Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului InvâțâmiiUului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmînl și Cultură AnuS X!H nr. 683 vineri 23 noiembrie 1962 8 pagini 25 bani în primul rînd, lecția Nivelul la învățătură al elevi- lor constituie preocuparea de că- petenie a colectivelor didactice, deoarece în el se reflectă cel mai bine calitatea muncii învă- țătorilor și profesorilor, a diri- ginților și directorilor. în orice școală ai intra. este evidentă această . preocupare : consiliile pedagogice și comisiile metodice își sporesc, cu fiecare etapă a 0 ul^t' școlar, eforturile pentru găsirea și aplicarea celor mai bune metode de lucru, cadrele didactice încearcă zi de zi să se întreacă pe ele însele pentru realizarea unor lecții tot mai bune. în ansamblul strădaniilor pen- tru un nivel ridicat la învățătu- ră rolul hotărîtor îl are mun- ca profesorului in clasă, gr!ja lui pentru lecție, pentru culti- varea și întreținerea interesului elevilor față de știință- Este pro- fesorul bine pregătit în speciali- tatea Iui, este un bun pedagog, este și un om harnic, cu tragere de inimă ? Atunci succesul este în cea mai mare parte asigurat Iată-I pe profesorul Lucian Mă- nescu, care predă de multi ani matematica la Școala medie nr- 1 din Rm. Vîlcea. An de an acest pedagog dă serii de elevi bine pregătiți. Spunem serii, căci a- tenția acestui profesor se concen- trează permanent spre însușirea materiei de către toți elevii, spre obținerea unor rezultate maxime cu întregul colectiv și nu numai spre cultivarea aptitudinilor spe- ciale pentru matematică pe care le au unii copii. Profesorul Mă- nescu dovedește mereu înțelege- rea importanței pe care o are lecția pentru nivelul de pregătire al copiilor. Cheia succesului său constă în faptul că el pune un deosebit accent pe însușirea con- știentă a cunoștințelor, pe dez- volt^fa gîndirii matematice a elevilor. De exemplu, pentru a înlătura învățarea mecanică a formulelor, deficiență care duce întotdeauna la insuccese, tov. Mănescu insistă în lecție pe mo- dul în care sînt deduse aceste formule. solicitînd contribuția largă a elevilor și făcînd mereu apel la gîndirea lor logică. Este lesne de înțeles atunci pentru ce elevii lui pleacă de la școală cu lecția de matematică învățată, pentru ce acest obiect, pe cît de frumos pe atît de „buclucaș” pentru unii școlari, devine plăcut și ușor pentru fiecare din ei. Este știut că în fiecare clasă se întîlnesc, la începutul anului, e- levi mediocri. Dacă profesorul nu se ocupă de ei, aceștia ajung să-și diminueze interesul pentru ibiectul respectiv. Treptat, treptat, lipsa de legătură dintre cunoș- tințele însușite sporadic, precum și neînțelegerea din aceleași mo- tive, a fenomenelor studiate îi face să rămînă mult în urmă la învățătură. Tocmai acest lucru l-a înțeles profesoara Angela Dim- cea de la Școala de 8 ani nr. 165 din București. Bine pregătită pro- fesional. tovarășa Dimcea acordă o deosebită atenție antrenării la lecție și a elevilor slabi sau me- diocri, punîndu-i în situația să judece, să gîndească profund la fenomenele studiate. Profesorii amintiți sînt apre- ciati pentru faptul că sînt „stă- pîni pe materie", buni cunoscă- tori ai specialității lor, pentru faptul că s:nt mereu în căutarea unor metode de lucru adecvate cerințelor. Din păcare mai sînt însă și ca- dre didactice care nu se strădu- iesc să valorifice la maximum lecțiile în scopul pregătirii te- meinice a elevilor. Atunci cînd constată că elevii lor rămîn în urmă la învățătură, astfel de ca- dre didactice nu-și dau seama că ceea ce determină această situa- ție este în primul rînd felul de- fectuos în care desfășoară ele lec- țiile. Un exemplu edificator în a- ceastă privință l-a oferit activi- tatea unei învățătoare de la o școală de 8 ani din raionul Lenin. îngrijorată de numărul mare de elevi ale căror cunoștințe de arit- metică erau sub nivelul progra- mei. învățătoarea — de bună cre- dință, de altfel — și-a sporit acti- vitatea în rîndurile părinților în scopul activizării acestora pentru 0 mai atentă preocupare față de copiii lor. Dar nici un mo- ment învățătoarea respectivă nu a încercat să se întrebe în ce măsură este vinovată personal de această situație. Un sondaj la lecțiile ei de aritmetică a de- monstrat însă că cei mai mulți copii plecau de la lecții fără să le fi înțeles. Care a fost ur- marea? Unii părinți, care aveau ---= -- — ----------- --- - Seara, printre elevii școlii In liecare după-amiază, în sălile de cursuri și pe culoa- rele Scolii medii nr. 32 „Fili- mon Sîrbu" 'domnește o at- mosferă de a'dîncă seriozitate, I specifică studiului aprofundat la care s-au angajat tinerii muncitori, elevi ai secției se- 1 rale de la această școală. Se muncește rodnic, într-un efort comun, care unește strîns pe cei "de la catedră cu cei care sînt în bănci. Printre elevii de Ia serai se 'disting muncitorii fruntași în producție și evidențiați Ia în- vățătură, asemeni lui Ion Lin- ca, lăcătuș și Stelian Boantă strungar de la I.P.M.A., Petre Urbanki, linotipist șl Constan- tin Voiculescu, tipograf la Combinatul Poligrafic Casa Scînteii, Dumitru Toma de la I.R.C.M.A, si alții. Ei își gdîn- cesc acum necontenit cunoș- tințele teoretice pe baza trai- nică a experienței acumulate în procesul de producție, do- rind să aplice în practica din uzină lucrurile noi pe care le învață. Comitetele de clasă și-au luat rolul în serios, alcătuind graficele de frecvență, acor- dînd atenție disciplinei ele- vilor, bunei gospodăriri a cla- selor etc. In cancelaria profesorilor se poartă 'discuții privind preda- rea anumitor lecții și utiliza- .rea cu cea mai mare eficien- tă a materialului didactic. în- tr-o ședință recentă s-a discu- tat, amănunțit, de pildă, des- pre specificul metodelor de pre- dare în invățămîntul seral șl s-au luat holărîrj concrete pe timp să se ocupe de copiii lor, le explicau acasă lecția în așa fel ca să fie înțeleasă. Bineînțeles că la orele următoare elevii respectivi se prezentau cu lecția însușită. Cu timpul, parte dintre ei au în- ceput, tot cu ajutorul părinților, să învețe cîte o lecție mai depar- te, care urma să se predea ulte- rior. Astfel, la „fixarea cunoș- tințelor" eî dovedeau într-adevăr că au înțeles lecția, ceea ce în- tărea convingerea învățătoarei că vinovați de nivelul scăzut de cu- noștințe al restului clasei ar fi părinții. Este limpede că această învățătoare a scăpat din vedere că ponderea cea mai mare în ri- dicarea nivelului la învățătură nu o au elementele exterioare lecției, ci munca pedagogică pen- tru transmiterea de cunoștințe. In asemenea cazuri este desi- gur de datoria directorului, a co- misiei metodice din școală să in- tervină pentru justa orientare a profesorilor care obțin rezultate nesatisfăcătoare în munca lor cu elevii. Bine procedează de exem- plu acele comisii metodice care pun în discuție — în urma unei chibzuințe serioase — probleme legate direct de munca la lecție, fiindcă în felul acesta atrag aten- ția cadrelor didactice asupra a ceea ce este esențial în procesul instructiv-educativ. La Școala medie din orașul Roman, bunăoa- ră, comisia metodică a profesori- lor de matematică dezbate pro- bleme ca „Procedee și metode pentru formarea deprinderilor de calcul ia algebră" sau „Introdu- cerea noțiunilor de teorie a mul- țimilor", cea de fizică-chimie „Predarea cunoștințelor despre tuburi electronice, transistori, motoare electrice sincrone și asincrone pentru curent trifazic", „Predarea cunoștințelor despre substanțele plastice" etc. Este bine ca în cadrul ședin- țelor comisiilor metodice, la cercurile pedagogice și, perma- nent în școală să se sublinieze că lecția este elementul hotărîtor în pregătirea elevului, că stă în putința profesorului să asigure un înalt nivel de cunoștințe în fie- care clasă dacă el însuși mun- cește cu simț de răspundere la lecție, dacă se pregătește conti- nuu în specialitatea sa și în do- meniul pedagogic. linia îmbunătățirii calitative a lecțiilor. O preocupare importantă a cadrelor didactice de la Școa- la medie nr. 32 o constituie și sprijinirea pregătirii oamenilor muncii care s-au înscris Ia secția fără frecvență. în acest scop profesorii școlii au întocmit planurile de desfășu- rare a orelor de consultații și de meditații, tematica îndru- mării studiului individual în așa fel încît Ia prima sesiune de examen să se constate o îmbunătățire calitativă și la cursurile fără frecvență. IOAN CHEȘCĂ director adjunct al Școlii medii nr. 32 Filimon Sîrbu din București La Palatul pionierilor din Capitală IN „SAPTAMÎNA ECONOMIEI" Școala medie din orașul Codlea a în- tîmpinat „Săptămîna Economiei" cu noi succese în acțiunea de economisire. De la 1 ianuarie 1962 pînă la 15 no- iembrie 1962 valoarea depunerilor la C.E.C. în această școală a crescut cu 110.000 lei față de valoarea de- punerilor din aceeași perioadă a anului trecut. Numărul ele- vilor depunători la C.E.C. s-a ridicat a- nul acesta la 90 la sută din totalul lor. De asemenea, toți în- vățătorii și profesorii sînt depunători la C.E.C. Nu de mult, unul din profesorii școlii a ținut, în sala Că- minului cultural din Codlea, o conferință în care a arătat pă- rinților și elevilor ro- lul Casei de Economii și Consemnațiuni și a subliniat avantajele depunerilor la C.E.C. atît din punct de ve- dere individual, cît și din punct de ve- dere al intereselor colectivității. ani din Corbasca, ra- ionul Adjud, desfă- șoară o intensă mun- că de educare a ele- vilor în spiritul eco- nomisirii. Ca urmare, un mare număr de elevi au devenit de- punători la C.E.C. în vacanța de iar- nă elevii vor fa.ee cu banii economisiți prin C.E.C. o excursie în orașul Onești. ATENȚIE, FILMĂM ! în clasa ■ a VIII-a „A" de la Școala me- die din orașul Oțelul Roșu domnește o mare animație. De- odată, însă, se face liniște. Luminile re- flectoarelor s-au a- prins și întreaga cla- să privește atentă la profesoara care scrie pe tablă, cu litere mari, titlul compu- nerii la limba romî- nă : „Tatăl meu". A- poi elevii se apleacă asupra caietelor, aș- ternîndu-și în liniște gîndurile. Ne oprim în fața unui elev din prima bancă. „Tatăl meu este oțelar" — scrie el. în cuvinte simple dar pline de căldură el înfățișează portre- tul unui om care zi de zi se străduiește bune. Alături, o ele-* vă scrie : „Cu mîini- le sale tata a pus multe cărămizi ; el este unul din con- structorii care au ri- dicat pe harta patriei un nou oraș. Oraș din cărămidă nouă și roșie, nouă ca viața noastră, roșie ca stea- gul partidului nos- tru". Dar iată că se aude vocea regizoru- lui : „Mulțumesc, stingeți reflectoare- le !“ Astfel s-a ter- minat filmarea ulti- melor cadre din fil- mul „Tatăl meu", realizat de cineclu- bul „Oțelul Roșu". Acesta nu este însă singurul film pe care cineaștii amatori din Oțelul Roșu îl reali- zează cu concursul profesorilor și al ele- vilor din localitate. O contribuție la fel de activă au adus a- ceștia și la realizarea producției „Șarja pă- cii". De asemenea, cu sprijinul secției da învățămînt raionale s-a realizat un inte- resant documentar despre o serbare sportivă a elevilor. La rîndul său, ci- neclubul prezintă în fața elevilor și a ca- drelor didactice din EA8r.-?nizatoric și tehnologic în legica ă cu produ- cerea materialului săditor la vița de vie și pomi. In timp ce la cla- sa condusă de profesor 56 la sută din elevi au rezolvat foarte bine aceste probleme. 38 la sută bine și abia 6 la sută mulțumitor, la clasa care a lucrat în cadrul unor brigăzi mixte aceleași probleme au fost rezolvate foarte bine de către 3 la sută dintre elevi, bine de către 19 la sută, mulțumitor de către 71 la sută, iar 7 la sută dintre elevi n-au putut rezolva de loc problemele. Menționăm că elevii din ambele clase posedau cunoștințele teoretice de bază și executaseră practic lucrările din cadrul programei. Reiese clar su- perioritatea practicii efectuate sub conducerea tehnică a profe- sorului. instructor. Desigur, conducerea tehnică a practicii de către profesor trebuie să asigure o astfel de pregătire a elevilor încît ei să ajungă în scurt timp în stadiul de a putea organiza singuri procesele de pro- ducție agricolă, de a se orienta în cadrul întregului sistem al acesteia. Prof. DIMITRIE D. ROMAN cercetător principal la Institutul de științe pedagogice F A^TE • Consiliul agricol regional Crișana se preocupă îndea- proape de îmbunătățirea mun- cii școlilor profesionale și teh- nice pentru pregătirea cadre- lor necesare agriculturii, pre- cum și de ridicarea continuă a conținutului activității edu- cative la aceste școli. De curînd, biroul consiliu- lui a luat hotărîrea ca o parte din cadrele de conducere ale celor mai puternice unități școlare cu profil agricol din regiune — centrele școlare a- gricole din Oradea și Salonta •— să îndeplinească și funcția de îndrumători științifici și metodici ai școlilor recent înființate. Aceștia se depla- sează periodic la noile școli de mecanici agricoli, care au luat ființă în cadrul S.M.T.- urilor și gospodăriilor agrico- le de stat dînd îndrumări cu privire la ridicarea nivelului Lecție recapitulativă de agricultură generală la Școala tehnică agricolă din Tg. Mureș Primele constatări Rezultatele dobîndite în acest an școlar în munca Centrului a- gricol din București, care pregă- tește tehnicieni veterinari și con- tabili. arată de pe acum superio- ritatea noului sistem de pregătire a viitoarelor cadre tehnice din a- gricultură. Elevii, absolvenți ai școlilor de 7 ani din mediul sătesc, manifestă un interes deosebit față de vii- toarea lor profesiune. Pînă a intra în școala tehnică agricolă ei au venit in contact în permanență cu munca dm agricultură și cunosc in general specificul activității din întreprinderile agricole socialiste. Astfel noul mod de recrutare a elevilor a determinat și o nouă atitudine față de practica agricolă și, în general, față de obligațiile școlare. Mult mai adecvate bunei pre- gătiri a elevilor sînt și noile pla- nuri și programe de învățămînt. De exemplu, zootehnia, disciplină care stă la baza pregătirii tehni- cienilor veterinari, se preda în vechiul tip de școală în decurs de doi ani, cu un număr redus de ore, ceea ce nu permitea elevilor să-și însușească in mod temeinic cele mai bune metode de creștere și ameliorare a raselor de anima- științific al lecțiilor teoretice și al instruirii practice. Dato- rită ajutorului primit Ia șco- lile profesionale de mecaniza- tori din Valea lui Mihai, Se- cueni și Sîntana s a înregis- trat o creștere a nivelului muncii instructiv-educative. ® Conducerea Centrului școlar agricol din Buzău a- cordă o atenție deosebită do- tării tehnice a cabinetelor și laboratoarelor, în vederea uti- lizării mai ample a materia- lului didactic în procesul pre- dării și al demonstrațiilor practice. O inițiativă interesantă a- plicată de curînd este aceea de a folosi, alături de mode- lele în stare de funcțiune, macromodele ale unor dispo- zitive sau piese de mașini. Astfel au fost confecționate, în le. In prezent predarea zootehniei se desfășoară în decurs de trei ani cu un număr mai mare de ore, stabilindu-se astfel și o mai strîn- să legătură a cunoștințelor teore- tice cu practica. La anul I, de pildă, la tema ,.Despre specie, rasă și formarea raselor" care s-a predat în timp de opt ore, s-a putut insista asu- pra rolului muncii științifice în formarea raselor superioare de animale, s-a scos in evidență su- perioritatea raselor ameliorate și rolul selecției artificiale în for- marea unor rase superioare de a- nimale, cum sînt rasa de vaci „Bruna de Maramureș", rasele de oi „Merinos de Palas", „țigaie", rasele de porci „Marele alb" etc. — a căror creștere se extinde, cu bune rezultate, în unitățile agri- cole socialiste din patria noastră. Contribuie mult la buna pregă- tire a elevilor și faptul că s-a introdus, ca un obiect de sine stă- tător, disciplina „Alimentarea ani- malelor domestice". In vechea pro- gramă această disciplină, deși are o mare însemnătate pentru pregă- tirea tehnicienilor veterinari, era înglobată, ca un simplu capitol, în cadrul zootehniei ceea ce fă- cea ca elevii să nu primească su- proporții de cinci ori mai mari decît mărimea naturală, mo- delele secționate ale dispozi- tivului de aprindere, ale pompei de ungere etc. care sînt folosite cu deosebită efi- ciență Ia demonstrații in ca- dru] lecțiilor. • La Centrul școlar agricol din Sibiu s-a amenajat cu sprijinul Institutului de cer- cetări pentru încercarea soiu- rilor de plante, un cîmp ex- perimental pe care elevii cul- tivă diferite soiuri de legume. Activitatea desfășurată pe cîm- pul experimental îi înarmează pe elevi cu temeinice cunoș- tințe privind calitatea celor mai productive varietăți de mazăre, fasole, roșii, castra- veți etc., precum și cu privire la sistemul optim de aplicare a îngrășămintelor și de între- ținere a culturilor. ficiente cunoștințe asupra modului de preparare și administrare a a- limentelor pentru animalelfe din diferite grupe de producție zoo- tehnică. Noul sistem de organizare și desfășurare a învățămîntului a- gricol prezintă evidente avantaje și în ceea ce privește instruirea practică a elevilor, pentru care este repartizait circa 50 la sută din timpul de școlarizare. Organi- zarea instruirii practice de iăiSete într-o zi anumilă din săptămină, de-a lungul întregului an școlar, ca și piactica continuă desfășurată timp de o lună în instituțiile și întreprinderile agro-veterinare dă posibilitatea ca pregătirea teore- tică a elevilor să se îmbine mai strîns decît în trecut cu pregăti- rea lor practică. Elevii Centrului școlar agricol din București își desfășoară acti- vitatea practică în laboratoarele școlii, la G.A.S. Roșia, la gospodă- ria didactică a Institutului agrono- mic din București, la Facultatea de medicină veterinară etc. In a- ceste instituții elevii au la înde- mînă utilaje moderne și labora- toare, puțind efectua în condiții optime lucrări de specialitate va- riate și complexe. Astfel, la dis- ciplina „Anatomia și fiziologia a- nimalelor domestice" elevii au efectuat, în cadrul instruirii prac- tice în laboratoarele Facultății de medicină veterinară, lucrări de în- registrare a contracțiilor mușchi- lor striați. de recunoaștere a oa- selor la diferite specii de animale, de descriere a articulațiilor și au asistat la diferite lucrări de disec- ție executate de studenții facul- tății. La G.A.S. Roșia elevii au parti- cipat, alături de tehnicienii și me- dicii veterinari, la vaccinarea și tratarea diferitelor maladii, iar la Stațiunea experimentală a Institu- tului agronomic s-au familiarizait cu o serie de lucrări mecanizate din sectorul zootehnic cum sînt mulsul mecanic, prepararea fura- jelor etc. Practica de o lună a elevilor va fi eșalonată în așa fel încît să cuprindă perioadele principale de activitate din sectorul zoo-veteri- nar, iar elevii să cunoască toate lucrările de întreținere, alimen- tare și reproducere a animalelor. Colectivul didactic al Centrului școlar agricol din București se străduiește ca, folosind cît mai bine noile condiții create prin re- organizarea învățământului agri- col, să asigure o pregătire tot mai bună a viitorilor tehnicieni vete- rinari. Ing. GH. POPESCU directorul Centrului școlar agricol din București Prof. GH. DIVRICIAN Unele probleme ale muncii imjiiiiiiiiiimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Date fiind sarcinile importante ce revin profesorului diriginte, în ultima vreme s-au purtat discuții ample cu privire la îmbunătățirea continuă a muncii Iui, la îmbo- gățirea conținutului și a metodelor acesteia. în scopul de a contribui la lămurirea unor probleme ridicate în cursul acestor discuții, redacția gazetei noas- tre a pus unor cercetători de la Institutul de științe pe- dagogice cîteva întrebări cu privire la munca diriginte- = lui. Puplicam mai jos iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiM în ce constau sarcinile dirigintelui de coordonator al colectivului clasei? Caracterul de sistem al muncii educative impune o minuțioasă preocupare pentru coordonarea precisă a elementelor care consti- tuie acest sistem. La nivelul școlii, o atare în- chegare a măsurilor și acțiunilor de ordin educativ se realizează de către colectivul de conducere și — în ultimă instanță — de către directorul școlii. La clasele unde predau învățători, obiecti- vele muncii educative — ca, de altfel, ale întregii activități — sint stabilite de către fiecare în- vățător, pe baza planului general al școlii și tot învățătorul răs- punde de realizarea tuturor obiec. tivelor privind colectivul său de elevi. La clasele unde predau mai mulți profesori, pentru asi- gurarea unei munci educative sistematice, trebuie realizată, mai întîi, o cerință fundamentală și anume, constituirea colectivului didactic al clasei. De aceea diri- gintelui, chemat să lucreze în ctrînsă legătură, cu organizațiile U.T.M. și de pionieri și cu fami- liile elevilor. îi revine șî sarcina de a contribui la unificarea ce- rințelor și la stabilirea unității de acțiune a tuturor profesori- lor clasei. Determinarea rolului dirigintelui în raport cu ceilalți profesori este importantă pentru buna organi- zare și desfășurare a munci; edu- cative, ca și pentru evitarea unor interpretări și rezolvări greșite a îndatoririlor care îi revin. Ase- menea greșeli se vădesc mai ales în două direcții. Pespărțind în mod nejust muri, «•a instructivă de cea educativă, unii atribuie exclusiv dirigintelui întreaga preocupare și răspundere pentru problemele educative. A- colo unde domnește această men- talitate, dirigintele se zbate sin- gur pentru a face respectate de către elevi un minimum de ce- rințe care, tocmai pentru că nu sînt și în atenția celorlalte cadre ■didactice, nu prind viață, autori- tatea dirigintelui — oricît de puternică ar fi ea — neputînd su- plini intervenția organizată și co- relată a întregului colectiv di- dactic. Greșesc însă și acei care, por. 4- m)llllllllllllllllllllllU!lllhlll|l'£ răspunsurile primite. wiiiiiiiiiiiiimiiituiiuuim nind în mod just de la necesi- tatea unității muncii instructiv- educative, consideră totuși că di- rigintelui nu-i revine nici o înda- torire în plus față de îndatoririle care revin celorlalți profesori ai clasei. O atare atitudine lipsește colectivul didactic al clasei de un coordonator. In această situație sînt clasele unde la fiecare obiect de învățămînt li se pretinde ele- vilor să răspundă la exigențe diferite, uneori chiar contradic- torii de la un profesor la altul. Care este deci poziția justă î Pînă unde și cum trebuie să inter- vină dirigintele în unificarea ce- rințelor, în coordonarea activității profesorilor clasei ? Nu se poate pretinde bineînțe- les ca, de dragul realizării unei cît mai perfecte unități, cadrele didactice să renunțe la stilul lor propriu de muncă, să se transfor- me în simpli executanți ai unor măsuri preconizate de diriginte. Este insă necesar ca toți cei ce predau la o clasă să se pună de acord în primul rînd asupra prin- cipalelor obiective ale muncii educative care vor trebui urmărite într-o anumită perioadă și să sta- bilească apoi, tot în comun, mij- loacele și acțiunile prin care vor fi atinse ele. Tocmai în aceasta constă rolul dirigintelui, chemat să mențină legătura organizată între toți profesorii care predau la clasa sa în vederea punerii lor de acord asupra obiectivelor mun- cii și asupra căilor prin care se vor realiza aceste obiective. Se recomandă în acest scop scurte ședințe de lucru ale colec- tivului didactic de la fiecare clasă pentru discutarea rezul- tatelor muncii și a acțiunilor imediate ce trebuie întreprinse, avînd în vedere problemele ce se ivesc în viața clasei. Se pot găsi numeroase mijloace prin oare să se manifeste iniția- tiva creatoare a tuturor profeso- rilor pentru îmbunătățirea conti- nuă a muncii educative. LUMINIȚA GHIVIRICA șef de sector la Institutul de științe pedagogice Care este locul educative si Ora de dirigenție nu este un scop în sine, ci doar un mijloc, una din principalele forme ale ac- tivității educative a dirigintelui. Verigă dintr-un lanț de influențe și acțiuni educative corelate, ea este subordonată sarcinilor educa- tive generale pe care și Ie propu- ne dirigintele. Concepînd ora de dirigenție în felul acesta, ca o par- te dintr-un întreg, putem aprecia în mod just posibilitățile pe care le oferă ea pentru munca de edu- cație. Este evident faptul că în ca- drul orei de dirigenție nu putem epuiza toate sarcinile educative și că, de aceea nu putem limita acti- vitatea educativă doar la această oră (așa cum, din păcate, mai fac unii diriginți). Pe de altă parte, nu există problemă educativă la re- zolvarea căreia ora de dirigenție să nu-și poată aduce contribuția. în raport cu alte mijloace de care dispune profesorul diriginte în munca sa de educație, ora de dirigenție prezintă desigur unele particularități. Atrage cu deosebire atenția caracterul său orienta- tiv. în fond, dirigintele se ser- vește de acest instrument al său — ora de dirigenție — pentru a da elevilor anumite puncte de reper, pentru a-i învăța să tră- iască și să muncească mai frumos și mai bine, în chip comunist, pentru a-i sprijini să se pregă- tească din toate punctele de ve- dere — și în primul rînd. din punct de vedere cetățenesc — pentru viață, pentru munca vii- toare în folosul patriei socialiste, în acest sens, rolul orei de diri- genție se dovedește a fi mai activ în influențarea conștiinței elevi- lor. Așa, bunăoară orele de diri- genție contribuie în mod deosebit la însușirea și aprofundarea de către elevi a unor noțiuni etice, la îmbogățirea reprezentărilor lor morale și a sentimentelor lor, ia formarea și dezvoltarea convinge- rilor morale. Contribuția acestor ore este însă mai restrînsă îa ceea ce privește formarea și dez- voltarea deprinderilor și obișnuin- țelor de conduită morală, dat fiind că în cadrul orelor de di- rigenție posibilitățile de exersare a elevilor în fapte și acțiuni mo- rale sînt destul de limitate. în formarea atitudinii comuniste față de muncă, de exemplu, rolul ho- tărîtor îl are desigur antrenarea directă a elevilor într-o forată sau alta de muncă social-utilă. Tocmai de aceea dirigintele nu-șî poate rezuma munca educativă la organizarea și desfășurarea orelor de dirigenție. Este de asemenea important de subliniat raportul dintre instrucție și educație așa cum ne apare el la nivelul orei de dirigenție. în orei de dirigenție iu ansamblul muncii care trebuie să fie conținutul ei ? Jl primul rînd, nu trebuie să se uite faptul că profesorul diri- ginte sprijină instrucția, procesul de însușire temeinică a cunoștin- țelor de către elevi prin educație, pe calea formării la elevi a unei motivații sociale înalte a activită- ții lor școlare. Ora de dirigenție. oră educativă prin excelență, tre-- buie să aibă însă și un caracter instructiv. Nu e vorba desigur în nici un caz de a transforma unele ore de dirigenție în ore de cultură generală, ci de a folosi anumite probleme pentru consecințele edu- cative care se pot desprinde din discutarea lor cu ele. ii pentru înarmarea lor cu trăsături ca perseverența în muncă, dragos- tea pentru știință, atitudine militantă și simț al datoriei so- ciale etc. Cunoașterea, de exemplu, a stilului de muncă al lui Karl Marx, a vieții de luptă neobosită a lui V. I. Lenin, a pasiunii cu care s-au dedicat cercetărilor marii oameni de știință, îmbogă- țesc fără îndoială și fondul cultu- ral al elevilor, dar în cea mai mare măsură pe cel afectiv, moral. Ora de dirigenție constituie în același timp cadrul în care se pre- lucrează și se fixează unele rezul- tate obținute prin alte acțiuni educative, prin alte mijloace. De exemplu, aici se pol valorifica datele culese cu prilejul unor excursii, vizite in uzine, pe șan- tiere, în gospodării agricole colec- tive, rezultatele unor întîlniri cu comuniști, cu fruntași ai muncii, în deosebi pe linia adincirii edu- cației patriotice a elevilor. Ora de dirigenție deschide de aseme- nea perspectiva unor noi acțiuni, subliniind scopul și utilitatea lor, mobilizînd pe elevi. Astfel, sub- linierea în ora de dirigenție a ne- cesității și importanței sociale a participării elevilor dintr-o anu- mită clasă, după puteri, la munca constructivă a poporului nostru, poate constitui un punct de ple- care pentru antrenarea lor mai activă în acțiunile patriotice. Ținînd seama de cele spuse pînă aici, să vedem cum poate fi stabilit în mod just conținutul orelor de dirigenție, tematica lor. Două lucruri trebuie să aibă în vedere profesorul diriginte în le- gătură cu aceasta: întîi, că în munca sa cu o clasă de elevi are de realizat o seamă de sarcini cu caracter general, legate de edu- carea lor în spirit comunist, sar- cini izvorîte din cerințele obiec- tive ale societății noastre ; că, în al doilea rînd, aceste sarcini tre. buie raportate la un anume colec- tiv de elevi (adeseori abia în formare) cu anumite particularități, Tidicînd o seamă de probleme specifice pe care dirigintele e obligat să le cunoască temeinic, de care e obligat să țină seama. Este în fond vorba de raportul dialectic dintre general și parti- cular aplicat la educație. Diri- gintele este chemat așadar să re- zolve problemele clasei ținînd seama de particularitățile colecti- vului de elevi de care răspunde, avînd permanent în fată sarcinile generale, scopul spre care trebuie să tindă în munca sa cu elevii. Cunoașterea temeinică a condiții- lor concrete ale clasei, a vieții din colectiv, cu laturile sale pozi- tive și negative, a faptelor bune și rele ale elevilor, îi ajută ne- spus de mult dirigintelui să-și îm- bogățească înțelegerea modului cum poate ajunge la împlinirea sarcinilor ce îi revin în educarea acestora în spirit comunist. Por- nind să alcătuiască tematica ore- lor de dirigenție fiecare diriginte, lucrînd împreună cu ceilalți pro- fesori ai clasei, se cuvine să se întrebe de fiecare dată, cum va trebui format caracterul elevilor, cum trebuie educați ei pentru a deveni buni cetățeni. In felul a- cesta, evident, orele de dirigenție vor fi ceea ce trebuie să fie, ele vor duce colectivul de elevi și pe fiecare membru al său mereu îna- blemă. ca o sarcină separată, pe care uneori o realizează chiar înainte de alcătuirea planului de muncă educativă. Aceasta este o concepție cu totul greșită asupra orei de dirigenție. Conținutul orei de dirigenție nu poate fi stabilit izolat, rupt de întregul plan al muncii educative. Reflectind asu- pra modului de rezolvare □ sar- cinilor educative generale, in con- dițiile concrete ale clasei respec- tive și ținînd seama de sprijinul pe care-1 poare prim: din pariea organizației sau grupei U.T.M. a clasei sau a detașamentului de pionieri. dirigintele trebuie să a- ieagă pentru ora de dirigen- ție teme care să ajute la re- zolvarea sarcinilor propuse. De exemp.u, un profesor, diriginte ia clasa a V-a, și-a propus obiecti- vul, izvorit dm sarcinile generale cît și din particularitățile clasei respective, de a forma și educa spiritul de colectiv. în planul muncii educative a stabilit o sene întreagă de acțiuni menite a-i exersa practic pe elevi in munca colectivă — acțiuni care au de- sigur rolul principal in acest sens. Dingtntele a prevăzut, in strînsă legătură cu acestea, și unele ore de dirigenție pentru lă- murirea și precizarea unor pro- bleme de conduită in colectiv. O dată va dezbate cu elevii tema „Cum putem lupta pentru onoarea claseî“, alta dată tema „Respec-i tul față de tovarăși" (pentru că a observat că elevii se poreclesc), în altă oră de dirigenție va face împreună cu elevii bilanțul mun- cii, urmărind pe de o parte să antreneze opinia clasei la o pro- fundă analiză a comportării ele- vilor în colectiv, pe de altă parte să stimuleze sentimentul lor de răspundere fată de colectiv, ș.a.m.d. De asemenea, va sprijini de aproape întărirea vieții de co- lectiv a elevilor în cadrul orga-, nizației de pionieri, știind că a- ceasta va avea urmări deosebit de bune în închegarea colectivului clasei sale. Eficiența unei ore de dirigenție depinde în cea mai mare măsură de felul în care se desfășoară ea, de metodele și procedeele folosite, de acțiunile care o susțin. Posibi- litățile metodice sînt numeroase. Depinde de diriginte ca ele să tie folosite în mod just, adecvai sco- pului urmărit, temei alese, vîrslel elevilor, nivelului lor de pregătire culturală și morală. O primă problemă care trebuie rezolvată este aceea a stabilirii unui raport just, în desfășurarea orei, între activitatea nemijlocită a dirigintelui și cea a elevilor. Pot fi oare considerate ca izbutite acele ore de dirigenție in care profesorul ocupă toată ora : el vorbește, el lămurește, el critică, el trage concluziile — iar elevii rămîn simpli spectatori ? Desigur că nu. Nu pot fi eficiente nici orele de dirigenție în care diri- gintele apare într-un rol de regi- zor, orele mult prea „pregătite", desfășurate după un soi de sce- nariu, precedate chiar de repetiții și în care elevii exprimă de fapt păreri prescrise și nu atitudini deschise, sincere O a doua problemă privește lupta pentru o muncă metodică creatoare, împotriva schematismu- lui. Unii diriginți tind să urmeze în desfășurarea orei o structură rigidă, din care nu lipsește nici măcar— fixarea. Se știe însă că nici lecția nu poate fi încorsetată într-o structură fixă, cu atît mai puțin ora de dirigenție, în care trebuie să se facă și mai mult loc inițiativelor creatoare. Imaginației și spontaneității elevilor. Străduindu-se să fie un adevărat educator, dirigintele trebuie să fugă de formele rigide, monotone, uscate, sâ-și adapteze și mijloa- cele de muncă la rolul lui de în. drumător, prieten și sfătuitor al elevilor. inte. Unii diriginți obișnuiesc să con- sidere stabilirea și planificarea A. COMAN — șef de sector V. CARABA cercetător Noi materiale didactice Grijă pentru De curînd întreprinderea de material didactic a livrat primul lot de aparate pentru punerea în evidență a cîmpului magnetic ro- titor. Aparatul servește ca material demonstrativ pentru studiul elec- tricității în clasa a X-a, punînd în evidență fenomenul de rotire a cîmpului magnetic în mașinile electrice asincrone trifazate. De- calarea curenților la 120° se rea- lizează cu ajutorul unui circuit suplimentar, ce conține o rezis- tență, o bobină (inductanță) și un condensator (capacitate). Printre materialele didactice trimise recent școlilor se numără și trusele de electrochimie, eu care se pot efectua lucrări prac- tice de aplicare a temelor stu- diate la fizică și chimie în clasa a X-a. Trusele cuprind cite un voltametru, diferiți electrozi din cărbune și din metal, borcane pentru substanțele chimice, cle- me. mufe, piese de legătură, stative etc. Cutia cu rezistențe în trei decade este un aparat auxiliar care servește la obținerea unor valori de rezistențe de la 0,1 Ia 111 ohmi. Aparatul are trei co- mutatoare care divid în 10 părți egale rezistenta de 1 ohm, de 10 ohmi și de 100 ohmi. Pentru explicarea structurii in- terne a corpurilor cristaline, I.M.D. a produs o trusă cu bile și tije. Bilele, colorate în verde și galben, sînt găurite după 3 dia- metre perpendiculare, unele avînd și găuri suplimentare. Tijele au lungimi diferite, variind între 146 mm și 296 mm. Cu aceste tije se pot monta, la scară mă- rită, celulele elementare spațiale ale celor 7 sisteme cristaline, cristalul de MaCl, fierul alfa etc. Bilele reprezintă atomii sau ionii care se găsesc în nodurile rețelei. Pentru biologie școlile au pri- mit o colecție de 5 borcane cu preparate în lichid, conținînd Vizitatorii expoziției de artă plastică a amatorilor din Capita- lă, deschisă zilele acestea în sala Consiliului local al sindicatelor din orașul București, rămîn plă- cut impresionați de faptul că, sub multe din tablouri, acolo unde se scrie de obicei profesiu- nea autorului, au citit „elev*. Tot mai mulți elevi, tineri talentați, s-au dedicat cu pasiune, în timpui lor liber, artei plastice, dezvol- tîndu-și talentul în cadrul cercu- rilor de la casele de cultură ale tineretului sau de la casele raio- nale de cultură. Ei au împletit cele învățate la școală cu expe- riența colectivului din care fac parte și au dat la iveală lucrări izbutite . lată-ne, de pildă, în fața com- poziției „în campania de toam- nă*. Un grup de tineri tracto- riști discută, înainte de a pleca la arat, ultimele amănunte ale zilei de muncă pe care o vor în- cepe. Vitalitatea tabloului, expre- La ora de desen aparatul digestiv al unor verte- brate (pește, broască, șopîrlă, po- rumbel, șobolan). CORNELIA BURA și MARCEL ADLER ★ în afară de lucrările originale create de proiectanții întreprin- derilor de specialitate, școlile pri- mesc și numeroase materiale di- dactice realizate după modele premiate la concursul de ma- terial didactic organizat anual de către Ministerul învățămîntu- lui. Recent, întreprinderile produ- cătoare de material didactic au primit, spre a le include în pla- nurile lor de producție, modele premiate la concursul organizat în 1961 : jocuri didactice (lotoa- ne, jetoane), jocuri de creație și aparate de educație fizică pentru preșcolari, o trusă pentru expe- riențe privind fenomenele mole- culare, un termoelectromagnet, un ohmmetru, o trusă pentru reacții în picături, truse de piese și mecanisme cinematice, un e- cran pentru proiecții la lumina zilei, o morișcă hidro și aerodi- namică. precum și mai multe scenarii de filme, diafilme și dia- pozitive. Vor fi editate de asemenea o serie de planșe, hărți, atlase și albume premiate. Printre acestea se numără planșe pentru caligra- fie. geologie, bazele darwinismu- luî și botanică, planșe privind unele mașini-unelte și automobi- lul, hărți reprezentînd America Centrală. Arctica, Antarctica, Eu- ropa în secolele V-XI. un atlas de fiziologie și anatomie umană, un album istoric etc. Și în acest an Ministerul învă- țămîntului organizează un con- curs de material didactic, a că- rui tematică va fi dată în curînd publicității. LUCIA ANDERCO Tinere talente sivitatea fețelor, trăsăturile si- gure vădesc incontestabilul ta- lent al elevului Marin State. Spre aspectele vieții de fiecare zi a constructorilor socialismului se îndreaptă și tematica altor ta- blouri. Elevul Emil Rusescu sur- prinde un fapt obișnuit în satele noastre : electrificarea. Theodor Moraru ne prezintă un reușit peisaj industrial, jar Maria Geor- gescu, alături de o acuarelă din rada unui port, un foarte bun portret de muncitor. Pe panourile rezervate graficei am întîlnit, de asemenea, nume- le multor elevi. Demne de reținut ni s-au părut linogravurile elevu- lui Gh. Pirenț, peisajul lui Radu Dînga și acuarelele Vandei Mihu- leac. Printre lucrările de grafică o mențiune specială trebuie făcu- tă la afișul elevului Dan lonescu. Prezența numeroasă și valo- roasă a elevilor într-o expoziție, pentru care au fost selecționate lucrările cele mai bune, din mai copii De curînd, în cadrul Școlii de 8 ani nr 12 din Capitală a luat fi- ință un semiinternat Aici, elevii care au am- bii părinți în cîmpul muncii au posibilitatea de a lua masa de prînz și de a-și pregăti lecți- ile sub supravegherea cadrelor didactice. Prin strădaniile direc- ției și ale personalului școlii, celor înscriși la semiinternat li s-au creat condiții foarte bune. 0 carie care contribuie la educarea elevilor „De prin cărți adunate*, se in- titulează culegerea întocmită de Casa de Economii și Consemna- țiuni a R.P.R„ oferită cititorilor cu prilejul „Săptămânii economi- ei*. Ea cuprinde un variat mate- rial beletristic în care se vorbe- ște despre muncă și economie, despre zgîrcenie, risipă, cumpăta- re. despre casele de economie în trecut și astăzi. Proverbele, poe- ziile, povestirile, fragmentele se- lecționate sînt convingătoare, su- gestive, pline de învățăminte. întregul material din broșură și cu deosebire povestirile lui I. Creangă, Gh. Cosbuc, proverbele și zicătorile lui Anton Pan sau cele culese de M. Eminescu, pre- cum și paginile semnate de Tudor Arghezi, G. Călinescu etc. pot fi folosite cu succes de învățători și profesorii diriginți în orele de lec- tură sau de dirigenție, în scopul formării la elevi a deprinderii de a fi economi, cumpătați, chibzuiți. OLTEA DELARASCRUCI multe sute ce au fost prezentate juriului, confirmă posibilitățile de afirmare a tinerelor talente pe care le crește astăzi școala * Să ne fie îngăduită o întrebare. Am întîlnit printre artiștii ama- tori numele multor muncitori, tehnicieni, funcționari, studenți, elevi, medici, ingineri, arhitecți etc.. dar n-am întîlnit nici un nume de educatoare, de învățător sau profesor. Știm că în afara profesorilor de desen, care au un cerc al lor, în învățămînt există mulți amatori ai penelului. Unde sînt ei ? Ce bine ar fi fost să-i fi întîlnit într-o asemenea expo- ziție reprezentativă a artiștilor plastici amatori ! Poate comitetele raionale sindi- cale și clubul sindicatelor din în- vățămînt. ar putea să se gîndeas- că și la această problemă. IONEL VLADIMIR Pentru elevii care au împlinit vîrsta de 14 ani, înmînarea buletinului de identitate constituie un eveniment important. în clișeu : elevi ai școlilor din raionul Grivița Roșie al Capitalei în momentul primirii bulelineloi loan Oprișan, Focșani i Potrivit instrucțiunilor în vi- goare, în cazul cînd aveți la bază o școală de nivel mediu ter- minată și funcționați pe post de profesor veți fi salarizat cu sa- larizarea învățătorilor de cate- goria l-a. Veți avea aceeași în- cadrare chiar dacă ați absolvit Institutul pedagogic de învățători de 2 ani. Elena Gr. Ciornei, comuna Pîr- teștii de Sus, raionul Gura Hu- morului. Așa cum prevăd H.C.M. nr. 186/1951 și decretul nr. 261/1957, cadrele didactice primesc pe tim- pul concediului de odihnă media cîștigului pe ultimele 12 luni, in- clusiv sumele încasate prin asi- gurările sociale de stat pe timpul concediului de boală (cumulul de funcțiuni nu se include în calcul). Indemnizația de concediu, în care se cuprind și majorările de sa- lariu (dirigenția, indemnizația de conducere) se plătește în lunile iulie-august chiar dacă cadrele didactice sînt reținute pentru a efectua unele activități și urmea- ză să-și compenseze concediul în timpul vacanțelor de iarnă și pri- măvară. Ilie Ceușan, Comuna Săcelu de Pădure, raionul Reghin. Timpul în care ați urmat școala pedagogică în vederea calificării se recunoaște la stagiul de acti- vitate dacă ați plecat din învă- țămînt șl ați revenit în învătă- mînt. Trecerea într-o grupă su- perioară de vechime la împlini- rea stagiului, are loc numai dacă ați obținut gradul definitiv pen- tru funcția ce o exercitați. Maria Gheorghiu, comuna Te- lega, raionul Cîmplna Personalul încadrat cu o jumă- tate de normă poate îndeplini o altă jumătate normă la' o altă funcțiune fără ca aceasta să con- stituie cumul de funcțiuni (de exemplu, 1/2 normă ca profesor și 1/2 normă ca secretar)'. Pentru acordarea gradului defi- nitiv este necesar să obțineți ca- lificarea necesară și să dați exa- menul de grad definitiv. Miron Vasile, Vaslui. Potrivit prevederilor legale în vigoare, cumulul de funcțiuni nu se retribuie pe perioada 1—15 septembrie. Pe luna septembrie se primește salariul de bază, inclusiv majorările care fac parte inte- grantă din salariu] tarifar (sporul pentru predarea concomitentă la 2—4 clase). Activitatea cumulată se retribuie de la 15 septembrie, cînd este efectiv prestată. losif Moloman, comuna Ivești, raionul Bîrlad. Obligația didactică a profesori- lor care predau „agricultura” este de 18 ore săptămînal. Activi- tatea de predare care depășește obligația de 18 ore se consideră cumul și se retribuie ca atare. Potrivit instrucțiunilor, în a- cest caz calculul se face cu 40% din salariul funcției cumu- late pentru maximum 1/2 normă, în cazul cînd orele cumulate sînt prevăzute în planul de învătă- mînt, urmează ca secția de învă- țămînt a raionului să vă achite drepturile pentru activitatea de- pusă. i Gheorghe Papoi, comuna Bezna, raionul Gurahonț. în anul școlar 1961/1962, potri- vit prevederilor aveați dreptul la un concediu de studii de 30 zile lucrătoare, cu plata salariului, în vederea pregătirii sesiunii de exa- mene la Institutul pedagogic de 3 ani. Pentru sesiunea din toamnă '(luna octombrie)', în cazul cînd n-ați mai beneficiat de concediul 'de studii cu plată, urma să pri- miți drepturile bănești de la ca- tedră, iar suplinitorul să fie re- tribuit din economiile realizate la fondul de salarii. Imre Nattel, Maria Funieru, Arpad Nagy, Aurel Boeru, Panait Vasiliu, loachim Cozma, Ana Cin- cișan, Ilie Dumitru, Grigore Roane, Viorica P. Popescu, Octa- vîan Barna, Decebal Epure, Mihai Hîrțan, loan Telcean, Octavian Codau, Julieta V. Oprea, Ștefan Gheorghe, Veronina RăileantI, Aurel Minescu, Ion Popescu, TitI Popescu, I. Popescu. Informațiile pe care le cereți le puteți căpăta adresîndu-vă or- ganelor locale de învățămînt. învățători, profesori, educatoare, maiștri-instructori! abonafi-vă la „GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI" Gazeta publică regulat materiale privind munca din învă- țămintul de cultură generală, din invățămîntul profesional și tehnic, articole de îndrumare pedagogică și metodică, prezintă experiența celor ce muncesc in școli. Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com- pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de 13 lei. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale, factorii poș- tali și Ia difuzorii voluntari din unitățile de învățămînt.