Hunctk^.
Proletari din toate țările, uniți-vă?
Organ al Ministerului Invățâminîului și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de Invâțămint și Cultură
Anul XIII nr. 682
vineri 16 noiembrie 1962
8 pagini 25 bani
Lucrări practice în laboratorul Școlii medii nr. 2 din Galați
Curs central de perfecționare
pentru inspectorii metodiști
ATITUDINI
Ideea ne-a fost sugerată de
convorbirea cu un profesor-di-
riginte.
— Problema rezultatelor —
spunea profesorul — este mult
mai dificilă atunci cînd este
vorba de munca educativă. La
lecfie este mai simplu. Te stră-
duiești să predai bine și apoi
. 1 verifici cunoștințele elevilor și
poți să ți dai întotdeauna seama
cu exactitate de rezultatele
muncii tale. Elevii știu ? Au în-
vățat ? Au înțeles ? înseamnă
că ai muncit bine. Dacă nu,
trebuie să vezi ce ai de făcut
pentru ca ei să învețe. Ai în-
totdeauna o siguranță, un in-
strument de control cu care te
poți orienta.
In munca educativă, lucrurile
sînt mult mai complicate. Te
străduiești să sădești în elevi
sentimente frumoase, să le im-
primi o anumită conduită etică.
Dar pentru a vedea dacă aceste
strădanii au dat roade este ne-
cesar un complex de împreju-
rări speciale, în care persona-
litatea copilului să se mani-
feste, în care să iasă la iveală
tocmai acele aspecte pe care
'dorești să le cunoști. în ce mă
privește, am avut fericirea să
cunosc un astfel de prilej. Din
păcate ele sînt atît de rare!
Am fost astă vară cu elevii,
cîțiva colegi și eu, într-o ex-
cursie în Eucegi. Ne apropiam
tocmai de sfîrșitul călătoriei.
Poposisem la o cabană și ca de
obicei, înainte de culcare făceam
apelul elevilor împărțiți pe gru-
pe. In grupa l-a 10, în grupa
a U-a 10, în grupa a IlI-a 10,
în grupa a IV-a 8. I-am numă-
rat de două ori. Lipseau doi.
„Cine sînt cei care lipsesc ?, Ci-
ne știe de ei ?“ In dormitor se
așternu liniștea. Elevii, frînți
după oboseala unei zile întregi
de urcuș, erau dornici să se
termine o dată operația plictisi-
toare a apelului pe care o fă-
ceam în fiecare seară, ca să
poată adormi. Nu erau îngri-
jorați. Mereu se întîmpla ca la
apelul de seară să se ivească
astfel de încurcături. Pînă la
urmă se descoperea că X nu fu-
sese pus la socoteală sau că Z
termina cu rîsete și puțină mo-
rală. De data asta, însă, cerce-
tările nu dădeau nici un rezul-
tat. Era limpede că cei doi dis-
păruseră. în sfirșit, un elev își
aminti că îi auzise plănuind să
culeagă de pe creastă floarea
de colț. Era limpede : se rătăci-
seră. Am hotărît să rămînă un
profesor cu copiii, iar noi ceilalți
să pornim în căutarea celor pier-
duți. Cînd am vrut însă să apli-
căm hotărîrea în practică, am
întîmpinat o rezistență neaștep-
tată din partea băieților. „Cre-
deți că vă lăsăm să plecați sin-
guri ? Să rămînă numai fetele I
Noi mergem cu Dvs1“ Știam că
erau rupți de oboseală, că nu-
mai cu puțină vreme înainte li
se închideau pleoapele și iată
că acum, cînd trebuiau să-și
caute colegii, uitaseră de toate
Nu are rost să vă mai poves-
însemnaxe
lese peripețiile prin care am
trecut pînă cînd i-am descoperit
pe cei rătăciți, ghemuiți sub o
stîncă în jurul unui foc _ de
vreascuri. Ceea ce mi s-a părut
atunci deosebit de important a
fost simțămîntul cu care copiii
au privit căutarea colegilor lor,
îngrijorarea și teama lor pentru
soarta acestora. Mi-am dat
atunci seama că sentimentele
bune pe care ne străduiseră să
le cultivăm în sufletul lor dă-
deau roade. Dar, după cum
v-am spus, astfel de prilejuri
sînt destul de rare".	«
Să fie într-adevăr așa ? Nu
există oare întîmplări obișnuite,
întîmplări ale vieții cotidiene
care să ne destăinuie oricînd
evoluția personalității morale a
celor pe care ne străduim să-i
educăm ? Doar viața solicită în-
totdeauna și copiilor, nu numai
celor maturi, să ia atitudine, să
aibă o poziție față de orice fapt
— și aceasta ne dezvăluie, cu
și felul lor de a gîndi, de a
simți.
Am intrat la întîmplare în-
tr-o școală și am cerut să vor-
besc cu un diriginte. Așa am
cunoscut-o pe profesoara Aure-
lia Cîrjeu de la Școala medie
nr. 24 din Capitală și prin ea o
sumedenie din acele fapte mă-
runte, obișnuite, pe care uneori
le trecem cu vederea dar care
închid adinei semnificații. Iată
cîteva din ele.
Din ce a început ? Unul a pus
mina pe o carte și în același
timp a vrut să o ia și un altul.
Cineva a îmbrîncit. Altcineva a
țipat. Unuia i s-a vărsat căli-
mara cu cerneală și a sărit în
sus scandalizat. Hărțuiala a fost
gata. La copii, în astfel de îm-
prejurări, lucrurile merg foarte
repede. Dorința de agitație fi-
rească vîrstei ia cîteodată și
această formă de manifestare.
Cîteva caiete au zburat prin
aer. O bancă a fost mutată din
loc și din podele a început să
se înalțe praful. Toată lumea
striga. Toți se socoteau nedrep-
tățiți și toți erau convinși că
aveau dreptate. Și deodată cîți-
va s-au liniștit și au trecut re-
pede în bănci. A mai rămas
doar un grup care continua să
se agite cu înverșunare. In cu-
rînd, îngrijorați de liniștea sus-
pectă care s-a așternut în jur,
ultimii beligeranți au oprit hîr-
joneala. Ce s-a întâmplat ? In
cadrul ușii apăruse o profesoa-
ră. îi privea palidă, nemișcată.
Copiii s-au întors rușinați în
bănci. Cîteva secunde nesfîrșite
în clasă a domnit liniștea.
— Frumos ! Foarte frumos !
Din bănci nici un răspuns.
— O s-o informez și Pe diri-
ginta voastră.
O șoaptă de îngrijorare aler-
gă din bancă în bancă. Cei ce
se războiau cu cîteva clipe in
urmă erau uniți acum printr-o
răspundere comună.
Ora de dirigenție a fost aștep-
tată cu emoție. Pentru a fi lua-
te măsuri era necesar să se sta-
V. OCTAVIAN
Luni, 12 noiembrie
a. c., au început la
Predeal activitățile
programate în ca-
drul cursului central
de perfecționare or-
ganizat pentru in-
spectorii metodiști.
La curs participă pes-
te 100 de inspectori
proveniti din toate
regiunile țării.
Cuvîntul de des-
chidere a fost rostit
de tov. C. Drăgules-
cu, directorul I. P. C.
D. — București, care
a înfățișat rezulta-
tele obținute de ca-
drele din învățămînt,
sub îndrumarea or-
ganelor de partid și
de stat, în îndepli-
nirea mărețelor obi-
ective puse în fața
școlii de Documen-
tele Congresului al
III-lea al P. M. R.
Vorbitorul a arătat
că una din sarcinile
principale ale celor
ce lucrează în cadrul
secțiilor de învătă-
mînt este continua
perfecționare a me-
todelor de desfășu-
rare a muncii de în-
drumare și control.
Inspectorii metodiști
au ascultat apoi cu
deosebit interes con-
ferința tov. Stan Va-
lerian, în care au
fost analizate proble-
mele actuale ale si-
tuației internaționale.
în cadrul cursului
inspectorii metodiști
vor asculta lecții pri-
vitoare la noile cer-
cetări în domeniul
pedagogiei, la mo-
dernizarea metodelor
de predare a obiec-
telor de învățămînt,
la îmbinarea activi-
tății din școală cu
viața, cu munca pro-
ductivă, la continua
întărire a educației
elevilor în spiritul
moralei comuniste
etc. Toate aceste teme
vor fi dezbătute apoi
în seminarii. Repre-
zentanți de seamă ai
vieții noastre social-
culturale vor prezen-
ta de asemenea în
fața cursantilor as-
pectele principale ale
dezvoltării literaturii
noastre noi, ale cer-
cetării științifice în
domeniul fizicii, bio-
logiei etc.
O bună parte din
în practică pedagogică la sat
Incepînd din acest an școlar,
toți studenții anului III de la fa-
cultățile de științe naturale și
facultățile agricole ale institutelor
pedagogice își fac practica peda-
gogică în școlile sătești. Măsura
este cu atît mai eficace cu cît
înaintea practicii pedagogice
acești studenți efectuează timp
de 15 zile o practică de produc-
ție în gospodăriile agricole co-
lective și în gospodăriile de stat,
pentru a-și îmbogăți cunoștințele
teoretice dobîndite la cursurile și
seminariile de științe agricole.
Pornind de la necesitatea cu-
noașterii de către toți studenții
a vieții noi din satul colectivi-
zat, a particularităților muncii
didactice și culturale la sate. In-
stitutul pedagogic din Galați, în-
drumat de Comitetul regional
P.M.R.. a dat toată atenția prac-
ticii studenților în mediul sătesc,
în acest scop un colectiv de ca-
dre didactice, în frunte cu de-
canii facultăților, s-a deplasat în
regiune pentru a studia posibi-
litățile de organizare a practicii
pedagogice, condițiile de cazare
și masă a studenților. Cu spriji-
nul neprecupețit al organelor de
partid și de stat locale toate a-
ceste probleme au putut fi bine
rezolvate. Secțiile raionale de
învățămînt, la rîndul lor, s-au
preocupat de îndrumarea direc-
torilor de școli și a cad retor di-
timpul afectat cursu-
lui va fi dedicat ac-
tivităților legate de
fundamentarea teo-
retică și practică a
problemelor inspec-
ției școlare. Astfel,
cursantii vor audia
conferințe despre sis-
temul inspecției șco-
lare, despre organi-
zarea și desfășurarea
muncii inspectorului
metodist, despre or-
ganizarea și desfășu-
rarea inspecțiilor spe-
ciale pentru acordar-
darea gradelor di-
dactice. în cadrul
activităților practica
cursantii vor efectua,
în colaborare cu lu-
crătorii de la I. P. C.
D. — Brașov și de la
secțiile de învăță-
mînt ale regiunii și
orașului Brașov, un
număr de 18 inspecții
speciale.
Prin importanta o-
biectivelor cuprinse
în programul său de
activitate, cursul își
va justifica, fără în-
doială, încrederea pe
care a suscitat-o încă
din primele zile în
rîndurile participan-
tilor,
practicii pedagogice a studenți-
lor.
Ca urmare, rezultatele înregis-
trate de studenți sînt îmbucură-
toare. După practica agricolă în
producție, desfășurată cu succes
la G.A.S. Ivești, ei au reușit să
expună lecții de bună calitate la
disciplina „Agricultura11. Viitorii
profesori au folosit cu pricepere
cunoștințele bogate agrozooteh-
nice, horticole și viticole dobîn-
dite în timpul activităților prac-
tice, realizînd o îmbinare armo-
nioasă între teorie și practică. De
asemenea au dovedit că știu să
îndrume activitatea practică a
elevilor, să le dezvolte interesul
pentru cele mai importante pro-
bleme ale agriculturii socialiste.
In același timp ei s-au orientat
bine în ce privește problemele
muncii dirigintelui, instructoru-
lui de pionieri, problemele mun-
cii cu părinții etc.
Practica în școala sătească i-a
ajutat pe studenți să se lege mai
strîns de viața satului, de preo-
cupările oamenilor, de probleme-
le gospodăriilor agricole colec-
tive și de stat. Ei s-au apropiat
și de viața culturală din comună,
elaborînd și expunînd la cămi-
nul cultural conferințe, recenzii,
organizînd seri literare și de cal-
cul, manifestări cultural-artistice.
Conf. univ. C. MARINESCU
Procente și muncă reală
Mi s-a întîmplat nu o dată ca
cercetînd cataloagele unor școli
să observ un fenomen care, so-
cotesc, se află în strînsă legătu-
ră cu problema rămînerii în
urmă la învățătură. Am văzut
astfel, într-o clasă sau alta, la
diferite discipline, că nivelul me-
diilor cunoștea o evoluție oare-
cum curioasă de la un trimestru
la altul. în primul trimestru ma-
joritatea notelor erau mediocre
și slabe. în al doilea trimestru
se vădea o oarecare înviorare
pentru ca în al treilea notele să
crească astfel încît să asigure
promovarea.
Cum notele trebuie să oglin-
dească îndeobște nivelul de pre-
gătire al elevilor s-ar părea că
situația din aceste cataloage nu
făcea decît să reflecte evoluția
unor elevi sau a unei clase de-a
lungul unui întreg an școlar. Un
studiu mai atent al muncii ca-
drelor didactice din școlile res-
pective m-a făcut însă să înțe-
leg că, de cele mai multe ori,
în astfel de cazuri este vorba de
un alt fenomen — destul de
grav și cu consecințe dăunătoare
asupra pregătirii elevilor. Anu-
me, mi-am dat seama că astfel
de situații sînt rezultatul „me-
todei" unor profesori, care con-
sideră că este foarte „pedagogic"
ca la început de an școlar să
presare catalogul cu note sub li-
mită pentru cea mai mică nesi-
guranță sau confuzie (uneori
chiar pentru abateri discipli-
nare). Profesorii respectivi cred
că „dacă îi țin în șah" pe elevi
la început, ei se vor „pune pe.
carte" și, temîndu-se de exigența
profesorului, vor deveni foarte
conștiincioși. Cum însă acest
exces de exigență nu dă întot-
deauna rezultatele scontate și
cum profesorul constată, în tri-
mestrele al doilea și al treilea
că situația notelor din cataloage
nu este prea roză, severitatea
sa începe să scadă, transformîn-
du~se în contrariul ei — în pre-
ocuparea la fel de dăunătoare
de a nu lăsa nici un corigent,
ATITUDINI
(Urmare din pag. 1)
bilească mai întîi vinovății. Dar
singurii care cunoșteau pe ade-
vărata vinovați nu erau decît
tot elevii. Și singura cale către
adevăr era sinceritatea lor.
Acesta este și elementul la care
diriginta a făcut apel, în primul
rînd vorbind elevilor ei despre
curajul răspunderii. Din bănci
s-au ridicat cîteva mîini.
— Cred că principala vină o
port eu pentru că atunci cînd...
— Și eu mă socotesc vinovat
pentru că am luat cartea...
— Dacă i-aș fi vorbit frumos,
poate că nu mă îmbrîncea...
Treptat, firul întâmplării a
fost reconstituit de la un capăt
la altul. Fiecare era conștient
de vina lui și de răspunderea pe
care o poartă. Și nici unul nu a
ezitat să pună în lumină adevă-
rul chiar dacă acesta îi era de-
favorabil
Fapta lor a fost o abatere de
la disciplina școlară. O abatere
nu prea gravă, în fond caracte-
ristică pentru copiii de vîrsta
lor. Cu adevărat important în
această întîmplare mi s-a părut
însă nu abaterea în sine, ci sin-
ceritatea, curajul și simțul de
răspundere cu care copiii și-au
analizat propria lor vină.
Un alt episod. Am asistat, ca
dirigintă, la ședința pentru ale-
gerea președintelui de detașa-
ment. Fuseseră propuși doi pio-
nieri — Năstase și Ardelea
Amîndoi sînt copii capabili,
foarte buni la învățătură, do-
tați cu spirit de organizare, cu
autoritate în fața clasei. Dezba-
terile se prelungeau și elevii se
întreceau în a arăta calitățile
celor doi colegi. Le era greu să
ia o hotărîre. în cele din urmă
s-a înscris la cuvînt Ardelea. El
a fost cel care a lămurit defini-
tiv lucrurile.
— Eu îl cunosc bine pe Năsta-
se. Mă cunosc și pe mine. Mai
ales îmi cunosc foarte bine de-
fectele. Poate mai bine decît mi
le cunoaște oricare elev din
de a nu-și „complica existența"
de a evita eventualele critici
privind slăbiciunile sale profe-
sionale. Cercetînd catalogul la
disciplinele predate de către
profesori de acest tip constați,
spre exemplu, că la note de 3 și
4 s-au adăugat în ultimele zile
din trimestrul al doilea două, iar
la nevoie chiar trei note de 7 și
8. Atunci cînd rezolvarea este lă-
sată pentru ultimul trimestru
„lupta" e mai grea, pentru că a-
pare dificila sarcină de a echili-
bra două medii de 4 cu una de 7.
Nu trebuie prea multă perspica-
citate pentru a sesiza „efortul"
depus de cadrele didactice în ast-
fel de cazuri.
Acest formalism în muncă, a-
ceastă cale artificială de mărire
a mediilor se răzbună sub mul-
tiple forme. Constati că, deși au
promovat clasa, elevii care s-au
bucurat de roadele unor astfel
de jonglerii au rămas cu o su-
medenie de lacune în cunoștin-
țe, lacune care îi împiedică să
înțeleagă materia predată în
clasa următoare.
Problema mai prezintă și un
alt aspect asupra căruia este ne-
cesar să insistăm. Este vorba de
atitudinea cu totul greșită și
dăunătoare a unor conducători
de școli care, din ambiții neprin-
cipiale, din dorința de a evi-
denția pe orice cale școala pe
care o conduc, „sugerează"
unor profesori să ia „toate mă-
surile" pentru a nu rămîne în
urmă în privința procentajului
de promovați. Evident, goana
după un procentaj care este de-
parte de a oglindi adevăratele
rezultate ale muncii din școală
nu poate decît să dăuneze cali-
tății procesului de învățămînt,
pregătirii elevilor școlii. Este
absolut necesar să înțelegem cu
toții că nu de situația de paradă
este nevoie, ci de un nivel cît
mai ridicat de pregătire a elevi-
lor, Or, nu vom putea răspunde
acestei cerințe prin acordarea
unor note care sînt departe de a
funcția de președinte al detașa-
mentului.
Nu s-ar putea spune că Ardelea
nu ar fi dorit să fie el cel
ales. Ba, din cîte se știe despre
el, s-ar putea crede că i-ar fi
plăcut chiar foarte mult. In ge-
neral este un copil ambițios.
De data aceasta însă dorința de
dreptate a fost mai puternică
decît propria lui ambiție. Și
aceasta mi-a dat prilejul să
descopăr o nouă latură a carac-
terului său, să văd cît de armo-
nios, pe ce cale justă se dezvol-
tă acest copil.
Și încă o întîmplare — cu
Scheianu. La început Scheianu
era unul din elevii care ridicau
multe probleme. Nu știu cum se
făcea dar în drumul spre școa-
lă uita ținta către care plecase
și se pomenea hoinărind pe
străzi sau oprindu-se într-o sa-
lă de cinematograf. După cîteva
convorbiri pe care le-am avut
cu el a început să înțeleagă că
trebuie să-și schimbe atitudinea.
Intr-un timp, în internat a mai
apărut un băiețel, cu care Sche-
ianu s-a împrietenit: Axintes-
cu. In noul lui prieten Scheianu
a recunoscut vechea lui înclina-
ție spre hoinăreală. O zi a re-
zistat tentației. Și încă una. Dar
într-o dimineață ispita a fost
prea mare. Mai ales că și-a
amintit că nici nu prea își fă-
cuse temele pentru ziua aceea.
Astfel că în cele din urmă a
căzut din nou în vechiul păcat.
Am avut din nou o discuție cu
el. De data aceasta erau doi.
Dar eu m-am adresat numai lui.
— Se poate, Scheianu ? Tu ai
devenit un băiat conștiincios,
cuminte. Cum de s-a întîmplat
ca în loc să i determini tu pe
Axintescu să vină la școală, ai
preferat să lipsești împreună
CU el ?
Acum discuția a durat mai
mult. Dar din ziua aceea, vre-
me îndelungată, nu au mai ab-
sentat nici el, nici colegul lui. Ii
observam zilnic venind împreu-
nă spre școală. O dată i-am vă-
nit. ega-tuadu-sc în căitul unei
reflecta realitatea. Se impune,
dimpotrivă, să folosim toate mij-
loacele care ne stau la îndemî-
nă pentru a înlătura deficiențe-
le din pregătirea elevilor, pen-
tru a spori orizontul lor de cu-
noștințe prin lecții de calitate,
printr-o permanentă exigență
față de propria noastră muncă.
Profesorul este chemat să țină
lecții cu un bogat conținut ști-
ințific, atrăgătoare, dinamice
care să stimuleze interesul în-
tregii clase și să nu uite că suc-
cesul activității lui depinde și
de măsura în care găsește
mijloacele pentru a-i mobiliza pe
elevi la munca de asimilare a
cunoștințelor predate în școală.
Desigur, directorii de școli tre-
buie să manifeste grija pentru
renumele și onoarea colectivului
pe care îl conduc. Dar nu în-
demnîndu-i (chiar indirect) , pe
profesori să asigure în mod
formal un cît mai mare _procen-
taj de promovare, și nici rezu-
mîndu-se la analiza rigidă a
procentelor, ci depunînd perma-
nente eforturi pentru a-i ajuta
pe profesori, în cadrul muncii de
îndrumare și control, să găseas-
că cele mai corespunzătoare so-
luții pentru ridicarea nivelului
de cunoștințe al elevilor.
Este adevărat că procentele
nu pot fi neglijate, că ele re-
prezintă, atunci cînd sînt folo-
site în mod corect, oglinda re-
zultatelor activității din școală.
Dar aceasta nu înseamnă că
trebuie să le fetișizăm, și cu atît
mai mult nu înseamnă că ne pu-
tem face datoria rezumîndu-ne
la manevrarea lor pur adminis-
trativă. Ele constituie un spri-
jin în orientarea muncii noastre,
ne pot arăta în ce direcție să ne
îndreptăm eforturile, unde să in-
tervenim pentru a asigura o pre-
gătire cît maj temeinică elevilor
noștri.
O, ROȘEANU
director adjunct al Secției de
învățămînt a Sfatului Popular
al Capitalei
Scheianu îl trăgea de mînă pe
Axintescu spre școală în vreme
ce acesta se împiedica în pași
nehotărîți. Iar într-o bună di-
mineață Scheianu a venit la
școală singur, cu lacrimile în
ochi:
— Tovarășă dirigintă, am fă-
cut tot ce am putut, dar n-am iz-
butit. Nu a vrut să vină și pace !
Vă rog să vorbiți cu el. De cîte-
va zile nu ne mai înțelegem.
Era un insucces. Dar un in-
succes grăitor prin semnifica-
ția lui, prin mentalitatea pe
care o dezvăluia. Un elev se so-
cotea răspunzător pentru abate-
rea colegului său ca pentru
propria lui vină.
Am relatat aici doar cîteva
întâmplări dintre cele mai obiș-
nuite. Sînt tot atîtea indicii asu-
pra rezultatelor la care a dus
munca educativă desfășurată de
către profesoara Aurelia Cîrjeu
— și tot atîtea dovezi ale faptu-
lui că viața de zi cu zi oferă
nenumărate prilejuri în care se
dezvăluie caracterul elevilor,
etica lor, felul lor de a gîndi.
Pentru a le afla este neapărat
necesar să descoperim semnifi-
cațiile majore ale faptelor mă-
runte, să avem perspicacitatea
de a observa ceea Ce este
tant în ceea ce este obișnuit.
Pentru a veni în ajutorul ca-
drelor didactice cu mai puțini ani
de activitate în învățămînt, Secția
de învățămînt a raionului Sighet
a organizat recent un schimb de
experiență între profesorii de lim-
ba romînă, istorie și geografie
care predau la clasele V—VII.
Schimbul de experiență s-a des-
fășurat la Școala de 8 ani din
Crăciunești, sub forma unor lec-
ții deschise. Au participat profe-
sori de specialitate din satele și
comunele apropiate și de la cîte-
Propaganda pedagogică în rîn-
durile părinților este un mijloc
important pentru asigurarea uni-
tății de acțiune și cerințe dintre
școală și familie în vederea reali-
zării educației comuniste a tine-
rei generații.
Ținînd seama de faptul că fa-
miliei îi revine un rol deosebit
de însemnat în dezvoltarea la co-
pii a sentimentelor social-umane,
a deprinderilor de comportare
civilizată, în formarea atitudinii
juste față de învățătură și disci-
plină, în consolidarea deprinderi-
lor de muncă independentă etc.
colectivul didactic din școala
noastră caută să țină o legătură
cît mai strînsă cu părinții. Aceas-
tă legătură se înfăptuiește prin
vizitele diriginților la domiciliul
elevilor pentru cunoașterea con-
dițiilor de viață și muncă ale a-
cestora, prin convorbirile cadre-
lor didactice cu părinții asupra
problemelor instruirii și educării
copiilor, ca și printr-o propagan-
dă pedagogică susținută realizată
prin mijlocirea lectoratului pen-
tru părinți.
Considerînd că este bine ca
propaganda pedagogică să se des-
fășoare nu pe probleme generale,
ci pe probleme concrete, care să
aibă în vedere particularitățile
de vîrstă ale elevilor și specificul
cerințelor care stau în fața lor în
funcție de aceste particularități,
noi am organizat lectoratul pe
grupe de clase. Părinții elevilor
din clasele întîi constituie o gru-
pă, cei ai elevilor din clasele a
Il-a o altă grupă și așa mai de-
parte. Acest mod de funcționare
a lectoratului este un bun mijloc
de inițiere a părinților asupra u-
nor probleme pedagogice concre-
te și îi pune în situația de a da
un ajutor efectiv învățătorilor și
profesorilor pentru ridicarea per-
manentă a nivelului la învăță-
tură și disciplină. Cum școala
noastră funcționează cu trei sec-
Un rodnic schimb de experiență
Lecțiile, expuse de cîțiva pro-
fesori cu experiență, au contri-
buit, prin desfășurarea lor. la
popularizarea unor bune metode
și procedee de predare. Discuțiile
purtate de profesori, precum și
concluziile trase de metodiștii de
specialitate, au ajutat la orienta-
rea metodică a profesorilor de
limba romînă, istorie și geografie.
Rezultatele schimbului de ex-
periență se constată acum în pre-
gătirea mai sistematică a profeso-
rilor pentru lecții, în utilizarea
ții — în limbile romînă, maghia-
ră și germană — organizarea lec-
toratului pe grupe de clase este și
un mijloc de întărire a legături-
lor prietenești între cetățenii de
diferite naționalități, ajutîndu-i
în același timp să-și educe copiii
în spiritul patriotismului socialist
și al internaționalismului pro-
letar.
Temele care se discută cu pă-
rinții în cadrul lectoratului peda-
gogic sînt strîns legate de obiec-
tivele stabilite în planul general
de muncă al școlii, de condițiile
concrete ale muncii inzm-: liv-
educ£11 vc s n c: * 5 ele	î i■ ’e.
De exemplu, în grupa alcătuită de
părinții elevilor din clasele a IV-a
s-au prevăzut, printre altele, te-
mele „Educația comunistă a ele-
vilor — dezvoltarea sentimente-
lor patriotismului socialist și in-
ternaționalismului proletar", „Stu-
diul individual al elevilor — ba-*
za însușirii temeinice a cunoștini
țelor“, „Educația voinței și perse-
verenței în muncă la copii", „For-
marea atitudinii socialiste față /le
muncă și păstrarea bunurilor ob-
ștești", „Recompense și pedepse
în educația copiilor”.
Desigur, toate expunerile se re-
feră la fapte concrete, petrecute
în clasă și sînt urmate de discu-
ții în care se împărtășesc aspecte
din experiența educării copiilor
în școală și acasă. Se trag apoi
concluzii și se arată metodele
cele mai eficiente pentru obți-
nerea unor rezultate cît mai bune
la învățătură și disciplină.
Propaganda pedagogică desfă»
șurată de colectivul nostru didac-
tic își dovedește din plin efica-
citatea în rezultatele mereu mai
bune care se obțin în procesul
instructiv-educativ, în temeinica
pregătire a elevilor pentru viață.
IOAN HENȚIU
directorul Școlii de 8 ani
nr. 1 — Arad
în . varietatea procedeelor metodi-
ce și în alegerea mai judicioasă
a tipurilor de lecții.
Preocupîndu-se cu stăruință de
îndrumarea metodică a cadrelor
didactice, de popularizarea expe-
rienței înaintate. Secția de învă-
țămînt din Sighet studiază acum
posibilitatea de a găsi noi forme
de activitate metodică, menite să j
ridice și mai mult calitatea pro-
cesului de învățămînt.
ION BUZATU
IITEIES81
PEIIII STUBIU
A scoate la iveală, a dezvălui neîncetat tot
ce este interesant în științele ale căror taine le
dezlegăm zi de zi în fața elevilor — iată una
din căile cele mai însemnate prin care orice
disciplină școlară poate deveni tot mai îndră-
gită, tot mai bine înțeleasă de ei.

La științele naturale
Auzi adeseori pe cite un
elev :
— Nu pot lua note mai
bune la matematică, deoare-
ce nu-mi place această dis-
ciplină. Lecțiile mi le pre-
gătesc cu eforturi mari de
voință. Nu-mi place mate-
matica, fiindcă nu-i frumoa-
să.
A Iți copti îți pot spune a-
celași lucru despre istorie
sau geografie, despre fizică
sau geologie.
Desigur, nn obiect poate să
nu fie „frumos" pentru un
școlar din foarte multe mo-
tive : elevul nu și-a învățat
cîteva lecții, nu a înțeles cî-
teva chestiuni și nici nu s-a
pus la punct cu ele, iar la-
cunele astfel provocate in
cunoștințele lui ti produc la
tot pasul greutăți, ii fac
foarte anevoioasă și deci ne-
plăcută înaintarea in mate-
rie. Alteori însuși profeso-
rul, cînd e-ste prea distant,
nervos ori exagerat de exi-
gent, ii îndepărtează pe copil
de obiectul predat.
— Sd înveți, de pildă, des-
pre segmentele proporționa-
le — spunea deunăzi un elev
din clasa a IX-a — sau des-
pre permutări, aranjamente
și combinări, să înveți des-
pre pulverizator sau despre
injectorul de păcură... Ce
poți găsi frumos în toate a-
cestea ? Pe cită vreme, să
înveți despre „O samă de
cuvinte" sau despre „Pseudo-
kinigeticos", despre „Lucea-
fărul" sau „Nicoară Potcoa-
vă", despre „Setea" sau ^Bă-
răgan".
in adevăr, există lucruri
care atrag luarea aminte din
capul locului, care ți se im-
pun prin frumusețea lor
imediat ce ai luat cunoștință
de ele. Există altele a căror
frumusețe ți se dezvăluie
numai după ce le-ai obser-
vat mai bine — in cazul ele-
vului, după ce a fost condus
de profesor să descopere a-
ceste frumuseți. Nu există
obiect de învățamint „urît".
Există numai obiect de în-
vățămînt pe care profesorul
nu a știut sau nu s-a preo-
cupat să-l facă cunoscut ele-
vului in toată frumusețea lui.
Este adevărat. E greu să
surprinzi la prima vedere
frumusețea sistemelor de e-
cuații, așa încît studiul lor
să te atragă. Dar dacă pro-
fesorul știe să le dezvăluie
frumusețea, dacă le leagă de
uPlitatca pe care o au jn
rezodrarea celor mal diverse
probleme ridicate de viată,
dacă profesorul se preocupă
să dezvolte dorința celor
mici de a învinge toate ba-
rie-^e ridicate de numeroa-
sele calcule ce se impun în
rezolvarea problemelor și
exercițiilor, de a găsi căile
cele mai simple și mai „ele-
gante" pentru soluționarea
o-icăror probleme, dacă știe
să folosească în interesul
studiului momentele de
mare satisfacție pe care le
trăiește școlarul cînd „a în-
vins", cînd „a dat de capăt"
unei probleme complicate —
atunci cit de frumoasă, de
in’eresantă și de pasionantă
poate deveni matematica !
Ce frumuseți poate dezvălui
profesorul dacă știe să arate
elevilor cît de mare este pu-
terea calculelor cite înfăp-
tuiri magnifice au fost po-
sibile prin folosirea lor !
Sau iată, la chimie, o temă
pentru mai multe lecții : Oxi-
genul. Programa prevede
pentru aceasta, la clasa a
VIII-a, lecții despre oxigenul
din natură, despre compozi-
ția aerului, despre modul de
preparare a oxigenului în
laborator, despre cataliză
ș.a.m.d. Lecțiile ar putea fi
destul de aride, puțin atră-
gătoare, dacă profesorul nu
va ști să se folosească de ele-
mente care stîrnesc curiozi-
tatea elevilor, care stimulează
spiritul lor activ. Dar dacă îi
va pune în situația să gin-
dească la consecințele pe
care le-ar avea pentru viața
animală și vegetală absența
oxigenului, să descopere ur-
mările pe care le are în na-
tură reacția de oxidare etc.
lecțiile vor fi gustate cu un
interes deosebit.
A căuta frumosul în știin-
ța pe care ești chemat să o
împărtășești, a-i ajuta pe
copii să-l înțeleagă și să-l
trăiască intens, este o îndato-
rire de seamă a pedagogului.
O îndatorire care presupune
înainte de toate ca tu, profe-
sor, să-ți iubești disciplina
pe care o predai, să o cu-
noști profund pentru că ast-
fel, așa cum spunea Tolstoi,
elevii vor prinde drag de
tine și de știință.
A. C.
Pentru a dezvolta interesul
elevilor mei față de științele na-
turale, am căutat să-i atrag în
observarea și cercetarea atentă
a lucrurilor și fenomenelor din
natură. în acest scop am folosit
în lecțiile mele un variat mate-
rial didactic luat din natură cît
și o serie de experiențe intere-
sante.
La Secții
Bunăoară, la lecția despre pă-
sările picioroange am folosit ca
material didactic intuitiv barza
și puiul său (împăiate în școală),
planșe și atlasul zoologic, astfel
încît elevii au putut constata
singuri cum sînt adaptate cio-
cul, gitul, picioarele și degetele
acestor păsări la condițiile lor
de viață. în ora următoare, cînd
am verificat cunoștințele elevi-
lor, am folosit de asemenea ma-
terialul didactic. Apoi, trecînd la
lecția nouă, despre păsările a-
gățătoare, am dat elevilor posi-
bilitatea să observe și să cerce-
teze adaptarea la condițiile de
viață a ciocănitoarei pestrițe și
a celei verzi, precum și cuibu-
rile naturale ale acestor p"zări,
pe care le avem în m'izeu. Tot-
odată. am făcut o comparație din
acest punct de vedere între pi-
cioroange și agățătoare, folosind
de asemenea materialul didactic.
Aceste procedee au trezit inte-
res și în rîndttrile e'cviler mai
s’.abi. ajutîndu-i să poată as'mi-
la mai k;ne cunoștințele și să
dea răspunsuri bune.
în general folosirea îa-
lului didactic mă ajută să t’n
mereu treaz intere 1 elevilor
pentru lecțiile de științe natu-
rale.
La colțul naturii vii
Colțul naturii vii din clasă —
îmi este și el de un real folos în
ceea ce privește dezvobarea spi-
ritului de observație al elevilor,
a interesului lor pentru știință.
Iată un exemplu. Repetînd o
greșală existentă într-o ediție
mai veche a manualului de zoo-
logie, elevii au susținut că bu-
haiul de baltă este un animal
ierbivor. L-am ținut într-un
borcan cu apă și plante acva-
tice, dar nici nu s-a atins de
plante. Elevii începuseră să se
îndoiască de adevărul afirmației
cînd într-o zi, unul din ei a adus
la școală un brotăcel pentru a-I
face „barometru". L-am pus
imediat chiar în vasul în care
se afla buhaiul de baltă. Și în
timp ce brotăcelul se legăna li-
niștit deasupra apei, iar elevii îi
sorbeau cu ochii mișcările, bu-
haiul s-a repezit la el prinzîn-
du-1 de picior. în clasă era mare
animație. Cu greu a fost scos
brotăcelul din „ghiarele dușma-
nului". Am pus apoi în borcan,
alături de buhai, niște rîme. Bu-
haiul a început imediat să se os-
păteze cu lăcomie din ele în fața
Lecție de agricultură la Școala de 8 ani nr. 9 din Otopeni
copiilor, care s-au convins că
buhaiul este un animal carnivor
și nu ierbivor.
La colțul naturii vii am făcut
fel de fel de experiențe asupra
plantelor. Astfel, am ținut aici,
timp de trei ani, o tufă de ardei
care făcea fructe și în timpul
iernii, datorită condițiilor care
i s-au creat. Elevii și-au dat
seama astfel că omul poate
schimba natura viețuitoarelor
schimbînd condițiile traiului a-
cestora.
De asemenea, am încercat să
realizăm prinderea butași or de
lămîi. în acest scop am făcut
fel de fel de încercări : am in-
trodus unii butași în solul ghi-
vecelor din clasă (cum se proce-
dează de obicei) ; pe alții i-am
pus în apă (cum se procedează
la leandru). Alți butași au fost
puși tot în sol, dar unora li s-au
lăsat toate frunzele, altora nu-
mai frunzele de pe partea ră-
masă afară, unii au fost acoperiti
cu borcane, alții au rămas des-
coperiti ș.am.d. După doi ani de
încercări, experiența noastră a
reușit : butașii ținuți sub borca-
ne timp de 10—12 luai — din
toamnă pînă în primăvară, cînd
s-a ridicat borcanul — au în-
ceput să crească liber. Prin ur-
mare, am reușit să înmulțim iă-
mîîul renunțînd la metoda
obișnuită : a semăna, a aș’.epta
să răsară, să crească, peniru ca
apoi să-l altoim. Butășirea a
dat mult mai devreme lămîi
dezvoltați și gata altoiți.
în natură
Ca și la colțul naturii viî, în
grădina școlii, din care m-am
străduit să fac o adevărată
„carte vie“ am efectuat nume-
roase experiențe în afara lu-
crărilor obișnuite, cum ar fi :
însămînțările comparative în di-
ferite faze etc. Mare interes a
stîrnit în rîndurile elevilor
bunăoară, faptul că în urma în-
cercărilor de diferite alf-iri, ro-
șiile s-au prins pe cartof și au
fructificat. Copiii au putut ve-
dea în pămînt tuberculi de car-
tof, iar pe vrej fructe de roșii.
Și mai mari satisfacții au avut
micii mei naturaliști atunci cînd
ne-a reușit altoirea florii soare-
lui cu napi (Helianthus tu-
berosus). Cu cîtă curiozitate și
interes au urmărit ei, ca niște
adevărați cercetători, să vadă
cum crește și se dezvoltă opera
lor după operația de altoire.
Prima bucurie au avut-o atunci
cînd au constatat prinderea al-
toiului pe floarea soarelui. Mai
tîrziu bucuria lor a sporit pe
măsură ce creștea și se dezvolta
planta, cînd au văzut capitule-
le de floarea soarelui înflorite,
iar tuberculii de napi dezvol-
tați și ei normal în pămînt.
La fel au fost urmărite de
elevi polenizarea suplimentară
a porumbului și hibridarea a-
cestuia. O deosebită curiozitate
a stîrnit experiența prin care
s-a împiedicat polenizarea și fe-
cundarea știuleților prin lega-
rea pănușilor la vîrf, astfel în-
cît stilurile și stigmatele să nu
poată ieși afară.
în urma încercărilor miciuri-
niste noi am reușit să forțăm
smeurul să rodească înzecit, în
urma ciupirii drajonilor în toiul
creșterii. Aceștia s-au ramificat
foarte mult și au avut nevoie
de proptele chiar înainte de a
rodi. Ciupind drajonii mai de
timpuriu, elevii au observat că
ei dau roade de două ori: pri-
mul rod, prin septembrie — al
doilea în vara următoare. Apoi
au constatat că rodirea de două
ori se poate realiza și atunci
cînd drajonii rodesc vara, dacă
după recoltare se retează lăsta-
rii roditori. Al doilea rod este
dat, în acest caz, tot prin sep-
tembrie, octombrie.
în urma acestor încercări ele-
vii au învățat multe, au prins
gust pentru cercetare și și-au
întărit convingerea că omul
poate supune și transforma na-
tura spre folosul său.
Colecționarea
și confecționarea
materialului didactic
Și activitatea desfășurată de
elevi pentru colecționarea și
confecționarea materialului di-
dactic a contribuit mult la dez-
voltarea spiritului lor de cerce-
tare științifică, a interesului
pentru observarea și cunoaște-
rea vieții plantelor și anima-
lelor.
împreună cu elevii au fost
confecționate pentru școală in-
sectare, ierbare, sâmînțare, fe-
lurite planșe. Disecțiile pe care
le efectuează, ca și împăierea
sau conservarea în formol a di-
verselor viețuitoare îi pun pe
copii în situația de a le cunoa-
ște foarte amănunțit, le deschid
orizontul cercetărilor științi-
fice, îi fac să îndrăgească mai
mult științele naturii. Acum, de
cîte ori găsesc o piatră „fru-
moasă", o plantă sau o insectă
mai deosebită, un animal sălba-
tic, le aduc la școală.
Aș vrea să mai menționez și
faptul că în același scop al dez-
voltării dragostei și interesului
pentru obiectul pe care îl pre-
dau, al consolidării cunoștințe-
lor din acest domeniu m-am
folosit și de mici ghicitori refe-
ritoare Ia viața plantelor și a-
nimalelor pe care le-am dat e-
levilor spre dezlegare. Mai mult
le-am cerut ca, bazîndu-se pe
cunoștințele lor despre plante și
animale să alcătuiască ei înșiși
asemenea ghicitori.
Interesul crește
zi de zi
Ca dovadă a interesului pen-
tru științele naturii, elevii se
ocupă de îmbogățirea colțu-
lui naturii vii, a muzeului, fac
ei înșiși experiențe în afară de
școală.
Colțul naturii vii din clasă,
se împrospăta în anii trecuți la
intervenția mea. Acum elevii e~
xecută singuri toate operațiile
necesare, iar eu intervin doar
cînd și cînd. Mereu am bucuria
să constat că elevii aduc tot ce
găsesc interesant pentru muzeul
școlii. Nu de mult un elev ne-a
adus de pildă doi pîrși, altul o
șopîrlă, altul un șoarece (ca
să-l ținem în borcan și să cal-
culăm ce pagube face în gră-
unțe). Ceea ce rar se poate ve-
dea : un elev ne-a adus un rac
din apele rîului Bega, care
purta între piciorușele abdomi-
nale o mulțime de ouă.
Chiar și foștii elevi ai școlii
ne trimit, de acolo de unde lu-
crează, fel de fel de materiale.
Experiențele de altoiri au ie-
șit acum din cadrul școlii. Mulți
elevi au altoit pomi sălbatici nu
numai în grădina părintească, ci
și prin păduri și nu s-au mul-
țumit să repete altoirile efectu-
ate în școală, ci au trecut și la
altele: altoirea lupinului, a fa-
solei pe napi, a pepenelui pe
dovleac, a trandafirului pe
păr etc.
Toate acestea sînt mărturii
grăitoare ale interesului lor
crescînd pentru studiul științe-
lor naturii, pentru însușirea te-
meinică a cunoștințelor și de-
prinderilor la acest obiect.
Prof. ION ENĂȘESCU
Școala de 8 ani din comuna
Curtea, raionul Făget
STUDIUL ECONOMIEI POLITICE i NI SCOALĂ
Lecția de recapitulare periodică
la economie politică
Școală medie nouă în comuna Ciacova
Adine i înțelegere a conținutului
Una din condițiile esențiale
pentru înarmarea elevilor cu
cunoștințele de bază din dome-
niul economiei politice o consti-
tuie, desigur, însușirea corectă și
înțelegerea conținutului catego-
riilor economice. Nu este întâm-
plător, de aceea, faptul că profe-
sorii se opresc în mod deosebit
asupra definiției diferitelor cate-
gorii și legi economice, asupra
precizării conținutului lor.
De exemplu, tov. I. Someșan,
profesoară de economie politică
la Școala medie „X. L. Caragiale"
din București, manifestă multă
exigență față de înțelegerea de
către elevi a unor noțiuni cum
sînt compoziția organică a capi-
talului, concentrarea și centrali-
zarea capitalului, armata indus-
trială de rezervă a capitalului
etc. Și la Școala medie „Dr. Pe-
tru Groza“, cu prilejul verificării
cunoștințelor la tema „Salariul
în capitalism" profesoara M. Pa-
triciu a cerut elevilor ei să defi-
nească principalele categorii pro-
prii acestei teme — salariul, sala-
riul nominal și real, formele
fundamentale ale salariului în
capitalism.
Dar cunoașterea de către elevi
a categoriilor și legilor economi-
ce nu trebuie să se limiteze Ia
memorizarea și reproducerea -—
chiar și corectă — a unor defini-
ții. Profesorii au datoria să ur-
mărească în permanență înțele-
gerea de către elevi a esenței și
conținutului diferitelor procese
economice studiate, să le dezvă-
luie cauzele și consecințele econo-
mice șî sociale ale acestora.
Din acest punct de vedere, lec-
ția ținută la clasa a X-a a Școlii
medii „I. L. Caragiale“ și-a atins
scopul atît în ceea ce privește
verificarea cunoștințelor elevilor
la tema „Compoziția organică a
capitalului. Concentrarea și cen-
tralizarea capitalului", cit și în
predarea noilor cunoștințe, pri-
vind legea generală absolută a
acumulării capitaliste, pauperiza-
rea relativă și pauperizarea abso-
lută a proletariatului. In ambele
momente ale lecției profesoara
6-a bazat pe cunoștințele predate
anterior, îndeosebi Ia tema „Ca-
pital și plusvaloare" (împărți-
rea capitalului în capital constant
și capital variabil, legea plus-
valorii — legea economică funda-
mentală a capitalismului etc.) și
i-a determinat și pe elevi să folo-
sească aceste cunoștințe. Ca ur-
mare ei au reușit să înțeleagă
consecințele pe care concentrarea
și centralizarea capitalului le au
asupra compoziției organice a ca-
pitalului și, implicit, unele conse-
cințe sociale — formarea armatei
industriale de rezervă. La înțele-
gerea noțiunilor predate a contri-
buit și faptul că lecția a fost bo-
gat exemplificată. Așa, de exem-
plu, pentru a ilustra procesul de
pauperizare absolută și relativă a
muncitorilor, profesoara a folosit
exemple sugestive privind situa-
ția existentă în Romînia bur
ghezo-moșierească.
Fără îndoială că o asemenea
tratare a lecției a contribuit și la
valorificarea posibilităților ei
educative. Bunăoară, în timpul
verificării cunoștințelor, elevii au
dezvăluit inconsistența și caracte-
-	■ = - v ' ; - VAriei tui
Malthus și a neomalthusianiemu-
lui, au demascat politica de mili-
tarizare a economiei dusă de gu-
vernele statelor imperialiste.
La clasa a X-a de la Școala
medie „Dr. Petru Groza“, însă,
lecția nu și-a atins în tota-
litate scopul. Deși elevii au
dat definiția corectă a sala-
riului în capitalism ca formă
transformată a valorii, respec-
tiv a prețului forței de muncă,
ei n-au folosit cunoștințele ante-
rioare cu privire Ia caracterul
specific al acestei mărfi — forța
de muncă—și nici la modul de
determinare a mărimii valorii
acesteia, fapt care le-ar fi ușurat
înțelegerea mai profundă a esen-
ței salariului în capitalism.
De asemenea, nici elevii — în
răspunsurile date — și nici pro-
fesoara nu s-au referit la faptul
că aparența că salariul în capita-
lism reprezintă prețul muncii și
nu al forței de muncă convine de
minune burgheziei, interesată în
denaturarea realității, în masca-
rea a însăși esenței relațiilor ca-
pitaliste. Așa se explică faptul că
în lecție nici nu s-a luat poziție
față de teoriile burgheze refor-
miste care denaturează într-un
fel sau altul esența salariului în
capitalism. Deși lecția se preta
la o bogată exemplificare atît în
ceea ce privește tendința de scă-
dere a salariului real al muncito-
rilor cît și în legătură cu lupta
clasei muncitoare pentru ridica-
rea salariilor, nu s-a folosit a-
cest mijloc eficace de înarmare a
elevilor cu convingeri bazate pe
cunoștințe adine înțelese de ei.
Unele deficiențe de ordin me-
todic existente în desfășurarea
lecției au avut și ele repercusiuni
asupra înțelegerii de către elevi
a noțiunilor predate. în conformi-
tate cu programa de economie
politică, în lecția respectivă ur-
mau să Ie fie explicate elevilor
problemele privind reproducția
capitalistă simplă și reproducția
capitalistă lărgită. Neluînd în
scamă faptul că înțelegerea a-
cestei teme complexe comportă
unele dificultăți, tov. Patriciu nu
s-a preocupat să asigure reparti-
zarea judicioasă a timpului în
cadrul orei, să acorde un timp
suficient predării cunoștințelor
Aceasta a făcut ca, la două din
clasele cu care lucrează, repro-
ducția capitalistă lărgită să fie
explicată foarte sumar, aproape
după ce clopoțelul sunase pauza.
Șchema reproducției capitaliste
lărgite nu a putut fi consemnată
în mod sistematic pe tablă, astfel
că elevii nu au putut înțelege
procesele sociale pe care Ie înfă-
țișează ea. Desigur, că în a-
ceste condiții, fixarea cunoștințe-
lor — această cerință care are o
mare însemnătate și pentru con-
trolul imediat al însușirii cunoș-
tințelor — nu a putut fi reali-
zată.
Grija mai atentă pentru conți-
nutul predării, pentru metodica
lecțiilor, folosirea materialului di-
dactic ilustrativ pregătit anterior
vor ajuta, fără îndoială, la înar-
marea elevilor cu cunoștințe cît
mai adinei, cît mai temeinice.
Lector univ. M. ȘERBAN
Programa de economie politică
prevede trei ore pentru lecțiile de
recapitulare periodică, cîte una
pentru fiecare trimestru.
Experiența ne-a arătat că în
trimestrul I este indicată o lecție
de recapitulare periodică după ce
elevii au studiat partea l-a a sec-
țiunii privind economia capita-
listă — capitalismul liberei con-
curențe. Elevii cunosc condi-
țiile obiective ale apariției econo-
miei capitaliste, legea economică
fundamentală a capitalismului,
contradicțiile pe care acest mod
de producție le generează și con-
secințele lor pe plan economic,
social și politic. Lecția de recapi-
tulare periodică le va da acum
prilejul să sintetizeze materialul
însușit, înlesnindu-le astfel înțe-
legerea trecerii capitalismului în
faza imperialistă și îi va pregăti
să înțeleagă mai târziu că impe-
rialismul nu este o orînduire
nouă, așa cum pretind apologeții
lui, ci doar un nou stadiu al ca-
pitalismului, ultimul său stadiu.
Recapitularea problemelor ca-
pitalismului liberei concurențe
trebuie să conducă pe elevi la
convingerea că apariția, dezvol-
tarea și pieirea orînduirii capita-
liste are loc pe baza unor legi
obiective, că în mod inevitabil
contradicțiile generate de modul
de producție capitalist duc la
înlocuirea lui, prin revoluția pro-
letară, cu un alt mod de produc-
ție, superior, să-i convingă astfel
diții, în producție capitalistă,
care sînt condițiile în care forța
de muncă devine o marfă, cum
s-a desfășurat procesul de ruina-
re a țărănimii muncitoare în Ro-
mînia burghezo-moșierească și
cum se desfășoară acest proces
astăzi în țările capitaliste.
In legătură cu a doua proble-
mă vom întreba de ce plusvaloa-
rea este izvorul veniturilor tutu-
ror claselor exploatatoare în con-
dițiile capitalismului, cum s-a
manifestat exploatarea oameni-
lor muncii în Romînia burghezo-
moșierească, de ce legea plus-
valorii este legea economică
fundamentală a capitalismului, în
ce constă însemnătatea teoriei
marxiste a plusvalorii pentru
lupta revoluționară a clasei
citoare, iar la problema a
vom cere elevilor să arate
sînt mobilurile acumulării
mun-
treia
care
capi-
pe elevi de
voluționare
condusă de
nist.
Pornind
necesitatea luptei re-
a clasei muncitoare,
partidul marxist-leni-
de la scopul propus,
planul lecției de recapitulare ar
putea cuprinde următoarele pro-
bleme :
simplă,
ducției
valorii,
1) Producția de mărfuri
punctul de plecare a pro-
capitaliste ; 2) Legea plus-
’egea ecc^cmică funda-
mentală a capitalismului ; 3) Re-
producția capitalistă și ascuțirea
contradicțiilor capitalismului.
Este bine ca planul să fie alcă-
tuit de profesor, de preferință
împreună cu elevii, pe baza unei
convorbiri cu aceștia la sfîrșitul
lecției anterioare. în lecția de re-
capitulare el va fi scris pe tablă,
lăsîndu-se între probleme spații
care urmează să fie completate
pe măsură ce lecția înaintează.
La prima problemă putem pune
elevilor întrebări menite să lămu-
rească prin ce se deosebește pro-
ducția de mărfuri simplă de pro-
ducția capitalistă, în ce constă
acțiunea legii valorii și cum are
loc transformarea producției de
mărfuri simplă, în anumite con-
taliste, care sînt urmările acumu-
lării capitaliste, cum are loc con-
centrarea și centralizarea capita-
lului, care este contradicția
fundamentală a capitalismului și
care sînt formele ei de manifes-
tare, de ce crizele de suprapro-
ducție duc la ascuțirea contra-
dicțiilor capitalismului, cum s-a
înrăutățit situația oamenilor
muncii din țara noastră în timpul
crizei din 1929—1933, cum a
luptat clasa muncitoare din țara
noastră, sub conducerea P.C.R.,
împotriva exploatării burghezo-
moșierești.
Firește că formularea dată aici
întrebărilor are doar un sens
orientativ. Felul cum sînt formu-
late întrebările variază desigur
de la clasă la clasă, în funcție de
nivelul acesteia, de timpul pe
care îl are profesorul la dispozi-
ție etc.
Este bine ca la sfîrșitul lecției,
profesorul — antrenînd pe măsu-
ra posibilităților și clasa — să
tragă concluzii generalizatoare cu
privire la tema dezbătută. Astfel
elevii vor înțelege mai clar că
producția capitalistă a apărut în
condițiile producției și circulației
de mărfuri dezvoltate, ca urmare
a creșterii forțelor de producție
ale societății, că orînduirea capi-
talistă se dezvoltă sub acțiunea
legii plusvalorii,- legea sa econo-
mică fundamentală, care îi de-
termină direcțiile de dezvoltare,
că goana după cît mai multă
plusvaloare — principala forță
ne vom opri în concluzii asupra
contradicției fundamentale a ca-
pitalismului — între caracterul
din ce în ce mai social al pro-
ducției și caracterul privat al în-
sușirii rezultatelor ei — contradic-
ție care duce în mod inevitabil la
crize de supraproducție ce acce-
lerează înrăutățirea situației cla-
sei muncitoare și a tuturor oame-
nilor muncii. Stăruind în conclu-
zii asupra acestui fapt îi vom
ajuta pe elevi să vadă mai lim-
pede faptul că în capitalism se
creează premizele materiale pen-
tru înlocuirea relațiilor de
producție capitaliste cu relații de
producție socialiste, să înțeleagă
în adîncime faptul că orînduirea
capitalistă dă naștere propriului
său gropar, clasa muncitoare, al
cărui exponent conștient, partidul
comunist, are ca țel înfăptuirea
revoluției proletare, crearea orîn-
duirii lipsite de exploatare.
Intrucît lecția de recapitulare
sintetizează un material vast,
profesorul are datoria să dea ele-
vilor indicații privind folosirea
notițelor și a manualului pentru
repetarea problemelor ce urmea-
ză să fie dezbătute. Procedează
bine acei profesori care cer elevi-
lor să încerce, atunci cînd se
pregătesc pentru lecție, să dez-
volte în mod de sine stătător fie-
care problemă din plan, formu-
lînd subpunctele respective. Apoi,
la lecție, se confruntă modul cum
au dezvoltat ei ideile cuprinse în
plan cu modul în care se reali-
zează acest lucru în clasă. Aceas-
ta stimulează munca independen-
tă a elevilor, face să le crească
încrederea în propriile lor forțe.
Clarificînd și consolidînd cuno-
ștințele elevilor, lecția de recapi-
tulare este menită, în același
timp, să aibă asupra lor o pu
nică infiuer.țâ educativă : să
dezvolte convingerea despre
vitabilitatea pieirii orînduirii
le
ine-
ca-
Cum
însușirea exactă de către elevi
a terminologiei științifice a eco-
nomiei politice condiționează în-
țelegerea legilor, faptelor și fe-
nomenelor studiate.
Elevii recurg adesea, atunci
cînd au studiat superficial, la
șabloane și lozinci, împrumută
fraze întregi din carte crezînd
că în felul acesta sînt mai con-
vingători și lasă impresia de a
ști mai mult decît știu în reali-
tate. De aceea, cer ca fiecare
răspuns să fie formulat cu cu-
vintele
caut
care
: proprii ale elevilor și
să mă conving de fie-
dată dacă ei au pătruns
sensul ideilor pe care le expun.
De
Iul
au
tul
exemplu, vorbind despre ro-
istoric al proletariatului, ei
știut să spună că proletaria-
este clasa cea mai consec-
vent revoluționară. Cînd însă
le-am cerut să arate de ce,
mulți mi-au răspuns : pentru că
„n-are de pierdut decît lanțuri-
motrice a
producție
în același
care face
tă să fie
dezvoltării forțelor de
în capitalism — este
timp cauza principală
ca orînduirea capitalis-
măcinată de puternice
contradicții antagoniste. Neapărat
pitaliste, să le întărească senti-
mentul de ură față de orice for-
mă de exploatare a omului de
către om și sentimentul de soli-
daritate cu toți cei care luptă îm-
potriva putredelor rînduieli bur-
gheze. In realizarea acestui scop
îl pot ajuta pc profesor folosi-
rea unui material faptic semnifi-
cativ luat din presă, din litera^
tura beletristică, referirile la u-
nele filme și piese de teatru vă-
zute de elevi etc. în felul acesta
lecția va avea și un caracter mai
viu, mai atrăgător și, implicit,
mai eficient.
Lector univ. B. GIROIU
Prof. N. GOLDHAMER
se exprimă elevii?
le". Iată cum cuvintele celebre
din Manifestul Partidului Co-
munist, de o unică plasticitate,
concizie și forță au fost folosite
în mod mecanic, simplist. A fost
necesar,
elevi în situația
mai adine
firește, să-i pun pe
de a reflecta
însușirea terminologiei de spe-
cialitate — muncă pe care unii
școlari o confundă cu „toceala"
— poate deveni mai ușoară și
mai atractivă dacă îi vom
obișnui să studieze, să înțeleagă
totul, nu să memoreze mecanic.
Este foarte important ca de la
început noțiuni economice cum
ar fi mod de producție, forțe de
producție,
echivalent
relații de producție,
general, timp
muncă socialmente necesar
de
etc.
să intre în vocabularul activ al
elevilor. în felul acesta expri-
marea lor va deveni mai riguroa-
să, mai concisă, nu vor mai fi
nevoiți să recurgă la perifraze și
explicații complimentare pentru
a spune ce au de spus.
în unele cazuri, din dorința de
a evita schematismul, unii elevi
folosesc o exprimare neco-
respunzătoare. De pildă, folosese
termenul de „competiție" atunci
cînd se referă la concurența din-
tre țările capitaliste, afirmă că
S.U.A. dețin primul loc în „cla-
sament" în cadrul țărilor capi-
taliste etc. în aceste cazuri le a-
trag atenția asupra greșelilor
și-i îndrumez spre folosirea ter-
minologiei corespunzătoare.
Pentru a-i ajuta să~și însu-
șească un vocabular adecvat îi
îndemn adeseori pe elevii mei
să citească cu luare aminte lu-
crările clasicilor marxism-leni-
nismului și documentele de par-
tid, exemple strălucite de folo-
sire a unui stil științific clar și
concis.
JML NEMET
STUDIUL LIMBII
EOMINE IN ȘCOALĂ
Analizind lucrările scrise
Lucrările de limba romînă ale
absolvenților clasei a VII-a din
școlile unui întreg raion oglin-
desc fidel gradul în care ei și-au
însușit volumul d'e cunoștințe și
și-au format deprinderile cerute
de programele școlare. Iată de ce
analiza acestor lucrări dă profe-
sorilor posibilitatea să cunoască
rezultatele muncii lor cu elevii și,
în funcție de acestea, să-și orien-
teze mai just activitatea viitoare.
'Analiza lucrărilor de limba ro-
mînă ale absolvenților clasei a
iVII-a din școlile raionului Ha-
țeg relevă fapte comune tuturor
școlilor din raion — și celei din
Petrosul și celei din Bretea Ro-
mînă, și celei din Demsuș și ce-
lei din Totești, și celei din Bert-
helot ca și celor din Hațeg. Ce ne
spun aceste lucrări ?
Un fapt pozitiv, rezultat al
strădaniei profesorilor de limba
romînă, este acela că elevii știu
să lege conținutul operelor lite-
rare studiate, de ei de problemele
pe care le ridică viața, de con-
struirea socialismului, înțeleg că
opera literară oglindește crîm-
peie, aspecte variate de viață,
care au caracteristica unor ade-
văruri obiective. Vorbind despre
«c-x transformarea socialistă a agri-
culturii oglindită in proză și poe-
zie, elevii au făcut legătura cu
hotărîrile partidului și guvernu-
lui în această problemă, au do-
vedit cunoașterea evoluției aces-
tui proces, a necesității și însem-
nătății lui, Mulți elevi au căutat
dovezi pentru a întări o anumită
idee formulată d'e ei, au făcut le-
gături firești între o operă și alta,
au orînduit materialul sistematic
și s-au bizuit nu numai pe ceea
ce au studiat m cadrul lecțiilor,
ci și pe materialul suplimentar,
rod al lecturilor din timpul li-
ber.
Toate acestea sînt desigur, ele-
mente pozitive. Nu sînt însă în-
deajuns de multe pentru a ne pu-
tea declara mulțumiți, cu atît
mai mult cu cît analiza pune m
lumină și o serie de lacune în
pregătirea elevilor. Care sînt a-
ceste lacune ?
Trebuie să subliniem mai întîi
faptul că destul de mulți elevi nu
știu cum să-și proporționeze ma-
terialul în cadrai lucrării. Unii
au făcut introduceri mult prea
mari, pierzmd din vedere pro-
blema care urma a fi dezbătută,
analizată. Au fost de exemplu
unii elevi de la Hațeg care au în-
ceput lucrarea despre transfor-
marea socialistă a agriculturii
cu... reforma lui Cuza din 1864. In
schimb, elevii de la Berthelot au
căzut în cealaltă extremitate, in-
trînd foarte abrupt în subiect.
Bunăoară, o elevă din această co-
mună și-a început lucrarea ast-
fel : „In opera literară „Desfășu-
rarea" Marin Preda descrie
munca țăranilor din satul Udupu,
cîmpia Bărăganului".
Puțini elevi, doar crțiva de la
Hațeg s-au îngrijit ca lucrările să
aibă și o încheiere. Dar și aceas-
ta a fost adesea săracă, reducîn-
du-se la o propoziție, două.
Nefiind obișnuiți să proporțio-
neze just elementele unei lucrări,
o serie de elevi s-au pierdut în
digresiuni, uitînd complet de su-
biect, de tema pe care trebuiau
s-o urmărească. Este de observat
pă digresiunile s-au întrlnit mai
ales la elevii care nu aveau decît
vagi cunoștințe privind operele
literare analizate în clasele
V—VII.
Se constată de asemenea că
unii elevi nu au deprinderea de
a prezenta materialul în mod sis-
tematic, pe baza unui anumit cri-
teriu, a unui anumit fir logic și
de a-1 înmănunchia într-un tot
organic și unitar. In cazul dat —
lucrarea despre oglindirea în li-
teratură a transformării socialiste
a agriculturii — ei nu au putut
Să facă lucrai acesta fiindcă n-au
fost ajutați să sesizeze aspectele
esențiale. Din această cauză
unele lucrări sau mărginit
doar la caracterizarea personaje-
lor sau la redarea, mai mult sau
mai puțin dezvoltată, a subiectu-
lui operei pe care ar fi trebuit
s-o analizeze, j,   *“—- i
O serie de elevi nu și-au for-
mat încă deprinderea de a lucra
după un plan în prealabil stabi-
lit, de a argumenta o anumită
idee, de a veni cu dovezi m spri-
jinirea unei afirmații. Ei nu sînt
obișnuiți să vadă elementul co-
mun din mai multe șiruri de
fapte, să descopere legături între
materialul diferit și complex pe
care-1 oferă lecturile literare stu-
diate în clasele V—VII. Ai impre-
sia că nu fac altceva decît repetă
ceea ce le-a spus profesorul în
clasă în cadrul fiecărei lecții m
parte.
Se vădesc de asemenea la unii
din absolvenții școlilor de șapte
ani lipsa de claritate și corectitu-
dine în exprimare, formularea
greoaie și confuză.
Uneori, din cauza îngrămădirii
unor idei diferite înlăuntrul ace-
leiași propoziții și a lipsei de
grijă pentru exprimarea corectă,
rezultă bizarerii de felul celor
următoare : „Singurul om care se
convinge că singura cale de ie-
șire din mizerie este Ilie Barbu,
care luptă pentru construirea
G.A.C. din care cauză e rănit de
chiaburi" sau „Acest conținut
plin de farmec al operelor care
oglindesc transformarea socia-
listă a agriculturii se leagă direct
de transformarea socialistă a a-
griculturii în țara noastră".
Greșelile din exemplele de mai
sus se datoresc în mare parte
faptului că elevii nu au deprin-
derea de a gînai, de a se auto-
controla.
Neglijențelor de ordin stilistic
li se adaugă uneori cele de or-
din fonetic. O serie de elevi nu
sesizează diftongul oa — urmare
a faptului că în primele clase
ale școlii elementare nu s-a stă-
ruit asupra analizei fonetice. De
exemplu, un elev scrie: „Cu
Iote aceste lucruri... omenii tre-
buiau să stea flămînzi”. Alți
elevi nu marchează in scris pe
i semivocalic nici în interiorul
cuvintelor (scriu find, cuvință,
ștință etc.), nici la sfîrșitul
cuvîntului, unde reprezintă ter-
minația persoanelor verbelor la
imperativ sau perfectul simplu
(scriu : să fi, eu veni etc).
Unii elevi omit articolul encli-
tic la pluralul substantivelor de
genul masculin în nominativ și
acuzativ, sau greșesc în scrierea
substantivelor feminine la gene-
tiv și dativ singular, folosind
incorect forma în — ei sau cea
în — ii. Alții nu disting pronu-
mele de verb în combinațiile în
care se folosesc formele scurte
ale pronumelui personal, sau
verbul auxiliar de participiul
verbului de conjugat. Se întîl-
nesc greșeli și în scrierea cuvin-
telor compuse, a locuțiunilor
prepoziționale și conjunctivale.
Astfel, unii elevi scriu : dealun-
gul, deasemenea, dela, de aceia
etc. Am întîlnit într-o serie de
lucrări folosirea supărătoare a
conjuncției căci („Marin Preda ne
spune căci țăranii...”) sau a ad-
verbului relativ cum.
însușirea necorespunzătoare a
cunoștințelor de gramatică de că-
tre unii elevi este subliniată în
lucrări și de felul în care s-au
descurcat elevii în analiza fra-
zei date. Unii din ei n-au pu-
tut despărți fraza în propoziții,
alții n-au putut face distincția
între propozițiile principale și
cele secundare, au confundat
pronumele cu adjectivul provenit
din pronume, n-au recunoscut
diatezele verbelor, au confundat
modurile și timpurile, n-au re-
cunoscut cazurile substantivului,
funcțiile lui în propoziție.
în sfîrșit, mai trebuie remar-
cat faptul că destul de mulți
elevi scriu necaligrafic, neestetic,
și mai mult, că din cauza grabei
unii omit litere din interiorul
cuvintelor, iar alții lasă cuvin-
tele neterminale, așa incit tre-
buie să ghicești ce au vrut să
spună.
Toate acestea ne impune nouă,
profesorilor, să ne ocupăm mai
îndeaproape, în munca din acest
an școlar, de buna pregătire a
elevilor la limba romînă.
Este necesar astfel să-i ajutăm
să pătrundă esențialul dintr-o
operă literară, așa încît cunoș-
tințele pe care și le însușesc să
nu aibă caracterul unui material
așezat în compartimente fără le-
gătură, ci să poată fi privite din
mai multe puncte de vedere și,
ca atare, utilizate în sinteze mai
largi, generalizatoare. Se impune
ca periodic să-i ajutăm pe elevi
să-și formeze un tablou de an-
samblu asupra materiei par-
curse, periodic să organizăm
lecții de sinteză, urmate de teme
care să le creeze deprinderea de
a sintetiza, de a desprinde ele-
mentele esențiale, comune unui
șir întreg de opere literare.
Totodată se cuvine să-i îndru-
măm mai atent pe elevi în ceea
ce privește proporționarea mate-
rialului unei expuneri, să-i în-
vățăm să întocmească planuri
in care să se distingă ușor ce este
principal și ce este secundar,
să-și prinduiască ideile, materia-
lul după un fir logic călăuzitor,
să evite lunecarea spre asociații
întîmplătoare. spre digresiuni.
De sigur că în acest scop va
trebui înlăturată subestimarea
lecțiilor de compunere, vădită în
anii trecuți.
Mai multă grijă se cere să
acordăm și preocupărilor de or-
din stilistic, obișnuindu-i pe
elevi să dea atenția cuvenită
îmbinării cuvintelor în propozi-
ții și a propozițiilor în frază, să
vadă locul pe care trebuie să-l
ocupe fiecare cuvînt, astfel încît
să permită comunicarea cît mai
adecvată a ideilor și sentimen-
telor, înlăturîndu-se confuziile,
nonsensurile. Rezultă de aici și
necesitatea de a corecta mai
des lucrările elevilor — de a le
gorecta și din punct de vedere
stilistic — de a organiza exer-
ciții care să-i obișnuiască cu
grija față de exprimarea corectă.
Este bine să-i învățăm la înce-
put pe elevi să folosească cu
precădere propoziția de formă cît
mai simplă și fraza alcătuită din
coordonate, deoarece subordona-
tele, îndeosebi cele atributive,
sînt mai pretențioase și dau loc
adesea la confuzii. în aceeași or-
dine de idei se impune și grija
de a-î obișnui să situeze subiec-
tul cît mai aproape de predicat,
deoarece altfel pot ajunge lesne
la greșeli grave de acord.
O deosebită atenție se cuvine
să arătăm însușirii regulilor or-
tografice. Cine nu știe gramati-
că nu poate să scrie corect. De
aceea se impune să stăruim per-
manent asupra lecțiilor de gra-
matică și să nu uităm nici un
moment că acestea trebuie să
aibă un caracter aplicativ.
In sfîrșit, va fi nevoie să ne
ocupăm și de aspectul caligrafic
al scrierii elevilor.
Perseverența, priceperea, exi-
gența față de elevi și față de
sine, continua urmărire a expri-
mării corecte orale și în scris,
atenția sporită pentru exercițiile
de ortografie și de compunere sînt
căi care pot îmbunătăți pregăti-
rea absolvenților clasei a VII-a
atît în ceea ce privește cunoștin-
țele și deprinderile cerute de
programa de limba romînă, cît
și în ceea ce privește cunoștin-
țele cerate de programele celor-
lalte obiecte de învățămînt.
Prof. I. DUICA
Hațeg
Deslușind tainele abecedarului
în liniștea bibliotecii
PUMTI PI vm
A
In ce clasă trebuie studiată
teoria literaturii ?
Problema, după părerea mea
de o extremă importanță, a lo-
cului studierii teoriei literaturii
în școala medie, problemă ridi-
cată în articolul semnat de tov.
Mircea Brătucu în nr. 680 al
„Gazetei învățămîntului" — se
discută larg în cercurile profe-
sorilor de specialitate. în ceea ce
mă privește, cîntărind toate ar-
gumentele : și argumentele celor
care au așezat, în bloc, cunoștin-
țele de teorie literară în programa
clasei a VlII-a, și argumentele
celor care îi hărăzesc locul, tot în
bloc, la sfîrșitul parcurgerii is-
toriei literaturii, nu mă pot aso-
cia nici cu unii, nici cu alții.
Pentru a fi înțeles mai bine,
voi recurge la o analogie. Cred
că nu există un studiu mai fără
sens ca studiul gramaticii luat
ca scop în sine, despre care și
Ion Creangă spunea că este un
„cumplit mijloc de tîmpenie".
Gramatica își are rostul numai ca
mijloc de a-i învăța pe elevi (pe
oameni) să scrie și să se expri-
me corect. Același lucru e vala-
bil și pentru noțiunile de teorie
a literaturii. Ele nu trebuie să
constituie un scop în sine (ceea
ce au arătat și pînă acum toți
cei care s-au preocupat de aceas-
tă problemă), ci un mijloc de a
înțelege minunatele creații ale
poporului, operele scriitorilor.
Dacă gramatica nu trebuie ruptă
de viață, ci legată de vorbirea
și scrierea corectă, la fel stau
lucrurile și cu teoria literaturii :
locul ei este lîngă operele lite-
rare a căror înțelegere este lega-
tă de cunoașterea acestei teorii.
De ce să umplem un an întreg
(fie în clasa a VIII-a. fie în ul-
tima clasă a școlii medii) cu stu-
diul teoriei literaturii, pentru a
cărei înțelegere încărcăm progra-
ma cu unele opere literare la
care am putea renunța dacă am
presăra noțiunile respective de-a
lungul anilor în care se studiază
istoria literaturii ? De ce n-am
realiza și aici un învățămînt con-
centric ?
Cred că e mult mai bine să
presarăm noțiunile de teorie li-
terară la locul potrivit, paralel
cu studierea operelor din dife-
ritele perioade ale istoriei litera-
turii. în felul acesta s-ar termina
predarea literaturii romîne în
penultima clasă, iar în ultima
clasă s-ar putea ocupa, măcar o
parte din anul școlar, cu o ade-
vărată pregătire pentru exame-
nul de maturitate — o temeinică
recapitulare a cunoștințelor în-
sușite, multiple exerciții pentru
formarea unui stil propriu in ex-
primarea elevilor etc.
Cît privește volumul de cunoș-
tințe de teorie a literaturii ce-
rute unui elev prin actuala pro-
gramă, el mi se pare exagerat.
Sînt lecții în care profesorii de
literatura romînă trebuie să pre-
dea două, trei sau chiar cîncî
opere într-o singură oră. De
aceea, cred că e nevoie să se re-
vadă și programa la acest o-
biect în lumina dictonului : „non
multa, sed multum".
Prof. DIONISIE DAN CA 1
București
Simpozion în legătură
cu problema definițiilor
in gramatică
Societatea de științe istorice și
filologice, filiala București, sec-
ția de limbă, anunță simpozionul
„Problema definițiilor în gra-
matică".
Simpozionul va fi prezidat de
acad. Alex. Graur. Vor lua cu-
vîntul : lector univ. Henry Wald,
prof. loan Popescu și cercet.
științific Mioara Avram.
Simpozionul va avea loc vineri
23 noiembrie a. c., orele 19, în
sala de comunicări a Muzeului
de istorie a orașului București,
b-dul 1848, nr. 2. Intrarea liberă.
Spectacole noi
la „Țăndărică"
Poșta
redacției
->
„Alfabet rmpârat
Poate mai mult decît oricare
piesă din repertoriul teatrului
„Țăndărică", piesa soților Lamek
„Alfabet împărat" se adresează
unei categorii de spectatori pre-
cis delimitată ca vîrstă. Spunem
aceasta de la început pentru
că în ultimul timp teatrul a mon-
tat îndeobște piese care pot fi
urmărite cu același interes în-
cepînd de la preșcolari și pînă la
adulți, învățămintele trase din
ele fiind valabile deopotrivă
pentru toți. De data aceasta, pă-
țaniile lui Țăndărică atrag atenția
celor care învață oen'ru prima
dată să scrie. Lor li se adresează
piesa, arătîndu-le că atunci cînd
așterni pe hîrtie cuvinte și pro-
poziții nu trebuie să neglijezi ni-
mic din cele învățate — nici un
punct, nici o virgulă, nici căciu-
la peste ,.ă" sau codita lui ,.ș’’.
Altfel riști să nu fii înțeles, așa
cum Țăndărică, autointitulat ..Al-
fabet împărat" și nesocotind re-
gulile de punctuație și ortografie
a căzut victima propriilor sale
greșeli.
Spectacolul, asa cum este tra-
dus și adaptat în românește (de
Nicolae Ponovicil si pus în scenă
(de regizorul Ștefan Lenkisch)
s-a dovedi* a fi foarte instructiv
pentru cei mici. Colectivul de
realizatori a făcut, bine în’eles
cu mijloacele specifice genului,
ceea ce face învățătorul în fie-
care zi în clasă atunci cînd îi
învață pe copii alfabetul. cî"d îi
învață să scrie primele litere,
primele silabe, primele cuvinte.
Există, de pildă. în niesă o sce-
nă în care generalul Riglă, pre-
gătind defilarea în fata împăra-
tului. își aranjează ostașii — li-
terele alfabetului — în diferite
formatii. Evident. se alcătuiesc
cuvinte. Spectatorii sînt îndem-
nati să le citească cu glas tare. Ii
vezi citind în fotoliile teatrului
la fel cum fac la școală în băn-
cile din clasele lor. Și le citești
pe fețe bucuria că știu să desci-
freze cele scrise, că „au prins"
o greșeală cauzată de neglijența
unui punct, a unei codițe sau că-
ciuli. Fără îndoială că „lecția"
învățată astfel nu va fi uitată
ușor.
Am remarcat la spectacolul cu
„Alfabet împărat" ușurința și
naturalețea cu care s-a făcut acel
contact direct între scenă și sală
— procedeu des întâlnit în spec-
tacolele pentru copii, atît în tea-
trul de păpuși cît și în cel cu
actori și care este menit sâ păs-
treze atenția spectatorilor, să le
solicite imaginația. Să fi fost alt-
fel, unele lungimi și unele repe-
tări ale piesei ar fi plictisit pu-
blicul. Interpretarea a făcut însă
să treacă neobservate unele lip-
suri ale textului.
în concluzie, un spectacol me-
ritoriu, care trebuie recomandat
BIBLIOGRAFIE
A apărut:
Revista NATURA seria Siologie, nr. 5
septembrie — octombrie 1962
La rubrica Studii și Note, nr.
5 al revistei Natura publică ar-
ticolele : Unele probleme de
biologie legate de zborul omu-
lui în Cosmos, de N. Să-
lăgeanu, Unele probleme ale ere-
dității de O. Munteanu, Grăbirea
coacerii fructelor, de O. Boldor,
Rolul enzimelor în metabolismul
corpurilor vii, de C. A. Picoș și
Lacerta praticola pontica Lantz și
Cvren, o șopîrlă nouă pentru fau-
na herpetologică a Dobrogii, de
I. E. Fuhn și M. Hîrsu.
Rubrica Agricultura cuprinde
articolele Unele probleme privind
predarea „Agriculturii" ca obiect
de învățămînt în școala sătească
de 8 ani, de O. Anghel, Tr. Be-
ciu, Arăturile adînci de Gh. Bu-
îndeosebi elevilor din primele
clase sau chiar vizionat în co-
lectiv și discutat apoi cu ei.
„Cartea cu Apolodor"
Cu mult timp înainte de a avea
loc premiera la București, Apo-
lodor, micul pinguin — tenor,
era cunoscut deja peste hotare.
La Varșovia, la Praga, ziarele e-
logiau această frumoasă realiza-
re a teatrului ..Țăndărică" De la
prima confruntare internațională,
„Cartea cu Apolodor' de Gelu
Naum. în regia artistei emerite
Margareta Niculescu. avea să
aducă și să prezinte publicului
romîn. în seara premierei, diplo-
ma care atestă primul loc ocu-
pat în cadrul Festivalului inter-
național al teatrelor de păpuși și
marionete de la Varșovia — 1962.
Este, după cum am văzut și noi,
o bine meritată răsplată a mă-
iestriei. talentului și virtuozității.
Cuvinte de laudă pentru toți cei
care au participat la reușita spec-
tacolului : regia, creatorii păpu-
șilor. mânuitorii. vocile, tebni.
cienii.
Adresîndu-se copiilor și adul-
tilor „Cartea cu Apolodor" uzi-
tează în m nmre mă=-nă sim-
boîur:’? d* tor m. >5; i n. Nu este
desigur rău căci p*C«a este pri-
vii cu de?s*t ’ interes de către
elevi: din cieseie ms: mari, de
către aciT d - și înțeleasă pe
deplin de ce: mici.
Ne devine drag acest pinguin
mic — Apolodor — care porneș-
te într-c îndelungată călătorie de
la Polul Nord la Polul Sud, stră-
bătînd continentul american,
fiind obiectul unor întîmplări
neașteptate. Satira autorului bi-
ciuie tăios practicile gangsterești,
farsa electorală, pseudoștiința
burgheză etc. Se rîde. se ride co-
pios — și asta este bine.
Deosebit de firesc este tratată
în piesă ideea luptei pentru pace,
pentru dezarmare. Apolodor lu-
crează la un	cat ca ma-
troz pe un vapor care transpor-
tă susan. Dar iată-’ descoperind
că în lăzi sînt arme. Pus în fața
acestei situații el reacționează
prompt: aruncă armele în ocean.
Conținutul — bogat în idei — este
bine slujit de o formă frumoasă,
cu un vers simplu și curgător.
Un tot bine închegat, care me-
rită din plin aplauze.
★
„Alfabet împărat" și ..Cartea ca
Apolodor" sînt la teatrul „Țăn-
dărică" primele premiere ale noii
stagiuni, dar nu și ultimele. Pe
lingă aceste două piese și pe lin-
gă altele mai vechi, care s-au bu-
curat și se bucură de succes în
fața publicului — piese prezen-
tate atît în cele două săli ale
teatrului cît și în școli—colectivul
teatrului pregătește și alte pre-
miere.
Așteptăm cu nerăbdare noile
spectacole. pentru că teatrul
„Țăndărică" ne-a obișnuit cu lu-
cruri bune.
IONEL VLADIMIR
doi, încrucișările —- mijloc de
îmbunătățire a raselor noastre de
taurine de A. Roșa, Dăunătorii
produselor vegetale din depozite
și magazii de Em. Romașcu, Cu-
noașterea calității semințelor
plantelor agricole de M. Raianu,
și Gunoiul de grajd. Pregătirea
și folosirea lui ca îngrășămînt de
D. Gbstacbe.
Articolele Unele aspecte ale e-
ducației ateist-științifice prin
predarea Șt. naturale de Tr. Tre-
tiu și Munca tinerilor naturaliști
pe terenul experimental de N.
Nicolescu sînt publicate la rubri-
ca Metodica și Lucrări practice.
Revista cuprinde de asemenea
rubricile Recenzii, Noutăți, Docu-
mentare. Calendar și Din Activi-
tatea S.S.N.G.
Semnele melodioase de pe portativ.
Este indicat să dăm elevul
afară de la lecție?
'Această întrebare ne-au pus-o
cîțiva profesori din raioanele
Aleșd și Tîrgu Neamț.
Desigur, nu este deloc reco-
mandabil să recurgem la o ast-
fel de sancțiune. în primul rînd
pentru motivul lesne de înțeles
că îl punem pe elevul respectiv
în situația să	piardă	din	lecție.
Apoi măsura	aceasta	ne	pune
într-o lumină	proastă	în	fața
copiilor, care	vor înțelege	că,
neputîndu-ne face ascultați, am
recurs la o soluție extremă și..;
oricum, mai comodă.
Profesorul trebuie să vină
atît de bine pregătit la oră în-
cît să țină lecții vii. interesan-
te. care să-i captiveze pe copii,
să-și desfășoare în așa fel mun-
ca instructiv-educativă încît să
se facă ascultat în ore ca și în
orice împrejurare.
Totuși, vor spune pe bună
dreptate unii, nu lucrăm întot-
deauna în condiții ideale din
acest punct de vedere. Munca
educativă din școală cunoaște
progrese. dar nu întotdeauna
chiar atît de mari încît pînă și
cei mai neascultători copii să
devină modele de comportare.
Atunci, dacă un elev este deose-
bit de nedisciplinat, dacă îi tul-
bură mereu pe colegii Iui, să
ratăm întreaga oră, să punem
o clasă întreagă în situația de
Cum trebuie să îndrepte directorul
greșelile profesorului?
Unul ’dîn cititorii care ne-au
pus prima întrebare s-a referit
în scrisoarea lui și la aceasta
din urmă.
Nu este de dorit, dar se în-
tîmplă ca profesorii să greșeas-
că în măsurile pe care le iau,
în felul în care procedează cu
elevii. Mai sînt și din aceia —
puțini la număr — care uneori
greșesc chiar în predarea obiec-
tului lor.
Cînd directorul constată ase-
menea erori, el nu trebuie să le
repare în fața clasei. în cazul
de mai sus, el nu are voie să
trimită din nou la lecție pe un
elev care a fost dat afară din
clasă de către profesor, chiar
dacă profesorul a făcut acest lu-
cru cu prea multă ușurință. De
asemenea, directorul nu are
voie să intervină în lecție pen-
tru a-1 corecta pe profesor. Nu
este indicat nici chiar să inter-
niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiiiiiiiiiw
Cerințele armoniei
Profesorului Mane-
le I. Pelre din co-
muna Goranu, raio-
nul Rm. Vîlcea, i
s-au repartizat la în-
ceputul anului 4 ore
de romînă, 10 ore de
istorie și o oră de
educație cetățenească.
Fiind absolvent al Fa-
cultății de filologie,
secția romină-istorie,
profesorul s-a decla-
rat mulțumit de re-
partifie și a pornit
să-și alcătuiască pla-
nurile de muncă.
După o săplămînă
însă, secția de învă-
țămînt trimite o nouă
repartizare a orelor
care „deposedează"
pe director de orele
de caligrafie in fa-
voarea profesorului
de geografie, dîndu-i
în schimb cele două
ore de istorie și una
de educație cetățe-
nească 'atribuite ante-
rior profesorului Ma-
nole, căruia îi oferă
în schimb tre; ore de
muzică.
a pierde o bună parte din lec-
ție pentru un singur elev ? Fi*
rește că nu. în asemenea ca-
zuri. după ce am folosit cu aten-
ție toate metodele care de cele
mai multe ori se dovedesc
eficace (se pun din cînd în cînd
întrebări elevilor neatenți, li se
face observație, li se dă să în-
deplinească o însărcinare în ca-
drul orei etc. — toate în strînsă
împletire cu o muncă educati-
vă individuală în afara lecți-
ilor), se poate recurge și la
această pedeapsă.
Dar ea nu trebuie să fie uti-
lizată decît foarte rar în siste-
mul de lucru al profesorului.
Nu numai pentru cele arătate
la început, dar și pentru că
adesea poate avea efecte con-
trare celor așteptate : elevii mai
puțin puși pe treabă vor turbu-
ra special ora ca să fie scoși
afară din clasă, ei simțindu-se
mult mai la largul lor în curte,
la joacă, decît la lecție.
în cazurile rare cînd folosim
această pedeapsă este necesar
să avem grijă ca elevul care a
fost scos afară din clasă să se
pună la curent cu temele ce
s-au dat pentru acasă, cu lecția
pe care o au de învățat, iar în
ora viitoare să controlăm dacă
și-a îndeplinit toate îndatori-
rile.
vină cu întrebări puse clasei,
pentru a-1 ajuta pe profesor să
obțină răspunsul pe care se căz-
nește singur să-l obțină de la
școlari. Astfel de procedee știr-
besc prestigiul profesorului în
ochii colectivului de elevi, slă-
besc încrederea copiilor în ace-
la care trebuie să fie pentru ei
omul cel mai perfect, cel mai
bine pregătit dintre toți.
Totuși, directorul nu poate să
treacă cu vederea peste neajun-
surile constatate în munca în-
vățătorilor și profesorilor. în
discuții individuale, după lec-
ții, conducătorul școlii este da-
tor să-și arate obiecțiile, să-i
spună profesorului cu ce a gre-
șit, ce are de făcut, cum să
procedeze, astfel încît erorile
să fie reparate, cu tact, de pro-
fesorul însuși.
ANA COSMIN
Pe hîrtie probleme-
le s-au rezolvat mi-
nunat. Numai munca
școlii a avut de su-
ferit. Căci noul pro-
fesor de muzică, Ma-
nole 1. Pelre, este...
afon.
Ce-ar fi dacă sec-
ția de învățămînt a
raionului Rm. Vîlcea
ar asista la o oră
de muzică predată
de tovarășul Manole ?
Poafe că atunci ar
înțelege mai bine ce-
rințele „armoniei".
Steliana Pangrațiu, Craîovu
Obligația de predare a fost sta-
bilită prin instrucțiunile mi-
nisterului din 1959, pentru
fiecare obiect în parte. In-
structorii de practică care pre-
dau orele de lucrări practice au
obligația de a preda 24-30 ore
săptămînal. Obținerea calificării
pentru predarea unor obiecte
(chiar și în cazul obiectului pre-
dat) nu modifică cu nimic obli-
gația de predare.
Voicu C. Beate, comuna Icoa-
na, raionul Slatina.
Personalul didactic care ur-
mează în prezent cursurile fără
frecvență Ia instituțiile de învă-
țămînt superior ce pregătesc ca-
dre didactice se încadrează dună
promovarea anului III ca profe-
sori de categoria a U-a, cu obli-
gația de a-șî termina studiile.
In ceea ce privește grupa de
vechime, deoarece sînteți în curs
de calificare nu puteți fi trecut
într-o grună superioară de ve-
chime Ia împlinirea stagiului de-
cît după terminarea studiilor si
obținerea gradului definitiv.
Dacă în prezent aveți 6 ani ve-
chime. rezultă că la data de 1 au-
gust 1959 vă aflați încadrat la
gruna 0-3 ani. Urmează să tre-
ceți la grupa 5-10 ani după ob-
ținerea gradului definitiv
Dumitru Cojocaru, Botoșani
La școlile tehnice, obligația
didactică anuală este de 630 ore
de predare. Orele care depășesc
această obligație constituie cu-
mul de funcțiuni și se retribuie
pînă la maximum a jumătate de
normă, cu respectarea prevede-
rilor H.C.M. nr. 1434,1960.
Maria Rotaru, Comuna Lunca
Mureș, raionul Aiud
Deoarece încadrarea dv. la
grădinița de copii la data de 1
martie 1961 s-a făcut fără să fi
obținut aprobarea de transfer din
partea Regiunii Mureș Autono-
mă Maghiară, drepturile de con-
cediu de odihnă (care se acordă
educatoarelor în timpul lunilor
decembrie—ianuarie) vi se cal- •
culează în raport cu numărul
lunilor lucrate, socotindu-se cîte
patru zile pentru o lună efectiv
lucrată. Pentru perioada de timp
rămasă pînă la 1 septembrie
1962, retribuirea este posibilă
numai în cazul cînd contractul
de muncă nu a fost desfăcut la
sfîrșitul anului, școlar și numai
dacă ați desfășurat o activitate
în cadrul unității unde ați fost
încadrată.
Andrei Schmidt, Comuna Ru-
pea, Regiunea Brașov
Din situația relatată de Dv.
reiese că depășirea plafonului
stabilit în Decretul nr. 285/1960
rezultă din sumele încasate la
cumulul de funcțiuni, fapt pen-
tru care nu puteți primi indem-
nizația de stat pentru copil. De-
pășirea plafonului și acordarea
alocației este posibilă numai în
cazul cînd diferența respectivă
provine din majorarea salariului
în funcția de bază, adică la sa-
lariul tarifar.
Pat< Țone, Ion Scărlătescu,
Maria Poraicu, Ecatcrina Sindi-
le, Rodu C. Mazilu, loan Pavel,
Ștefan Leoveanu, loan Fărnuță,
Ion Dîrvaru. Mitica Purice, Da-
mian Stăncscu, FI. Cojocaru,
Vintilă Tănăsescu, Nîeolae Bar-
iie, Toma Toțolici, Sara Vereș,
M. Zisu Moise N. Dragomir, Ga-
vril M. Zisu. Știr Gavril, Al.
Alexandrescti. Mihai Plăsnicute,
Adriana Vasiliu, Dinu N. David,
Marilena Grigorescu. Grigore
Ponescu. Eva Peter, Marioara
Voicu, Lazăr loniță, E, Vătafu,
P. Dwmitrescu, Mircea Nanu, Ion
N. Mihăilă, Traian Semenescu,
Dumitru Vulnescu. C. Cojocă-
roanu, Const. D. Rădulescu,
Gherghina I. Dumitrei, Maria
Mertic» Margareta Drăghini.
Informațiile pe care le cereți
le puteți obține adresîndu-vă or-
ganelor locale de învățămînt.

Bogată act citate, culturală
£ *
F* jU |
>.'a .
A
In excursie
Nu de mult, un grup de elevi
ai Școlii tehnice financiare din
Timișoara, însoțiți de cadre di-
dactice, au făcut o excursie la
Cetatea Soirnoș și la Lipova.
De pe dealurile străjuite de
zidurile vechii cetăți a Soimo-
șului elevii au admirat peisajul
de toamnă, pădurile de Ia pode-
le munților Zarer.dvlui îmbră-
cate în mii de culori. Lingă zi-
durile cetății Soirnoș — unul
din cele mai vechi monumente
din regiunea noastră — li s-a
vorbit elevilor despre istoricul
acestei cetăți, construită prin
secolul al XIII-lea ca punct de
apărare împotriva cetelor de
cumani și tătari, despre munca
istovitoare depusă de țăranii
iobagi pentru înălțarea ziduri-
lor cetății și despre multiplele
obligații pe care le aveau aceș-
tia față de nobilii ce locuiau în
cetate. S-a amintit cu acest pri-
lej și despre răscoala condusă
de Gheorghe Doja și de faptul
că, pentru un timp, cetatea a
trecut în stăpînirea răsculaților,
despre legăturile strategice din-
tre cetatea Soirnoș și cetățile de
la Șiria și Deva, despre trece-
rea lui loan Corvin prin această
cetate etc. Elevilor li s-a atras
atenția și asupra stilului lucră-
rilor în piatră, asemănătoare
celor din castelul Huniazilor de
la Hunedoara.
în continuare grupul de elevi
a vizitat orașul Lipova, situat
pe malurile Mureșului, ca și
stațiunea balneo-climaterică Li-
pova, unde au admirat frumoa-
sele construcții puse de regimul
nostru la dispoziția oamenilor
muncii.
Interesul pe care l-au arătat
elevii pentru cercetarea obiecti-
velor vizitate a dovedit că ex-
cursia făcută în localitățile de
pe valea Mureșului și-a atins
scopul instructiv-educativ pe
care l-au urmărit organizato-
rii ei.
R. CONSTANTIN
Timișoara
★
Predînd geografia la clasa a
V-a, am constatat că elevii mei
întîmpină dificultăți în citirea
și întocmirea hărților. De la
început am constatat că greută-
țile apar la reprezentarea for-
melor de relief și mai ales a
curbelor de nivel și hașurilor.
Pentru a-i ajuta am hotărît
să fac cu ei o excursie cu avio-
nul. Cu sprijinul conducerii
aeroportului din Arad, am or-
ganizat o excursie la care au
participat 78 de elevi din trei
clase. La început am zburat la
150 m. înălțime, pentru ca ele-
vii să vadă cum arată de sus

orașul lor, Aradul, cu bulevar-
dele, parcurile și cu apa Mure-
șului. Apoi, îndreptîndu-ne spre
Timișoara, am zburat la aceeași
altitudine deasupra satului Vin-
ga. Elevii au văzut străzile,
curțile, casele, oamenii. Ne-am
urcat în continuare la 500 m.
Străzile s-au îngustat, curțile
aproape au dispărut — se obser-
vau numai formele pătrate sau
dreptunghiulare ale acoperișuri-
lor. Drumurile, calea ferată,
bălțile din jurul satului au luat
formele semnelor convenționale
din carte. Și elevii singuri au
recunoscut planul satului Vinga
așa cum era în carte.
După un zbor deasupra Ti-
mișoarei, axionul a început să
urce mai sus. Satele au luat,
treptat, forme de poligoane ne-
regulate și la urmă chiar de
cercuri. La fel, drumurile pă-
reau niște linii curbe cenușii,
trase cu creionul, șoselele luau
forma cunoscută a două linii
curbe paralele etc. Am zburat
deasupra versantului nordic al
munților Poiana Ruscăi, pre-
cum și pe deasupra versantului
sudic al munților Zarandului și
ne-am reîntors spre Arad ur-
mînd cursul șerpuitor al Mure-
șului.
De la înălțimea de 1500 m.
ECONOMII
Cadrele didactice de la Școala
de 4 ani din satul Hăești, raio-
nul Gilort, se preocupă intens de
educarea elevilor în spiritul eco-
nomisirii.
în această acțiune ei au atras
și pe părinții elevilor. în ședin-
țele cu părinții sau cu prilejul
vizitelor la domiciliu, cadrele di-
dactice sfătuiesc părinții să-și
îndrume copiii de a depune și
cele mai mici sume la C.E.C.,
să-i deprindă a fi economi. De
O școală nouă in orașul Brad
De curînd, în orașul Brad a
fost dată în folosință o nouă
școală de opt ani. Cadrele didac-
tice, părinții și elevii au primit
cu bucurie acest dar și prima zi
de cursuri în noua școală a avut
solemnitatea unei sărbători.
Construirea școlii este o nouă
elevii au privit harta unor părți
din regiunile Banat și Hunedoa-
ra, crestele munților, pantele
dealurilor șl cursul sinuos al
Mureșului. Ei și-au putut forma
astfel o viziune exactă asupra
unei hărți și, comparînd ceea
ce au văzut cînd erau deasupra
Vingăi cu imaginea din carte,
au observat diferența dintre
hartă și plan. Cînd ne am apro-
piat de Radna am coborît mai
jos. Elevii au văzut cum arată
podgoriile Aradului și au con-
statat singuri că recunosc de
fapt semnele din cartea lor de
geografie.
De la Radna și pînă la ateri-
zare, elevii au intrat pe rînd
în cabina pilotilor, au privit
complicatele mecanisme, au as-
cultat comunicările radiotele-
grafistului și și-au dat seama de
măiestria construcției minunate
a avionului IL-14, fabricat în
Uniunea Sovietică. Ei au cunos-
cut cu acest prilej și înalta teh-
nică a constructorilor sovietici
și buna pregătire a aviatorilor
noștri.
Rezultatele acestei excursii
nu s-au lăsat așteptate. în cla-
să elevii au dovedit deplină în-
țelegere a celor observate.
Prof. M. FILIP
Arad
PRIN C. E. C.
asemenea, în școală s-a amena-
jat un „colț al economiei", la
care sînt popularizate rezultatele
acțiunii de economisire prin
CEC.
Toate aceste acțiuni au stimu-
lat dorința elevilor de a avea
economii depuse la CEC. în mo-
mentul de față majoritatea ele-
vilor din școală sînt depunători
la CEC.
I. GH. BERCA
comuna Hăești, Gilort
ridicarea acestui colț de țară,
față de care regimul trecut a ară-
tat numai nepăsare.
începîndu-și munca în noul lo-
cal, elevii și cadrele didactice
și-au manifestat hotărîrea de
a obține rezultate cît mai bune.
Prof. GEORGINA KOVENȚA
Colectiviștii din Gligorești, re-
giunea Cluj, se pot minări cu e-
chipa lor de teatru, cu întreaga
activitate ce se desfășoară la că-
minul cultural al comunei. In fie-
care seară are loc aici cel puțin
o manifestare culturală. Serile de
întrebări și răspunsuri legate de
diferite probleme privind viața și
munca in gospodărie, serile de
calcul, jurnalele vorbite, monta-
jele literar-muzicale, intîlnirile
eu fruntașii in muncă, serile te-
matice atrag la cămin pe mei toți
locuitorii satului. „Venim la că-
min pentru că știm că în fiecare
seară avem prilejul să învățăm
cîte ceva intr-adevăr folositor" —
obișnuiesc să spună oamenii.
învățătorii Liviu >:	Rai-
ta, îndrumați de organizația de
bază P.M.R., au izbutit să zdune
în activul obștesc al căminului pe
cei mai vrednici dintre colecti-
viști, care participă activ la
organizarea manifestărilor cultu-
rale în slujba întăririi continue a
gospodăriei colective. Ajutați de
învățători, mulți dintre colecti-
viști, ca Miron Mesaroș, Ion Măr-
gineanu și alții, pregătesc și țin
pe scena căminului diferite con-
ferințe. Alții iau cuvîntul la jur-
nalele vorbite pe care învățătorii
le organizează cu regularitate. In
ultima vreme s-a bucurat de pil-
dă de un deosebit succes jurnalul
intitulat „Pentru îndeplinirea și
depășirea planului de perspecti-
vă pe anul 1963 al gospodăriei
noastre", care a dat prilej colec-
La Casa
Zilnic, Casa pionierilor din Cluj
răsună de voioșia pionierilor, ve-
niti să-și petreacă timpul liber.
Să intrăm în această lume a
copilăriei fericite și să pătrun-
dem la întîmplare într-una din
numeroasele săli ale Casei. Ne
vor impresiona în primul rînd or-
dinea și liniștea în care lucrează
copiii. La cercul „mîinilor înde-
mînatice", în jurul unei mese pli-
ne de hîrtii colorate, copiii stau
aplecați asupra florilor pe care le
confecționează, căutînd să adune
în ele toată bogăția de culori a
naturii. Dar acesta nu este sin-
gurul cerc unde copiii au posibi-
litatea să-și dezvolte aptitudinile
estetice, dragostea de frumos.
Alături, la cercul de croit și bro-
derie, peste 200 de fetițe lucrea-
ză cu atenție la diferite șervețele
și fețe de masă. Profesoara le
urmărește cu grijă, cu dragoste,
dîndu-Ie explicații clare.
Trecem în altă sală. Aplecați
asupra clasoarelor sau peste coli-
le albe, membrii cercului de fila-
telie desfășoară o activitate in-
tensă. Pionierii din acest cerc au
ÎNVĂȚĂTORI, PROFESORI!
Abonafi-vă pe anul 1963 la revistele
„NATURA — seria GEOGRAFIE — GEOLOGIE"
„NATURA - seria BIOLOGIE"
Consultarea permanentă a acestor reviste vă ajută la mai bun»
predare a științelor naturale, agri culturii, geografiei și geologiei 1»
școala de cultură generală.
Fiecare serie apare cu 6 numere pe an.
învățători) profesori) educatoare,
maișirs-instructori!
Ui	abonaji-vă la
„GAZETA ÎNVĂȚĂMÎNTULUI"
Gazeta publică regulat materiale privind munca din învă- §
= țămîntul de cultură generală, din învățămîntul profesional ș
g și tehnic, articole de îndrumare pedagogică și metodică, =
a prezintă experiența celor ce muncesc în școli.
|| Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com- g
Ș pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de ș
g 13 lei.	Ș
■	g
tiviștilor să vorbească despre pro-
iectele lor de viitor.
De curînd, artiștii amatori din
Gligorești au prezentat la faza
interregională a Festivalului de
teatru „Ion Luca Caragiale" un
spectacol cu piesa „Neamurile"-
de Teofil Bușecan, cu care au cîș-
tigat meritate aplauze și elogii.
Alături de ei au jucat în piesă
și învățătorii Liviu și Marina Rai-
ta, neobosiți participanti la activi-
tatea cultural-artistica.
— Care sînt planurile de viitor
ale formației de teatru din co-
rr.uns dumneavoastră ? — am în-
trebat-o pe tovarășa învățătoare
la sfîrșitul spectacolului
— Vom continua repetițiile.
cc spectacolul nostru să fie
și ruai bun. în același timp, lu-
crăm la pregătirea unei noi pre-
miere, cu piesa „Stupii cu prici-
na". Va fi cel de-al 50-lea spec-
te r oi pus în scenă de formația
r.cc:ră în cei 12 ani de neîntre-
ruptă activitate.
Mai aveam de pus și alte în-
trebări. Dar membrii echipei de
teatru din Gligorești aveau ne-
voie de instructoarea lor. Trebuia
să-i ajute la demachiat și, mai a-
les să discute cu fiecare despre
felul cum își interpretase rolul.-
Așa că am amînat convorbirea
noastră pe altădată.
— Cînd ?
— Peste o lună, la București..?
La finala Festivalului!
TRAIAN LALESCU
pionierilor
mulți prieteni de vîrsta lor în
școlile din țările socialiste, în șco-
lile din Cuba, din Cipru etc. Ei
au o corespondență regulată cu
aceștia și fac cu ei schimb de
mărci.
Dintr-o sală alăturată răsună
acordurile unui balet. Profesoara
de coregrafie îndrumă mișcările
unui grup coregrafic. Se repetă
un tablou ilustrind lupta uteciști-
lor in ilegalitate. Cu acest balet,
cu o suită de dansuri și alte cîte-
va numere artistice cercul de co-
regrafie se prezintă adesea la
diferite spectacole organizate în
orașul Cluj și în împrejurimi.
Numeroase și variate, pline de
un conținut bogat sînt activită-
țile ce se desfășoară la Casa pio-
nierilor din Cluj Din toate aces-
te activități se desprinde frumu-
sețea morală și spirituală a celei
mai tinere generatii din patria
noastră, căreia partidul statul,
întregul popor, îi asigură condi-
țiile unei vieți fericite
OCTAVIAN GF.ORGESCU
Cluj
într-adevăr, scrisul este o artă grea
Reflecții pe teme pedagogice
Inima are argumentele sale
De ce sintem necesari noi,
proiesorii, în școală ? Pentru a
comunica elevilor cunoștințe ?
Pentru a exprima gîndurile, ideile
pe care le-am dobîndit obser-
vînd via(a și trăind noi înșine ?
Pentru a ajuta copiilor să devină
oameni culți și instruiți ? Desi-
gur, și pentru toate acestea. Dar
astăzi numai atît este prea puțin.
Necesitatea de a aprofunda
educația ideologică, morală și es-
tetică a elevilor este dictată nu
numai de exigentele viitorului, dar
și de cerințele prezentului. Așa-nu-
mitul om „simplu" al timpului nos-
tru nu este de Joc un om primi-
tiv, interesele sale nu sînt fere-
cate de limite strimte. El vrea
să cunoască și problemele poli-
tice, și relafiiie între oameni, și
arta, și natura. A deschide în
fața copiilor toate aceste do-
menii ale vieții, a tace accesibile
și necesare pentru ei limbajul
artei și al politicii, glasul inimii
omenești și frumusețea naturii —
iată în ce constă astăzi comple-
xa misiune a profesorului.
Un aspect important al for-
mării omului nou îl constituie
necesitatea de a înlătura din
conștiința Iui orice influentă a
ideologiei burgheze.
O dală, Ia o lecție închinată
creafiei din prima perioadă a lui
Cork! („Bătrîna Izerghil"), am
simtit în cele spuse de elevi o
ciudată apologie a forței. Omul
putșrnic, voința de fier care
poate înfrînge orice obstacole a-
părea multor elevi ca cel mai
înalt criteriu al desăvîrșirii. A
trebuit să-I conving pe elevi
că forța în sine nu este un me-
rit, că totul constă în tendința
ei. Ori cît de ciudat ar părea,
m-a ajutat... Nietzche. Caracteri-
zînd pe scurt teoria lui despre
„supraom" am reușit să-i con-
ving pe elevi că așa-numitul
cult al forței, atunci cînd forța
nu este însuflețită de scopuri
umane duce, In ultimă instanță,
la fascism.
Există și un alt aspect care
uneori împiedică formarea omu-
lui nou în condițiile școlii. Este
vorba de formalismul vădit în
metodele de educație. Din păca-
te, se mai întîmplă să întîlnești
profesori care văd sensul mun-
cii lor în a impune elevilor
unele păreri despre viață. Ei
uită că cele mai raționale cuvin-
te (a fi bun, a fi cinstit, a fi
curajos) își pierd puterea dacă
nu sînt îmbinate cu fapte de
viață a căror influență elevii s-o
simtă în mod direct.
Evident, toți profesorii știu că
cele spuse de ei trebuie să fie
susținute de forța exemplului. De
aceea, în prezența elevilor profe.
sorii se comportă adesea in mod
ireproșabil. Dar este naiv să
crezi că elevii nu văd și „sub-
texlul" unor acțiuni. Gîndirea,
sentimentele filistine, chiar ca-
muflate, chiar tăinuite cu grijă,
nu scapă de ochii lor care văd
totul, de urechile lor care aud
orice.
Iată un tont :n aparentă mă-
runt ; pregătirea școlii pentru o
inspecție, sau dichisirea ei înain-
te de sosirea unei delegații a
autorităților. Pe copii acest lucru
la început îi miră, apoi îi irită,
iar pînă la urmă îi obișnuiește
cu gîndul că poți să te prefaci în
miel chiar dacă ești lup.
în munca didactică mai există
încă un lucru foarte periculos :
forța inerției. S-au studiat și în
anul trecut, se studiază și în anul
acesta și se vor studia și la anul
epoca Renașterii, romanul ..Tînăra
Gardă'' etc. Si adesea, dacă lecția
din trecui s-a desfășurat bine, pro-
fesorul crede că trebuie să se stră-
duiască a reproduce exact ceea
ce a dat rezultate bune în anul
trecut sau acum doi ani. Acesta
este însă un lucru periculos, pe-
ricolul conslînd în ignorarea fap-
tului că adevărata educație ideo-
logică, morală, estetică se reali-
zează cu participarea elevilor.
Iar timpul aduce In conștiința ele-
vilor noi puncte de vedere.
în anul trecut, studiind romanul
lui Nikolai Oslrovski „Așa s-a
călit oțelul", elevii au discutat
cu deosebită pasiune asupra mo-
tivului care l-a determinat pe
autor să creeze episodul întîlnirii
lui Pavel cu Rila Uslinovici la
Congresul Comsomolului. De ce a
socotit necesar Oslrovski să-i dea
Ritei un soț ? S-ar fi putut doar
ca ea să fie liberă, și atunci dru-
murile în viață ale eroilor s-ar ft
unit în mod firesc. A învins pă-
rerea că fericirea Ritei, care-și
iubea cu atîta căldură soțul și
fiica, era nu urmarea unei greșeli
întîmplăloare (a faptului că ea îl
credea pe Pavel mort), ci răzbu-
narea felului de viață al lui Pa-
vel. pătruns de un ascetism
nerațional. Pavel însuși a recu-
noscut că el a privit sentimentul
său față de Rila ca în „Tăunul",
a recunoscut că încercarea cum-
plită la care și-a supus voința a
fost un chin inutil, nefiresc. Viața
a devenit astăzi mai bună, ea cere
omului o dezvoltare armonioasă.
De aceea este firesc că cititorii
de astăzi ai romanului Iul Os-
trovski sînt de acord cu afo-
rismul umanist al Ritei: „în viața
noastră este loc nu numai pentru
luptă, dar și pentru bucuria oa-
menilor buni".
O școală
Școala electrotehnică „S. M.
Kirov“ din Sofia pregătește ca-
dre tehnice medii pentru trei
specialități : construcții de apa-
rate electrice, centrale și rețele
electrice, electrificarea întreprin-
derilor industriale. Elevii școlii
s-au făcut cunoscuți, prin lucră-
rile lor, în multe uzine, pe șan-
tiere, în școli, în sate și orașe.
Au lucrat tablouri electrice pen-
tru Școala industrială de prelu-
crare a metalelor, au instalat lu-
mina electrică în sala de spor-
turi a Școlii medii sanitare, au
contribuit la electrificarea unui
mare număr de gospodării agri-
cole din regiunea Vidin, au insta-
lat un cablu electric la calea fe-
rată Sofia-Plovdiv etc.
In exterior, școala mai arată
și acum la fel cum arăta cu zece
ani în urmă, cînd a luat ființă.
Aceeași clădire cu trei etaje, cu
două cabinete, două laboratoare
și șapte ateliere, unde învață 870
de viitori electricieni. Deocam-
dată, noi sînt doar oamenii care
au crescut aici. Peste un an. însă,
va fi terminată noua clădire a
școlii, cu cinci etaje, cu 190 de
încăperi, cu o curte de 2 ha.
Atelierele sînt pline de dimi-
neață pînă seara cu elevi din
toți anii de studii. Cei din anul I
învață lăcătușăria, strungăria
turnătoria și fierăria. Ei studiază
nu numai practica metalurgică,
ci și producția de detalii meca-
nice necesare construirii de apa-
rate electrice și instalații. Aici
începe adevărata cunoaștere a
electrotehnicii.
în atelierul de instalații elec-
trice, un grup de elevi din anul
patru ocupă toate mesele. în fața
fiecăruia — elementele unui ta-
blou electric. Elevii lucrează de
zor. Atelierul va da azi 10 ta-
blouri noi.
Un alt grup s-a adunat în ju-
rul presei din atelierul de apa-
rate electrice, pentru a pregăti
detaliile unor transformatoare de
laborator. Presa s-a defectat.
Elevii o demontează, piesă cu
piesă. Defectul e descoperit re-
pede așa încît, după cîteva clipe,
toți reiau lucrul întrerupt.
— Reușiți să terminați astăzi
tot ? — întreabă directorul.
— Vom reuși — răspunde pro-
fesorul inginer Capitanov.
Aceasta înseamnă că încă un
lot de transformatoare va pleca
Predarea literaturii dă cele mai
largi posibilități pentru studierea
lumii interioare a elevilor, a com-
plexității ei, a trebuințelor și a
înclinațiilor ei. în această direc-
ție îl ajută pe profesor compu-
nerile pe teme libere, cum ar fi
„Prin ce va rămîne în amintirea
mea anul care a trecut", „Aforis-
mul preferat", Chemarea omului
ș! locul meu in vicii . „Ce îm-
piedică fericirea omului". Cred că
studierea fiecărei teme de litera-
tură se poate încheia cu o lucrare
în care observațiile cu caracter
literar să fie transferate nemij-
locit pe planul vieții. Desigur,
aceasta trebuie tăcut cu pricepere,
cu tact. De pildă, s-a studiat crea-
ția Iui Pușkin, uriaș maestru al
descrierii soartei omenești, și
elevii redactează o lucrare întitu-
lată „Soarta plină de interes a
omului'. Sau, după ce Ia altă lec-
ție li s-a dezvăluit taina portretu-
lui psihologic, alil de subtil șl
atît de pătrunzător creat de Lei-
montov in „Un erou al timpului
nostru", trasează ei înșiși „Por-
tretul prietenului meu". Prin ast-
fel de compuneri pe teme libere
elevi! nu numai că dobîndesc bune
deprinderi literare, dar mai ales
ajung treptat să-și stabilească un
sistem de concepții și de convin-
geri.
Nu se poate să împrumuți de la
alții reprezentările asupra lumii,
ci trebuie să le dobîndești tu în-
suți, ca rezultat al unei analize
proprii, de sine stătătoare, a vieții
șl a cuceririlor gîndirii umane. De
aceea prolesorilor le revine mi-
siunea de a indica celor tineri
doar direcția gîndirii, Iăsîndu-I să
ajungă ei înșiși Ia concluzii. Nici
o declarație nu poate pătrunde
atît de adine în conștiința elevi-
lor ca rezultatul gîndirii lor de
sine stătătoare.
Evident, aici trebuie să ținem
seama și de o altă împrejurare,
care adesea se dovedește hotă-
rîtoare. Pentru a-și însuși un ade-
văr oamenii folosesc căi diferite,
dar în toate aceste căi există și o
trăsătură generală: înainte ca
ideea să devină convingere, îna-
inte ca ea să se transforme într-o
regulă neclintită de comportare,
ea trebuie să fie simțită. „Inima
are argumentele sale, pe care ra-
țiunea nu le cunoaște" — spunea
Pascal. Tensiunea emoțională este
absolut necesară adevăratei in-
fluențe pedagogice asupra sufle-
tului.
Prof. V. MARANȚMAN
Leningrad
(din „Ucilelskaia Gazeta"
nr. 121/1952)
Ea Școala politehnică din Vgarțchin, din R. P. Bulgaria.
a vieții
de aici spre laboratoarele școli-
lor de cultură generală.
Seara, după terminarea lec-
țiilor și a muncii practice, ele-
vii fruntași lucrează la „Clubul
gîndirii tehnice". Iată-1 aici, în
laboratorul de mașini electrice,
pe elevul Gheorghe Chiosev.
— Asta-i tot ! — spune el, pri-
vind către colegii săi.
Pe masă — un caiet cu calcu-
le. Pe tablă — desene tehnice
ilustrînd ideia lui Gheorghe
Chiosev cu privire la construirea
unui aparat de rezolvat ecuații
fără elemente electrice. Chiosev
așteaptă părerea tovarășilor săi
care gîndesc, discută, aprobă sau
contestă. Deși printre membrii
clubului se numără cei mai înflă-
cărați inovatori din rîndurile ele-
nilor, nu toți pricep propunerea
colegului lor.
Profesorii-ingineri preiau con-
trolul desenelor și al calculelor.
Proiectul este aprobat și trimis
apoi la Institutul de raționalizări.
Pentru ca un elev să fie admis
ca membru al Clubului, el tre-
buie să facă o propunere intere-
santă în domeniul electroteh-
nicii. Urmează apoi multe zile de
cercetări, ipoteze, desene etc. —
care îmbogățesc gîndirea tineri-
lor preocupați de problemele
complicate ale tehnicii.
Cine se poate lua la întrecere
cu membrii clubului ? Poate doar
constructorii. Pe ei îi veți găsi
mai întotdeauna în jurul profe-
sorului — inginer Babadaliev.'
Construiesc, experimentează, fac
modele de mașini și aparate in-
ventate de ei. Din mîinile lor
au ieșit o mașină de bobinat, un
cuptor ventilator, diverse trans-
formatoare.
Peste 200 de școli medii teh-
nice funcționează în R. P.
Bulgaria. Ele dau tinerilor o pre-
gătire tehnică medie în domeniul
a 95 de specialități. Există de
asemenea în țară numeroase școli
profesionale în care elevii învață
și desfășoară în același timp o
muncă productivă rodnică.
Această împletire strînsă a în-
vățămîntului cu practica vieții
are un scop mare și însemnat;
să dea industriei naționale și a-
griculturii cadre cît mai bina
pregătite. Școala merge astfel în
pas cu viața, cu năzuințele po-
porului,
IVANCA IOTOVA