Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ ai Ministerului învâțâmîntuiui și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de invâțâmint și Cultură Anul XIII nr. 686 vineri 14 decembrie 1962 8 pagini 25 bani rrsTr.M in loborn; ui se r* . -p r de la Institutul pedagogic de 3 ani din Bacău. Munca de perfecționare — la un nivel mereu mai înalt in nsm Miimiiii imuiuicii Cadrele didactice de ia Grupul școlar .Joșii Rangheț" din Capitală se pregătesc in- tens pentru întimpinarea aniversării Republicii, orga- nizind o serie de acțiuni me- nite să popularizeze in rîn- durile elevilor marile reali- zări obținute de poporul muncitor, sub conducerea partidului. în acești 15 ani. Bunăoară, recent a avut loc în școală un simposion cu tema ..De o virstă cu patria eliberată". în cadrul lui ele- vii au ascultat expuneri și au vorbit ei înșiși despre viata fericită a tineretului din țara noastră, despre condițiile tot mai bune de studiu și de muncă create viitorilor mun- citori. De asemenea, în curînd va fi organizat în școală un con- curs „Drumeții veseli" cu te- ma „15 ani de la crearea R.P.R.". în cinstea aniversării Re- publicii, elevii Școlii profe- sionale de ucenici pentru in- dustria alimentară de pe lin- gă fabrica de zahăr din Ro- man au primit în dar un nou local de școală. Noul local cuprind? săli de clasă dotate cu mobilierul necesar, pre- cum și un atelier mecanic care oferă condiții optime de instruire in meseria de me- canici montatori și lăcătuși mecanici celor peste 180 de eleva ai școlii. în curînd vor fi date de asemenea în folo- sință un cabinet tehnic și o sală de bibliotecă. La construirea localului și-au adus aportul atît con- ducerea fabricii, cit și ca- drele didactice ale școlii. Maiștrii-instructori au mun- cit cu rivnă străduinau-se să doteze atelierul mecanic cu scule și machete de mașini- unelte necesare bunei in- struiri a viitorilor muncitori. Oamenii școlii și elevii din regiunea Crișana se mîn- dresc cu realizările dobindite în regiunea lor în domeniul construcțiilor de școli. Ast- fel, numai în anul acesta au fost terminate și date în fo- losință construcțiile a 55 de școli de 4 și 8 ani. precum și 20 de săli de clasă. Cadrele didactice și elevii se străduiesc totodată să ob- țină rezultate tot mai bune în munca școlară. Ridicarea nivelului învăță- mintului în patria noastră cere perfecționarea continuă a pre- gătirii profesorilor și învățăto- rilor, astfel ca aceștia să fie înarmați din punct de vedere ideologico-politic, să fie la cu- ^t^Jfent cu progresele științei, ale tehnicii moderne, cu ceea ce este nou în specialitatea lor, pentru a face față sarcinilor care revin școlii în perioada de- săvîrșirii construcției socialiste. De aceea, cadrele didactice nu pot rămîne pe loc. Ele au da- toria să-și îmbogățească cunoș- tințele. să-și continue pregătirea obținută în școala pedagogică sau în facultate, să-și ridice ne- încetat nivelul ideologico-politic și profesional prin formele va- riate pe care le au la îndemînă. Obiectivele principale ale muncii de perfecționare a ca- drelor didactice se stabilesc în concordanță cu problemele ridi- cate de construcția socialismu- lui, care asigură și condițiile necesare realizării acestor obiec- tive. în etapa actuală, obiecti- vul principal al muncii de per- fecționare constă în asigurarea creșterii neîntrerupte a nivelu- lui de pregătire politico-ideolo- gică, pedagogică și profesională a celor ce muncesc în învăță- mînt, în vederea ridicării școlii pe o treaptă corespunzătoare ni- velului general de dezvoltare a țării noastre în perioada desă- vîrșirii construcției socialiste. Un aport deosebit la înarma- rea ideologico-politică a cadre- lor didactice îl aduce învăță- mîntul ideologic, la care parti- țăturii marxist-leniniste le aju- tă acestora să se orienteze maî bine în munca instructiv educativă — atît în ceea ce pri- vește interpretarea științifică, materialistă a fenomenelor din natură și societate, cît și în le- garea cunoștințelor teoretice de practica construcției socialismu- lui — să manifeste o mai mare combativitate față de influen- țele ideologiei burgheze, să lupte cu maî mult succes pentru a înlătura din activitatea lor rutina și formalismul, să mun- cească cu încredere și opti- mism. Secțiile de învățămînt au datoria să sprijine îndeaproape învățămîntul ideologic al cadre- lor didactice, să se preocupe de felul cum aplică acestea, în ac- tivitatea lor instructiv-educativă și social-culturală, cunoștințele însușite. Contribuie mult la ridicarea nivelului învățătorilor și profe- sorilor examenele pe care le dau aceștia pentru obținerea gradelor didactice. Pînă în pre- zent au obținut gradele didacti- ce pe bază de examen circa 20.000 educatoare, învățători și profesori, care in prezent des- fășoară o muncă de mai bună calitate, deoarece pregătirea pen- tru examene i-a pus în situația de a studia temeinic problemele de specialitate, problemele de pedagogie și metodică, cît și problemele ideologice, le-a sti- mulat interesul pentru un stu- diu sistematic, pentru îmbună- tățirea metodelor de predare și pentru o participare mai activă la viața social-culturală. Deosebit de important . este menele pentru obținerea grade- lor din partea institutelor de perfecționare, care organizează în acest scop cursuri, consulta- ții colective și individuale, pun la dispoziția candidaților pro- grame de studiu individual etc. Secțiile de învățămînt sînt che- mate să acorde și ele, la rîndul lor, toată atenția acestei acțiuni, antrenînd cadrele didactice la munca de perfecționare prin obținerea gradelor, sprijinind studiul individual al celor în- scriși la examene prin organiza- rea de consultații, prin asigu- rarea unor condiții cît mai bune de studiu etc. Ridicarea nivelului de pregă- tire al cadrelor didactice con- stituie un proces continuu, care se realizează cu succes numai atunci cînd sînt folosite în acest scop toate formele prevă- zute în sistemul de stat de per- fecționare : cursuri și instruc- taje organizate pe plan central sau regional, activitatea meto- dică din școală si raion, consfă- tuiri și conferințe, lecturi! peda- gogice etc. Cursurile centrale organizate cu inspectorii metodiști raionali și regionali, cu directorii de școli medii, cu responsabilii de cercuri pedagogice, care au fost informați cu acest prilej asupra problemelor actuale din domeniul specialității lor și asupra celor mai eficiente metode și proce- dee de predare a obiectelor de învățămînt, ca și asupra princi- NICOLAE SIPOȘ director general în Ministerului învățămîntului Pe scena Festivalului bienal „I. L. Carnale* DIN NOU PREZENȚI La Teatrul C.C.S. din Capitală continuă de o săptămînă trecerea în revistă a celor mai bune for- mații artistice prezente la finala celui de al IlI-lea Festival bienal de teatru de amatori „I. L. Ca- ragiale". Și de această dată prin- tre miile de artiști amatori din orașe și de la sate am avut bu- curia să întîlnim numeroase ca- dre didactice — interpreți sau instructori, regizori sau chiar pictori scenografi. Fie că au re- prezentat direct colective de în- vățător- și profesori, cum este de pildă formația de teatru a Sindicatului învățămint din O- radea, fie că au venit alături de colectiviștii actori sau ca activiști ai caselor de cultură, oamenii școlii dovedesc la festival, pe lin- gă măiestria lor actoricească sau regizorală, dăruirea și abnegația cu -care participă la opera de construcție culturală. lată-i pe colectiviștii de la G.A.C. „Viața Nouă" din Sînta- na, regiunea Crișana, în hainele personajelor din comedia Na- taliei Gheorghiu „Un iaz... și o poveste cu haz". Sînt urmăriți cu mult interes de membrii juriului, ca și de spectatori. Gospodăria lor e una dintre primele gospo- dării colective din țara noastră. Numele comunei amintește șl pe cel al Eroului muncii socialiste Gheorghe Goina, ca și faptul că gospodăria colectivă „Viața Nouă" a devenit multimilionară. Colectiviștii din Sîntana au re- coltat ovații la scena deschisă. guranță și măiestrie. In sală, însă, unul din spectatori și-a scos de nenumărate ori batista pentru a-și șterge fruntea înro- șită de emoție la fiecare repli- că mai dificilă, la fiecare „mo- ment-cheie". Era învățătorul Ion lordăchescu, regizorul formației de teatru (și al brigăzii artistice de agitație care s-a afirmat la festivalul din vara trecută). A- cesta a contribuit mult, cu pa- siunea sa pentru arta închinată vieții noastre noi, la succesul spectacolului. Am revăzut în finală și pe co- lectiviștii din Dolhasca. De data aceasta, cu piesa „îndrăzneală" de Gh. Vlad. Printre interpreți alături n'e colectiviști, arn recu. noscut de asemenea pe unii din- tre învățătorii școlilor din aceas- tă comună. Ca și acum doi ani. la finala celui de al II-lea festi- val, spectacolul a stîrnit apre- cieri elogioase din partea specta- torilor. O participare tot atît de con- cludentă pentru strădaniile cultu- ral-artistice ale cadrelor didacti- ce s-a vădit și pe scena Casei de cultură din str. Zalomit. Aici, alături de numeroase alte echipe de păpușari din întreprinderi și cămine culturale, au prezentat spectacole formațiile de marione- te și de păpuși ale cadrelor di- dactice din Galați. Brașov, O- nești. Dar, despre acestea. în nu- mărul viitor. Afrcrîle in școli în centrul dezbaterilor — Ministerul na a elevilor de zi, școlile problemele principale Recent, la Școala de 8 ani nr. 2 din Brașov a avut loc adunarea grupei sindicale pen- tru alegeri. în darea de seamă și în dis- cuțiile ce au avut loc pe margi- nea ei s-a vorbit pe larg despre activitatea rodnică desfășurată de membrii de sindicat în ve- derea creșterii procentului de elevi promovați și în vederea înlăturării mediocrității, despre acțiunile organizate în cadrul grupei pentru perfecționarea măiestriei pedagogice a cadrelor didactice, pentru legarea strînsă a procesului de învățămînt de activitatea practică. S-a arătat astfel că grupa sindicală, sub conducerea organizației de partid, a mobilizat cadrele di- dactice. ajutîndu-le în ridicarea nivelului calitativ al procesului de învățămînt. Aceasta a contri- buit la îmbunătățirea muncii în școală. Procentul de promovare s-a îmbunătățit mult față de anii trecuți, la unele clase ne mai existînd elevi corigenți sau repetenți. Pentru ca metodele bune ale profesorilor și învățătorilor frun- tași să fie extinse cît mai larg, grupa sindicală a organizat schimburi de experiență, con- sfătuiri de muncă pe diferite teme, lecții deschise. în cadrul consfătuirilor de muncă s-a dis- cutat despre metodele ce tre- buie folosite pentru ridicarea nivelului claselor rămase în ur- Munca de perfecționare — ia un nivel mereu mai înalt /Urmare din pag. l-a) palelor sarcini ale școlii in eta- pa actuală și asupra sistemului muncii organelor de conducere din școli și din cadrul secțiilor de învățămînt, au contribuit mult la îmbunătățirea muncii de îndrumare și control. Deose- bit de utile au fost inspecțiile de specialitate demonstrative efectuate în cadrul acestor cursuri. Au venit de asemenea în sprijinul inspectorilor, al di- rectorilor de școli și al cadrelor didactice de diferite specialități și cursurile și instructajele or- ganizate pe plan local în unele regiuni, cum sînt regiunile Ar- geș, București etc. Secția de în- vățămînt a regiunii Dobrogea și-a propus să organizeze în va- canța de iarnă un instructaj cu directorii de școli nou numiți. Alte secții de învățămînt vor organiza în timpul acestei va- canțe cursuri pentru profesorii care predau agricultura. Este bine ca pretutindeni să se organizeze asemenea cursuri și instructaje pe plan regional, ținîndu-se în acest scop o strînsă legătură cu institute- le de perfecționare, care pot ajuta secțiile de învățămînt în ceea ce privește stabilirea programei cursurilor, în ceea ce privește cadrele de conferențiari și lectori etc. Cursurile și in- structajele organizate de către secțiile regionale de învățămînt trebuie să asigure și ele infor- marea cadrelor didactice asupra celor mai noi metode ale muncii instructiv-educative din școală, să le orienteze în pro- blemele de specialitate și să ofere prilejul unui larg schimb de experiență. O mare însemnătate pentru ridicarea continuă a nivelului muncii din școală o au și for- mele de perfecționare care cu- prind masa largă a cadrelor di- dactice — conferințe, lecturi pe- dagogice la nivelul regiunii, cercuri pedagogice, consilii pe- dagogice și comisii metodice - - forme ce reprezintă veriga de bază în munca de perfecționare. Locul cel mai important în cadrul acestor forme îl ocupă cercurile pedagogice, organizate pe specialități. în planul lor de activitate este bine să fie cu- prinse probleme actuale ce in- teresează cadrele didactice, cum mă, despre asigurarea unei dis- cipline conștiente în riadul ele- vilor etc. Participanții la discuții au subliniat, în cuvîntul lor, spriji- nul pe care l-au primit din partea activului grupei sindi- cale. Profesoara Maria Mitrică, directoarea școlii, de pildă, a spus : „în cadrul discuțiilor ce au avut loc în grupa sindicală au apărut inițiative prețioase atît în ce privește sprijinirea cadrelor didactice tinere, îmbu- nătățirea muncii diriginților etc. cît și, mai ales, în organizarea vizitelor la întreprinderi și șan- tiere. Acțiuni ca „Ne vorbesc fruntașii în producție' și „Oa- menii muncii ne sprijină în educarea elevilor", organizate de grupa sindicală, au contribuit mult la îmbunătățirea muncii învățătorilor și profesorilor". în cuvîntul său, profesorul Alexandru Slăvor s-a referit pe larg la eficiența schimburilor de experiență realizate cu aju- torul activului grupei sindicale. în adunarea de alegeri s-a acordat o atenție deosebită fe- lului cum și-au îndeplinit mem- brii de sindicat sarcinile obștești- Au fost apreciate conferințele ținute de numeroși învățători și profesori Ia diferite întreprin- deri și instituții din oraș, mun- ca perseverentă pe care o depun aceștia în cadrul formațiilor ar- tistice ale sindicatului. Aduna- melor și manualelor școlare, fo- losirea materi. ' : didactic mo- dem in predarea unor obiecte de învățămînt, metodele și pro- cedeele care asigură întărirea legăturii școlii cu viața, cu practica de producție. orienta- rea ideologieo-politică a lecți- ilor, realizarea caracterului edu- cativ al acestora etc. Pentru a informa cadrele didactice asu- pra acestor probleme se pot fo- losi mijloace variate : prezenta- rea unor referate, organizarea de lecții deschise și demonstra- ții practice, prezentarea de ma- terial didactic, organizarea de expoziții care să reflecte aspec- tele cele mai semnificative din munca cu elevii în clasă și în afară de clasă etc. în comisiile metodice, care cu- prind pe profesorii de aceeași specialitate sau de specialități înrudite din cadrul unei școli, se dezbat problemele specifice ridicate de predarea discipline- lor în condițiile concrete ale școlii respective. în acest scop se organizează schimbul de ex- periență, informări ' științifice, discuții privind căile de ridica- re a nivelului de cunoștințe al elevilor, privind metodica pre- dării unor lecții sau teme din programa școlară, privind con- fecționarea și folosirea materia- lului didactic etc. La rîndul său, consiliul peda- gogic contribuie la perfecționa- rea învățătorilor și profesorilor prin punerea în discuție a prin- cipalelor probleme pe care le ridică activitatea instructiv- educativă din școală. Dezbate- rea în consiliu a unor teme ca asigurarea conținutului științi- fic, ideologic al lecțiilor, meto- dele și procedeele folosite în pre- dare și eficacitatea lor, organi- zarea și conținutul activității e- ducative etc., transformă acest organ al cadrelor didactice în- tr-un puternic mijloc de spriji- nire a muncii instructiv-educati- ve, ridică nivelul activității din școală. / în activitatea metodică din școală și raion desfășurată pînă în prezent s-au obținut nume- roase rezultate pozitive. Se mai întîlnesc însă în această privin- ță și o serie de lipsuri. Astfel, temele puse în discuție se refe- ră uneori la un cerc prea larg de probleme, ceea ce duce la dezbaterea lor superficială. în rea n-a trecut insă cu vederea nici peste untde lipsuri ee s-au manifestat in această privință, criticînd pe cei ce și-au neglijat sarcinile obștești. Au fost discutate de aseme- nea o serie de probleme legate de munca de asigurări sociale, învățătoarea Elena Sterpu a arătat, de pildă, că membrii de sindicat bolnavi au simțit grija tovarășilor din grupa sindicală. De asemenea, s-a scos în evi- dență faptul că anul acesta o parte din membru grupei sindi- cale au primit bilete pentru sta- țiunile Eforie. Govora și Buziaș. Participanpi Ia discuții au fă- cut propuneri prețioase, menite să ducă la obținerea unor re- zultate tot mai bune în proce- sul instructiv educativ. Propu- nerile lor au avut în vedere ri- dicarea pe o treaptă mai înaltă a muncii de pregătire a lecți- ilor, intensificarea acțiunilor uentru sprijinirea cadrelor di- dactice tinere. intensificarea propagandei pedagogice. Adunarea a promovat în fruntea grupei sindicale cadre didactice cu experiență în mun- ca sindicală, care se bucură de stimă și autoritate. Noii aleși vor trebui să muncească cu perseverență pentru traducerea în viață a sarcinilor de răspun- dere ce le-au fost încredințate, să îmbunătățească continuu munca sindicală în cadrul grupei. P I. ULIAN două tendințe, ambele la fel de dăunătoare: fie spre discuții genwete. care nu reflectă acti- vitatea concretă din școală, din clasă, de la disciplina respecti- vă, fie spre simpla descriere a practicii, fără o fundamentare teoretică. Cîteodată se discută și în comisia metodică și în con- siliul pedagogic, și la cercul pe- dagogic una și aceeași proble- mă, ceea ce face să scadă inte- resul învățătorilor și profesori- lor pentru dezbaterea ei. Aceste lipsuri se datoresc in bună măsură faptului că unele secții de învățămînt nu asigură un control de conținut al mun- cii metodice, oprindu-se mai mult asupra aspectelor organi- zatorice. Trebuie să se înțelea- gă însă că valoarea muncii me- todice din raion se măsoară nu după numărul ședințelor care se organizează, ci după conținutul acestora, dună măsura in care acțiunile întreprinse răspund unor necesități concrete. după eficacitatea lor. Șefii secțiilor de învățămînt trebuie sâ cunoască conținutul activității lor meto- dice și, împreună cu inspecto- rii metodiști, să îndrumeze te- meinic activitatea metodică, să se preocupe de conținutul ei, să popularizeze metodele bune, să ia toate măsurile pentru pre- venirea lipsurilor. De aceea se cere ca secțiile de învățămînt să creeze inspectorilor metodiști condiții pentru a se pregăti te- meinic și a pătrunde în conți- nutul problemelor. în întregul sistem de mă- suri privind munca de perfec- ționare în școală, în raion și re- giune este necesar să se mani- feste permanent preocuparea de a ajuta cadrele didactice tinere, fără experiență. Acestea trebuie să primească îndrumări meto- dice, să fie ajutate continuu de către cadrele calificate. Pentru ele se pot organiza de asemenea consultații în timpul vacanței, demonstrații practice etc. Cadrele didactice care vin la sediul raionului cu ocazia șe- dințelor cercurilor pedagogice, a consfătuirilor etc., doresc să rezolve și unele probleme pe care le ridică activitatea in- structiv-edueativă din școala lor. De aceea ar fi necesar ca în fiecare raion cea mai bună școală medie să devină un cen- tru al activității metodice. Cabi- Vacanța de iarnă a etevitor î»v ațămîn lului din școlsie de pedagogice și ziua de 22 decembrie 1962, dareaza puia ia a. le-au fost asigurate astfel condi- ții bune de activitate. Activitatea practică a studen- ților a scos în evidență temeinica pregătire pe care au dobîndit-o în Institut, buna îndrumare pe oare au primit-o din partea ca- drelor acestuia ca și din partea cadrelor didactice din școlile un- de au lucrat. Astfel, majoritatea studenților și-au pregătit cu se- riozitate, din punct de vedere științific și metodic, planurile de lecții și au dovedit, prin calitatea orelor predate, o justă orientare în problemele de limbă .ți litera- tură romînă. Interes și răspun- dere pentru viitoarea lor profe- siune au arătat studenții și în cadrul discuțiilor de analiză ia lecțiilor predate de colegii lor, prin luări de cuvînt competente și obiective. Deși mult mai difi- cile, și orele de dirigenție ținute de studenți au arătat, prin con- ținutul și procedeele lor, că vii- torii profesori au o bună pregă- tire pedagogică. în același timp, studenții au putut cunoaște o serie de aspec- te importante ale muncii în afa- ra clasei. De pildă, au contribuit la organizarea unei adunări pio- nierești în cadrul căreia au fost primiți noi membri în rînduuile organizației. Este de asemenea de menționat faptul că din ;ni- țiativa și sub îndrumarea studen- ților a luat ființă, la Sc £ ani din Buftea, un cer-: de lec- tură literară. Trebuie relevată sîrguința, grija și căldura cu oare s-au apropiat viitorii profesori de elevi, serio- zitatea cu care s-au preocupat de cunoașterea lor, de alcătuirea unoi’ cît mai complete și mai exacte caracterizări psiho-peda- gogice ale acestora. Pentru a cunoaște mai bine și felul cum trebuie să se desfă- șoare munca în rîndurile părin- ților, studenții au primit sarcina de a organiza o adunare cu pă- rinții. Unul dintre ei a prezentat la această adunare un referat cu tema ,,Organizarea regimului zil- nic al elevului și sprijinirea, mun- cii acestuia de către părinți", N-au fost neglijate nici sarci- "* nile activității politico-culturale a cadrelor didactice de la sate. Studenții au vizitat căminul cul- tural, biblioteca comunală, sta- ția locală de radioficare. cunos- cînd aspecte esențiale ale muncii acestora și sprijinindu-le acțiu- nile. împreună cu formația or- chestrală a Școlii pedagogice din Buftea, ei au prezentat pe scena căminului cultural din localitate un frumos program cultural. Se- lecțiuni din acest program, pre- cedate de b scurtă expunere in- titulată „Despre autoritatea pă- rinților asupra copiilor”, au for- mat conținutul unei emisiuni a stației de radioficare, realizată cu colaborarea entuziastă a studen- ților. Fără a ne mai opri și asupra altor acțiuni — ca vizitarea stu- dioului cinematografic „Bucu- rești” și a muzeuluj de artă feu- dală „Mogoșoaia” — putem spune cu deplin temei că timpul rezer- vat practicii a fost folosit ia maximum și cu rezultate din cele mai rodnice. în general practica a contribuit la mai buna pregătire a viitorilor profesori, i-a făcut să îndrăgeas- că mai mult satul și problemele sale. * CECILIA CARONI, lector meu - diclan și FLORIN MIHĂILESCV asistent la Institutul pedagogi. CECimiLE PEIEHOGICE Cercurile pedagogice — iata obiectul multora din scrisorile sosite la redacție în ultima vreme. Tematica ședințelor de cerc, conținutul dezbateri- lor. eficacitatea lor, sistemul de organizare sînt numai cîteva din problemele care rețin cu deose- bire atenția celor ce ne scriu. Abordam cîteva din aceste probleme, încercînd să dam răspuns unora din întrebările pe care și le pun mulți din cititorii noștri cu privire la munca de perfecționare cu ajutorul cercurilor pedagogice. Recunoașterea este unanimă : dacă sînt privite cu simț de răs- pundere. cercurile pedagogice pot aduce foloase substanțiale în îm- bunătățirea activității instructiv- educative a învățătorilor, profe- sorilor. diriginților și directorilor. Aceasta înseamnă preocupare pentru cuprinderea în cercurile pedagogice a tuturor cadrelor didactice, pentru o frecvență re- gulată. stăruință pentru realizarea unor ședințe în care să se pună probleme și să li se dea cea mai bună rezolvare, pentru îmbogă- țirea metodelor de lucru ale pedagogilor, pentru orientarea lor în cele mai complicate aspecte ale activității la catedră Teme judicios alese, ^dictate de practica muncii școlare Utilitatea dezbaterilor din cercurile pedagogice crește dacă sînt abordate teme actuale, de mare interes, care frămîntă în- tr-o etapă sau alta cadrele de specialitate. Un succes deosebit pot avea, bunăoară, discuțiile des- pre elementele noi pe care le conțin programele și manualele, desp:? modul de folosire în pre- dai ți :naț-:-rialu!ui didactic mo- dern. disc;- metîdele și proce- deele dfwsHNte uzitate 1» lecții de cele mai bune cadre dMarUcr tdc exemplu, pentru formarea gîndirii dialectice a elevilor, pen- tru legarea cunoștințelor teoreti- ce de practică etc.) Astie! d? teme — și utile pun iu discuție cele mai «nube di- r. cercuri. Cîteva, iprv exemplificare: .AnllczțH «le matematicii pe teren* și ..Ce pro- cedee folosesc la lecții pentru a *■ ;: caMRiintele r!e m: t jnatică ii tow ce dszvn’|»Te« industriei s de n- . i agriculturii (la Tg. C-: ..Foriitarea la elevi a jttcvp; iei materialist-dialectice prin lecțiile de fizică și „Metode de predare a capitolului „Motoa- re si transformatoare de curent" (Galați). ..Predarea muzicii la cla- sele I-IV (corn. Arcani-Tg. Jiu). Alte cercuri pedagogice au pus ițj discuție teme ea ..Greșeli țipi— ale elevilor la limba romînă și metode de îndreptare a lor", ..Accesibilitatea in predarea no- țiunilor de teorie a literaturii la clasele V-VII", „Formarea repre- zentărilor istorice și rolul lor în însușirea conștientă a cunoștințe- lor de istorie*. „Confecționarea și folosirea materialului didactic pentru agricultură și științele na- turale". ..Dezvoltarea economică a raionului*. „Metode și procedee de verificare a cunoștințelor la clasele I-IV“ ș.a. Este bună de asemenea orientarea cercurilor pedagogice în care cadrele didac- tice sînt informate cu regularita- te asupra noutăților din dome- niul disciplinei lor, asupra cărți- lor și publicațiilor de speciali- tate. Practica a dovedit că astfel de subiecte sînt privite cu interes de către cadrele didactice, căci răspund unor întrebări pe care le ridică munca lor, le ajută să învingă o seamă de dificultăți ce se ivesc în predarea unor teme, le satisfac dorința de a afla cît mai multe noutăți din domeniul specialității lor, absolut necesare pentru asigurarea nivelului știin- țific al predării. Dar nu peste tot criteriul ale- gerii temelor pentru ședințele cercului pedagogic în raport cu cerințele muncii școlare este pri- vit cu atenție. De aceea, nu o da- tă poți găsi în planul ședințelor de cerc teme care nu suscită in- teresul, fiind clare pentru toți din capul locului. Astfel de teme sînt de pildă „Lecția, formă de bază în organizarea procesului de învățămînt", „Metodele de învă- țămînt“, „Tipurile de lecții" ș.a. Firește, toate aceste probleme sînt importante, dar nu este de admis ca profesorii și învățătorii, chiar și cei cu mai puțină experiență, să nu fie familiarizați cu tipurile de lecții, cu metodele folosite în predare etc. Mai sînt și cazuri cînd se dis- cută nu probleme generale de pedagogie, ci de specialitate, dar pe care profesorii le cunosc de mult (de exemplu, la matemati- că, „Mărimi direct și invers pro- porționale". „Funcție exponen- țială’ ș.a.) Discuțiile pe problemele de spe- cialitate au însă rostul de a adu- ce la cunoștința cadrelor didac- tice teorii noi, puncte de vedere noi din domeniul științei respec- tive. Numai așa pot ajuta ele la perfecționarea pregătirii cadrelor didactice, le pot ajuta să se in- formeze „la zi" cu toate noutățile, să-și clarifice propriile puncte de vedere în lumina noilor descope- riri, a noilor cercetări. Altfel, munca desfășurată în cercurile pedagogice va bate pasul pe loc. Un cititor al gazetei ne întrea- bă într-o scrisoare dacă e bun procedeul folosit în cercurile în- vățătorilor din raionul Gilort și din alte raioane de a se progra- ma referate legate de tema stu- diată în hsM respectivă la învă- țămintul ideologic, sau informări j^autkr-- Firește, nu este indicat să orupim șicințcle de cerc cu «r fae cbiw'L'.l semina- :» ■ . care au fost eu snopul precis de a con- tribui la ridicarea nivelului ideo- logic al cadrelor didactice. Apoi, informarea asupra evenimentelor poLlioe inu-me și internaționale s? ■ i- , zilnic fiecare pădapjg din cu cea mai rei ilaritate Fără aceasta nici au pp^’e fi vorba de o bună muncă instrurtiv-educativă. Târnele care constituie obiectul referatelor și al dezbaterilor din ședințele cercurilor pedagogice nu trebuie să fie alese la întîm- plr.re. și astfel îneît să ducă la paralelisme. La alcătuirea tema- ticii să-și aducă contribuția toți membrii cercului, suge- rînd problemele în care simt nevoia de ajutor. Este bi- ne să se încetățenească siste- mul folosit în unele raioane unde tematica astfel alcătuită este pre- zentată și secției de învățămînt. Aceasta apreciază dacă temele a- lese sînt în măsură să contribuie la perfecționarea învățătorilor și profesorilor și sugerează îmbună- tățirile necesare. Profunzime în vederea unei eficacități sporite Chiar dacă vom pune în discu- ție teme de mare interes, succe- sul nu va fi asigurat decît dacă vom avea grijă ca referatele pre- zentate și discuțiile pe marginea lor să vădească o serioasă pre- gătire. să ridice probleme și să le soluționeze. Așa s-a întîmplat, de pildă, într-o ședință a cercului pedagogic de geografie din raio- nul 30 Decembrie al Capitalei. Profesorii au ascultat o informa- re amplă asupra manualului de geografie pentru clasa a Vl-a (e- diția 1962) expusă de unul din autori, duipă oare au venit cu observații și propuneri pen- tru îmbunătățirea lui. Ana- liza făcută cu seriozitate de către cadrele didactice a avut un dublu efect : pe de o parte a in- firmat pe toți cei de față despre ceea ce manualul conține nou și valoros și le-a atras atenția asu- pra neajunsurilor sale pentru a le putea înlătura în predare. Pe de altă parte, analiza a fost și în folosul autorilor prin sugestiile făcute pentru o viitoare ediție. Tot astfel, discuțiile purtate în cerc cu privire la predarea capi- tolului „Agricultura" din manua- lele de geografie pentru clasele a VII-a și a Xl-a în lumina noi- lor documente de partid și de stat au relevat problemele noi ce trebuie subliniate în- cursul pre- dării, au dus la concluzii privind specificul folosirii materialului cuprins în documente la fiecare din aceste clase. Este limpede că profesorii nu au avut decît de cîștigat de pe urma unor aseme- nea dezbateri . Nivelul înalt al dezbaterilor este în funcție de calitatea mate- rialelor prezentate în ședința de cerc, de măsura în care s-au pre- gătit pentru discuții toți membrii lui. Asigurăm acest lucru avînd grija ca repartizarea temelor pe oameni să se facă din vreme, ca bibliografia indicată să fie stu- diată de către toți membrii cer- cului pentru fiecare ședință. Res- ponsabilul cercului trebuie să-i pună pe învățători sau profesori în situația de a-șt aduce contri- buția la elucidarea problemelor, stimulînd discuțiile și apelînd pentru redactarea referatelor nu mereu la acefeași cadre didactice — de obicei cele mai „săritoare", mai active. Desigur nu trebuie să se cadă nici în cealaltă extremă, propusa de unii din conducătorii cercurilor pedagogice ale profe- sorilor de matematică din regiu- nea Galați — anume aceea de a desemna ,.pe cît se poate, în ziua ședinței cercurilor și doar cu o oră înainte, pe profesoral care să țină referatul". Acest lucru va solicita prea mult de fiecare dată pe fiecare profesor, ceea ce ar putea să ducă la scăderea nivelu- lui materialelor. Este indicat ca referatele să fie văzute de responsabilul cercului, de secția de învățămînt. pentru a li se aduce corectările necesare, astfel îneît în fața cadrelor di- dactice să venim cu materiale de un nivel științific superior, din care auditorii să învețe, să capete cea mai justă orientare. Adeseori întîlnim pe ordinea de zi a ședințelor de cerc lecții deschise, excursii, activități prac- tice demonstrative, experiențe de laborator cu materiale și mașini noi. Bine organizate, acestea pot fi cu deosebire folositoare, căci în ele profesorii găsesc o ilustra- re practică a principiilor pe care le pun în dezbatere, de obicei, re- feratele. Activitatea cercurilor pedago- gice a scos la iveală în această privință și o serie de lipsuri. Bunăoară, lecțiile deschise nu sînt susținute întotdeauna de ca- dre cu experiență, la care asis- tenta să poată găsi adevărate mo- dele de muncă la catedră. Se or- ganizează lecții deschise „în ge- neral". care nu țintesc să de- monstreze ceva și care adeseori nici nu sînt legate de conținutul referatului. Improvizația și for- malismul de această natură în conceperea lecțiilor model pot duce la popularizarea unei expe- riențe îndoielnice, rupte de mie- zul problemelor ce stau în aten- ția muncii pedagogilor. Cu totul altfel vor sta lucru- rile dacă organizatorii cercului pedagogic vor fi atenți la alege- rea persoanelor care vor susține lecțiile deschise, a subiectelor acestora. Dacă, de exemplu, re- feratul se ocupă de metodica re- capitulării legilor dinamicii în clasa a VIII-a, iar lecția deschi- să — susținută de un profesor cu bună pregătire — va demonstra cu măiestrie modalitățile de re- capitulare a cunoștințelor din acest domeniu, cu ajutorul pro- blemelor conținînd date din teh- nică, dezbaterile vor cîștiga în amploare și adîncime, vor fi mai concludente. O cit mai bună organizare Cele mai multe din scrisorile sosite la redacție se referă la pro- blemele de organizare a activi- tății cercurilor pedagogice. Practica a scos la iveală, în această privință, variate inițiati- ve — mai bune și mai puțin bu- ne. Dacă în orașul București șe- dințele cercurilor pedagogice au loc lunar, (așa cum prevăd de fapt instrucțiunile Ministerului învățămîntului), în alte locuri unele cercuri pedagogice își țin ședințele o dată la două sau chiar la trei luni. Secțiile de învăță- mînt sînt datoare să vegheze ca ședințele cercurilor pedagogice să aibă loc o dată pe lună, cu excep- ția celor de psihologie care, con- form instrucțiunilor, se țin o dată pe trimestru. în felul acesta vom crea condițiile unei preocupări mai continuă, pentru perfecționa- rea muncii pedagogilor. S-a încetățenit pe alocuri și practica de a ține ședințele cercu- rilor pedagogice fie duminica, fie într-o zi lucrătoare cînd se sus- pendă cursurile. Această tendință trebuie combătută, căci aduce deservicii învățămîntului. în pri- mul caz se răpește din timpul li- ber al învățătorilor și profesori- lor, iar în cel de al doilea se re- duce, în mod nepermis, din pro- gramă. Nici recuperarea orelor din ziua respectivă în cursul săp- tămînii, cum se procedează în raionul Giurgiu după spusele in- spectorului metodist N. Sîrbu, nu este indicată, deoarece aceasta se face în dauna elevilor, supra- încărcîndu-i și duce adesea la „concentrarea" materiei de așa manieră îneît o serie de cunoș- tințe sînt cu totul vitregite. Există raioane în care condiți- ile concrete creează greutăți in alcătuirea orarului în așa fel în- eît să se lase o zi liberă pe săptă- mînă la fiecare specialitate — zi în care să se poată ține cercurile pedagogice. In aceste cazuri, și numai după o verificare atentă din partea secțiilor de învățămînt a modalităților de alcătuire a orarului la școlile din raion, se pot adopta și alte soluții penfru activitatea cercului pedagogic. Unele cadre didactice propun pentru aceste cazuri excepționale intensificarea studiului indivi- dual prin obligativitatea studierii unei bibliografii mai ample, prin controlul riguros al acestui stu- diu și fixarea ședințelor de cerc la un trimestru. în timpul vacan- telor. astfel îneît să nu fie stin- gherit prin nimic procesul instruc- tiv-educativ din școli. Si în ceea ce privește structura cercurilor pedagogice se ridică probleme. Există raioane în care acestea sînt organizate separat pentru cadrele didactice din oraș și separat pentru cele de la sat. în alte raioane cercurile cuprind laolaltă pe toate cadrele de ace- eași specialitate. Ni se pare că soluția aceasta din urmă este cea mai bună, deoarece schimbul de experiență devine mai larg, mai fructuos. Credem nimerit ca un cerc să numere maximum 20-25 de mem- bri, pentru a-și putea desfășura activitățile cît mai în voie. (Ne gîndim la condițiile în care pot avea loc lecțiile deschise, ac- tivitățile practice de laborator etc.) Este greu de presupus o ac- tivitate normală într-un cerc de 113 persoane, cîte numără, de exemplu, cercul profesorilor de matematică din raionul și orașul Bacău. în cazuri de acestea este desigur indicat să organizăm mai multe cercuri pentru aceeași spe- cialitate. Cu o condiție : să asi- gurăm în toate o compoziție ase- mănătoare din punct de vedere al pregătirii ideologice, politice și profesionale, al experienței în învățămînt etc. în nici un caz nu se va proce- da după „metoda" secției de în- vățămînt a raionului Drăgășani care a divizat pe profesorii de limba romînă în două cercuri: cercul profesorilor calificați și cercul profesorilor necalificați. Să nu complicăm lucrurile Există unele tendințe de com- plicare a mecanismului muncii în cercurile pedagogice. Astfel, după cum ne scrie un corespondent, cercul pedagogic al profesorilor de matematică din orașul Iași și-a propus ca prin intermediul unui colectiv de ca- dre didactice cu o bogată și rod- nică activitate la catedră, să ia în studiu tema ..Metode și proce- Ih laboratoi dee folosite de comisiile metodice pentru sprijinirea profesorilor de matematică". Acest colectiv asis- tă la ședințele de lucru ale co- misiilor metodice, studiază acti- vitatea și rezultatele obținute de ele. Nu era oare mai simplu dacă era pus din cap^I locului să vor- bească despre metodele Iui de muncă responsabilul celei mai bune comisii metodice, iar cei- lalți membri ai cercului să aducă în discuție elementele noi, deose- bite din propria lor experiență ? în raionul Tîrgoviște s-a luat hotărîrea ca ședințele cercurilor pedagogice să se țină prin rotație, în fiecare școală. Toate bune pînă aici. Se complică însă foarte mult alegerea zilei în care să aibă loc ședința. Apoi progra- mul este extrem de încărcat. De pildă, intre orele 8-10. învăță- torii asistă, pe clase, la lecțiile din școala gazdă. De la 10 Ia 11 se organizează ..o oră de control" în care oaspeții fac sondaje, discută cu elevii, dau lucrări de control, verifică conținutul caietelor, dau lucrări practice etc. în această oră elevii sînt puși să recite, să povestească, să execute desene, exerciții de calcul oral și scris etc. Pe urmă cadrele didactice urmăresc o lecție model, apoi audîază referatul, după care se trece la discuții pe marginea lec- țiilor la care s-a asistat, a lecției model și a referatului. în felul acesta — ne relatează tov. D. An- gelescu, inspector metodist al ra- ionului — vor fi vizitate și cu- noscute lunar cel puțin 13 școli numai de către cercurile pedago- gice ale învățătorilor. Dar acest sistem turbură cursul normal al muncii din școala-gazdă, trans- formă cercul pedagogic într-un organ de control auxiliar secției de învățămînt, ceea ce nu trebuie să fie. Apoi putem avea certitu- dinea că învățătorul X, să zicem, slab pregătit profesional, nu a preluat metode neindicate din a- sistențele pe care le-a făcut la lecții ? Complicarea muncii și denatu- rarea atribuțiilor cercurilor peda- gogice duce la scăderea eficacită- ții lor. Să evităm deci asemenea situații. * Mijloace importante de perfec- ționare a cadrelor didactice, de desfășurare a unor activități me- todice utile și variate, cercurile pedagogice trebuie să stea perma- nent în atenția secțiilor de învă- țămînt. Repartizarea profesorilor pe cercuri, selecționarea respon- sabililor, tematica ședințelor, conținutul dezbaterilor, eficacita- tea muncii în cercurile pedago- gice să preocupe îndeaproape pe fiecare șef de secție. Este bună orientarea secției de învățămînt a raionului Orăștie de a da în grija fiecărui inspector, inclusiv șefului secției, grupe de cercuri (pe discipline apropiate) pentru a se interesa de munca lor sub toa- te aceste aspecte. Bine venită este și inițiativa acestei secții de a organiza instruirea responsabi- lilor de cerc astfel îneît munca lor să fie cît mai calificată. Organizarea judicioasă a activi- tății cercurilor pedagogice, grija pentru a se asigura un conținut care să îmbogățească experiența și cunoștințele cadrelor didactice, cer din partea secțiilor de învă- țămînt o permanentă preocupare, strădanii pentru a traduce neal- terată în viață ideea care a călăuzit înființarea acestor mij- loace de perfecționare profesiona- lă a învățătorilor și profesorilor. STELA PREDESCU IN CLASA I Operațiile de adunare și scădere Una din problemele asupra că- reia trebuie să insistăm încă de la început atunci cînd predăm operațiile de adunare și scădere, este înțelegerea deplină a sensu- lui acestor operații. Pentru a atinge acest scop am folosit diverse procedee. M-am străduit astfel să-i fac pe elevi să observe și să înțeleagă că a- dăugînd la un număr cîte o uni- tate se formează mereu alt nu- număr și, în același timp, că adău- gind o unitate obținem un număr mai mare cu 1. Pentru aceasta am folosit numeroase exerciții : (De exemplu : 5 bile + 1 bilă = 6 bile) în legătură cu care am formulat o serie de întrebări. Am cerut astfel elevilor să arate unde sînt mai multe bile — în grupa cu 5 bile sau în cea cu 6 bile, cu cît e mai mare grămada de 6 bile decit cea de 5, cîte bile am adăugat la 5 de s-a făcut 6, dacă mărim o grămadă de 5 bile cu încă o bilă cîte bile vor fi în grămadă și, în sfîrșit, cu cît e mai mare 6 decît 5. De asemenea, la scădere am urmărit să-i ajut pe elevi să în- țeleagă că prin scăderea unei unități obținem mereu alt nu- măr, că prin scădere (luare, scoatere) grupa de bile scade, se micșorează. în perioada predării primelor operații de adunare și scădere am manifestat o grijă deosebită pentru a-i deprinde pe elevi să compună și să descompună nu- merele de la 2 la 9, să știe să grupeze mintal unitățile aceluiași număr în toate modurile. La astfel de exerciții am folosit materiale diverse : creioane, cre- te, bile, bețișoare, de obicei ma- teriale colorate diferit. în predarea adunărilor și scă- derilor cu numerele de la 2 la 9 manualul ne sugerează, dînd exerciții de adunare cu al doilea termen descompus (34-1 + 1 = 5) că trebuie să efectuăm operația adunînd unitate cu unitate.. Socotesc însă necesar ca ele- vii să rețină că 3 2 5 fără alte operații ajutătoare. De aceea după ce copiii au înțeles sensul operațiilor de adunare și scădere pe baza adăugirii și scăderii suc- cesive a cîte unei unități, am procedat așa : am luat 3 beți- șoare într-o mînă și am între- bat : „Cîte bețișoare am ?“ (3). Am luat încă 2 în mina cealaltă și am întrebat : „Cîte mai pun împotriva cititului „pe de rost“ în multe cazuri clasa I este aceea care hotărăște felul cum vor evolua elevii de-a lungul anilor de școală. Iată de ce sînt deosebit de importante rezulta- tele muncii pe care o desfășu- răm noi, învățătorii, în perioada predării abecedarului. Mulți învățători care predau Ia clasa I consideră că elevii citesc foarte bine atunci cînd pronunță corect și cursiv silabele și cuvintele din lecțiile scurte cuprinse în abecedar, fără să se gîndească că se poate întîmpla ca aceștia să nu citească propriu- zis ci doar să reproducă meca- nic ceea ce au memorat în ur- ma citirii repetate de către în- vățător și colegii lor. Cititul pe de rost la clasa I este în bună parte rezultatul greșelii pe care o fac unii învățători care în timpul orelor se mulțumesc să citească împreună cu copiii, de zeci de ori, aceeași lecție, for- mată din cîteva propoziții. Și unde mai pui că acest procedeu, prin monotonia lui, nu face de- cît să-i plictisească pe copii, să le adoarmă interesul. Pentru a evita acest lucru caut să dau lecțiilor de citire forme variate, care să împle- dice cititul pe de rost și în a- celași timp să fie pe placul ele- vilor, să nu-i plictisească, ei să-i atragă. Consider că, după ce am ex- plicat litera nouă, este suficient să citim de 2—3 ori lecția din abecedar, după aceea putînd trece la folosirea altor mijloace. Așa, de exemplu, elevilor mai slabi le cer să recunoască o li- teră lîngă 3 ?" (2). ..Cîte sînt în to- tal?11 (5). Deci 3+2 = 5. De ase- menea, în cazul lui 7—4 = 3 am luat de o parte 4 bețișoare din grupul de 7 și am întrebat : „Cîte am luat?" (4). „Cîte au rămas?11 (3). Deci 7—4 = 3. Și în etapa calculelor cu mai multe unități am urmărit ca elevii să observe și să înțeleagă că adunarea înseamnă creștere, iar scăderea micșorează. De pil- dă le-am cerut să răspun- dă la astfel de probleme : „Ieri pe cimp arau 5 tractoare. Astăzi sînt cu 3 mai multe. Cite sînt astăzi ?-; „Ieri în curtea gos- podăriei colective erau 5 semănă- tori. Astăzi sînt 8. Cu cît sînt as- tăzi mai multe d'-cit ieri"? încep în general cu probleme cărora le dau. p<- cit e posibii. aspectul unei mici povestiri, cu elemente anecdotice, pentru a a- junge treptat la exerciții abstrac- te de tipul : „Cit face 3 mărit cu 2 ?“ ; „Cu cit e mai mare 9 decît 4 ?" ; „Măriti numărul 4 cu 3. Ce număr obțineți ?“. Operațiile de adunare și scă- dere sînt înțelese și reținute de către elevi daca în predarea lor ne bazăm pe intuiție, pe exem- ple bine alese, pe o expunere clară și atrăgătoare. înv. B. N1COLAE Cultivarea deprinderilor de exprimare corectă însușirea temeinică a cuno- ștințelor este strîns legată de priceperea de a le exprima în cuvinte, deoarece deprinderile de exprimare corectă constituie una din condițiile necesare pen- tru o bună însușire a conținutu- lui tuturor obiectelor de învăță- mînt. De aceea este necesar să se asigure dezvoltarea posibili- tăților de exprimare corectă ale elevilor chiar de la începutul ac- tivității lor școlare. Este de la sine înțeles că, în acest răstimp de început, răspun- derea cea mai mare îi revine în- vățătorului, care are datoria de a-i învăța pe copii să înțeleagă logic gramatica limbii romîne. tul din abecedar, in texte mai mari etc. Pentru a-i obișnui pe elevi să citească, să formeze si- labe și cuvinte cu literele în- vățate, organizez diferite jocuri cu ajutorul literelor decupate, în timpul acestor jocuri urmă- resc dacă ei cunosc literele în- vățate, dacă știu să Ie aranjeze corect, dacă pot pronunța silabe- le și literele etc. Acestea contri- buie mult șl la formarea scrisu- lui elevilor. Tot în scopul prevenirii cititu- lui pe de rost cer elevilor să ci- tească ,.pe sărite” numai anu- mite silabe sau cuvinte din text. Și temele pentru acasă caut să le formulez în așa fel încît să contribuie la prevenirea ten- dinței de a memora mecanic cuvintele din lecție. Consider că, de pildă, copierea unui rînd sau a două rînduri din lecția exis- tentă în carte nu este o temă prea indicată. In schimb, le cer elevilor să se gîndească la două- trei silabe (și apoi cuvinte) care cuprind literele învățate și pe care să le scrie în caiete. O astfel de temă îmi oferă posi- bilitatea de a controla dacă ele- vii au reținut literele învățate, dacă știu să le așeze corect, în ordinea lor firească, în silabă sau cuvînt. O astfel de temă este desigur, la început, mai grea — dar este totuși realizabilă dacă elevii au mai executat astfel de teme în clr.să sub îndrumarea învățătorului. înv. SAS GEORGE Școala de 8 ani din comuna Cîte petale are iloarea ? Grea problemă pentru micii naluraliști I să se exprime corect oral și în scris. Se știe că adesea copiii de vîrstă mică spun unele lucruri lipsite de conținut logic, lăsîn- du se furați de imaginile con- fuze și de gindirSe inco- erente ce cai-eterizează mai ales perioada primei copilării. Ținînd seama de acest fapt, am pornit în primul rînd în munca mea cu elevii din clasa I de la preocuparea de a le dezvolta gîndirea în procesul însușirii cu- noștințelor. I-am învățat să facă observații asupra fenome- nelor din natură, asupra vieții și muncii oamenilor, să stabileas- că legătura între ele, să siste- matizeze, să generalizeze și să tragă concluzii — bineînțeles în limitele posibilităților vîrstei lor. Excursiile, lecțiile intuitive, dis- cuțiile care se sprijină pe obser- vațiile proprii ale copiilor asu- pra lumii înconjurătoare, îmi oferă un material bogat și va- riat pe baza căruia ii pot învăța să gîndească. să-și exprime lo- gic ideile, să le sistematizeze și să le generalizeze. Un alt mijloc care contribuie la dezvoltarea exprimării corecte a copiilor îl constituie predarea primelor noțiuni de gramatică, încă din primele zile de școală copiii din clasa I capătă noțiuni despre propoziție, despre ordi- nea cuvintelor in propoziție. Toate aceste cunoștințe îi ajută să formuleze propoziții corecte, le arată cum trebuie să se ex- prime. Insist ca elevii să formu- leze și ei propoziții corecte și simple, să deosebească singuri o formulare corectă de una inco- recta. Deosebit de mult contribuie la dezvoltarea exprimării corecte a copiilor exercițiile de expunere- compunere. în munca mea, pri- ma etapă de familiarizare a ele- vilor cu expuneri închegate, coe- rente o constituie cultivarea în- clinațiilor lor de a povesti. Copiii povestesc cu plăcere despre tot ceea ce au văzut sau auzit. Caut să folosesc această inclinație a lor cerîndu-le să povestească în- tîmplări de acasă, despre eveni- mentele din viața socială accesi- bile lor. Aceasta îmi dă prilejul să observ ce vocabular au, cum se exprimă și să-mi dau seama de la început în ce direcție să-mi îndrept atenția. O etapă superioară acesteia este povesti- rea basmelor. Se știe că basmul constituie genul de literatură cep prin a povesti eu basme, ce- rînd abia după aceea copiilor să povestească și ei. O cale principală a cultivării vorbirii copiilor o constituie ci- tirea. Ținînd seama de acest lu- cru am căutat și caut să-i ae- termin pe elevi să redea conți- nutul celor ciute in mod exact și într-o formă literară corectă, să formuleze propoziții logic în- chegate întîi oral, apoi în scris. După ce am predat elementele grafice și am intrat în perioada predării abecedarului, am urmă- rit ca elevii să citească chiar de la început corect fiecare cu- vînt în parte. Bineînțeles, am căutat în primul rînd ca ei să înțeleagă sensul celor citite. Se înțelege că. paralel cu gri- ja de a-i deprinde pe elevi să se exprime corect în vorbirea orală, mă preocup și de modul cum se exprimă ei în scris. Ce se poate face, în această, privință, în pri- mul trimestru din clasa I ? In primul rînd, exerciții de copiere în clasă. Scriu eu însumi întîi tema pe tablă, dau explicațiile necesare și le cer apoi elevilor să copieze în caiet. Apoi dictări, pentru care rezerv zilnic cîte 10—12 minute din ora de scriere. La început am dictat cuvinte, apoi, pe măsură ce am predat literele, am început să dictez propoziții scurte și ușoare. Pa- ralel cu deprinderea scrierii co- recte din punct de vedere fo- netic urmăresc deprinderea scrierii corecte sub aspect orto- grafic, făcînd necontenit legătura cu noțiunile gramaticale predate. Munca pentru dezvoltarea ca- pacității elevilor de a se expri- ma corect oral și în scris pre- supune, desigur, și preocuparea pentru îmbogățirea vocabularu- lui lor. începînd din primele zile de școală mă ocup necontenit de cuvintele folosite de elevi, căutînd să introduc în limbajul lor cuvinte noi. Abecedarul îmi oferă mult material potrivit în acest scop atit prin textele cu- prinse în paginile lui cît și prin ilustrații. Intuirea acestor ilustra- ții a constituit un mijloc prețios pentru dezvoltarea vorbirii ele- vilor, pentru îmbogățirea bagajd* lui lor lexical. In întreaga mea muncă urmă- resc astfel să trezesc la copii do- rința conștientă de a-și însuși o exprimare frumoasă, de a res- pecta normele de pronunțare și scriere ale limbii literare. înv. VIOREL SOFRON Școala de 8 ani - din comuna Unii învățători folo- sesc drept material di- dactic pentru predarea literelor ilustrații sub care este înscrisă litera de tipar corespunzătoa- re sunetului cu care în- cepe denumirea figurii din ilustrație. Dar nu întotdeauna figurile reprezentate în ilustrație pot fi atit de bine alese încît să existe decit că posibilitate le denumi. nu uni- o de a Mi s-a întîmplat să observ, de exemplu, că atunci cînd a predat litera „i“, un învățător care adu- sese în clasă o ilustrație care înfățișa floarea de in, a avut surpriza de a constata că elevii citesc în loc de „in“, „floarea". De altfel folosirea aces- tui procedeu i-ar putea face pe copii să creadă că sunetele și semnele grafice corespunzătoare lor sînt cazuri particu- lare, legate de anumite obiecte pe care le pre- zintă ilustrațiile și. nu elemente ale limbii. înv. C. PRĂJINARU inspector — Tg. Ocna „Îndrumările metodice pentru predarea abece- darului" constituie un a- jutor însemnat pentru învățătorii care lucrea- ză cu copiii din clasa I. Aș avea însă de făcut și unele observații critice. în ceea ce privește cî- tirea-model a lecției de către învățător, „îndru- mările11 recomandă ca la primele texte din abe- cedar să nu se efectueze citirea model. Munca la catedră mi-a demonstrat că efectuarea lecvurii- model este necesară de-a lungul întregii perioade de predare a abeceda- rului. căci numai avînd exemplul lecturii-model, efectuate de către învă- țător elevii vor căpăta deprinderea de corect și frumos. „îndrumările11 a citi preci- zează de asemenea că, pentru a-i obișnui pe e- levi să urmărească pe text cuvintele citite și să nu „citească11 din me- morie trebuie folosit a- rătătorul. Nu se dau însă nici un fel de amă- nunte cu privire la uti- lizarea acestuia la ci- tirea pe silabe. înv. FLOREA POPESCU comuna Siliștea, Ținînd seama de ca- racterul concret al gân- dirii elevilor, pe lingă numeroase alte proce- dee utilizate în analiza fonetică, am folosit și prezentarea grafică a propoziției procedând în felul următor ; Am cerut elevilor să for- muleze o propoziție și apoi am pus pe unul din ei să o reprezinte pe ta- blă printr-un segment de dreaptă. în zilele ur- mătoare, trecînd la se- pararea cuvintelor în propoziție, rupem seg- mentul în numărul de cuvinte pe care-1 cu- prinde propoziția și pe care-1 reprezentăm în li- nii curbe. Mai departe, la despărțirea cuvinte- lor în silabe, fiecare din părțile de reprezintă împărțite respectiv în sfîrșit, segment care cuvintele sînt în numărul de silabe, și, sunetele din fiecare silabă sînt repre- zentate prin cerculețe. Am constatat că proce- deul acesta îi ajută pe copii să înțeleagă pro- cesul de analiză și sin- teză fonetică. înv. MIHAI MAREȘ comuna Modrigești ACTIVITĂȚI P r A € 5 5 £ L Miini îndemânatice La lecțiile de lucru manual Aplicații agricole in lunile de iarnă în alegerea lucrărilor practice agricole care pot fi efectuate in lunile de iarnă, cînd timpul este nefavorabil ieșirii pe teren, este bine să se respedîe cit mal strict concordanța cu lecțiile predate in clasă, creindu-se totodată posibilitatea ca lucrările din această perioadă să pregătească înțelegerea unor teme mai difi- cile ce urmează să fie predate în trimestrul următor. Bunăoară, cu eievii clasei a V-a se pot organiza lucrări de curățire și sortare a semințelor, de determinare a facultății ger- minative. lucrări de tratare a semințelor pe cale uscată și umedă împotriva dăunătorilor etc Cu eievii clasei a Vl-a se pot efectua în perioada nefavo- rabilă ieșirilor pe teren lucrări referitoare la controlul furajelor însilozate, la cunoașterea princi- palelor plante de nutreț, la con- trolul păstrării furajelor depo- zitate etc. Pentru clasa a VH-a se pot alege pentru perioada de iarnă lucrări de laborator refe- ritoare la studierea părților bu- tucului de viță de vie, la teh- nica tăierilor, la recunoașterea principalelor boli și dăunători a viței de vie, la prepararea zamei bordeleze, la studierea mașinilor de stropit și mînuirea lor etc, în cadrul gospodăriei agricole elevii clasei a VH-a pot efectua lucrări de identificare a părților compo- nente ale unui tractor — trans- misia, organele de deplasare și de direcție etc. Iată cîteva indicații privind felul cum pot fi organizate unele lucrări practice. Să luăm, bună- oară, tema „Curățirea și sortarea semințelor". Ea poate fi tratată la clasa a V-a, având drept scop transmiterea unor cunoștințe te- oretice despre curățirea și sor- tarea semințelor, cimentarea acestor cunoștințe și aplicarea lor în practică, precum și for- marea deprinderilor de muncă în acest domeniu. Este bine să întocmim la tablă, după transmiterea cunoș- tințelor, o schiță a mașinilor de sortat și curățat semințele (sec- țiune prin vînturătoare și secți- une prin cilindrul triorului, pentru a se pune în evidență al- veolele lui. care aleg semințele după formă, mărime și greutate). Apoi putem trece la activitatea practică a elevilor pentru cură- țirea și sortarea semințelor. în prealabil vom pregăti materia- lul necesar, repartizînd fiecărui elev o pungă de boabe. După ce demonstrăm practic lucrarea, ex- plicînd fiecare operație, vom cere Lecția practică se poate desfă- șura in condiții optime în labo- rateru’ gospodăriei, unde se poate efectua in plus operația de determinare a procentului de pur-tate a semințelor la cîteva specii de plante. Tei în laboratorul gospodăriei se poate ține o lecție pentru cu- noașterea practică și mînuirea vînturătoarelor, triorului și a selectorului. Cu această ocazie este bine să se atragă atenția elevilor asupra modului cum sînt păstrate semințele. Pentru lucrarea „Determinarea facultății germinative a semin- țelor" este bine să împărțim clasa în grupe de cîte 3-5 elevi, îi vom îndruma întîi să-și con- fecționeze lădițe de lemn pe care să le umple cu nisip. Fiecare grupă va avea un plic cu 100 de boabe, cu care va efectua lucra- rea. Semințele puse în condiții optime vor germina și pe baza rezultatelor obținute elevii vor efectua calculele necesare și vor trage concluziile. Tema „Tratarea semințelor pe cale uscată" prilejuiește înar- marea elevilor cu priceperi și deprinderi practice referitoare la munca de tratare a semințelor împotriva dăunătorilor. Prima parte a acestei teme se poate desfășura în clasă, pornind de la vizionarea și discutarea unui diafilm sau de la intuirea ma- terialului didactic. Apoi vom arăta elevilor porzolatorul și vom încheia lecția cu o probă practică de tratare a semințelor cu un aparat improvizat dintr-o cutie de conserve. Este bine ca a doua parte a temei, în care le vom crea elevilor deprinderi de mînuire a porzolatorului să se desfășoare la G.A.C.. unde ei vor putea cunoaște efectuarea mecanică a operației de tratare a semințelor. Este bine de asemenea ca și lecția practică referitoare la con- trolul furajelor însilozate, care are loc cu elevii clasei a Vl-a, să se țină la G.A.C.. Această lecție poate porni de la intuirea formelor de însilozare — siloz turn și siloz șanț — pe care elevii au prilejul să le observe în gospodărie, asis- tînd totodată la scoaterea po- rumbului murat și a furajelor însilozate. Totodată ei învață re- gulile de scoatere a furajelor așa ca acestea să nu se deprecieze sau să producă îmbolnăvirea animalelor. Apoi elevii vor par- scoatere a furajului și de acope- rire a silozului. O altă practică poate fi con- sacrată cunoașterii diferitelor părți ale plantelor furajere fo- losite în hrana animalelor, cit și felului în care se depozitează și se păstrează furajele de iarnă- Chiar dacă școala dispune de material didactic suficient pen- tru această temă este bine ca lucrarea practică să se efectueze în gospodăria agricolă, unde elevii pot intui un material mai bogat și își pot forma priceperi și deprinderi de muncă. Cu elevii clasei a VH-a, în zi- lele nepotrivite ieșirii pe teren, se poate efectua în clasă o lu- crare practică referitoare la al- cătuirea butucului viței de vie, în care elevii vor învăța și teh- nica tăierilor, folosind în acest scop butucul care le-a fost pre- zentat ca material didactic. Această lecție practică îi pregă- tește pe elevi în vederea lucră- rilor pe care le vor efectua pri- măvara. Dacă școala dispune de mate- rialul didactic necesar, se poate organiza și o lecție în cadrul căreia elevii să cunoască mai multe soiuri de viță de vie după frunze, să recunoască atacul di- feriților dăunători și felul cum se manifestă el. In cadrul ace- leiași lecții se poate demonstra în clasă metoda de preparare a zamei bordeleze. La G A.C. din comună se poate organiza o lecție practică în care elevii clasei a VII-a să cunoască părțile componente ale tracto- rului și să li se demonstreze por- nirea și conducerea acestuia. Pentru ca elevii să înțeleagă mai bine pornirea tractorului este bine să li se dea cîteva explicații referitoare la pornirea manuală, pornirea cu benzină, cu motorină sau pornirea cu motoraș auxiliar. De asemenea, este necesar să li se dea elevilor explicații cu pri- vire la principiile de funcționare a motorului, ambreiajului, a cu- tiei de viteze, apelîndu-se la cu- noștințele lor de fizică. Aceste exemple de lucrări practice, care se pot efectua în perioada timpului nefavorabil ieșirii în teren, nu epuizează decît o mică parte din multiplele posibilități ce stau Ia dispoziția profesorilor pentru a organiza lucrări practice variate și instruc- tive în timpul iernii. Lector univ. N. C. MATEI, și Organizind lecțiile de lucru manual la clasele mic: căutăm să fc "; m wt mai bine. în cadrul lor metoda explicației, conver- sația și demonstrația pentru a .reia condițiile unei bune desfă- șurări a aciirității propriu-zise a elevilor. Toate a- ceste metode ne ajută să trans- mitem elevilor o serie de cu- noștințe în legătură cu nauira materialelor din care se confec- ționează obiectele și în iegătur* cu instrumentele de lucru, cunoș- tințe necesare desfășurări, con- știente a activității practic-?. In acest fel, chiar înainte de înce- perea lucrării fiecare elev înțe- lege clar care este scopul mun- cii sale și cunoaște ordinea ope- rațiilor pe care urmează să le efectueze. De asemenea, metoda demonstrației ne ajută să dăm elevilor modelul lucrării practice pe care o execută apoi ei înșiși. Țînînd seama de virsta ele- vilor din clasele I-IV, socotim că forma cea mai potrivită de acti- vitate practică în orele de lucru manual o constituie lucrările frontale în care, sub directa su- praveghere a învățătorului, lu- crează deodată întreaga clasă. Pentru aceasta asigurăm în pre- alabil materialele, uneltele și in- strumentele necesare pentru fie- care elev în parte. După ce elevii și-au însușit oarecari priceperi și deprinderi de lucru, cînd. pe baza procedeelor însușite la lec- țiile anteriore, ei pot să confec- ționeze obiecte în mod inde- pendent, înlocuim sistemul fron- tal cu îndrumarea individuală, însă nu trecem la executarea obiectului pînă cînd fiecare elev nu cunoaște bine fazele prin care trebuie să treacă materialul. In- sistăm acum și asupra legării cu- noștințelor însușite la orele de lu- cru manual de cunoștințele însu- șite la celelalte obiecte de învă- țămînt. Elevii ajung astfel să cunoască materialele pe care le folosesc, să știe de ce au nevoie de o anumită unealtă, de ce aceasta a fost confecționată într-un anu- mit fel și nu în altul, de ce tre- buie să ne alegem un anumit procedeu de lucru etc. Mijlocul care ne ajută să re- zolvăm cu succes sarcina for- mării priceperilor și deprinde- rilor de lucru ale copiilor este metoda exercițiilor. Practica ne-a arătat că de felul cum se folosește exercițiul în lecțiile de lucru manual depinde mult te- meinicia deprinderilor însușite de copii. După demonstrarea lucrării de către învățător ntț se poate trece dintrodată la executarea ei de către elevi în mod independent. De aceea obișnuim să organizăm cîteva „demonstrații" ale ele- vilor, în care ei dovedesc cum au înțeles cele arătate de noi. Acestea sînt exercițiile de probă sau introductive. Tot exerciții introductive sînt și acelea în care Ie cerem elevilor să execute parțial operații simple din cadrul lucrării ce urmează să fie execu- tată. Astfel, elevii sînt puși să mînuiască — înainte de înce- perea lucrării propriu-zise — instrumentul sau unealta pe care o vor folosi în efectuarea lu- crării. In acest timp observăm în gospodăria Aplicațiile și lucrările practi- ce de agricultură în unitățile a- gricole socialiste fac ca lecțiile să fie mai interesante și cuno- ștințele transmise să se consoli- deze mai temeinic. Școala noastră — Școala de 8 ani din Vorona, raionul Fălticeni — fiind aproape de centrul G.A.C. din localitate, a organi- zat lucrările practice de agricul- tură pe terenul gospodăriei. De exemplu, cu elevii clasei a V-a s-au efectuat lucrări de săpare a gropilor pentru insilozatui po- rumbului. Cu acest prilej au fost consolidate cunoștințele stu- diate de ei cu privire la profilul solului. Totodată, lucrînd alături de brigadierii din S.M.T., elevii au avut prilejul să cunoască în- deaproape o serie de mașini a- grieole. Cu elevii clasei a Vl-a s-a or- r> v.b.Wi. mauzon u.e- dacă toți elevii știu să întrebu- ințeze materialul de prelucrat, dacă știu să folosească corect uneltele, dacă își dau seama care pmte a uneltei de lucru se fo- icsește în prelucrare și în ce po- iție. De pildă, cind este vorba de foarfece, dacă știu să-l apuce, ■ntroducind degetul mare și cel m ; . în urechile pirghiilor. dacă știu că tăierea se începe in- trodiscind sub material brațul cu virful mei ascuțit și deschizînd foarfecă rit mai larg, pentru a se prea tăia pornind de la baza braț; lor. de că se îngrijesc ca a. lunci cind sirîng să nu forțeze prin apăsare și să nu miște ma- ter!; ’ul pentru a asigura tăierea după semnul trasat Urmărim in același timp greșelile de mînuire și h c. . .ăm sistematic, pentru ea eievii să nu se deprindă a efectua ’ucruri greșite. La fel precedăm și in cazul altor operații simple, cum ar fi modelarea argilei. împletirea, di- ferite cusături etc-, care stau la baza formării deprinderii de a executa lucrări complexe. Stăruim — ca și in cazul transmiterii cunoștințelor — asu- pra îmbinării deprinderilor noi însușite cu priceperile și deprin- derile însușite anterior. Bună- oară, priceperea de a mintii rigla sau echerui se însușesc la lec- țiile de aritmetică, dar se aplică frecvent și la lecțiile de lucru manual. Atunci cînd le explicăm ele- vilor o lucrare mai complicată, după ce o demonstrăm, efectuăm simultan cu ei fiecare parte a lucrării pentru a Ie lămuri modul de executare a fiecărei operații. O mare atenție acordăm, la astfel de lucări, respectării principiului sistematizării. De exemplu, atunci cînd confec- ționăm cu elevii rame pentru ilustrații din carton sau placaj, începem cu exerciții de tăiere liberă a unor contururi de hîr- tie, apoi trecem la decuparea fi- gurilor cu margini trasate drept, apoi cu margini curbe sau cu margini din linii combinate. După aceasta urmează lucrări de decu- pare a cartonului. Pornind de la operațiuni simple care se com- plică treptat elevii ajung să efectueze în întregime obiectul propus la începutul lecției. Multă grijă acordăm alegerii lucrărilor ce urmează a fi exe- cutate de elevi, așa încît să asi- gurăm creșterea gradată a difi- cultăților, solicitarea crescîndă a eforturilor. De asemenea, urmă- rim ca obiectele executate să fie cît mai variate și mai instruc- tive. Organizînd activitatea prac- tică a elevilor nu le cerem însă numai efort fizic, ci urmărim și dezvoltarea gîndirii lor, ca și educarea gustului lor artistic. Totodată lucrările practice ne ajută să dezvoltăm spiritul de colectivitate a elevilor, conștiin- ciozitatea în muncă, simțul de răspundere. Astfel lecțiile de lucru manual contribuie la dez- voltarea multilaterală a elevilor. învățători VALERIA FLOREAN DITULEASA comuna S. Măgura raionul Costești colectivă podărieî. Aici ei au participat la trioratul griului, mazărei și fasolei. Aceasta le-a dat elevilor posibilitatea să aplice în prac- tică unele cunoștințe dobindite la lecțiile despre cultura cerea- lelor. La rîndul lor, șl elevii clasei a VII-a au executat o serie de lucrări practice în livada gospo- dăriei. formîndu-și deprinderi de lucru în vederea pregătirii tere- nului pentru plantatul pomilor. în organizarea lucrărilor prac- tice s-a_ respectat principiul ac- cesibilității, căutîndu-se ca e- forturile elevilor să fie dozate rațional. în general, lucrările practice s-au dovedit a fi utile și instructive, contribuind tot- odată și Ia educarea prin mun- că a elevilor. HARALAMBIE LUFU Școala de 8 ani din Vorona, _______FbHleen*____________ î\VĂ|ĂMi*T PROFESIONAL țl TEHNIC La Grupul școlar proiesional și tehnic „23 August" d. Capitală Stu- diind părțile componente ale stru ngului. Vu o prezentare abstractă, ci predare intuitivă în școlile de mecanizatori din regiunea Crișana In regiunea Crișana, pregăti- rea cadrelor de mecanici agri- coli se realizează în 11 școli, care funcționează pe lingă sta- țiunile de mașini și tractoare și 3 centre școlare. Acum, cînd primul trimestru se apropie de sfîrșit, se poate trage concluzia că în majorita- tea acestor școli s-au obținut re- zultate satisfăcătoare atît în do- meniul asigurării condițiilor ma- teriale necesare bunei pregătiri a elevilor cît și în desfășurarea procesului de învățămînt. Bună- oară. la școlile de pe lir^â S.MT.-urile din Valea lui Marghita. Sîntana și Săcueni s-a acordat o grijă deosebită pentru amenajarea atelierelor în care se realizează instruirea practică a elevilor. Predarea lecțiilor teoretice și practice prevăzute la obiectele de specialitate este asigurată în marea majoritate a școlilor de cadre cu o serioasă pregătire, cu bogată experiență în condu- cerea producției unităților agrico- le socialiste. Cu toate că o parte importantă din aceste cadre pre- dau de puțin timp în învățămînt, ele obțin rezultate bune în acti- vitatea de instruire teoretică și practică a elevilor. Astfel ingi- nerul Nicolae Stan de la G.A.C. „Lupta" din comuna Cadea și in- ginerul Nicolae Purcaru de la SM.T. Săcueni, care predau la Școala profesională de mecanici agricoli din Cadea, folosesc me- tode corespunzătoare de predare și asigură permanent legătura dintre pregătirea teoretică și cea practică a viitorilor mecaniza- tori. Asemenea ingineri-profesori sînt numeroși în școlile de me- canici agricoli din regiunea Cri- șana. Rezultatele bune dobîndite de ei se datoresc In mare parte gri- jii pe care le-o arată cercurile pedagogice. Acestea organizează regulat prezentarea unor refe- rate, lecții deschise, schimburi de experiență în ceea ce privește rezolvarea unor probleme esen- țiale ale predării. La rezultatele bune obținute în primul trimes- tru au contribuit interasistențele la lecții, precum și predarea cu- noștințelor de minim pedagogic organizate în majoritatea școli- lor. Un factor care influențează în mod deosebit însușirea cunoștin- țelor predate și înarmarea ele- vilor cu temeinice deprinderi de muncă îl constituie buna orga- nizare a instruirii practice. Pentru instruirea practică la lă- cătușărie a elevilor din anul I, în multe școli au fost amena- jate ateliere în care lucrările se desfășoară alternativ cu lecțiile teoretice și s-a arătat toată grija pentru înzestrarea locuri- lor de muncă ale ucenicilor cu sculele necesare. Operațiile pre- văzute de programa de instruire După primul trimestru practică au fost aplicate în aceste școli în confecționarea unor obiecte utile, în primul rînd a sculelor — compase, ciocane, cadre de ferăstrău, dispozitive de șlefuit, echere etc. Pentru lu- crările executate pînă în prezent ucenicii din școlile respective au întocmit cu regularitate, sub în- drumarea maiștrilor-instructori, schițe de lucru. Munca desfășurată în primele luni ale anului școlar la școlile de mecanici agricoli din regiunea C ■ c . . - < L e de «•Ljvnswl. De pitea, ia școlile de pe ':rgr S.ĂI. i .-urile din conumțv T.'.îagd și Nușia- lău. unele probleme privind baza materială s-au rezolvat cu întîrziere, deoarece conducerile acestor școli le-au privit cu ușu- rință. De?’ aeeytc școli — ca și alte școli funcționind pe lingă S.M.T.-uii — ave? /, largi posibi- lități de pruiurure cu mijloace proprii a unor piese și organe de mașini necesare predării obiec- telor de cultură tehnică generală și specială, ele nu au amenajat cabinete-labosator bine dotate. De aceea se mai folosesc la lec- ții organe de mașini învechite, care prezintă puțin interes de studiu. O serie de cadre didactice, ne- glijîndu-și îndatoririle de peda- gogi. și-au întocmit nejudicios planurile calendaristice la obiec- tele de învățămînt pe care le predau. Astfel, o parte dintre maiștrii-instructori de la școli® din Valea lui Mihai și Nușfălău și-au planificat în mod mecanic temele, transcriindu-le în plan așa cum sînt enunțate ca teme generale în programa școlară, fără să le repartizeze pe lecții sau ședințe de lucru. Numai rareori lucrările sau obiectele ce urmează a fi executate de elevi ca apli- cații ale temelor studiate au fost menționate în tabele anexate la planurile calendaristice. De ase- menea, la școlile din Săcueni și Tileagd există un număr insufi- cient de instrumente pentru mă- sură și control — șublere, micro- metre — fapt pentru care o bună parte din elevi efectuează ope- rațiile respective cu stîngăcie și nesiguranță. Ținînd seama de sarcinile care stau în fața școlilor de mecanci agricoli în cursul viitoarelor tri- mestre ale anului școlar, sectorul de învățămînt din cadrul Consi- liului agricol regional Crișana a luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea muncii lor. Astfel, pentru îmbogățirea mate- rialului didactic vor fi procurate planșe înfățișînd scheme funcțio- nale de tractoare, mașini și insta- lații agricole. S-au dat de ase- menea îndrumări privind con- fecționarea în școli a unor piese și organe de mașini întregi și sec- ționate, a unor planșe și a unor machete’de mașini agricole. Fiind convinși că folosirea ma- terialului didactic are o însem- nătate hotărîtoare în procesul a- similării conștiente a cunoștin- țelor de către elevi, majoritatea profesorilor din școlile profesio- nale și tehnice se străduiesc să realizeze într-o măsură cît mai mare caracterul intuitiv al pre- dării chiar cînd este vorba de noțiuni care aparent au trăsături deosebit de abstracte, cum ar fi, de exemplu, la mecanica tehnică mișcarea helicoidaiă, punctele ar- ticulate, pasul și modulul unui sistem de angrenaj, sau la tehno- logia meseriei principiile ce stau la baza funcționării unor dis- pozitive complete. De aceea ei caută să confecționeze machete funcționale, care permit atît o intuire de ansamblu cît și una de detaliu, așa cum se impune în pregătirea editorilor munci- tori și tehnicieni. Lecțiile la care se folosește un asemenea material didactic asi- gură asimilarea temeinică a cu- noștințelor predate. Acest fapt este dovedit, printre altele și de felul cum s-au desfășurat două lecții de mecanică tehnică care au avut tema ..Transmiterea și transformarea mișcării', predate Totodată. maiștrii-instructori au fost îndrumați să-și axeze mai mult instructajele pe confec- ționarea unor scule și dispozitive legate strîns de viitoarea profe- siune a ucenicilor. Astfel de scule pot fi de exemplu clești de di- ferite tipuri pentru segmenți, presele de rulmenți etc. în ul- timul trimestru și în timpul practicii de producție pot fi con- fecționate machete pe care se pot aplica majoritatea operațiilor predate și care pot fi. în același timp d* - :?i: de utile pentru Consiliul agricol regional a dat maiștrilor-instructori indica- ția să insiste mai mult asupra în- tocmirii detaliate a procesului tehnologic Ia toate lucrările efec- tuate. Apreciind importanța schimbu- rilor de experiență pe plan re- gional pentru perfecționarea ca- drelor de specialitate — profesori și maiștri-instructori — sectorul de învățămînt al Consiliului agricol al regiunii Crișana a luat măsuri pentru organizarea unor asemenea acțiuni. în prima pe- rioadă ma- ales la centrele șco- lare cele mai puternice din re- giune. Totodată profesorii cu experiență din aceste școli se vor deplasa la școlile nou înfiin- țate, dînd îndrumări pentru mai buna organizare a procesului instructiv-educativ. N. BODOR Ing. N. VLĂDĂȘEL Oradea ai I 1 IRI' Ml . Wm „hhilWlil..... Munca științifică a cadrelor = în ultimii ani. munca știin- ș țifică a cadrelor didactice din B școlile profesionale și tehnice Ia înregistrat o creștere apre- ciabilă atît sub raportul nu- mărului de lucrări elaborate cît § și în ceea ce privește calitatea ș acestor lucrări. 0 contribuție în- Ș semnată la îmbunătățirea mun- cii științifice desfășurate în g școlile profesionale și tehnice au ș adus examenele de definitivat = și de gradul II, pentru care = au fost elaborate o serie de == lucrări valoroase, precum și se- ș siunile de lecturi pedagogice or- s ganizate de cabinetele metodi- = ce ale învățămîntului profesio- H nai și tehnic. = Printre lucrările care s-au s bucurat de o apreciere deose- ș bită se numără, de pildă, cele g intitulate „Proiectele axometiri- H ce ortogonale, izometrice și di- de doi profesori diferiți de la a- ceeași școală — Școala profesio- nală a Uzinelor de tractoare din Brașov. Primul dintre profesorii la care ne vom referi a predat tema în mod pur teoretic, utilizînd no- țiunile din fizică și matematică fără să urmărească aproape de loc latura lor aplicativă. Tot materialul didactic folosit pentru predarea celor trei lecții pe care le cuprinde tema s-a rezumat la o singură planșă executată des- tul de neglijent în raport cu ce- rințele desenului tehnic și care nu pune în evidență cele mai noi aplicații în producție ale trans- misiei mișcărilor. în al doilea caz, profesorul, an- trenînd din plin întreaga clasă, a dedus împreună cu elevii rela- ția raportului de transmisie pe care a concretizat-o practic cu a- jutorul unei machete funcționa- le, compusă din două perechi de roți — una formată din roți ci- lindrice dințate, iar alta din roți conice de fricțiune. Prin mijlo- cirea acestei machete, construită de elevi în timpul practicii, pro- fesorul a reușit să evidențieze clar în ce constă variația rapor- tului de transmisie între elemen. tul conducător și elementul con- dus, variație care apare în pro- cesul de funcționare a sistemu- lui. Apoi profesorul a exemplifi- cat amplu utilitatea practică a cunoștințelor respective, dînd nu- meroase exemple privitoare la funcționarea mașinilor din pro- ducție. Adîncind explicația asu- pra modului de funcționare a dispozitivului reprodus în ma- chetă, profesorul a prezentat o serie de planșe didactice alcă- tuite de repere în care predomi- nau elementele legate de tehno- logia modernă. Am avut prilejul să verificăm cunoștințele elevilor din aceste două clase în timpul practicii la locurile lor de muncă în produc- ție, în aceeași secție a aceleiași întreprinderi. Elevii cărora le-au Taraiul Centrului .școlar agricol din comuna Sendriceni, regiunea Su- ceava, este cunoscut prin bogata sa activitate în toată regiunea. metrice” de prof. ing. Th. Ni- țulescu, „Reprezentarea și des- fășurarea corpurilor geometri- ce” de prof. ing. C. Micama, „Realizarea legăturii dintre no- țiunile de chimie alimentară și tehnologia vinului din cadrul temei „Acizi organici” de prof. ing. Constantin Maltei, „Rege- nerarea naturală a pădurilor" de prof. ing. S. Podgurschi, „Cum se realizează legătura dintre teorie și practică la obiectul „Analiza activității economice” de prof. P. Badralexe, „Meto- dica predării temei „Evidența contabilă a ambalajelor” de prof. Sofia Optaschi Tătaru, „Organizarea și conducerea unei școli cu profil agricol” de prof. Ing. Romulus Pogăceanu etc. Calitatea esențială a acestor lucrări o constituie faptul că ele dezbat amplu probleme noi fost predate cunoștințe pur teo- retice. fără a se utiliza material didactic, au vădit multe lipsuri în ceea ce privește legarea no- țiunilor studiate de funcționarea mașinilor la care lucrau. Mulți dintre acești elevi n-au putut ex- plica, de pildă, de ce turația ele- mentului conducător este mai mare sau mai mică decît turația elementului condus și n-au pu- tut spune cînd și pentru ce este necesar un raport diferit între turații. De asemenea, n-au putut identifica elementele cinematice ale dispozitivelor care transmi- teau și transformau mișcările în cadrul procesului tehnologic. Dimpotrivă, toți elevii clasei la care predarea s-a desfășurat pe baza intuirii unui material didactic adecvat au putut arăta, mai întîi teoretic și apoi prac- tic condiția de angrenare a două roți și au știut să explice pe ma- șini caracteristicile și rolul ro- ților conice, descriind modul de funcționare a unor dispozitive in componența cărora predomină acest tip de roți. Ei au pus cu ușurință în funcțiune angrena- jele respective și au aplicat prac- tic legea multiplicării și demul- tiplicării pe care au studiat-o în clasă. Apare evident, din aceste exemple, necesitatea ca profeso- rii de cultură tehnică generaîa și de specialitate să cunoască în- deaproape specificul muncii din întreprinderi, să-și pregătească material didactic în funcție de aceasta. Construcția materialului didactic trebuie să permită evi- dențierea aplicațiilor practice ale celor studiate, să pună în lumină elementele noi din producție și să aibă o formă de prezentare cît mai atractivă. Posibilități de a realiza în practică această cerință are orice școală din sistemul învățămîn- tului profesional și tehnic. Totul depinde numai de interesul șî străduința cadrelor didactice. Ing. CONSTANTIN B. M0CANV di dactice | ale tehnicii din sectorul respec- Șl tiv și că, în același timp, se șl ocupă îndeaproape de metoda Ș predării, referindu-se în spe- = cial la diferitele procedee prin ș care profesorul are posibilitatea = de a transmite elevilor un sis- g tem închegat de cunoștințe le- g gate de practică. = Studiul experienței cuprinse Ș în aceste lucrări, dezbaterea a- ” cesteia în colectivele profesori- s lor de specialitate din școli și s îmbunătățirea ei pc baza dez- g baterilor poate duce la îmbo- g gățirea literaturii pedagogice J din domeniul învățămîntului W profesional și tehnic cu o se- g rie de studii utile. Această pro- = blemă preocupă în prezent în fi mod deosebit cabinetele meto- B dice pentru învățămîntul pro- fesional și tehnic. C E. PROBLEME EDUCATIVE intr-un trebuie să corespundă să nu ducă nici la so- conținutul individualității, adică și caracterul manifestărilor exteri- oare și pe cel aț convingerii lă- untrice, și educația politică și că- neapărat unor posibilități reale. educative Planificarea muncii pătarea cunoștințelor convingerilor, Planul * ața incit ă. ’K. a- Moment solemn. imprimă muncii sale sistem, trebuie să se parat în planul său O altă condiție de neretului trebuie să cultivare a moralei rîndurile lui. Procesul formării farea paralelismului, a constituie o comuniste în caracterul de reflecte nea- de muncă, care depinde în școlile patriei noastre proce- sul educării omului nou este o- rientat spre un scop precis, în- treaga muncă educativă fiind că- lăuzită de teza leninistă care ne arată că toată munca în domeniul educării, pregătirii și instruirii ti- sentimentelor moral-politice și o- bișnuințelor morale ca trăsături ale conștiinței și conduitei comu- niste se realizează treptat și con- tinuu, elementele lui afiîndu-se în- tr-o strînsă interdependență și condiționare reciprocă. Necesita- tea asigurării continuității în e- ducarea fiecărei calități și trăsă- turi în parte în sensul finalității comuniste, ca și cea a cuprinderii lor într-un proces unic, dar com- plex și multilateral, presupune nu numai cunoașterea în general a scopului determinat de cerințele obiective ale societății noastre în continuă dezvoltare, ci și preci- zarea obiectivelor și conținutului muncii educative desprinse din sar- cinile trasate școlii de către partid și guvern pentru anumite etape duls. «^Pornind de la sarcinile mari, ge- nerale, munca educativă are însă un caracter concret — obiectivele ei fiind aduse la îndeplinire cu un anumit colectiv de elevi, în anumite condiții, care variază de întărirea disciplinei, pentru stimu- larea sau dirijarea inițiativei ele- vilor, pentru întărirea dragostei lor față de muncă — în funcție de condițiile concrete — dirigintele nu poate pierde din vedere nici celelalte laturi ale muncii sale cu clasa, ca educarea în spiritul pa- triotismului socialist și a| interna- ționalismului socialist, al umanis- mului socialist etc. El nu trebuie să uite că între toate sarcinile sale există o legătură organică, deter- minată de scopul final urmărit — educația comunistă a tinerei ge- nerații — de orientarea întregului proces educativ în spiritul ideolo- giei comuniste. Acest fapt, care cuvînt întregul tablou al indivi- dualității omenești. Sînt de părere că noi, pedagogii, trebuie să avem un astfel de program al individua- lității omenești și să tindem a-1 realiza." Un astfel de program — care să indice direcția dezvoltării colectivului de elevi și a fiecărui elev în parte, liniile lor de per- spectivă —■ trebuie să-l reprezinte planul de muncă al dirigintelui. la o școală la alta, la alta și chiar de altul. De aceea se mirea unui plan al tive, plan care să rare atît cerințele de la o clasă la un elev la impune întoc- muncii educa- ta în conside- societății noa- stre in etapa actuală, obiectivele planului general al scolii respec- tive și particularitățile de virslă ale elevilor, cit și particularitățile oroprii unei anumite ciase de e- levi privită ca un intieq și ale fie- cărui elev in parte. întocmirea unui plan al muncii educative pentru fiecare clasă este impusă și de faptul că educarea elevilor are loc în întregul proces buna alcătuire a planului de muncă aț dirigintelui este aceea a legă rii teoriei de practică. Să nu ui- tăm că de multe ori elevii au aba- teri fiindcă n-au reprezentări clare despre o calitate morală, despre o trăsătură de caracter. Ei cou fundă adesea încăpățînarea cu perseve- rența, obrăznicia cu curajul. De a- ceea este indicat ca dirigintele să prevadă discutarea unor teme care să-i ajute pe elevi să-j: formeze re- prezentări și noțiuni etice. Dar grija pentru formarea acestor no- țiuni trebuie să se îmbine neapărat cu cea pentru formarea deprinde- rilor și obișnuințelor de comporta- re etică — și de aceea dirigintele nu se poate mulțumi numai cu or- ganizarea unor discuții cu carac- ter etic in ora de dirigenție. El trebuie să prevadă în plan și ac- țiuni cu caracter practic, în ca- drul cărora elevii să se exerseze in aplicarea concluziilor trase din discuțiile cu caracter etic și care prcîncârcarea elevilor sî nici la supraîncărcarea dirigintelui. gurarea acestei condiții se zează prin schimbul de pâre tre diriginte și ceilalți profesori care predau la clasa fui, prin con- su;»rea conducerii școlii și a or- gantzîi-ei U.T.M. sau de pionieri. In feiui acesta planificarea muncii educative duce implicit ia evi- să ducă, instanță, la de învățămînt ca și in condițiile colaborării factori educativi — U.T.M. sau de pionieri. afara Iui, in cu ceilalți organizația familia etc. în aceste condiții planul este me- ni; să asigure coordonarea, unita- tea — si deci eficiența — tuturor influențelor educative. Sarcina de a întocmi un plan al muncii educative cu clasa îi re- vine, după cum știm, profesorului diriginte. La baza întocmirii planului muncii educative stă preocuparea ’pentru realizarea frontală a tutu- ror sarcinilor pe care trebuie să le îndeplinească dirigintele pentru a contribui la dezvoltarea multila- terală a elevilor. Astfel, munca pentru organizarea și educarea co- lectivului se îmbină cu cea pentru obținerea succesului la învățătură și disciplină, iar acestea nu pot fi concepute fără o grijă permanentă pentru educația ideologico-politică a elevilor. Dînd dovadă de discernămînt, dirigintele trebuie să eșaloneze în așa fel sarcinile în timp, îneît prin realizarea lor să obțină cele mai bune rezultate. Pe baza cu- noașterii p-rofunde a clasei, un di- riginte cu experiență stabilește care dintre aceste sarcini trebuie să se situeze pe primul plan în- tr-o anumită etapă. Dacă, de exem- plu, in clasa a VIII-a a unei școli sînt elevi proveniți din mai multe clase a VII-a, atenția dirigintelui se va îndrepta în primul rînd, la începutul anului școlar, spre orga- nizarea și închegarea colectivului de elevi, căci realizarea acestei sarcini este, în etapa dată, primor- dială. într-o altă clasă sau într-o altă etapă a anului școlar poate să apară în primul plan problema îmbunătățirii disciplinei, a educării dragostei pentru munca fizică etc. Situarea pe primul plan a unei sarcini nu trebuie să ducă la ne- glijarea celorlalte. Luptînd înainte de toate pentru organizarea sau formarea obișnuințelor morale co- respunzătoare. Dacă a prevăzut, de exemplu, o discuție menită să le formeze elevilor noțiunea de pa- triotism socialist, va organiza în aceeași săptămînă și în cele urmă- toare — în colaborare cu organi- zația U.T.M. sau de pionieri — participarea elevilor la diverse ac- țiuni cu caracter patriotic, oferin- du-le prilejul să-și manifeste con- cret atașamentul lor pentru orașul sau satul natal contribuind, în- felul acesta, și la stringerea legă- turilor intre școală și viață. In același timp, dirigintele este chemat ca, atunci cînd își întoc- mește planul de muncă cu întregul colectiv de elevi, să nu piardă din vedere nici munca cu fiecare elev în parte și, în raport cu nece- sitățile ivite, să prevadă măsuri și în acest sens. El trebuie să ți- nă seama totodată și de variatele interese ale elevilor săi, manifes- tate în cadrul activității școlare sau extrașcolare. Apreciindu-le valoarea în raport cu interesele generale ale societății și cu pers- pectivele de dezvoltare ale ele- vilor, el va urmări stimularea sau anihilarea acestora. Diriginții cu experiență stabi- lesc obiectivele mari ale muncii e- ducative cu clasa pentru întregul an, uneori chiar pentru o durată mai mare, trecînd apoi la urmări- rea lor în etape,la defalcarea lor pe trimestre și pe săptămîni. A- cest mod de a concepe planul lărgește orizontul muncii educati- ve și îi dă mai multă temeinicie, deoarece permite dirigintelui ur- mărirea în timp a rezultatelor mun- cii sale și consolidarea lor. întrezărind calitățile pe care trebuie să le aibă tînăra genera- ție și proiectind — cum spunea eminentul pedagog sovietic A. S. Makarenko — personalitatea fie- cărui elev pe baza cunoașterii ce- rințelor societății și taților individuale, va întocmi un plan stitui un adevărat a particulari- dirigintele își care va con- program al muncii sale educative „Prin scopul educației — spunea Ma- karenko — eu înțeleg progre- sul în sul individualității tot cuprinsul ei, omenești progre- caracterului omenesc ; în ce’siași teme, în același timp, in cadrul lecțiilor, al orelor de diri- gențse, al adunărilor organizației U.T.M. sau de pionieri. Departe de a introduce șablo- nul în munca dirigintelui, planul muncii educative îl ajută pe aces- ta să desfășoare cu elevii o acti- vitate variată, diferențială. Dar pentru aceasta planul trebuie să aibă obiective precise și să preva- dă acțiuni concrete. Bunăoară, di- rigintele va prevedea în planul lui acțiuni pentru cunoașterea elevilor (vizite la domiciliu, convorbiri cu elevii și părinții, asistențe la lec- ții etc.), vizitele și excursiile cu clasa, precum și ședințele de lucru cu colectivul pedagogic al clasei, participarea la adunările organi- zației U.T.M. sau de pionieri din care fac parte elevii clasei sale, ședințefle cu părinții elevilor, con- sultații pentru aceștia și alte acțiuni pe care le consideră utile. Desigur, pentru succesul muncii educative nu e suficient să existe un plan bine întocmit. Mai este necesar ca acest plan să fie adus la îndeplinire în condiții corespunză. toare. Foarte importantă este în a- ceastă privință combaterea orică- rei urme de formalism. Intr-adevăr, ce se întîmplă dacă dirigintele constată că o sarcină prevăzută în plan este depășită, sau dacă în cursul realizării planului apar o serie de probleme neprevăzute ? Colectivul unei clase este doar a- tît de viu, iar viața atît de com- plexă și variată, îneît e greu să prevezi chiar totul. Fără îndoială, temele depășite vor fi neapărat înlocuite. Pe de altă parte, planul trebuie să fie în așa fel alcătuit, îneît să mai poată cuprinde și probleme neprevăzute, care nu su- feră amînare. Munca educativă trebuie să fie totdeauna în pas cu viața, să pri- vească în viitor, căci ea este che- mată să-i formeze pe viitorii ce- tățeni ai societății noastre în plină dezvoltare. De aceea, recunoaște- rea necesității planului nu trebuie să ne ducă la1 fetișizarea acestuia, căci el nu constituie un scop în sine, ci un instrument de maxi- mă utilitate în munca educativă. Procesul educativ desfășurat pe baza unui plan, orientat în spiri- tul ideologiei marxist-leniniste, di- rijat în mod științific poate pre- întîmpina multe „întîmplări'' nega- tive din viața clasei și, departe de a stăvili activitatea creatoare a dirigintelui, îl ajută să ducă o muncă de largă perspectivă, de-a lungul căreia să proiecteze activi- tatea sa cu clasa întreagă și cu fiecare elev în parte în așa fel în- eît la capătul ei să aibă satisfac- ția datoriei împlinite. Pentru educarea politică a pionierilor Cadrele de la Casa pionierilor din Oradea caută cele mai bune căi de a realiza educația poli- tică a copiilor. Bunăoară, în cercurile casei au loc cu regularitate informări care lămuresc copiilor Partidului Muncitoresc politica Romîn. politică de pace și de construire a socialismului. Bineînțeles, a- tît în conținut cît și în formă, informările sînt adaptate posibi- lităților de înțelegere ale copii- lor. De exemplu, cu pionierii din clasele mici se discută mai mult evenimentele interne, li se vor- bește despre Comitetul Central al P.M.R., despre guvernul țării, despre probleme legate de anga- jamentul solemn al pionierilor, membrii cercului de pictură au purtat discuții pe marginea ta- blourilor „Lenin la cel de ai IlI-lea Congres al Comsomolu- Iui~ de B. loganson și „1907“ de O. Băncilă. Cu ocazia vizitării expoziției anuale a artiștilor plas- tici orădeni ei au discutat in jurul tematicii tablourilor : con- strucții ale socialismului, imagini din întreprinderi, figuri de mun- citori. Este semnificativă și te- matica pe care o au lucrările membrilor acestui cerc : „Viața nouă în G.A.C.", „Pionierii în tabără" etc. La cercul „Prietenii cărții" fost citite și discutate o serie au de DORA GITLAN cercetător științific principal la de îndatoririle pionierești, semnificația cravatei roșii, distincțiile pionierești etc. de de La cercurile „Prietenii cărții", „Micii turiști", „Micii natura- liști", ca și la cercul de pictură au fost proiectate o serie de diafilme ca : „înflorește regiunea Crișana", „Doftana", „Aspecte ale Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" ș. a., care au contri- buit în mare măsură la înțele- gerea mai adîncă a problemelor discutate cu copiii în cadrul in- formărilor politice. Educația politică se realizează desigur, la fiecare cerc, conform specificului acestuia. De pildă. cărți care au adus o prețioasă contribuție la educația politică a pionierilor: „Povestiri despre Doftana", „6 ani cu Lenin", „Scrisori către pionieri" de N. K. Krupskaia etc. Se bucură de mult interes in rîndurile pionierilor și acțiunile de masă menite să contribuie la educarea lor politică. Asemenea acțiuni au fost, de pildă, con- cursurile „Cine știe cîștigă" pe temele „înflorește și se dezvolt regiunea noastră", „Istoricul ora- șului Oradea", „7 Noiembrie in literatură", ca și vizitele la ca- sele memoriale și plăcile come- morative din oraș. Prof. AURORA ARDELEANU 99 d e a A-i învăța pe copii arta de a rîde, de a se pare bucura mi se o problemă foarte interesantă și destul de grea. Toți oamenii rîd — unii mai des, alții mai rar, unii gesti- culînd, alții liniștiți. unii alții plă. este unde trebuie, înseamnă rînâ1 a-ți bucuria, unde se Părerea însă că întîm- mea a rîde primul manifesta optimismul. Și fiindcă mă adre- sez celor care fac e- ducație copiilor, îi chem pe aceștia să-i învețe pe copii de ce trebuie să se bucure, de ce nu trebuie să se bucure și cum să-și manifeste bucu- ria sau nebucuria. Sînt cazuri, la unele spectacole, în fața unor scene pu- ternice, pe care ma- joritatea spectatori- lor le simt, le trăiesc într-o atmosferă de intensă încordare, cînd cineva izbuc- ne i iată mirăm de i i lucruri grave. uneori unei merge specific Se că ce. Dar mai în observă bătrîne într-un unii tineri urma care ‘ fel bătrînesc, fac, rî- zînd, același lucru. Și tot atît de dureros e că se iau uneori în rîs (adică în derâ- dere) unele deficiențe fizice ale oamenilor. Asupra acestei pro- bleme va trebui să reflectăm deosebit noi, educatorii. Por- nind de la ideea că să-i învețe pe elevi să rîdă. Să-i facă pe aceștia să se bucure din plin de realiză- rile lor. Să se bucure din plin, pînă la do- rința activă de a face mai mult. Să-i învețe să rîdă pe baza unei bucurii deosebite atunci cînd bueuria lor se răs- frînge și asupra to- varășilor de muncă. Să-i învățăm să se bucure de eșecurile dușmanului social și. în același timp, omul cînd rîde atunci simte o satis- facție, socotim uman ca rîsul cuiva — ex- presie a unei satis- facții — să nu pună pe ceilalți în situa- ția de a suporta sen- timente greu de su- portat. Sugerăm educato- rilor ideea ca în ac- tivitatea. lor să se preocupe și de felul în care trebuie să rîdă ei înșiși, ea și se bucure zul țațele muncii, să miști, plini de să re- oamenilor fie opti- de încre- dere în viitor. în ceea ce privește alegerea momentu- lui pentru crearea unor astfel de senti- mente, trebuie acesta nu căutat îl găsim oricînd. NICOLAE PROFEANU directorul Școlii medii din Giur- Bil Hoteca școlii Sub îndrumarea profesorilor de limba și literatura romîna de iu Școala medie „Gheorghe La- - din Capitală biblioteca aces- tei școli desfășoară o activitate rodnică aducînd un sprijin im- portant la buna desfășurare a pn tcesului instructiv-educativ Biblioteca are un fond de 21.900 volume, ea îmbogățindu-se mereu cu noi lucrări ideologico- politice, tehnice, științifice și be- letristice pe baza consultării prealabile a comisiilor metodice din școală. S-au alcătuit planuri tematice de lectură pe obiecte, precum și planuri de lectură pe clase, pentru limba și literatura romînă. Colecțiile de ziare, re- viste și alte publicații sint ținu- te la zi. Numărul cititorilor și al cărților citite este în continuă creștere. La extinderea continuă a numărului de cititori contri- buie printre altele și agitația vi- zuală. Astfel, biblioteca a orga- nizat două vitrine de populari- zare a cărții, întitulate ,,Prin știință spre adevăr” și ..Cărți noi . precum și un panou ce poartă titlul ..Biblioteca vă infor- mează”. In afara faptului că iau cărți acasă, elevii au la dispoziție o frumoasă sală de lectură, în caro pot citi în voie. Responsa- bilii pe clase pentru legătura cu biblioteca aleși din rindurile elevilor ;și îndeplinesc cu con- știinciozitate atribuțiile. Ei con- tribuie la popularizarea anumitor cărți nou intrate în biblioteca școlii și se îngrijesc de restitui- rea la timp și în bune condițiuni de către toți elevii a cărților împrumutate. O discuție cu privire la con- tribuția adusă de bibliotecă în munca de instruire și educare a elevilor — discuție care a avut loc nu de mult în comisia me- todică a profesorilor de limba romină din școală — a scos la iveală și unele neajunsuri exis- tente încă în ceea ce privește lectura elevilor și a stabilit căile de înlăturare a lor. S-a constatat astfel că unii elevi citesc nu- meroase cărți, dar în mod super- ficial, fără a le adînci bine con- ținutul, fără să mediteze asupra lor De asemenea lectura elevilor nu esta întotdeauna prea bine orientată. De aceea, profesorii de limba romînă au socotit necesar să-i îndrume pe elevi spre lectu- Examenele de grad din sesiunea Ianuarie 1963 ra cărților care reflectă proble- mele majore ale vieții noastre și mai ales problemele actuale cu scopul de a întări educația lor patriotică, de a contribui la formarea conștiinței lor socia- liste. In același timp, s-a consi- derat necesar ca elevii să fie deprinși cu o lectură sistematică și regulată, să înțeleagă ceea ce citesc. In acest scop li s-a reco- mandat să folosească nu numai carnetele vocabulare, in care să-și noteze cuvintele nou însu- șite și înțelesul lor. ei și caiete de lectură, in care să facă scurte însemnări asupra operei citite, să noteze impresii personale asu- pra conținutului și formei aces- teia. Elevii claselor mari, maj ales cei din clasa a Xl-a. care studiază literatura pentru exa- menul de maturitate (îndeosebi aceia care se îndreaptă către studierea filologiei:, au fost în- drumați și spre lectura revistelor literare și a articolelor de cri- tică literară, ca și a studiilor mai largi de critică și istorie literară. în ceea ce privește evidența lecturii elevilor, afară de aceea ținută la bibliotecă, in fișele elevilor și de cea sinoptică pe clasă, s-a hotărî; sa se dea în- semnătate aceleia pe care o țin elevii înșiși. măradu-Ie în acest chip spiritul de răspundere. Controlul lecturii va avea loc la lecții speciale trimestriale, ur- mărindu-se în primul rînd la- tura calitativă a acestora — dacă elevii au reținut liniile mari ale acțiunii și mesajul ope- rei. dacă pot să caracterizeze personajele, dacă pot să argu- menteze și să-și susțină punctul de vedere. Un alt miiloc de con- trol al lecturii va fi acela al discutării compunerilor cu carac- ter de sinteză, în care se va face apel la cunoștințele extrase din lecturi. Prin legătura tot mai strînsă cu biblioteca, prin munca desfă- șurată în clasă, profesorii de limba romînă de La Școala me- die „Gh. Lazăr” caută să dez- volte necontenit interesul elevi- lor pentru lectura valoroasă, fo- lositoare pregătirîi ior profesio- nale, ca și educării lor în spi- ritul moralei comuniste. Prof. ALEXANDRU PlRlIANU Muncă însuflețiți J la Școala sportivi de elevi din Petroșeni In cei cițiva am de existență, Școala sportivă de elevi din Pe- troșeni a dobindit o serie de re- zultate frumoase. Sint de menționat, în primul rînd, succesele obținute de com- ponentele secției de handbal care, avind la dispoziție condiții optime de lucru și un antrenor conștiincios și priceput (profeso- rul de educație fizică Eugen Bar- ta), au reușit să realizeze o per- formanță puțin obișnuită, aceea de a ajunge pînă în campionatul republican. Se pare însă că exemplul hand- balistelor nu va rămîne izolat. Nu de mult i-am văzut în plină ac- tivitate pe colegii lor de secție, care lucrează de asemenea sub conducerea unui antrenor perse- verent și competent fpmf. J. Pin- tea). Incepîna cu portarul N. Măr- culescu (clasa a X-a) și termi- nînd cu ultimul înaintaș (I. Cos- ma. clasa a Xî-a). formația mas- culină de handbal a S.S.E.-Petro- șeni se impune. încă de pe a- cum. ca cea mai bine pregătită din întreaga regiune : ' toate cele 8 meciuri susținute în acest an au constituit tot atîtea victorii. Un nou prilej de verificare a poten- țialului echipei îl reprezintă com- petiția în curs de desfășurare or- ganizată în cinstea zilei de 30 De- cembrie. O frumoasă carte de vizită pot prezenta și gimnastele. Cea mai talentată este o elevă din clasa a Vil-a, Monica Cîmpeanu care, la 14 ani neîmpliniți, se află în categoria a Il-a senioare. Și pen- tru ea concursul care va avea loc în curînd și care este închinat ce- lei de a XV-a aniversări a Re- publicii va fi o bună ocazie de a-și măsura din nou forțele. Atletismul — cea de a treia sec- ție a S.S.E. Petroșeni — contea- ză mai ales pe elevii din clasele V—VII. cu care profesoara Vir' ginia Pir.tea :și desfășoară activi- tatea pe baza unui consistent plan de perspectivă. Totuși, problema dezvoltării at- letismului școlar în Petroșeni în- tîmpină unele dificultăți atît din cauza lipsei de interes manifes- tată față de această ramură spor- tivă de cadrele de specialiști din școlile de cultură generală din lo- calitate cît și datorită unor org A ne sportive locale, care nu îngă- duie elevilor iubitori de atletism accesul pe unicul stadion al o- rașului. Secția de învățămînt a orașului poate avea un cuvînt greu de spus în soluționarea a- cestei probleme. încheiem aceste rînduri prin a ne referi la o ciudățenie — căci cum am putea numi altfel des- ființarea secției de schi ? Măsu- ra a fost motivată de lipsa unor cadre de specialitate. Or, după cîte am putut constata, un astfel de cadru există la o școală din Lupeni. Cei în drept s-ar putea ocupa mai stăruitor de soluționa- rea acestei probleme, cu atît mai mult cu cît numeroși elevi sint doritori să practice schiul, iar condițiile geografice sint minuna- te. Telefericul din Parîng a fost construit în mod special pentru a stimula activitatea la schi, iar numeroasele cabane bine amena- jate sînt gata să găzduiască pe iubitorii acestui sport al curajului și îndemînării. T. STAMA Se aduce Ia cunoștința cadrelor didactice interesate ca data începerii examenelor de gradul II pentru educatoare, învățători și profesori, precum și data începerii examenelor de definiti- vat pentru educatoarele din grădinițele sezoniere s-a amînat, de la 20 decembrie 1962, Ia 3 ianuarie 1963. Examenele vor avea loc la institutele interregionale de perfecționare a cadre- lor didactice. Bibliografie A apărut revista NATURA, se- ria GEOLOGIE—GEOGRAFIE, nr 6. noiembrie-decembrie 1962. Din sumar : Al. Roșu: Realizări în geogra- fie în cei 15 ani de la proclama- rea R.P. Romîne. H Uscliersohn : Semnificația filozofico-ateistă a zborurilor cos- mice. C. Paraschivoiu : Legarea pre- dării geografiei de producția a- gricolă. B. Vulcu, L. Vulcu : Unele me- tode și procedee privind preda- rea temei „Relieful" la clasa a IlI-a R. Luncan : Lecții de recapitu- lare pe tr. I la clasa a V-a. D. Vasiliu: Taberele turistice, mijloc de aplicare practică a cu- noștințelor teoretice de geogra- fie Z. Benedek : Orientarea pe bol- ta cerească cu ajutorul constela- țiilor. M. lonescu: Colțul turistic în școlile noastre. Pe harta lumii. Recenzii, Cro- nică. învățători, profesori ! Abonați-vă pe anul 1963 la se- riile GEOGRAFIE-GEOLOGIE și BIOLOGIE ale revistei NATURA. Fiecare serie apare ou șase nu- mere pe an. ERATĂ Ta articolul ,,Manuale pentru învăță- mîntul speciai“ publicat în numărul tre- cut, în coloana I, In rîndurile 20, 21 se va citi Aritmetica pentru clasa a IX-a iar în coloana I, în rîndurile 71, 72, Ma- nualul de gramatică pentru clasa a Vl-«. f învățători, profesori, educatoare, maiștri-instructori! abonafi-vă la „GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI* Gazeta publică regulat materiale privind muncă din învă- țămîntut de cultură generală, din învățământul profesional și tehnic, articole de îndrumare pedagogică $i metodică, prezintă experiența celor ce muncesc în școli. Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com- pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de 13 Iei. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poș- tali și la difuzorii voluntari din unitățile de învățămînt. Nicolae Popesou. Tg. Jiu. Diploma de absolvire a unei școli medii tehnice (deci și di- ploma de absolvire a școlii me- dii tehnice de mecanizare a agri- culturii) cu durata de școlarizare de 4 ani, în care se primeau absolvenți ai școlii de 7 ani se echivalează, așa cum prevede or- dinul ministrului învățămîntu- lui nr. 1989 1956, cu diploma școlii medii de cultură generală atît pentru încadrarea și menți- nerea în funcție, cît și pentru continuarea studiilor în învăță- mîntul superior. Constantin M. Tîrdea. comuna Gemeni, raionul Calafat. Instrucțiunile în vigoare sta- bilesc pentru cadrele didactice i în curs de calificare, care au absolvit anul III al unui institut de învățămînt superior cu profil pedagogic, dreptul de a fi înca- drate ca profesori II. Acest drept se acordă numai dacă cei în cauză își continuă studiile mai departe. Dv. vă încadrați, după cum rezultă din datele ex- puse în scrisoarea pe care ați adresat-o redacției, în categoria celor care au dreptul să fie în- cadrați ca profesor II la grupa de vechime pe care ați avut-o la 1 august 1959. Nicolae Moldovan, comuna Vîl- eele, raionul Sf. Gheorghe. Concediul de odihnă al unui director de școală este de 2 luni de zile (ca și al celorlalte cadre didactice) indiferent de numărul de ore pe care-1 efectuează săp- tămînal Ia catedră. Aceleași drepturi de concediu au și di- rectorii instituțiilor preșcolare. Pregătirea și prezentarea pro- gramelor artistice la căminul cultural se încadrează în obliga- țiile culturale ce revin cadrelor didactice. Ion Berea, comuna Bogu, raio- nul Gilort. Asupra modificărilor survenite în programa pentru examenul de gradul II puteți cere informații la Institutul de perfecționare ia care v-ați înscris pentru susține- rea acestui examen. Ion Gh. Banu, comuna Stol- ceni, raionul Rm. Vîlcea. Activitățile culturale pe care sînt datoare să le desfășoare ca- drele didactice se stabilesc în funcție de necesitățile concrete din comuna respectivă. Firește că, atunci cînd se repartizează sarcinile pe linie culturală este necesar să se țină seama de po- sibilitatea acestora de a le re- zolva în mod cît mai satisfă- cător. Directorul școlii de 8 ani din comună, denumit . și director de centru, nu are drept de control 4 asupra conținutului procesului de învățămînt în celelalte școli din raza comunei. Acest drept îl au numai lucrătorii de la sec- țiile de învățămînt raionale, oră- șenești și regionale și organele Ministerului Invățămintului. Di-* rectorul de centru are doar sar- cina de a înlesni legătura mai operativă a secției de învățămînt cu școlile, de a transmite acesto- ra unele instrucțiuni ale secției de învățămînt. Un grup de profesori din ra- ionul Buzău. Pentru predarea obiectului ,,A- gricultura" la clasa a V-a a apă- rut de curînd un nou manual care a fost elaborat după pro- grama școlii de 8 ani. Noul ma- nual va fi trimis școlilor și-l va înlocui în trimestrul următor pe cel folosit pînă în prezent.