^^lictecs Centrala Regională Organ al Ministerului Invâțâmkitului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de invâtamml și Cultură Anul XIII nr. 681 vineri 9 noiembrie 1962 8 pagini 25 bani Prezență în toate problemele școlii Buna desfășurare a procesului instructiv-educativ presupune o participare directă a tuturor ce- lor ce lucrează în școală la re- zolvarea sarcinilor în termen și la nivelul cerut. Aceasta în- seamnă că nu numai directorul, dar și fiecare învățător și pro- fesor este răspunzător de felul în care se duce munca în școa- lă, de situația la învățătură a elevilor, de conduita și ținuta lor, de modul în care este păs- trat bunul public, de nivelul la care se dezbat problemele în consiliul pedagogic, în ședințele comisiilor metodice ș.aon.d. Este o caracteristică a celor mai multe cadre didactice din școala noastră de a-și face cu conștiinciozitate datoria la cate- dră. Cei mai mulți învățători și profesori se pregătesc pentru fiedare tecție, studiind perma- nent și informîndu-se asupra lucrărilor noi de specialitate, cercetînd cu atenție programa, manualul, fixîndu_se asupra ma- terialului didactic pe care tre- buie să-1 aducă în clasă. Ei as- cultă și notează cu grijă pe elevi, caută să le dezvolte con- tinuu capacitățile, înclinațiile. Este desigur un lucru foarte important ca într-o școală fieca- re pedagog să-și facă conștiin- cios datoria : munca lui de ca- litate, adăugată la munca de ca- litate a celorlalți, va face ca, pe școală, roadele strădaniilor să fie tot mai bogate. Dar oare este suficient numai acest lucru ? Iată un profesor cu bună pre- gătire profesională, preocupat permanent de problemele muncii lui. îl vezi în pauze consultînd încă o dată materialul pregătit pentru lecție, cercetînd încă o dată catalogul. Nu stă de vorbă cu nimeni, fiind absorbit de a- ceste preocupări. Niciodată el nu refuză sarcinile, și o dată primi- te, se străduiește să le ducă la asupra muncii instructiv-educă- tive din școală este de obicei citat printre cei cu bune rezul- tate în munca la clasă. Și pe bună dreptate, căci la disciplina pe care o predă elevii au cunoș- tințe destul de temeinice, sînt disciplinați și ordonați. Ce-i lipsește totuși acestui pe- dagog ca să fie un om de nă- dejde al școlii ? La prima vede- re foarte puțin, la o analiză mai adincă foarte mult. Constati că la ședințe, în consiliile pedago- gice, de la care nu lipsește ni- ciodată, nu prea ia cuvîntul, fiind de obicei de acord cu toa- te problemele. în general profe- sorul de care vorbim se mulțu- mește să-și îndeplinească sarci- nile ce i-au fost trasate — și atît. Etica pedagogului de tip nou cere însă ca obligațiile șco- lare să fie îndeplinite într-un spirit cu totul deosebit. Activitatea vie și complexă de fiecare zi din școală ridică o su- medenie de probleme care secer sesizate și rezolvate pe loc, sau analizate pentru a se stabili mă- suri ulterioare. Sînt fel de fel de situații pe care directorul, care răspunde de toată munca din școală, nu are răgazul și pri- lejul să le observe, să le anali- zeze. Cadrele didactice, ajutoa- rele cele mai apropiate ale di- rectorului, pot să cunoască în amănunt viața școlii, tot ce se petrece aici și să semnaleze fap- tele importante. De bună seamă însă că ele nu se pot opri numai la constatări, învățătorii și profesorii trebuie să vină la director, să-1 infor- meze asupra problemelor ce s-au ivit, să facă propuneri, să dea soluții de îndreptare a lipsuri- lor. A trece cu indiferență pe lîngă lipsuri, pe lingă ceea ce frînează progresul continuu al muncii este o atitudine incompa- tibilă cu profesorul de tip nou. nu-ți face pe deplin datoria, orî- cît de bune ar fi rezultatele pe care le dobîndeș.tl în clasă. Un profesor a constatat, să spunem, cu prilejul schimbului de expe- riență, că în școală nu există un adevărat front al cadrelor didac- tice pentru formarea unei corec- te exprimări scrise și orale. Dacă este un om căruia problemele școlii îi stau, cum se spune, la inimă, el va aduce această con- statare la cunoștința directorului și o dată cu ea, va propune solu- ții de îndreptare : discutarea, de exemplu, în comisiile metodice a căilor prin care fiecare discipli- nă, fiecare profesor își vor putea • aduce contribuția la corectarea greșelilor de exprimare a elevi- lor. Tot astfel, dacă profesorii au constatat că una din clase este dezavantajată ca forțe, fiind o clasă foarte neomogenă, nu este de-ajuns gă se lamenteze tot timpul în cancelarie asupra a- cestui lucru. Directorul, care nu predă la această clasă, cel mai adesea nu are de unde să cu- noască situația respectivă, mai ales la începutul anului școlar (cînd se mai pot face unele schimbări). Cadrele didactice sînt datoare să-1 informeze asupra problemelor ce se ridică în cla- sa respectivă, propunîndu-i și ajutîndu-1 să revadă situația cla- selor paralele și să repartizeze cît mai grabnic în mod judicios forțele, așa îneît colectivele de elevi să aibă un nivel aproxima- tiv asemănător. în multe școli poți întîlni pe- dagogi care dau dovadă de ini- țiativă, dorind să îmbunătățeas- că necontenit activitatea colecti- vului în care lucrează. Din do- rința de a ridica nivelul de in- struire și educare a elevilor, ca- drele didactice de la Școala me- die „I. L. Caragiale“ din Bucu- rești au venit, de exemplu, cu Să-și poată imagina culo- rile fantastice ale viitorului, să poată visa — este și a- ceasta una din minunatele trăsături ce se cer cultivate la cei pe care îi educăm. Evident, nu creștem tipul de visător anacronic, definitiv compromis și condamnat la inutilitate, omul incapabil de acțiune care își petrece vre- mea in meditații pasive, fău- rind proiecte sterile, nicicînd realizabile. Dar visul ca sti- mulent al acțiunii, ca inepui- zabilă resursă de energie creatoare este un element ce nu poate fi ignorat, nici se- parat de personalitatea celor meniți să contribuie la făuri- rea comunismului. Să privim două tipuri de elevi ideali. Vnul din ei e co- rect și conștiincios, fala tu- turor profesorilor. Este prin- tre primii care sosesc în școală, se așează cuminte în bancă și își scoate cărțile, li putem admira între timp uniforma ordonată, fără o cută, albul imaculat al că- mășii, ghiozdanul în care cărțile și caietele, corect im velite și etichetate, se află în. tr-o ordine perfectă. Cînd, la prima oră, profesorul cerce- tează temele elevilor ob- servă, ca de obicei, că re- zolvarea pe care a dat-o a- cest elev problemelor este excelentă. Invitat la tablă, el dezvoltă un șir de ecuații în ehip impecabil. Cîteva răspunsuri pe care le dă din bancă la ora următoare con- tinuă să bucure un alt pro- fesor, încă nu s-a întîmplat vreodată ca elevul acesta să facă greșeli, ca cineva să se plîngă de el. Un altul, coleg cu el, îi seamănă aproape întocmai, cu o singură deosebire. Dacă la toate disciplinele studiază cu conștiinciozitate, dacă de asemenea nimeni nu-i repro- șează niciodată nimic, pentru că niciodată nu oferă prile- jul, se poate observa în schimb că pentru fizică, să zicem, are o pasiune deose- bită. Cînd are loc o nouă ex- periență în ochii lui poți ve- dea o arzătoare curiozitate și dorința de a cunoaște, de a ști. Acasă, într-un colțișor, Și-a înjghebat un mic labo- rator propriu, unde întirzie ore întregi. Dacă îl întrebi ce va deveni în viață îți va răspunde prompt, fără ezi- tare : fizician. Aceeași întrebare adresată însă primului elev se sol- dează cu cîteva puncte de suspensie. El se gindește că învață într-o Pentru a crea condiții cit mai bune de studiu copiilor, colec- tiviștii din satul Frenciugi, re- giunea Iași, au hotărît în pri- măvara acestui an să constru- iască prin contribuție volunta- ră un nou local de școală. Hotărîrea lor a fost tradusă în fapt cu ajutorul susținut al or- perspectivei e prea devreme să-și facă, proiecte... că deocamdată trebuie să învețe... să-și în- deplinească îndatoririle șco- lare, iar restul... vom mai vedea. Cele două exemple repre- zintă, de fapt, două atitudini față de viață. Una în care totul se rezumă la îndeplini- rea strictă a obligațiilor zil- nice, cealaltă — în care toate eforturile sînt subordonate unui ideal, unui scop precis, bine determinat. Putem fi mai mult sau mai puțin mulțumiți de chipul cum își îndeplinește obliga- țiile școlare unul sau altul din elevii clasei noastre. De- ocamdată, preocuparea fie- căruia este de a face față cu succes exigențelor profesoru- lui. Dar are pentru fiecare din ei preocuparea aceasta zilnică o finalitate ? Tinde ea spre un scop major, sau singurul ei țel este de a ajunge la examenul de ma- turitate ? Deseori ni s-a în- tîmplat să constatăm că ti- nerii care nu au meditat niciodată prea mult la ce va fi „după aceea", ispitiți de zeci de tentații și de suges- tii, aleg la întîmplare o cale ce nu le e potrivită. Așa că mai departe nu fac nimic mai mult decît că se stră- duiesc, în măsura în care sînt conștiincioși, să răspundă unor noi îndatoriri pentru care nu simt nici o plăcere, către care nu sînt atrași. Este puțin ca omul să în- deplinească o muncă numai din simplul sentiment al da- toriei. Fiecare sector de ac- tivitate are nebănuite ori- zonturi, căi noi, necunoscute, pe care mintea și fantezia creatoare a omului le poate deschide și cerceta. Pentru aceasta se cere inițiativă, dragoste, pasiune. Toate a- cestea pot — și trebuie —• să fie deșteptate și cultivate încă din copilărie. In funcție de însușirile și înclinațiile sale, fiecare om poate fi un adevărat creator într-vM anumit domeniu. Pentru a- ceasta trebuie să-i învățăm de pe acum pe copii să vi- seze la ceea ce vor face mîine, să fie conștienți de necesitatea de a avea o pers- pectivă, de a nu trăi de pe o zi pe alta, de a-și dedica în viață forțele și energia unor țeluri spre care se simt chemați, a căror valoare și frumusețe să o cunoască, să a înțeleagă. Fiecărui om i se cere să privească în viitor, V. OCTAVIAN școală nouă desfășurat într-un ritm viu. Zî* lele trecute, noua școală a fost dată în folosință, spre bucuria copiilor, a cadrelor didactice șt a părinților. Acum elevii învață într-o școală nouă, înzestrată cu toata cele necesare pentru buna des-» fășurare a învățămîntului. ION TRIFAbț __________________Negrești DIN CARNETUL INSPECTORULUI Ai tMat ea directorilor Cercetând în ultimele săptămîni activitatea organelor de învăță- mînt din regiunea Cluj, am con- statat că acestea acordă multă grijă îndrumării muncii pe care o desfășoară directorii școlilor. Una din formele prin care se realizează această îndrumare o constituie cercurile pedagogice ale directorilor. Secțiile de învă- țămînt raionale din cuprinsul re- giunii organizează regulat ședințe ale acestor cercuri, în care se dezbat pe larg probleme le- gate de ridicarea nivelului învă- țămintului. Astfel, la cercul din raionul Zalău se va dezbate in curind un referat cu tema „Rolul și activitatea directorului în ridi- carea nivelului de cunoștințe al elevilor", in raionul Huedin, unde o serie de directori s-au o- cupat în ultimul timp numai de activități administrative, în dau- na procesului de învățămînt, s-a programat pentru cea mai apro- piată ședință a cercului un refe- rat care arată ce laturi ale mun- cii trebuie să stea în centrul a- tenției directorilor. De asemenea, în cadrul acestui cerc se va dez- bate pe larg tema „Sarcinile di- rectorului în ridicarea nivelului la care se desfășoară procesul de învățămînt și în lupta contra me- diocrității". în activitatea cercurilor peda- gogice ale directorilor un loc im- portant îl ocupă schimbul de ex- periență. în raioanele Năsăud și Zalău, de exemplu, se studiază în școli, pe baza unei tematici stabilite în prealabil, diferite pro- bleme legate de activitatea direc- torului. în special de munca a- cestuia pentru îndrumarea și controlul procesului instructiv- educativ, organizîndu-se apoi dis- cuții asupra celor mai eficiente metode ce pot fi folosite în acest școp. Socotind că școlile medii au de rezolvat o serie de probleme spe- cifice, secția de învățămînt. a re- giunii a organizat pentru directo- rii acestor școli un cerc pedago- gic special, ale cărui ședințe se țin trimestrial. în prima ședință din acest an a cercului, care a avut loc la sfîrșitul lunii octom- brie, s-a dezbătut problema ni- velului de cunoștințe al elevilor, privit prin prisma rezultatelor obținute Ia examenul de maturi- tate. Au fost subliniate cu acest prilej succesele dobîndite în pre- gătirea elevilor de către o serie de școli medii, cum sînt școlile medii nr. 2, nr. 3, nr. 5 și nr. 9 din Cluj, sau Școala medie nr. 1 din Bistrița, ai căror absol- venți au dovedit Ia examenul de maturitate un nivel ridicat la toate obiectele de învățămînt. S-a arătat în același timp că re- zultatele obținute de absolvenții altor școli — cum sînt, de pildă, școlile medii din Dej și Jibou, școlile medii nr. 4, nr. 10 și nr. 13 din Cluj — au fost nesatisfăcătoare. Analiza cau- zelor care au dus la această situație a scos la iveală faptul că unii profesori din școlile respec- tive nu s-au pregătit cu grijă pentru lecții, că au dat dovadă de nn scăzut simț de răspundere, de lipsă de exigență, acordind elevi- lor note necorespunzătoare nive- lului lor de cunoștințe. De ase- menea, unele cadre didactice nu s-au preocupat de înlăturarea ră- mînerii în urmă Ia învățătură, n-au ținut o legătură strînsă cu organizațiile de tineret și cu fa- miliile elevilor. Desigur, s-a ară- tat în ședință, lipsurile mențio- nate mai sus n-ar fi existat dacă directorii de școli și-ar fi înde- plinit cu seriozitate sarcinile ce le revin pe linia controlului și îndrumării activității cadrelor di- dactice. Și din constatările făcute în acest an școlar reiese că, în timp ce unele cadre de conducere din școli — ca de pildă tov. Const. Pușcașu de Ia Școala medie „Pe- tru Maior" din Gherla, Gh. Rizea și Maria Ocolișan de la Școala medie din Ocna Mureșului — își privesc cu seriozitate sarcinile, altele, ca de exemplu directorul Școlii medii din Baia de Arieș, cel al Școlii medii nr. 6 din Cluj etc., neglijează îndrumarea și controlul muncii cadrelor didac- tice. Aceștia fie că nu și-au în- tocmit de loc planuri operative săptămînale, în care să arate în mod concret la ce lecții sau acti- vități educative vor asista, fie că care sarcinile sînt prezentate în- tr-un mod foarte general. Bună- oară, plamd operativ pentru una din săptămînile trecute al direc- torului Școlii medii nr. 6 din Cluj arăta că în săptămîna res- pectivă urmau să se facă 8—10 asistențe, fără să indice însă cînd, la care cadre didactice și ce pro- bleme anume vor fi urmărite. O serie de directori de școli nu dau suficientă atenție cunoașterii nemijlocite a muncii profesorilor din școlile lor prin asistarea Ia lecțiile pe care le desfășoară a- ceștia. De exemplu, directorul Școlii medii din Ocna Mureș a asistat în timp de o lună de Ia începutul anului școlar doar la 4 lecții, iar directorul Școlii din Vidra, raionul Cîmpeni, doar la două lecții, deși activitatea cadre- lor didactice din școlile respec- tive nu este lipsită de neajun- suri. Dar chiar cînd asistă la lec- ții, acești directori nu le anali- zează în adincime. In loc să no- teze în caietul lor de asistențe observații privind caracterul științific al cunoștințelor predate, orientarea lor ideologică și va- loarea lor educativă, modul cum au fost respectate principiile di- ★ Și secția de învățămînt a ora- șului Tg. Mureș acordă atenție îndrumării directorilor de școli, organizînd lunar consfătuiri me- todice cu aceștia. Recent, Ia o consfătuire meto- dică a directorilor au fost discu- tate probleme strîns legate de sarcinile actuale ale școlilor. Ast- fel, s-a arătat cum își propune Școala de 8 ani nr. 2 să îndepli- nească sarcinile privitoare la e- ducația elevilor în spiritul pa- triotismului socialist și al interna- ționalismului proletar. Tov. B. Cosma, directorul Școlii medii „F. Bolyai", a împărtășit aspecte din experiența sa în ceea ce pri- vește pregătirea asistențelor la lecții și valorificarea celor con- statate cu acest prilej. Tov. S. Văsieș, directorul Școlii medii „Papiu Uarian“, a tratat diferi- te probleme privind modul de or- ganizare și desfășurare a muncii metodice în școală, iar tov. B. Milosits, directorul Școlii pro- fesionale „Encsel Mauriciu", s-a referit la problemele îmbunătă- țirii cunoștințelor de limba romî- nă ale elevilor. Inițiativa secției de învățămînt a fost apreciată drept pozitivă de participanții la discuții. Ar fi bine însă ca pe viitor tematica con- Sâ vorbim corect copiilor Am fost de curind în regiunea Maramureș, unde am asistat Ia o serie de activități desfășurate în grădinițele de copii. Mi-am putut da seama, cu acest prilej, că nu- meroase educatoare — ca Silvia Ghifă, Emilia Muresan și E. An- drei din orașul Satu-Mare, Lucia Rogojan, Emilia Moldovan și E. Covaci din orașul Baia-Mare etc.— se pregătesc temeinic pentru mun- ca pe care o desfășoară. Ele acordă multă atent ie îndeosebi dezvoltării vorbirii copiilor. Ca urmare aceștia au dobîndit bune deprinderi de vorbire, se exprimă corect, nu Iac greșeli. Sînt însă și educatoare care nu acordă suficientă grijă dezvoltării vorbirii copiilor, ba chiar mai mult, se exprimă ele însele negli- jent în fa) a acestora, oferindu-Ie un 'exemplu necorespunzător. De pildă, educatoarea Maria Cioară, de Ia grădinița de copii nr. 9 din orașul Satu-Mare, a folosit la o activitate de observare cu tema „Aprozarul. Fructele de toamnă" — care trebuia să-i ajute pe copii să recunoască și să denumească cîteva fructe de toamnă și să se familiarizeze cu procesul de vîn- z are-cumpăr are — un tablou în care nu „Rog pe tov. diriginte să ia măsuri..." Dar de ce semnatarul acestor observații și sugestii pentru munca dirigintelui nu ia el însuși măsurile necesare ca în ora sa elevii să fie ascultători și respectuoși ? A pune umărul la treabă, a ajuta la rezolvarea problemelor ce se ivesc reclamă desigur efort, dar numai așa poți să-ți faci datoria pînă la capăt. Deci: cit mai multă inițiativă, dar și cît mai mult aport con- cret la îmbunătățirea muncii în toate sectoarele. Este foarte adevărat că de multe ori acest aport al cadre- lor didactice depinde și de di- rector. Dacă el apreciază valoa- rea muncii colective, a inițiati- velor care vin de la colectiv, dacă studiază cu atenție propu- nerile ce i se fac și se arată gata să ia măsuri în consecință, dacă cere sprijinul cadrelor didactice și nu se mulțumește să lucreze de unul singur, atunci desigur va primi ajutorul necesar din partea celor cu care lucrează. Este bine ca directorul școlii să stimuleze inițiativele prin toate mijloacele de care dispune și să aibă în vedere și această pro- blemă atunci cînd se pronunță asupra calității muncii fiecărui învățător și profesor din școală. Prezență și iar prezență în problemele școlii, căutări soldate cu soluții juste pentru progresul muncii, sprijin activ în toate compartimentele vieții școlare — iată îndatoriri a căror îndepli- nire este o trăsătură esențială a oricărui slujitor devotat al școlii. De curînd, la Școala de 8 ani nr. 4 din Botoșani a avut loc prima ședință din acest an școlar a lectoratu- lui pedagogic pentru părinți. Au fost de față peste 400 de părinți ai elevilor școlii. Referatul prezentat în a- ceastă ședință, care a avut tema „Educația copilului în familie", a trezit un deose- bit interes în rîndul părin- ților, mai ales datorită fap- tului că tezele generale din cuprinsul lui au fost ilus- trate cu numeroase fapte concrete, constituind pentru părinți exemple demne de urmat. Legătura strînsa cu școala, cu învățătorii, pro- fesorii și diriginții copiilor lor, supravegherea îndepli- nirii îndatoririlor școlare, sarcinile concrete date co- piilor în cadrul gospodăriei, controlul asupra executării acestor sarcini, menținerea unei atmosfere sănătoase în familie — iată numai cîte- va căi sugerate de referat și dezbătute apoi pe larg de participantii la lectoratul pedagogic. Foarte interesante s-au dovedit a fi luările de cu- vînt ale părinților, care au arătat, printre altele, rezul- tatele îmbucurătoare obți- nute în munca lor cu copiii în urma sugestiilor primite din partea școlii în anul trecut. în general, dezbaterile din cadrul primei ședințe a lectoratului au scos în evi- dență încă o dată populari- tatea de care se bucură în rândurile părinților această formă de propagandă peda- gogică. MARIA MICU Botoșani Sesiunile locale ale „lecturilor pedagogice44 în Capitală La actuala sesiune a lecturi- lor pedagogice din Capitală au fost antrenate numeroase cadre didactice, care au elaborat lu- crări interesante, cu teme va- riate. In plenara sesiunii au fost prezentate lucrările : „Formarea colectivului de elevi", de Cons- tanța Teodorescu, profesoară la Școala pedagogică de învățători, „Organizarea și desfășurarea vi- zitelor și excursiilor11 de Cătă- lina Zoe, învățătoare la Școala de 8 ani nr. 122 și „Unele as- pecte ale muncii de educare co- munistă a elevilor14, de I. Mi- lea, director adjunct al Școlii medii nr. 38.Tratînd cu compe- tență probleme actuale ale muncii în școală, aceste lucrări au adus o contribuție la îmbo- gățirea experienței pedagogice a cadrelor didactice. In secțiile de limba romînă, 'de istorie și geografie ale sesiu- nii s-au prezentat lucrări pri- vind realizarea educației comu- niște a elevilor în cadrul lecții- ildă, în anul 1980 în școlile-internat dituțîile de educare obștească a elevilor — internate, semiinter- nate, cămine, săli de meditații, grădinițe de copii etc. Astfel, de diferite elevi. grade peste 550.000 de Studiul practic la Școala electrotehnică „S. M. Kirov" din Sofia Cel de al VIII-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar, care s-a deschis Ia 5 noiembrie la Sofia, constituc un mare eveni- ment in viața poporului bulgar. El va încheia bilanțul mărețelor victorii realizate pînă în prezent de oamenii muncii sub conduce- rea P.C.B. și va trasa sarcinile pentru următoarele două decenii în vederea desăvîrșirii constru- irii bazei tehnico-materiale a so- cialismului și a trecerii treptate la construirea desfășurată a ba- zei tehnico-materiale a comunis- mului. Directivele celui de al VIII-lea Congres al Partidului Comunist Bulgar prevăd un ritm accelerat de dezvoltare a economiei și cul- turii țării. Așa cum a spus tova- rășul Todor Jivkov în cuvîntarea rostită cu prilejul aniversării a 50 de ani de la organizarea miș- cării revoluționare a tineretului din Bulgaria, „cifrele prevăzute în planul de douăzeci de ani sînt o adevărată simfonie — o simfonie minunată a muncii cre- atoare pașnice, simfonia dimineții comuniste". în viitoarele două decenii, în Bulgaria se vor crea în dome- niui mai învățământului condiții tot bune, care vor da fiecărui în Africa Lupta împotriva Tn capitolul „Educația în Afri- ea“ al unui ghid pentru cunoaște- rea continentului african, publi- cat la Londra anul trecut de Colin Legum, se arată că mai mult de 60 la sută din copiii de vîrstă școlară din acest continent nu sînt înscriși la școală. în pri- vința școlilor medii, ghidul pre- cizează că media de înscriere pentru întreaga Africă este de 2 la sută din copii. Bineînțeles că în această cifră intră copiii albi ai funcționarilor autorităților co- loniale, cărora li s-au creat și condiții de studiu ca pentru „stă- pîni“. Iar în întregul „continent negru** — în afară de Africa de Nord — există doar 11.500 de studenți. Sînt, după cum se vede, date care acuză prin ele însele lunga perioadă de oprimare colonială, cînd accesul la învățătură al a- fricanilor era nu numai descura- jat. dar chiar împiedicat cu for- ța. Colonialiștii au sesizat că ri- dicarea nivelului cultural repre- zintă inevitabil o primejdie pen- tru perpetuarea dominației lor și au acționat în consecință. Este drept că pentru fațadă,pentru e- ventualele vizite ale unor comisii internaționale sau pentru oaspeți de frunte erau puse în funcțiune cîteva școli menite să „demon- streze" misiunea așa-zis „civili- zatoare- a colonialiștilor, dar după decenii $1 secole de aseme- nea misiune, în care s-a făcut reclamă pătrunderii culturii franceze sau engleze, situația în- vățămîntului nu a putut fi pre- zentată în culori trandafirii nici măcar într-un ghid publicat la Londra. In momentul de față se remar- că faptul că statele care și-au cucerit independența politică și acționează pentru consolidarea independenței lor economice, pentru a scăpa în întregime de exploatarea vechilor și noilor stăpîni colonialiști, consacră o a- tenție deosebită și dezvoltării în- vățăm'întului. Ne vom limita la două exemple : Ghana și Guine- scrie. Z. F. vețe să citească și ÎNVĂȚĂTORI, PROFESORI, EDUCATOARE, MAIȘTRI-INSTRUCTORI ! abonați-vă la „GAZETA 1NVĂTĂMÎNTULUI“ tînăr posibilitatea să se instru- iască, ținind seama de aptitudi- nile sale personale și de necesi- tățile societății. Pînă în anul 1970 rețeaua școlilor se va lărgi ast- fel încît să se asigure realizarea învățămîntului obligatoria de 8 ani pentru toți tinerii pină la vîrsta de 16 ani. în această pe- rioadă circ-a 9C “ « din absolvenții școlilor de 8 ani își vor continua studiile în școlile medii. între anii 1970 — 1980 se va realiza invățămîntul mediu obligatoriu pentru întreaga generație tînără. Avîntul științei și tehnicii, dez- voltarea electrificării, mecani- zării, automatizării și chimizării proceselor de producție vor mări continuu nevoile de specialiști cu studii superioare. De aceea. Di- rectivele prevăd ca pînă în anul 1980 numărul total al studenților din instituțiile de învățămînt su- perior să se ridice Ia 220.000 față de 55.000 în anul 1960. Nu- mărul inginerilor din industrie și agricultură va fi de 150.000, iar numărul specialiștilor cu studii medii se va ridica la 750.000. Numărul oamenilor de știință va creste de la 5.900 în anul 1960 la 35.000 în anul 1980. O mare dezvoltare vor cunoaș- te în viitoarele două decenii in- ea, o fostă colonie engleză și o fostă colonie franceză. Desigur, în aceste tinere state care și-au cucerit independența în lupta împotriva dominației colonialiste, principala problemă la ordinea zilei în legătură cu or- ganizarea învățămîntului este lupta împotriva analfabetismu- lui, pentru cît mai grabnica sa lichidare. în Ghana s-a hotărît Se deschid noi institute de învățămînt în Tunis ceea ce reprezintă aproape ju- mătate din numărul elevilor din școlile elementare. In sălile de meditații se vor crea condiții de instruire și educare a peste un milion de copii, față de 35.000 în anul 1960. Aceasta este o ex- presie grăitoare a grijii pe care o arată Partidul Comunist Bulgar educării omului epocii comu- niste. în Directive sînt arătate mij- loace și căi concrete de orien- tare a intregului învățămînt spre problemele dezvoltării țării, spre înfăptuirea sarcinilor legate de desăvîrșirea construcției socialis- mului și trecerea la construirea comunismului. Directivele celui de-al VIII-lea Congres al P.C.B deschid pers- pective largi școlii din Bulgaria, prevăd condițiile necesare pentru ca învățămîntul să poată contri- bui nemijlocit la construirea noii societăți, să educe omul care va munci și va trăi in comunism. analfabetismului ca toate cadrele didactice și toți absolvenții școlilor medii să lu- creze anual timp de trei luni la cursurile de alfabetizare organi- zate în toate întreprinderile și satele țării. începerea acestei campanii, organizarea luptei îm- potriva neștiinței de carte au fosț anunțate în luna august Ia un mare miting care a avut loc la Acera. Știri din Republica Democrată German PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR începînd din acest an școlar, în școlile medii s-a introdus de bază în profesionale. de 12 ani din R.D.G. studiul elementelor vederea pregătirii Noul program consacrat inde- pendenței economice adoptat la Congresul Partidului Convenției Populare, care a avut loc în vara anului 1962 La Ruinași, prevede în capitolul referitor la reforme- le sociale, reorganizarea învăță- mîntului pe baze noi, pentru a face față necesităților de dezvol- tare ale țării. In Guineea, al cărui popor s-a pronunțat pentru desprinderea din sistemul colonial francez în 1958 și a avut de făcut față re- tragerii tuturor tehnicienilor și profesorilor o dată cu autorită- țile coloniale, a început în acest an o vastă campanie pentru lichi. darea neștiinței de carte. Scopul campaniei este ca pînă în 1970 întreaga populație adultă să în- Cursurile de alfabetizare se vor desfășura în limbile principale- lor triburi din Guineea (Susu, Malinke, Kerze, Toma etc.). Bi- ruirea dificultăților legate de diferențele lingvistice este, așa cum își poate oricine da seama, o sarcină grea, dar autoritățile au pus la punct, cu ajutorul spe- cialiștilor, un nou alfabet, latin, alcătuit din 24 de litere, unic, pentru limbile acestor triburi. La campania pentru lichidarea neștiinței de carte participă cu entuziasm toți absolvenții de școli, deoarece pînă în prezent, ca urmare a dominației colonia- liste, aproximativ 85 la sută din populația țării era analfabetă. Dezvoltarea învățămîntului în Africa se încadrează în lupta popoarelor acestui continent pen- tru lichidarea urmărilor domina- ției colonialiste, contribuind tot- odată la grăbirea procesului de înlăturare a acestei dominații de pe întreg continentul. De Ia introducerea învățămîn- tului politehnic și a practicii ele- vilor în producție. în anul 1959, școlile au acumulat multă expe- riență, care dă acum posibilitatea de a se face un pas mai departe și în pregătirea profesională a e- levilor din șcplile medii de 10 ani. Primele cercetări privind intro- ducerea pregătirii profesionale de bază a elevilor din școlile medii de 10 ani arată că în acest dome- niu se pot obține multe succese. ÎNDATORIRILE ȘI DREPTURILE CADRELOR DIDACTICE Prezidiul Consiliului de Mi- niștri al R.D.G. a emis o hotărîre care stabilește îndatoririle și drepturile cadrelor didactice. Hotărîrea, care reglementează relațiile de muncă ale tuturor pe- dagogilor, lărgește drepturile a- cestora, le ridică prestigiul și con- tribuie la stimularea muncii lor creatoare. DISCUȚII PRIVIND MODERNIZAREA | ÎNVĂȚĂMÎNTULUI In R.D.G. a început de curind o largă discuție privind necesita- tea realizării unor cuprinzătoare și profunde schimbări care să _a- sigure modernizarea învățămîn- tului. Un punct esențial al discuției este cel care se referă la proble- ma intensificării caracterului de sine stătător al muncii elevilor pentru însușirea cunoștințelor. Din ce în ce mai mult iese în evi- dență faptul că în flecare oră de curs mai pot fi folosite încă multe rezerve pentru ca toți elevii să fie larg antrenați în munca inde- pendentă. Gazeta publică regulat materiale privind munca din invățămîntul de cultu- ră generală, din învățămîn. tul profesional și tehnic, articole de îndrumare pe- dagogică și metodică, pre- zintă experiența celor ce muncesc în școli. Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția completă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de 13 lei.