Proletari din toate țările, uniți-văl
Urnita luvMmlntuU
Organ al Ministerului invâlâmintului și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de învâțâmini și Cultura
Anul XIII nr. 684
vineri 30 noiembrie 1962
8 pagini 25 bani
Noul cămin al Institutului pedagogic de 3 ani din Craiova oferă condiții dintre cele mai bune viitorilor
profesori
Ș T II IU I
Una din condițiile de care de-
pinde îmbunătățirea permanentă
a muncii din școală este aceea
de a da îndrumări cît mai con-
crete, cit mai la obiect. Școlile
noastre oferă numeroase exemple
de bună orientare din acest punct
de vedere.
Directorul Școlii de 8 ani nr. 3
din Timișoara, tov. Atanasie Co-
jocaru, constatînd, de pildă, că
profesorii de limba romînă și
matematică întimpină greutăți,
mai aleș la începutul anului, în
predarea la clasa a V-a, a hotă-
rît să se preocupe intens de înlă-
turarea acestor lipsuri. Cum
cauza neajunsurilor stătea în de-
ficiențele muncii unor învățători,
directorul a găsit util să se ocupe
mai stăruitor de nivelul predării
la clasele I—IV. Aci se consoli-
dează primele cunoștințe de ma-
tematică. aci se formează primele
deprinderi corecte de scriere și
exprimare orală care rămîn pen-
tru toată viața. Printre altele, a
fost dată la clasele a Il-a o lu-
crate de control. La unele clase,
această lucrare a relevat rezul-
tate bune, realizări la nivelul ce-
rințelor programei. Dar directo-
rul nu s-a oprit aici, socotind că
ar fi bine să analizeze metodele
și procedeele folosite de învățătorii
respectivi în obținerea rezultate-
lor bune. După ce a studiat siste-
mul lor de predare, conducătorul
școlii a trecut la măsuri și îndru-
mări concrete pentru generaliza-
rea metodelor bune și îmbunătă-
țirea muncii acelora care aveau
rezultate mai slabe. A cerut unui
învățător să expună în consiliul
pedagogic metodele prin care a
reușit să-i facă pe toți elevii lui
să citească corect și expresiv ; al-
tuia să arate cum a reușit să ri-
dice nivelul general la învățătură
și disciplină al clasei. Constatînd
că un al treilea i-a obișnuit pe
elevi să calculeze mintal cu mul-
tă rapiditate, a orgapizat o lecție
deschisă pentru demonstrarea
metodelor uzitate în acest sens.
Multă grijă pentru îndrumarea
concretă vădește și inspectorul
Gheorghe Moca de la Secția de
învățămînt a regiunii Galați. In
controlul făcut la Școala de 8 ani
nr. 4 din Tecuci, el a constatat,
bunăoară, o deficiență destul de
Concret
serioasă în munca profesorului
,V. Iftodie : elevii acestuia nu știau
să lucreze cu harta. Pe lingă pro-
punerea care decurgea firesc din
această situație — anume de a se
insista asupra deprinderii elevi-
lor cu folosirea acestui important
instrument de învățare a geogra-
fiei — a cerut ca profesorul să-i
antreneze pe școlari în confecți-
onarea unei hărți suprapuse. Puși
în situația să lucreze la fiecare
detaliu, să migălească pe fiecare
porțiune din hartă, copiii se vor
familiariza cu ea, îi vor cunoaște
conținutul care li se va întipări
în memorie ; în felul acesta le
va veni mult mai ușor să se
orienteze atunci cînd, la lecție, li
se va cere să localizeze pe hartă
fenomenele geografice despre
care vorbesc.
Cerința ca îndrumările, indi-
cațiile ce se dau sau chiar dis-
cuțiile purtate cu cadrele didac-
tice despre munca lor să fie cît
mai precise, mai concrete, se vă-
dește a fi înțeleasă de cele mai
multe ori și în cercurile pedago-
gice, în comisiile metodice. în
școli încep să devină rare cazu-
rile cînd astfel de discuții se
poartă la modul general.
De curînd a avut loc ședința
cercului pedagogic al profesorilor
de geografie din raionul 30 De-
cembrie al Capitalei. Printre pro-
blemele ce s-au dezbătut în cerc a
fost și aceea a modului în care
profesorii de geografie pot folosi
în predarea capitolului „Agricul-
tura“, la clasele a VII-a și a Xl-a,
datele conținute în istoricele do-
cumente de partid și de stat apă-
rute în anul acesta. S-a remarcat
strădania tov. Gheorghe Gica,
conducătorului cercului de a
orienta discuțiile pe acest făgaș
al concretului, el însuși venind
ru precizări prețioase.
Se întîmplă însă totdeauna
așa ? O cercetare atentă a situa-
ției din unele școli arată că mai
sînt cazuri în care cadrele didac-
tice primesc îndrumări „în gene-
ral", vagi, valabile pentru oricine
și orieînd. De pildă, ce poate în-
țelege un diriginte pentru munca
lui concretă dintr-o îndrumare ca
aceasta : „Să se renunțe la for-
mulările șablon repetate oră de
oră și să se urmărească în cd
mai înalt grad realizarea în cele
mai bune condiții a educației co-
muniste a elevilor. Pentru aceas-
ta este necesar ca dirigintele să
fie conștient de rolul său atît de
important, să iubească munca sa
de educator, copiii, să pună su-
flet în toate acțiunile sale, să
cerceteze, să se documenteze, să
fie un bun pedagog, un om mul-
tilateral pregătit și exemplul cel
mai convingător de cinste, corec-
titudine și principialitate în fața
elevilor săi“ (dintr-un proces-ver-
bal încheiat la Școala de 8 ani
nr. 12 din Galați, de către un
grup de inspectori metodiști ai
Secției de învățămînt din orașul
Galați). Ce puteau înțelege di-
riginții dintr-o asemenea îndru-
mare „concretă* (și care nu este
singura de acest gen în respec-
tivul proces-verbal) ? Mai nimic.
Dar în orice caz, cadrele didacti-
ce vor fi tras concluzia că to-
varășii care au venit să-i ajute
nu au privit cu simț de răspun-
dere datoria lor de a ajuta la
îmbunătățirea procesului jnstruc-
tiv-educativ.
Indicațiile vagi și generale —
practica muncii a dovedit-o cu
prisosință — sînt de fapt o con-
sfințire tacită a lipsurilor. Toc-
mai de aceea nu poți considera
că ai făcut mare lucru pentru îm-
bunătățirea muncii prin faptul
că, luînd cunoștință de existența
unor deficiențe, ai cerut în gene-
ral ca ele să fie înlăturate. Cum ?
în ce mod ? Xn ce termen ? Iată
precizări care se cer făcute, dacă
vrem să ajutăm cu adevărat la
lichidarea neajunsurilor.
în toată preocuparea pentru în-
drumarea concretă să avem în
vedere ca această îndrumare să
aibă un solid temei științific. Cei
ce îndrumă munca în școală să
chibzuiască adînc, fără pripeală,
asupra indicațiilor date, asupra
măsurilor propuse, analizînd pe
toate fețele, din punct de vedere
științific, temeinicia celor reco-
mandate. Numai astfel progresul
are loc cu pași siguri și vizibili,
fără oscilări, fără reveniri. Mai
ales în cercurile pedagogice și
comisiile metodice împărtășirea
(Continuare m pag. 2)
Conducerea Școlii medii nr. 1
^1. Sahia" din Tirnăveni se pre-
ocupă îndeaproape de îmbunătă-
țirea muncii diriginților. Lunar
sînt organizate ore deschise de
dirigenție precum și alte acțiuni
menite a-i ajuta pe diriginți.
De curînd, de exemplu, a avut
loc o consfătuire a diriginților
din școală, la care s-a prezentat
referatul întitulat „Educația mo-
rală a tinerei generații”. In lu-
mina celor expuse în referat s-au
desfășurat discuții în cadrul că-
rora diriginții au făcut un larg
schimb de experiență.
La Timișoara s-a deschis re-
cent o expoziție a lucrărilor exe-
cutate de elevii secției de arte
plastice a Școlii de muzică și arte
plastice din Timișoara. Sînt ex-
puse aici peste o sută de compo-
ziții ale elevilor — peisaje, por-
trete, ilustrații, natură statică —
în ulei, acuarelă, tuș și desen de
peniță.
Printre cele mai bune lucrări
trebuie amintite peisajele redînd
obiective industriale din Reșița
și Timișoara, unele portrete, lito-
grafii etc.
★
Secția de învățămînt a regiu-
nii Galați acordă o deosebită a-
tenție măsurilor menite să ducă
la ridicarea nivelului de pregă-
tire al cadrelor didactice.
încă înainte de începutul a-
nului școlar au fost organizate
consfătuiri cu cadrele didactice
care predau limba romînă și
matematica. Acestea au audiat
expuneri pe diferite teme cu ca-
Tot mai multi elevi
depunători
tn timpul „Săptămînii eco-
nomiei" pionierii și școlarii
de Ia Școala de 8 ani din
comuna Smîrdioasa. raionul
Zimnicea, au intensificat, sub
îndrumarea cadrelor didac-
tice, acțiunea de economisire
prin C.E.C. Acum, în școală
nu exista detașament sau
clasă care să nu aibă între
15—20 de depunători la
C.E.C.
în fruntea acțiunii de eco-
nomisire se află pionierii din
clasa a VII-a „B“, care for-
mează detașamentul nr. 1.
Cu banii economisiți ei vor
face în vacanță excursii fru-
moase și interesante.
Și la școlile din raionul
Rîmnicu Vîlcea acțiunea de
economisire prin C.E.C. s-a
intensificat cu prilejul „Săp-
tămînii economioi". Fruntașe
racter metodic și științific, cum
ar fi „Planificarea lecțiilor de
lectură literară, gramatică și com-
punere”, „Metode și procedee
folosite în predarea cazurilor, *
timpurilor și modurilor”, „Orga-
nizarea și desfășurarea lecțiilor
de expunere și compunere la
clasele V—VII”, „Predarea figu-
rilor asemenea”, „Predarea no-
țiunilor de geometrie în spațiu
la clasa a VII-a" etc. Consfătuiri
similare vor fi organizate în
timpul vacanței de iarnă.
Alte măsuri luate de secția da
învățămînt au scopul de a con-
tribui la pregătirea profesio-
nală a directorilor de școli. Ast-
fel s-a organizat o consfătuire a
directorilor Ia care s-au discutat
diverse probleme ale muncii de
îndrumare și control, pornindu-
se de Ia analiza concretă a acti-
vității din unele școli medii.
Este planificată, de asemenea, o
consfătuire la care se va analiza
activitatea directorilor unor
școli medii din Galați, Brăila și
Focșani
★
De curînd, la Școala me-
die nr. 4 din Tg. Mureș a avut
Ioc o consfătuire cu bibliotecarii
școlilor din regiunea Mureș-Au-
tonomă Maghiară.
Consfătuirea i-a ajutat pe bi-
bliotecari să cunoască mai bina
sarcinile ce le revin în spriji-
nirea procesului de învățămînt
și, în același timp, le-a dat po-
sibilitatea să facă un larg schimb
de experiență cu privire la cele
mai bune forme și procedee de
muncă.
la C.E.C.
in această privință sînt școa-
la „Vasile Roaită" și Centrul
școlar forestier din Rîmnicu
Vîlcea, școlile din comunele
Băbeni, Rîureni, Muereasca,
Brezoiu, Blidari, Stoiceni etc.
In aceste școli, ca și în nu-
meroase alte școli ale raionu-
lui, a crescut mult numărul
depunătorilor la C.E.C. atît
din rîndul elevilor cît și din
din rîndul cadrelor didactice,
★
La fel stau lucrurile și în
școlile din raionul Aiud, ca-
drele didactice din aceste
școli acordînd o deosebită a-
tenție educării elevilor în
spiritul economisirii.
Merită a fi relevate îndeo-
sebi rezultatele obținute pe
această linie la Școala me-
die și Ia Școala de 8 ani din
Ocna Mureșului, la Școala
medie „Avram lancu” din
Aiud etc.
Activitatea orgamliito: micak &
Toată atenția tonei desfășurări a alegerilor
în grupele sindicale
Ku trecut cîteva zile de cînd,
potrivit instrucțiunilor Consiliu-
lui Central al Sindicatelor, în in-
stituțiile de învățămînt de toate
gradele au loc adunări ale gru-
pelor sindicale pentru prezenta-
rea dărilor de seamă și alegeri.
In școlile de la orașe și sate, or-
ganizatorii grupelor sindicale ra-
portează în fața membrilor de
sindicat despre felul cum și-au
dus la bun sfîrșit sarcinile de
răspundere ce le-au fost încre-
dințate.
Anul școlar 1961—1962 se des-
fășoară, datorită nemărginitei
griji a partidului și guvernului,
la un nivel mai ridicat decît anii
trecuți. O rețea mai largă de
școli, un număr sporit de profe-
sori bine pregătiți, un conținut
mai bogat al învățămîntului,
strîns legat de noile cuceriri ale
științei și tehnicii — acestea sînt
principalele sale caracteristici. A-
legerile în grupele sindicale con-
stituie un bun prilej de mobili-
zare și mai activă a slujitorilor
școlii în vederea realizării nobi-
lei misiuni pe care le-au încre-
dințat-o partidul, guvernul și în-
tregul popor — misiunea de a se
ocupa de instruirea și educarea
generației de mîine, de a o pre-
găti pentru construirea vieții noi
ce înflorește pe meleagurile pa-
triei noastre.
Peste tot unde au avut loc pînă
în prezent adunări de dări de
seamă și alegeri s-a analizat mul-
tilateral activitatea depusă de
grupele sindicale, sub conduce-
rea organizațiilor de partid, pen-
tru asigurarea conținutului știin-
țific al învățămîntului, pentru în-
tărirea legăturii lui cu viața, cu
practica construcției socialismu-
lui, pentru educarea comunistă
a elevilor. în București, comite-
tele sindicatelor au luat din timp
măsuri pentru a asigura adună-
rilor de dări de seamă și alegeri
un nivel corespunzător. Ele au
vegheat ca în cadrul adunărilor
să se arate metodele bune folo-
site de învățători și profesori în
pregătirea elevilor pentru viață,
pentru muncă, în îndrumarea a-
cestora spre diferite profesii, în
educarea tineretului în spiritul u-
nui profund patriotism, al atașa-
Frecvența
Organele de învățămînt și ca-
drele didactice din regiunea
Maramureș au muncit cu entu-
ziasm pentru dezvoltarea și con-
solidarea învățămîntului general
de 8 ani, ocupîndu-se stăruitor
de cuprinderea în școli a tutu-
ror copiilor de vîrstă școlară.
Succesele înregistrate pe această
linie au fost posibile și datorită
faptului că în regiune a crescut
rețeaua școlilor de 8 ani și s-au
dat în folesință numeroase loca-
luri școlare noi.
Ințelegînd că îndeplinirea sarci-
nilor privitoare Ia generalizarea
fnvățămîntului de 8 ani nu se
poate limita numai la cuprinde-
rea copiilor în școală, majorita-
tea cadrelor didactice din regiu-
nea Maramureș se îngrijesc să a-
sigure ca ei să frecventeze cu re-
gularitate cursurile, să-și însu-
șească temeinic cunoștințele pre-
văzute în programele școlare, să
promoveze cu succes de Ia o
clasă la alta, caută să prevină
pierderile de elevi pe parcursul
anului.
Din păcate însă, în regiunea
Maramureș mai sînt cadre di-
dactice care n-au înțeles pe de-
plin că măsura în care o școală
se achită de sarcinile privind ge-
neralizarea învățămîntului se a-
preciază nu numai după numă-
rul elevilor înscriși Ia începu-
tul anului școlar, ci mai ales
după cel al elevilor care promo-
vează clasă de clasă, pînă la ab-
solvirea școlii. Așa sc face că,
mentului fierbinte făța de po-
porul muncitor și conducătorul
său, Partidul Muncitoresc Romîn.
în școlile din raionul 30 Decem-
brie, datorită sprijinului Comite-
tului sindicatului, alegerile în
grupe se desfășoară la un nivel
corespunzător. Așa, de pildă, la
adunarea grupei sindicale de la
Școala nr. 32, un loc central l-a
ocupat analiza felului cum a spri-
jinit grupa sindicală cadrele di-
dactice pentru a-și îmbunătăți
munca instructiv-educativă, pen-
tru a-și îmbogăți continuu cu-
noștințele de specialitate, pentru
a-și ridica pregătirea ideologico-
politică și măiestria pedagogică.
Atît darea de seamă cît și discu-
țiile au subliniat contribuția or-
ganizatorului de grupă și a ce-
lorlalți delegați în vederea creă-
rii unor condiții tot mai bune de
muncă în școală.
Cu prilejul adunărilor ce au
avut loc pînă acum s-a consta-
tat practic importanța deosebită
pe care o are pregătirea unor
dări de seamă analitice, care să
înfățișeze multilateral activitatea
grupei sindicale. La școlile unde
dările de seamă au fost întocmite
cu grijă, unde adunările au fost
anunțate cu cîteva zile înainte,
astfel ca membrii de sindicat să
se poată pregăti pentru ele, a-
cestea au constituit adevărate
tribune de răspîndire a expe-
rienței didactice înaintate. Bună-
oară, la Școala specială nr. 1 din
Capitală darea de seamă a fost
rodul contribuției celor mai bune
cadre didactice, care cunoșteau
îndeaproape problemele școlii. Ea
a prezentat o imagine clară a ac-
tivității desfășurate de grupa
sindicală pentru îmbunătățirea
procesului de învățămînt, pentru
creșterea conștiinței socialiste a
profesorilor, a analizat cum au
fost îndeplinite de către organi-
zatorul grupei și de către ceilalți
delegați sarcinile cultural-edu-
cative și de asigurări sociale, a
scos în evidență preocuparea
membrilor de sindicat pentru res-
pectarea strictă a prevederilor
statutare, care cer fiecăruia să
lupte pentru îndeplinirea cît mai
bună a sarcinilor.
după destul timp de la deschi-
derea cursurilor, școlile din co-
munele Pomi, Ardusat, Șomcuța
și Negrești-Oaș, unele școli din
raionul Vișeu și chiar din ora-
șul Satu Mare aveau elevi cu o
frecvență foarte slabă.
Surprinde mult faptul că unii
din directorii școlilor în care s-a
înregistrat o asemenea situație
nu au considerat de fel că este
cazul să se alarmeze. De pildă,
directori ca Petru Maricek din
Valea Vișeului, Ion Moț din Pe-
trova, Nieolae Krajla din Foie-
nele de sub Munte și Victor
Brițcan de la Borșa caută jus-
tificarea lipsurilor în unele „mo-
tive obiective" și nu se preocupă
să ia măsuri menite să asigure
cît mai grabnic lichidarea lipsu-
rilor.
Secțiile de învățămînt, ca și
directorii și cadrele didactice din
școlile unde se vădesc lipsuri în
ceea ce privește frecvența regu-
lată a elevilor au datoria să a-
corde toată atenția menținerii Ia
cursuri a elevilor, să ia măsuri
eficiente în acest scop, plecînd
de Ia premiza că desfășurarea
unei munci instructiv-educative
de calitate, obținerea unor rezul-
tate bune în pregătirea elevilor
constituie principalul argument
care îi convinge pe elevi și pe
părinți despre necesitatea și în-
semnătatea învățăturii.
PETRE SILVICA
Inspector general în
Ministerul învățămîntului
Din scrisorile primite la redac-
ție reiese că în eadrul adunări-
lor de dări de seamă și alegeri
membrii de sindicat manifestă o
înaltă exigență, promovînd în
munca de organizator de grupă,
de delegat cultural și de delegat
cu asigurările sociale învățători
și profesori bine pregătiți profe-
sional, care manifestă entuziasm
pentru munca sindicală, oameni
combativi, cu autoritate, care se
bucură de stimă și încredere în
rîndul cadrelor didactice.
Pentru a se asigura pretutin-
deni o cît mai bună desfășurare
a alegerilor sindicale este necesar
ca membrii, comitetelor sindica-
telor și ai comitetelor sindicale de
secții să acorde tot sprijinul or-
ganizatorilor de grupă, să veghe-
ze la respectarea întocmai a pre-
vederilor statutare și a instruc-
țiunilor Consiliului Central al
Sindicatelor cu privire la alege-
rile din grupele sindicale. Tot-
odată, pe măsură ce se aleg noi
organizatori și delegați ei trebuie
ajutați să-șî organizeze activita-
tea, să cunoască atribuțiile ce le
revin.
Pregătite și organizate temei-
nic, adunările de dări de seamă
și alegeri în grupele sindicale vor
duce la o și mai largă mobilizare
a cadrelor didactice în vederea
traducerii în viață a sarcinilor de
mare răspundere ce le-au fost în-
credințate de partid, vor duce la
ridicarea pe o treaptă superioară
a muncii din grupele sindicale.
în comisiile
melodice
încă din anii școlari
trecuți, cadrele didacti-
ce din comuna Mogoș,
raionul Cîmpeni, au
pus un accent deosebit
pe activitatea comisii-
lor metodice.
Și în anul acesta
munca din comisiile
metodice a fost organi-
zată cu grijă, prevăzîn-
du-se acțiuni care să-i
ajute efectiv pe învă-
țători și profesori. Pri-
mele acțiuni prevăzute
in planul de muncă au
și fost îndeplinite Ast-
fel, în comisia dirigin-
ților a avut loc o oră
deschisă de dirigenție.
în comisia învățătorilor
s-a discutat despre me-
todele de înarmare a
elevilor cu deprinderi
de scriere corectă.
B. OVIDIU
Comuna Mogoș,
raionul Cîmpeni
De curînd. în cadrul
comisiei metodice a în-
vățătorilor de la Școala
medie din Urlați, raio-
nul Ploiești, s-a discutat
tema „Importanța edu-
cativă a procedeelor de
apreciere a cunoștințe-
lor elevilor”
Discuțiile purtate au
dus la concluzia că nu
numai nota, dar și a-
precierea verbală a în-
vățătorului exercită o
influență educativă a-
supra elevilor, stimu-
lînd o atitudine poziti-
vă față de învățătură.
învățătorii au hotărît
ca la prima ședință cu
părinții să discute cu
aceștia cum trebuie să
privească notele obți-
nute de elevi, astfel în-
cît să se realizeze și în
această privință unita-
tea de cerințe în școală
și familie.
B. MARIAN
Urlați
Lecțiile practice la mașina de cusut plac mult elevelor de la Casa de
copii „Olga Bancic“ din Buzău
Din nctivitâten cercurilor de elevi
în ultimii ani, co-
lectivul didactic al
Școlii medii „Gheor-
ghe Lazăr" din Sibiu
a căutat să dea un
conținut cît mai efi-
cient activității ex-
trașcolare a elevilor.
Această preocupare
a dus la îmbunătăți-
rea muncii cercuri-
lor de elevi, dintre
care cercul dramatic
a obținut rezultate
deosebite.
De curînd, cercul
dramatic al școlii și-a
propus să prezinte
un spectacol cu pie-
sa „Poveste despre
dreptate" de M. Ali-
gher. în acest scop a
fost solicitat și s-a
primit sprijinul Tea-
trului de Stat din lo-
calitate, astfel încît
să se pună în valoa-
re conținutul ideolo-
gic al piesei și să se
asigure o interpreta-
re convingătoare.
Piesa, care vorbeș-
te despre înaltul pa-
triotism dovedit de
tineretul sovietic în
Marele Război pen-
tru Apărarea Patriei,
a fost prezentată în
fața unui mare nu-
măr de elevi sibieni
din invățămîntul me-
diu și profesional,
contribuind ja educa-
rea lor în spiritul
moralei comuniste.
NICOLAE ACHIM
Sibiu
Cercul de literatu-
ră al elevilor de la
școala din Caianul
Mare, regiunea Cluj,
organizează, sub con-
ducerea cadrelor di-
dactice și cu sprijinul
căminului cultural și
al bibliotecii sătești,
frumoase șezători la
care prezintă scurte
scenete și dramati-
zări după operele
scriitorilor noștri cla-
sici și contemporani,
aspecte din viața și
creația lor.
De exemplu, la șe-
zătoarea închinată
lui I. L. Caragiale
s-au prezentat dra-
matizări după schi-
țele „Vizită", „Un pe-
dagog de școală
nouă", „Examen a-
nual“, „O inspecțiu-
ne“. Popularizată din
timp în sat cu ajuto-
rul afișelor și al in-
vitațiilor făcute de
membrii cercului, șe-
zătoarea s-a transfor-
mat într-o adevăra-
tă manifestare artis-
tică cu caracter de
masă.
(Urmare din pag. I)
experienței bune, sugestiile și
propunerile cadrelor didactice să
primească aprecierea conducăto-
rului cercului în concluziile pe
care acesta le trage la sfîrșitul
ședinței. Acest lucru este absolut
necesar pentru a nu se lua de
bună eventual, o experiență care
nu duce la rezultate pozitive,
pentru a se vedea mai clar care
experiență din cele prezentate
este mai folositoare.
O altă condiție pentru asigura-
rea unui nivel ridicat în munca
școlară este controlul felului în
care se aplică îndrumările o dată
date. într-o discuție purtată re-
cent cu prof. Nieolae lonescu, di-
rectorul Școlii de 8 ani nr. 3 din
Capitală, am aflat, printre altele,
despre obiceiul statornicit în
școală ca în consiliile pedagogice
să ceară unor cadre didactice
scurte informări asuipra modului
în care își duc la îndeplinire sar-
cinile, despre obiceiul ca între-
gul consiliu pedagogic să fie in-
format asupra stadiului în care
se află îndeplinirea hotărîrilor
luate în ședința precedentă. Con-
siderăm aceasta un lucru foarte
bun și foarte nimerit pentru asi-
gurarea îndeplinirii cu prompti-
tudine a sarcinilor și îndrumări-
lor primite. Bună este și orienta-
rea acelora care verifică riguros
îndeplinirea indicațiilor, nu atît
pentru a pune la punct pe cei ce
nu sînt conștiincioși în muncă —
deși și acest lucru este necesar —
cît pentru a vedea măsura în care
au fost înțelese sarcinile concrete
ce s-au stabilit, dacă nu cumva
se greșește în aplicarea lor, ast-
fel încît să se obțină cu totul alte
rezultate decît cele pe care le
urmărim.
Ajutor în muncă înseamnă în-
drumare concretă, la obiect. Res-
pectînd această cerință vom avea
tot temeiul să așteptăm roade
bogate în toate compartimentele
muncii școlare.
Cercul de literatu-
ră a inițiat și o se-
rie de acțiuni meni-
te să sprijine biblio-
teca sătească. Prin-
tre acestea se nu-
mără organizarea u-
nui concurs între
clase în ceea ce pri-
vește numărul de ci-
titori și numărul
cărților citite, popu-
larizarea celor mai
activi cititori etc. De
asemenea, pentru a-i
ajuta pe elevi să do-
bindească dvțnmdc-
rea de a mînui cu
grijă cărțile, cercul
de literatură a orga-
nizat o ședință cu
tema „Cum se tipă-
resc cărțile", în care
s-au prezentat și pa-
gini din istoria tipa-
rului.
Activînd laolaltă
cu căminul cultural
și cu biblioteca să-
tească, cercul de li-
teratură de la școala
din Calan se strădu-
iește să contribuie la
lărgirea orizontului
de cunoștințe al ele-
vilor, la educarea lor
comunistă.
Prof.
MARIA BĂRBIERI
comuna Caianul
Mare, reg. Cluj
c
r
Experimentul
la clasele l-IV
în dorința de a ridica nivelul învățămîntului,
de a asigura o calitate superioară procesului in-
structiv-educativ, cadrele didactice, organele de
învățămînt din țara noastră caută în permanență
noi căi de îmbunătățire a muncii din școală. în
rîndul acestora se înscrie la loc de frunte expe-
rimentarea predării cu profesori specialiști la
clasele I—IV, inițiată de Ministerul învățămîn-
tului-
Ne aflam acum în cel de al treilea an de ex-
perimentare a noului sistem de predare. Lucră-
tori din Ministerul învățămîntului, cercetători
de la Institutul de științe pedagogice, cadre de
la catedrele de pedagogie din instituțiile de în-
vățamînt superior, numeroși inspectori, direc-
tori, profesori și învățători fac observații, adună
materiale, efectuează analize comparative, folo-
sind un mare bagaj de date, o întreagă diversi-
tate de metode de cercetare, menite să ducă la
concluzii clare și definitive pe baza cărora se
va hotărî valoarea sistemului-
în pagina de față publicăm articole privind
felul cum se desfășoară munca în școlile unde
se experimentează predarea pe obiecte cu pro-
fesori specialiști.
Deosebiri calitative
Școala de 8 ani nr. 20 din Ga-
la^ este și ea una din acele școli
in care se experimentează pre-
darea pe obiecie cu profesori
specialiști la clasele I-IV. Care
este deosebirea calitativă între
cele două sisteme de predare ? A-
ceasta este întrebarea căreia i-am
căutat răspuns observînd unele
aspecte ale realității din școala
respectivă.
Pentru început ara stat de vor-
bă cu cadrele didactice. Iată de
pildă, ce ne-a spus tov. Ion
Hudris : ,.La unele din clasele
I_IV ia care predau matematica
in ar. ' acesta elevii sînt bine
pragii:-;. La sile - zi; Cer-
traiind indian?, .?< cî_:?le aces-
tor diierențe ăe nrecănre am
constata,t că în bună parte ele
sînt determinate de preferințele și
înclinațiile învățătorilor care pre-
daseră în anul an!erior la clasele
resoe< t*vv. Unii din ci — cei
pentru cnip m-a'ciDaliCd reprezenta
uti	prrîccji vau pic—
qâut elevii la âc-ăâîiă disci-
plina . alUi • - nw.jît-o avînd
IjjL!	«Iții Rțăt cTii. Idlâ
iota un hjjUv penirj care con-
sid^r biitc venilâ predarea cu pro-
rtctalillL In favoarea a-
«isl'.d s ilora aț vrea să aduc si
un iL ;rpuni«y>t. Nu c dată în cla-
sai* upartoare profesorii se piîng
că r.r pul : dica nivelul la învă-
UUuiă al eMvita» pentru că acoș-
tic ac încă d - clasele I-IV la-
cune a căror inlătirare implică
numeroase ghlcutiăii. în condiții-
le în care aceiași profesori au
posibilitatea să-și conducă elevii
din clasa l-a pînă în clasa a
VlII-a nu poate fi vorba despre
astfel de greutăți".
Și iată, de asemenea, părerea
tov. Gabriela Paul, profesoară de
desen : .Chiar din clipa din care
am început să predau această
disciplină la clasele I-IV mi-am
dat seama cît de importantă și
de necesară este prezența unui
specialist. Fără să se supere to-
varășii învățători, trebuie să arăt
că încă de la început am obser-
vat că mulți copii nu cunoșteau
nici cel puțin poziția corectă a
creionului și a caietului. Aseme-
nea deficiențe se explic în par-
te și prin aceea că unii învăță-
tori socoteau desenul drept o dis-
ciplină secundară și în timpul
orelor afectate acestui obiect fă-
ceau, nu o dată, lecții menite să
consolideze cunoștințele de mate-
matică sau de limba romînă. Nu
cred că este necesar să demons-
trez întreaga însemnătate a pre-
dării desenului, dar m-aș referi la
un singur aspect. Chiar din pro-
gramă predarea desenului este
menită să dea elevilor primele no-
țiuni de figuri geometrice : no-
țiuni privind construcția triun-
ghiurilor, împărțirea unghiului în
mai multe părți egale, noțiuni
despre dreaptă verticală și ori-
zontală etc. Este limpede că a-
ceste cunoștințe vor fi de un
real folos, mai tîrziu, profesorului
de matematică, după cum vor fi
de un mare folor în pregătirea
elevilor pentru viață și educarea
lor estetică toate cunoștințele și
deprinderile pe care și le însușesc
La orele de desen".
Aprecierile cadrelor didactice
asupra avantajelor muncii în con-
dițiile predării pe obiecte cu pro-
fesori specialiști au fost confir-
mate și de felul cum s-au desfă-
șurat unele lecții la care am a-
s îs Lat.
Să începem cu o lecție de com-
punere tinută la clasa a IV-a „B”
de profesoara Adina Hîncu. Ora
a început cu analiza temelor
sorise. Profesoara a cerut mai
multor elevi să citească din caie-
te compunerile, punîndu-i apoi pe
colegii lor să facă observatii, să
-aEt țile și greșelile
observate. în compunerile lor e-
levii au descris în cuvinte sim-
ple casa în care locuiesc, cum
este așezată, ce obiecte se găsesc
în ea etc. Discuția purtată în
clasă a avut în vedere măsura în
are copiii au respectat cîteva
cerințe cicrtcxiirc oriț-md siste-
mî’.izir*» -a-jer Scțar- a b ■ pe
«n fir logic, ta si corecifiuiinea
gramaticală * formol Arilor. Aces-
tor cerințe i: s-a dăuqai una a
cârti îF>?mrii'ag este demnă
de reținut. ?r«f«s»oara s-a stră-
duit să-i iacă pe copii să înțe-
IsacȚâ că im'-e descriere nu este
snfklcRț se redai numai ceea ce
ai văzut și că aceasta va deveni
mai framoasă dscă va fi tsetuă
in așa fel incit cel ce o citește
să înțeleagă și ce ai simțit în
fața lucrurilor descrise.
Aceleași exigențe s-au făcut
vizibile și în cea de a doua car-
te a lecției, atunci cînd s-a ana-
lizat tabloul „Ciobănașul” de
Nicolae Grigorescu.
Am asistat Si la o lecție de
istorie, ținută tot Ia clasa a IV-a.
de tov, Eugenia Găvan. In prima
parte a lecției, verificînd cunoș-
tințele elevilor cu privire la lup-
tele de apărare duse de moldo-
veni sub conducerea lui Ștefan
cel Mare împotriva turcilor și a
tătarilor, tov. Găvan a tratat la
nivelul de înțelegere al elevilor
problema războaielor juste și ne-
juste. Am citat la început acest
element pentru că pe el era ba-
zată în esență întreaga desfășura-
re a lecliei. Conduși de întrebă-
rile profesoarei elevii au arătat
cauzele care au făcut ca poporul
din Moldova să se ridice la luptă
împotriva cotropitorilor, cauzele
victoriei lor în această luptă.
Astfel, răspunsurile lor nu s-au
limitat la o simplă povestire a
faptelor, așa cum se întîmplă a-
desea în condițiile predării tutu-
ror obiectelor de către un învă-
țător. ci au avut — bineînțeles
la nivelul adecvat clasei — un
caracter științific. Trecînd la
lecția nouă tov. Găvan a insis-
tat asupra cauzelor generale și
imediate care au determinat răz-
boiul țărănesc din Transilvania, a
descris cu căldură, în chip emo-
ționant, starea de mizerie a țără-
nimii, răzbunarea sîngeroasă a
nobilimii feudale care nu a reușit
Rezultate grăitoare
Predînd educația fizică într-o
școală în care se experimentează
predarea pe obiecte cu profesori
specialiști la clasele I—IV, m-a
preocupat în mod deosebit efica-
citatea acestei activități asupra
dezvoltării armonioase și a întă-
ririi sănătății copiilor.
Un aspect deosebit de impor-
tant al educației fizice a copiilor
între 7—10 ani îl constituie de-
prinderea lor de a avea o ținută
corectă a corpului. Dintre cei 120
de copii din clasele experimenta-
le examinați la începutul anului
școlar, numai 40 au fost găsiți cu
o atitudine corectă a corpului.
In general, în clasele I—II
predomina atitudinea lordotică și
cifotică, iar în clasele III—IV, a-
titudinea cifotică, la care se a-
dăugau cazuri de atitudine sco-
liotică, cu asimetrii ale umerilor.
Avînd în vedere însemnătatea
atitudinii corpului în complexul
psiho-fizic al omului, ca și faptul
că această atitudine poate fi in-
fluențată favorabil la vîrsta de 7
pînă la 10 ani, cînd scheletul este
în bună parte cartilaginos și e-
lastic. m-am preocupat, în cadrul
orelor de educație fizică, precum
și prin legătura cu ceilalți profe-
să înfrîngă dorința de luptă
pentru dreptate a celor oprimati.
în tot timpul orei a fost folo-
sit nn bogat material didactic :
hărți (harta lumii și harta țării,
pe care au fost însemnate cu ste-
gulețe roșii cele cîteva localități
pomenite în cursul lecției), por-
tretele lui Ștefan cel Mare și
Gheorghe Doja, ilustrația care
înfățișază martirajul Iui Gheorghe
Doja. etc. în bună parte comu-
nicarea noilor cunoștințe a avut
caracterul unei povestiri vii și
colorate. Datele esențiale au fost
fixate pe tablă într-o scurtă sche-
mă, ordonată și clară.
Și lecția de muzică ținută la
clasa a Il-a de tov. Nicolae Toma
ne-a dat prilejul să constatăm
superioritatea sistemului de pre-
dare pe obiecte. Numai în cele
două luni care au trecut de la
începutul anului școlar numărul
„afonilor" a fost redus de la 4
la 1. Copiii de clasa a Il-a au
învățat să cînte corect și chiar
sa conducă un cor.
Cele cîteva lecții la care am
asistai nu oferă posibilitatea de a
ar.rs-rta valoarea și eficienta unui
si-tem în ansamblul Iui. Ele
ne-a» viul oferi doar cîteva date
d.-ncate, dar esențiale prin sem-
n; a;ia lor. însăși calitățile ob-
s-i.-te la lecțiile amintite aici
reorc-zintă astfel de date care ne
îndreptățesc să credem că preda-
rea ne obiecte cu profesori spe-
c’a’iști dă roadele așteptate.
OCT. BUZESCU
Studiu în laboratorul micilor, națuraliști de la Palatul Piouțeruor sr. .	. a
sori și cu părinții, de formarea
la elevi a unei ținute corecte, care
să permită buna funcționare a
organelor interne, dezvoltarea fi-
zică multilaterală.
O primă cerință pe această li-
nie era aceea de a dezvolta in-
teresul și dragostea elevilor pen-
tru activitatea de educație fizică,
formarea obișnuinței de a practi-
ca în mod sistematic și continuu
exercițiile fizice. în general, cei
mai mulți copii îndrăgesc astfel
de exerciții, participă cu mult in-
teres la activitatea de educație fi-
zică. Totuși, am avut cîteva ca-
zuri de copii debili, timizi, care
se temeau la început de gimnas-
tică, de eforturi. Am reușit cu-
rînd să-i atrag și pe aceștia prin
caracterul viu și interesant pe
care am căutat să-1 asigur lec-
țiilor de gimnastică și, de ase-
menea, prin puterea exemplului,
arătîndu-le cît de vioi și frumoși
sînt copiii care practică sportul,
ce ținută corectă au în compara-
ție cu copiii palizi, slăbuți, care
fug de mișcare. Astfel am reu-
șit să sporesc încrederea copiilor
în forțele proprii, să le insuflu
curaj și perseverență.
La orele de educație fizică, pe
lingă jocurile de mișcare — care
constituie mijlocul de bază — am
folosit pe scară largă exerciții co-
rective care, pentru a fi mai inte-
resante și atractive, au fost efec-
tuate tot sub forma de joc sau
cu aparate portative (în special
bastoane, corzi scurte, cercuri și
mingi). Aceste exerciții pentru
întărirea centurii scapulo-ume-
rale, abdominale și a musculatu-
rii spatelui, precum și îndrumă-
rile cu privire la evitarea poziției
vicioase în bănci, în timpul mer-
sului, Ia respectarea unui regim
corect de muncă și odihnă, au
dus într-un timp relativ scurt la
scăderea numărului de elevi cu
atitudine cifotică, lordotică și,
într-o anumită măsură, și a nu-
Mu nea de
Pentru a ajunge la concluzii în-
temeiate în ceea ce privește efi-
ciența sistemului predării cu pro-
fesorii specialiști la clasele I-IV
ne-am propus printre altele, în
planul de muncă, să urmărim
cum se rezolvă în procesul in-
structiv-educativ la clasele ex-
perimentale, în comparație cu
clasele de control, două probleme
mari. Acestea sînt dezvoltarea
gindirii logice în cadrul predării
limbii romîne și aritmeticii și
formarea concepției ateist-științi-
fice despre viață în cadrul pre-
dării istoriei și științelor naturale.
In legătură cu prima problemă
cadrele didactice urmăresc dez-
voltarea posibilităților de înțele-
gere și redare a celor citite,
însușirea de către elevi a noți-
unilor gramaticale și aplicarea
regulilor ortografice, rapiditatea
calculului mintal și aplicarea lui
în cadrul rezolvării problemelor,
mărului celor cu atitudine scolio*
tică și asimetrii ale umerilor.
La copiii din clasele de control
se observă în -schimb o laxitate
musculo-ligamentară mai accen-
tuată a centurei scapulo-umerale,
care se prezintă sub formă de ci-
foze, spate rotund, umeri căzuți
sau aduși.
Pentru a avea o evidență pre-
cisă a rezultatelor obținute pe a-
ceastă linie am efectuat, în cola-
borare cu personalul medico-sa-
nitar al școlii, o serie de măsură-
tori antropometrice și.ale calități-
lor fizice atît la copiii din clase-e
cuprinse în experiment cît și la cei
din clasele de control. Din inter-
pretarea și compararea datelor
obținute se observă o dezvolta-
re fizică mai bună la capiii din
clasele de experiment. în special
se observă o creștere a excursiei
toracice, reprezentată prin dife-
rența între perimetrul toracic în
inspirație și expirație profundă.
La clasele experimentale media
este de 7—8 cm, față de 6—7
cm la clasele de control.
Analizînd calitățile fizice de
bază, se observă o diferență apre-
ciabilă la elevii claselor experi-
mentale. comparativ cu elevii
claselor de control. Bunăoară. Ia
clasa a IIT-a experimentală me-
dia la săritura în înălțime cu e-
lan este cu 10 cm mai mare de-
cît a elevilor din clasa de con-
trol, iar la alergări de viteză pe
30 m plat media este de 6”,2 față
de 6",5. La clasa a IV-a experi-
mentală media la săritura în lun-
gime de pe loc este cu 24 cm mai
mare decît a săriturilor efectuate
de elevii claselor de control.
Aceste cifre dovedesc cu priso-
sință eficacitatea culturii fizice
bine îndrumate pentru formarea
și dezvoltarea la copii a calită-
ților fizice de bază necesare în
viață și în munca productivă.
Prof. AURORA SOCINA
Școala de 8 ani nr. 1
Bistrița
cercetare
deprinderi de muncă indepen-
dente, greșeli tipice etc.
Pentru cea de a doua problemă
se urmărește, în cadrul lecțiilor
de științele naturale cum sînt an-
trenați elevii în observarea și
descrierea animalelor studiate,
dacă știu să stabilească relațiile
între organism și mediu etc. La
istorie se urmărește în ce măsură
știu elevii să încadreze corect în
timp evenimentele istorice, dacă
au posibilitatea de a stabili le-
gături cauzale între faptele isto-
rice, de a stabili corelații între
cunoștințele însușite, în ce măsură
au înțeles conținutul unor noțiuni
de bază ca : orinduiri sociale,
clase sociale, războaie drepte și
nedrepte, rolul maselor și al per-
sonalității în istorie.
Prof. LIDIA NEMEȘ
directoarea adjunctă
a Școlii de 8 ani nr. 4
din'Suceava
LECȚII - LECȚII - LECȚII
Recapitularea mecanicii
fluidelor
Tn cursul trimestrului I. elevii
Clasei a IX -a studiază legea lui
Pemoulli, a cărei determinare
reprezintă o bună ocazie de gene-
ralizare și de aplicare în practică
• multor cunoștințe anterioare.
Cu toate că programa nu indică
necesitatea demonstrării acestei
legi, în manual se încearcă o
demonstrație. Socotesc însă că a-
vem de a face cu o demonstrație
neizbutită, de compromis deoarece
se amestecă o serie de conside-
rente teoretice cu altele experi-
mentale fără ca prin aceasta re-
zultatele să cîștige în concluden-
tă. De asemenea, cred că autorii
manualului nu procedează în mo-
dul cel mai adecvat cînd definesc
presiunea statică și cea dinamică
înainte de a da enunțul legii lui
Bemoulli. Presiunea statică fiind
definită din capul locului ca „pre.
siunea ce se poate măsura cu a-
jutorul unui manometru și se
exercită asupra pereților vasului"
(p. 46), nu numai că nu este
scoasă în evidență diferența spe-
cifică dintre aceasta și presiunea
hidrostatică, dar se creează im-
presia greșită că cele două pre-
siuni s-ar putea identifica. Dovadă
că așa se poate întîmpla o consti-
tuie faptul că în manualul de fi-
zică pentru clasa a VIII-a serală,
ed. 1960, termenul Pa reprezen-
tînd presiunea statică ce apare în
momentul secund al legii lui Ber-
noulli este interpretat astfel :
„Pa = presiunea hidrostatică co-
respunzătoare secțiunii Si" (pag.
190). Cît privește presiunea dina-
mică, aceasta nici măcar nu este
propriu-zis definită, pentru că cele
afirmate — că ea este ,,diferența
dintre presiunea totală Po dată
de tubul Pilot și presiunea statică
Ps, dată de sonda de presiune" —
nu reprezintă altceva decît indi-
carea modului în care Pd poate fi
determinată experimental.
Pentru a-i ajuta pe elevi să în-
țeleagă în adîncime mecanica
fluidelor, mi-am propus să orga-
nizez cu ei o lecție de recapitula-
re curentă în care să încep prin
a demonstra legea lur Bernoulli,
pentru ca abia din analizarea a-
cesteia ei să descopere existența
celor două presiuni. Socotesc că
astfel elevii pot pătrunde corect
înțelesul fizic al acestora și me-
canismul lor de producere, iar pe
de altă parte însăși legea lui Ber-
noulli le apare într-o altă lumină,
demonstrarea ei ne mai consti-
tuind un scop în sine, ci un mij-
loc metodologic de investigație.
Am folosit în acest scop, la lec-
ția recapitulativă, următoarea de-
monstrație : Considerăm un lichid
aflat într-o conductă orizontală
cu diametrul variabil, lichidul
fiind momentan în repaos, iar
conducta închisă la un capăt cu
ajutorul unui robinet. La capătul
opus conducta este prevăzută cu
un piston, și acesta momentan în
repaos. Ne fixăm atenția asupra
unei anumite porțiuni de lichid
și anume, asupra porțiunii delimi-
tată de secțiunile AB și CD și
acționăm asupra pistonului cu
forța Fi, avînd grijă să deschi-
dem robinetul. Acestei forțe îi va
„	P = F*
corespunde o presiune ri = ——
care se va transmite prin masa în-
tregului lichid pînă cînd, ajun-
gînd în dreptul secțiunii Si porțiu-
nea de lichid asupra căreia ne-am
fixat atenția se va pune în mișcare.
Lucrul mecanic Li efectuat de for-
ța exterioară Fi corespunde ex-
presiei : Li [erg] = Fi [dyn.ț A.A’,
(cm]. In decursul mișcării, lichidul
asupra căruia ne-am fixa* atenția
nu numaj că absoarbe lucrul me-
canic Li dar, la rîndul lui, trebuie
că înlăture din cale ,spre a putea
înainta, lichidul ce se află în
dreapta secțiunii CD. efectuînd
asupra acestuia lucrul mecanic:
L» [erg] = F» [dyn.ț CC [cm].
Pe de altă parte, în decursul
deplasării o fracțiune tot mai
mare a lichidului supus urmăririi
noastre pătrunde în partea îngustă
a conductei, astfel că, ținînd
seama de consecințele ecuației de
continuitate, energia cinetică a
lichidului studiat va crește cu
citimea AE
Prin urmare, lucrul mecanic Li
efectuat asupra porțiunii de lichid
studiate se distribuie astfel: o
fracțiune D este transmisă mai
'Relația de condiție	Ce au în comun	Ce le deosebește	Observații
	Actioneoeo In tocite direchili si’ Vele depind de de nsiiaie.	5e datorește unei acțiuni din ajară	o) 3n «One ce p nu depinde de viteză^ »i pj ,depind , luifescoț u principul i/aselor comumcante„opor ca niște caeun particulare ole leyi LuițenieuRi aplicați atunci cind V,^-- constant.
		datoyește propriei qreutati a Lichidului	
		ta datorește mi^c or*»	
departe lichidului aflat la dreapta
secțiunii CD, iar o altă fracțiune
este reținută sub forma sporului
de energie cinetică. Ținînd seama
de principiul conservării lucrului
mecanic și de faptul că avem de
a face cu un lichid perfect curgînd
staționar, rezultă imediat:
Li [erg] = L2 [erg] + AE [erg]
Sau mai detaliat
(1) PjS, AA' [erg]
= P,S, CC' [erg]
+
[erg]
Ținînd seama că S;AA' = StOC’
și n» = mi, rezultă că, după îm-
părțirea relației (1) cu valoarea
numerică a produsului SiAA'. ob-
ținem — dacă avem grijă să fa-
cem transferările de termeni în
vederea obținerii unei simetrii for-
male — următoarea formulă :
(2)	Pi [erg] -j- p _1[_ [erg] =
2
“ pi [erg] -]- p —— [erg]
Am atras atenția elevilor asu-
pra faptului că nevoile practicii
cer ca fenomenele fizice să fie
descrise pe cit posibil cu ajutorul
unor mărimi direct măsurabile,
cum este de pildă presiunea.
Le-am arătat că scopul acesta
poate fi atins dacă jmpărțim ace-
eași relație (1) cu produsul SiAA’,
ținînd însă seama, de această
dată, și de semnificația lui fi-
zică : SiAA' [cm’J. Observînd că
1 erg _ 1 dyn. 1 cm
1 cm3 1 cm.2 1 cm
= ldyn/cm2,
relația (2) va deveni în acest caz :
vî
(3)	P^dyn/cm2] -Ț p —-— dyn/cm2]
■= P3 dyn/cm2] -Ț
V?
+ P —' [dyn/cm2]
Lămuriri
Observațiile directorului
asupra lecțiilor
Un cititor din raionul Tg.
Neamț ne întreabă dacă directo-
rul trebuie să discute în recrea-
ție lecțiile la care a asistat și
dacă e bine ca discuția să aibă
loc în prezența cadrelor didacti-
ce.
Este indicat ca directorul să-și
comunice observațiile chiar în
ziua în care a asistat la lecție,
pentru că altfel pot fi omise o
serie de elemente ce pot veni în
sprijinul concluziilor pe care le-a
tras. Dar nu este indicat să dis-
cute în recreație, întrucît nu
se poate face o analiză serioasă
în interval de 5-8 minute cît ar
putea permite aceasta. Nu numai
atît. In pauză profesorul sau în-
vățătorul trebuie să se pregă-
tească pentru lecția următoare —
să se îngrijească de aducerea
materialului didactic în clasă, de
așezarea la locul lui a celui folo-
sit etc. Dar chiar cînd nu are de
îndeplinit asemenea lucruri este
limpede că și profesorul are
nevoie de cîteva minute de des-
tindere între două ore de maximă
solicitare. De aceea e bine ca dis-
cutarea lecțiilor să aibă loc într-o
„fereastră" sau la sfîrșitul orelor,
într-un loc liniștit (cabinetul di-
rectorului, o clasă rămasă goală
Aceasta este însăși legea lui
Bernoulli. Elevii au putut observa
clar că, întrucît numerele
vj
Pi. P 2
ș.a.m.d. reprezintă unități de pre-
siune. acești patru termeni ai re-
lației (3) reprezintă ei înșiși niște
presiuni.
Din demonstrație a rezultat că
Pi fiind presiunea corespunzătoare
forței exterioare Fi se transmite
conform principiului lui Pascal în
toate direcțiile, și in particular
asupra pereților conductei. Am
subliniat că din această cauză ea
se numește presiune de perete.
M-am referit apoi la presiunea re-
vț
prezentată prin numărul P	-—
care, întrucît include printre fac-
torii săi viteza, se datorește miș-
cării lichidului și de aceea se nu-
mește presiune dinamică. După
ce am fixat aceste cunoștințe
le-am arătat elevilor că, prin an-
titeză cu denumirea presiunii di-
namice, ce apare datorită miș-
cării, presiunii de perete (întrucît
poate exista și în lipsa acestei
mișcări), i se mai spune pe scurt
presiune statică.
Socotesc că timpul cheltuit cu
această demonstrație, pe lîngă
faptul că este răsplătit prin în-
țelegerea mai adincă de către
elevi a noțiunilor, a putut fi re-
cuperat și ca atare. Intr-adevăr,
folosind paralelismul dintre rela-
țiile (2) și (3), am expus mai pe
scurt, dar cu deplină eficacitate
probleme importante cum sînt cur-
gerea laminară, curgerea turbu-
lentă, rezistența hidrodinamică și
zborul avionului.
în încheierea lecției am dat
elevilor tabloul recapitulativ de
mai sus.
Prof. ȘTEFAN FAtULESCU
București
etc.) în care se pot asigura con-
dițiile necesare unei discuții a-
profundate și apropiate.
In scrisoarea trimisă redacției,
cititorul la care ne referim ne-a
întrebat și cum trebuie făcută
critica lecției de către director.
Este clar că nu poate fi vorba
decît de o critică constructivă,
principială și mobilizatoare. Este
nevoie să se arate mai întîi ce a
fost bun în conținutul lecției și
pentru ce se socotește bun, iar
apoi care au fost neajunsurile, cu
argumentarea cuvenită. Atenția
să fie reținută de problemele
de fond, de cele care arată un
stil de muncă, nu de lucruri inci-
dentale, neînsemnate și neconclu-
dente.
Critica va avea desigur eficien-
ță dacă directorul va arăta și
cum trebuie înlăturate lipsurile,
cum vede el că pot fi dezvoltate
laturile pozitive ale muncii pro-
fesorului, dacă va controla ulte-
rior cum se traduc în viață indi-
cațiile lui și dacă va împărtăși în
consiliul pedagogic sau prin co-
misiile metodice de specialitate
experiența bună pe care a desco-
perit-o.
ANA COSMIN
Am asistat recent la o lecție
de botanică ținută la clasa a
VIII-a „A” de la Școala medie
din Novaci, raionul Gilort. Lec-
ția s-a caracterizat printr-o le-
gătură strînsă cu practica, prin-
tr-o folosire pricepută a materia-
lului didactic și a experiențelor,
ceea ce a contribuit mult Ia în-
țelegerea și consolidarea cunoș-
tințelor predate.
In verificarea cunoștințelor re-
feritoare la aspectul și structura
internă a frunzei, profesorul Ni-
colae Stancu a folosit diferite ti-
puri de frunze (colectate cu pri-
lejul unei excursii făcute cu cîte-
va zile înainte), planșe de ierbar,
planșe și mulaje care redau
structura internă a frunzei, ce-
rînd elevilor să le recunoască
și să le caracterizeze. Vorbind
despre structura internă a frun-
zei, elevii au arătat unde se a-
flă epiderma inferioară și cea
superioară, au insistat asupra
formei și așezării celulelor în țe-
sutul palisadic și lacunar. Din a-
tenția profesorului n-au scăpat
nici celulele stomatice. El a ce-
rut elevilor să spună prin ce se
caracterizează acestea și să ex-
plice mecanismul închiderii șî
deschiderii stomatelor. Elevii au
arătat de asemenea, pe corpul
plantelor, ce formă au vasele
conducătoare și cum sînt ele dis-
puse în rădăcină, în tulpină și
frunze.
In explicarea lecției noi, eu te-
ma „Fotosinteza” profesorul s-a
sprijinit pe cele învățate de elevi
anterior și pe demonstrații prac-
tice. După ce le-a arătat elevilor
că frunza conține, în afară de
clorofilă, carotină și xantofilă, a
efectuat o experiență simplă (ex-
tragerea clorofilei din frunză cu
ajutorul alcoolului și separarea
ei de ceilalți pigmenți), menită să
confirme această afirmație. Au
fost însoțite de experiențe și ex-
plicațiile cu privire la schimbul
de gaze în procesul fotosintezeî,
ca și cele cu privire Ia sinteza
substanțelor organice în frunză.
Pentru a se convinge că noile
cunoștințe au fost pe deplin înțe-
lese, profesorul a cerut mai mul-
tor elevi să repete experiențele
efectuate de el.
Lecția a dovedit încă o dată
că atunci cînd profesorul dă
atenția cuvenită demonstrării
practice a problemelor teoretice,
cînd utilizează larg materialul
didactic și experiențele el reu-
șește să asigure însușirea temei-
nică a cunoștințelor de către e-
levi.
Se pare însă că mai sînt pro-
fesori care cred că se pot dispen-
sa la lecții de elementul con-
cret. Am constatat acest fapt, de
exemplu, asistând la o lecție ți-
nută la Școala de 8 ani din comu-
na Căpeni, același raion. Este
vorba de o lecție de agricultură
ținută la clasa a VII-a de către
profesoara Elena Druzenco.
Verificînd cunoștințele elevilor
la tema „Creșterea și dezvoltarea
pomilor fructiferi” profesoara,
care nu s-a preocupat să folo-
sească nici un fel de material di-
dactic, s-a rezumat doar la a ee-
re elevilor să reproducă explica-
țiile sale și ceea ce aa eitit din
carte. S-a văzut de îndată, in
răspunsurile elevilor, faptul că ei
nu sînt deprinși să lege cuno-
ștințele de practică. De pildă,
vorbind despre cele trei vîrste
ale pomilor fructiferi, ei n-au
știut să arate prin ce se caracte-
rizează acestea și ce lucrări se
aplică în fiecare etapă. Lucrul
este cu atît mai grav cu cît co-
muna Capeni se caracterizează
prin specific pomicol.
Lecția nouă „Rodirea pomilor
și arbuștilor fructiferi” a fost
de asemenea lipsită de legătura
cu practica. Fenomenul rodirii
n-a fost explicat pe baza proce-
selor fiziologice ce au loc în
pi ante. Profesoara a omis să ara-
te elevilor că în timpul verii are
loc procesul de creștere a lăsta-
rilor și fructelor șî de formare a
mugurilor floriferi pentru anul
viitor, nu Ie-a lămurit faptul că
aceste două procese sînt condiți-
onate de existența substanțelor
nutritive în sol, de menținerea
organelor vegetative ale plantei,
în perfectă stare de sănătate și
de o serie de alți factori impor-
tanți în viața plantelor, după
cum nu le-a arătat nici faptul că
in frunzele atacate de bolile pro-
duse de dăunătorii pomilor fruc-
tiferi nu se mai pot sintetiza
substanțe organice și deci nu se
mai formează mugurii de rod
pentru anul următor, producția
de fructe fiind astfel compro-
misă. Neglijarea acestor aspecte
a dus implicit și la neglijarea u-
nor lucrări importante in pomi-
cultură, cum ar fi de pildă pre-
gătirea solului, combaterea dău-
nătorilor etc. Procedînd în acest
mod profesoara amintită le for-
mează elevilor un stil de muncă
formal, rupt de realitate, de
practică.
Lecțiile pe care le-am anali-
zat au dovedit practic, faptul că
însușirea temeinică de către elevi
a cunoștințelor predate este ga-
rantată de interesul și conștiin-
ciozitatea cu care muncește pro»
fesorul.
C. POPESCU
inspector la Secția de învățămînt
a regiunii Oltenia
LECȚII - H€ T»l
- LECȚII
Nivelul de pregătire al elevilor
Desigur, linia de evoluție a
nivelului pregătirii elevilor
dintr-o școală nu se poate
înscrie cu precizie matematică pe
un grafic. Există însă pentru de-
terminarea acestui nivel o serie
întreagă de elemente concrete la
care ne putem raporta și pe baza
cărora putem desprinde concluzii
pe deplin valabile. Este vorba în
primul rînd de lecții, de răspun-
surile pe care le dau elevii în ca-
drul acestora.
Ne-am aflat de curînd, timp de
cîteva zile, printre elevii Școlii
medii nr. 2 din Oradea, i-am vă-
zut la orele de curs, am ascultat
explicațiile pe care le primeau din
partea profesorilor lor și răspun-
surile pe care le dădeau la în-
trebările acestora. Și ne-am dat
seama, o dată mai mult, că ni-
velul pregătirii elevilor oglin-
dește precis, fidel, nivelul muncii
celor care-i instruiesc și îi educă.
Constatările făcute de noi la
lecțiile de limbă — atît la
cele de limba romînă cît și
la cele de limbile maghiară, rusă,
franceză — converg către aceeași
concluzie : la Școala medie nr. 2
din Oradea se merge pe un drum
pozitiv în predarea acestor disci-
pline.
Acest fapt apare deosebit de
evident, de pildă, din vorbirea co-
rectă, într-o limbă romînă lite-
rară și cursivă, a elevilor din
clasele cu limba de predare ma-
ghiară. Se văd limpede rezultatele
muncii susținute desfășurate de
profesorii de iimba romină ai a-
cestor clase, care îi stimulează
continuu pe elevi către studiul
aplicat al gramaticii, către lectura
textelor literare și povestirea a-
cestora cu expresii cit mai plas-
tice și corectează cu promptitu-
dine orice exprimare greșită.
Exercițiile de scriere și vorbire
i-au ajutat pe elevi să înțeleagă
probleme dificile de natură gra-
maticală, cum sînt de pildă uti-
lizarea articolului ca determinant
al genului, acordul între substan-
tiv și adjectivul care-1 determină
etc. Rezultatele pozitive ale a-
cestei strădanii sînt deosebit de
evidente mai ales la clasele a
XI-a cu limba de predare maghia-
ră, a> căror elevi se exprimă atit
de curgător în limba romînă încît
cu greu ii poți deosebi de cei-
lalți elevi.
Preocuparea pentru studiul a-
plicat ăi limbii se vădește și în
activitatea profesorilor de limbi
străine. Tov. Tatiana Hîncu,
de piidă, profesoara de limba
rusă, folosește o mare varietate
de metode pentru ca elevii ei
să-și însușească un vocabular
bogat și pentru ca ei să poată
folosi corect în vorbire acest vo-
cabular.
La o lecție ținută în clasa a X-a
profesoara a povestit mai întîi ea
însăși, în linii mari, conținutul
lecției — Construirea desfășurată
a comunismului în U.R.S.S. — a
folosit apoi citirea explicațiilor
din carte, în care a fost antrenată
întreaga clasă și a cerut în con-
tinuare elevilor să completeze
datele lecției cu unele cunoștințe
suplimentare privind dezvoltarea
în perspectivă a Uniunii Sovietice
in perioada construcției desfășu-
rate a comunismului. în felul.
acesta a fost antrenată participa-
rea creatoare a elevilor la lecție,
li s-a dat posibilitatea să-și aplice
larg cunoștințele.
Concluzii asemănătoare s-au
desprins și pe marginea lecției de
limba franceză predată la clasa a
•X-a „C“. de profesoara Emilia
Zavatski, lecție la care s-a citit
un fragment din opera scriitoru-
lui clasic Rabelais „Gargantua și
Pantagruel“. Elevii au izbutit să
caracterizeze corect personajele.
'Atunci cînd unii dintre ei au
folosit expresii neadecvate, pro-
fesoara a stimulat corectarea
acestora de către colegii lor
și a intervenit numaj în ultimă
instanță, pentru a preciza expre-
sia corectă. Observînd că unii
elevi nu aplică în vorbire regula
consecuției timpurilor și a lui si
condițional, profesoara a cerut e-
levilor să formuleze aceste reguli,
să explice în lumina lor ce
greșeli au făcut și să le corecteze.
în general predarea limbii ro-
juîne și a limbilor străine și însu-
șirea acestora de către elevi se
desfășoară pe o linie continuu
ascendentă, datorită faptului că
profesorii au pornit de la premiza
justă că esențialul în însușirea
unei limbi este stăpînirea unui
vocabular cît mai bogat, cunoaș-
terea corectă a construcțiilor gra-
maticale și aplicarea acestora în
exprimarea scrisă și orală.
r i in predarea lecțiilor de
\ literatură se vădește stră-
V dania de a se asigura însu-
șirea de către elevi a unor cu-
noștințe temeinice. Majoritatea
profesorilor de specialitate acordă
atenție bunei desfășurări a lec-
țiilor. Totuși rezultatele obținute
nu se situează încă la nivelul ce-
rințelor. O serie de elevi nu pot
caracteriza trăsăturile esențiale
ale operei unui scriitor sau ale
unui curent literar, cunoștințele
lor nu se bazează decît în
mică măsură pe noțiunile de
teorie a literaturii.
Cauza principală a acestei si-
tuații o constituie utilizarea de
către profesori a unor metode
care nu răspund întotdeauna și
CoRstatâri ie la
Școala medie bl 2
dh Oradea
pe deplin cerințelor predării lite-
raturii.
Iată un exemplu. La clasa a
X-a „B“ s-a ținut o lecție de re-
capitulare privind literatura de la
sfîrșitul secolului al XlX-lea.
Profesoara a alcătuit un tablou
sinoptic al fenomenului literar din
această perioadă deosebit de im-
portantă pentru dezvoltarea lite-
raturii din țara noastră.
Fără îndoială, folosirea tablou-
rilor sinoptice la literatură, mai
ales in cadrul lecțiilor de reca-
pitulare, este îndreptățită. Dar
într-un asemenea caz tabloul are
cu totul alt rol decît un tabel ma.
tematic sau un tablou de proprie-
tăți fizice și chimice. La litera-
tură. tabloul este și trebuie să
rămînă o simplă schemă care să
fie îmbrăcată, in expunere, cu
exemplificări bogate din operele
scriitorilor studiați. în tot cuprin-
sul lecției despre care vorbim nu
s-au făcut însă aproape de loc
referiri la aceste opere, totul re-
zumîndu-se la clasificări, enu-
merări etc.
Este de o deosebită importanță
ca în predarea literaturii profe-
sorii de specialitate să-și recon-
sidere metodele, punînd accentul
principal pe studiul științific al
operelor, nu pe simpla lor lectură,
pe aplicarea în analiza literară a
cunoștințelor de teoria literaturii,
într-un cuvînt pe stimularea înțe-
legerii mai profunde de către
elevi a fenomenului literar în
esența lui.
O preocupare mult mai stărui-
toare pentru folosirea celor
mai indicate metode de pre-
dare o vădesc profesorii de chimie
de la Școala medie nr. 2 din
Oradea. Datorită faptului că ei
au pus un accent deosebit pe
evidențierea marilor realizări ale
petrochimiei din țara noastră, da-
torită caracterului clar, sistematic
al predării, ei au reușit să cîștige
interesul elevilor, să-i înarmeze
cu cunoștințe temeinice.
S-a generalizat în predarea chi-
miei efectuarea experiențelor
frontale de laborator, utilizarea
schemelor în care sînt prezentate
paralel ecuațiile chimice, proce-
deele de laborator și tehnologia
industrială, ca și folosirea foto-
grafiilor, a diapozitivelor și diafil-
melor.
Nu se pot spune din păcate a-
celeași lucruri bune despre nive-
lul cunoștințelor de matematică și
de fizică ale elevilor. Bunăoară
o lecție de geometrie analitică la
clasa a XI-a „B“ cu privire la
condiția ca trei drepte să fie con-
curente a relevat faptul că, deși
elevii se străduiesc să învețe
ecuațiile și reprezentările grafice
nu au ajuns încă la o înțelegere
profundă a lor. De îndată pe
pierdeau cit de cît firul demon-
strației, majoritatea elevilor che-
mați la tablă nu-1 puteau relua
nici chiar după ce primeau aju-
torul colegilor sau al profesoarei.
De asemenea, la o lecție de fi-
zică la clasa a VIII-a în care s-au
recapitulat cunoștințele despre
forță, despre compunerea și des-
compunerea forțelor și echilibrul
corpurilor, răspunsurile elevilor
nu au dovedit pe deplin înțele-
gerea conștientă a fenomenelor
respective.
Este evident, așa cum au ară-
tat-o lecțiile, că vina pentru a-
ceste neajunsuri o poartă în pri-
mul rînd modul de predare. La
matematică, de exemplu, faptul
că elevii pierdeau șirul demon-
strației dovedește folosirea la
exces a memoriei în locul antre-
nării gindirii independente a ele-
vilor. La fizică cele spuse de elevi
au fost fragmentate atit de mult
de intervenția profesoarei, încît
nici o noțiune n-a mai apărut în-
chegată, ca să nu mai vorbim des-
pre încadrarea ei într-un sistem
de noțiuni.
Colectivul școlii cunoaște încă
pe baza analizei rezultatelor la
învățătură din anul trecut, defi-
ciențele principale din cunoștin-
țele elevilor. Se știe de pildă fap-
tul că o parte dintre elevi nu-și
însușesc o concepție matematică
clară. Se constatase de asemenea
că elevii nu pot rezolva decit cu
greutate problemele mai com-
plexe de fizică, fiind deprinși mai
ales cu efectuarea unor probleme
la care se aplică o singură for-
mulă.
Oare a ținut seamă în sufi-
cientă măsură colectivul profeso-
rilor de matematică și fizică de
aceste concluzii, oare și-a îndrep-
tat el munca din acest an școlar
către remedierea deficiențelor
constatate ? După cum s-a văzut,
lecțiile lor nu dau un răspuns
pozitiv la această întrebare.
Considerăm drept o cauză prin-
cipală a deficiențelor din acest
domeniu slaba activitate a comi-
siilor metodice de matematică și
fizică din școală, care nu au ana-
lizat cu tot simțul de răspundere
activitatea membrilor lor, n-au
căutat cu stăruință căile menite
să ducă la ridicarea cunoștințelor
de matematică și fizică ale ele-
vilor.
In predarea acestor discipline
s-a folosit în prea mică măsură
experiența acumulată de elevi în
timpul practicii lor în producție
la întreprinderea „Electrometar
pentru a se sublinia largul cîmp
de aplicativitate al cunoștințelor
de fizică și matematică în tehnică.
Faptul că nici pe tărîmul stimu-
lării activității cercurilor de elevi
nu s-au făcut eforturi susținute,
ceea ce ar fi determinat un inte-
res mai viu al tinerilor pentru stu-
diul matematicii și fizicii, consti-
tuie o altă cauză a rezultatelor
nesatisfăcătoare obținute în școală
pe tărîmul studierii matematicii și
fizicii.
Un rol de seamă în ridicarea
nivelului de cunoștințe al
elevilor revine conducerii
școlii. Directorul Școlii medii
nr. 2 din Oradea, ca și cei doi
adjuncți ai săi, vădesc o preocu-
pare continuă pentru buna pregă-
tire a elevilor. Caietele lor de
asistență confirmă faptul că ei
au participat la un număr im-
portant de lecții de la începutul
anului pînă în prezent. Se face
simțită însă o tendință accentuată
a directorilor către îndrumarea
predării disciplinelor umaniste în
dauna disciplinelor realist-prac-
tice.
Se impune ca, în funcție de
cerințele concrete ale pregătirii
la un nivel mai înalt a elevilor
atenția principală a conducerii
școlii să se îndrepte către îndru-
marea de conținut a predării tu-
turor disciplinelor, către stimula-
rea activității comisiilor metodice,
astfel încît să fie discutate pe larg
problemele cheie ale îmbunătă-
țirii cunoștințelor elevilor și for-
mării concepției lor materialist-
științifice.
îmbunătățirea continuă a conți-
nutului predării, așa încît să se asi-
gure ridicarea nivelului de pre-
gătire al elevilor — iată direcția
principală către care trebuie
orientat efortul cadrelor didactice
și al conducerii de la Școala me-
die UT. 2 din Oradea.
MIRCEA DERIV AN
Tinerețea noului cartier. Pe Șoseaua Giurgiului din Capitală
Materiale necesare
Calitatea lecției de istorie de-
pinde de mai mulți factori.
Printre altele, profesorul tre-
buie să cunoască bine problema
pe care urmează să o expună în
fața elevilor, să depășească, în
această privință, nivelul manua-
lului, care nu poate fi socotit —
așa cum din nefericire se mai
întîmplă — drept unica lui sur-
să de documentare. Este neapărat
necesar să cunoaștem, de pildă,
aprecierile clasicilor marxism-
leninismului cu privire la eve-
nimentele istorice, să cunoaștem
conținutul cronicilor, al unor do-
cumente importante etc. Pentru
noi, profesorii, manualul nu poa-
te fi decît un îndreptar — în
care uneori se întîmplă să se
strecoare și greșeli (Profit de
prilej ca să amintesc că în ma-
nualul de clasa a XI-a se vor-
bește de nunta Ruxandrei, fiica
lui Vasile Lupu, cu Jan Radzi-
wil, afirmație cu totul inexactă,
căci acesta a fost soțul altei
fiice a lui Vasile Lupu, în timp
ce Ruxandra s-a căsătorit cu
Timuș, fiul hatmanului Bogdan
Hmelnițkî).
Pe de altă parte, se cere ca în
timpul lecțiilor profesorul de
istorie să folosească harta, pen-
tru a localiza evenimentele ex-
puse in fața clasei. De multe ori
insă utiEzârea hărților este ne-
glijată și pentru faptul că atla-
sele istorice lipsesc din librării.
S-ar putea obiecta că nu este
neapărat nevoie de atlase istorice
căci manualele au multe schițe
și hărți- Folosirea acestora în
clasă nu este însă indicată, după
cum s-a arătat de altfel într-un
material apărut recent in „Gazeta
învățămîntului" semnat de tov.
Ana Cosmin. Se propunea în a-
cest material folosirea hărților
mari ale școlii și a hărților colo-
rate de la sfîrșitul manualelor.
Din păcate, însă, școlile nu au
hărți istorice „mari" decît pentru
Lecție deschisă
înarmarea elevilor cu deprinderi
de muncă independentă a stat
mereu în atenția consiliului pe-
dagogic al Școlii de 8 ani nr. 1
din Comarnic care, printre altele,
a luat și hotărîrea ca toate cadre-
le didactice să rezerve în acest
scop cîte o oră din cele puse la
dispoziția profesorului. Pentru a
se stabili metodica acestor ore s-a
organizat și o lecție deschisă,
care a avut ca temă folosirea
manualului pentru studiul cunoș-
tințelor de geografie.
Discuțiile pe marginva lecției
cîteva epoci, iar manualul de cla-
sa e IX-a, de pildă, nu are la
sfîrșit decît două hărți colorate :
„Europa în 1648“ și „.Harta des-
coperirilor geografice" Te întrebi
cum vor preda cei care nu
au atlase istorice Cruciadele*
Războiul de 100 de ani sau Răz-
boiul nordic dintre Carol al
Xll-lea și Petru cel Mare ?
Editura didactică și pedagogică
ar trebui să editeze hărți și at-
lase istorice, după cum ar fi bine
să tipărească și un volum de
texte și fragmente din istorici an-
tici și medievali care au scris
despre evenimentele din țara
noastră. De asemenea, un grup
de profesori de literatură și is-
torie ar putea elabora un volum
cu fragmente din cronici și din
operele literare beletristice care
ne-ar ajuta să dăm mai multă
viață lecțiilor de istorie, să Je
asigurăm un mai puternic carac-
ter afectiv.
La fel de utilă ar fi și publi-
carea unui volum cu reproduceri
ale operelor de artă celebre, pe
care manualele se rezumă in
bună parte doar la a le mențio-
na. Cele cîteva litografii de la
sfîrșitul manualelor constituie un
început, dar nu ne pot satisface,
căci nu prea sînt reușite. Astfel,
ca să mă refer tot la manualul
de clasa a IX-a, în ilustrația
care înfățișază palatul Alhambra
din Grenada — monument cla-
sic al artei arabe — nu se pot
deosebi de loc arabescurile, adi-
că tocmai ceea ce constituie
specificul acestei arte.
în concluzie, istoria s-ar preda
în mai bune condițiuni dacă E-
ditura didactică și pedagogică
s-ar preocupa să lichideze cît
mai curînd posibil astfel de go-
luri.
Prof. I. HURDUBETIU
Cîmpulung-Muscel
deschise au scos în evidență in-
teresul deosebit pe care l-a tre-
zit ea în rindul cadrelor didactice,
S-a subliniat pe bună dreptate că
în ținerea unor asemenea lecții
nu trebuie să se recurgă la șa-
blon, întrucît fiecare obiect își
are specificul lui.
Discuțiile s-au încheiat cu ho-
tărirea ca următoarea lecție des-
chisă să aibă ca temă modul cum
trebuie să ia elevii notițe.
ION TEODORESCU
Comarnic
ÎN VĂțiMiNT PROFESIONAL $1 TEHNIC
Scrutând
La Școala profesională de
construcții din Timișoara se
pregătesc viitorii electricieni
care alături de colegii lor zi-
dari, dulgheri, zugravi, in-
stalatori tehnico-sanitari și
de încălziri centrale își vor
începe în curînd lucrul pe
șantierele de construcții,
înălțînd noi și noi fabrici și
uzine moderne, blocuri și lo-
cuințe luminoase, așezăminte
social-culturale.
De cum intri în atelierul
în care sînt instruiți uceni-
cii din anul I te impresio-
nează în mod plăcut mate-
rialele didactice, panourile
cu exponate, dulapul cu scu-
le în deplină ordine, lămpile
fluorescente, bancurile cu
menghine așezate în șiruri
paralele — dovadă că aici
lucrează un maistru-instrue-
tor care pune suflet în mun-
ca sa
Dintre materialele didacti-
ce existente în atelier rețin
atenția panoul de comandă
metalic, înzestrat cu apara-
te de măsură, cu butoane de
comandă la distanță și becuri
de semnalizare, precum ți
macheta reprezentînd un pe-
rete netencuit cu șanțuri și
tuburi din materiale plasti-
ce, în care sînt amplasate lă-
cașurile pentru priză, între-
rupătoare și doze de ramifi-
cație. In atelierul de instruc-
taj se găsește, de asemenea,
un panou pe care sînt expu-
se toate piesele componente
ale unei prize trifazice de
fontă cu fișă de 25 amperi.
N-au trecut decît două
Predarea cunoștințelor despre producția
întreprinderilor industriale
Avîntul necontenit al construc-
ției economice din țara noastră
pune în fața profesorilor care
predau in școlile profesionale și
tehnice cunoștințe despre pro-
ducția întreprinderilor industria-
le sarcina de a face cunoscute
elevilor căile care duc la dezvol-
tarea producției în cadrul fie-
cărei întreprinderi.
însușirea cunoștințelor privind
organizarea și planificarea între-
prinderilor este ușurată de fap-
tul că acestea nu se predau în-
cepînd cu anul I, ci abia după
ce elevii și-au însușit anumite cu-
noștințe la celelalte discipline
tehnice speciale și s-au familia-
rizat cu activitatea întreprinderii
în care își fac practica.
Este o sarcină deosebit de im-
portantă ca încă din școală uce-
nicii și elevii să știe cum se pot
realiza consumuri specifice de
materiale și manoperă cît mai
mici, să se preocupe de descope-
rirea rezervelor interne, să cu-
noască măsurile ce trebuie luate
pentru stabilirea locurilor prin-
cipale de unde provin rebuturile
și a naturii acestora, pentru înlă-
turarea lor etc.
Socotim deosebit de utilă în a-
cest sens inițiativa unor cadre
didactice de a efectua cu elevii,
în cadrul diferitelor întreprin-
deri industriale, o serie de studii
tehnico-economice. Elevii pot cu-
noaște astfel nemijlocit cum pot
O oră de studii pomologice la Centrul școlar agricol din Valea
Călugărească
viitorul
luni din ziua în care cei 30
de viitori electricieni au pă-
șit cu sfială în acest atelier.
Treptat, seriozitatea, dragos-
tea de meserie au învins
sfiala. Bine îndrumați de
maistrul-instructor, ucenicii
au și început să cunoască și
să mînuiască diferitele tipuri
de scule și instrumente de
măsură folosite la instalații-
le electrice.
...Ziua de practică s-a în-
cheiat. Maistrul-instructor
Ion Schorle se adresează w
cenicilor săi :
— Astăzi, din grupa I s-au
evidențiat Teodor Pigulea și
Ion Zoi, iar din grupa a II-a
Lixandru Gheorghe, Petru
Lupu ți Mihai David. Ne re-
vedem mîine dimineață la 7
fix. Bună ziua, băieți!
— Bună ziua! răspunde
corul glasurilor tinerești ale
ucenicilor din anul I „N“.
Rămas singur, maistrul
mai aruncă o privire asupra
atelierului în perfectă ordi-
ne. Apoi îi întovărășește cu
gîndul pe elevii săi. își spu-
ne ci în curînd promoția a-
nului I pe care o instruiește
acum va păși alături de ab-
solvenții mai vechi ai școlii,
contribuind la înălțarea a
zeci de noi blocuri.
Imaginile acestea ale vii-
insuflă
torului apropiat
fi rezolvate o serie de probleme
privitoare la organizarea și pla-
nificarea producției în secțiile de
strungărie, forjă, turnătorie, mo-
toare Diesel etc.
Socotim, de asemenea, necesar
ca practica în producție a elevi-
lor, în special a elevilor-maiștri
și a tehnicienilor să se efectueze
și pe lîngă diferitele servicii cu
caracter economic și organizato-
ric din cadrul întreprinderilor,
ca de pildă serviciile de organi-
zare a muncii, de planificare etc.
Ar putea contribui la buna
pregătire a elevilor și prezen-
tarea. în cadrul activității extra-
școlare, a unor conferințe pe
teme de organizare și planifi-
care a producției ținute de către
cadre cu experiență din între-
prinderile industriale mari, din
departament-? industriale etc.
Astfei de conferințe i-ar ajuta
pe elevi să cunoască rezultatele
obținute în marile întreprinderi
industriale și perspectivele lor
în lumina sarcinilor economice
prevăzute în planul șesenal.
Eficiența predării cunoștințe-
lor despre organizarea și planifi-
carea producției depinde în cea
mai mare măsură de legarea pre-
dării cunoștințelor de cerințele
actuale ale activității întreprin-
derilor, de specificul lor de pro-
ducție.
Ing. GHEORGHE M. PREDA
Lector universitar
La Grupul școlar profesional și tehnic „23 August* din București, profesorul le explică elevilor despra
calitatea materialelor pentru construcția de mașini
Prof. I. GERO
Timișoara
hotărirea de a se pregăti
mereu mai bine pentru lec-
țiile pe care le va preda.
Formarea primelor deprinderi — moment
de bază in instruire
Formarea primelor deprinderi,
adică trecerea de la priceperea de
a executa o serie de mișcări la
desăvîrșirea acestora pe baza ex-
perienței dobîndite, constituie una
din cele mai însemnate etape în
calificarea profesională a viitori-
lor muncitori.
Formarea deprinderilor se înte-
meiază pe cunoașterea de către
elevi a fiecărei operații tehnolo-
gice, a materiei prime, a mașini-
lor utilizate în procesul de lu-
cru, a mînuirii lor, ca și a regu-
lilor de organizare a muncii. Bine
înțeles este necesar ca elevii să
cunoască în prealabil unele ele-
mente fundamentale privind or-
ganizarea procesului tehnologic și
sistemul de organizare a secției și
sectorului de muncă.
Pentru a-i ajuta pe elevii mei
să-și formeze deprinderi rațio-
nale de lucru privind încăr-
carea suveicii, introducerea ei
în căsuță, pornirea și oprirea
războiului de țesut, alegerea
firului de bătătură, introducerea
firului de urzeală rupt prin ochii
cocleților după nevedire și intro-
ducerea lui prin dinții spetei, caut
în primul rînd să organizez cît
mai bine munca lor practică în
atelierul școlii, în condiții cît mai
apropiate de cele ale secțiilor de
producție. Astfel am amenajat
pentru fiecare elev un loc de
muncă și i-am repartizat, pe bri-
găzi, la războaie. Fiecare operație
se efectuează pe faze și mînuiri,
așa ca elevii să capete deprinderi
complete, conștiente de muncă și
nu o simplă îndemînare meșteșu-
gărească.
Obiectivul principal de pro-
ducție pe care-1 urmărim este
realizarea unor țesături de cali-
tate, prin înlăturarea defectelor
ce se produc din neatenție. De
asemenea, în perioada formării
primelor deprinderi insist ca ele-
vii să cunoască modul de a scoa-
te o bucată de material de pe
sulul de marfă cînd bucata s-a
terminat și de a așeza o bucată
nouă. In momentul cînd elevul
termină bucata este chemat la
rampă pentru a vedea eventua-
lele greșeli, care sînt marcate
prin puncte pe baza cărora se
acordă nota la practică
In perioada formării deprin-
derilor caut să leg cît mai strîns
lecțiile de tehnologie a meseriei
cu munca practică a elevilor. De
pildă, insist mult în cadrul aces-
tor lecții asupra însușirilor ceru-
te unui bun țesător, precum și a-
supra calităților materiei prime
și a materialului care se produ-
ce. Apoi la activitatea practică
ne ocupăm de calitatea materia-
lelor cu care elevii lucrează în
primul rînd — firele de lînă,
bumbac și celofibră — și care sînt
utilizate atît în atelierul școlii,
cît și în secțiile de fabricație din
întreprindere. în ceea ce privește
cunoașterea tipului de țesături
eare se fabrică pe fiecare război
ne oprim asupra numărului de
fire din urzeală și bătătură, asu-
pra armurii și nevedirii, asupra
cerințelor privind lățimea și lun-
gimea bucății, precum și asupra
desimii în țesătură.
La începutul formării deprinde-
rilor, activitatea elevilor are, după
cum știm, foarte puține elemente
automate, conștiința veghează
continuu, iar atenția este încor-
dată. De aceea, în toată această
perioadă veghez ca elevii să lu-
creze calm și fără grabă, concen-
trîndu-și atenția asupra preciziei
de executare, deoarece graba
poate să ducă la însușirea inco-
rectă a unui procedeu și la
fixarea unor deprinderi greșite.
Un țesător de înaltă calificare,
pregătit pentru a lucra la mașini
O școală nouă
Recent s-au dat în folosință, ta
Școala profesională S.NJvL din
Constanța, un nou local de
școală și un internat care oferă
elevilor condiții dintre cele mai
bune de viață și de învățătură.
Noul local al școlii cuprinde
săli mari de clasă, un cabinet de
desen tehnic, două ateliere de
practică, o sală pentru bibliotecă.
Internatul, construit după con-
cepții arhitectonice modeme, are
moderne, la mașini cum sînt cele
pentru țesături din relon sau ro-
lan, pentru țesături care imită
blana etc. trebuie să cunoască
bine nu numai principiile de
funcționare a acestora, ci și teh-
nica reparării Ier. în vederea
m&rir.arii elevilor mei cu cunoș-
tințe privind repararea mașinilor
insist în timpul muncii din ate-
lier asupra mînuirii diferitelor
scule pentru pitirea și tăierea pie-
selor din metal, asupra mînuirii
mașinii de găurit, precum și a
altor scule întrebuințate la repa-
rarea și întreținerea mașinilor.
Organizez de asemenea lucrări
demonstrative în cadrul cărora
anumite organe de mașini sînt de-
montate, reparate și montate la
loc în fața elevilor. înainte de
demontare se dă drumul războiu-
lui, pentru ca elevii să vadă cum
funcționează acesta cînd organul
respectiv este defect. După re-
montare războiul este pus din nou
în funcțiune, pentru ca elevii să-și
dea seama cum lucrează el în
condiții normale.
Ințelegînd însemnătatea ins-
tructajului pentru formarea de-
prinderilor motorii, pentru înar-
marea elevilor cu obișnuința de
a efectua operații din care s-au
eliminat complet mișcările inuti-
le și care se desfășoară într-un
ritm rapid, îmbinate într-un tot
unitar, caut ca în întreaga pe-
rioadă de instructaj munca prac-
tică să aibă un caracter cît mal
organizat, cît mai sistematic.
ALEXANDRU CHIRON
maistru-instructor la Școala
profesională textilă din Buhu^
camere luminoase și moderne, •
mare sală de mese etc.
Elevii școlii profesionale și-au
adus și ei contribuția ta riefi-
carea noilor localuri ale școlii șl
internatului. De pildă, au con-
fecționat ei înșiși bancurile moi
talice necesare celor două ato
liere școlare. Prin munca volun-
tară a elevilor s-au realizat eco
nomiii însemnate.
Ing. GHEORGHE TATARU
Constanța
probleme educative
A
In miezul problemelor de educație
Ansamblul artistic al Școlii medii „Aurel Vlaicu' din Capitală pe scena Casei de cultură a tineretului
„Vasile Roaită”
Printre problemele care preo-
cupă zi de zi organizația de
partid de la Școala de 8 ani din
Orăștie se numără și aceea a edu-
cării comuniste a elevilor.
în această școală, comuniste ca
Valeria Radu și Maria Cazan con-
stituie exemple în ce privește fe-
lul în care înțeleg să muncească
pentru educarea și instruirea ele-
vilor. Ele nu au, in clasele cu
care lucrează, nici un repetent
Ținînd seama de aceste succese,
organizația de bază a inițiat un
schimb de experiență pentru a
populariza experiența înăiuia’î în
activitatea instruc >-cd-caLvâ și
a mobiliza in muncă toate cadrele
didactice ale școlii.
Numeroase alte inițiative ale
biroului organizației de partid din
școală au contribuit la îmbună-
tățirea muncii educative. Bună-
oară, la îndemnul organizației de
bază, conducerea comisiei meto-
pun teme ca : „Roiul familiei în
educația comunistă a copiilor și
tineretului", „Necesitatea legătu-
rii dintre școală și familie", „Prin-
cipalele metode și procedee de
studiu al elevilor" șa. Aceste con-
ferințe an avut o înrîurire poziti-
vă asupra părinților, care se inte-
resează tot mai mult de mersul
învățămîntului și al școlii în ge-
neral. Mulți părinți au căutat
să-și procure cărțile din colecția
„In ajutore» părinților", să le ci-
țească cerind profesorilor și învă-
țătorilor relații în legătură cu pro-
blemele ridicate în ele.
Organizația de bază din școală
a înconjurat și îndrumat cu căl-
dură munca organizației de pio-
nieri. Sfatul unității este condus
cu competență de către profesoa-
ra comunistă Elena Tition. direc-
toarea școlii. Cu concursul orga-
nizației de bază, au fost invitați,
să le vorbească pionierilor mem-
Muncă de adevărat pedagog
dice a diriginților a fost încredin-
țată unui profesor cu multă ex-
periență. Acest fapt a ajutat la
ridicarea nivelului activității co-
misiei metodice, care organizează
bri ai biroului raional de partid,
vechi membri de partid sau
comuniști cu muncă de răs-
pundere in aparatul de partid și
de stat. De neuitat va rămîne pen-
— Spune-mi, Sanda, ce-i cu
tine ? De un timp te văd schim-
bată. Ai vreo supărare ?
Mingîind capul plecat <1 ele-
vei. diriginta așteaptă răbdătoa-
re răspunsul. Fata nu rostește
insă nici un cuvînt. Doar din
cînd in crnd își ridică spre diri-
gintă privirile triste, părind eă
încearcă să spună ceva, să ceară
un ajutor. Dar în aceiași moment
renunță și-și pleacă din nou ca-
pul. Nu, ii este peste putință si
vorbească. Ceea ce i se întîmplă
de cîteva săptămîni sînt lucruri
îngrozitoare, de care îi este ru-
șine și pe care diriginta nu tre-
buie
Și.
ieri,
zile
să le afle niciodată.
la fel ca ieri și ca a'aîtă-
la fel ca in toate celelalte
tind a încercat să stea de
vorbă cu Sanda, diriginta a ră-
mas și acum fără răspuns...
Înainte Sanda se număra prin-
tre fruntașii clasei a IX-a „A“
a Școlii medii „Gheorghe Lazăr"
din Capitală. Diriginta, tovarășa
Olimpia Bină, o îndrăgise pen-
tru firea ei deschisă, prietenoa-
să, pentru rivna și dragostea cu
care învăța. Deodată, insă, San-
da s-a schimbat. Nu mai vorbea
cu nimeni, începuse să slăbeas-
că, era palidă, de multe ori cu
ochii plinși. Nici la lecții nu mai
participa cu interes. Apoi au în-
ceput notele slabe — azi una,
mîine alta. Și a mers așa, din zi
în zi mai rău. Au încercat să
vorbească cu ea colegele, profe-
soarele, dar degeaba.
Problema Sandei începuse s-o
preocupe serios pe dirigintă. E-
leva trebuia neapărat ajutată. Și
tovarășa Bină știa că ea, ca di-
rigintă, are în primul Tind a-
ceastă datorie. S-a hotărît deci
să încerce și altă cale. Să discu-
te cu 'părinții, să afle de la ei
cauza. Prima încercare însă nu
i-a reușit,
n-au venit
Atunci s-a
...Stăteau
Chemați la școală,
nici mama nici tatăl,
dus ea la ei.
la o masă, una în
fața alteia și vorbeau de aproa-
pe două ceasuri. O profesoară și
o mamă. Prima, o femeie în
vîrstă, cu mulți ani de experien-
ță, care a educat cîteva genera-
ții de copii; cealaltă încă tînă-
ră, dezorientată în fața situației
din familia ei. Vorbea cu amără-
ciune despre neînțelegerile pe
care le are cu soțul său, despre
scenele nibile, urite care se
petrec intre ei și la care copiii
sînt nevoiți să asiste.
Era a treia vizită a dirigintei
ta familia Sandei. Da început
mama ocolise răspunsul, iar pe
tată nu-l găsise niciodată acasă.
Nu i-a fost de loc ușor tovarășei
Bină
să-și
întîi
că e
s-o facă pe mama Sandei
deschidă inima. I-a vorbit
despre Sanda spunîndu-i
o elevă harnică, inteligen-
cut-o pe mamă să-și dea seama
că trebuie să vorbească despre
ceea ce nu putuse vorbi Sanda.
Așa a aflat diriginta că la în-
ceput între soți au existat doar
mici și neînsemnate neînțelegeri,
puse și de unul și de celălalt pe
seama nervilor, a oboselii. Trep-
tat însă ele s-au agravat, s-au a-
dincit. Soțul a început s-o umi-
lecscă, s-o jignească în fața co-
piilor. De la un timp certurile au
devenit dese. Copiii își priveau
cu uimire, cu amărăciune și
teamă părinții și se furișau a-
fară. Apoi n-au mai putut răbda
ca mama să le fie umilită și i-au
luat apărarea. Atunci tatăl se
purta urit și eu ei, ii certa, u-
neori fi și batea. Cu fiecare zi
atmosfera din casă s-a înrăutățit
mai mult. Nici Sanda, nici frate-
le său n-au mai putut învăța
pentru că stăteau mai mult prin
vecini. Și tată, acum familia e
pe cale să se destrame iar ea,
mama, nu știe ce să facă, cum
să-i ferească pe copti.
Diriginta și-a dat seama că a
o ajuta pe Sanda înseamnă a-i
ajuta pe părinții ei. Pe aceștia
trebuia să-i facă să înțeleagă că
merg pe un drum greșit, că ati-
tudinea lor dăunează educației
copiilor și că pentru această e-
ducație ei au o mare răspun-
dere.
Vizitele la familia Sandei s-au
repetat. L-a cunoscut și pe tatăl
ei, a stat de vorbă îndelung și cu
acesta. Firește, a mers mai greu
decît cu mama. Dar, pornind de
la copii (la care țineau deopotri-
vă amîndoi) i-a cîștigat încre-
derea.
Cunosciudu-i mai îndeaproape
pe cei doi oameni a văzut că a-
mîndoi sînt serioși, apreciați și
respectați la serviciu de către
tovarășii de muncă și că au în
general concepții sănătoase des-
pre viață. Ceea ce se iscase în-
tre ei putea fi deci înlăturat.
N-a uitat nici de Sanda. Ră-
mînea după-amiezile cu ea în
laboratorul de fizică și o ajuta
să-și facă problemele, să înțe-
leagă experiențele. O îndemna
să meargă la consultații, la me-
ditații, De multe ori stătea cu
ea în bibliotecă, iar seara ple-
cau împreună spre casă. în aju-
torul Sandei diriginta a chemat
toți profesorii clasei și toți au
început să se ocupe serios de ea,
s-o ajute să-și îndrepte situația
la învățătură.
Dar în discuțiile cu eleva, în
grija ce i-o purta n-a intrat nu-
mai învățătura. Diriginta s-a
străduit totodată să-i sădească
încrederea, dragostea față de
părinți. I-a vorbit frumos des-
pre tatăl său, despre mama sa,
despre munca lor, despre faptul
că doresc să le asigure lor un
viitor luminos, fericit. A făcut-o
să înțeleagă că neînțelegerile
dintre ei sînt trecătoare.
Aproape un an, săptămînă de
săptămînă, tovarășa Bină i-a vi-
zitat pe cei doi soți, a stat de
vorbă cu ei. Și, la fel în tot a-
cest timp a ajutat-o pe Sanda
să-și îmbunătățească situația la
învățătură.
Lucrurile s-au îndreptat. In
familia Sandei a început să dom-
nească armonia, înțelegerea.
Sanda a început să redevină a-
ceeași elevă vioaie, prietenoasă.
In mare măsură schimbarea si-
tuației în familia Sandei și a
Sandei însăși se datoresc muncii
migăloase, atente și răbdătoare a
dirigintei.
Bucuria, mîndria tovarășei
Bină este îndoită. Prin munca
sa neobosită de educator a aju-
tat un elev și a contribuit la
consolidarea unei familii.
MONICA VERDEȘ
acum ore de dirigenție deschise
de diferite tipuri.
Pentru a se îmbunătăți munca
cu părinții, în școală s-au format
colective de cadre didactice care
au făcut vizite la domiciliul ele-
vilor. Aceste colective erau con-
duse de cîte un membru de partid.
Profesorii au stat de vorbă cu
părinții elevilor despre condițiile
de studiu și odihnă ce trebuie a-
sigurate copiilor, despre ajutorul
ce trebuie să-1 dea acestora în
pregătirea lecțiilor.
In același timp, organizația de
bază a sprijinit și munca de răs-
pîndire a cunoștințelor pedago-
gice in rîndurile părinților. Or-
ganizate temeinic, conferințele pe
teme pedagogice pentru părinți —
de care răspunde o profesoară co-
munistă — sînt susținute de un
colectiv format din cei mai buni
profesori. în fiecare lună, după un
plan bine stabilit, aceștia ex-
tru ei, de exemplu, întilnirea în
care li s-a vorbit despre cinstea de
a fi pionier. Asemenea întîlniri au
fost sprijinite îndeaproape de că-
tre organizația de bază, deoarece,
după cum este bine cunoscut, ele
au o influență deosebită asupra
copiilor.
Un rol
cativă a
sprijinul
important în munca edu-
avut și organizarea, cu
biroului organizației de
bază, a unor acțiuni de folos ob-
ștesc, a unor excursii ca aceea
de la Combinatul Siderurgic Hu-
nedoara ș.a.
Membrii de partid de la Școala
de 8 ani din Orășîie sînt hotăriți
să mobilizeze și pe mai departe
întregul colectiv de cadre didac-
tice la înfăptuirea sarcinilor ce
decurg pentru școală din hotărî-
rile de partid și de stai
Prof. VASILE RADU
șeful secției de învățămînt
a raionului Orăștie
Om de dirigenție
cu cîntec
Diriginta clasei a
V-a a Școlii de 8 ani,
Lăloaia — Comă-
ncști intră în clasă.
Din
își
felul cum
începe ora, se
pare că s-a pregătit
pentru ea. Nu însă
așa cum
era de aș-
teptat — căutînd să
cunoască
concrete
aspectele
ale vieții
clasei, pentru a duce
cu elevii o discuție
etică pornind de la
aceste aspecte — ci
aducînd în poșetă un
ziar.. 11 scoate, îl des-
face și începe să ci-
tească un articol re-
feritor la o aniversa-
re.
Vocea dirigintei pi-
“ într-una e-
cura
gal,
stau,
cînd
simt
monoton. Elevii
tac. ascultă. Din
în cînd
nevoia să
însă
se
miște. Atunci se aud
șoapte, băncile scîr-
țîie,
— De ce vor-
bești ? — intervine
diriginta amenințător
la adresa unuia din-
tre elevi, întrerupînd
cititul. Apoi, fără să
aștepte efectul obser-
vației, continuă.
— De ce țe foiești,
citește iar mai de-
parte.
Dar iată că artico-
lul s-a sfîrșit. Pe
sanne că diriginta
n-a mers chiar atît
de departe cu „pre-
gătirea' incit să știe
ce mai are de făcut
după ce va isprăvi de
citit. Așa că impro-
o notă proastă. înce-
pe morala.
— De ce n-ai
scris ? se adresează
diriginta unui
Elevul tace.
— De ce nu
elev.
în-
vizează :
despre unele
vorbește
prinderi
despre
din
intre-
oraș,
altele — de
toate și nimic. In ase-
menea condiții. o
discuție nu poete fi
prea însuflețită și se
termină repede.
Cu ce s-ar mai pu-
tea umple ora ? A !
o idee salvatoare !
Diriginta dă tonul u-
nui cîntec de masă.
Se cîntă prima
strofă și... stop ! Res-
tul nu este cunoscut
de elevi. Alt cîntec.
Pe acesta îl știu —
dar e cam scurt.
Atunci ? Nu-i nimic.
Urmează muzică u-
șoară.
Diriginta se uită la
ceas. Acesta merge,
dar... încet. încurcă-
tură. Ce să mai facă 1
Și iată din nou o
idee salvatoare: pe
catedră se odihnește
condica clasei. O răs-
foiește. Un elev nu
și-a scris tema, altul
veți ? se adresează
altuia. Tace și acesta.
Dar cum alții nu tac
și șușotesc între ei,
diriginta exclamă
nervos, părăsind in-
terogațiile ;
— Stai cuminte, fe-
tițo !
Probabil eă acum
abia se gîndește că
n-ar fi rău să afle
cîte ceva din viața
țiune. Se cîntă „Azi
e zi de sărbătoare",
încep cîntecul șase
elevi, îl continuă 20,
dar pînă la sfîrșit a-
jung doar patru.
— Foarte rău,
foarte rău, clasa a
V-a !
spune diri-
clasei, pentru că
treabă :
— Ce s-a mai
tîmplat în clasă
în-
in-
in
ultima săptămînă ?
— Ionel a lipsit de
la ora de tîmplărie.
— De ce lipsești
Ionel? Doar și asta
intră în program !
— Ursache Nico-
lae a sunat ieri în
clasă din trompetă !
Diriginta crede pe
semne, că orice
mentarii sînt de
sos, căci nu face
o remarcă.
Și cum încă
co-
pri-
nici
ginta. Voi nici cînte-
ce nu cunoașteți!
Și acum ? Ei, acum
s-ar mai putea citi
iarăși din ziar. Zis și
făcut! Se citesc cîte-
va informații, dar se
sfîrșesc și acestea.
Greu mai trece
timpul ! Și în clasă
plutește din nou, ne-
exprimată, întreba-
rea profesoarei :
să mai fac ?
— Nu știți nici
Ce
o
poezie ? Tăcere. Deci
nu știe nimeni poezii.
Atunci — spune pli-
nă de fantezie diri-
ginta — să cîntăm !
Cîntăm. cîntăm și
deodată — o ! ce fe-
ricire ! — sună clo-
poțelul 1
no
băiete ?
interpe-
lează din nou pe ci-
M BADUCANU
ha
că sînt oameni
sună, elevii iau ei în-
șiși o inițiativă :
— Hai să mai cin-
tăm !
Se adoptă propune-
tă, dar că de un timp este
schimbată. Și așa, pornind de la
copii, de la datoria școlii, de la
datoria sa de pedagog de a-i
crește si educa, diriginta a fă-
Diriginta face la
orele de dirigenție ce
crede ea. Am vrea să
știm insă și ce crede
directorul școlii des-
De ia corespondenți și cititori
Schimb de experiență
De curînd a avut loc un schimb
de experiență între profesorii nou
numiți la centrele logopedice din
Capitală.
Această acțiune, organizată de
serviciul de specialitate din Mi-
nisterul Învățămîntului cu scopul
de a-i ajuta pe noii logopezi să
rezolve mai bine problemele mun-
cii lor, s-a desfășurat la Centrul
logopedic interșcolar de la Școala
medie „M. Sadoveanu" și la
Școala medie nr. 24. Lucrările au
fost conduse de către inspectori
din Ministerul învățămîntului, lu-
crători din cadrul Institutului de
perfecționare a cadrelor didactice
— București și de la Institutul de
științe pedagogice. Activitățile cu
copiii au fost efectuate de către
specialiști de la centrele logo-
pedii e interșcolare din București.
In cadrul schimbului de expe-
riență s-au efectuat lucrări de
depistare a copiilor cu defecte de
vorbire, asistențe la activitățile
desfășurate cu grupele de copii cu
dislalii-, s-au purtat discuții pri-
vind metodele de înlăturare a
celor mai frecvente defecte de
vorbire și metodica corectării
dislaliilor.
r' Participanții la discuții au scos
Bogată activitate culturală
Cadrele didactice din orașul
Gura Humorului desfășoară o
bogată activitate culturală.
Bunăoară, un mare număr de
învățători și profesori fac parte
din Comisia de răspîndire a cu-
noștințelor culturale și științifice
din cadrul Comitetului raional
pentru cultură și artă. Ei pre-
zintă adesea conferințe la cămi-
nele culturale din comunele raio-
nului. Astfel, numaj în ultimele
trei săptămîni 18 profesori și în-
vățători de la Școala medie și de
la Școala de 8 ani din Gura Hu-
morului s-au deplasat în 22 de
comune, ținînd conferințe pe te-
me ca „Munca în G.A.C. — un
drept și o îndatorire principală
a fiecărui colectivist", „Dezvolta-
rea și apărarea proprietății obș-
tești în G.A.C. — sarcină de sea-
mă a fiecărui colectivist", confe-
Bibi
A apărut REVISTA DE PEDA-
GOGIE nr. 10/1962
In acest număr se publică edi-
torialul „Respectarea cerințelor
pedagogice în elaborarea manua-
lelor școlare".
Rubrica STUDII ȘI CERCE-
TĂRI cuprinde articolele : „Lec-
ția de instruire practică în agri-
cultură" de Vasile Buneseu și
Valentina Vișan; „Importanța
corelației dintre cunoștințele teo-
retice și deprinderile practice în
instruirea practică alternativă"
de Margareta Bon laș ; „Contri-
buția lecțiilor de chimie la edu-
cația patriotică a elevilor mun-
citori" de Bojena Medianu și
„Rezolvarea algebrică a proble-
melor de matematică în școala
de 8 ani" de Eva Sireteanu.
La rubrica CONSULTAȚII —
DISCUȚII sînt cuprinse articole-
le : Unele probleme în legătură
cu elaborarea unei programe a
muncii educative în școala noas-
t' .' de Steliana Năstăsescu ;
zeitatea punctului de vedere
p . ; io arhitectura școlară"
Cfheorghe T. Dumitrescu ;
„Vizii Ie șî excursiile în preda-
rea geografiei la clasa a III-a“
de Vulcu Bujor ; „Aspecte ale
m. ncii educative în școala sera-
lă" de Simion Bărbulescu și
„Unele probleme privind lecția
de lucrări practice agricole* de
Paul Dabija și Zamfira Moga.
Rubrica DE PESTE HOTARE
în evidență rezultatele care se
dobîndesc pe baza aplicării unor
metode înaintate și a celor mai
noi cuceriri ale științei în dome-
niul logopediei și au subliniat ne-
cesitatea perfecționării în conti-
nuare a pregătirii logopezilor.
VIRGINIA SORESCU
★
Din inițiativa secției de învă-
țămînt a regiunii Mureș-Auto-
nomă Maghiară au fost planificate
pentru acest an școlar trei schim-
buri de experiență între cele trei
case de copii existente în regiune.
La schimburile de experiență
participă directorii, cadrele didac-
tice și personalul administrativ
din casele de copii.
Primul schimb de experiență
s-a desfășurat recent la Casa de
copii din Cristur’ul Secuiesc, ral
îonul Odorhei, unde au venit cei
ce lucrează la casele de copii din
Miercurea Ciuc și Miercurea Ni-
raj și la Școala ajutătoare din
Bilbor, raionul Toplița. Aceștia au
asistat la lecții, la activitățile e-
ducative și la meditații, purtînd
apoi discuții cu privire la meto-
rințe despre interpretarea știin-
țifică a fenomenelor naturii etc.
La aceste conferințe au partici-
pat peste 6000 de țărani colecti-
viști.
De asemenea, numeroși învă-
țători și profesori fac parte din
corul Casei raionale de cultură.
Această formație a obținut suc-
cese frumoase în oraș ca și în
deplasările făcute în ultimul
timp în comunele din împreju-
rimi, unde țăranii colectiviști au
răsplătit cu aplauze interpreta-
rea plină de măiestrie a cîntece-
lor închinate partidului și pa-
triei, ca și a cîntecelor populare.
Astfel, activitatea pedagogilor
contribuie la dezvoltarea vieții
culturale a raionului.
H. CAROL
Gura Humorului
i o g r a f i e
cuprinde articolul „Un rodnic
schimb de experiență între țările
socialiste" de Eugen Blideanu.
în cadrul rubricii „CRITICĂ
ȘI BIBLIOGRAFIE" sînt publi-
cate articolele : Studia Universi-
tatis „Babe.ș-Bolyai" de Petre
Pufan ; „Contribuții la istoria
dezvoltării Universității din Iași
1860-1960“ de losif I. Gabrea și
„Cărți noi în Biblioteca centrală
pedagogică" de Elena Georgescu.
★
LIMBA ROMÎNĂ nr. 5/1962,
publică la rubrica LINGVISTICA
GENERALĂ, articolele : „Pro-
bleme actuale în lingvistică", de
I. Coteann, Al. Rosetti, Em. Va-
siliu și „Ideile filozofice ale lui
V. I. Lenin și dezvoltarea lingvis-
ticii contemporane", de S. K.
Șaumian.
La rubrica GRAMATICA și
VOCABULAR sînt publicate ar-
ticolele „Note despre coordonare"
de Mircea Mitran, „Observații a-
supra îmbinărilor de cuvinte" de
I. Rizescu, „Revizuiri antropo-
nimice" de N. A. Constantinescu
și „Sensurile „act" și „scrisoare"
ale cuvîntului carte" de L Ște-
fan.
Rubrica LIMBA LITERARĂ
cuprinde articolele „Despre for-
mațiile de tipul „eminescian",
„arghezian" în critica romîneas-
că contemporană" de Luiza Se-
cție, „Unele aspecte ale ortogra-
dele muncii instructiv-educative.
De asemenea, au ascultat referate
pe teme privitoare la activitatea
din casele de copii, ca de exem-
plu „Rolul și influența colectivu-
lui de copii în formarea atitudinii
juste față de muncă și învăță-
tură“> „Formarea deprinderii de
a învăța în mod individual și sis-
tematic", „Cum am organizat
munca cu grupa de copii“, „Edu-
carea copiilor cu diferite defi-
ciențe de vorbire și de compor-
tare" etc.
Interesul manifestat de partici-
panti a dovedit că schimburile de
experiență constituie un bun mij-
loc de îmbunătățire a muncii în
casele de copii.
MIRCEA CADARU
Un frumos spectacol
muzica! coregrafic
Cadrele didactice și elevii cla-
selor I—VII de la Școala medie
nr. 2 din Făgăraș au pregătit de
curînd un frumos și bogat spec-
tacol muzical-coregrafic, cu tema
„înflorește patria mea”.
Programul, alcătuit din trei
acte, a înfățișat în tablouri vii,
în care cîntecul s-a îmbinat ar-
monios cu dansul, viața lumi-
noasă a muncitorilor și a țără-
nimii colectiviste, copilăria feri-
cită a celor mici. Mulțimea me-
lodiilor, ingenios adaptate texte-
lor, voioșia dansurilor, varieta-
tea costumelor, impunătoarele
tablouri finale, întreaga montare
a programului au dovedit price-
perea și tragerea de inimă a ca-
drelor didactice, însuflețirea co-
piilor.
Spectacolul — un entuziast
imn închinat vieții noi — și-a
atins scopul educativ, contribu-
ind la dezvoltarea sentimentului
patriotismului socialist și al in-
ternaționalismului proletar, a
spiritului colectivist a! copiilor.
MARIANA AUREL
fierii toponimicelor romînești" de
V. Șerban și „Notă de cultivare a
limbii (precum)" de L. Mareș.
Revista cuprinde de asemenea
rubricile NOTE, FILOLOGIE și
CRITICĂ și BIBLIOGRAFIE.
A apărut GAZETA MATE-
MATICA ȘI FIZICĂ, Seria A,
nr. 10, octombrie 1962.
La rubrica STUDII ȘI NOTE
revista publică articolele „Siste-
mul axiomatic al geometriei
afine plane de incidență" de
Maria Neumann, „Afinitatea și
perspectivitatea în perspectiva
paralelă și conică" de Adrian
Gheorghiu. Asupra utilizării
calculului tensorial în mecanica
teoretică" de Petre Sima și „Pro-
prietățile joncțiunilor p-n în
semiconductori" de T. Boțită.
Rubrica ÎNVĂȚĂMÎNT cu-
prinde articolele : „Asupra pre-
dării logaritmilor" de V. Vodă si
„Realizarea lucrărilor frontale
de laborator la lecțiile de fizică"
de I. Gross.
Sînt publicate de asemenea o
serie de articole la rubricile
FIGURI DE MATEMATICIENI,
.VIAȚA' ȘTIINȚIFICĂ și DATE
ASTRONOMICE.
La Școala de 8 ani din Drăgușeni. Ultimele sfaturi înaintea șezătorii
literar-artistice
Andrei Beko, comuna Ip, raio-
nul Simlău
Potrivit prevederilor Decretului
nr. 261/1957, cadrele didactice
care n-au putut beneficia de con-
cediul de odihnă în timpul verii
(lunile iulie și august) fiind în
concediu de boală sau de naș-
tere, își pot efectua concediul de
odihnă în cursul anului școlar cu
plata drepturilor bănești. Suplini-
torii cadrelor didactice respective
vor fi retribuiți din economii la
fondul de salarii.
Ion Lăncrăjan, Alba lulia
Stagiul de activitate recunoscut
în învățămînt nu se confundă cu
vechimea în cîmpul muncii. Ast-
fel, timpul în care cadrele didac-
tice au urmat institute de învă-
țămînt superior in vederea cali-
ficării (plecînd din învățămînt),
cît și timpul adăugat ca stagiu în
învățămînt, ca urmare a absolvirii
cursurilor de perfecționare cu cali-
ficativele „f. bine", intră în calcu-
larea stagiului în învățămînt cînd
este vorba să se stabilească sala-
rizarea, dar nu se consideră la
vechimea în cîmpul muncii. La
vechimea în cîmpul muncii se
recunoaște timpul servit ca sala-
riat în orice întreprinderi sau
instituții, dar nu întotdeauna a-
cesta se socotește și ca stagiu în
învățămînt.
Emil Lădoșan, comuna Silivașul
de Cîmpie, raionul Luduș
La stagiul de activitate în învă-
țămînt vi se recunoaște perioada
efectiv servită la catedră și în
concentrare 1934—1944, restul
timpului pînă la reintrarea în în-
vățămînt nefiind luat în conside-
rare Ia calcularea stagiului.
Fiind reintrat în muncă după 1
Institutul pedagogic de 3 ani din
Constanța organizează un concurs pen-
tru ocuparea postului do profesor la
catedra de științe naturale și agricole,
disciplina zoologie, poziția I.
Candidați! care doresc să participe
la concurs vor prezenta la direcția in-
stitutului următoarele acte : o cerere
adresată directorului institutului ; co-
pie legalizata de pe diploma de stat
sau de pe actul echivalent de studii
superioare; copie legalizată de pe di-
ploma de doctor sau de candidat în
științe ; copie legalizată de pe atesta-
tul de profesor sau conferențiar 5 lu-
crările științifice intr-un exemplar ;
certificat de caracterizare a activității
profesionale și sociale, eliberat de insti-
tuția (întreprinderea) în care își au
funcția de bază : memoriu de activitate
didactico-științifică, autobiografia.
Termenul de depunere a actelor este
de o lună de la data prezentului anunț.
Concursul va avea Ioc la Institutul
pedagogic de 3 ani din Constanța, Bu-
levardul Lenin nr. 124, tel. 13,02.
Institutul agronomic din Timișoara a-
nunță ocuparea prin concurs a urmă-
toarelor posturi didactice ;
august 1959, salarizarea dv. se va
face, pentru funcția de profesor.
Ia categoria l-a de învățător și la
grupa 5—10 ani cu salariul de
grad definitiv, urmînd a vă pre.
zenta la examenul de definitivat
în termen de maximum trei ani.
Elena Teodorescu, București
Cadrele didactice pensionate
care au fost reîncadrate în învă-
țămînt în anul școlar următor
pensionării au dreptul la plata sa-
lariului pe perioada 1—15 sep-
tembrie numai în cazul cînd li s-a
dat decizie de încadrare cu data
de 1 septembrie în posturi va-
cante și numai dacă au desfășura*
efectiv activitatea la clasă.
Victor C- Chirculescn. comusa
Stoicești, raionul Rm. Vîlcea
Cadrele didactice care au la
bază o școală de nivel mediu nu
sînt calificate pentru funcția de
profesor. Pregătirea corespunză-
toare pentru această funcție o
dau instituțiile de învățămînt su-
perior.
Obligația de predare la obiectul
științele naturale, agricultură, este
18 ore săptămînal. In cazul de
față salarizarea se va face la ca-
tegoria l-a de învățător și Ia gru-
pa de vechime la care ați fost în-
cadrat la 1 august 1959. Trecerea
într-o nouă grupă de vechime
se va putea face numai după obți-
nerea calificării și trecerea exa-
menului de definitivat.
Vasile Costea, Iași
Eliberarea actelor de studii este
reglementată de ordinul ministru-
lui învățămîntului nr. 247 publicat
în Buletinul M.I.C. nr. 3 din 1961,
care poate fi consultat la secțiile
de învățămînt raionale.
1)	conferențiar la catedra de meca-
nizare a agriculturii, disciplina trac-
toare, mașini și unelte agricole, pozi-
ția VI/I din statul de funcțiuni ;
2)	conferențiar la catedra de anato.
mie, disciplina histologie și embriolo-
gie, poziția X/2 din statul de funcțiuni.
Doritorii vor înainta, în termen de
o lună de Ia data publicării concursu-
lui, o cerere către rectorul institutului,
însoțită de următoarele acte : copie
legalizată de pe actul de studii, copie
legalizată de pe diploma de doctor sau
candidat în științe, copie legalizată de
pe atestatul de conferențiar, lucrările
științifice într-un exemplar, certificat
de caracterizare a activității profesio-
nale, eliberat de instituția unde își au
funcția de bază sau recomandarea șe-
fului de catedră, dacă funcționează în
invățămîntul superior, certificatul de
vechime în cîmpul muncii, eliberat de
instituția unde lucrează, memoriu de
activitate didactico-științifică, autobio-
grafia.
Data concursului se va anunța ulterior.
Informații suplimentare se primesc U
rectoratul institutului, tel. 49.53.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii voluntari dia
unitățile de învățămînt. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteii, Piața Scînteii București.