează seri distractive, con- cursuri „Cine știe cîștigă” sau reuniuni tovărășești. Numeroase pregătiri s-au fă- cut și în regiunea Suceava pentru a se organiza în bune condițiuni vacanța elevilor. într-unul din cele mai noi cartiere ale Sucevei s-a amenajat orășelul copiilor. Orășele ale copiilor s-au mai a- menajat și la Vatra Dornei, Ră- dăuți, Fălticeni, Botoșani etc. La mai multe cinematografe din re- giune se organizează „Festivalul filmului pentru copii”. Cluburile Pentru completa cunoștințele de istorie ale elevilor, învățători și din orașul și numeroși profesori raionul Slatina organizează cu ei vizite la muzeul local de istorie. De exemplu, elevii clasei a IV-a de la Școala de 8 ani nr. 2 din orașul Slatina și-au completat la muzeu, sub conducerea învățătoru- lui lor, cunoștințele pri- vitoare la orinduirea co- munei primitive pe teri- toriul patriei noastre. Colegii lor din clasa a IV-s de la Școala de 8 ani ,.23 August“ au cer- cetat la muzeu, de ase- menea sub îndrumarea învățătoarei lor, expo- nate care ilustrează via- ța Daciei sub stăpînirea romană Și migrațiunea popoarelor. Ca urmare a colaboră- rii strinse între cadrele didactice științific vizitele < zeu își scopul. Prof. I și personalul a’, muzeului. cu elevii la mu- ating pe deplin detez»- Și Și al zîndu_și activitatea din timpul vacanței cu manifestările cultu- rale și sportive închinate celei de a 15-a aniversări a Republicii. La casele de copii au loc tradi- ționale carnavaluri, in timp ce pîrtiile de schi și patinoarele cu- nosc o deosebită animație. Și toate acestea nu sint decît o parte din activitatea bogată a vacanței de iarnă a elevilor acest an. Ținînd seama de larga aplicabilitate a tehnicii fotografice în învățămînt conducerea I.P.C.D.-Cluj a organizat cursuri de inițiere foto pentru pro- fesorii de fizică și chi- mie. Cursanții au fost inițiați atit in regulile fotografiei propriu-zise, cît și în tehnica prelu- crării materialelor foto- sensibile. Profesorii care au ur- mat cursul vor putea or- ganiza la rîndul lor, in școlile unde funcționează cercuri foto. Pe lîngă inițierea elevilor în teh- nica fotografică, aceste cercuri vor contribui la înzestrarea școlilor cu materiale demonstrative utile, ca de pildă foto- grafii ale unor plante în diferite faze ale procesu- lui de fotogra- fii reprezentind obiective economice din țara noa- stră, imagini noi din orașele și satele patriei, priveliști din natură etc. OLGA KUN și MAGDA VARGHA Cluj Competiții sportive închinate în carnetul activităților spor- tive de vacanță ale elevilor fi- gurează în primul rînd compe- tițiile închinate celei de a 15-a aniversări a Republicii noastre Populare. de volei la care participă repre- zentativele claselor a Xl-a. Com- petiția este organizată sistem turneu, cîștigătoarea urmînd să fie cunoscută în preziua reînce- perii cursurilor. La Școala de 8 anii „Ștefan Plavăț” s-au organizat, în cinstea aniversării Republicii, două com- petiții — una de volei și alta de handbal — cu participarea elevi- lor din clasele a VII-a. în cinstea aceluiași eveniment, șahiștii participă la întrecerile din ca- drul „Cupei orașului București”, mai întîi în concursurile pe cla- se și ulterior în cel pe școală. Școala medie „Nicolae Bălces- cu“ organizează, în întîmplnarea aniversării Republicii, o ,,zi spor- tivă” în cadrul căreia vor avea loc întreceri de baschet, volei, șah, tenis de masă între repre- zentativele școlii și selecționa- tele Școlii medii nr. 36. O în- trecere bine venită, ale cărei re- zultate vor conta și în Sparta- chiada de iarnă a tineretului, a- elevi din Capitală, aflați în pre- zent în diferite stațiuni turistice de pe Valea Prahovei (Sinaia, Poiana Țapului, Predeal) și la cî- teva cabane din masivul Bucegi (Piatra Arsă, Vîrful cu Dor), sus- țin întîlniri bilaterale închinate Republicii. Este vorba de con- cursuri sportive la schi, săniuțe etc. De asemenea, se va organi- za și un concurs „Cine știe cîștî- gă” cu tema „Dezvoltarea spor- tului școlar din țara noastră în anii Republicii". Și în alte școli de pe cuprin- sul țării competițiile sportive în- chinate sărbătorii de la 30 De- cembrie se desfășoară din plin. La Sf. Gheorghe, elevii Școlii profesionale textile de pe lîngă uzinele „Gh. Doja” participă la concursuri de volei și șah. O ac- țiune similară are loc și în două școli din Tg. Mureș, școlile me- dii „Bolyai Farcaș” și „Al. Pa- piu Ilarian”. Elevii de la Școala medie nr. 13 din Cluj, școală cu program special de educație fizică, sînt prezenți în aceste zile de va- canță în diferite întreceri spor- tive organizate la volei, baschet, gimnastică și handbal în 7. în timp ce colegii lor de la școa- la „Ady-Șincai” au prilejul să facă din nou dovada măiestriei lor la volei, cu prilejul unei com- petiții la care participă selecțio- nate ale claselor IX—XI. La Petroșeni, elevii secțiilor de handbal în 7 și gimnastică tativele asociației sportive „Știin- ța” a școlij medii din localitate se întrec la volei, schi, popice și tenis de masă. Pe malul Dunării, la Brăila, elevii școlii agricole participă — cu mari șanse de a se clasa pe primul loc — la o mare compe- tiție de volei organizată de Con- siliul orășenesc U.C.F.S., iar la Galați asociația sportivă a gru- pului școlar siderurgic ia parte la o competiție de șah, tenis de masă, gimnastică, lupte, cros. Am amintit în rîndurile de mai sus doar cîteva dintre com- petițiile sportive la care participă în aceste zile elevii școlilor noa- stre, competiții închinate marii sărbători de la 30 Decembrie, însuflețirea cu care iau parte elevii la întreceri este o dovadă a dragostei lor față de partid, față de regimul democral-popu- lar, care le-g făurit o viață lu- minoasă și le-a dat posibilitatea să-și vadă împlinite și cele mai înaripate visuri. T. STAMA — Poți nostru ? — Vai, sa-mi spui. tăticule, nu Dănuț, cîte școli noi s-au știu să număr atit. — Uite un profesor de „gradul doi , — Adică un pedagog „clasa întîi*. Mulți profesori îndeplinesc funcția de instructori voluntari pe lîngă căminele culturale. nomenclatură zoologică și botanică. N. Șarpe : Despre cerințele agrotehnic^ ale porumbului dublu hibrid. Gr. Mihăescu ; Biologia și cultura pier- sicului. D. Costache : Recunoașterea principale- lor plante de cultură. studiul și valorificarea plantelor medi- cinale din R. P. Romînă. G. Bujoreanu și colab. : Contribuții la cunoașterea speciilor de Galinsoga par- viflora Cav. și G. quadriradiata Ruiz et Pav. Șt. Gyurko S. Szabo : Evoluția aparatu- lui digestiv la vertebrate. Paucă : Regulile internaționale de