Ric. z* * H">«* i- i-au înarmat pe cursanți cu un punct de vedere unitar asupra diferitelor aspecte ale inspecției curente și inspecției speciale, le-au făcut cunoscute principale- le metode și procedee ce se cer folosite în această muncă. Deosebit de utile pentru cursanți au fost de asemenea cele 15 inspecții speciale demonstrati- ve organizate pe specialități care s-au desfășurat timp de pa- tru zile în școlile din orașele Brașov și Predeal. Acestea i-au ajutat pe cursanti să-și dea mai bine seama de faptul că inspec- ția specială reprezintă o acțiune plină de răspundere, menită să contribuie la perfecționarea ca- drelor didactice, o formă de con- trol care trebuie să se desfășoare pe baze științifice, urmărind principalele obiective ale ac- tivității cadrelor didactice ins- pectate și să constituie tot- odată un mijloc de îndru- mare a muncii întregului colectiv de învățători ș: profesori din ș oa- la respectivă. Au contribuit la mai buna pre- gătire a inspectorilor și ședin- țele de analiză în care cadrele didactice- inspectate au primit în- drumări valoroase pentru elimi- narea lipsurilor constatate în munca lor în timpul inspecției. La fel de interesantă și valoroasă a fost ședința de încheiere a in- specțiilor. în care conducătorii colectivelor de inspecție au pre- zentat aprecierile și observațiile lor. Tratînd teme diverse, cum ar li lupta pentru îmbunătățirea cali- tății învățămîntului, necesitatea legării cunoștințelor de viață, de practică, fundamentarea științifică a inspecției școlare și inspecției speciale, ca și probleme specifice diferitelor discipline predate in școală, cursul de la Predeal i-a înarmat pe inspectori cu un bogat bagaj de cunoștințe deosebit de utile pentru ridicarea nivelului muncii lor. La sfîrșitul cursurilor, în ședin- ța de închidere, s-a precizat mo- dul cum trebuie să rezolve inspec- torii sarcinile privitoare Ia perfec- ționarea cadrelor didactice — una din condițiile cele mai importante în vederea îmbunătățirii neconte- nite a muncii instructiv-educative. Cultura și arta—pentru popor (Urmare din pag. I) cerile învățăturii... Dar o cauză principală este aceia că nu se a- plică obligativitatea... O altă cauză este sărăcia populației să- tești-' (și aici avea el dreptate). Așadar, poporul nostru ,.nu pricepea" binefacerile învățăturii. Fără să vreau m-am întors cu gindul către milioanele de țărani care au învățat carte la bătrîne- țe, în zilele regimului nostru, la sutele de mii de țărani care în- vață, se instruiesc — cunoscînd îndeajuns roadele învățăturii — la cursurile agrozootehnice de masă. Școala de astăzi se bucură de o atenție și o grijă pe care nicio- dată poporul nostru nu și-a pu- tut-o închipui. în anul 1938 exis- tau doar 770 școli de șapte ani ; așa-zisele școli complimentare, cu 119.110 elevi. Avem azi. în afara celor 7.783 școli de 4 ani. încă 7.189 (de aproape zece ori mai multe decit în 1932) școli de opt ani, cu 1.048.074 elevi. N-am in- clus în această cifră pe cei 169.341 elevi care învățau în 1961—1962 la cursurile serale și fără frecvență. Față de cei 48.478 învățători și profesori de Ia șco- lile primare, complimentare, nor- male și secundare din 1932. nu- mărul învățătorilor și profesori- lor din învățămîntul de cultură generală se ridică astăzi la cifra de 117.126. Dar cine nu-și amintește de taxele școlare atunci cînd învăță- mîntul se declara ..gratuit" și, în completare, ..obligatoriu", de scumpe tea manualelor școlare și de cite și mai cîte greutăți des- pre care deputatul nostru nu se arăta prea vorbăreț ? Pe acea vreme exista o Editu- ră a Casei Școalelor. Departe de mine gindul de a-i micșora meri- tele. Nu am de gind să fac o a- naliză a producției ei. Cifrele mi s-au părut mai elocvente, mai semnificative. între anii 1898 și 1939, această editură a publicat 1.372 titluri, în 7 milioane și ju- mătate de exemplare. Numai a- nul trecut Editura didactică și pedagogică a publicat 746 titluri, într-un tiraj de 22.000.000 exem- plare. Numai cele 17.400.000 de exemplare care a-.i fost distr.bui- te gratuit elevilor din clasele I—VII în anul 1962 reprezintă mai mult decîț dublul tirajului total al cărților editate de către Casa Școalelor în 41 de ani de guvernare burghezo-moșierească. în 1938 existau în toată Romî- nia veche doar 16 instituții de învățămînt superior, cu 33 de facultăți în care învățau doar 26.489 studenți. Astăzi, numărul studenților din cele 165 de facul- tăți se ridică la cifra de 79.529 la cursurile de zi. La aceasta tre- buie să adăugăm încă aproape 20.000 de studenți ce urmează cursurile serale și fără frecven- ță ale facultăților noastre. Numai în anul I au intrat anul acesta tot atîți studenți citi erau în toți anii și în toate instituțiile de în- vățămînt superior din anul 1938. Și totuși, Romînla are încă nevo- ie de mii și mii de intelectuali — profesori, ingineri, medici și arhitecți, agronomi și artiști, care să contmue opera de construire a vieții noastre noi, socialiste. Dar grija regimului nostru pen- tru școală reiese și din amploa- rea construcțiilor de școli și cla- se în anii aceștia. Numai din 1948 și pînă-n 1962 s-au construit peste 16.400 clase. In 1961 cons- fracțiile de clase noi au atins ci- fra de 3.875. Cifrele vorbesc sin- gure și comentariul meu devine de prisos. Am avut nu o dată prilejul să mai întîlnesc pe unii din dască- lii noștri și în alte activități de- cît cele de la catedră. Entuzias- mul și dragostea lor pentru răs- pjndirea culturii in masele largi ale poporului nostru este poate una din pecețile care caracteri- zează această parte a intelectua- lității noastre. Am fost de curînd într-o co- mună din regiunea București, Ia Peretu. Comună mare — peste opt mii de suflete. Erau aici îna- inte două mii de analfabeți. As- tăzi sînt în comună trei școli: două de patru am și una de opt. în total, 1.287 elevi. Una din șco- lile de patru ani și școala de opt ani sînt construite în anii aceș- tia. Patruzeci de cadre didactice, în construcție un cămin cultural început în iunie anul trecut și al cărui cost total se va ridica la aproape 1.100.000 lei. S-au con- struit și refăcut în comună pes- te 700 de case. Am asistat în ziua aceea de duminică la o repetiție a colectivului artistic al căminu- lui cultural, care se pregătea pentru faza interregională a con- cursului bienal de teatru „I. L. Caragiale". Și laolaltă. colecti- viști, învățători și profesori cîn- tau : „Pămînturile s-au făcut ca marea Cînd o lovește soarele și cîntă Pămînturile s-au făcut ca marea Imense le adună depărtarea Iar epoca e-n pîinea lor răsfrîntă". La faza interregională de la Sinaia i-am întîlnit și pe cei din Peretu și pe cei din Beilic. Beili- cul e undeva în sudul Dobrogei. Am stat de vorbă cu toți artiștii amatori din echipa care a adus pe scena fostului Cazinou piesa lui Mihail Davidoglu „Baba Do- ehia și brigadierul". Trei învăță- toare, patru colectiviști și un di- rector de cămin cultural. C,ne a învățat-o să joace tea- tru pe Tănase Maria, fetișcana asta frumoasă și talentată din- tr-un sat de care niciodată n-ar fi aflat nimeni nimic ? Am vorbit cu Elena Bucur, eu Maria Ciurel și cu Florența Bîr- zea, învățătoarele din echipă. E- lena Bucur este și instructorul e- chipei. Mi-a--, povestit despre bri- gada lor artistică de agitație, des- pre corul lor, care numără patru- zeci de persoane, despre echipa de dansuri. Și nu vorbeau mai nimic despre ele. Ci despre sa- tul lor, despre colectivă. Iar cînd le-am rugat să-mi vorbească des- pre un om deosebit din comună, toate, în cor, mi-au pomenit de Voicu Tănase, președintele gos- podăriei. Și nu uitau cuvintele lui cînd au plecat la concurs : — Nu mă faceți de rîs la Si- naia ! Și n-aș putea spune că ele nu s-au străduit. La Sinaia a participat la între- cere și echipa de teatru din Go- deni, raionul Muscel, regiunea Argeș. Instructor al echipei este învățătorul Dumitrache Gheor- ghe. Din echipă fac parte și soția lui, colectivistă, și cele două fete, Zorina și Carmen, amândouă e- leve, una de 16, cealaltă de 18 ani. De peste 20 de ani tov. Dumi- trache Gheorghe desfășoară o activitate demnă de toată lauda. Instructor de teatru și de briga- dă artistică, interpret în amin- două aceste formații, corist, con- ferențiar și deputat în sfatul popular comunal și — nu în cele din urmă — și bun colectivist. Cum le împacă pe toate, el știe. Și o știu și cei ce-1 cunosc și-l prețuiesc. La faza interregională a con- cursului care s-a desfășurat la Turda a participat și echipa co- lectiviștilor din Gligorești-Cluj. Și dacă Mesaroș Miron, țăran co- lectivist, a interpretat cu multă măiestrie artistică și cu vervă piesa „Neamurile", iar alți două- zeci de colectiviști fruntași, ca Istrate Cornelia, Luca Tralan sau Mărgineanu Anton au dat viață Ralucăi, Iui Avram și secretaru- lui de partid, apoi toți recunosc că meritul principal îi revine neobositului învățător Raita Li- viu, instructorul echipei și inter- pretul autentic, natural, al pre- ședintelui gospodăriei colective Oancea din aceeași piesă a lui Teofil Bușecan. în perioada desfășurării con- cursului, interpreții din acest co- lectiv au dat 26 spectacole în sa- tul lor și încă în 19 localități din cuprinsul raioanelor Turda și Luduș. Adesea m-am întrebat cînd are vreme tovarășul Liviu Raita din Gligorești — care-i cunoscut, îm- preună cu soția lui, Marina, pe Arieș și pe Mureș — să fie di- rector de școală, directorul că- minului cultural, conducătorul cursurilor agrozootehnice din sa- tul lui, conferențiar, dirijor de cor, instructor de teatru și de joc șr pe deasupra și primaș în taraf — la vioara întîia ? Secretul acesta nu-i numai al lui. El este al tuturor- celor îndră- gostiți de popor, care se dăruiesc lui, care găsesc în aceasta totală satisfacție și mulțumirea sufle- tească, și totodată cîștigă iubirea, stima și recunoștința celor în mijlocul cărora trăiesc și mun- cesc. Cine nu a auzit de prof. Dim trie Stan, animatorul corului „Ion Vidu“ din Lugoj, cor care a îm- plinit anul trecut 150 de ani de activitate? Pentru munca lui, pentru activitatea desfășurată în anij aceștia, Dimitrie Stan a primit — primul pe țară dintre artiștii amatori — titlul de artist emerit. Dar meritele învățătorilor și profesorilor în organizarea miș- cării artistice de amatori sînt de- parte de a putea fi măsurate nu- mai cu cele cîteva exemple, care au vrut doar să ilustreze feno- menul. Munca celor 160.000 de artiști amatori membri ai celor 11.663 formații de teatru. 536 echipe de teatru de păpuși, a celor peste 25.000 de recitatori și cititori ar- tistici, ca și a celor 147 colective de montaje literare participante la cel de-al IlI-lea Festival „I. L. Caragiale** n-ar fi putut să se ridice la nivelul actual de inter- pretare fără munca entuziastă, pasionată a miilor de instructori, și artiști din rîndurile cadrelor didactice. S-ar putea, pe bună dreptate, spune că dacă astăzi avem un teatru de amatori în satele noas- tre, un mare rol în ridicarea ni- velului său artistic l-au jucat ca- drele didactice. Numai în anul școlar 1961—1962 s-au pregătit în secțiile externe ale Școlilor populare de artă aproape 4.000 de instructori, dintre care peste 900 dirijori, 1.200 regizori de teatru, aproape 1.000 instructori core- grafi, 615 instructori de brigăzi artistice de agitație, aproape 200 instructori păpușari, majoritatea lor covîrșitoare fiind învățători și profesori în școlile de cultură ge- nerală de la sate. Și, întoreîndu-ne Ia teatru, la teatrul acesta care cuprinde mase din ce în ce mai largi din rîndu- rile poporului nostru. m:-am a- mintit de cîteva rînduri scrise cu mulți ani înainte de ultimul război mondial de către Romain Rolland. în prefața la „Teatrul poporului**: „Nu-i vorba de a deschide noi teatre vechi, a căror firmă e doar nouă, teatre burghe- ze care încearcă să înșele, intitu- lîndu-se populare. E vorba de a crea teatrul prin și pentru Popor. E vorba de a se pune temeliile unei arte noi pentru o lume nouă". La noi teatrul acesta prin și pentru Popor a fost creat. El crește și înflorește în condițiile revoluției noastre culturale. Te- meliile artei noastre noi au fost puse o dată eu temeliile lumii noastre noi. Și cresc și se înalță o dată cu întreaga noastră con- IUl iFLi „AGRICULTURII" Lucrările din timpul iernii Iarna este anotimpul în care activitatea în agricultură este mai redusă deeît în celelalte se- zoane ale anului și din această cauză s-ar părea, la prima vede- re, că lucrările practice la disci- plina „Agricultură” sînt mai puține și de o mai mică impor- tanță. Realitatea este însă eu to- tul alta, deoarece în timpul iernii se fac pregătirile pentru campa- nia agricolă de primăvară, se efectuează lucrări de legumicul- tura și în livezi, lucrări de îngri- jire a animalelor de producție, se repară tractoare și mașinile agri- cole etc. Aceste lucrări din timpul ier- nii fiind de o importanță hotărî - toare pentru reușita culturilor, pentru sănătatea și producția a- nimalelor, elevii trebuie să le cu- noască neapărat și chiar să par- ticipe la ele în diferitele sectoare de activitate ale gospodăriei a- gricole colective, ale gospodăriei agricole de stat, precum și la stațiunea de mașini și tractoare din vecinătate. Pentru ca lucrările efectuate cu elevii în timpul iernii să dea rezultatele dorite, este necesar ca ele să fie eșalonate conform pre- vederilor programei, în așa fel. încît să se realizeze o cît mai jtrînsă îmbinare între lecțiile _^^Fedate în clasă și munca prac- tică. Fără îndoială, va trebui să cunoaștem din timp calendarul lucrărilor agricole din unitățile agricole socialiste din apropiere și in special din gospodăria co- lectivă din localitate, ca astfel să nu pierdem nici o lucrare im- portantă pentru lecțiile practice cu elevii, intrucit o serie de lu- crări se pot efectua chiar în clasă. Pe acestea le vom ține în re- zervă pentru zilele cind, din cau- za timpului nefavorabil, nu se pat executa luerări practice pe teren. Desigur însă eă nu vom programa lucrări practice în cla- să pe vreme potrivită ieșirii pe teren. Iată citeva lucrări practice pe care Ie putem efectua cu elevii în timpul iernii. La capitolul pri- vind studiul solului și cultura plantelor de cîmp, patern orga- niza in laborator sau in clasă, lucrări practice privind cunoaș- terea părților minerale și organi- ce ale solului, cunoașterea struc- turii solului, probe de sol cu structură și fără structură, expe- riențe privind ascensiunea apei in sol. Pentru ca elevii să cunoas- că ingrășămintele chimice și amendamentele, le putem pre- zenta ingrășămintele cu azot (a- zotatul de amoniu), cu fosfor (superfosfații) și cu potasiu (sarea potasică) precum și amenda- mentele principale, ca piatra de var, ghipsul, fosfoghipsul, insis- tînd asupra recunoașterii lor. Lucrări practice deosebit de interesante prilejuiesc determina- rea purității și greutății boabelor de semănat, a puterii lor de ger- minație și a greutății lor hectoli- trice. Aceste lucrări, care nece- sită un minimum de mijloace materiale, pot fi efectuate de toți elevii, urmind ca rezultatele me- dii obținute să fie comparate cu rezultatele înscrise pe buletinele de analiză primite de gospodăria colectivă din localitate de la la- boratorul pentru controlul semin- țelor. O dată obținute rezultatele privind însușirile materialului de semănat, este indicat să se efec- tueze cu elevii în clasă lucrări practice privind calculul cantită- ți de sămînță la hectar la cultu- rile de primăvară. » In timpul iernii elevii trebuie să participe la lucrările din ma- gazii, legate de condiționarea și tratarea semințelor (pe cale us- cată și umedă) în vederea semă- natului. Cu acest prilej se va insista și asupra bolilor și dău- nătorilor care atacă produsele depozitate în magazii, precum și asupra mijloacelor de combatere a acestora. Paralel este bine să li se pre- zinte elevilor mașinile folosite pentru condiționarea și tratarea semințelor (vînturătoarea, trio- rul, selectorul etc.). De o mare însemnătate este participarea elevilor la controlul eulțarilor de toamnă. O dată cu aceasta se vor putea efectua și unele lucr-ări practice privind e- fectul măsurilor luate pentru re- ținerea zăpezilor pe ogoare. O altă lucrare practică impor- tantă din perioada de iarnă este iarovizarea cartofilor timpurii. Totodată este indicat să se orga- nizeze lucrări practice privind controlul materialului de plantat la cartofi și sfeclă, preeum și la sfecla de nutreț din depozite (si- lozuri). Este bine, de asemenea, ca ele- vii să studieze pe material co- lectat sau ierborizat, ca și după semințe, cerealele păroase (grîu, orz, ovăz, secară), soiurile de porumb și hibrizii de porumb, plantele leguminoase (mazăre, fa- sole, soia, bob — cu mențiune aparte asupra nodozităților de pe rădăcini și asupra îngrășăminte- lor bacteriene), plantele uleioase (floarea-soarelui, soia, ricin) ca și plantele textile (in. cînepă). Numeroase posibilități de a e- fectua lucrări practice în timpul iernii oferă și sectorul horticol. La legumicultura, de pildă, se pot organiza o serie de lucrări chiar în clasă. Ele constau în recu- noașterea semințelor principale- lor plante de cultură, precum și a plantelor pe material erborizat sau colectat. De asemenea, se pot amenaja răsadnițe în care elevii să semene semințe de plante le- gumicole ce se pretează la cul- tura forțată, cum sint salata, varza timpurie, ardeii, tomatele, pătlăgelele vinete și conopida. Astfel de lucrări presupun an- trenarea elevilor la lucrări pri- vind păstrarea gunoiului de grajd nefermentat, preîncălzirea guno- iului pentru răsadnițe, prepararea amestecurilor de pămînt, instala- rea răsadnițelor, semănatul le- gumelor și lucrări de întreținere a culturilor legumicole în răsad- nițe. Fără îndoială, elevii vor participa și la lucrările legate de cultura forțată a legumelor la gospodăria agricolă colectivă sau la gospodăria agricolă de stat, unde se pot cunoaște lucrări mai multe, mai variate și de o mai mare amploare. în sectorul legumicol este indi- cat, de asemenea, să se efectueze lucrări practice privind păstrarea legumelor semincere și pentru consum. în ceea ce privește cultura flo- rilor, se pot organiza lucrări pri- vind recunoașterea semințelor de flori fi a plantelor floricole, pe material erborizat sau colectat, lucrări de păstrare a bulbilor, de îngrijire a plantelor de cameră și de înmulțire prin butași a plan- telor floricole cu înmulțire vege- tativă. Și în domeniul pomiculturii sînt variate posibilități de efectuare a lucrărilor practice. Astfel, pe vreme nefavorabilă ieșirii în li- vadă se pot organiza în clasă lucrări privind analiza mugurilor vegetativi, recunoașterea semin- țelor și ștaburilor portaltoilor pomilor. De asemenea, se pot face demonstrații și exerciții pentru deprinderea practică a elevilor cu minuirea briceagului de altoit, a foarfecelor pentru tăiat ramuri și u ferăstrăului, precum și exerci- ții de altoire. Lucrările în livadă vor avea în vedere recunoașterea vîrstei po milor după aspect, dirijarea creș- terii ramurilor pentru formatul coroanei în primii 5—6 ani de Ia plantare, lucrări demonstrative privind tăierile de corecție și tă- ierile de întinerire, luerări de combatere a bolilor și dăunători- lor, stropiri de iarnă cu mașinile de stropit, prepararea soluțiilor și a insectofungicidelor. în regiunile în care cultura po- milor este dezvoltată și există si- lozuri pentru păstrarea fructelor pe timpul iernii, se pot organiza vizite la un asemenea siloz. în zilele potrivite elevii pot executa lucrări practice privind săpatul gropilor în vederea plantării po- milor. Și în domeniul viticulturii se pot efectua în timpul iernii une- le lucrări practice, cum ar fi de exemplu demonstrarea unui bu- tuc (coardele de rod, brațele, al- toiul, portaltoiul, punctul de al- toire), astfel încît elevii să cu- noască mai bine organele vegeta- tive ale viței de vie. Se pot efec- tua și exerciții de altoire în uscat (la masă) a viței de vie, precum și lucrări practice în cramă (aco- lo unde există posibilitatea) pen- tru cunoașterea mașinilor și a utilajelor folosite la vinificat și la îngrijirea vinurilor în timpul iernii. în sectorul creșterii animalelor domestice activitatea nu este a- tît de strîns legată de anotimp ca în sectorul producției vegetale. Trebuie să ținem însă seama de faptul că în timpul iernii anima- lele domestice sînt ținute exclu- siv în stabulație. De aceea, în lu- crările practice vom pune accent pe problemele legate de alimen- tarea rațională, adăpostirea și hi- giena animalelor. Este indicat deci să organizăm lucrări privind recunoașterea nutrețurilor ca și exerciții de întocmire a rațiilor alimentare. Elevii pot participa și la unele lucrări menite să asigu- re igiena corporală a animalelor, ca pansajul. tunderea etc. Este bine totodată să se organizeze vi- zite ale elev.lor la maternitatea de oi, unde ei pot participa la lucrările de îngrijire și hrănite a mieilor. De asemenea, se pot or- ganiza vizite la cea mai apropia- tă gospodărie dotată cu incuba- toare, unde elevii pot cunoaște, părțile componente ale acestora și modul lor de funcționare și unde pot efectua lucrări practice de ovoscopie. Este bine să li se facă cunoscut elevilor modul de creștere a puilor în puiernițe și baterii, insistîndu-se asupra igie- nii, hrănirii și asigurării micro climatului din crescătorie. Parti- ciparea elevilor la lucrările din fermele de animale ale gospodă- riei colective Ie va da prilejul să cunoască mașinile și utilajele fo- losite în alimentație — mașinile pentru tăiat bulborădăeinoaselc sau nutrețurile fibroase, moara cu ciocane, adăpătorile automa te, instalațiile pentru opărit, fiert, mașinile de spălat nutre- țurile bulborădăcinoase etc. Tot- odată ei vor cunoaște și măsu- rile de prevenire a bolilor la a- nimalele domestice, măsurile de dezinfecție, deratizare, interven- țiile de primă urgență etc. In timpul iernii, în atelierele gospodăriilor de stat și ale sta- țiunilor de mașini și tractoare se lucrează din plin Ia repararea tractoarelor și mașinilor agricole, astfel ca o dată cu începerea lu- crărilor agricole de primăvară, acestea să poată lucra cu maxi- mum de randament. Pentru a da elevilor posibilitatea să cunoască părțile componente ale tractoru- lui, cum sînt motorul, transmi- sia, organele de deplasare și de direcție precum și dispozitivele de tracțiune și acționare, este bine să organizăm vizite la ate- lierul de reparații cel mai apro- piat. Cu această ocazie elevii vor cunoaște și alte mașini agricole care urmează a fi folosite în campania de primăvară — plu- gul tractat și plugul purtat, cul- tivatorul, mașinile de semănat, grapa, sapa rotativă, tăvălugii, mașinile de administrat îngră- șăminte etc. Se vede dar că în t’mpul ier- nii există multe posibilități de a efectua cu elevii numeroase și variate lucrări practice, în func- ție de condițiile locale. Totodată este necesar să folosim din plin, în această perioadă materialul didactic, care poate fi procurat la început de Ia casa-laborator a gospodăriei colective. Este de do- rit însă ca fiecare școală să-și creeze un laborator propriu pen- tru efectuarea lucrărilor practice de agricultură, așa încît acestea să se predea Ia Un nivel din ce în ce mai înalt și să completeze cu succes lucrările practice de pe teren. Conf. GH. CHIRIAC șeful catedrei de practică în producție de la Institutul agronomic „Nicolae Bălcescu“ In laboratorul de fitotehnie al Centrului școlar agricol din Roman Pe marginea practicii agricole a elevilor Practica agricolă continuă e- fectuată în primul trimestru de elevii claselor a Vl-a ale școlilor de 8 ani din mediul sătesc s-a în- cheiat în general cu rezultate bune. Despre aceasta vorbesc numeroase scrisori sosite în ul- timul timp la redacția gazetei noastre. Bunăoară, la Școala de 8 ani din Hărman, regiunea Brașov, elevii și-au consolidat, în timpul practicii, cunoștințele privitoare la producția agricolă și au do- bîndit bune deprinderi de mun- că. Studiind programa cu aten- ție, profesorul de specialitate a stabilit, împreună cu conducerea gospodăriei agricole colective din comună, ca practica să se desfă- șoare într-o perioadă în care ele- vii să aibă prilejul de a partici- pa la un număr cît mai mare de lucrări ce reprezintă aplicații ale cunoștințelor studiate de ei în primul trimestru în legătură cu principalele plante de cultură. Astfel, elevii au participat la lu- crări de recoltare a cartofilor, a sfeclei de zahăr, a sfeclei și na- pilor furajeri. Aceasta le-a dat prilejul să cunoască stadiul de dezvoltare a unor plante, cît și ultima fază a lucrărilor agricole la plantele respective. Totodată elevii au participat la lucrările de pregătire a terenului pentru însămînțat, precum și la însă- mînțările efectuate cu mijloace mecanizate. în prealabil ei au asistat, în laboratorul gospodăriei la experiențele de determinare a puterii de germinare a semințe- lor de grîu de toamnă, orz, or- zoaica etc. Alegerea judicioasă a perioa- dei de practică a dat elevilor po- sibilitatea de a urmări atît ci- clul lucrărilor de recoltare și în- sămînțare, cît și fazele de ger- minație și răsărire a cerealelor de toamnă. Urmează acum ca, in perioada practicii de primăvară, elevii să participe la lucrările de întreținere a culturilor. Cu bune rezultate s-a încheiat practica continuă a elevilor în agricultură și la Școala de 8 ani din comuna Albești, raionul Plo- iești. Și aici profesorul de specia- litate a dovedit o justă orientare, fixind practica într-o perioadă de vîrf a muncilor agricole de toamnă. Ca urmare, elevii acestei școli au avut prilejul să partici- pe la lucrări variate, ca de pildă lucrările de recoltare a cartofului, porumbului sau viței de vie, la operația de vinificare, la lucrări de aplicare a îngrășă- mintelor și amendamentelor, la lucrări de semănat, putînd cu- noaște în același timp mașinile care efectuează aceste lucrări, mașini pe care le-au observat în plină activitate. De asemenea, și elevii clasei a VLa de la Școala de 8 ani din comuna Alba, regiunea Hunedoa- ra, au avut în timpul perioadei de practică prilejul să-și aplice cunoștințele însușite la lecțiile de agricultură. Ei au participat la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru însămînțările de toamnă, la pregătirea semințe- lor, la lucrarea de însămînțare mecanică a griului de toamnă, au cunoscut principiile de func- ționare a principalelor mașini și unelte agricole și s-au convins singuri de randamentul sporit al acestora. Și la alte școli din mediul să- tesc cum sînt, de pildă, școlile de 8 ani din Periș, raionul Ră- cari, din Someșeni-Cluj, din Leor- denii-Muscelului, raionul Găești ș.a. elevii au efectuat, în perioa- da de practică îndeosebi lucrări referitoare .la cultura plantelor de cîmp. N-au fost neglijate nici lu- crările de horticultura, care îi pregătesc pe elevi pentru stu- dierea cunoștințelor ce vor fi predate în trimestrul următor. Sînt însă și școli unde profe- sorii de agricultură nu s-au în- grijit suficient de buna organi- zare a practicii elevilor, antre- nîndu-i la efectuarea unui număr restrîns de lucrări, sau chiar a unei singure lucrări. Așa au stat lucrurile, de pildă, la Școala de 8 ani din comuna Dumitra, raio- nul Năsăud, sau la Școala de 8 ani din Cîmpenești-Cluj, ai că- ror elevi au participat' în perioa- da de practică continuă numai . la recoltatul cartofilor sau al fructelor. Este limpede că în a- cest fel ei nu și-au putut lărgi orizontul de cunoștințe și nici nu și-au putut forma deprinderi practice variate. Deoarece însușirea temeinică a cunoștințelor de agricultură de- pinde în cea mai mare parte de felul în care acestea sînt apli- cate în practică, profesorii de specialitate din școlile sus amin- tite au datoria să ia măsuri pen- tru remedierea lipsurilor care s-au făcut vădite pe trimestrul I și să asigure desfășurarea în cît mai bune condiții a lucrărilor practi- ce care vor trebui să fie organi- zate cu elevi: in trimestrele vii- toare C DEMETRESCB FFtLAHA LIMBILQK MFĂIM IN ȘCOLI în biblioteca școlii medii ,,N. Bălcescu* din Craiova la lecțiile de limba nisă Predarea cuvintelor necunoscute de elevi In predarea limbii ruse mă bazez în primul rînd pe studierea temeinică de către elevi a vo- cabularului și a gramaticii, deoa- rece socotesc că numai pe aceas- tă cale este posibilă dezvoltarea capacității elevilor de a se ex- prima în această limbă, de a o putea folosi în practică. Pentru a asigura însușirea cu- noștințelor lexicale și gramatica- le utilizez o întreagă diversitate de metode și procedee. Dintre a- cestea amintesc compararea per- manentă a fenomenelor lexicale, morfologice sau sintactice din limba rusă cu cele din limba maternă sau din alte limbi cu- noscute de elevi sau studiate concomitent de ei. De exemplu, interogativul kuda a fost com- parat cu romînescul încotro, dar și cu wohin din limba germană, studiată de o parte din elevii mei. Topica ad- jectivului atributiv în limba rusă a fost de asemenea compa- rată cu aceea a adjectivului a- tributiv în limba germană, folo- sindu-se forme identice de ante- punere și postpunere a acestuia în cele două limbi (Buharest crasîvîi gorod, și Bukarest ist eine schone Stadt), după cum u- tilizarea genitivului după nega- ție sau după adverbe de cantita- te a fost asemănată cu genitivul partitiv din limba franceză, stu- diată de asemenea de elevi (On ne delaet osibok și II ne fait pas de fautes). De un real folos mi-a fost în lecții studiul influenței limbii ruse și în general a limbilor sla- ve asupra onomasticii și toponi- micii romînești. Aceasta m-a a- jutat să fac mai ușor înțelese și maj lesne de reținut numeroase cuvinte și expresii. De exemplu, le-am arătat elevilor că numele unor localități bogate in aur — Zlatna, Zlatița etc. are aceeași rădăcină ca și cuvîntul rusesc zoi o in (aur), că numele localită- ții Rîbnița are aceeași rădăcină ca și cuvîntul rusesc rîba (pește), ăl localităților Gornea și Gîrnic cu a cuvîntului gora (munte), al localității Glîmboca cu a cuvîn- tului glubokii (adînc). Am recurs, de asemenea, la asocierea cuvîntului nou învățat cu un cuvînt străin din care a- cesta derivă sau m-am referit la procedee similare de derivare a cuvintelor cunoscute de elevi. Astfel, cuvîntul iunîi (tînăr) a fost raportat la latinescul juve- nis, la franțuzescul jeune, la ger- manul jung și la romînescul june. La fel, umreniaia zaria (au- rora) și vecerniaia zaria famurg) au fost asociate formal — ca procedeu de formare — cu ger- manele Margenrote și Aben- drote care au același înțeles. Deosebit de eficientă a fost compararea cuvintelor rusești cu cele din limba romînă literară cu sens schimbat. Slavul mîlo (să- pun) are în limba romînă cores- pondentul mîl (săpunul apelor). Prostoi înseamnă în limba rusă simplu, dar din forma lui scurtă prosto s-a ajuns la calificativul „prost" cu care clasele exploa- tatoare i-au denumit pe oamenii simpli, neinstruiți. întrucît în limba rusă catego- ria verbului, cu cele 66 de pa- radigme speciale, constituie o problemă gramaticală esențială, am acordat o foarte mare aten- ție aspectului verbelor, conjugă- rii lor și regimului acestora. Așa de exemplu, pornind de la o fra- ză dintr-un text studiat : Molo- daia franțujenka Raimonda Dien legla na pelisî" (Tînăra franțu- zoaică R. D. s-a așezat pe șine) am luat în discuție cele două as- pecte ale verbului care în limba rusă înseamnă a se culca. Imper- fectivul lejitisia și perfectivul leci. Explicînd poezia „Pesnia șkol- nikov“ de V. Gusev m-am oprit la versurile „Sevodnia mi s pesnei vesioloi — Pod mame- nem krasnim voidiom" (Astăzi, cu cîntec vesel, sub steagul roșu vom intrai pentru a analiza cele doua forme ale versului a intra : vhoditi și voiti. La iei am procedat și în cazul ahor vel e. ca scriva- tisia-skritsîa (a se ascunde) sos- kakivati-soskociti (a sări jos) kidati-kinuti (a arunca) etc. Caut întotdeauna să insist asu- pra formelor gramaticale mai grele. Așa. de exemplu. în fraza ..Peredo mnoi bîla klteka v ko- toroi jili dva bol si h ciornîh voro- na — voren da voroniha" după numeralul dva se întrebuințează genitivul singular (vorona), iar adjectivele atributive stau în ge- nitiv plural. Le-am reamintit ele- vilor că după numeralele cardi- nale doi, trei și patru substanti- vul rămîne în forma sa primitivă de dual, în timp ce adjectivul a evoluat la forma de plural, folosit tot în cazul genitiv. Le-am atras atenția că de la această regulă fac excepție substantivele femi- nine, adjectivele care le determi- nă, în cazul că sînt precedate de numeralele dve tri și cetire pu- țind sta atît la nominativ plural cît și la genitiv plural. Desigur, acestea sînt numai cî- teva din procedeele folosite pen- tru a asigura o cît mai temeini- că însușire a cunoștințelor de limba rusă. Prof. R. RUSU Școala medic nr. 1 Ploiești Se știe ce mare însemnătate are, pentru cunoașterea unei limbi străine, însușirea vocabula- rului ei. Iată de ce profesorii de limbi străine sînt chemați să-i a- jute pe elevi nu numai să recu- noască pe texte cuvintele nou învățate, dar și să includă aceste cuvinte în vocabularul lor activ. Desigur că, pentru realizarea acestui scop, învățarea cuvintelor noi nu trebuie să fie o chestiune de memorare pur mecanică. Pen- tru a-i ajuta pe elevi să-și însu- șească ușor aceste cuvinte profe- sorii cu o bună experiență fac mereu apel la obiectele și lucru- rile cunoscute de aceștia, la ju- decata lor. Dacă, de pildă, cu- vintui necunoscut pe care îl predau desemnează obiecte ce se află în jurul nostru, mai ales la clasele V-—Vil ei ara- tă aceste obiecte. Dacă obiectul nu se află în apropierea noastră, el este arătat pe un tablou sau desen. Cuvintele necunoscute de elevi se pot explica și cu ajutorul an- tonimelor din aceeași limbă- De exemplu, cuvîntul „întuneric" se poate explica cu ajutorul cuvîn- tului ..lumină", care este deja cu- noscut, sau invers. Aceeași situație și cu cuvintele lung — scurt, gras •— slab, sătul — flămînd, bun — rău etc. Si sinonimele unei limbi se pot folosi în explicarea cuvintelor noi. Pentru a explica de exemplu cuvîntul enorm vom arăta că înseamnă foarte mare, că excursie înseamnă călătorie, cu- vîntul drum îl vom explica prin cuvîntul cale etc. Cuvintele necunoscute de elevi se mai pot explica arătîndu-se mai pe larg — cu ajutorul cuvin- telor cunoscute din limba respec- tivă — ce înseamnă ele. De exem- plu, vom spune că bunic este ta- tăl mamei sau al tatălui. Sensul cuvîntului nou, necunos- cut, poate fi dedus și din context. De exemplu, pentru înțelegerea sensului verbului „a ara“ putem recurge, bunăoară, la propoziția Cu plugul se ară cîmpul, în care cuvintele „plug" și „cîmp" sînt cunoscute. Elevii vor ghici numai- In folosul muncii de educație Predarea limbilor străine în școală nu are doar scopul de a le forma elevilor deprinderile de exprimare în aceste limbi, de a le îmbogăți bagajul cunoștințelor de cultură generală — lucruri de altfel de primă importanță —- ci și acela de a contribui la educa- rea lor. De aceea considerăm bună sublinierea făcută în nota explicativă dată la programa de limba latină pentru clasele VIII- XI, în care se atrage atenția — mai clar și mai distinct decît în programele pentru limbile rusă, franceză, germană, engleză — că profesorul trebuie să folosească intens resursele lecției și pentru educarea elevilor. Există în adevăr pericolul ca profesorul de limbi străine — fu- rat de grija pentru predarea cu- noștințelor de gramatică, pentru explicarea cuvintelor, pentru for- marea și perfecționarea deprin- derilor de citire corectă, de con- versație, pentru transmiterea cu- noștințelor privitoare la istoria literaturilor străine etc. — să se ocupe mai puțin sau chiar de Ioc de conținutul de idei al textelor citite, de valorificarea, în intere- sul educației, a acestora. Fiecare pedagog cînd va preda la clasa a IX-a lecția „Dans Ies villages d’aujourd'hui de la Dobroudja", de exemplu, va căuta desigur să explice cît mai accesibil proble- mele legate de pronunție, de vo- cabular, chestiunile de gramatică cerute și, folosind chestionarul din carte, va încerca să se con- vingă dacă elevii au înțeles con- ținutul bucății citite. Dar pro- fesorul nu se poate limita la a- ceasta. El are datoria ca în ana- liza textului, în cursul conversa- ției purtate asupra conținutului acestuia să dezvolte admirația școlarilor pentru schimbările ra- dicale pe care le-a cunoscut sa- tul dobrogean în anii noștri, mîn- dria de a trăi într-o țară în care oamenii muncii duc o viață „nouă, luminoasă și senină" — decît că noul cuvînt pe care nu-I cunosc trebuie să fie „ară", căci ce altă legătură poate exista în- tre plug și cîmp ? Se mai poate lămuri sensul u- nui cuvînt nou cu ajutorul unui gest sau al intonației care suge- rează elevilor o anumită noțiune. Cît despre cuvinte cum ar fi „socialism", „comunism", „prole- tariat'', revoluție", „rachetă", „combină", „pionier" etc., care sună aproape la fel în toate limbi- le, profesorii cu experiență atrag numai atenția elevilor asupra mo- dului de a se pronunța. Numaț cînd am epuizat toate mijloacele pentru explicarea cu- vintelor noi cu ajutorul altor cu- vinte din limba ce se studiază re- curgem la traducerea lor în lim- ba maternă. Această posibilitate după cum sînt de părere metodiș- tii sovietici, trebuie folosită cît mai rar. Practica a arătat că este nece- sar ca mai întîi cuvîntul nou să fie pronunțat de profesor, repe- tat apoi de elevi, scris pe tablă de către profesor și copiat de pe tablă de către elevi în carnețele- le lor de cuvinte. După aceasta cuvîntul nou este citit de 2—3 elevi, iar apoi inclus și studiat în propoziție. Pentru înțelegerea și învățarea cuvintelor noi cadrele didactice cu o experiență înaintată folo- sesc deci procedee care apelea- ză atît la memoria auditivă cît și la memoria vizuală a elevilor. Aceasta ajută totodată la memo- rarea ortografiei cuvîntului dat, mai ales la limbile care au o scriere fonetică (în special limba franceză). Este bine ca fixarea cuvintelor noi să înceapă printr-o propozi- ție sau frază spusă în limba stră- ină de către profesor, repetată și tradusă apoi de către elevi. După aceasta este utilă punerea unei întrebări de către profesor, tot în limba străină, în așa fel încît răspunsul dat de elevi să necesi- te întrebuințarea cuvîntului nou. Pe urmă, profesorul poate da ele- vilor o propoziție în limba ma- ternă conținînd acest cuvînt și să le ceară traducerea acesteia în după cum se spune și în text. Prin urmare, profesorul este che- mat să folosească prilejul verifi- cării, comunicării și, după caz, al fixării cunoștințelor și pentru a influența formarea sentimentelor, a convingerilor elevului. Cîte a- semenea ocazii nu oferă, bună- oară, lecțiile de limba rusă ? Programa de clasa a V-a preve- de, de exemplu, pentru dezvolta- rea vorbirii, teme referitoare la patria noastră, la școală, la casa părintească etc. Cei mai buni pro- fesori au grijă ca discuțiile des- pre toate acestea să nu însemne doar o exersare a vocabularului copiilor, a posibilităților de ex- primare corectă în limba rusă. Fără a depăși potențialul elevi- lor de clasa a V-a, ei conduc conversația în așa fel încît co- piii să scoată în evidență frumu- sețea patriei noastre, a orașelor și satelor trezite la o viață nouă. Desigur, acest lucru va influența pozitiv în formarea sentimente- lor și convingerilor comuniste ale elevilor. Este bine cînd directorul de școală își propune să studieze, cu ocazia asistentelor la lecții, cîte o problemă importantă a procesului Instructiv-eci'ucativ. Bunăoară, școala nu are decît de cîștigat dacă într-o anumită e- tapă directorul urmărește preocu- parea învățătorilor și profesorilor pentru formarea gîndirii dialec- tice a elevilor, pentru asigura- rea purității ideologice a lecțiilor, pentru educarea elevilor prin lecție. Se întîmplă însă ca în a- sistențele sale pentru urmărirea laturii educative a lecțiilor di- rectorul să-și aleagă tocmai dis- ciplinele în care această latură se realizează, am zice, prin forța lucrurilor — lecțiile de literatură romînă, de socialism științific, de economie politică, de istorie. Mai slabă este însă preocuparea pen- tru felul cum se realizează edu- cația prin lecțiile d'e limbi străi- ne — ca de altfel și pentru lec- limba care studiază. Abia după aceea profesorul poa- te cerc elevilor să întocmească singuri o propoziție în care să fie și cuvîntul respectiv. Pentru a ușura munca elevilor le putem cere în prealabil să găsească, dacă de pildă a fost vorba de un substantiv sau verb — adjecti- vele sau adverbele ce li se potri- vesc și numai după aceea să treacă independent la alcătuirea propoziției. Oricare ar fi procedeul meto- dic întrebuințat pentru explica- rea cuvintelor noi nu trebuie să uităm nici o clipă legătura ce există între vorbire și gîndire, faptul că vorbirea exprimă gîndu- rile noastre. De aceea cuvintele care vor fi expuse le expunem într-un context logic, avînd un conținut accesibil copiilor. Cuvintele dintr-un text nou se explică numai după ce profeso- rul a stabilit care cuvinte din acest text intră în fondul princi- pal al vocabularului limbii res- pective. Elevii vor fi ajutați să rețină numai cuvintele uzuale, care se întîlnesc des în vorbirea de toate zilele și care sînt ne- cesare pentru o conversație o- bișnuită. Cuvintele care se întîl- nesc rar — arhaismele, regiona- lismele etc. — nu trebuie m-^ rate de către elevi. Acestea s,. numai explicate — de cele mai multe ori prin traducere — pen- tru a nu îngreuna predarea con- ținutului textului. în general cu- vintele din fondul principal se explică înainte de a se trece Ia citirea textului dat. Celelalte cu- vinte se explică în timpul citirii textului. Pentru predarea cuvintelor noi, pentru a asigura înțelegerea sen- sului lor și pentru exersarea fo- losirii lor se recomandă utiliza- rea nu numai a textului din car- te, dar și a povestirilor create de profesor în care revin cuvintele respective, a conversației, a ta- blourilor, a textelor gramaticale, precum și munca individuală a elev d-or de traducere cu dicționa- rul. Prof. IRIM URBANO VI CI metodist—București țiile de matematică, de caligrafie ori desen, de muzică. Un profe- sor din Cluj se referea la acest lucru într-o scrisoare trimisă re- dacției nu de mult. „Șl lecțiile de limba latmă — spunea el — tre- buie să-și aducă partea lor de contribuție la educarea eleviu?^^ iar cei ce au sarcina să vegheze la buna lor desfășurare au dato- ria să nu uite de aceasta". Au- torul scrisorii avea perfectă drep- tate. Nu putem preda la limba latină, lecții ca „Răscoala sclavi- lor din Sicilia", „împărțeala leu- lui". „O revoltă a gladiatorilor", „Lupte sociale la Roma" fără să avem grijă să-i ajutăm pe elevi să vadă nedreptatea socială în societatea împărțită în clase an- tagoniste, să simtă revolta împo- triva exploatatorilor care, profi- tînd de forța lor în stat, au o- prirnat și asuprit pe cei ce în- cercau să-și ceară drepturile le- gitime, Tot astfel, nu pot fi pre- date lecții ca „Cimbrii și Teuto- noii", „Un răspuns spartan", „Jurămîntul tinerilor atenieni", „Camillus salvează Roma", „Sa- crificiul pentru patrie" fără a scoate în evidență devotamentul și dragostea de patrie a eroilor din aceste lecturi. Lecțiile de limba rusă, france- ză, engleză sau germană îl pot ajuta pe profesor la educarea e- levilor în spiritul internaționalis- mului proletar, ca și în formarea altor trăsături morale caracte- ristice omului nou — optimis- mul, încrederea în forțele omu- lui, cinstea, modestia, curajul. Valorificarea sub acest aspect a lecției implică desigur o a- tentă pregătire prealabilă, în care să chibzuim atent la ele- mentele educative ale lecției, la modul cum le vom valorifica, la momentul în care le vom valo- rifica, astfel încît să le înglobăm organic, firesc în cuprinsul lec- ției, ca ele să se însușească pe nesimțite. A. C. I I OGE A M — WANLALE Manuale pentru învătămintui special Printre sectoarele activității e- ditoriale pedagogice care se bucură de o atenție deosebită se află și învățămîntul special. Nu- mai în acest an redacția învă- țămîntului special din cadrul E- diturii didactice și pedagogice a elaborat 10 manuale noi destina- te școlilor speciale de surzi și școlilor ajutătoare, fără să pu- nem la socoteală numeroasele e- diții noi. îmbunătățite a unor manuale elaborate în anii tre- cu ți. Printre manualele noi, origi- nale, editate anul acesta pentru școlile speciale de surzi se nu- mără citirile pentru clasa a VII-a și clasa a VIII-a, Gramati- ca pentru clasa a Vl-a, Aritmeti- ca pentru clasa a Il-a, Botanica pentru clasa a VII-a și Geogra- fia R.P.R. pentru clasa a VII-a. Manualul de citire pentru cla- sa a VII-a cuprinde întreaga te- matică recomandată de progra- ma școlară. Textele, care în ge- neral se prezintă sub forma unor prelucrări și adaptări, se carac- terizează printr-an bogat conți- nut educativ. întîlnim texte me- nite să dezvolte dragostea elevi- lor pentru patria noastră socia- listă, pentru oameni: muncii (..O călătorie pe Olt". ..Eroi ai zilelor noastre". ,.La Reșița se fabrică locomotive", „Dobrogea". ..O că- lătorie cu gindul pe drumurile patriei". ..Despre cei ce muncesc noaptea") texte care vorbesc despre trecutul istor;. al sporu- lui nostru (..Moș Ion Roată și Unirea". ..Ion Vadă cei Cum- plit", ..Moartea lui Ștefan cel Mare"- texte din operele unor scriitori clasici (Alecsandri. Emi- nescuj și din literatura noastră nouă. în general manualul respectă exigențele școlilor cărora li se adresează. Textele sînt simple, accesibile, au cel mai adesea for- ma unor dialoguri vii și fobjsesc cuvinte și expresii cunoscute e- levilor- Manualul de citire pentru cla- sa a VIII-a este asemănător, în linii mari, celui de clasa a VII-a. Și aici găsim texte care descriu frumusețile patriei, care oglin- desc lupta poporului împotriva exploatării și realizări:.? oameni- lor muncii din patria noastră, texte care urmăresc sâ-i familia- rizeze 2 elevi cu ope. -le scrii- torilor clasici și contemporani. Diferr-/ele față de manualul de clasa a \ Il-a constau in dimen- siunile textelor și in volumul bagajului lexical. I_a manualul de gramatică pentru clasa a IX-a se observă grija autorilor de a asigura parcurgerea gradată a cunoștin- Calitatea ilustrațiilor - despre manualul de geografie a regiunii Oltenia - Față de manualul din anul tre- cut, noul manual de geografie a regiunii Oltenia pentru clasa a III-a prezintă o serie de îmbună- tățiri atît din punct de vedere al conținutului, cit și al formei. Bu- năoară este mai bine redactată partea generală, referitoare la cu- noștințele de orientare (orizont, puncte cardinale, planul clasei, planul școlii etc.) De asemenea, la capitolele referitoare la eco- nomia raionului și a regiunii s-au făcut unele precizări și actuali- zări importante. Calitatea texte- lor s-a ridicat datorită reformu- lării lor. în felul acesta lecțiile din ma- nual sînt mai concise și totodată mai accesibile elevilor de clasa a III-a. Și în ce privește ilustrația noului manual se constată unele progrese. Socotesc însă că mai pot fi aduse unele îmbunătățiri, în spe- cial în ceea ce privește ilustrați- ile. Intr-adevăr, acestea sînt une- ori confuze, alteori chiar greșite, reea ce poate primejdui însușirea de către elevi a unor cunoștințe exacte, științifice. De pildă, ilustrațiile de la pagi- nile 3, 4 și 5, care reprezintă li- nia orizontului, necesită o retu- șare spre a se preciza mai clar a- ceastă linie. în ilustrațiile de care vorbim apar mai multe linii de orizont, fapt care-i derutează pe elevi. Linia orizontului ar trebui țelor, preocuparea lor de a folosi la fiecare capitol nou cunoștin- țele însușite anterior de către e- levi, de a explica definițiile cu ajutorul a numeroase scheme și exemple, de a utiliza tablouri și exerciții recapitulative. Ținînd seama de caracterul concret al gîndirii elevilor surzi și de posi- bilitățile pe care le au aceștia de a reține cunoștințele pe cale vi- zuală, autorii au folosit într-o largă măsură ilustrația și sche- mele sinoptice. Cu toate acestea manualul este încă greoi, deoa- rece mai cuprinde cunoștințe care depășesc cu mult posibilită- țile de înțelegere ale elevilor. Ar fi fost bine dacă la preocuparea pentru facilitarea înțelegerii pro- blemelor gramaticale cu ajutorul a diferite procedee de ordin me- todic s-ar fi alăturat si grija de a simplifica lecțiile, astfel incit ele să cuprindă numai ceea ce este strict necesar pentru însu- șirea noțiunilor ese“ț;-*e de gra- matică. Manualul de botanică pentru clasa a VII-a tratează diferite probleme legate de cele mai im- portante și mai cunosc-jie grupe de plante r*spmdîte la noi în Ura. Letvik au fost astfel al- cătuite iiw* să contribuie ia for- marea concepției materiahct-dia- Jectice a elevilor ți să-l ajute să-A den ? >ma de însemnăta- tea practica a plantelor studiate. A;:- în tipi-viul care tratează mort' ' - ? u. • jr cit și în cel care treie;» sistematica au fost p;zv? ■ ut-: iut .usi de laborator care vor da elevilor posibilitatea sa și și să rețină lec- țiile 5 Textele sînt scurte și clare. Se observă strădania autorilor de a evita termenii științifici prea dificili. Pentru term- ai; existenti se dau. în sub- solul paginilor, explicațiile nece- sare O calitate a acestui manual o r-pr : z : tă cele 12 pianșe colo- rate pe case ’e cuprinde și care au și expriceții adecvate. Nu în- țelegem insă de ce desenele lu- crate în negru sînt văduvite de explicații. Manualul de Geografia R.P.R. pentru clasa a VII-a se aseamă- r: in general cu manualul de Geografia R.P.R. pentru școlile de cultură senerslă. In lecțiile de geografie fizică au fost introdu- se și unele elemente de geogra- fie economică. Lecțiile sînt ast- fel elaborate îneît majoritatea problemelor de ordin geografie sînt legate de existența elemen- tului uman. La sfîrșitul manua- lului se dă o listă în care sînt explicate toate noțiunile noi în- vățate în cursul lecțiilor. marcată printr-o linie punctată, scoțîndu-se în relief diversitatea ei în raport cu formele de relief. La ilustrațiile care reprezintă poziția Soarelui la răsărit, mia- zăzi și apus (pag. 7), este o ne- claritate, astfel îneît nu se distin- ge unde este reprezentat răsăritul și unde apusul. Era bine ca traiec- tul diurn al Soarelui, sensul mișcării aparente, precum și direc- ția punctelor cardinale să fie in- dicate prin linii punctate. Nici umbra copacilor nu este redată exact, lăsînd impresia că pe bolta cerească ar fi și altă sursă lumi- noasă. La pag. 43, jos, se află o ilus- trație care înfățișează niște rîuri. Din cauza neclarității desenului însă, elevii au impresia că aces- tea își păstrează apele în propriile lor albii, fără a avea o gură de vărsare. La paginile 49, 50, 51 și 53, unde sînt prezentate semnele conven- ționale, unele ilustrații sînt dena- turate, necorespunzînd cu ceea ce indică semnele convenționale res- pective. Poteca lasă impresia unui drum, pîrîul pare un rîu cu de- bit mare de apă, movila seamănă mai degrabă cu o măgură, iar dea- lul și muntele nu aduc nici pe de- parte cu ceea ce ar vrea să repre- zinte. Nici orientarea n-a fost res- pectată. Astfel, poteca din ilustra- ție are direcția N—S, în timp ce semnul convențional respectiv are direcția E—V. La fel stau lucru- Lecțiile din manualul de arit- metică pentru clasa a IX-a res- pectă următoarea structură me- todică : exerciții pregătitoare, e- xercițij și probleme însoțite de rezolvarea lor, definiții, exerciții și probleme aplicative. Lecțiile sînt de asemenea însoțite de ilus- trații explicative. In general este un manual accesibil, în care au- torii au respectat cerințele speci- fice învățămîntului în școlile speciale de surzi. Manualul de aritmetică pentru clasa a VII-a a școlilor ajutătoa- re se aseamănă din punct de ve- dere metodic cu manualele din clasele anterioare. EI pune ac- centul pe explicarea fracțiilor zecimale și a procentelor. Pro- blcmeia sin: in general accesibi- le în conținut și formulare, iar d ’pe care -e folosesc denotă wiâknia MtorilM de a uansmî- te o«hi*-r. pe această cale, și unele eunaștințe privind realiză- rile «axului r.c-stru .Ilustrația este abundentă. Și manualul de geografia R. P. R. pentru clasa a V-a a școliior ajutătoare este accesibil și întrunește calitățile metodice impuse de specificul acestor școli. Dar realizarea tehnică a mate- rialului grafic și cartografic lasă mu t de dorit. Culorile folosite pentru a demarca diferitele zone pe hartă sînt palide, șterse, ast- fel incit copiilor le vine greu să distingă semnele și contururile geografice. în manualul de botanică pen- tru clasa a IV-a a școliloi- aju- tătoare fiecare capitol referitor la morfologia plantelor se în- cheie cu o schemă recapitulativă. Este regretabil că nu se prezin- tă asemenea scheme și în capito- lele referitoare la sistematică. O problemă generală, valabilă pentru toate manualele prezen- tate aici, este aceea a realizării tehnice a ilustrațiilor. Dată fiind însemnătatea acestui aspect pen- tru școlile speciale, Editura di- dactică și pedagogică va' trebui să dovedească pe viitor mai mul- tă exigență față de calitatea grafică a manualelor. Cele 10 manuale noi, originale, elaborate anul acesta de Editura didactică și pedagogică reprezin- tă neîndoielnic un succes. Deo- camdată este prematur să facem observații mai amănunțite asu- pra calităților și neajunsurilor pe care le au. Ele se vor dez- vălui în chipul cel mai conclu- dent în timpul utilizării manua- lelor în munca practică la cate- dră. O. B. rile cu șoseaua, calea ferată, pî- rîul, fluviul. Nu se înțelege de ce s-a soco- tit necesară apariția în acest ma- nual — de geografie a regiunii Oltenia — a unei ilustrații înfățî- șînd aspecte din Munții Bucegi, adică din regiunea Ploiești. De ce oare nu s-au prezentat în manual aspecte din Munții Parîng, de exemplu, care se află în cuprinsul regiunii studiate ? Socotesc ca o mare lipsă a ma- nualului faptul că el nu cuprinde nici un fel de hartă a regiunii. Erau absolut necesare, după păre- rea mea, harta fizică a regiunii, colorată, harta cu apele regiunii, o hartă economică a acesteia, alta înfățișînd căile de comunicație și o hartă cu împărțirea administra- tivă. In situația existentă acum, cînd n-au la dispoziție, în manual, nici o hartă pe care să-și fixeze obiectivele expuse în lecții, elevii sînt nevoiti de multe ori să în- vețe mecanic, făcînd apel doar la memorie. îmbunătățirea calității ilustrați- ilor în noua ediție a manualului de geografie a regiunii Oltenia va face ca acesta să vină și mai mult în sprijinul elevilor din clasele a III-a ale școlilor din această re- giune, ca și în sprijinul învățăto- rilor lor. VICTOR V. TUNSOIU Murgaș, raionul Citeț Cit zahăr are o boabă de strupure ? PUNCTE DE VEDERE Locul predării teoriei literaturii în școala medie Tovarășul Mircea Brătucu, au- torul articolului „Observații la noua programă de literatură pentru clasa a VIII-a“, publicat în „Gazeta învățămîntului" nr. 6?0, propune ca noțiunile de teo- ria literaturii să se predea în ul- tima clasă a școlii medii, întru- cît în clasa a VIII-a elevii nu au capacitatea de a-și însuși în toată complexitatea lor aceste cunoștințe, nu au „volumul și varietatea cunoștințelor concrete de la care pornesc procesele de generalizare teoretică". în conse- cință, autorul consideră că ac- tuala programă de învățămînt, care prevede predarea noțiunilor de teorie literară înaintea isto- riei literaturii, nu are o funda- mentare reală. în ceea ce mă privește, cred că problema studiului teoriei li- teraturii poate fi rezolvată just numai dacă o privim în lumina noilor condiții create prin pre- lungirea duratei școlii elementa- re la 8 ani. Peste doi ani, cînd teoria literaturii se va preda în clasa a IX-a, ea nu va mai ri- dica greutățile pe care le ridică acum. Elevii care o vor studia vor fi mai mari cu un an și vor fi studiat în clasa a VIII-a, așa cum prevede- programa, un nu- măr mai mare și mai variat de opere literare decît în prezent. Predarea va fi ușurată și de fap- tul că în programa școlii de 8 ani sînt prevăzute noțiuni de teoria literaturii mult mai bogate și prezentate mult mai sistematic decît în vechea programă. Se pare chiar eă se întrevede ten- dința spre o predare concentrică a acestor noțiuni. Noile manuale pentru clasele a V-a și a Vl-a au și făcut un prim pas în această direcție. Astfel, în clasa a V-a e- levii sînt familiarizați cu noțiu- nile de operă literară, subiect și personaje. în clasa a Vl-a cu- noștințele se lărgesc : elevii află care sînt părțile subiectului, trec la încercări de caracterizare a personajelor. Proiectul de pro- gramă pentru clasa a VII-a pre- vede studierea noțiunii de operă epică și a compoziției acesteia. In clasa a VIII-a se vor relua (de- sigur pentru a fi predate la alt nivel decît în clasele a V-a și a Vl-a) noțiunile de operă literară, personaj, subiect și compoziție (a- dăugîndu-se, probabil, compoziția operei lirice). Absolvenții școlii de 8 ani vor cunoaște unele spe- cii ale creației populare (basmul, balada, doina), precum și cîteva specii ale epicii și liricii culte (schița, nuvela, pastelul, imnul), în aceste condiții, cursul care se va preda în clasa a IX-a va com- pleta cele studiate în clasele an- terioare, va lămuri unele proble- me teoretice și va sistematiza în- tr-un tot noțiunile de teoria li- teraturii, care, spre sfîrșitul anu- lui, vor putea fi aplicate inte- gral la analiza unor opere de mai mare întindere și mai com- plexe recomandate de programă. Iată deci că există posibilitatea ca studiul noțiunilor de teorie a literaturii să preceadă studiul is- toriei literaturii. Aceasta ni se pare cu atît mai necesar cu cît la lecțiile de analiză a operelor li- terare din cadrul cursului de is- torie a literaturii elevii trebuie să cunoască neapărat o serie de noțiuni teoretice. Este adevărat — așa cum bine observă tov. M. Brătucu în arti- colul amintit — că simplificările făcute în programa de teoria li- teraturii au dus la comprimarea unui material teoretic important (noțiuni generale despre litera- tură și structura operei literare) în numai 6 ore. Aceasta este însă o lipsă a programei, pentru în- lăturarea căreia cred că se va putea găsi o soluție. Printr-o a- tentă revizuire a programei se poate spori numărul de ore la a- ceste capitole. In concluzie, consider necesa- ră predarea noțiunilor de teoria literaturii în primul an al școlii medii, întrucît scopul predării a- cestor noțiuni nu este numai a- cela de a le da elevilor o serie de cunoștințe necesare oamenilor culți, ci și acela de a le asigura posibilitatea să studieze la nive- lul cuvenit cursul de istorie a li- teraturii. Socotesc că noile con- diții create prin prelungirea du- ratei învățămîntului, o programă judicios întocmită și un manual care să cuprindă și exerciții apli- cative la fiecare lecție vor rezol- va greutățile existente în pre- zent în predarea teoriei literatu- rii. Prof. ȘTEFANIA POPESCU Școala medie nr. 18 „M. Eminescu" din București iNVĂTÂMlNT PROFESIONAL $1 TEHNIC Atenție încordată, cunoștințe, siguranță ; sînt doar cîteva din exigen- țele muncii de frezor O inițiativă interesantă PfeMtirea viitorilor muncitori forestieri Pentru a contribui la o cît mai bună pregătire practică a elevi- lor în vederea viitoarei lor acti- vități în producție, la Centrul școlar de cooperație din Slatina au luat ființă cooperativa-școală „Munca noastră" și un magazin școlar. Cooperativa are ca scop deprin- derea elevilor cu formele organi- zatorice și activitatea cultural- educativă de masă din cadrul co- operației de consum. Astfel, orga- nele de conducere ale cooperati- vei, alese de către adunarea ge- nerală a elevilor membri coopera- tori din rîndul fruntașilor la în- vățătură, se preocupă de înscrie- rea de noi membri, de încasarea fondului social, de aprovizionarea magazinului școlar cu mărfurile cerute de consumatori, de organi- zarea unor programe artistice etc. Pină în prezent au fost înscriși în cooperativa școlară 92n/o din nu- mărul elevilor, De asemenea, ș-au vîndut mărfuri alimentare și in- dustriale în valoare de 18.000 lei, s-au organizat programe artistice in școală și în afară de jOâiă etc. La rîndul său magazinul școlar care funcționează în cadrul co- operativei contribuie la înarma- rea elevilor cu deprinderi de prac- ticare a unui comerț civilizat, Ia nivelul cerințelor mereu crescînde ViGOARE Șt iNDEMlNARE — Educația fizică și sportul într-un centru școlar profesional — Educația fizică și sportul con- stituie unul dintre principalele mijloace prin care școala contri- bule la întărirea sănătății tinere- tului și îi asigură o dezvoltare armonioasă și multilaterală. Tot- odată, educația fizică și sportul contribuie la dezvoltarea calită- lilor morale și a voinței elevilor, la educarea lor în spiritul disci- plinei conștiente. Ințelegînd însemnătatea educa- I iei fizice și știind să rezolve concret problemele pe care le ri- dică activitatea pe acest tărîm cei patru profesori de speciali- tate de la Centrul școlar profesio- nal de construcții-montaj din Ca- pitală se preocupă permanent de îmbinarea orientării generale pe care o dă programa cu sarcinile specifice tipului de școală și vîrs- tei elevilor cu care lucrează, ast- fel încît pregătirea fizică generală a acestora să se împletească strins cu formarea deprinderilor și cali- tăților fizice necesare în meseria nentru care se pregătesc Aceste țeluri apar evident în întreaga activitate desfășurată în orele de educație fizică, în ore- le de activitate sportivă, în gim- nastica de înviorare. în pauza de cultură fizică la ateliere ca și în manifestările sportive. Bunăoară în cadrul lecțiilor de educație fizică profesorii urmăresc ca, pe lîngă tema din lecția res- pectivă, să rezolve și anumite sarcini speciale, menite să ducă la dezvoltarea calităților fizice ne- cesare muncii profesionale a ele- vilor. Astfel, cu elevii țîmnlari și dulgheri, meserii în care brațele sînt foarte mult solicitate, șe fac ale consumatorilor. Magazinul, care ține de centrala cooperative- lor din Slatina și este deservit de elevi, sub îndrumarea profesorilor, constituie un adevărat laborator experimental unde se pun în prac. tică cunoștințele teoretice însușite la lecții cu privire la studierea cererii de mărfuri a populației, la recepționarea mărfurilor, pregăti- rea locului de muncă, deservirea consumatorilor etc. Pentru cuprinderea unui număr cît mai mare de elevi în activita- tea practică de vînzare a mărfu- rilor. elevii-vinzători se schimbă la fiecare două săptămîni. Munca în cadrul magazinului îi educă pe viitorii vînzători în ceea ce pri- vește ținuta lor personală, com- portarea atentă și cuviincioasă față de consumatori, grija față de avutul obștesc încredințat etc. Intre elevii vînzători au loc în- treceri care urmăresc dezvoltarea inițiativei lor, a aptitudinilor de care dau dovadă. Astfel, activitatea practică la c-»pcc«ti‘-» «chImI și ia cadrul magazinului «cotar runUttuie o a- devârâtă punt;- de V-aă ură intre învătămintul teoretic și instruirea la locul de muncă a elevilor din sectorul cooperației Prof. SIMION TULIGĂ Slatina la ora de educație fizică exerciții de extensie a trunchiului și exer- ciții libere cu brațele. Cu elevii electricieni și zidari, care lucrea- ză la înălțimi, uneori pe schele se fac exerciții care urmăresc în mod special să li se dezvolte simțul de echilibru și îndemînare Ei execută astfel exerciții de e- chilibru și sărituri de la înălțimi. Pentru pauza de cultură fizică la ateliere, profesorii au organi- zat complexe de exerciții care țin seama de influențele procesului de muncă asupra organismului e- levilor. Urmărind să dea acestor exerciții un caracter compensator profesorii acordă întîietate exer- cițiilor menite să influențeze po- zitiv poziția corpului în timpul lucrului și care pot avea influen- ța favorabilă cea mai stabilă a- supra poziției de muncă. De aceea au fost alcătuite diferite grupe de exerciții, corespunzătoare mese- riilor la care se lucrează șezînd, celor la care se lucrează stînd în picioare etc. De pildă, mecanicii, instalatorii și caloriferiștii care efectuează lucrări la menghină, stînd într-o poziție semiaplecată și lucrînd foarte intens cu brațele, efectuea- ză exerciții de trunchi în care predomină extensiile, exercițiile libere de relaxare a brațelor. Pentru îmbunătățirea continuă a activității în pauza de cultură fizică la ateliere, comisia metodi- că de specialitate a pus recent în discuția membrilor săi un re- ferat cu tema „Activitatea de cultură fizică — factor important în dezvoltarea deprinderilor de Pe tot cuprinsul patriei iau fiin- ță fabrici noi și combinate mo- derne de prelucrare complexă a lemnului, utilate la nivelul teh- nicii mondiale, cum sînt cele care s-au construit în ultimii ani la Tg. Jiu, Gherla, Gălăutaș, Rîm- nicui Vîlcea, Rădăuți, Brăila etc. Dezvoltarea impetuoasă a sectoru- lui economiei forestiere, ridica- rea continuă a nivelului tehnic al producției în industria lemnu- lui impun o creștere corespunză- toare a nivelului de pregătire a cadrelor ce vor lucra în acest sector. Pentru continua îmbunătățire a învățămîntului profesional și teh- nic în școlile aparținînd Ministe- rului Economiei Forestiere s-a or- garăzat recent o consfătuire la care delegați de la toate centre- le școlare forestiere din țară au studiat experiența școlilor din Rm. Vîlcea, Cîmpulung Moldo- venesc și Caransebeș, fruntașe în pregătirea cadrelor de muncitori și tehnicieni și au discutat o sea- mă de aspecte importante ale pregătirii profesionale a ucenici- lor și elevilor. Discurile purtate la consfătui- re au acordat atenția principală desfășurării procesului instructiv- educativ. Una din condițiile prin- cipale pentru asigurarea bunei desfășurări a acestuia — au ară- tat cei mai mulți dintre vorbi- tori — o constituie ridicarea ca- '■ficării cadrelor didactice. Minis- terul Economiei Forestiere, prin serviciul de învățămînt, s-a preo- upat de această problemă și a sprijinit școlile pentru a-și com- pleta necesa-ul de cadre bine pregătite, astfel că in prezent ma- joritatea centrelor școlare fores- tiere dispun de cadre cu înaltă calificare, capabile să asigure desfășurarea unui invățămînt de calitate. Este necesar să fie luate măsuri ca la toate centrele șco- lare forestiere să se rezolve în cele mai bune condiții această prob lestă m făt -.re s-a rrztc' de a- semsmea că s-au obținut o serie de realizări în ceea ce privește editarea manualelor de speciali- tate. Cu sprijinul forurilor de re- sort Editura didactică și pedago- gică a tipărit în ultimii doi ani muncă”. Discuțiile purtate cu acest prilej, schimbul de experiență realizat între profesorii de edu- cație fizică a dus la sporirea efi- cacității exercițiilor fizice efec- tuate de elevi în timpul practicii. O mare atenție se acordă și manifestărilor sportive de masă. „Colțul sportiv" al Centrului șco- lar prezintă regulat bogatul pro- gram competițional al „duminici- lor sportive", tradiție a școlii care întrunește sute de elevi par- ticipant! și alte sute de „supor- teri" înflăcărați. De asemenea, stația de amplificare prezintă a- desea „emisiunea sportivă loca- lă" în care sînt popularizate re- zultatele competițiilor, se fac co- mentarii pe marginea manifestări- lor sportive, se dau sfaturi de specialitate și chiar scurte lecții privind regimul elevului sportiv, în holul central al școlii te întîm- pină vitrina cu trofeele sportive. Destul de des se organizează gale de filme sportive, întîlriiri cu ma- eștrii sportului, conferințe des- pre calitățile fizice și morale ale sportivului. Rezultatele dobîndite sînt gră- itoare. La faza pe școală a recen- tei competiții dotate cu „Cupa o- rașului București" s-au aliniat Ia startul întrecerilor de atletism a- proape 1000 de concurenți, în fi- nalele pe școală calificîndu-se a- proximâtiv 100. La rîndul său, campionatul de fotbal, a antrenat reprezentativele a 24 de clase. 1800 de elevi au participat la faza pe școală a crosului „Să întîm- pinăm 7 Noiembrie". Cu o asemenea bază de masă, cultura fizică și sportul au scos la iveală o serie. de talente pe majoritatea manualelor necesare. Astfel în anul 1962 au a- părut 4 manuale de specialitate pentru școlile profesionale și 12 manuale de specialitate pentru școlile tehnice și tehnice de maiș- tri. Majoritatea acestor manuale constituie un ajutor prețios atît pentru elevi cît și pentru profe- sori. Ele corespund programelor școlare, cuprind cunoștințe ex- puse la nivelul tehnicii celei mai moderne și într-o formă accesi- bilă nivelului de înțelegere al elevilor. Din păcate, însă, există și unele excepții. De exemplu, ma- nualul de topografie (autor A. Rusul expune cu multe amănunte unele teme pe care programa nu le prevede, dar foarte pe scurt Consfătuirea cadrelor didactice din școlile economiei forestiere teme importante prevăzute în programă. Astfel, este descris pe larg nivelmentul trigonometric la distanțe mari, pe care tehnicienii nici măcar nu-1 folosesc în prac- tică, în schimb este prezentat su- mar nivelmentul la distanțe mici, care se folosește curent în prac- tica silvică. Manualul „Utilaje pentru fabricarea P.A.L. și P.F.L." pentru școlile tehnice (autor I Bulboacă) acordă un spațiu larg descrierii unor utilaje de tip vechi, cum sînt foarfecele manual pentru tăiat turnire, tînfășurătorul manual pentru furnire, mașina de tăiat plan, în detrimentul prezen- tării unor utilaje noi, moderne, cu care sînt dotate complexele pen- tru industrializarea lemnului din Blaj, Rm. Vîlcea și Brăila. Pentru o serie de utilaje prezentate în manual nu se dau schemele cine- matice, hidraulice și electrice, ci sînt prezentate doar fotograii- ale acestora. Deși specialiștii au indicat îmbunătățirile ce trebuie aduse manualului, Editura didac- tică și pedagogică n-a ținut sea- ma de ele. Vorbitorii au cerut ca pe viitor să se acrode și mai multă grijă editării manualelor. care profesorii le îndrumă cu o deosebită grijă, printr-un antre- nament variat și sistematic. Iată cîteva tinere „speranțe" a căror dezvoltare este urmărită în mod deosebit : Sița Medeleanu, din anul I mozaicari, care a cu- cerit locul I la etapa pe raion a crosului „Să întîmpinăm 7 No- iembrie", Niculina Enache, cla- sată la același cros pe locul I pe Capitală la junioare, Gheorghe Purcărea care are o performanță de 5,40 m lungime. Mihai Popes- cu cu 10,4 secunde pe 80 m plat, Niculina Călin — 4,10 la lungi- me. Reprezentativa de gimnastică a centrului școlar este campioană raională, echipa de juniori la rugbi participă la campionatul re- publican. în întreaga desfășurare a e- ducației fizice și a activităților sportive profesorii au zi de zi în vedere educarea trăsăturilor de caracter ale elevilor. Iată un fapt relevator în această privință. Nițu Dionisie, sportiv talentat, campion al școlii, înfumurîndu-se și abă- tîndu-se de la disciplină a fost scos din Iotul reprezentativ. Sanc- țiunea aceasta l-a ajutat : Nițu a redevenit în scurtă vreme un elev disciplinat. Acordînd o atenție sporită des- fășurării orelor de educație fizi că și activității sportive a elevi- lor, conducerea Centrului școlat de construcții va contribui nu numai la dezvoltarea fizică armo- nioasă a viitorilor muncitori ci șt la creșterea capacității lor de a-și însuși deprinderile de muncă AL. CRACEA Consfătuirea a relevat faptul că rezultatele bune obținute in pregătirea viitorilor muncitori fo- restieri se datoresc în mare mă- sură pregătirii temeinice a lecții- lor și activităților practice de că- tre profesori și maiștri-instruc- tori. Activitatea desfășurată de a- ceștia în cadrul comisiilor metodi- ce și a! consiliilor pedagogice precum și pregătirea individuală îi ajută să-și îmbunătățească cunoș- tințele pedagogice necesare privind organizarea procesului de învăță- mînt, tipurile de lecții și meto- dele ce trebuiesc folosite. Cadre- le didactice de la școlile din Rm. Vîlcea, Caransebeș, Curtea de Argeș etc, folosesc în predare un bogat material didactic sistemati- zat în cadrul laboratoarelor și ca- binetelor tehnice școlare. Progre- se însemnate au înregistrat pe a- ceastă linie și școlile din Băița, Plai, Codlea și Vatra Dornei unde în acest an a fost confecțio- nat și procurat un material va- riat, foarte folositor predării. S-a relevat însă în cadrul con- sfătuirii că, din păcate, mai există școli — cum sînt cele din Arad, Miercurea Ciuc, Cîmjieni — unde, deși există suficient material di- dactic, acesta nu a fost sistemati- zat, se află depozitat în neo- rînduială, într-o singură încăpere și nu este folosit decit în foar- te mică măsură. Unii profesori de fizică și de tehnologia meserie! din școlile menționate nici mă- car nu cunosc în amănunțime materialul didactic de care dispun acestea. O deosebită însemnătate pentru pregătirea viitorilor muncitori — au subliniat numeroși participant! la discuții — o are activitatea practică a acestora. Majoritatea maiștrilor-instructori se preocu- pă cu grijă, după cum a reieșit din lucrările consfătuirii, de cît mai buna organizare și desfășura- re a practicii, astfel încît ea să se ridice la nivelul cerințelor teh- nicii avansate. Astfel, la Școala de tehnicieni pentru industria lemnului de la Centre'. șco: = r : ' restier din Rm Alice r s- = « creat condiții pentru instruirea elevi- lor la nivelul tehnicii moderne in noul combinat de la Rm. Vîlcea. Aici elevii fac practică la linia tehnologică complet automatiza- tă, conducînd toate operațiile me- canice, de la așchierea buștenilor și deșeurilor și la presarea la cald etajată pînă în secția fini- saj, unde capătă forma finită e- normele plăci aglomerate din lemn cu proprietăți fizico-mecani- ce superioare. Schimbul de experiență realizat la consfătuire în ceea ce priveș- te organizarea practicii în pro-^ ducție a ucenicilor și elevilor din școlile forestiere va ajuta maiș- trilor-instructori să îmbunătățeas- că și mai mult pe viitor această activitate. Discuții rodnice s-au purtat în consfătuire și cu privire la problema educației comuniste a ucenicilor și elevilor. Cu mult interes au ascultat directorii de școli, profesorii și ceilalți dele- gați la consfătuire intervenția di- rectorului școlii profesionale fo- restiere din Caransebeș, tov. Gh. Sandroiu, care a împărtășit as- pecte din boqata experiența a a- cestei școli în ce privește educa- ția comunistă a elevilor. Munca educativă de la școala din Ca- ransebeș s-a întemeiat în primul rînd pe exemplul personal al pro- fesorilor și maiștrilor-instructori care s-au preocupat să dezvolte pe această cale în rîndul elevilor spiritul de ordine, punctualitatea, dorința de perfecționare a meto- delor de muncă, dragostea față de profesiunea aleasă Consfătuirea cadrelor didactice din școlile forestiere a fost plină de învățăminte, trasînd o serie de jaloane prețioase pentru acti- vitatea instructiv-educativă a a- cestora, pentru ridicarea pregă- tirii viitorilor muncitori forestieri la nivelul dezvoltării ■ impetuoase a sectorului economiei forestier» GH. JANGOCIU Pe scena finalei cehi de a! iV-ka festiva! bienal „/. !. Caragia!e“ - Printre cele mai bune formatii ' de teatru de amatori de Ia orașe și sate care au luat startul în marea întrecere pe țară din ca- drul festivalului bienal „I. L. Caragiale" se numără și formația de teatru a Sindicatului învăță- mînt 'din ■ Oradea. Pedagogii oră- deni vor prezenta la finală piesa „Căsătoria" de N. V. Gogol. în decurs de 12 ani de activi- tate neîntreruptă, în repertoriul formației au figurat aproape 20 de piese, de teatru într-un act sau în mai multe acte, cu care s-âu prezentat peste 250 de spec- tacole în centrele muncitorești miniere, în centrele de raioane, pe scenele cluburilor și cămine- lor culturale din regiune. De-a lungul acestor ani formația de teatru, apreciată de oamenii mun- cii din regiune, a fost prezentă la toate concursurile organizate pe plan local și central. Iată cîteva din lucrările cuprinse în reper- toriul ei : „O scrisoare pierdută", „D-ale carnavalului” și „O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale, „Revizorul” de N. V. Gogol, „Doc- torul fără voie" de Moliere, „Pla- ton Krecet” de A. Korneiciuk, „Zestrea Ilenuței" de Mircea Ște- fănescu, „Neamurile" de Teofil Bușecan sau „Cînd va suna clo- poțelul", piesă originală a pro- fesorului Eugen Groza — unul dintre animatorii formației de teatru. însuflețiți de dorința de a re- prezenta cît mai bine regiunea Crișana la București, membrii co- lectivului de teatru au desfășu- rat în preajma finalei o bogată activitate pentru ca pregătirile lor să corespundă nivelului de desfășurare a întrecerii. Intensifi- carea repetițiilor sub îndrumarea regizorului Valentin Avrigeanu, de la Teatrul de stat din oraș, spectacolele date săptămînal în oraș și în regiune, urmate de discuții menite să ridice nivelul calitativ al interpretării, precum și vizionarea în colectiv a unor piese de teatru (printre care și „Căsătoria"), in interpretarea ac- torilor profesioniști sînt doar cî- teva dintre pregătirile prelimina- re care, de bună seamă, vor con- tribui la realizarea unui specta- col de ridicată calitate artistică pe scena finalei. N. BURCEA începînd cu acest an școlar, la internatul Centrului școlar agricol din Sibiu funcționează o stație de radioampli- ficare. în mod regulat stația transmite o emi- siune locală al cărei program cuprinde con- ferințe pe teme științi- fice și educative, infor- mații etc. Inițiativa conducerii școlii cu privire la in- stalarea stației de ra- dioamplificare la inter- nat este bine venită, deoarece prin materiale- le prezentate aici se dezvoltă orizontul știin- țific și cultural al ele- vilor. Prof. DUMITRU PERIȘ Sibiu Cadrele didactice de la Școala de 8 ani din comuna Valea cu Apă, raionul Tg. Jiu, acordă o mare atenție propa- gandei pedagogice în rîndurile părinților. Conferințele expuse aici sînt audiate cu Tineri cititori ai secției de copii a Bibliotecii centrale orășenești din Sibiu BIBLIOGRAFIE 0 excursie a cadrelor didactice Recent, cercul pedagogic a) profesorilor de geografie și știin- țe naturale din raionul Muscel a organizat pentru membrii săi o interesantă excursie în partea de nord a raionului. Excursia a avut ca scop lărgirea orizontului de cunoștințe al profesorilor și tot- odată legarea mai strînsă a acestor cunoștințe de practică. Excursioniștii au vizitat G.A.C. ,.ArgeșeluI“ și Fabrica de var de la poalele Mateiașului cea mai mare fabrică de acest gen din re- M. Dumitru—raionul Călărași. Cadrele didactice care func- ționau în învățămînt la 1 au- gust 1959 fără a avea califica- rea corespunzătoare au avut dreptul Ia o salarizare potrivit studiilor și vechimii avute la acea dată. Dacă ulterior aceste cadre didactice și-au completat studiile și au dobîndit califi- carea corespunzătoare, ele sînt ^^recute la categoria de salari- zare la care le dau dreptul noile studii. rămînînd însă în aceeași grupă de vechime pînă Ia trecerea examenului de defi- nitivat. In cazul dvs., după terminarea Institutului pedagogic de în- vățători aveți dreptul la sala- rizare ca învățător I, dar în grupa de vechime avută La 1 august 1959. Aceasta pînă la obținerea gradului definitiv. loan Oprișan — Focșani, Ca absolvent al Institutului pedagogic de 2 ani fără examen de stat, potrivit instrucțiunilor de aplicare a Hotărârii nr. 1059.1959. sînteți asimilat la salariza- re cu învățătorii de catego- ria I. așa cum sînt asimilați toți absolvenții de școli medii sau ai primilor doi ani din în- vățămintul superior și care în- deplinesc funcția de profesor. Dacă ați fi avut și examenul de stat, atunci aveați dreptul la salarizare ca profesor II. în această situație, după împlinirea stagiului de 5 ani, aveți dreptul să treceți în grupa următoare de salarizare după vechime (5-10 ani), pentru care vi s-ar cuveni salariul respectiv, precum Ministerul învățămintului anunță: Pentru studenții cadre didacti- ce care în anul universitar 1961-62 urmează anul I al univer- giune, munții Iezer, Păpușa, Fă- găraș, Piatra Craiului și Laota, dealurile subcarpatice ce formea- ză zone de mușcele și dealurile premontane ale podișului Getic. Pe tot traseul excursiei s-au făcut observații fenologice. De asemenea, s-a adunat un bogat material didactic pentru lecțiile de botanică și geologie. Prof. I POPESCU ARGEȘEL și sporul pentru predarea într-o școală specială. Eleonora Bobocică — raionul Calafat. în conformitate cu dispozițiu- nile legale în vigoare, studenții care urmează cursuri serale sau fără frecvență în învățămîntul superior nu beneficiază de plata transportului pentru prezentare la sesiunile de examene. Aces- tora li se acordă înlesnirile prevăzute în Hotărîrea nr. 1052/1962. Maria Poenaru — raionul Cîm- pina. Pe timpul cît ați ținut locul directorului școlii aflat în con- cediu medical puteți primi in- demnizația de director cuvenită numai dacă s-a dat o decizie din partea Comitetului executiv al sfatului popular raional prin care vi s-a încredințat funcția de director cu delegație. în cazul cînd directorul școlii a avut și normă didactică, iar orele respective le-ați predat dvs., acestea vi se pot plăti fără alte formalități, întrucît orele efectiv prestate în ase- menea cazuri se salarizează ca plată cu ora. Aurie» Gașpar — raionul Botoșani. După absolvirea anului III de facultate și în cazul cînd faceți dovada că vă continuați stu- diile, aveți dreptul să fiți salari- zată ca profesor II. în ceea ce privește categoria de vechime, în cazul dvs. aceasta se stabi- de 3 ani prin cursuri fără frecven- ță, sesiunea specială de examene și colocvii va avea loc între 19 de- mult interes de părinți, care poartă discuții în- suflețite pe marginea lor. Totodată, lectoratul prilejuiește schimbul de experiență între părinți în ceea ce privește re- zolvarea problemelor e- ducative pe care le ri- dică creșterea copiilor. OCTAV. STANCA comuna Valea cu Apă, raionul Tg. Jiu lește în funcție de situația acor- dării gradului definitiv. în cazul cînd ați primit gra- dul definitiv, cu sau fără exa- men, atunci aveți dreptul să fiți salarizată ca profesor II, în grupa 10-12 ani. Dacă nu ați primit însă gradul definitiv, nu puteți trece într-o categorie superioară de vechime decît după trecerea examenului de definitivat. în această situație puteți fi salarizată ca profesor II, dar în grupa de vechime 5-10 ani. Vasile Stoianu — raionul Ca- lafat. Respingerea cererii pentru schimbarea categoriei de salari- zare de către secțiunea de în- vățămînt raională nu este mo- tivată. Potrivit instrucțiunilor de apli- care a Hotărîrii nr. 1059/1959 după absolvirea anului III de facultate, în cazul cînd vă continuati studiile, aveți dreptul să fiți încadrat și sala- rizat ca profesor II, dar tot îe grupa de vechime avută la 1 august 1959 (5-10 ani.). Menționăm că nu puteți trece într-o grupă superioară de ve- chime decît după terminarea studiilor și trecerea examenului de definitivat, dar aveți dreptul la schimbarea categoriei de sa- larizare după studii. lulia Măzăreanu, Dumitru Teo- dor, Gheorghe Spînu, Stan Mdș- teanu, Viorel Aii, Vasile Stă- nescu, Octavian Zamfir, Partenie Crîsneanu, Bogdan Nia, Dece- bal L., I. Popescu, Alexandru Pe- trica. Ion Pândele, Hie I. Precu- pețu, Elena Costea, Florica Mur- gu, Ilie C. Nichitici, Maria Vidau, Mihai Camen, Aurelia Vădana, Tone Rușeanu, Maria Șerban, Ma- ria Ștefănescu. Informațiile pe care le cereți le puteți obține adresîndu-vă orga- O carte nouă despre relațiile romîno-ruse Sub îngrijirea Institutului de studii romîno-sovietic al Acade- miei R.P.R. a apărut recent lu- crarea „Contribuții la istoria re- lațiilor romîno-ruse" (din cele mai vechi timpuri pînă la mijlocul secolului al XlX-lea) de G. Bez- viconi — o nouă și valoroasă contribuție la cunoașterea multi- lateralelor legături dintre poporul nostru și poporul rus. Relațiile romîno-ruse sint ur- mărite și studiate în cadrul is- toriei țării noastre, cele 10 capi- tole ale lucrării tratînd amănun- țit epocile principale de contact cu vecinii de la Răsărit. Acestea sînt prezentate ca un ansamblu „A c a d e m i a în Editura didactică și pedago- gică a apărut lucrarea „Acade- mia domnească din Iași" elaborată de prof. univ. dr. Ștefan Bîrsă- nescu, director adjunct al Institu- tului de științe pedagogice. După ce arată condițiile în care a fost înființată la Iași în 1714, Academia, autorul se oprește a- supra istoricului acesteia, relevind rolul ei în viața culturală a Mol- dovei. Se menționează astfel fap- tul că activitatea Academiei a prilejuit răspîndirea pe scară mai largă în Moldova a literaturilor clasice greacă și latină, a litera- turii bizantine, ca și contactul cu mișcarea filozofică iluministă din secolul al XVIII-Iea. Tot aici au fost folosite primele abecedare și manuale didactice romînești din Moldova, iar către sfîrșitul seco- lului al XVIH-lea dascălii și foștii elevi ai Academiei, prin traduce- rile făcute, și-au adus contribuția la tranziția spre o literatură bele- tristică originală Autorul lucrării, cunoscut ca cercetător al trecutului școlii ro- mînești și din alte lucrări de a- A apărut REVISTA DE PSI- HOLOGIE» editată de Institutul dc psihologie al Academiei R.P.R., nr. 3 din 1962. La rubrica STUDII ȘI CER- CETĂRI revista publică, prin- tre altele, articolele „Despre conduita morală a elevilor ado- lescenți" de Geta Dan-Spînoiu, „Critica aspectelor psihologice ale sociometriei" de Traian Her- seni și „Experimentul asociativ- verbal în stările depresive" de Valentina Neicu și Sen Ale- xandru. Educatoare, învățători, profesori, maișlri*instrucâori! Abonați-vă din timp pe anul 1963 Ia REVISTA DE PEDAGO- GIE, Asigurați-vă colecția comple- tă, făcînd abonamente pe tot anul. Costul unui exemplar — 5 economic, politic, cultural și mi- litar. Sînt folosite larg izvoarele do- cumentare rominești și rusești, multe inedite, din colecțiile Aca- demiei R.P.R., ale Muzeului ro- mîno-rus din București, ale Ar- hivelor Statului și ale arhivelor particulare. Tratarea istoriei relațiilor ro- mino-ruse ajunge pînă la jumă- tatea secolului al XlX-lea. Ultimul capitol al cărții conține o bogată bibliografie (34 pagini), prezentată în crupe pe epoci și ani, deosebit de prețioasă pentru cercetătorii științifici, profesori, studenți etc. V. DAMASCHIN dom nească“ cest fel, iși bazează cercetarea pe o documentare care merge direct la sursă. Astfel, se analizează pla- nul de studii și programa școlară a Academiei, orarul ei. activitatea instructiv-educativă, se prezintă biblioteca și materialul didactic, dîndu-se cititorului posibilitatea să cunoască sub aspect multilate. ral această instituție. Expunerea materialului — cla- ră și concisă — are și un carac- ter didactic, fiecare capitol ter- minîndu-se cu concluziile respec- tive, fapt care contribuie nu nu- mai la ușurarea lecturii, dar si la reținerea principalelor idei. Tre- buie menționate de asemenea cele 26 de planșe de la sfîrșitul lu- crării, care reprezintă coperte și pagini de cărți, programe, mate- rial didactic folosit în timpul funcționării Academiei. Lucrarea prof. univ. Ștefan Bîr- sănescu aduce o însemnată contri- buție la cunoașterea trecutului școlii șl a gîndirii pedagogice din tara noastră. OCTAVIAN IONESCU ★ Rubrica CRITICA ȘI BIBLIO- GRAFIE cuprinde articolul „Succesul — obiect de cercetare științifică" de A. Tabachiu, pre- cum și recenzii la lucrările „Obiectul și problemele psiholo- giei sociale" de A. G. Kovalev (G. Neacșu și N. Radu) și „Ma- șina și gîndirea" de Z. Rovens- ehi, A. Uemov și E. Uemova (1. Mînzat). Se publică de asemenea o se- rie de informații la rubrica VIAȚA ȘTIINȚIFICA. Revista de pedagogie se difu- zează pe bază de abonamente, care se fac prin oficiile P.T.T.R., factorii poștali și difuzor» de Scrisori de la prieteni de departe. Membrii cercului de pionieri ..Amalia Kreisberg din orașul Nota (R.S.S. Estonă) au primit corespondența - ' CONFERINȚA GENERALĂ A U.N.E.S.C.O. A ADOPTAT REZOLUȚIA PROPUSĂ DE R. P. ROMlNĂ IN PROBLEMA EDUCĂRII TINERETULUI IN SPIRITUL IDEALURILOR PĂCII li. R. S. S. Inovații Au trecut aproape trei ani de cînd K. Moskalenko, lector prin- cipal la Institutul pedagogic din Lipețk, a publicat în paginile re- vistei „Narodnoe obrazovanie" articolul „Cum trebuie să fie în- tocmită o lecție". Articolul ex- punea experiența pedagogilor din orașul Lipețk cu privire la căile de perfecționare a proce- sului de învățămînt. El a susci- tat largi discuții în publicațiile pedagogice, la consfătuirile și conferințele cadrelor didactice etc. De curînd, în revista „Narod- noe obrazovanie" a apărut, sub semnătura lui A. Levșin, un am- plu articol în care sînt caracte- rizate principalele trăsături ale experienței pedagogilor din Li- pețk și se arată căile introduce- rii procedeelor preconizate de ei în practica muncii de instruire și educare a elevilor. Publicăm mai jos extrase din articolul lui A. Levșin, în care acesta se ocupă de particularită- țile lecției așa cum o concep pe- dagogii din Lipețk. Succesul profesorilor din Li- pețk se explică prin faptul că ei au pus de la început accentul pe munca individuală a elevului in timpul lecției. însușirea cu- noștințelor este imposibilă fără participarea atenției și imagina- ției, a gîndirii și a sentimente- lor, a memoriei și a voinței ele- vului — a întregii lui personali- tăți. Exclud'eți unul dintre aces- te elemente și eficiența proce- sului pedagogic va scădea brusc sau va dispare complet. O lecție bună este aceea în cursul căreia fiecare elev muncește intens, în direcția stabilită, timp de 45 de minute, cît durează ea. Și totuși, cît de mult mai are de făcut practica pedagogică pînă a ajunge la o asemenea lec- ție ! Care este cauza? Nepricepe- rea profesorului de a conduce clasa ? Lipsa de disciplină a e- levilor ? Așa se explică de obi- cei slaba eficiență a lecției. Cadrele didactice din Lipețk socotesc însă că însăși problema structurii lecțiilor trebuie rezol- vată într-un mod nou. Ele folosesc o nouă formă a lecției, care permite utilizarea mai ra- țională a timpului și intensifică munca elevilor în clasă. Noua formă a lecției are trei caracteristici importante. Prima caracteristică constă în faptul ca verificarea cunoștințe- in practica școlară lor (interogarea) nu constituie o etapă independentă, ci se reali- zează pe parcursul întregii lecții și se contopește în mod practic cu întreaga muncă de formare a noilor cunoștințe. Aceasta nu duce numai la economisirea tim- puicii, ci îi Ia ției cînd. interogir.d un elev, prjiesorul lasă restul clasei in afara atenției sale și. de fapt, fârâ ocupație. Nu mai puțin im- portant este faptul că și rolul didactic al verificării cunoștin- țelor crește mult. Fiind contopi- tă cu procesul general al învă- țămîntului. verificarea îl ajută pe elev să facă o legătură per- manentă și activă între cunoș- tințele vechi și cele noi, să se- sizeze legica cunoașterii științi- fice. O asemenea verificare înce- tează a fi. chiar pentru profe- sor, o constatare pasivă a nive- lului cunoștințelor elevului. Ea îl ajută să clarifice, sa corecteze și să aprofundeze aceste cunoș- tințe în însuși procesul muncii didactice. A doua particularitate a lec- ției așa cum o organizează ca- drele didactice din Lipețk stă în aceea că raportul între expune- rea noului material, consolidarea lui și tema pentru acasă se schimbă în mod radical. în mod obișnuit, expunerea noului ma- terial ocupă cea mai mare parte a timpului rezervat lecției. In felul acesta nu mai rămîne timp pentru consolidarea cunoștințe- lor, aceasta adăugîndu-se Ia tema pentru acasă. Iată, deci, în ce constă adevărata cauză a su- praîncărcării elevilor ! Totuși, ea nu este singura ; duce la supra- încărcare și faptul că partea cea mai importantă a procesului de învățămînt, care constă în mun- ca individuală a elevilor, rămîne în afara cîmpului de observație și a îndrumării profesorului. Pentru pedagogii din Lipețk consolidarea cunoștințelor con- stituie unul dintre elementele principale ale lecției. Ea se a- propie foarte mult de expunerea noului material, intensifieîndu-î caracterul eficient, creator. Ele- vii nu-și ascultă dascălul în mod pasiv, ci dobîndesc în mod ac- tiv, sub îndrumarea lui, noi cu- noștințe. însușirea materialului nou are loc în special în timpul lecției, tema pentru acasă, avînd un volum redus și venind numai să încheie acest proces. O asemenea orientare a lecției deschide mari posibilități pentru aplicarea unor metode active de instruire, pentru executarea unor exerciții ’variate, pentru alcătui- rea unor scurte compoziții. Mun- ca elevilor pentru însușirea cu- noștințelor nu mai este ruptă de procesul de învățămînt, ci se a- (14 intr-o interacțiune armuni- CMS cu acesta în timpul lecțleL Ca •armare, întregul proces al mișcării elevului de la neștiință Ia știință devine „deschis" : pro- fesorul vede nemijlocit cum ac- țiunile lui orientează eforturile elevilor, aprofundează gîndurile lor, le perfecționează priceperile. în sfîrșit, a treia particulari- tede a lecției așa cum o concep pec.: gogii din Lipețk o consti-» tuie notarea după fiecare lecție. Este greu să apreciezi la justa ei valoare influența psihologică a notării asupra elevilor. Sistemul obișnuit de notare face ca pen- tru elev să conteze mult mai mult nota decit cunoștințele căpătate. Atitudinea lui față de lecție este determinată adesea de așteptare. ,,Mă va asculta sau nu mă va asculta ?“ se în- treabă elevul. Și chiar interoga- rea se transformă pentru el în- tr-un fel de loterie : dacă i s-au nimerit întrebări la care a știut să răspundă el socotește că „a avut noroc", sau, dacă nu, că „a avut ghinion". în sfîrșit, starea elevului după obținerea notei — fie ea bună sau proastă — îl sustrage de la lecție, care nu-1 mai interesează în mod direct. Altceva este o notă obținută de elev la sfîrșitul lecției, pentru toate răspunsurile date de-a lun- gul celor 45 de minute cît a du- rat ea. Aceasta mobilizează a- tenția activă a tuturor elevilor și o menține în cursul întregii lecții, întrucît nici un elev nu știe dacă a fost interogat „nu- mai în treacăt" sau cu intenția de a i se pune la sfîrșitul lec- ției o notă. In același timp, toți știu că un singur răspuns nu de- cide nimic, că nota se pune pen- tru toate răspunsurile date. Aceste trei particularități ale lecției de tip nou nu există se- parate una de cealaltă. Ele sînt legate de o „logică pedagogică" unică, îndreptată spre intensifi- carea prin toate mijloacele a ac- tivității creatoare a elevului în- suși în cursul lecției. Este abso- lut clar că aici nu este vorba de descoperiri metodice izolate, ci de un sistem original de orga- nizare a lecției, care îmbogă- țește mult această formă de bază a procesului de învățămînt. Conferința generală U.N.E.S.C.O. a adoptat la 4 decembrie o re- zoluție cu privire la măsurile des- tinate a promova în rîndurile ti- neretului idealurile de pace, res- pect reciproc și înțelegere între popoare. După cum se știe, la cea de-a XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., conducătorul delegației R. P. Romîne, tovară- șul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a propus discuțiilor Adunării Gene- rale o rezoluție cu privire la „Măsuri pentru promovarea în rîndurile tineretului a ideilor pă- cii, respectului reciproc șî înțele- gerii între popoare". Adoptînd rezoluția inițiată de delegația R. P. Romîne, Adunarea Genera- lă a O.N.U. a invitat U.N.E.S.C.O. să pregătească un raport despre mijloacele proprii privind inten- sificarea activității internaționale și naționale în acest domeniu. Ca urmare, Conferinței a Xll-a a U.N.E.S.C.O. i-a fost prezentată spre examinare o rezoluție pro- pusă de delegația R. P. Romîne, împreună cu delegațiile Afganis- tanului, Angliei, R.S.S. Bieloruse, Franței, Indiei, Indoneziei, Repu- blicii Mali, Nigeriei și Tunisiei. Rezoluția constituie un apel a- dresat guvernelor, comisiilor na- CONCURS Institutul de medicină din Iași orga- nizează un concurs pentru ocujparea ur. matoarelor posturi i conferențiar Ia disciplina pediatrie, poz. 2/XXII : conferențiar la disciplina fiziologie, poz. 4/IV j prenarator la disciplina fiziopatologie, poz. I7/1II : asistent la disciplina biochimie, poz. 8/IV ; asistent la disciplina chimie generală, poz. 5/V : șef de laborator la disciplina chimie analitică, poz. 10/V ; asistent la disciplina histologie, poz. 8/VII : șef de laborator la disciplina hislolo. gie. poz. 10/VII ; asistent la disciplina anatomie urna- nă, poz. 10/VIII ; asistent la disciplina anatomie umană, poz. 11/VIII ; asistent la disciplina anatomie umană, poz, 12/VIII: preparator la disciplina anatomie uma- nă, poz. 22/VIH : asistent la disciplina igiena muncii, poz. 25/IX ■ preparator la disciplina microbiologic, poz. 17/X: preparator Ia disciplina virusologie, poz. 18/X ; preparator la CI. III medicală, poz. 16/XI , asistent la disciplina biofizica, poz. 10/XIII; preparator Ia disciplina biofizică, poz. 15/XIII: șef de laborator Ia CI. boli conta- gioase, poz. 15/XVI ; șef de laborator Ia CI. stomatologică chirurg, buco-maxilo-facială, poz. 11/XVII; preparator la CI. stomatologică chirurg, buco-maxilo-facială, poz. 15/XVII ; preparator la Ci. terapie stomatolog poz. 16/XVII । învățători, profesori, educatoare, maîștri-instructori! abonați-vă Ia | | „GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI" | Gazeta publică regulat materiale privind munca din învă- ] = țămîntul de cultură generală, din invățămîntul profesional § g și tehnic, articole de îndrumare pedagogică și metodică, ș 3 prezintă experiența celor ce muncesc în școli. „ Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com- g § pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de — § 13 lei. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poș- § g tali și la difuzorii voluntari din unitățile de invățămînt. ^iiiiihiihiiiiiiiiihiiiiiiiiiiiiihiiiiiiiiim ționale pentru U.N.E.S.C.O. și or- ganizațiilor publice, internaționa- le regionale, naționale și lo- cale, care se ocupă cu e- ducația tineretului, sa facă tot ce le stă în putință pentru ca tînă- ra generație să fie educată în spiritul idealurilor păcii și prie- teniei, ale respectului față de alte popoare, să combată orice propagandă ostilă păcii și priete- niei între popoare. Rezoluția invită cu insistență statele membre să extindă pro- gramele de activitate oferite ti- nerilor și să favorizeze schimbu- rile între tinerii din diferite țări, independent de orînduirea socia- lă și economică a acestora. Re- zoluția recomandă, de aseme- nea, directorului general 2. al U.N.E.S.C.O. să înscrie pe ordi- nea de zi a conferinței interna- ționale cu privire la tineret, a cărei convocare este prevăzu- tă pentru anul 1964, în pro- iectul de program și de buget al U.N.E.S.C.O. pentru 1963—1964, problema măsurilor menite să promoveze în rîndurile tineretu- lui idealurile de pace, respect re- ciproc și înțelegere între popoare. Rezoluția a fost adoptată cu 56 de voturi și o abținere. asistent ortop. stomatologică, poz. 8/xvn: șef de laborator ortop. stomatologica, poz. 13/xvil ; preparator ortop. stomatologică, poz. 17/XVII ; asistent la propedeutica stomatologică, poz. 10/XVII ; șef de laborator propedeutica stoma- tologică, poz. 14/XVII ; preparator propedeutica stomatologică, poz. 18/XVII î șef de laborator CI. III chirurgicală, poz. 20/XVin; șef de laborator CI. II chirurgicală, poz. 16/XIX; preparator Clinica O.R.L, poz. 10/VIa. Persoanele care doresc să participe la concurs vor depune la rectoratul institu- tului, Iași, str. Universității nr. 16, în termen de 30 de zile de la data publi- cării prezentului anunț, o cerere înso- țită de următoarele acte în 3 exemplare: copie legalizată de pe actul de studii ; copie legalizată de pe diploma de doc- tor sau candidat în științe medicale și copie de pe atestatul de conferențiar (pentru posturile de conferențiar) ; auto- biografia ; certificat de caracterizare a activității profesionale și sociale, eli- berat de instituția unde au funcția de bază sau recomandarea șefului de ca- tedră în cazul cînd funcționează în în- vățămînt ; memoriul de activitate didac- tico-științifică, titluri și lucrări ‘ cerlL ficat de vechime în muncă; lucrările științifice într-un singur exemplar. Cei ce funcționează într-o instituție de în- vățămînt superior sînt obligati să co- munice în scris rectoratului respectiv în- scrierea la concurs. Orîce informații suplimentare se pot cere la rectoratul Institutului de medi- cină din Iași. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA-: București. Piața Scânteii nr. 1. Telefon 17.60,20. Abqnameritefc^ Ir oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari din