Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ ai Ministerului Invâtâmîntului și al Uniunii Sindicalelor din Instituțiile de învâ|âmint și Cultură Anul XIII nr. 687 vineri 21 decembrie 1962 8 pagini 25 bani In cinstea aniversării Republicii în zilele acestea, la Pala- tul pionierilor din Capitală se fac intense pregătiri în vederea marii sărbători a l^norului nostru, aniversa- a 15 ani de la procla- marea Republicii. îndrumați de cadrele di- dactice, sute de pionieri par- ticipă la numeroase acțiuni menite să le facă cunoscute marile realizări dobindite de poporul nostru, sub condu- cerea partidului, în acești ani. Bunăoară, la Muzeul de istorie a P.M.R. se va des- fășura o însuflețită adunare pionierească, a cărei temă este „Sub steagul partidului, spre noi și mărețe victorii". Cu multă rîvnă se pregătesc pionierii și pentru cele două concursuri „Cine știe, ciști- gă” pe temele „Marile reali- zări ale patriei noastre" și „Din succesele agriculturii noastre socialiste". De asemenea, pionierii vor avea in această perioadă pri- lejui să participe la o excursie cu autocarele prin Capitală spre a admira nu- meroasele cartiere noi. mari- le construcții, ridicate în anii puterii populare, uzine, fa- brici, școli, instituții de artă și cultură, blocuri de locuin- țe etc. Sărbătoarea Republicii va fi cinstită printr-o mare serbare la care-și vor da concursul peste 700 de pio- nieri și la care vor fi pre- zentate cele mai frumoase . programe ale formațiilor ar- tistice pionierești. Acestea sînt doar cîteva din acțiunile organizate de Palatul pionierilor din Capi- tală în cinstea marii sărbă- tori, acțiuni prin care copiii vor mulțumi partidului, po- porului pentru viața fericită pe care le-au eres t-o. ★ „Poeții noștri cîntă Repu- blica" — aceasta este tema simpozionului ce se organi-. zează la Școala medie nr. 34 clin Bncurești în. cinstea ani- vărsării Republicii. La sim- pozion vor fi invitați tineri poeți care au cîntat în versu- rile lor Republica, bogățiile și frumusețile ei, nenumăra- tele realizări dobîndite de oamenii muncii, sub condu- cerea partidului. Atît cadrele didactice cît și elevii școlii participă cu dra- goste, în aceste zile, la în- frumusețarea școlii și a cla-: selor. Se confecționează lo- zinci închinate marii sârbă-, tori, fotomontaje reprezen-: tînd imagini ale marilor o-, biective construite în anii a-i ceștia, aspecte din viața pli- nă de bucurii a tineretului patriei noastre. ★ Acțiuni interesante pregă- tesc . în cinstea aniversării Republicii și cadrele didacti- ce de la Școala medie nr. 10 .din Capitală. Printre acestea se numără, de pildă, un montaj literar- muzical la care-și vor da Concursul numeroși elevi din școală. Montajul va cuprin- de prezentări ale unor reali- zări importante înfăptuite în anii de democrație populară (Hidrocentrala „V. I. Lenin" de la Bicaz, Combinatul de la Săvinești etc.) cîntecele despre patrie și partid, reci- tări, suite de dansuri popu- lare. ★ în fiecare clasă de la Școa- la de 8 ani nr. 4 din Focșani se fac în aceste zile pregătiri intense în cinstea aniversării Republicii. în afara preocu- pării pentru înfrumusețarea școlii, cadrele didactice se ocupă de pregătirea serbării ce va avea loc in ziua de 30 Decembre. Toți elevii, înce- pînd de la cei din clasa I și pînă la cei din clasa a VII-a, învață cinteze noi despre pa- trie și partid, pregătesc re- citări sau dansuri. Cadrele didactice și elevii Școlii medii „Bethlen Gabor" din Aiud s-au străduit să întimpine ziua de 30 De- cembrie cu rezultate cît mai frumoase în însușirea cunoș- tințelor din primul trimes- tru. In același timp, în școală se pregătește, în cinstea săr- bătorii, o frumoasă serbare, precum și alte acțiuni festi- ve. Bunăoară, membrii cer- cului de geografie organi- zează o expoziție de foto- grafii care înfățișează succe- sele dobîndite de oamenii muncii, sub conducerea par- tidului, în industrie, în agri- cultură, în viața culturală. ★ Și la Școala medie din Cristurul Secuiesc se simte, în aceste zile, atmosfera din preajma marilor sărbători. Zilele trecute a avut loc în școală un matineu literar în cinstea aniversării Repu- blicii. în cadrul lui elevii au prezentat fragmente din o- perele literare închinate pa- triei. în cinstea sărbătorii se vor organiza de asemenea două concursuri „Drumeții veseli" a căror temă o for- mează realizările ultimilor 15 ani. Trebuie să amintim toto- dată, printre acțiunile orga- nizate în școală, o serie de recenzii, pregătirea unui al- bum festiv închinat înfăp- tuirilor poporului etc. Cu acțiuni sărbătorești în- tîmpină aniversarea Repu- blicii și colectivul didactic și elevii Școlii medii din So- ,vata. 'Au avut loc concursuri în care elevii au cîntat și au recitat lucrări închinate re- publicii, partidului. Cei mai buni recitatori și soliști s-au întrecut apoi în finala con- cursului, care ă avut loc în sala căminului cultural din localitate. Pentru ă cunoaște mai bine realizările dobîndite de oamenii muncii, sub condu- cerea partidului, elevii vor .vizita, în cadrul unor excursii organizate de școală, o parte din orașele și satele regiunii. însemnări pe marginea Festivalului Primele mele contacte cu arta de amatori își au rădăcinile în- tr-un surd și nemărturisit anta- gonism — de dușmănie nu putea fi nicidecum vorba — care s-a ivit la sfîrșitul celei de-a doua clase primare, intre mine și u- nul dintre colegii mei de la școa- la numărul 2, de pe strada din spatele bulevardului ce purta numele lui Eminescu. Mama-mi pregătise un an în- treg, strieîndu-și ochii la lampă și banii pe ața colorată, o fru- musețe de costum național mol- dovenesc, pe care urma să-l îm- brac la împărțirea premiilor, care avea să aibă loc de sfîntu Petru, în grădina de vară a teatrului ce purta și el numele poetului. Datorită nedestoiniciei mele, cum spunea mama, premiul în- tîi fusese atribuit unui alt coleg. Ce să mai povestesc acuma ! Eu nu luasem nici măcar o menți- une. în anul următor mi-am luat revanșa. Aveam, ce-i drept, și un alt învățător, dar și m-am dat peste cap la învățătură. în pre- gătirea serbării de sfîrșit de an l-am rugat pe acel coleg al meu să învățăm împreună un frag- ment din Scrisoarea III-a de Eminescu, atît cît era în cartea noastră de citire. Și s-a lăsat acel coleg al meu convins ca eu să fac pe Mircea și el pe Baia- zid. Nu de alta, dar eu aveam un costum național, care nu s-ar fi potrivit în nici un chip lui Ba- iazid. A venit și ziua mult dorită a împărțirii premiilor. De data a- sta serbarea nu mai avea loc în grădina teatrului, ci într-o sală de clasă, ceva mai mare, a școlii noastre. Părinți și copii, adunați și îngrămădiți în clasa cu pri- cina, au ascultat poezii, caruri și la urmă, la urmă de tot, pe mine și colegul meu. Parcă-1 văd, parcă-1 aud și mă aud. i&lecuj elevii Scoții prolesionaje 3e mecanizatori agricoli din Botoșani, găsesc publicații din cela CONSTANTIN PRISNEA — Tu ești Mircea ? — Da-mpărate Replica mea s-a auzit mai pu- țin, din cauza rîsetelor și aplau- zelor — la scenă deschisă — pe care le-am obținut chiar de la început. Cum m-o fi întrebat îm- păratul pe mine „Tu ești Mir- cea’’. cum oi fi rostit eu pe ..Da- mpărate’’ nu pot să reproduc a- cum cu exactitate, știu însă că spectatorii au rîs. au rîs cu la- crimi. Acum, cînd mă gîndesc la colegul meu, la copilăria noas- tră, văd că rolul de împărat oto- man nu i s-a potrivit deloc. îm- păratul era cam cepeleag... Așa am apărut eu pentru pri- ma dată pe o scenă, ca recitator „artistic” într-o „dramatizare” proprie a Scrisorii a III-a. Dar rîsetele publicului aveau să mă urmărească și mai tîrziu în activitatea mea de „amator” de teatru. Eram prin ultima cla- să de liceu cînd un colectiv de studenți din orașul nostru pre- gătea „Năpasta” lui Caragiale. Nu știu cum și prin ce împreju- rări am ajuns la repetițiile lor. Văzîndu-mă că vin regulat m-au angajat și pe mine. Trebuia să devin unul din oamenii care apar în scenă la sfîrșitul actului al doilea. Eram fericit. Aveam de spus o replică, o singură replică. — „De ce omorîși creștinul, mă ?” — și asta pe scena Tea- trului „Mihail Eminescu”. Cum oi fi rostit-o, nu țin min- te. Probabil că am strigat. Știu însă că-1 prinsesem de gît pe Dragomir și-l zguduisem tare. Publicul din sală a izbucnit în rîs, așa că următoarele două re- plici nu și-au mai avut efectul. Apoi, pe vremea studenției, am jucat în „încurcă lume”, piesa lui A. de Herz, care pe vremea aceea era directorul Teatrului Național din Craiova. Jucam teatru pentru ca să cîștigăm bani pentru ajutoarele ce se distribuiau colegilor lipsiți. Că burse pe vremea aceea nu erau, ca azi. Jucam o piesă doar într-un singur spectacol. Gîndindu-mă Ia acele vremi, privind la spectacolele ce s-au desfășurat în cadrul finalei pe țară a Festivalului bienal „Ton Luca Caragiale”, ochii mi s-au u- mezit. De tristețe pentru acele vremi grele, de bucurie pentru timpurile de azi. Din primele zile ale finalei m-am dus să văd din nou „Nă- pasta", jucată de cei de la Broș- teni, regiunea Suceava. Și m-am revăzut mic, elev, pe scena din orașul meu. în jurul numelui lui Caragiale s-au strîns în țară 160.000 de ar- tiști amatori, care au dat 33000 spectacole pe scenele cluburilor, ale caselor de cultură și cămi- nelor culturale în fața a 6.500.000 de spectatori. Și dacă inginerii și tehnicienii silvici de pe valea Bistriței au interpretat pe Ion și pe Drago- mir, pe Gheorghe și pe Anca, medicii, surorile, infirmierii și funcționarii din echipa de teatru a salariaților sanitari din Sighet au prezentat „O scrisoare pier- dută". In patru ani echipa aceas- ta a prezentat 100 de spectacole. E o cifră cu care se poate mîn- dri. „O noapte furtunoasă” s-a bucurat o dată de interpretarea artiștilor amatori de la Palatul de Cultură din Cluj și altădată, în ultima zi a finalei — încheind în acest fel și Festivalul — de aceea a artiștilor amatori de la Casa raională de cultură din Că- lărași. în anii de dinainte de Elibe- rare, cînd oficialitatea nu se gră- bea de fel să încurajeze pe ar- tiștii profesioniști, ca să nu mal (Continuare în pag. 2) A început tradiționala sărbă- toare a majoratului. Sărbătorim acum, în preajma aniversării Republicii noastre Populare, minunata generație a celor care s-au născut o dată cu zorile patriei descătușate din lanțul sclaviei, al umilinței și mizeriei. Alături de părinți, noi, profe- sorii, sîntem printre aceia care în cea mai mare măsură simțim emoția acestui eveniment. Pă- trundem în sălile gătite de săr- bătoare și privim șirurile de ti- neri care așteaptă deschiderea festivității. Sînt chipuri senine și optimiste, sînt chipuri cu priviri în care strălucesc în- drăznețe proiecte de viitor si înaripate visuri. Ii privim si ne minunăm — căci ne învățasem să-i socotim copii și acum ne dăm seama că, pe neștiute, au crescut, au devenit cetățeni majori ai patriei, cărora le sînt încredințate astăzi, în chip so- lemn, înalte drepturi și îndato- riri de constructori ai fericirii. Nici un an din viața lor nu se află dincolo de hotarul epo- cii noastre. Au crescut după ce am scuturat jugul asupririi, au crescut o dată cu giganticele noastre construcții socialiste. Ei Înșiși reprezintă o admirabilă însemnări pe marginea Festivalului (Urmare din pag. I) Vorbim de amatori, George Mi- hail Zamfirescu încearcă să în- jghebe un teatru pentru munci- tori. Nu izbutește. Și totuși, pe scene neamenajate, în cartiere periferice, dă spectacole pentru a- ceia pe care îj descoperise. A- firmarea acestui dramaturg avea loc într-una din serile de la în- ceputul lui septembrie 1927, cînd cortina Teatrului Bulandra- Maximilian-Manolescu-Storin se lăsa asupra ultimului act al pie- sei „Domnișoara Nastasia". Ova- țiile spectatorilor confirmau suc- cesul tînărului dramaturg. Pie- sa aducea pe scenă o lume aproa- pe necunoscută publicului, lumea de periferie a orașelor. Cu toate impedimentele pe care le ridica oficialitatea potrivnică. Victor Ion Popa pună în practică teatrului este o pentru un public ia ești dator să-i înțelege să-și ideea că arta artă populară, de mase căru- lărgești orizon- tul cultural. El alcătuiește echipe teatrale care dau spectacole în fabrici și la sate ; ajunge să cre- eze în unele comune atenee populare și ține cursuri de regie pentru învățătorii care organi- zează spectacole la țară. In pli- nă ofensivă a fascismului ca un apel împotriva diversiunii națio- naliste, el scrie piesa „Take, lan- ke și Cadîr”. Am pomenit a- ceste lucrurj cu un gînd de re- cunoștință pentru doi dintre înaintașii teatrului romînesc din perioada dintre cele două răz- boaie mondiale, care au încercat să realizeze ceea ce astăzi ur- mașii lor — în condițiile regimu- lui democrat-popular și cu spri- jinul larg al acestuia — au reu- șit să înalțe și să înfrumusețeze. Pentru că mișcarea artistică de amatori din țară, izvorîtă din condițiile noi de viață și cultură ale poporului nostru, se bucură astăzi de sprijinul zecilor de colective teatrale profesioniste, a sute și sute de artiști dintre care mulți artiști ai poporului și ar- tiști emeriți. Artistul poporului Costache Antoniu este de la primul festi- val „Ion Luca Caragiale” preșe- victorie a regimului. Sînt oa- meni educati în școlile noastre de astăzi- Sînt oameni în care au fost sădite cele mai frumoa- se idealuri ale umanității, în care au fost cultivate cele mai nobile sentimente și convingeri umane, oameni care știu că su- prema rațiune a existenței este lupta pentru binele omenirii. Ne amintim cu dragoste de fiecare din ei în parte. I-am purtat de mînă dintr-o clasă în alta. Le-am descifrat primele semne dintr-o carte și i-am în- vățat să cuprindă miile de înțe- lesuri ale lumii care ne încon- joară. Ne-am rădui: să-a fa- cem să înțeleagă i'.inele știin- țelor, să-și făurească o conști- ință de adevărati oameni ai e- pocii comuniste, să-și aleagă drumul cel mai potrivit și cel mai drept în viață și să pășeas- că neabătuți, neînfricați pe a- cest drum. Acum, iată : munca noastră cu acești tineri se apropie de sfîrșit. Peste cjteva luni vom încredința patriei o nouă gene- rație de cetățeni, generația a- celora care s-au născut o dată cu libertatea ei. Ii privim în vreme ce participă la festivită- țile închinate majoratului, în vreme ce li se adresează calde meriți, ca Nicolae Sireteanu și Eugenia Zaharia, Niki Atanasiu sau artistul poporului George Vraca, pentru a nu-i pomeni de- cît pe aceștia, participă cu elan, cu dragoste și cu entuziasm la pregătirea și desfășurarea dife- ritelor faze ale festivalurilor ar- tiștilor amatori. Și ceea ce mi se pare deosebit de semnificativ este interesul pe care-1 manifestă în ultimul timp dramaturgii pentru aceste mani- festări. I-am văzut în zilele fes- tivalului și nu o dată pe Mihail Davidoglu, pe Lucia Demetrius, pe Suto Andras, pe Paul Everac, pe Tiberiu Vornic și pe Gheor- ghe Vlad. autorul „îndrăznelii" mult jucate, participînd la spec- tacolele din cadrul festivalului, la discuții prietenești' și aprinse cu colectivele de artiști amatori, N-aș putea încheia însemnările mele pe marginea festivalului dacă n-aș mărturisi aici admira- ția și recunoștința pentru munca învățătorilor si profesorilor. Cele trei ..îr irămeli” jucate la finală de ri tre colectivul cămi- giunea S din Dolhasca. re- i. de către colec- tivul casei raionale din Huși și de ac Lugoj țările fesori ;ia al Casei raionale din s-au bucurat de interpre- valoroase ale multor pro- și învățători. A Nataliei Grigoraș, învățătoare, în rolul Paraschivei, a Victoriei Holban învățătoare, în rolul Vetei, Zoica fiind interpretată cînd de învăță- toarea Teodora Dohotaru, cînd de profesoara Virginia Nițulescu, a lui Ion Dumitru, învățător, în rolul lui Nate și al Marcelei Pa- lade, profesoară, în rolul Linei. Și trebuiesc amintiți și învăță- toarea Vasile Maria ățătorul Sandu, la D»M: la fel ca profesoarele leanu și Dorina Prur.:. toarea Minodora Baba țătorul Ion Cară om. c: cut parle din Tacrir la Lugoj. Și atunci circ r.-’u îuri mari ca preri-serv dăchcscu si e Sta și pline de dragoste cuvinte de felicitare. Ce vor face acești tineri în noua lor viață, care începe din- colo de pragul celor t8 ani ? Ce rod vor da strădaniile noas- tre din trecutii ani de școală ? Acestor întrebări le răspund felul lor de a gîndi, sentimen- tele și proiectele pe care le mărturisesc în fraze străbătute de adîncă emoție la această sărbătoare. Intilnindu-se la Casa de cul- tură ,,30 Decembrie" din Bucu- rești, în „Sala minerului" din Baia Mare, la Casa de cultură a tineretului din Iași, în sala de festivități a Școlii pedago- gice din Oradea, la Deva sau la Tg. Mureș, la Botoșani sau la Timișoara, tinerii care îsi serbează cel de al 18-lea an de viață vorbesc despre profesia lor, despre răspunderea față de muncă și fată de tovarăși, des- pre ce înseamnă cinste și prie- tenie, despre înaltele îndatoriri pe care le calitate de blicii. Cuvintele implică minunata cetățean al Repu- lor sincere, învă- păiate de avîntul și entuzias- mul tinereții, au valoarea unor angajamente de onoare. OCT. BUZESCU Sîntana), ca profesorii și învăță- torii care au interpretat „Căsă- toria” de N. Gogol (Sindicatul în- vățămînt Oradea sau ..Dragos- te nu te pripi", jucată de colectivul căminului cultural din Tulgheș, unde din 9 interpreti patru sînt învățători, oamenii școlii s-au mulțumit să facă regie tehnică, ca profesorul loan Har- le din Grabăți, raionul Sînnico- laul Mare, să fie sufleuri ca prof. luliana Stolz din aceeași comună, prof Beliciu Boris din Oradea sau învățătorul Antonie Ciornei din Lugoj. O contribuție nu de mai mică valoare au adus-o învățătorii, pro- fesorij și educatoarele prezentat la finală în lectivelor păpușerești. cultural din Izbiceni, care s-au cadrul co- Căminul regiunea Craiova, s-a prezentat cu un pro- gram pentru brigăzile artistice de agitație cu păpuși intitulat „O piesă cu tîlc”, de Stan cu Las- căr, în care toți interpreții sînt profesori și învățători. Sindica- tul învățămînt Galați ne-a pre- zentat „Prima lecție" în inter- pretarea a opt educatoare. Trei din cele zece personaje ale pro- gramului brigăzii artistice de a- gitație pentru păpuși intitulat „în ajun de sărbătoare” și prezentat de Casa de cultură din Reghin erau cadre didactice. Cadrele di- dactice de la Reșița au o forma- ție de păpușari care există de pes- te cinei ani. In repertoriu au patrusprezece piese. La Jimbolia, colectivul de păpușari e compus și el, în majoritatea sa covîrși- toare, din profesori, educatoare. Dar păpușari am finala festivalului învățători și mai găsit în și ia Onești (Bacău) și la Brașov și în alte părți. Să nu uităm că la actua- lul festival „I. L. Caragiale” au participat peste 506 echipe de teatru de păpuși. Iar învățătorii, profesorii și educatoarele au par- ucipat. în adrul festi*»alului, Ia ie de manifestare ale "d că și pe această r»ă la uriașa muncă ; ti. a milioane- -u.; cin țara noastră. |g||W ^Tp H^T- Adînca semnificație > a unor comparații Sărbătorile poporului — prilej de bucurie pentru marile succese înregistrate în desăvîrșirea con- strucției socialiste—• sînt în ace- lași timp un moment prielnic pen- tru a face comparații și a măsura distanțele care separă nivelul de astăzi al țării de starea de lu- cruri din trecut. Și în domeniul învățămîntului imaginile pe care ni le dezvăluie aceste comparații sînt deosebit de pregnante, de semnificative. Zeci și zeci de ani în școala Ro- mîniei burghezo-moșierești s-au păstrat stările de lucruri care l-au revoltat pe revizorul șco- lar Eminescu, metodele de „pe- dagog emininke" pe care le-a sa- tirizat Caragiale și le-a descris cu un realism atît de zguduitor Delavrancea. Școli dărăpănate, sute de mii de copii și lineri ne- cuprinși în nici o formă de învă- țămînt, învățători și profesori cu salariile mizere, neplătite cu lu- nile, elevi interni zvîrliți claie peste grămadă în internate cu paturi suprapuse și lăsați Ia dis- poziția bunului plac al unor ade- vărate brute, numiți pedagogi... Iată ce scria despre aceasta „Re- vista elevilor" : „La fostul inter- nat Matei Basarab, un pedagog cu porniri bestiale obișnuia din cînd în cînd să țină înainte de culcare elevii cîte o oră sau două în genunchi. Cine avea bani, cine, prin „mici” atenții, se dovedea a fi „de înțeles”, nu împărtășea soarta acelora care, săraci fiind, erau hrăniți mizerabil, culcați pe salteaua goală și bătuți cu orice ocazie”. Și aceasta era situația într-un liceu cu renume, din Capitala ță- rii. Ce să mai vorbim de viața ucenicilor în școlile de meserii, „școli ale bătăii și sudalmelor” ! Slugi ale patronilor, aceasta erau ucenicii în trecut. De Ia șase di- mineața pînă către seara în ate- lier, apoi cursui'ile serale — mo- rală, religie, reguli de bună pur- tare — totul pentru a perpetua crunta orînduire a exploatării. Salariul ucenicilor? Iată, în a- ceastă privință, o comparație pli- nă de semnificații dintr-un nu- măr al gazetei „Tînărul munci- tor", apărut imediat după aboli- rea monarhiei: salariul lunar al regelui era de 7.000.000 lei, adică leafa unui ucenic pe 208 ani ț Despre ce fel de învățămînt pu- tea fi vorba în Romînia burghe- zo-moșierească dacă totalul su- melar alocate în buget pentru școlile de ucenici era de două ori mai mic decît cei 84 000 000 Iei pe care îi primea anual regele drept salariu ? Și salariul regelui ei a nimica toată pe lîngă veniturile eare-i reveneau de pe urma ex- ploatării muncitorilor din între- prinderile cu „participatie" rega- lă sau ale țăranilor de pe „do- meniile coroanei", a căror supra- față măsura 150 000 de hectare ! In anii Republicii, sub condu- cerea partidului, tineretului i-au fost deschise larg porțile culturii. Au fost construite mii de școli noi la sate și la orașe. Incepînd cu a- nul 1961 s-a generalizat învăță- mîntul de 7 ani și s-a trecut la învățămîntul general și obligato- riu de 8 ani. S-a dezvoltat neîn- a depășit 80 000, dispun de cele mai bune condiții ’udiu, de cămine și grupuri SQTT-Jtr .jodern utilate. Bugetul Republicii noastre Populare a prevăzut în anul 1962, pentru cheltuieli de învăță- mînt, uriașa sumă de 4,771 mi- liarde lei. Rapoartele UNESCO confirmă faptul că Republica Populară Ro- mînă este una dintre primele țări din lume în ceea ce privește fon- durile alocate pentru învățămînt pe cap de locuitor. Numai în ulti- mii doi ani, începînd din 1960 si pînă în prezent, au fost construite școli noi corespunzător unui nu- măr de 12 000 săli de clasă. In a- cest an au fost împărțite gratuit elevilor din clasele T Vil 17 400 000 de m; vitatea in condiții materuh. . n ce în ce mai bune, înconjurate de stima și respectul întregului po- por. Propunerile Republicii Populare . Romîne cu privire la educarea ti- neretului în spiritul ideilor păcii, făcute în cadrul adunării generale a Organizației Națiunilor Unite se bucură de interesul și aprecierea reprezentanților din majoritatea țărilor lumii. Este, în aceasta, o nouă și elocventă dovadă că în cei 15 ani care au trecut de la pro- clamarea Republicii Populare Ro- mîne, patria noastră a devenit o țară a culturii, în care tineretul se bucură de cele mai înalte con- diții de învățătură și^ educație. Tinerii știu că toate acestea se datoresc partidului, poporului, patriei socialiste. Acum 15 ani. Federația Națională a Tineretului Democrat din Romînia, adresîn- du-se tineretului patriei noastre cu prilejul mărețului act revolu- - ționar de la 30 Decembrie 1947, spunea: „Tineri și tinere de pe întreg cuprinsul țării, monarhia, instituția de care se leagă cele mai negre pagini ale istoriei țării noastre din ultimii 80 de ani, bastion al reacțiunii și exploată- rii moșiero-capitaliste, piedica cea mai serioasă în calea dezvoltării democrației noastre populare. a * fost definitiv înlăturată... Culturii — spunea mai departe apelul, a- dresîndu-se tineretului din școli și universități — îi sînt larg deschise porțile în cadrul Republicii Populare Romîne. Republica are nevoie de savanți și tehnicieni, de medici și profesori stăpîni ai știin- ței avansate. Republica vă va da posibilități noi și mărețe de însu- șire a științei. Fiți la înălțimea eforturilor pe care le face între- gul popor. Insușiți-vă știința și tehnica, înlăturați obscurantismul, prejudecățile și neștiința. Deve- niți purtători demni ai culturii, munciți pentru luminarea poporu- lui. Inrolați-vă în marea armată a muncii voluntare și munciți, a- lături de tinerii muncitori și ță- rani, pentru reconstrucția țării noastre". Tineretul patriei noastre a răs- puns cu înflăcărare acestei ch' - mări. Din rîndurile lui au i . - ’ ăti după an, sute de mii de mur.. ' <1, de tehnicieni, de intelect .: instruiți de școala nouă a : -i noastre, au adus și adu_ buție însemnată la cor.?:; . • - ■■■MU De curînd o brigadă de inspectori din Ministerul învățămîntului s-o deplasat in regiunea Cluj pentru a controla și îndruma activitatea școlilor și a secțiilor de învățămînt. Brigada a controlat în mod special secțiile de învățămînt și școlile din raioanele Aiud, Bistrița, Huedin, Turda și din orașul Turda. Cu acest prilej inspectorii au urmărit felul în care secțiile de învățămînt își organizează munca de îndrumare și control, felul cum se ocupă de îmbunătățirea activității din școli, de ridicarea calității predării, de perfecționarea cadrelor didactice. O aten- ție deosebită a acordat brigada problemelor muncii concrete desfășurate de cadrele didactice în timpul lecțiilor, precum și problemelor muncii educative. In materialul de față publicăm o parte din constatările brigăzii de inspectori. Activitatea secțiilor de învățămînt Activitatea secțiilor de învăță- mînt din regiunea Cluj se desfă- șoară pe baza unor planuri de muncă în care obiectivul principal îl constitue îndrumarea și contro- lul procesului instrusttv-educativ. Spre deosebire de anii școlari tre- cuți se constată în acest an o grijă sporită pentru a li se asi- gura inspectorilor, prin eliberarea lor de alte sarcini, un timp mai îndelungat pentru efectuarea in- specțiilor pe teren (aproximativ 15-20 zile pe lună). Numai în ra- ionul Bistrița, de pildă, au fost controlate și îndrumate de către inspectori, pînă la data de 30 no- iembrie a.c., peste 250 de cadre di- dactice. Au fost organizate și ins- pecții în brigadă, avînd drept o- biecliv urmărirea deschiderii în bune condiții a anului școlar, lu- crările de încadrare, înfăptuirea sarcinilor privitoare la școlarizare și la activitatea instructiv-educa- tivă. Este demnă de luat în seamă buna organizare a muncii de con- trol și îndrumare la secția de în- vățămînt a orașului Turda. Aici fiecare inspector are evidența șco- lilor care i-au fost repartizate, le vizitează des și este întotdeauna la curent cu toate problemele a- cestora, fie că e vorba de situația încadrărilor, de baza materială, de conținutul lecțiilor sau frec- vența elevilor. Planurile tema- tice ale inspecțiilor organizate de secția de învățămînt a orașului Turda sînt întocmite pe baza cu- noașterii situației din școli și toc- mai de aceea cuprind, pe lingă obiective generale, urmărite în toate școlile, și probleme specifice fiecărei școli în parte. Graficul existent la această secție asigură controlul tuturor școlilor de mai multe ori pe an. Se constată că la marea majori- tate a inspecțiilor efectuate în re- giune s-au încheiat procese ver- bale care, în general, cuprind prin- cipalele probleme ale activității școlilor. Cele mai multe procese yerbale pun un accent deosebit pe calitatea lecțiilor, pe care le ana- lizează din punct de vedere al conținutului lor științific, al ori- entării lor politico-ideologice, al nivelului lor metodic, evidențiază măsura în care este realizată latura educativă a predării și a- preciază nivelul de cunoștințe al elevilor. Secțiile de învățămînt se preo- cupă și de munca de perfecționare a inspectorilor și a cadrelor di- dactice. Astfel, la secția de în- vățămînt a regiunii Cluj, inspec- torii metodiști studiază diferite probleme ale învățămîntului în le- gătură cu care întocmesc referate ce sînt discutate apoi în cadrul co- lectivului lecției. In acest an ei au ales pentru referate diferite probleme privitoare la organiza- jea și conținutul lecției, la felul cum trebuie analizată aceasta de către organele de îndrumare și control, la îndrumarea muncii dirigintelui, la legarea învățămîntului de prac- tică ' etc. Cercurile pedagogice, formă co- lectivă de perfecționare a cadre- lor didactice, sînt organizate pe baza unor îndrumări metodice ela- borate de secția regională. Tema- tica acestora a fost stabilită în funcție de etapele anului școlar și de specificul disciplinelor predate în școli în regiune funcționează și un cerc pedagogic al directori- lor de scoli medii. Nu de mult, în cadru] acestui cerc a fost discu- tată calitatea cunoștințelor elevi- lor privită prin prizma rezultate- lor obținute la concursul de admi- tere și la examenul de maturitate. Sarcinile concrete desprinse din a- ceastă analiză pentru fiecare școa- lă medie in parte au fost dezbă- tute în consiliile pedagogice ale acestora, stabilindu-se cu acest pri- lej și măsuri de îmbunătățire a muncii. Asemenea analize au fost făcute, de pildă, în școlile medii din Aiud, Huedin etc. Din păcate, secțiile de învăță- mînt nu au acordat aceeași aten- ție stimulării cadrelor didactice în vederea perfecționării lor prin exa- menele de gradul II. De altfel, ne- glijarea acestui important aspect al perfecționării cadrelor s-a fă- cut vizibilă și în planificarea in- specțiilor speciale. Nici pînă în prezent planul acestora nu a fost defalcat pe raioane și inspectori. Munca secției de învățămînt re- gionale, ca și munca secțiilor ra- ionale ar putea fi mai eficientă dacă s-ar acorda o și mai mare a- tenție calității planurilor de mun- că, documentelor de inspecție și, mai ales, urmăririi modului cum se îndeplinesc sarcinile trasate. Din planurile de muncă ale secțiilor de învățămînt din raioanele Aiud, conducerii școlii să ia măsuri în vederea lichidării deficiențelor con- statate, neindieîndu-se însă ce a- nume măsuri. în grija secțiilor de învățămînt din regiunea Cluj a stat și aprovi- zionarea școlilor cu material di- dactic. Comitetele executive ale sfaturilor populare au dat atenția cuvenită acestei probleme, acor- dînd credite bugetare suficiente în acest scop. Toate sumele plani- ficate au fost angajate, iar apro- vizionarea școlilor a fost efectuată în mod ritmic. Considerăm însă că repartizarea materialului pe școli nu are loc numai după crite- rii obiective, ci uneori și în funcție de aprecierile subiective ale di- rectorilor de scoli. Ar fi necesar ca ]a secțiile de învățămînt să se afle o evidență a materialului exi- stent în școli și să se constitue colective de cadre didactice com- petente care să se ocupe de acea- stă problemă. Totodată, se cere ca secțiile de învățămînt să se preocupe mai mult de felul cum utilizează șco- tințelor de limba și literatura ro- mînă. Așa stau lucrurile în special acolo unde lucrează profesori ca Aurora Lazăr, Zitta Dănilă, L. Ke- nya care au desfășurat o activitate didactică de calitate. Rezultatele bune dobîndite de acești profesori se datoresc mai ales faptului că ei utilizează în toate ocaziile numai explicații în limba romînă. Numeroase rezultate bune s-au obținut și la lecțiile de economie politică și socialism științific. Ma- joritatea profesorilor care predau aceste discipline se pregătesc te- meinic pentru lecții, reușind să transmită elevilor cunoștințe ști- ințifice la un nivel accesibil. Ei vram lancu" din Aiud a prezen- tat bine, la clasa a XI-a de la secția serală, condițiile interne șt externe în care a avut loc înte- meierea Țării Romînești, etapele acesteia, consolidarea țării după cucerirea independenței. Stabilin- du-și cu precizie profesoara Ioana Școala medie din găului a reușit să planul lecției. Bălan de la Prundul Bîr- explice t«i ce Turda, Bistrița și Huedin, xemplu, lipsesc obiective țante, cum ar fi controlul de e- impor- activi- tații directorilor de școli. Numai așa se explică faptul că unii di- rectori de școli, ca cei de la șco- lile de 8 ani din Viișoara (Turda), Căpușul Mare (Huedin), Hopîrta (Aiud) se lasă antrenați în pro- bleme administrative și nu au e- fectuat, de la începutul anului școlar, decît circa 10 ore de asis- tențe la lecții. Și calitatea unor procese-verba- le lasă uneori de dorit. în raioa- nele Bistrița, Turda și Aiud, bună- oară, se pol întîlni în procesele verbale observații de suprafață. In aceste procese verbale nu se cer- cetează cauzele lipsurilor, nu se indică măsuri concrete pentru în- lăturarea lor. Ca exemplu în a- ceastă direcție cităm procesul verbal încheiat da inspectorii ra- ionali la școala medie din lara, raionul Turda prin care s-a cerut lile materialul didactic, majoritatea școlilor acest este păstrat în condiții bine folosit la lecții, se sesc unele școli, oa de Deși în material bune și mai gă- exemplu Școala de 8 ani din Căpușul Mare, raionul Huedin, unde materialul didactic este ținut în dezordine și neutilizat. Secțiile de învățămînt au datoria să îndrume toate șco- lile în privința bunei păstrări și u- tilizări a materialului didactic. In același timp, trebuie acordată mai multă grijă aprovizionării bi- bliotecilor școlare. , deoarece se constată că fondurile alocate in a- cest scop nu sînt cheltuite întot- deauna ritmic. De pildă, în raioa- nele Cîmpeni, Năsăud și Turda s-au cheltuit în primele trei tri- mestre ale acestui an numai 30-40°/» din fondurile alocate pen- tru cărți. Luînd măsuri pentru în- lăturarea lipsurilor existente în a- ceastă privință, secțiile de învăță- mînt au totodată datoria de a se îngriji de dotarea bibliotecilor din școlile medii nou înființate, ca de pildă cele din Gilău și Prundul Bîrgăului. în general, munca secțiilor de învățămînt din regiunea Cluj se află pe un drum bun. Șefii secții- lor, inspectorii dovedesc o preocu- pare serioasă pentru a ajuta șco- lile să-și rezolve în condiții bune sarcinile muncii. înlăturînd lipsu- rile pe care le mai au în prezent, orientîndu-și și mai mult preocupă- rile spre problemele activității instructiv-educalive, secțiile de în- vățămînt din regiunea Cluj vor reuși să-și îndeplinească din ce în ce mai bine rolul lor de organi- zatori și îndrumători competenti ai muncii școlilor din raza lor de activitate. Succese tot mai mari în desfășurarea procesului de învătămint Brioada de inspecție a Ministe- rului învățămîntului a inspectat numeroase școli din regiunea Cluj, cercetînd munca directorilor Ș* a cadrelor didactice, ca și nivelul cunoștințelor însușite de elevi. Constatările au arătat că în munca de instruire și educare a elevilor se obțin succese tot mai mari. Majoritatea colectivelor didac- tice își desfășoară activitatea pe baza unor planuri care conțin sar- cinile specifice ale școlii respec- tive în etapa actuală. Planuri bune există, de pildă, la Școala medie nr. 1 din Turda, la Școala medie din Bistrița, la Școala de 8 ani nr. 2 din Cluj etc. Este pozitiv faptul că cei mai mulți directori și-au axat activita- tea în acest an școlar pe buna desfășurare a lecțiilor. Directorii școlilor nfedii din Aiud, din Bis- trița, din Prundul Bîrgăului, din Gilău, din Huedin, din Turda etc. au efectuat un număr mare de a- sistențe la lecții și au dat cadre- lor didactice îndrumări corespun- zătoare atît în discuții individuale, cit și în ședințele comisiilor me- todice sau ale consiliului pedago- gic. Aceasta a contribuit, desigur, alături de preocuparea sporită a cadrelor didactice pentru munca lor, la ridicarea calității lecțiilor. Să ne oprim, bunăoară, la lecțiile de limba romînă. Ceea ce caracte- rizează majoritatea acestor lecții este justa interpretare a fenomene- lor literare și gramaticale, printr-o atentă utilizare a unor metode și procedee adecvate. Lecții bune, la un nivel corespunzător prin- cipiilor pedagogice țin nume- roși profesori, cum sînt Vasile Lan' ga, Eugenia Popa și Livia Badiu din Turda, Alexandrina Romaneț și Livia Buzgariu din Huedin, Mă- ria Constantinescu din Aiud, Eu- genia Vîlcu și 2itta Dănilă din Bistrița etc. Munca acestor profe- sori se evidențiază printr-o grijă deosebită pentru ției și structura ei antrenarea tuturor participare vie clasei. De aceea conținutul lec- metodică, prin elevilor la o la activitatea nu-i de mirare că acești elevi au cunoștințe te- meinice atît în ceea ce privește conținutul operelor literare stu- diate, interpretarea lor, cît și în cea ce privește exprimarea orală și scrisă, în care știu să aplice în mod corect chestiunile gramaticale însușite în anii anteriori. Și la secțiile cu limbile de pre- dare maghiară sau germană se poate constata în multe cazuri o îmbunătățire substanțială a cunoș- folosesc exemple, zarea, în economie ințific, a la lecții numeroase preocupîndu-se de utili- predarea noțiunilor de politică și socialism ști- cunoștințelor dobîndite de elevi și la alte obiecte. Astfel, profesorul Fr. Zilahi de la Școala „Bethlen Gabor“ din Aiud, pre- dînd lecția .Materialitatea lumii", a folosit pentru ilustrare, exemple cunoscute de elevi din lecțiile de astronomie, științe naturale, fizică și chimie. Și alți profesori, ca Gheorghe Gabor de la Școala me- die nr. 1 din Turda și Ladisluu Izmael de la Școala medie „Bethlen Gabor" din Aiud folo- sesc la lecții un limbaj științific, concis, clar, insistă asupra expli- cării fenomenelor economice și so- ciale, scoțînd în evidență relațiile sociale sau economice care se află în spatele formulelor și cifrelor. Preocupîndu-se îndeaproape și de aspectul metodic al lecțiilor, a- cești profesori se străduiesc să ex- pună cunoștințele în mod siste- matic, să întocmească scheme la tablă și să folosească material di- dactic adecvat. De asemenea, ei caută să pună întrebări bine gîn- dite, care să solicite judecata ele- vilor. Prin predarea adîncită a noțiunilor de economie politică și socialism științific, prin legarea a- cestora de aspectele vieții con- temporane, astfel de profesori reu- șesc să le formeze elevilor con- vingeri și sentimente comuniste, să-i educe în spiritul dragostei fată de partid, fată de clasa mun- citoare. La rîndul lor, profesorii de is- torie se străduiesc să prezinte problemele și evenimentele isto- rice la nivelul de exigență al programelor, să explice în mod dialectic cauzele și interacțiunea fenomenelor istorice, să sublinieze importanța acestora, să valo- rifice elementele educative cu- prinse în lecțiile predate. Bună- oară, profesoara Ileana Avram de la Școala de 8 ani nr. 2 din Cluj a prezentat în mod just e- levilor ei unirea celor trei țări romîne în cadrul luptei de inde- pendență condusă de Mihai Vi- teazul, subliniind caracterul și importanța acestui mare eveni- ment din istoria patriei noastre, cadrul internațional în care a a- vut loc, luptele purtate de popor, poziția de clasă a marilor feudali etc. Profesorul losif Koble de la Școala medie „Bethlen Gabor" din Aiud a scos în evidență în lec- țiile sale caracterul reacționar al constă caracterul de clasă al cul- turii romînești din secolele XIV — XVI. Din punct de vedere metodic, majoritatea lecțiilor de istorie se caracterizează în special prin străduința profesorilor de a ex- pune în mod sistematic și acce- sibil conținutul lecțiilor, de a alcătui scheme clare la tablă, de a folosi judicios timpul. Așa lu- crează, de exemplu, profesorii Ion Voicea din Aiud, Ileana Avram din Cluj, Silvia Secarea și Z. Szilagyi din Bistrița, M. Alexa din Huedin, M. Călin din Războieni. din Aiud, I. Bălan din Bîrgăului și alții. Rezultate pozitive se și în predarea lecțiilor matică. In general, profesorii L. Ismail Prundul întîlnesc de mate- de mate- matică sînt preocupați de perfec- ționarea lor profesională și de pregătirea temeinică a lecțiilor, țin seama de nivelul pregătirii e- levilor și de vîrsta lor. De pildă, profesoara Elvira lo- nescu de la Școala med 10 din Cluj, la o lecție de C ‘ăletrie ținută la clasa a Vl-a, cu tema „Poligoane", a făcut o strînsă le- gătură cu lecțiile anterioare, a fo- losit instrumentele de desen, a pus întrebări bine alese, judicios formulate și a antrenat întreaga clasă în predarea lecției noi, reu- șind astfel să transmită elevilor cunoștințe temeinice. Lecții matematică bune realizează de Și alți profesori, ca A. Sipoș de la Școala medie „Bethlen Ga- bor" din Aiud și Ion Epurea- nu de la Școala medie „Avram lancu" din aceeași localitate, V. Vușcan de la Școala medie din Huedin etc. In desfășurarea lecHilc' e matemati-’ă se vades e -'e : :r> rea pentru activizarea ei ^ier prin întrebări care să le solicite gîndirea, grijă pentru alegerea u- nor probleme cu conținut din practică, din viață. Și la lecțiile de științe naturale se observă că majoritatea profe- sorilor se străduiesc sa asigure un cît fie se mai ridicat conținut științi- al cunoștințelor predate. Ei străduiesc să înarmeze elevii cu cunoștințele de bază asupra naturii vii și a legilor ei de dez- voltare. Paralel cu predarea cu- noștințelor profesorii urmăresc înarmarea elevilor cu priceperi și deprinderi practice în legătură cu cultura plantelor, lucrările so- lului, cu creșterea animalelor, fă- cîndu-le cunoscută importanța lor economică. Se observă astfel mai ales în de preocupări munca unor profesori ca Maria regimului turco-fanariot lui habsburgic, a arătat frinat acestea procesul punerii feudalismului și și al ce- cum au descom- al apari- teritoriul ției capitalismului pe patriei noastre. Profesorul Nicolae Cîmpeanu și Florica Vlad de la Școala medie nr. 10 din Cluj, sau Silvia Rotaru de la Școala me- die din Prundul Bîrgăului. Aceștia insistă asupra posibilităților omu- lui de a transforma natura orga- nismelor vii prin schimbarea con- dițiilor lor de viață în scopul de a obține noi soiuri de plante și Vintilă de la Școala medie Utilizarea materialului intuitiv la lecțiile de zoologie ajută la în șirea mai temeini ca a cunoștințelor. A, • 9 . . ctivitatea culturală la sate=- Activitatea culturală la ■ sate a intrat în perioada de vîrf. După un an de muncă rodnică pe ogoare, colecti- viștii dispun de mai mult timp liber pe care doresc, firește, să-l petreacă în- tr-un mod cît mai instruc- tiv și mai plăcut totodată. Datorită necontenitei preo- cupări a partidului și sta- tului democrat-popular, sa- tul nostru de astăzi nu mai seamănă întru nimic cu cel de odinioară. Pentru a răspunde ce- rințelor culturale mereu crescînde ale țărănimii co- lectiviste s-au creat mii de cămine culturale, cinema- tografe sătești, case de cul- tură în circ activează 11.663 formații artistice de teatru, 563 formații de teatru de păpuși și alte zeci de mii Aproape de gospodăria colectivă în comuna Piatra din raionul Zimnicea, am ajuns duminica îna- inte de ora prînzului. Ne-am o- prit la Școala medie — construc- ție nouă. în care funcționează r cultura- le" a izvorî’ din o .mțeie unei activități ci: m va rit» la cămi- nele culturale. O asemenea șta- fetă pregătește un program adec- vat, pe care-1 prezintă și în co- munele vecine, realizîndu-se cu acest prilej și un rodnic schimb de experiență. Formațiile culturale ale comu- nei Piatra au organizat în această toamnă numeroase „ștafete". Chiar la sosirea noastră în co- mună, una din cele trei brigăzi artistice de agitație făcea ultimele pregătiri pentru a porni la veci- nii din Viișoara, unde urma să susțină în după amiaza respecti- vă un program artistic. Se acor- dau instrumentele muzicale, se repetau replicile din numerele , de efect", care cereau prompti- tudine și mobilitate, se împacheta recusita. Firește, membrii brigăzii — ță- rani colectiviști și cadre didacti- ce — instructorul (tot cadru di- dactic) se pregătiseră cu mult îna- inte pentru ștafetă. Programul brigăzii fusese chiar prezentat de mai multe ori pe scena căminului cultural propriu. Dar. cum briga- da este formația artistică cea mai operativă, cea mai „în actualita- te", a fost nevoie de restructura- rea programului, de adaptarea lui la specificul satului vecin. „Cum s-au obținut recoltele bogate de cereale și de legume ?“ „Care sînt .secretele" succesului crescători, lor de animale ?“ ..De ce la o par- te din echipele de cîmp se mai întîlnesc rămineri în urmă ?“ și așa mai departe. în melodii, sche- ciuri, versuri, monologuri și dan- suri, brigada artistică dă, la toa- te aceste întrebări, răspunsuri care critică dar și mobilizează. „Brigăzile noastre artistice de agitație au devenit o adevărată tribună, au o reală eficiență" — ne-a spus tov. Gănescu". Străda- niile în acest scop ale tinerilor colectiviști, membri ai brigăzii, s-au împletit cu munca enluzias- Cititorii din comuna T&palu, regiunea Dobrogea, frecventează zilnic în număr tot mai mare bibmtecu comunală. tă a unor cadre didactice cum sint tovarășii Al. Tîrnoveanu, Ștefan Drăgana, Nicolae Seme- niuc, Marin Llsan, Ion Neveluș, Firea Fernard. Forme simple dar eficiente Duminică, pe măsură ce acele ceasornicului înaintează spre ci- frele care indică ore post meri- diane, satele prind tot mai multă viață. Pilcuri, pilcuri de țărani tineri și bătrîni. în frumoase cos- tume naționale se îndreaptă spre eenirul comunei la căminul cul- tural. Dintr-o latură a satului se aude un acordeon, din alta izbuc- nesc strigăte de veselie, pe un teren de sport o minge de volei este aruncată de brațe puternice spre cîmpul advers. In aer plu- tește atmosfera zilelor de odihnă. Intelectualii satelor — a căror majoritate o formează cadrele di- dactice — trăiesc ziua de odihnă alături de țăranii colectiviști. Ce programe s-au pregătit, în această săptămînă. la . căminele culturale din raioanele Turnu Măgurele, Zimnicea și Alexan- dria ? La căminul cultural din Ghimpați s-a prezentat un film, în alte sate din raioanele respec- tive colectiviștii au audiat confe- rințe. Desigur, asemenea acțiuni sînt interesante, atractive. Dar ță- ranii colectiviști doresc să parti- cipe la cît mai multe și variate manifestări culturale. Și, acolo unde există o preocupare intensă în această direcție, cerințele pot fi lesne satisfăcute. Experiența unor cămine cultu- rale fruntașe ca cele din Sînta- na, regiunea Crișana, Vaideeni și Domnești, regiunea Argeș ca și a altora demonstrează că proble- ma aceasta poate fi rezolvată fără prea mare greutate. Cadrele di- dactice care activează în aceste cămine au inițiat forme de ma- nifestări culturale care nu cer e- forturi mari pentru a fi pregătite și care sînt totodată utile și plă- cute. într-o duminică, programul artistic care a urmat după o con- ferință tinută la căminul cultural din Călinești, raionul Topoloveni, de pildă, a fost alcătuit din cîteva cîntece executate de 2—3 soliști și un acordeonist. din cîteva lecturi literare prezentate de un învăță- tor din comună și din audiții mu- zicale înregistrate pe bandă de magnetofon. Programul a fost in- structiv, gustat din plin de parti- cipanti. Posibilitățile de a organiza a- semenea manifestări sînt, desigur, la îndemîna celor mai multe din căminele culturale ale satelor- noastre. Se cere doar ca activiștii culturali să manifeste inițiativă, interes, să nu se mobilizeze toate forțele numai pentru pregătirea unor programe „de greutate", care cer luni și luni de zile pen- tru a fi puse la punct. Socotim ca pozitivă în această privință experiența căminului cultural din Suhaia, regiunea București, unde, pe lingă corul mare, care dă concerte la unele zile festive, au luat ființă și mai multe formatii mici, de 10—20 persoane, care pot pregăti ușor 5—6 cîntece noi în vederea spec- tacolelor obișnuite ce se organi- zează sîmbătă sau duminică la colțurile roșii ale G.A.C. O ase- menea orientare se manifestă și în activitatea echipelor de teatru din multe cămine culturale. în lo- cul unei piese de mai multe acte și care pune numeroase probleme de regie și interpretare destul de greu de rezolvat cu posibilitățile căminului cultural, echipele de teatru respective pregătesc în- tr-un timp scurt piese de un act, scheciuri, monologuri, dialoguri pe care le prezintă apoi spectato- rilor. Se înțelege că aceste piese sînt alese cu multă grijă, așa ca să răspundă preocupărilor și gustului țăranilor colectiviști. Așa se face că în aceste cămine cul- turale repertoriul echipelor de teatru este bogat, iar numărul spectatorilor din ce în ce mai mare. O activitate susținută, armonioasă Căutînd forme cît mai simple și maî eficiente pentru munca lor culturală, majoritatea cadrelor di- dactice asigură o îmbinare justă a sarcinilor acestei munci cu ac- tivitatea instructiv-educativă, nici una dintre cele două preocupări de frunte a lor nestingherind-o pe cealaltă. Dimpotrivă, acestea se sprijină, se împletesc armonios, completîndu-se reciproc. Așa se face că în multe locuri atît mun- ca la clasă a cadrelor didactice cît și munca lor culturală înre- gistrează succese tot mai mari. Este edificatoare în această privință activitatea cadrelor di- dactice din comuna Godeni, raio- nul Muscel. Atît școala cît și că- minul cultural sînt fruntașe pe regiune prin rezultatele obținute atît în activitatea instructiv-edu- cativă, cît și în cea social-cultu- rală. Absolvenții Școlii de 8 ani din Godeni se remarcă la exame- nele de admitere în școlile medii și profesionale sau în activitatea din gospodăria colectivă, iar for- mațiile artistice ale căminului cultural din această comună sînt cunoscute și apreciate nu numai în satele raionului Muscel. învă- țătorul Gheorghe Dumitrache ins- tructorul cunoscutei echipe de teatru din Godeni, îi pregătește pe viitorii actori amatori încă de pe băncile școlii, ocupîndu-se pa- ralel de înarmarea lor cu cunoș- tințele prevăzute de programele școlare și de trezirea dragostei lor pentru activitatea culturală. Munca dusă în domeniul cultu- ral la Godeni este astfel organi- zată îneît nimeni nu este supra- încărcat, deoarece împărțirea răs- punderilor pe linie culturală între cadrele didactice ține seama de înclinațiile celor care le îndepli- nesc, dar și de cerința de a pre- găti tot mai mulți activiști cu'tu- rali capabili să rezolve sarcinile diverse aîe acestei munci. Aceas- ta, desigur, paralel cu preocupa- rea de a ajuta la ridicarea unui număr cît mai mare de activiști culturali din rîndurile țăranilor colectiviști. După cum se știe, în unele comune funcționează mai multe cămine culturale. în afara celui de te centrul comunei, în sate- le mai mari își desfășoară acti- vitatea cămine sătești în care ac- tivează. de asemenea, cadre di- dactice, bineînțeles mai puține la număr decît în căminele cul- turale de la centru. Aceasta nu este însă o piedică în desfășu- rarea activității culturale. Viața arată că în multe cămine sătești, în care lucrează 4—5 cadre di- dactice de la școala de 4 ani din satul respectiv, activitatea cul- turală este tot atît de bogată ca și cea desfășurată la căminele culturale ce dispun de aportul unui număr mult mai mare de învățători și profesori. Un asemenea exemplu îl oferă bunăoară activitatea culturală desfășurată de învățătorii școlii de 4 ani din satul Cuvin, raio- nul Lipova. Activitatea cadrelor didactice de la acest cămin se caracterizează pr:n’r-o mare va- rietate de acțiuni și totodată printr-un nivel destul de ridicat. Conferințele privind situația in- ternațională se împletesc cu cele referitoare Ia propaganda știin- țifică și agrotehnică. Directorul căminului cultural, învățătorul Ion Drec'n. îndrumat îndeaproa- pe de organizația de partid, a reușit să organizeze în așa fel contribuția celorlalte cadre di- dactice incit seară de seară la cămin sint prezentate fie pro- gramele brigăzii artistice de a- gitatie. fie spectacol de teatru, fie recenzii, lecturi literare etc. In momentul de față la acest că- min se pregătește un spectacol festiv dedicat aniversării celor 15 ani de la proclamarea Repu- blicii Populare Romine. ★ La bilanțul deosebit de rodnic al muncii culturale pe care î! face poporul nostru cu prilejul celei de-a 15-a aniversări a pro- clamării Republicii Populare Ro- mîne au adus o contribuție va- loroasă și cadrele didactice. Ele sînt hotărîte să-și dezvolte și mai mult activitatea social-cul- turală la nivelul exigențelor pe care le impune viața noastră nouă. Aportul din ce în ce mai mare al învățătorilor și profesorilor la activitatea culturală care se des- fășoară în satele patriei expri- mă devotamentul lor pentru po- litica dusă de partid în vederea ridicării pe o treaptă tot mai înaltă a culturii în satul nostru socialist, exprimă dragostea lor fierbinte pentru patria noastră dragă, Republica Populară Ro- mînă. CONSTANTIN RA»O1 ^-.,-,..,.^.----^1^ '--rrr^ brigăzi de inspecție noi rase de animale cu producție sporită, leagă strîns cunoștințele teoretice de practică, arătînd care sint sarcinile agriculturii noastre colectivizate în domeniul cultivă- rii cerealelor și în special a griului și porumbului. La majoritatea lecțiilor de ști- ințe naturale se folosește un ma- terial didactic adecvat, care este bine prezentat în fața elevilor. Profesori ca Liviu Gubeș, Salus- tius Mizgan, Virginia Țarălungă și alții vădesc o deosebită preocu- pare pentru procurarea materia- lului didactic prin posibilități lo- cale, antrenînd în această muncă un număr însemnat de elevi. O deosebită atenție se acordă In școlile sătești, lecțiilor de a- gricultură. Majoritatea profeso- rilor se străduiesc să dea elevi- lor cunoștințe de bază despre me- todele științifice de cultură a di- feritelor plante, despre folosirea mașinilor moderne în mecanizarea agriculturii și despre organizarea întreprinderilor socialiste agrico- le. Astfel, profesoara Otilia Tă- maș, studiind cu elevii ei cultura sfeclei de zahăr, a scos în evi- dență operațiile care se aplică în cultura acestei plante în ceea ce privește pregătirea terenului, a semințelor, tehnica semănatului cu mașina, lucrările de întreținere a culturilor etc. Profesorul Viorel Pașca de Ia Școala medie din lara, vorbind despre pregătirea semințelor pentru semănat, a ară- tat elevilor metodele de curățire a semințelor cu ajutorul triorului și vînturătoarei, accentuînd asupra metodelor de tratare a semințelor în vederea semănatului. Lecția a fost completată cu lucrări practi- ce executate de elevi la gospodă- ria agricolă colectivă din locali- tate. Prin lecțiile de agricultură pro- fesorii urmăresc să pună în evi- dență importanța economică a cul- tivării diferitelor plante, insistînd asupra sarcinilor puse de partid în fața agriculturii. Sînt arătate de asemenea mijloacele prin care se pot înfăptui aceste sarcini. Profe- sorul Ion Mircea de exemplu, de la Școala din Prund al Bkgăului, a arătat importanța folosirii îngră- șămintelor organice și minerale pentru sporirea producției de ce- reale la hectar, iar profesoara Silvia Rotam a insistat, la lecția introductivă din capitolul „Viti- cultura”, asupra importanței eco- Ce mai este de făcut pentru îmbunătățirea predării Caracterizîndu-se în primul rînd prin laturi pozitive, prin succe- se care arată vădit o creștere substanțială a nivelului față de anii trecuți, munca de predare a cunoștințelor mai înregistrează însă și unele lipsuri. Dacă ne referim la limba ro- mînă, de pildă, mai putem consta- ta că unele cadre didactice dau prioritate, în lecțiile de gramati- că, expunerilor teoretice. Negii- jind analizele pe texte și exerci- țiile de ortografie, unii profesori predau toată ora definiții, reguli, alcătuiesc scheme, clasificări etc. Asemenea lecții țin de exemplu profesori ca T. Aștilean și loan Anton din raionul Huedin, Eva Vereș din Cluj, Elena Bumbii din Bistrița etc. Lipsa de preocupare a acestor cadre pentru cultivarea deprinderilor de vorbire și scrie- re corectă se vede și din faptul că ele nu manifestă suficientă grijă pentru corectarea exprimării orale a elevilor în clasă, pentru corectarea sistematică a temelor, a lucrărilor scrise. Unii profesori de literatură mai folosesc ,,metoda" dictării lecții- lor sau scriu integral explicațiile pe tablă. Așa procedează de exem- plu profesorul Petru Coman din Turda. Rezultatul folosirii unor astfel de „metode" este lesne de ghicit : departe de a în- țelege problemele literaturii, elevii nu repetă decît ce au scris după dictarea profesorului sau au copiat de la tablă în caiete. Unii profesori care predau lim- ba și literatura romînă la clase- le cu limba de predare a minori- tăților naționale, ca de exemplu tov. Eva Vereș din Cluj sau Nan- dor Fiilop din Țureni nu se preo- cupă suficient de folosirea limbii romîne în întreaga desfășurare a lecției — în explicarea vocabula- nomice a viței de vie, scoțînd în evidență posibilitățile măririi pro- ducției prin folosirea în cultură a soiurilor nobile. Se fac remarcate prin laturile lor pozitive și lecțiile de geo- grafie. La mulți dintre profesorii care predau această specialitate se observă preocuparea stăruitoa- re pentru lărgirea sistematică a cercului de reprezentări și noțiuni geografice ale elevilor, pentru a-i face pe aceștia să înțeleagă strîn- sa legătură și interdependența ce există între fenomenele geografice pentru a-i face să dobîndească o concepție științifică despre lume. Lecții cu un conținut riguros științific, cu o justă orientare ideologico-politică, în care se reali- zează expunerea logică și siste- matică a cunoștințelor tin profe- sori ca Ilie Marpozan de la Școa- la medie din Huedin, Leon Ti- tiene de la Școala medie din Bis- trița, Olga Stoica de la Școala medie „Avram lancu" din Aiud etc. Trebuie subliniat faptul că pro- fesorii de geografie se străduiesc să pună în valoare elementele e- ducative ale lecțiilor. Profesorul F. Deak de la Școala medie „Beth- len Gabor“ din Aiud, predînd lecția „Unitatea pămîntului țării noas- tre" a reușit, prin evidențierea frumuseților reliefului patriei noas- tre, a măreției și armoniei aces- tuia, a bogățiilor ce le conține și a mărețelor realizări ale regimului nostru democrat-popular, să dez- volte la elevț dragostea față de patrie, față de popor. în școlile regiunii Cluj se acor- dă multă atenție și predării lim- bilor străine. Să ne oprim, bună- oară, la calitatea lecțiilor de lim- ba rusă. Datorită modului conștiincios în care se pregătesc profesorii, lec- țiile ținute la această disciplină au un bogat conținut științific și educativ. Profesorii loan Casian, de la Școala medie din Bistrița, Dionisie lonașcu de la Școala de 8 ani din Tureni, raionul Turda, Dorina Filip de la Prundul Birgău. lui, Claudia Bălănescu de la Școala medie nr. 10 din Cluj, Maria Bod- nariuc de la Școala medie nr. 1 din Turda și alții folosesc metode și procedee potrivite în vederea realizării scopului fiecărei lecții. Un astfel de procedeu este, de pil- dă, chestionarea frontală, cu pri- lejul verificării cunoștințelor care, pe lingă activizarea întregii cla- se, contribuie și la fixarea, conso- rului, a modului de rezolvare a temelor etc. și de aceea elevii lor nu au încă cunoștințe destul de temeinice. Este limpede că acești profesori — ca și alții asemenea lor care mai lucrează în școlile regiunii — au datoria să acorde cea mai mare grijă caracterului aplicativ al lecțiilor de gramatică, pentru a asigura înarmarea elevilor lor cu deprinderi de scriere și vor- bire corectă. Folosind experiența celor mai buni dintre colegii lor, profesorii care aplică metode ne- adecvate în predarea literaturii au datoria să-și lichideze grabnic lipsurile pe această linie. La istorie, principalele deficien- țe ale unor lecții decurg din fap- tul că profesorii nu subliniază clar, în explicațiile lor, esența fe- nomenelor istorice, nu-i ajută su- ficient pe elevi să desprindă tră- săturile fundamentale, contradic- țiile specifice epocii pe care o studiază. De pildă, într-o lecție ținută la Școala „A. Iancu“ din Aiud, lecție care a cuprins de alt- fel multe aprecieri juste despre a- pariția socialismului științific, nu s-au subliniat urmările revoluției industriale șj ale contradicțiilor de clasă dintre proletariat și burghe- zie, nu s-a spus nimic des- pre revoluția săvîrșită de mar- xism în filozofie și despre rolul istoric al acestuia în dezvoltarea luptei revoluționare a proletaria- tului. Se mai întîlnesc, la lecțiile de istorie, expuneri monotone, care constau uneori într-o simplă a- glomerare de date și denumiri is- torice. Ridicarea nivelului general al predării istoriei în școlile regiunii cere cu insistență lichidarea a- cestor lipsuri, generalizarea în munca tuturor profesorilor a me- lidarea și sistematizarea celor în- vățate. în predarea cunoștințelor noi se folosește cu succes metoda conversației euristice combinată cu cea a expunerii. în predarea educației fizice, profesorii de la școlile medii din Turda și Cîmpia Turzii, folosesc cu pricepere mijloace variate și multiple, organizează jocuri de mișcare, ștafete, întreceri. Succese au fost obținute și la clasele I—IV. Cităm dintre mul- tiplele lecții bune, lecția ținută de învățătoarea Maria Rencov de la Școala de 8 ani din Prundul Bîrgaului care, vorbind elevilor din clasa a IV despre apele țării noastre a scos în evidență im- portanța pe care o au acestea pentru economia națională prin energia pe care o produc. învăță- toarea a dat ca exemplu hidro- centrala „V. I. Lenin“ de la Bi- caz. Făcîndu-se un sondaj asupra nivelului de cunoștințe al ele- vilor de la clasele experimentale și de control la școala din Gilău, s-a constatat că, în timp ce marea majoritate a elevilor de la clasa experimentală au rezolvat pro- blema dată, elevii de la clasa de control nu au putut rezolva ace- eași problemă. ★ în general, din asistentele la lecții făcute de membrii brigăzii Ministerului Învățămîntului rezul- tă că majoritatea cadrelor didac- tice din regiunea Cluj se preocu- pă să asigure conținutul științific și educativ al lecțiilor predate, să le formeze elevilor, în cadrul a- cestora, concepția materialist-dia- lectică asupra naturii și societății, să-i educe în spiritul moralei co- muniste. în același timp, grija celor mai mulți profesori pentru realizarea unei bune structuri metodice a lecțiilor, pentru folo- sirea unor metode și procedee efi- ciente, pentru respectarea princi- piilor pedagogice face ca lecțiile lor să-și atingă scopul. Din răspunsurile date de elevi în timpul desfășurării lecțiilor și la întrebările puse de inspectori, din lucrările de control efectuate cu ocazia inspecției, cît și din cer- cetarea tezelor trimestriale, a te- melor pentru acasă etc. reiese că majoritatea elevilor au cunoștințe la nivelul cerințelor programei școlare. todelor bune folosite de fruntași. Se întîlnesc o serie de lipsuri și în predarea lecțiilor de mate- matică. Astfel, profesorul Silviu Ungur de la Școala de 8 ani din Viișoara manifestă în predare lip- să de rigurozitate științifică și folosirea unor termeni neadecvați — de exemplu numere în loc de termeni sau factori. Exercițiile lu- crate în clasă sînt luate la întîm- plare. Caietele elevilor sînt pline de erori și desene greșit executa- te (uneori chiar cu mîna liberă) fără ca profesorul să Ie fi corec- tat. Cazuri asemănătoare au mai fost găsită la profesorii Filip Lupu și Tiberiu Mucea de la Școala medie din lara, Ștefan Lazăr și Viorel Anatol de la Școala medie din Prundul Bîrgău- luî. Mai există cazuri în care elevii au cunoștințe însușite în mod me- canic. Așa stau lucrurile de e- xemplu, la clasa a Xl-a de la Școala „Belhlen Gabor" din Aiud, la clasa a VII-a de la Școala de 8 ani dfcn Hopîrta, raionul Aiud, la clasa a V-a de la Școala de 8 ani din Căpușul Mare, raionul Huedin etc. Toți profesorii de matematică în a căror muncă se întîlnesc lipsuri au datoria de a căuta neîntîrziat căile menite să ducă la înlătura- rea acestora, la ridicarea hotărî- toare a nivelului predării și, deci, a nivelului de cunoștințe al elevi- lor. O mai mare atenție trebuie acor- dată și lecțiilor de agricultură și, în special, lucrărilor practice de a- gricultură efectuate pe teren. A- ceste lucrări nu trebuie să se mai desfășoare, așa cum s-a întîmplat pînă acum la școlile din Prun- dul Bîrgăului, Gilău, Tureni ș.a. fără o documentare ști- ințifică prealabilă și fără să se arate scopul în care se execută. În ceea ce privește lecțiile de geografie, este necesar să se acor- de atenție sublinierii aspectului economic al fenomenelor geogra- fice și pentru legarea cît mai strînsă a cunoștințelor de geogra- fie de faptele concrete din reali- tatea socialistă a patriei noastre. Se face simțită și necesitatea unei mal atente preocupări pentru folo- sirea materialului didactic pentru a nu se mai folosi material didac- tic neadecvat ca harta fizică a Europei pentru predarea țărilor europene, planiglobul pentru țările Africii, cum s-a întîmplat la școa- la medie din Huedin sau la școala de 8 ani din Almaș. La educație fizică trebuie să se acorde o mai mare atenție pregă- tirii pentru lecție, pentru a se evita repetarea unor situații ca cele întîlnite la școlile de 8 ani din Viișoara și Rădești, unde pro- fesori ca Nicolae Udrea și Vasile Cacoveanu nu demonstrează sufi- cient elevilor exercițiile pe care le au de efectuat. La unele lecții s-a constatat un decalaj între par- tea fundamentală și cea pregăti- toare, privind densitatea. De ase- menea, o mai mare atenție trebuie acordată notării ritmice la acest obiect. La școala medie „Avram lancu" din Aiud, profesorul Va- sile Peteanu nu avea note în cata- log după două luni de școală. ★ Desigur că îmbunătățirea pre- dării este strîns legată de nivelul muncii metodice. în multe locuri aceasta se des- fășoară satisfăcător. De pildă, în planurile de muncă ale comisiilor 0 preocupare de frunte — educarea comunistă a elevilor în școlile regiunii Cluj se a- cordă o deosebită atenție educă- rii elevilor în spiritul comunismu- lui. Această atenție este vizibilă în cadrul lecțiilor și, nu mai pu- țin, în munca diriginților. Mulți diriginți, cum sînt Clau- dia Bălănescu (Cluj), Zoltan De- mendi și Elena Moise (Aiud) etc. dovedesc că știu să utilizeze forme de activitate menite să cul- tive în conștiința elevilor trăsă- turile morale ale omului nou. Discuțiile pe care Ie poartă ei în orele de dirigenție pornesc de la aspectele concrete din viața cla- sei, ceea ce Ie face deosebit de interesante șj eficiente. De pildă, tov. Claudia Bălăne- scu din Cluj, punînd în discuția clasei problemele prieteniei, tovă- rășiei și dragostei, ș-a ferit de tratarea abstractă, „în general" a acestora. Tema a fost discutată în legătură cu viața de fiecare zi 8 colectivului clasei, ceea ce a determinat înțelegerea faptului că sentimentele dintre oameni tre1 buie să se bizuie pe prețuire și respect reciproc. în numeroase școli se înregis- trează succese însemnate în mun- ca de educare comunistă a elevi- lor datorită faptului că directo- rii, diriginții, știu să folosească cu pricepere sprijinul organizațiilor U.T.M. și de pionieri. La școlile medii „Bethlen Gabor" și „Avram lancu" din Aiud, de exemplu, s-au alcătuit planuri comune de muncă educativă ale conducerii școlii și organizațiilor de tineret, a căror a- plicare contribuie mult la educa- ția comunistă a elevilor. Astfel, au fost organizate acțiuni patrio- tice ale elevilor în gospodăriile agricole colective și in gospodă- riile agricole de stat, au fost pre- gătite programe artistice și cul- După cum se vede, în munca secțiilor de învățămînt din regiunea Cluj, ca și în munca școlilor regiunii, predomină ceea ce este pozitiv. Este necesar ca experiența bună dobîn- dită pînă în prezent de cadrele fruntașe să fie generalizată, astfel încît pretutindeni activitatea organelor de învățămînt și a cadrelor didactice să se ridice la un nivel cît mai înalt, asigurîndu-se o pregătire din ce în ce mai bună, mai temeinică tuturor elevilor. DUMITRU NISTOR, IOAN MUȘAT, FRANCISC URMENYI inspectori generali în Ministerul învățămîntului metodice de la Școala medie nr. 10 din Cluj, de la Școala „Mihai Viteazul" din Turda, de Ia Școala medie din lara, raionul Turda, sînt cuprinse teme bine alese, ca : „Formarea deprinderilor de scrie- re corectă la elevii claselor I—■ IV", „Metodica lecțiilor de anali- ză literară și de caracterizare li- terară în predarea istoriei litera- turii", „Educația patriotică în ca- drul lecțiilor de istorie" etc. Dis- cutarea concretă a acestor teme a- jută mult la îmbunătățirea pre- dării, ca de altfel și lecțiile des- chise, bine organizate, cum sînt a- celea desfășurate la școlile medii din Bistrița, Turda, la unele școli din Cluj etc. Dar nu pretutindeni munca me- todică are un conținut adecvat. Bunăoară, unele teme planificate pentru a fi discutate în cadrul comisiilor metodice și cercurilor jredagogice nu sînt actuale și utile. Așa se întîmplă, de pildă, cu li- nele teme propuse spre discuție la Școala medie din Prundul Bîrgău- lui. In școlile din raionul Turda nu se urmărește cum se reflectă rezultatele activității metodice în predare, nu se valorifică și nu se popularizează suficient experien- ța pozitivă a cadrelor fruntașe prin referate, studii, lecturi peda- gogice, în presă etc. Considerăm că în școlile regiu- nii există condițiile necesare pen- tru îmbunătățirea muncii metodi- ce. Acordîndu-i atenția cuvenită, secțiile de învățămînt și conduce- rile de școli vor contribui nemij- locit Ia ridicarea nivelului pre- dării, la asigurarea înarmării ele- vilor cu cunoștințe adînci, te- meinice. turale care au fost prezentate în fața sătenilor, s-au organizat ex- cursii la Hunedoara și Cheile Rî- mețului etc. Este necesar ca acolo unde se mai vădesc încă neajunsuri in munca educativă să se ia măsuri pentru lichidarea lor, pentru îm- bunătățirea activității pe această linie. De exemplu, toți diriginții trebuie să se preocupe de discu- tarea în orele de dirigenție a unor teme adecvate. Nu pot fi admise asemenea teme generale ca „Fru- mosul în societate și în natură" sau „Frumosul în artă și literatu- ră" cum șî-a propus bunăoară să discute cu elevii (și încă în clasa a V-a 1) diriginta Maria Mesaroț din Cluj. Trebuie combătută șl tendința unor diriginți ca Ileana Macai sau luliu Palfi dân Aiud, care acordă prea multe ore pro- blemelor organizatorice, sacrifi- cînd astfel numeroase ore de diri- genție cârd ar putea fi folosite mai bine pentru realizarea sarcinilor educației comuniste. Este nejust si trebuie înlăturat și procedeul de a relua în orele de dirigenție teme tratate la istorie sau literatură („Viața țăranilor în trecut", „Via- ța lui Ion Creangă” etc.). O deosebită grijă trebuie acor- dată înlăturării caracterului mo- noton, abstract pe care;! mai au discuțiile din multe ore de diri- genție. Astfel de discuții — în- tîlnite de exemplu la Școala medie nr. 2 din Turda — nu determină la elevi trăiri afective puternice, nu le formează convingeri, sentimen- te comuniste. Pretutindeni în școli trebuie să se folosească larg sprijinul orga- nizațiilor U.T.M. și de pionieri, care aduc o contribuție de o deo- sebită însemnătate Ia educarea comunistă a elevilor. Elemente de calcul al construcțiilor în școlile tehnice Școlile care pregătesc tehnicieni pentru construcții acordă o aten- ție tot mai mare, în cadrul pre- dării disciplinei „construcții și materiale de construcții”, elemen- telor de calcul al construcțiilor, socotindu-le de mare însemnătate pentru pregătirea viitorilor tehni- cieni în domeniul proiectărilor. Intr-adevăr, acestora le va reveni sarcina să contribuie la proiec- tarea unor importante elemente anexă ale gospodăriilor agricole socialiste, locuințe sătești, poduri peste cursuri de ape nu prea mari etc. Ei trebuie să știe să se descurce în probleme curente pri- vind construcțiile din lemn, con- strucțiile provizorii de șantier, privind problemele de zidării o- bișnuite de cărămidă sau de blocuri din beton, problemele de fundații obișnuite sau elementele de beton armat Tehnicienii con- structori trebuie să capete de a- semenea unele noțiuni privitoare la construcțiile metalice. Căutînd să-i pregătim cît mai bine pe elevii școlii noastre, ne străduim să asigurăm un studiu sistematic al disciplinei, „construc- ții și materiale de construcții”. In anul I bunăoară, lucrările practi- ce la calculul rezistenței elemen- telor de construcții, constau în rezolvarea de probleme de re- zistența materialelor, probleme menite să ilustreze cazurile cele mai frecvente întîlnite în prac- tica de zi cu zi a tehnicianului. Acestea urmăresc cunoașterea și utilizarea calității diferitelor elemente de construcție în ra- port cu solicitările asupra con- Lucrări practice — în laboratorul de zoologie al Centrului școlar agricol din Roman. strucției respective, precum și re- zolvarea diferitelor solicitări în mod cît mai economic posibil. In continuare elevii sînt deprinși cu alegerea materialului și stabilirea dimensiunilor acestuia în strînsă legătură cu cunoștințele însușite la alte discipline — construcții, organizarea șantierelor și econo- mia construcțiilor. După un număr de exerciții care asigură însușirea temeinică a deprinderilor de calcul în con- strucție. trecem la efectuarea unor probleme complexe — calcul de șarpante, de zidării, fundatii etc. — puse chiar sub forma unu: mic proiect. Calcularea șj dimensio- nai : di vitelor elemente de con- strucție este înlesnită și de însu- șirea cunoștințelor respective la disciplina construcții. In anul II. studiul calculului construcțiilor este consacrat ele- mentelor de beton armat. Ca lu- crări practice folosim aceia*! gen de aplicații, adie! efectu»rea unor probleme care se referă la calcu- lul secțiunilor de beton armat su- puse la diferite solie ițirt In continuare cerem elevilor să execute proiecte de pknșeu din beton armat monolit cu plăci ar- mate pe o direcție, grinzi princi- pale și secundare, rezemate pe zi- dărie portantă. Deși presupun ea fectuarea unei lucrări complexe, astfel de proiecte nu sînt prea pretențioase în ceea ce privește calculele. Tipul de planșeu pro- pus se încadrează în lucrările practice cele mai frecvente și, în același timp, constituia un mijloc de completare și fixare a cunoș- tințelor cuprinse în capitolul „planșee din beton armat". De fapt, această lucrare face trecerea spre lucrările de mai mare amploare — proiectele din anul III. Acestea sînt alcătuite pe temele cele mai frecvente pe care le vor avea de rezolvat în prac- tică viitorii tehnicieni din con- strucții. In acest scop căutăm să introducem în proiectare unele lu- crări care vor fi executate efectiv, pe care le primim din partea sfa- turilor populare, a gospodăriilor agricole colective din regiune etc. Imbinind strîns perfecționarea ekvilor în domeniul desenului ar- nitectural și de construcții cu dez- voltarea cunoștințelor lor pe tă- rîmul calculului construcțiilor, căutăm să-i pregătim astfel pe viitorii tehnicieni încît aceștia să poată răspunde sarcinilor com- plexe pe care le pune dezvoltarea în perspectivă a industriei con- strucțiilor. Arh. J FAINARU directorul Școlii tehnice de arhi- tectură din București inovație in prezentarea materialului didactic Cadrele didactice din învăță- mintul profesional și tehnic par- ticipă la o acțiune largă de con- fecționare, prin resurse locale, a unui variat material didactic — planșe, scheme, panouri tehnolo- gice, piese și subansamble. ma- chete funcționale ale celor mai importante mașini și instalații etc. în vederea cît mai bunei păstrări a acestui material șl peru,-., un!'.zare» lui «i-îtrtnatleâ în cadru! lecțiilor. experiența unor școli din ț?-: ?. noastră, ca și materialele metodice sovietice, e- vidențiază eficienta folosirii așa numitului „dulap metodic" Stimulate de experiența poziti- vă din acest domeniu cadrele didactice ale Școlii de meserii din Pitești au luat inițiativa de a perfecționa tipul de ..dulap metodic’ existent în prezent adaptîndu-i un mecanism care permite deplasarea tablei școlare, a ecranului de proiecție și a panourilor cu materiale uti- lizate la lecțiile de tehnolo- gia meseriei. Acest mecanism de funcționare — inovația maiș- trilor-instructori Gheorghe Ho- rescu și Dumitru Cruceanu — se compune din trei elec- tromotoare de 380 V 0.6 Kw și 2.280 turații pe minut, un ax cen- tral pe care sînt montate trei roți de transmisie, un ax supe- rior pe care sint montate două Determinarea consumului specific de material folosit Ia confecții este o preocupare de frunte a elevelor Școlii profesionale de ucenici F.RB. roți de transmisie cuplate cu cîte un pinion și o roată de transmi- sie prevăzută cu un tambur, care pune în mișcare un cablu de tracțiune. Electromotoarele ac- ționează atît roțile de transmi- sie montate pe axul central cît și cele de pe axul superior, ceea ce permite reducerea turației de la 2.280 la 100 turații pe minut. Mecanismul este prevăzut și cu trei siguranțe automate. un neblu trifazic, o priză trifazică, o priză monofazică și șase auto- mate, necesare pornirii electro- motoarelor prin comandă de la distanță. în partea superioară a suportului metalic pe care sînt montate aceste accesorii se află fixate două axe sprijinite pe patru lagăre, ]a extremitățile că- rora sînt montate patru pinioane care, prin intermediul unor lan- țuri de angrenaj, fac posibilă co- borîrea și urcarea tablei și a e- cranului. Mecanismul mai dispune de un cărucior metalic care se depla- sează pe plan orizontal pe toată lungimea dulapului și face ast- fel posibilă schimbarea automa- tă a panourilor ce cuprind plan- șe și desene. în partea stingă a tablei sînt fixate 6 butoane de contact pentru pornirea și opri- rea electromotoarelor, iar în partea ei superioară se află o lampă fluorescentă, care lumi- nează tabla sau ecranul de pro- iecție. Pentru a populariza avantaje- le acestei noi forme de prezenta- re a materialului didactic, care aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea predării disci- plinelor de cultură tehnică. Ca- binetul metodic din București a organizat recent, la Pitești, un schimb de xpcriin' ’a zare au participat peste o sută de cadre didactice Numeroși participanți au avut ocazia să asiste la o lec- ție de tehnologia lăcătușăriei predată cu ajutorul „dulapului metodic". Lecția. cu subiectul „Filetul și elementele lui“, a e- vidențiat avantajele noului sis- tem de prezentare a materialului didactic. Pe parcursul desfășură- rii el au fost prezentate rapid, datorită mecanismului de acțio- nare a ..dulapului metodic” pa- nourile înfățișînd elemente ale diferitelor sisteme de filet. Fixa- rea cunoștințelor s-a realizat prin intermediul proiecțiilor fă- cute cu epidiascopul pe ecranul „dulapului", elevii reușind să re- cunoască toate filetele după pro- filul lor. în cadrul discuțiilor purtate, participanții la schimbul de ex- periență au evidențiat avantaje- le acestei forme de prezentare a materialului didactic. C. E, Aspecte ale muncii directorului-adjunct în majoritatea școlilor, centre- lor sau grupurilor școlare profe- sionale și tehnice există unul sau mai mulți directori adjuncți — ajutoare de bază ale directorului școlii în organizarea și îndruma- rea procesului instructiv-educa- tiv. De obicei, unul dintre aceș- tia (numit și director de studii) se ocupă în mod special de pro- blemele instruirii teoretice și practice a elevilor. Se poate afirma că în majori- tatea cazurilor activitatea directo- rilor adjuncți aduce o contribu- ție însemnată la buna desfășu- rare a instruirii teoretice și practice a elevilor, la educarea comunistă a acestora. Directori adjuncți, cum sînt Gh. Popovici de la Școala profesională de u- cenici de pe lîngă Depoul de lo- comotive București. L. Selmerea- nu de la Grupul școlar UCECOM, St. Vertman de la Școala profe- sională ...Timpuri Noi". Maria Mi- lies de la Centrul școlar „Filimon Sîrbu" și alții urmăresc îndea- proape aplicarea și respectarea programelor școlare de către pro- fesori și maiștrii-instructori, or- ganizează și îndrumă munca me- todică a cadrelor didactice, ajută profesorilor să-și planifice just munca, se îngrijesc de asigura- rea și folosirea materialului di- dactic, asistă adesea la lecții și la practică, îndrumă cu compe- tență munca instructiv-educativă a cadrelor didactice. Se știe că directorul-adjunct trebuie să aibă un plan trimes- trial și un plan săptămînal al muncii personale, la baza căruia stau sarcinile din planul general de muncă al școlii și sarcinile cu- rente care se ivesc de la o săptă- mînă la alta. Planuri de muncă bune, cuprinzînd sarcini concre- te, izvorîte din condițiile reale ale școlii și cu termene precise de executare, am găsit la directorii adjuncți L. Selmereanu de la Grupul școlar UCECOM, Elena Stoica de la Școala profesională de ucenici FRB și alții. Iată, de pildă, cîteva sarcini dintr-un plan de muncă săptă- mînal al tovarășului L. Selmerea- nu : analiza activității comisiilor metodice, organizarea unei bri- găzi pentru controlul instruirii teoretice și practice a elevilor din anul II al școlii tehnice, contro- lul practicii în producție a elevi- lor anului III de la școala profe- sională și 3 ore de asistență la lecții (se specifică clasa, discipli- na și profesorii la ale căror lecții se va asista). Astfel de planuri concrete, cu sarcini precise sînt chemați să-și alcătuiască și directorii adjuncți care au neglijat pînă acum acest aspect important al muncii lor. Nu este vorba aici de o simplă formă. Practica dovedește că în realitate subaprecierea importan- ței planificării de către directorii de studii se răsfrînge negativ a- supra conținutului muncii in- structiv-educative din școală. De exemplu, lipsa de grijă a direc- torului de studii de la Școala pro- fesională „Semănătoarea" pentru planificarea propriei sale munci a determinat o serie de lipsuri și în planificarea muncii unor cadre didactice ale școlii. Bunăoară, o serie de diriginți n-au rezervat în planurile lor de muncă nici o oră pentru discuții pe teme etice, care trebuie să predomine în ore- le de dirigenție, prevăzînd doar activități privitoare la organiza- rea muncii, Ia discutarea unor probleme sanitare, recenzii și alte activități de același fel. Una din formele prin care di- rectorii de studii pot sprijini în mod efectiv procesul instructiv- educativ este asistența la lecții. Majoritatea directorilor de studii, cum sînt. bunăoară, tovarășii Ma- ria Uieș și Constantin Matei de la Grupul școlar „Filimon Sîrbu", I. Selmereanu de la Grupul școlar UCECOM și alții efectuează nu- meroase asistențe la lecțiile pro- fesorilor școlii, consemnînd în ca- iete speciale această activitate și îndrumînd cu competență munca profesorilor. în caietul de asistențe al direc- torului adjunct L, Selmereanu de la Centrul școlar UCECOM de exemplu, se rezervă un număr de file tuturor cadrelor didactice ale școlii. Caietul este ținut la zi de mai mulți ani, ceea ce îi per- mite directorului adjunct sâ con- state evoluția profesorilor. Pen- tru fiecare asistență apar data, obiectul, anul, clasa (la alți direc- tori-adjuncți, ca de exemplu la tovarășa Maria Uieș. apare aci și scopul asistenței). Se redă apoi pe scurt conținutul lecției și sânt notate observațiile, recomandări- le, concluzii. Adesea asistența se repetă peste un interval de timp pentru a se verifica dacă profe- sorul a ținut seama de recoman- dările făcute. Unii directori adjuncți folosesc desigur, și alte forme. Important este însă ca observațiile ce se fac să contribuie la îmbunătățirea conținutului instructiv-educativ al lecției, la dezvoltarea măies- triei profesorilor GH. DIVRICIAN Alegerile sindicale in Dezbateri fructuoase De curînd, în orașul și raionul Tg. Neamț s-a încheiat acțiunea de alegeri la grupele sindicale din învățămînt. Anul acesta, adunările de dări de seamă și alegeri în grupele sindicale au constituit un prilej ie analiză profundă a multiple- lor sarcini ce stau în fața organi- lațiilor sindicale din școli. După cum este și firesc, problema prin- cipală care a făcut obiectul ana- lizei în adunările generale a fost munca membrilor de sindicat pentru îmbunătățirea continuă a procesului instructiv-educativ din școli. La adunarea care a avut loc la Școala de 8 ani din Blebea s-a re- levat că membrii de sindicat de la această școală au obținut re- zultate deosebite în acesta direc- ție. Elevii acestei școli au promo- vat la sfîrșitul anului școlar a- ▼înd cunoștințe temeinice la toate obiectele de învățămînt. Această situație nu este întîmplătoare. Ca- dre didactice ca Vasile Istrate, Constantin Bîrliba și alții au îm- părtășit din experiența lor învă- țătorilor mai tineri. Grupa sin- dicală, împreună cu comisia me- todică din școală, s-a pre> ,t de organizarea schimbului de e x- periență prin lecții dvSâhîse. as -- tențe etc. De asemenea, și adunare ge- nerală de la Șcc da de metrii din Tg. Neamț a constatat cu sa- tisfacție preocuparea deosebită a cadrelor didactice pentru instrui- rea teoretică și practică a elevi- lor, precum și pentru educarea lor în spirit comunist. Aici, în a- fară de organizarea schimburilor de experiență cu privire la des- fășurarea lecțiilor teoretice s-a dat o importanță deosebită și schimburilor de experiență în ceea ce privește organizarea prac- ticii în atelierele de lăcătușărie și montaj, mobilă și binale, croito- rie etc. Au fost organizate de ase- menea, de cătr^ grupa sindicală, și consfătuiri de muncă în care s-au dezbătut probleme privind instruirea practică în ateliere, eu care ocazie maiștrii cu experiență au împărtășit celor tineri meto- dele lor de muncă. In adunările de dări de seamă și alegeri s-a subliniat -aptul că, paralel cu pre>:i de mobi- lizarea membrilor de Undirat din școli în munca cultural-educa:; â de masă, precum și în numea pa- triotică de folas ob;b'ic. Este demnă de nwnîicmat. de exemplu, preocuparea membrilor de sindi- c-t de Ia S< ils de 8 am cin Bie- bes pentru ; spatiuită de joni» rîr^rSprMnuu de către m- mitetul executiv al sfatului popu- lar, mobilizând și comitetul de părinți, ei au reușit ca prin va- lorificarea unor resurse locale să dea în folosință două săli de clasă, la construirea cărora au realizat economii de peste 10.000 lei. Și la unele școli din orașul Tg. Neamț membrii de sindicat au reușit să realizeze economii însemnate în construcția și întreținerea localu- rilor de școală, a mobilierului etc. La adunările generale pentru prezentarea dărilor de seamă șl alegeri în grupele sindicale s-au făcut și numeroase propuneri me- nite să sporească și mai mult ca- pacitatea mcbîlizatv^se și educa- tivă a activităților organizate de ele. Dintre aceste propuneri men- ționăm pe cele făcute la adunarea generală de la Șcnste medie nr. 1 din Tg. Neamț în lectură : . in- tensificarea preocupării grupei sindicale pentru munca profeso- rilor de la cursurile serale sau pentru cea a personalului admi- nistrativ și de serviciu. Feste tot în oraș d și raionul Tg. Neamț au fost aleși in ccn- ducerea grupelor sindicale mem- bri de sindicat cu experiență, cu- noscători ai problemelor școlii și tare se bucură de stima și res- pectul colectivelor in care lu- ci ează. Prof. GH. APOSTOL Secretar al Comhemiui sindicatului învățămînt Tg. Neamț Aeromodeliștii de Ia Palatul pionierilor din Oradea sînt în plină activitate. Lecturile pedagogice Proiecte pentru vacantă Ca în f.c;ară an, vacanța de iar-o -: acum elevilor i>o- t- -. i' ia rc, mai mici 1* ce* mârr "rnittafai^ te (MM și MM clipe de c - e-â _ de . ■ . e r. deî'uridere. Sechela de înv* ‘ s ?. ir In «•laț/srere cs . ,Ee U.T.M. ți de pion.er: sau Hmi- jit din vreme ca vacanța să se desfășoare în cele mai bune con- diții Pentru elevi: din oraș '. Iași vor funcționa în '.acacte de iar- nă două cluburi. Unui la Șcc-âăa medie nr. 1 . Mihaii Sedoveanu”, altul la Școala de muzică. La a- ceste cluburi se vor organiza va- riate și interesante acțiuni edu- cative. concursuri gen „Drumeții veseli”, seri literare, simpozioane. De asemenea, elevii vor vedea numeroase filme artistice. Vor prima, bineînțeles, mani- festările în aer liber. Elevii ie- șeni vor susține pasionante ma- nifestări sportive, vor participa la drumeții în împrejurimile orașu- lui — la cabana Birnova, la Dea- lul Șorogari etc. Pregătiri intense se fac și pen- tru sărbătoarea anului nou. Nume- roși elevi din oraș vor petrece re- velionul împreună cu profesorii lor la școlile medii nr. 1 și nr. 2, unde vor putea vedea și un bo- gat program artistic prezentat de brigăzile artistice și formațiile in- strumentale ale celor două școli. Bogată în manifestări cultural educative, artistice și sportive va fi și vacanta elevilor bucureșteni. însoțiți de cadrele didactice, ei vor avea acum prilejul să cunoas- că și mai bine noile cartiere ale Capitalei, împrejurimile ei, măre- țele realizări obținute de oamenii muncii, sub conducerea partidului, monumentele care vorbesc despre trecutul de luptă al clasei mun- ••toare. In perioada 25 decembrie 1962 •— 5 ianuarie 1963 numeroși pio- nieri și elevi vor viziona specta- colele special organizate pentru ei de către Teatrul Țăndărică și Teatrul pentru copii și tineret cu piesele „Navigam în Cosmos”, «Salut voios", „Băiatul din ban- ca a doua”, „Doi la aritmetică" *i altele. Cu multă grijă sînt pregătite și ■mpozioanele, serile literare, în- tîlnirile cu scriitorii, artiștii, oa- menii de știință, sportivii frun- tași, concursurile „Drumeții ve- seli” sau „Cine știe, cîștigă" cu teme ca „Realizările regimului democrat-popular în raionul nos- tru”, „Prin muzeele și expozițiile Capitalei", „Prin orașul nostru drag” etc. De multă atenție se vor bucu- ra în perioada vacanței de iarnă manifestările sportive. Elevii vor că a ;L'i. iar în secii, la Cluburi, la casele de cui icră ale UaeîElu’ j. pe patin.Mre, se vor ©rui-;'a irsuri de șah, ping- pong. v?h;i patinaj e u ’n’re ; 3-. brie, la P - jl pio- ntetDoc W fi organizată ^ p ami- M jocurilor pionierești de iarnă. Ș: acestea sînt doar ciirva din și interasi l*!e mani- festări la care vor participa în vacanța de iarnă elevii bucureș- teni. Vești despre pregătirile pentru vacanța de iarnă a elevilor am primit și de la Suceava. Aici s-au organizat pentru elevi 36 de clu- buri, în cadrul cărora se vor des- fășura concursuri pentru cel mai bun recitator și cel mai bun so- list, concursuri de săniuțe, vor avea loc scurte spectacole etc. De asemenea, însoțiți de cadre di- dactice elevii vor vizita întreprin- derile din oraș și gospodăriile co- lective din împrejurimile aces- tuia. Acum se pregătește și deschi- derea „orășelului copiilor" care va oferi elevilor mici și mari multe surprize plăcute. E numai de-o șchioapă și se înalță în vîrful picioarelor să în- tindă, peste masă, o carte. — Am adus-o înapoi. Fetița cu cravata roșie de pio- nier e una dintre cititoarele Bi- bliotecii regionale din Pitești. Și-a băgat cărțile în ghiozdan ți, spunînd bună-seara, a vrut să plece. Dar tovarășa bibliotecară Nămoloșanu Rodica a oprit-o arătindu-i un anunț : „Biblioteca regională Pitești (secția pentru copii), în colaborare cu Teatrul de stat, organizează în vacanța de iarnă a elevilor spectacolul „Parada basmelor". Dar aceasta este numai una din acțiunile ce vor fi organizate de bibliotecă în vacanța de iarnă. In sala de lectură a și apărut o vitrină care atrage privirile co- piilor. Deasupra un afiș : „Vă recomandăm să citiți în vacanță.„ 'Alt afiș anunță că cei mai pasio- nați cititori ai bibliotecii vor putea participa la concursul cu premii: „Cel mai bun recitator, povestitor și cititor . artistic". De asemenea, copiii vor participa la o seară de poezie „Cei mai tineri poeți’ precum și la numeroase discuții pe marginea cărților ci- tite de ei. Luni dimineața s-a deschis la Școala me- die „Gheorghe Lazăr* din Capitală cea de-a IV-a sesiune centrală a Lecturilor pedago- gice“. Lucrările se- siunii au fost deschi- se de prof. dr. Stan- ciu Stoian, directorul Institutului de științe pedagogice. Cele aproape 400 de cadre didactice din București și din pro- vincie care au luat parte la sesiune au urmărit cu viu inte- res comunicările ti-1 nute în cadrul a 15 secții de către învă- țători, profesori și e- ducatoare cu o bună experiență in munca școlară. Printre cele 77 de lucrări selec- ționate din cele îna- intate pentru actuala sesiune reținem: „Le- garea cunoștințelor de fi ieă țrnocanicS) de p: duc; ie' îca în pro- . .Educarea și a socialist ia elevi prin predarea chimiei^ „Experiențe demons- trative la fizică cu a- parate construite cu ajutorul elevilor' „Formarea colectivu-i lui de elevi“ (din munca unui dirigin-, te), „Din jurnalul u-i nui inspector școlar", „Folosirea experien- ței din producție * muncitorilor în pro- cesul de învățămînt”,, „Unele aspecte meto- dice ale prezentării noțiunilor istorice prin scheme și grafi- ce în școala medie serală”, „Folosirea materialului didactic în numerație și cele patru operații cu nu- mere întregi în școa- Institutul de construcții din București anunță scoaterea la concurs a următoare- lor posturi didactice : Profesor Ia disciplina analiză matema- tică, Facultatea de hidrotehnică, poziția 1 din stalul de funcțiuni al catedrei ae matematici I . Profesor la disciplina analiza matema- tică, Facultatea de construcții civile, po- ziția 1 din statul de funcțiuni al catedrei de matematici II • Profesor Ia disciplina chimie generală și materiale de construcții, Facultatea de construcții feroviare, drumuri și poduri, poziția 1 din statul de funcțiuni al cate- drei de chimie și materiale de construcții; Profesor la ■ disciplina rezistența mate- rialelor și statica construcțiilor, Faculta- tea de construcții civile, poziția 2 din sta- tul de funcțiuni al catedrei de rezistența materialelor II s Profesor Ia disciplina tonele, Faculta- tea de construcții feroviare, drumuri și poduri, poziția 1 din statui de funcțiuni al catedrei de construcții feroviare ; Conferențiar la disciplina rezistența ma- terialelor și statica construcțiilor, Facul- tatea de construcții civile, poziția 4 din statul de funcțiuni al catedrei rezistența materialelor II. Persoanele care doresc să participe la concurs vor înainta, în decurs de o luna de la publicarea prezentului anunț, o ce- rere adresata rectoratului Institutului de construcții din București, bd. Tolbuhin nr. 80 raionul 23 August, însoțită de urmă- toarele acte : copie legalizată de pe di- ploma de stat sau de pe actul echiva- lent de studii superioare ; copie legali- zată de pe diploma de doctor sau candi- dat în științe ; copie legalizată de pe a- testatul de profesor sau conferențiar . la elementară**, „Din experiența predării subordonatelor cau- zale, finale și con di-. „Lucrări ționate' practice efectuate cu elevii clasei a V-a în cadrul lecțiilor de geografie fizică”, „Or-; ganizarea și desfășu- rarea lecțiilor de re-, petare la sfîrșif de capitol, trimestru, an“t „Aprofundarea cunoștințelor de lim- ba romînă ale elevi- lor prin studiul lim- bii latine**, „Forma- rea deprinderilor de muncă independen- tă”, „Dezvoltarea re- zistenței la gimnas- tele începătoare” etc. Lucrările consfă- tuirii s-au încheiat miercuri, 19 decem- brie a. c., prin cuvîn- tul de încheiere al tov. prof, dr. Stanei u Stoian, tu|ia in care își an funcția de bază ; meu mor ml de activitate didaotico-științifică f autobiografie. Locul șl data concursului vor fi noua, tale direct candidatilor admiși ia con* curs pentru postul respectiv. Universitatea din Timișoara, bd. Pîrvan ny. 4 anunță scoaterea la concurs a ufc mătoarelor posturi didactice i Facultatea de maternaficâ-mecani-că, Mb post de conferențiar, poziția 3, la disci- plinele geometrie analitică șl elemente algebra liniară, teoria curbelor și supra. fetelor de la catedra de geometrie. Facultatea de fizică, nn post de confe- rențiar, poziția 2» la disciplinele fizică ga. nerală și fizică teoretică de Ia catedra d* mecanică, optică și fizică teoretică. Facultatea de filologie, un post de pr