Proletari din toate țările, itniți-vâf
guzetn iiivrilninintiilui
Organ al Ministerului învâțâmimului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de invățămint și Cultura
Anu9 XIII nr. 680
vineri 2 noiembrie 1962
8 pagini 25 bani
Cu elevii în vizită la Muzeul Romîno-Rus
Educația comunistă —
expresia celui mai înalt umanism
Marele Octombrie
Cu inima plină de nemărginită
bucurie și de îndreptățită mîn-
drie poporul nostru sărbătorește
— alături de marele popor so-
vietic care a început cu uriaș
avint construirea desfășurată a
comunismului, alături de cele-
lalte popoare frățești care con-
struiesc socialismul ori îi desă-
vîrșesc construcția, alături de în-
treaga omenire progresistă — cea
de a 45-a aniversare a Marii Re-
voluții Socialiste din Octombrie.
în decursul întregii lor istorii
oamenii au năzuit cu pasiune
spre o orinduire socială care să
răspundă aspirației lor spre fe-
ricire, o orinduire construită pe
principiile adevăratului umanism.
Calea spre făurirea acestei orin-
duiri a fost deschisă de Marea
Revoluție Socialistă din Octom-
brie, cu care a început adevărata
istorie a omenirii, istorie făurită
în mod conștient de oamenii
muncii în folosul lor. înfăptuită
sub steagul măreței învățături
marxist-leniniste, Marea Revolu-
ție Socialistă din Octombrie, care
a deschis o eră nouă în istoria
omenirii — era prăbușirii capita-
lismului și a statornicirii socia-
lismului și comunismului — și-a
pus amprenta asupra întregii dez-
voltări a lumii contemporane.
Comunismul a devenit cea mai
însemnată forță materială și spi-
rituală a contemporaneității. în-
treaga dezvoltare a societății u-
mane se află astăzi sub semnul
revoluțiilor socialiste și al revo-
luțiilor de eliberare națională, al
prăbușirii imperialismului și li-
chidării putredului și rușinosului
sistem colonial. în centrul epocii
contemporane se află clasa mun-
citoare internațională și princi-
palul ei vlăstar — sistemul mon-
dial socialist.
Deschizînd drumul spre o viață
de belșug și fericire, Marea Re-
(Continuare în pag. ZJ
De curînd, la Școala de
ani nr. 73 din Capitală
8
a
voluție Socialistă din Octombrie
a arătat popoarelor că la socia-
lism se poate ajunge numai prin
revoluția socialistă și prin instau-
rarea dictaturii proletariatului.
Aceste fenomene obiective sînt
confirmate de întreaga practică
social-istorică din zilele noastre.
Avîntul poporului sovietic pe
drumul construcției desfășurate
a comunismului constituie o grăi-
toare dovadă a triumfului ideilor
lui Octombrie. Congresul al
XXII-lea al P.C.U.S., care a avut
Ioc cu un an în urmă, a elaborat
programul concret, fundamentat
din punct de vedere științific, al
făuririi celei mai drepte și per-
fecte orînduiri sociale. Sarcina
economică fundamentală pe care
și-au propus-o P.C.U.S. și po-
porul sovietic — crearea în de-
cursul a două decenii a bazei
tennico-materiale a comunismu-
lui — se și înfăptuiește în mod
practic, într-un ritm din ce. în
ce mai accelerat, cum n-a cunos-
cut și nici nu poate să cunoască
vreodată o țară capitalistă. Ma-
rile realizări obținute în cons-
trucția comunistă,
uriașă a forțelor
succesele științei
sputnicii, rachetele.
dezvoltarea
de producție,
și tehnicii,
navele cos-
mice și zborurile fără precedent
ale cosmonauților sovietici, efec-
tuate acum și în grup, evidenția-
ză grăitor progresul impetuos și
multilateral al Uniunii Sovietice,
dezvoltarea forțelor ei materiale
și spirituale și demonstrează că
Uniunea Sovietică a atins acel
prag de unde poate proclama cu
siguranță că actuala generație a
cetățenilor ei va trăi în comu-
nism.
întreaga dezvoltare a societății
sovietice demonstrează cu o mare
forță că în Uniunea Sovietică se
înfăptuiește măreața idee a co-
munismului : „totul pentru om.
în cele patru decenii și jumă-
tate care au trecut de la victoria
Marii Revoluții Socialiste, din Oc-
tombrie a devenit clar că epoca
deschisă de acest eveniment fără
egal în istorie este epoca victo-
riilor triumfale ale comunismului,
întreaga evoluție a lumii contem-
porane dovedește că epoca noas-
tră este epoca reînnoirii omenirii
pe bazele principiilor comunismu-
lui, că o dată cu transformarea ra-
dicală a societății se transformă
însuși oamenii. „Comunismul — a
subliniat tovarășul N. S. Hrușciov
în Raportul cu privire la Progra-
mul P.C.U.S. prezentat Ia Congre-
sul al XXII-lea, înseamnă înflo-
rirea maximă a omenirii și a per-
sonalității umane".
înălțătoare cuvinte ! într-adevăr,
comunismul îl înnobilează pe om,
îl eliberează de exploatare, de șo-
maj și mizerie, îl ridică la stadiul
de purtător al celor mai înalte va-
lori umane. Viața a demonstrat cu
prisosință, prin puterea de netă-
găduit a faptelor, că istoria con-
strucției socialismului și comunis-
mului este istoria formării omului
noii.
Procesul acesta complex de for-
mare a omului nou, în care se
pentru binele omului". Pe baza
puternicului avînt al economiei în
U.R.S.S. se îmbunătățește necon-
tenit nivelul de trai al poporului,
în ce privește nivelul dezvoltării
culturale și al răspîndirii culturii
in rîndurile maselor largi de oa-
meni ai muncii. Uniunea Sovie-
tică ocupă primul Ioc în lume.
Cînd victoria Marelui Octom-
brie a inaugurat epoca socialis-
mului în istoria omenirii. Uni-
unea Sovietică era singura țară
socialistă din lume, iar raportul
de forțe pe arena internațională
era în favoarea capitalismului.
O dată cu formarea sistemului
mondial socialist, cel mai mare
eveniment din istoria mondială
după Octombrie 1917, o dată cu
creșterea puterii Uniunii Sovie-
tice și a tuturor țărilor socialiste,
raportul de forțe s-a schimbai
radical în favoarea socialismului,
care acum reprezintă forța ce
determină mersul și dezvoltarea
evenimentelor și
fenomenelor
mondial. In
pe plan
petrecute
condițiile profundelor schimbări
ce au avut loc în țările
calitative
socialiste și în configurația so-
cietății omenești contemporane,
întrecerea dintre cele două siste-
me mondiale, socialist și capita-
list, care a început o dată cu vic-
toria Marii Revoluții Socialiste
din Octombrie, a intrat într-o
fază hotărîtoare, în decursul că-
reia socialismul va învinge ca-
pitalismul în domeniul producției
materiale — sfera hotărîtoare a
activității omenești.
De triumful Revoluției Socialis-
te din Octombrie este legat unul
din cele mai mari procese revo-
luționare care schimbă înfățișa-
rea lumii contemporane — miș-
carea de eliberare națională,
prăbușirea sistemului colonial al
îmbină în mod armonios dezvol-
tarea fizică, bogăția spirituală și
puritatea morală scoate puternic în
evidență imensa forță a umanis-
mului comunist, precum și valoa.
rea inegalabilă a educației comu-
niste ca expresie a celui mai
înalt umanism. Noul Program al
P.C.U.S., care este o întruchipa-
re desăvîrșită a principiului „to-
tul pentru om, pentru binele o-
mului“, constituie un document al
umanismului comunist. în acest
Program, în care problemele ridi-
cării continue a bunăstării mate-
riale și culturale a poporului, ale
dezvoltării omului, dețin un loc
de prim rang, a fost formulat pen-
tru prima oară codul moral
al constructorului comunismului,
s-au indicat principalele trăsături
morale ale omului nou.
înaltele principii morale formu-
late în codul moral al construc-
torului comunismului constituie
cea mai puternică mărturie a su-
periorității incontestabile a uma-
nismului comunist față de așa-
numitul umanism burghez. Aceste
principii, precum și faptul că ele
sînt deja înfăptuite de un număr
imens de constructori ai socialis-
mului și comunismului, reprezin-
tă lovituri nimicitoare date în-
cercărilor apologeților imperialis-
mului de a calomnia comunismul.
Se știe că, în încercările lor dis-
perate de a frîna procesul ire-
versibil de înaintare a omenirii
spre comunism, ideologii impe-
rialismului — fie ei teoreticieni
burghezi declarați, social-oportu-
niști, revizioniști etc. — au mers
pînă acolo încît, falsificînd în
chip brutal adevărul, au afirmat,
sub diferite forme, că orînduirea
socialistă ar înăbuși personalita-
tea omului, ar nega însemnătatea
In cinstea
Marelui Octombrie
Institutul de studii ro-
mîno-sovietic al Academiei
Republicii Populare Romîne
și Institutul de științe peda-
gogice de pe lîngă Ministe-
rul învățămîntului organi-
zează un simpozion cu tema
„Contribuția psihologiei și
pedagogiei sovietice la dez-
voltarea psihologiei și peda-
gogiei din R.P.R.".
După cuvîntul de deschi-
dere, rostit de acad. prof.
P. Constantinescu-Iași, ur-
mează expunerile „Speci-
ficul însușirii experienței so-
vietice în pedagogie", ținută
de prof. univ. Stanciu Stoian,
„Educația estetică in con-
dițiile societății socialiste",
ținută de prof. univ. Șt. Bîr-
sănescu, „Dezvoltarea multi-
laterală a personalității în
condițiile socialismului și ale
trecerii la construirea desfă-
șurată a comunismului", ți-
nută de conf. univ. P. Po-
pescu-Neveanu și „Cercetări
privind creșterea eficienței
procesului instructiv-educa-
tiv în școala socialistă", ți-
nută de prof. V. Bunescu.
conștiinței, a vieții spirituale, că
marxism-leninismul ar fi, chipu-
rile, incompatibil cu umanismul,
că singurul umanism ar fi, cică,
umanismul burghez
Dar ce arată viața, faptele, ce
dovedește istoria ? Există oare
astăzi un umanism burghez ?
Cîndva a existat într-adevăr un
umanism burghez care a jucat un
rol progresist în viața societății.
Dar acest umanism, care a apărut
în secolele XIV—XVI ca o miș-
care socială și literară îndreptată
împotriva ideologiei clericalo-
feudale și care constituia ideolo-
gia unui cerc relativ restrîns de
oameni culți, reprezentanți ai bur-
gheziei în dezvoltare, a rămas de
domeniul trecutului după instau-
rarea dominației politice a bur-
gheziei. Ceea ce caracterizează
astăzi poziția burgheziei în pri-
vința atitudinii față de om și de
omenire este antiumanismul. La-
cheii plătiți ai burgheziei acuză
socialismul că ar distruge perso-
nalitatea, că ar înăbuși, pasă-mi-
te, „libertatea personală". Cîtă fă-
țărnicie ! Dar despre ce libertate
personală poate fi vorba în o-
rinduirea capitalistă în afară de
libertatea exploatatorilor de a do-
mina în societate, de a jefui, de a
exploata masele muncitoare, de li-
bertatea stoarcerii profitului per-
sonal ? Sau poate este vorba de
reversul acestei libertăți — și a-
nume de „libertatea" oamenilor
muncii de a flămînzi, de a șoma,
de a fi exploatați ?
Istoria a dovedit că burghezia
leagă libertatea personală de pro-
prietatea privată, iar umanismul
Prof. ION DRAGU
(Continuare în pag. 6)
fost organizat un concurs
„Cine știe cîștigă" cu tema
„Geografia U.R.S.S.". Con-
cursul, care a fost deosebit
de interesant și instructiv, a
prilejuit elevilor o călătorie
pe harta Uniunii Sovietice
începînd de la Marea Cas-
pică și pînă în Siberia.
Recent, la Turnu Severln a
avut loc o întîlnire între un
grup de navigatori sovietici
aflați cu vapoarele în trece-
re prin port și elevii și pro-
fesorii Școlii medii nr. 3.
După ce marinarii sovietici
au vizitat sălile de clasă, la-
boratoarele și biblioteca șco-
lii, elevii au prezentat în
fața lor un frumos program
artistic, închinat prieteniei
dintre poporul romîn și po-
poarele sovietice.
Zilele trecute la cinemato-
graful „Progresul" din Pia-
tra Neamț profesoara Geta
Grigoriu, directoarea Școlii
medii nr. 2 din localitate, a
vorbit cadrelor didactice și
elevilor din oraș despre prie-
tenia de nezdruncinat dintre
poporul romîn și popoarele
Uniunii Sovietice.
Păreri despre manuale
Pe marginea unor propuneri
Interesul acordat de cadrele
didactice îmbunătățirii manua-
lelor de gramatică corespunde
tot mai mult nevoii simțite în
școli de a se spori eforturile în
vederea însușirii de către toți
elevii a limbii literare, ca o con-
secință firească a progresului
cultural realizat de la un an la
altul în patria noastră.
Problemele cele mai amplu
discutate de profesori se referă
la exactitatea unor definiții —
și pe bună dreptate, deoarece a-
utorii manualelor au datoria să
prezinte elevilor noțiuni clare și
accesibile. Printre definițiile cele
mai dezbătute se numără cea a
articolului. De altfel, definiția
aceasta nici nu este prea simplă.
Deocamdată, lingviștii încă nu
sînt de acord asupra locului ce
i se cuvine articolului în studiul
gramaticii. Unii îl consideră ca
o parte de vorbire (Gramatica
Academiei R.P.R.), alții ca un
instrument gramațical (acad,
lorgu Iordan, în Limba romînă
contemporană), iar alții ca o
particulă (Dicționarul limbii ro-
mîne literare contemporane).
Urmînd Gramatica Academiei
R.P.R., autorii manualelor șco-
lare definesc articolul ca o parte
de vorbire. Aceeași lucrare men-
ționează că „rolul articolului
constă în individualizarea obiec-
telor”. în manualul pentru clasa
a V-a s-a evitat folosirea cuvîn-
tului „individualizare”, conside-
rîndu-se că la 10—11 ani copiii
n-ar reuși nici să-l pronunțe co-
rect, cu atît mai puțin să-l înțe-
leagă. Ar fi avut poate ezitări
în explicație și unii profesori,
iar dicționarele nu i-ar fi aju-
tat prea mult (a se vedea de
pildă explicația din Dicționarul
limbii romîne moderne la cuvîn-
tul „a individualiza" : „A scoate
în evidență individualitatea, par-
ticularitatea, specificul unui per-
sonaj, al unui fapt, al unei si-
tuații...”). Pentru a face mai ac-
cesibilă definiția articolului, în
manualul de limba romînă pcn-
tr*u clasa a V-a s-a preferat ter-
menul, „a determina" arătîndu-se
că articolul „se așează înaintea
sau în urma unui substantiv
pentru a-1 determina”.
Făcînd abstracție de acest
considerent prof. Ștefania Po-
pescu propune, în articolul „Pe
marginea manualului de limba
romînă pentru clasa a V-a”, a-
părut în „Gazeta învățămîntu-
lui” nr. 677 din 12 oct. 1962, ca
definiția și explicarea articolului
să fie corectate „arătîndu-se că
el (articolul) individualizează o-
biectul, dar nu-I determină nici
nu-1 precizează pentru că sub-
stantivele au un înțeles deter-
minat, precis, chiar cînd nu sînt
articulate și pentru că articolul,
în înțeles gramatical, nu este un
determinant al substantivului”.
în afirmațiile prof. Ștefania
Popescu s-au strecurat cîteva
inexactități care trebuie să fie
clarificate pentru a nu induce în
eroare pe profesorii ce predau
gramatica limbii romîne la cla-
sa a V-a și chiar la clasa a Vl-a.
Mai întîi este inexact că artico-
lul nu ar fi un determinant al
substantivului. în volumul Lim-
ba romînă — fonetică, vocabular
gramatică editat de Academia
R.P.R. se spune clar, la pagina
89: „Articolul nehotărît deter-
mină (sublinierea noastră) în
mod neprecis substantivul pe
care îl însoțește". în lucrarea sa
Limba romînă contemporană (ed.
1954, p. 344) acad. lorgu Iordan
arată de asemenea clar : „Artico-
lul nedefinit face ca substantivul
pe care îl determină (s.n.) să
evoce obiectul în discuție fără
nici o referire la conținutul și
sfera noțiunii”, iar la p. 342 fo-
losește titlul „Articolul adjec-
tival sau determinativ”. La p.
344 găsim și formularea”... între
forma substantivului nearticulat
și aceea a substantivului deter-
minat (s.n.) de articolul nedefi-
nit nu există nici o deosebire"
Precizînd sensul cuvîntului
„individualizare”, volumul Lim-
ba romînă — fonetică, vocabu-
lar, sintaxă arată că „vorbitorul
se oprește asupra unui singur o-
biect sau grup izolat, pe care le
denumește cu ajutorul substan
tivului însoțit de articol” (p. 85).
Aceasta însemnează a restrînge
sfera noțiunii respective,a o de-
limita, adică exact ceea ce în-
seamnă și cuvîntul „a deter-
mina".
O altă eroare strecurată în
fragmentul citat este următoarea:
„substantivele au un înțeles de-
terminat, preciș, chiar cînd na
sînt articulate”. Atunci articolul
ce rost mai are? în formele elev,
un elev și elevul cuvîntul elev
are oare același înțeles? Dimpo-
trivă, în prima formă are un
sens general, în a doua capătă
un înțeles determinat — este
vorba de un elev oarecare, nu
de noțiunea generală de elev —
iar în a treia înțelesul se preci-
zează, desemnind un elev cunos-
cut, despre care vorbitorul știe
ceva precis.
De altfel, 7n articol se citează
un fragment care nu figurează
nicăieri în manualul pentru clasa
a V-a : „determină înțelesul sub-
stantivelor pe lingă care stau",
în definiție nu se spune nicăieri
că articolele „determină înțelesul
substantivelor", ci că articolul se
așează pe lîngă un „substantiv
pentru a-1 determina", deci că
articolul determină substantivul-
nu înțelesul Iui.
în același articol s-au mai fă-
cut cîteva propuneri după păre-
rea mea inacceptabile. Conside-
rîndu-se că la definiția perfec-
tului compus precizarea ..intr-un
timp nedeterminat" este ine-
xactă, se afirmă că „timpul la
care s-a terminat acțiunea per-
fectului compus poate fi deter-
minat dacă verbul are un com-
plement circumstanțial de timp
care precizează acest lucru" (s.n.)
Argumentul acesta poate susține
insă mai mult teza promovată în
manual decît teza autoarei arti-
colului. Este și firesc ca timpul să
fie determinat dacă i se ada-
ugă un complement circumstan-
țial de timp. Determinarea o a-
duce în cazul acesta complemen-
tul, nu timpul verbului. De ase-
menea, nu poate rămîne în pi-
cioare propunerea ca definiția
timpului viitor să fie „comple-
tată precizîndu-se că acest timp
arată o acțiune dată ca sigură
de vorbitor”. Adaosul cerut de
prof. Ștefania Popescu ar duce
Despre unele definirii
din domeniul fizicii
în orientarea lor, principial
justă, către o mai strictă rigu-
rozitate, autorii unor manuale de
fizică greșesc prin aceea că exa-
gerează, fapt ce dăunează temei-
nicei înțelegeri a unora dintre
problemele expuse. în mod fi-
resc, dacă prezentarea acestor
probleme este împinsă prea de-
parte pe plan matematic, elevii
întîmpină mari greutăți în pă-
trunderea esenței fizice a feno-
menelor. Insistăm asupra acestei
chestiuni întrucît de justul echi-
libru între suportul fizic și pre-
zentarea lui matematică depinde
mult măsura în care studiul fi-
zicii contribuie la formarea gîn-
dirii materialist-dialectice a elevi-
lor.
Iată de pildă ce se poate con-
stata în urma analizei modului în
care sînt prezentate cîteva no-
țiuni în manualul de fizică pen-
tru clasa a X-a, ediția 1962. Aici
noțiunile de intensitate, poten-
țial și capacitate — acești trei
stîlpi pe care se sprijină electros-
tatica — sînt definite după ace-
lași tipic : „intensitatea (respec-
tiv .potențialul, ori capacitatea)
este o mărime numeric egală
cu...“ Dar asemenea definiție
nu ține seama de natura mărimii
fizice date, ci arată doar modul
în care aceasta se evaluează
cantitativ.
Asemenea „definiții" au apă-
rut ca o reacție împotriva ten-
dințelor existente în cărțile șco-
lare mai vechi, care încercau să
reducă fenomenele electrice la
cele mecanice. De altfel, nu mai
departe decît în ediția preceden-
tă a manualului de care ne ocu-
păm, potențialul era definit ca
fiind însuși lucrul mecanic. De-
sigur, era necesară o revizuire a
definițiilor, dar socotim că solu-
ția la care s-a ajuns nu este cea
mai indicată.
Mult mai potrivite ni se par
definițiile care subliniază conți-
nutul efectiv al mărimilor fizice,
în acest caz intensitatea de
exemplu, poate fi definită ca
fiind acea proprietate a cîmpu-
lui electrostatic care se manifestă
prin acțiunea de deplasare a unei
sarcini exterioare introduse în
cîmpul respectiv, -iar potențialul
ca proprietatea pe care o mani-
festă sistemul sarcină-cîmp de a
tinde să se neutralizeze, adică
la confundarea categoriilor gra-
maticale: timpul cu modul. Vii-
torul este un timp al indicativu-
lui, deci exprimă numai momen-
tul în care se petrece acțiunea.
Felul acțiunii îl exprimă modul,
adică indicativul, care arată ac-
țiuni sigure sau considerate de
vorbitor ca sigure.
în sfi’rșit, o ultimă observație,
de data aceasta în legătură cu o
problemă de metodică. în articol
se sugerează ideea ca autorii să
dea, la capitolele despre timpu-
rile și modurile verbului, denu-
mirile acestora și formele pen-
tru toate persoanele, explicîndu-
se „particularitățile de formă
ale fiecărui timp sau mod”. Aici
este necesară o precizare. Ma-
nualele de gramatică pentru
școala de 8 ani formează un tot
unitar, bazat pe principiul pre-
dării concentrice, in care cunoș-
tințele pentru fiecare clasă sînt
dozate în funcție de particula-
ritățile de vîrstă ale elevilor și
de accesibilitatea noțiunilor. In-
troducerea tuturor elementelor
cerute de tov. Ștefania Popescu
în clasa a V-a. ar duce neîndoiel-
nic la supraîncărcare, la me-
morarea mecanică a noțiuni-
lor. O parte din doleanțele prof.
Popescu au fost satisfăcute deja
de manualul pentru clasa a Vl-a,
iar altele, probabil. nu vor
apare niciodată în manualele
școlare pentru clasele V-VIII,
din cauza inutilității lor prac-
tice.
Precizările de mai sus au sco-
pul de a clarifica unele probleme
și de a evita eventualele confu-
zii, nu de a sugera că manua-
lul este perfect și nu trebuie
discutat. Discuția asupra unui
manual este întotdeauna bine
venită, contribuind la îmbună-
tățirea continuă a conținutului
său științific și metodic.
Prof. I. ȘANDRU DRĂGOI
de a-și micșora energia potenția-
lă. în felul aceasta se evidenția-
ză și caracterul obiectiv al ana-
logiei ce se face adesea între
potențial și presiune. Pentru a
o justifica putem reveni asupra
considerentelor ce ne conduceau
în clasa a VIII-a la condiția ge-
nerală de stabilitate maximă, de-
terminată de existența unei
energii potențiale minime. în
continuare vom da o nouă defi-
niție noțiunii de presiune, cu-
noscută și ea încă din clasa a
IX-a — numim presiune acea
proprietate a unui lichid de a
apăsa asupra pereților vasului,
ca urmare a tendinței sale de a
curge, adică de a-și micșora
energia potențială. Astfel atît
presiunea cît și potențialul apar
ca două moduri de manifestare,
în domenii calitativ diferite, a
unei legi mai generale — și anu-
me a legii după care toate cor-
purile tind în mod spontan să-și
îmbunătățească starea de echili-
bru, fapt ce-1 realizează prin ce-
dare de energie potențială.
Capacitatea, la rîndul ei, poate
fi definită ca fiind proprietatea
corpurilor de a putea înmagazina
sub un potențial maxim o canti-
tate mai mare sau mai mică de
electricitate.
In privința uneia din noțiunile
fundamentale din electromag-
netism — intensitatea cîmpului
magnetic — autorii manualului
se mulțumesc să facă doar o
aluzie la faptul că ea „este le-
gată de desimea liniilor de for-
ță". Considerăm că s-ar putea
da o definiție completă plecînd
de la aceleași considerente care
au condus la introducerea noțiu-
nii de intensitate a cîmpului
electrostatic. în acest caz, însă,
succesiunea actuală a materiei
ar necesita unele intervertiri,
astfel îneît studiul electromagne-
tismului să înceapă cu stabilirea
F
relației H =
Dînd mai întîi definirile caii-
tative și ulterior definirile can-
titative vom evita formalismul
care îngreunează procesul de în-
sușii*© a noțiunilor de fizică, îi
vom ajuta pe elevi să pătrundă
mai ușor și mai adînc sensul a-
cestor noțiuni.
Prof. ȘTEFAN FATULESCU
li®
La Centrul de lecturi al presei sovietice din Capitală, elevii găsesc
interesante publicații pentru tinerel
Marele Octombrie
(Urmare din pag. 1)
imperialismului. Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie, rază de
lumină in întunericul lumii colo-
niale, a înaripat popoarele in
lupta pentru eliberarea din robia
colonială. Desprinderea din lan-
țurile robiei coloniale a peste un
miliard și jumătate de oameni,
transformarea țărilor coloniale
dintr-o rezervă a imperialismului
într-o forță tot mai activă a
luptei antiimperialiste dau lovi-
turi puternice imperialismului,
adîncind criza generală a siste-
mului capitalist. în desfășurarea
cu sucees a luptei popoarelor
pentru dobîndirea dreptului de
a-și hotărî singure soarta, în con-
solidarea independenței celor ca-
re au cucerit-o cu mari jertfe sînt
de o uriașă însemnătate existența
sistemului mondial socialist, aju-
torul frățesc al țărilor socialiste,
în care popoarele coloniale, ca și
popoarele care au scuturat jugul
imperialist, au cei mai sinceri și
mai de nădejde prieteni.
Istoria celor 45 de ani de la
Victoria Marii Revoluții Socia-
liste din Octombrie a demonstrat
cu puterea implacabilă a fapte-
lor că socialismul și pacea sînt
inseparabile. Epoca prăbușirii
inevitabile a capitalismului și a
apariției, dezvoltării și consolidă-
rii socialismului, inaugurată de
Revoluția din Octombrie se
caracterizează prin intensifica-
rea luptei popoarelor împotriva
războiului, pentru prietenie în-
tre popoare, pentru pace. în a-
ceastă lumină apare în toată
măreția și amploarea ei impor-
tanța luptei pe care o desfășoa-
ră Uniunea Sovietică, întregul
lagăr socialist și toți oamenii iu-
bitori de pace împotriva războiu-
lui, pentru dezarmare generală
și totală, pentru triumful princi-
piului coexistenței pașnice, pen-
tru izbăvirea omenirii de o a-
semenea calamitate socială cum
ar fi războiul nuclear la care
năzuiesc forțele cele mai reac-
ționare ale imperialismului mon-
dial. Tocmai inițiativa pașnică
a guvernului sovietic a creat
condițiile pentru reglementarea
pe calea tratativelor a recentei
crize cubane, care a îngrijorat
profund întreaga omenire In
epoca noastră există forțe care
sînt în stare să tempereze ,,ca-
petele înfierbîntate", să le frîne-
ze pornirile antiumane, să dea
lovituri nimicitoare oricărui a-
gresor și să asigure o pace trai-
nică pe pămînt.
în această luptă nobilă pentru
pace poporul nostru muncitor,
care muncește cu abnegație și
elan pentru desăvîrșirea con-
strucției socialiste și crearea
condițiilor pentru trecerea trep-
tată la comunism, aduce o con-
tribuție de seamă prin opera mă-
reață pe care o înfăptuiește. în

cele aproape două decenii de
luptă și muncă eroică, călăuzită
de ideile Marelui Octombrie, cla-
sa muncitoare din țara noastră,
in alianță cu țărănimea oranci-
toare, sub conducerea încercată
a partidului, a lichidat dominația
claselor exploatatoare și a insta-
urat regimul democrat-popular,
a sfărimat cătușele asupririi se-
culare și a înălțat edificiul so-
cietății noi, socialiste. Pe întreg
cuprinsul țării oamenii muncii
desfășoară o activitate entuzias-
tă pentru înfăptuirea mărețului
program al desăvîrșîrii construc-
ției socialismului trasat de cri
de al II!-!ea Congres al PM R.
Rezultatele obținute in perioada
care a trecut de la Congres de-
monstrează justețea sarcinilor
stabilite de partid pentru dezvol-
tarea economiei noastre naționa-
le. Se dezvoltă necontenit in-
dustria. A fost rezolvată cu suc-
ces una din cele mai complexe
sarcini ale revoluției socialiste
— trecerea țărănimii pe făgașul
agriculturii socialiste. încheierea
procesului de colectivizare a a-
griculturii a marcat triumful de-
finitiv al socialismului Ia orașe
și sate în țara noastră. Mari
succese s-au obținut în dome-
niul învățămîntului. A fost ge-
neralizat învățămîntul obligato-
riu și gratuit de șapte ani iar
acum se trece treptat la școala
de 8 ani, astfel ca durata școli;
medii de cultură generală să de-
vină de 12 ani.
Muncind cu entuziasm și ab-
negație pentru dezvoltarea pa-
triei, bucurîndu-se de ajutorul
frățesc al Uniunii Sovietice, de
avantajele colaborării și întraju-
torării dintre toate țările lagă-
rului socialist, poporul nostru
va transforma țara noastră, în-
tr-o perioadă istorică scurtă, în-
tr-o țară avansată, care va păși
în comunism mai mult sau mai
puțin in același timp cu toate
popoarele marii comunități so-
cialiste.
Procesul dezvoltării lumii con-
temporane demonstrează că în
zilele noastre ideile Marelui
Octombrie au pus stăpînire pe
inimile și mințile a sute de mi-
lioane de oameni de pretutin-
deni. Mersul dezvoltării istorice
a omenirii este ireversibil 'și
orice încercare a forțelor retro-
grade, reacționare de a sc opune
acestui mers este sortită eșecu-
lui lamentabil. Corespunzător
intereselor lor vitale și condiți-
ilor concrete și specific națio-
nale, toate popoarele se vor găsi
mai devreme sau mai tîrziu pe
făgașul dezvoltării socialiste,
inaugurat de Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie. Și a-
ceasta se va petrece nu în vir-
tutea unor factori de ordin su-
biectiv, cu toate că și ei vor
juca un rol important, ci în
virtutea legilor obiective de dez-
voltare a societății omenești.
STUDIUL LITERATURII
ROMINE IN ȘCOALA
Observații la noua programă
de literatură pentru clasa a VIII-a
In bibliotecă la Casa de copii „Olga Bancic“ din Buzău
Predarea cunoștințelor de teo-
rie literară în școlile medii ridi-
că unele probleme greu de re-
zolvat. Prima problemă — și e
prima fiindcă din felul în care
va fi ea rezolvată decurge în
bună măsură și felul de a le re-
zolva pe celelalte — constă în a
găsi locul cel mai potrivit pentru
predarea noțiunilor de teorie li-
terară în seria cunoștințelor des-
pre literatură cîte se predau în
școala medie. Problema poate fi
redusă la alternativa exprimată
interogativ astfel : noțiunile de
teorie literară trebuie predate
înaintea sau în urma celor de
istorie a literaturii ?
Părerea de mult timp frecven-
tă este că noțiunile de teorie
trebuie să premeargă celor de
istorie literară. Există însă și o-
pinia opusă, mai rar exprimată (și,
dacă nu greșesc, încă neadusă în
dezbateri deschise, în presă),
opinie potrivit căreia predarea
noțiunilor de teorie literară ar
trebui așezată după predarea is-
toriei literaturii.
Nu cred, pentru motivele amin-
tite mai sus, că observațiile la
programa de literatură a clasei a
VUI-a; tocmai fiindcă este o pro-
gramă' de teorie literară, pot în-
cepe altfel decît cu o încercare
de a răspunde la întrebarea de
bază : trebuie așezată predarea
noțiunilor de teorie literară în
clasa a VUI-a, înainte de a pomi
la predarea cunoștințelor de isto-
rie a literaturii, sau abia după
aceea ?
Noua programă, situîndu-se pe
poziția amintită, o motivează ast-
fel în Introducere (p. 3) : „...stu-
dierea noțiunilor de teoria lite-
raturii in clasa a VUI-a creează
premizele unei înțelegeri juste
de către elevi a operelor literare
care vor fi studiate la cursul de
istorie a literaturii romîne în
clasele următoare". Aceasta e
singura motivare adusă de auto-
rii programei și, personal, nici
nu văd care alta i s-ar putea
adăuga. De altfel ea e suficient
de veche și de înrădăcinată ca
să fie considerată o argumentare
suficientă împotriva tuturor în-
cercărilor — timide — de a pro-
4,'țne ca predarea noțiunilor de
teorie literară să fie mutată după
predarea istoriei literaturii.
Cred că acum, la editarea noii
programe de literatură pentru
clasa a VUI-a, e un bun prilej,
deși într-o privință întîrziat, să
aibă Ioc o dezbatere cit de cît
larga în legătură cu soluționarea
acestei prime și importante pro-
bleme. Incercînd să deschid o
astfel de discuție. trebuie să
spun de la bun început că mă
asociez părerii opuse celei pro-
movate de noua programă (în
continuarea celor vechi) și că, în
cele ce urmează, îmi propun să
arăt de ce numai predarea no-
țiunilor de teorie literară în ulti-
mul an al școlii medii este indi-
cată. Voi încerca să arăt că, dacă
argumentul tradițional al progra-
mei este unul singur, argumen-
tele împotrivă sînt numeroase și
nu de mîna a doua ; ba, în cele
din urmă, să arăt că argumentul
tradițional și unic pe care se în-
temeiază și noua programă nu
are o fundamentare reală-
în cazul unor cunoștințe gene-
ralizatoare de felul noțiunilor de
teorie literară, capacitatea de a
le asimila și de a lucra cu ele
este determinată la elevi de doi
factori : de vîrsta lor și de volu-
mul și varietatea cunoștințelor
(în cazul dat, literare) concrete,
de la care pornesc procesele de
generalizare teoretică, de ab-
stractizare.
In privința factorului vîrstă,
este de răspuns la următoarea
întrebare : elevii de 14, cel mult
de 15 ani, cum sînt cei din clasa
a VUI-a, au ei capacitatea de a și
însuși abstracțiuni de complexi-
tatea celor de teorie literară ?
Se poate da un răspuns afirma-
tiv numai dacă se pornește de la
iluzii. Spun aceasta întemeiat pe
propriile mele iluzii, din vremea
în care luam parte Ia elaborarea
programei și a manualului No-
țiuni de teoria literaturii, ediția
1956. Așa cum mi-am dat seama
mai tirziu și cum mai toate cri-
ticile apărute în presă aveau să
arate, programa și manualul de
atunci păcătuiau în primul rînd
prin caracterul lor complicat și
pretențios, cu totul necorespun-
zător puterii de asimilare a ele-
Puncte
de vedere
vilor de vîrsta clasei a VUI-a.
cărora li se adresau.
Împotriva acestor neajunsuri
se putea acționa in două feluri:
prin simplificări masive în pro-
gramă, dar păstrînd materia la
clasa a VUI-a, san prin simpli-
ficări mai puțin masive și prin
mutarea materiei în ultima clasă
a școlii medii. Programele de
după 1956 au mers pe prima so-
luție, căutînd să remedieze lucru-
rile prin renunțări treptate la
aspectele prea complexe și prin
comprimarea materialului teore-
tic prea dificil, mergîndu-se pîna
la a păstra numai ceea ce s-a
crezut că e neapărat necesar spre
a creea premizele acelei înțele-
geri juste a operelor literare des-
pre care vorbește noua progra-
mă. Așa fiind, noua programă
reprezintă stadiul actual al solu-
ției de continuitate, stadiu în
care din cele 63 de ore rezervate
predării, numai în primele 6 li
se predau elevilor noțiuni com-
plexe, din domeniul naturii și al
structurii operelor literare.
O reducere și o comprimare
atît de masive nu pot duce la o
asimilare reală a noțiunilor com-
plexe. De pildă, este imposibil ca
în 3 ore, cum prevede programa
(p. 12), elevii de vîrsta clasei a
VUI-a să asimileze noțiuni ca :
tema și ideea operei literare,
compoziția, subiectul, personajele
și mijloacele de caracterizare a
personajelor — toate făcînd parte
din sfera categoric aridă a struc-
turii operelor literare. Spre a
atenua caracterul prea arid al cu-
noștințelor enumerate și a înles-
ni astfel asimilarea lor de către
elevii clasei a VUI-a, s-a apelai
la o creație literară (nuvela
Uzina vie a lui Alexandru Sahia),
pe armătura căreia, pe parcursul
a 3 ore, să le fie predate elevilor
aceste cunoștințe. Soluția pro-
gramei e însă foarte discutabilă.
Mai întîi fiindcă, în ciuda se-
rioaselor eliminări operate, no-
țiunile despre care e vorba, pe
dc o parte, nu-și pierd din com-
plexitate, iar pe de alta, mai re-
prezintă încă un volum prea
mare pentru a fi cuprinse efectiv
în cele 3 ore rezervate predării.
Apoi, fiindcă predarea acestor
noțiuni fiind fixată pe o singură
operă literară concretă, elevii
vor asimila, de fapt, nu, structu-
ra oricăror opere, ci doar a ce-
lor de un anumit gen (epic, în
cazul dat). Ne găsim, deci, în
situația că o structură particulară
este prezentată drept structură
generală a operelor literare —
situație ia care, în domeniu] teo-
riei literaturii, se ajunge inevita-
bil de multe ori atunci cînd se
elimină și se concentrează din-
colo de limitele permise de ma-
terialul teoretic.
Tot 3 ore acordă programa si
unor noțiuni de felul imaginii ar-
tistice- trăsăturilor caracteristice
ale literaturii, caracterului popu-
lar, național și de clasă etc. --
noțiuni care, de asemenea. nu
pot fi efectiv predate în timpul
prescris In 3 ore ele nu pot fi
înțelese, asimilate, ci doar me-
morate mecanic. Așa incit, pre-
cum se vede din cele două exem-
ple, comprimările dincolo de li-
mitele permise nu sînt o soluție
de vîrstă. Soluția de vîrstă con-
stă în trecerea acestor noțiuni în
programa ultimei clase, cînd ele-
vii sînt mult mai aproape de ma-
turitate.
în privința volumului și varie-
tății cunoștințelor concrete de
la care pornesc procesele de ge-
neralizare teoretică, elevii din
clasa a VIII-a cunosc în genere
doar literatura pentru copiii de
10-13 ani, din manualele claselor
V-VII, literatură cantitativ insu-
ficientă și, mai ales, lipsită de
elementele necesare generalizări-
lor teoretice la nivelul fenome-
nului literar în ansamblu sau la
nivelul operei literare în ab-
stract. Spre a gîndi asupra litera-
turii trebuie ca mai întîi elevul
să cunoască literatura. Subliniez:
nu literatură. ci literatura —•
ceea ce înseamnă că trebuie să
fi parcurs mai întîi istoria litera-
turii.
Cînd, tot în Introducere (p. 4),
autorii programei susțin că „în-
drumați de profesori, elevii au
posibilitatea să cunoască și va-
rietatea metodelor de creație fo-
losite de scriitori, potrivit con-
dițiilor istorice specifice perioa-
dei în care au trăit“, ne vine să
credem că s-au gîndit nu la ele-
vii de clasa a VIII-a, ci la cei
din ultima clasă a școlii medii,
fiindcă asemenea posibilități nu
există decît după ce. elevii au
luat cunoștință de dezvoltarea is-
torică a literaturii și și-au însu-
șit astfel suficiente opere lite-
rare spre a generaliza la nivelul
pe care, acum, li-1 permite și
vîrsta : la nivelul teoriei literare.
Iar în ceea ce privește „varieta-
tea metodelor de creație folosite
de scriitori, potrivit condițiiloi
istorice specifice", cred că e mai
bine ca ea să-i preocupe abia pe
studenții de la filologie. Cu alte
cuvinte, chiar predate în ultima
clasă a școlilor medii, noțiunile
de teorie literară trebuie limita-
te la ceea ce e accesibil vîrstei
acestor elevi, dar și la ceea ce
este necesar oamenilor culți ai
societății socialiste, fără să in-
trăm în domeniul specializării.
Am încercat, în cele de mai
sus, să arăt că e necesar ca opi-
nia curentă potrivit' căreia no-
țiunile de teorie literară trebuie
predate înaintea celor de istorie
a literaturii să fie părăsită, prin
inversarea ordinii de predare a
celor două discipline. Actuala
ordine de predare e vădit nefi-
rească. Ea nu are, cum spuneam,
o fundamentare reală și cred că
numai în domeniul nostru, al
predării literaturii, există această
stare de lucruri. Aș pune o în-
trebare. Ce ar fi dacă într-un alt
domeniu, de pildă la predarea is-
toriei, pentru a crea „premizele
unei înțelegeri juste de către
elevi a istoriei patriei și a isto-
riei universale, care vor fi stu-
diate în clasele următoare" (am
citat dintr-o programă imagina-
ră), s-ar introduce în programa
clasei a VIII-a studierea mate-
rialismului istoric ? Ar sta lucru-
rile bine ?
Noțiuni, termeni, limbaj
Literatura, ca oricare altă dis-
ciplină, de altfel, are limbajul ei
specific, o sumedenie de termeni
și noțiuni cu care profesorii —
asemeni, într-o anumită măsură,
criticilor și istoriografilor literari
— prezintă, descriu și analizează
în fața elevilor lor diferitele as-
pecte și probleme ale fenomenu-
lui literar. Și aici, ca și în cazul
altor discipline, se cere o perma-
nentă grijă pentru corectitudinea
și justețea limbajului utilizat.
Mai mult, scrupulozitatea față de
modul cum sînt formulate ideile,
fața de exactitatea sensului no-
țiunilor trebuie să fie în acest
caz cu atît mai mare cu cît, prin
natura sa, studiul literaturii este
foarte apropiat de cel al limbii,
aflîndu-se în directă legătură
cu el.
Avînd în vedere astfel de exi-
gențe majoritatea profesorilor
reușesc să utilizeze în lecțiile de
literatură formulările cele mai
adecvate și să-i deprindă și pe
elevi cu folosirea unor asemenea
formulări. Se întîlnesc însă în
școli și unele tendințe nejusțe în
această direcție. Una este aceea
a profesorilor care, încîntați de
limbajul bombastic și alambicat
al unor critici încearcă să-i imi-
te, introducînd în lecțiile lor un
stil prețios care, metamorfozat
în gura elevilor, devine de-a
dreptul de neînțeles. Alta apar-
ține profesorilor care operează
cu termeni aleși la întîmplare,
stabiliți ad-hoc, cu aprecieri și
calificative cărora cu greu le
descoperi corespondentul știin-
țific.
Evident, amîndouă aceste ten-
dințe, reprobabile în egală mă-
sură, trebuie combătute. Este
necesar să cultivăm la elevi de-
prinderea de a utiliza noțiuni
clare și precise, termeni care să
exprime în modul cel mai exact
caracterul unei opere literare,
conținutul și ideile acesteia.
în strînsă legătură cu proble-
ma terminologiei de specialitate
se află aceea a limbajului folosit
în orele de literatură- Dealtfel,
aici nu sînt decît două laturi ale
aceleiași chestiuni, întrucît uti-
lizarea unui limbaj literar corect
în discuțiile pe marginea aspec-
telor literare înseamnă implicit
grija pentru corectitudinea sti-
listică ca și grija pentru corecti-
tudinea termenilor.
Am asistat recent la o lecție
de literatură ținută la clasa a
VIII-a ,,B“ a Școlii medii nr. 1
din București. Prin specificul or-
ganizării lor, atît tema asupra
căreia au fost verificate cunoștin-
țele elevilor (Sintaxa poetică) cît
și tema nou predată (Versifica-
ția) au oferit numeroase prilejuri
în care s-a vădit preocuparea de
a-i deprinde pe elevi să utilizeze
un limbaj adecvat discuțiilor asu-
pra unor probleme literare. în
prima parte a orei profesoara a
cerut elevilor să definească une-
le procedee ale sintaxei poetice
și să le exemplifice- iar în cea
de a doua parte, bazîndu-se de
asemenea pe cunoștințele lor an-
terioare și pornind de la analiza
unor versuri, a tratat diferite
chestiuni privind ritmul și rima.
In general lecția, care a cuprins
un volum de cunoștințe destul
de bogat, s-a desfășurat intr-un
ritm viu de-a lungul unui șir de
întrebări și răspunsuri în cadrul
inversiunea, ce numim repetiție,
interogație și invocație retorică,
antiteză etc. Pentru a căpăta cer-
titudinea că acești termeni au
fost însușiți corect profesoara i-a
obligat pe elevi să-i utilizeze în
analiza exemplelor și ei au reu-
șit să arate just unde a fost uti-
lizat un procedeu sintactic sau
altul. Cu siguranță că dacă preo-
cuparea manifestată în cadrul
acestei ore va fi continuată, ele-
vii nu vor putea spune, atunci
cînd vor întîlni, în analiza unui
text, să zicem, o antiteză, nici că
„aici autorul utilizează un con-
trast sugestiv aflat într-o irecon-
ciliabilă opoziție" nici că „ne
aflăm în fața unei discrepanțe
realizate printr-o flagrantă si-
tuare a epitetelor la antipozi".
Aprecieri similare putem face și
despre cea de a doua parte a
lecției unde au fost corect și
precis definite, fără complicațiile
verbale parazitare devenite
aproape firești la lecțiile altor
profesori de literatură, ritmul sau
cadența, diferitele tipuri de picior
metric și de rimă etc.
La o altă lecție de literatură,
ținută Ia clasa a Vl-a „A" a Șco-
lii medii nr. 32 din Capitală, am
avut prilejul să ascultăm între-
bări și răspunsuri în care s-au
vehiculat mai puține noțiuni teo-
retice, dar la care am observat
în același timp și mai multe ne-
glijențe în limbaj. Astfel, profe-
soara nu a dat întotdeauna su-
ficientă atenție formulării corec-
te a întrebărilor și uneori aces-
tea au fost trunchiate, reluate
într-un mod derutant. Există o
scuză. Nu întotdeauna putem
alcătui în vorbire fraze perfecte.
Dar o grijă permanentă subordo-
nată unui astfel de scop ne poa-
te apropia de perfecțiune. Este
necesar s-o manifestăm pentru
că felul de a se exprima al pro-
fesorilor constituie un model
pentru elevii lor. Un model pe
care aceștia îl imită și care nu-și
poate permite asemenea expresii
cum a folosit profesoara respec-
tivă : „acum vom studia opere
din folclor și opere din creația
populară" j „din ce parte a lite-
raturii noastre sînt luate aceste
opere 1 etc. Desigur, dacă însuși
profesorul vorbește așa, atunci eî
va accepta și din partea elevilor
răspunsuri ca : „această operă are
un conținut de patriotism, un
conținut de luptă, un conținut de
răzvrătire", după cum va ad-
mite ca la întrebarea ..Care este
ideea ce se desprinde din aceste
versuri ?“ elevii să facă aprecieri
despre temă — așa cum s-a în-
tîmplat la lecția la care ne refe-
rim. Profesorul are datoria să
corecteze greșelile elevilor, să
intervină chiar și acolo unde nu
sînt greșeli evidente, dar unde
stilul literar impune o refor-
mulare, o exprimare mai adec-
vată, mai apropiată fie și prin-
tr-o nuanță de intenția gîndulul
exprimat.
Nici una, nici cealaltă din lec-
țiile citate nu au cuprins în pla-
nul problemelor de care ne ocu-
păm neglijențe numeroase și
grave- Totuși, le-am pomenit aici
pentru că au calitatea de a ne
atrage atenția asupra exigențelor
pe care Ie impun și în această
direcție lecțiile de literatură.
LECȚII - LECȚII - LECTI*
w ss
In curtea localului nou ci Școlii de S ani din Satu Mare
Stăruință și simț de răspundere
în muncă
Dar contribuția clasei ?
Clasa a VII-a „B“ de la Școala
de 8 ani nr. 23 este socotită o
■ clasă slabă, inactivă. Lecția de
educație cetățenească ținută cu
•cîteva zile în urmă la această
clasă a confirmat într-adevăr
existența unor lipsuri în ce
privește nivelul pregătirii elevi-
lor. Trebuind să-și expună cu-
noștințele referitoare la tema
S,R.P.R. — stat unitar, suveran și
independent", elevii s-au des-
curcat destul de greu în lămuri-
rea noțiunilor implicate de
această problemă, profesoara
lor, tov. G. Niculescu, fiind ne-
voită nu o dată să dea singură
răspuns la întrebările — clare
și precise — pe care le-a pus
clasei.
într-adevăr, o clasă slabă. Și
totuși..
Iată lecția nouă. Profesoara —
un om tînăr, cu o bună pregă-
tire de specialitate, cu interes
•pentru munca pe care este che-
mată să o desfășoare în școală,
>cu răbdare și bunăvoință în
.•atitudinea față de elevi — se
: străduiește să le prezinte cît
imai sistematic noțiuni exacte.
<0prindu-se la sarcinile actuale
:ale statului nostru democrat-
șpopular, profesoara a analizat,
;prin comparație cu statele bazate
• pe exploatare, funcțiile statului
idemocrat-popular și a vorbit
i tangențial — deși se cuvenea,
«conform titlului lecției, ca pe
i aceasta să cadă accentul — despre
■ unele sarcini actuale ale statu-
îlui nostru democrat-popular.
/Apoi a trecut într-o schemă pe
I tablă funcțiile statului bazat pe
«exploatare și ale statului demo-
(crat-popular.
1	Expuse de către profesoară și
i scrise pe tablă... Dar cîte elemen-
)te ale lecției nu puteau fi
,„scoase" de la elevi, căci erau
«cunoscute de ei din viață, din
iziare : în ce constau funcția
«economico-organizatorică și cea
«cultural-educativă a statului de-
imocrat-popular, ce sarcini revin
! statului în exercitarea acestor
Ifuncții, prin ce căi au fost rea-
ilizate sarcinile mari ale construc-
ției socialiste în patria noastră,
• care sînt prevederile Congresu-
îlui al III-lea al P.M.R în legă-
■tură cu desăvîr.șirea construcției
socialismului, ce însemnătate
;prezintă încheierea colectivizării
lagriculturii ș.a.m.d. N-ar fi
putut oare să se lămurească cu
elevii, dacă ar fi fost mai insis-
tent întrebați, faptul că, sub
conducerea partidului, statul
organizează și conduce economia
țării, că planifică dezvoltarea
industriei, agriculturii și cultu-
rii, elaborînd planurile de stat
care au putere de lege ; faptul
că statul, cu ajutorul oameni-
lor muncii și al organiza-
țiilor de masă, controlează felul
în care se aduc la îndeplinire
planurile de stat, că ia măsuri
pentru înlăturarea lipsurilor și
a greutăților etc. ? Nu ar fi
putut să vorbească elevii, și nu
profesorul, despre grija statului
pentru dezvoltarea învățămîntu-
lui și culturii, grijă pe care o
simt ei înșiși zi de zi ?
Succesul în antrenarea clasei
la lecție ar fi fost de asemenea
asigurat dacă atît la verificarea
însușirii cunoștințelor din lecția
trecută cît și în predarea mate-
rialului nou s-ar fi făcut mai
mult apel la gîndirea elevilor,
la judecata lor. Se cerea ca în-
trebările de ce ? cum ? să inter-
vină mai mult în lecție. Astfel
se lămurea deplin, de pildă,
de ce sînt atît de strîns legate
independența și suveranitatea
unui stat, cum ne permite eco-
nomia noastră să nu depindem
de alte state, de ce numai pla-
nificarea duce la dezvoltarea ar-
monioasă a tuturor ramurilor
economiei naționale, de ce este
nevoie de răspîndirea largă a
culturii în mase etc.
S-ar putea obiecta, firește, că
la o clasă slabă, „înceată", pre-
tenția de a „scoate" elementele
lecției noi aproape numai de la
elevi, este prea mare. Acest lucru
este însă cu totul neîntemeiat. A
dovedit-o însăși realitatea : la ore-
le de lectură literară, elevii ace-
leiași clase sînt mult mai activi,
tocmai pentru că profesoara folo-
sește la maximum aportul lor.
La lecția privind poeziile lui
Vasile Alecsandri despre războ-
iul pentru independență, de pil-
dă, această profesoară a evitat
să vorbească ea însăși despre
mijloacele artistice folosite de
poet în exprimarea atitudinii
sale de critică față de cei vino-
vați de mizeria și suferința lup-
tătorilor întorși din acest război.
Deși a fost vorba de probleme
subtile de analiză literară, sub
conducerea profesoarei clasa
și-a adus la maximum aportul,
ceea ce a dat o valoare deose-
bită lecției.
Recunoaștem, nu este tocmai
ușor să activizezi o clasă obișnu-
ită cu inerția, dar este necesar.
Tocmai pe calea aceasta se
poate ?.:z a cel mai bine împo-
triva inerției însăși. Tovarășa
Niculescu are suficiente calități
care să o ajute în îndeplinirea a-
cestei importante cerințe pedago-
gice. Are nevoie, pentru aceasta,
doar de mai multă încredere în
forțele proprii și în posibilită-
țile copiilor, de ajutorul colegi-
lor cu mai multă experiență,
care au avut timp să-și formeze
o adevărată măiestrie în această
direcție.
Am ridicat problema de mai
sus pentru faptul că activizarea
clasei în cursul lecției, apelul la
aportul personal al elevilor, la
judecata și gîndirea lor trebuie
să stea mereu în atenția pedago-
gilor.
ANA COSMIN
După ce profesorul s-a
convins că elevii cunosc
conținutul poeziei „Eroii de
la Pievna", precum și ce j
deosebește de „Sergentul" și
„Peneș Curcanul", a analizat
pe larg împreună cu clasa
mijloacele artistice iolosite
de V. Alecsandri în această
creație a sa. Revăzînd apoi
pentru fixare cele discutate,
profesorul a precizat ce au
elevii de învăfal acasă. P.l
le-a cerul să aleagă singuri
din poezie 10 versuri, despre
care socotesc că ilustrează
cel mai puternic atitudinea
de critică socială manifesta-
tă de V. Alecsandri în crea-
ția „Eroii de la Plevna".
Foarte bună ideea profeso-
rului, căci în loc să pretindă
doar învățarea celor ce s-au
spus la lecția nouă, el a gă-
sit și un mijloc prin care să-i
pună pe elevi în situa/ia de
a gîndi mai adine la conținu-
tul poeziei, de a aduce ceva
personal în analiza ei.
tecțiile de agricultură ținute
în unitățile agricole socialiste cu
elevii clasei a Vil-a oferă profe-
sorilor de specialitate multiple
posibilități de a lega organic de
practică cunoștințele predate în
primele luni de școală cit și cele
însușite în clasele anterioare.
Astfel de lecții contribuie mult
la înarmarea viitorilor absolvenți
ai clasei a VII-a cu deprinderea
de a lucra în agricultură pe baze
științifice, desăvîrșind pregătirea
lor pentru munca în cadrul gos-
podăriilor agricole colective.
înțelegind că lecțiile ținute în
G.A.C. trebuie să pună în primul
rînd accentul pe lucrările care
stabilesc o unitate între cunoș-
tințele teoretice prevăzute de
programă și practică, profesorul
Nicolae Balamoti de la Școala de
8 ani din Periș. raionul Răcari, a
ales ca temă pentru aceste lecții
lucrări practice în sectoarele po-
micol și viticol ale gospodăriei,
deoarece în clasă a studiat cu
elevii, în primele săptămîni din
trimestrul I, cunoștințe de pomi-
cultură și viticultură. Elevii au
participat la numeroase activi-
tăți instructive, printre care pre-
gătirea viței de vie pentru iarnă.
Cu acest prilej ei au efectuat o-
perații de tăiere și ușurare a bu-
tucilor, de copilit, de îngropare
a butucilor în vederea iernatului,
precum și stropitul de toamnă.
Desigur activitatea din cadrul
lecțiilor practice nu s-a limitat la
simpla efectuare a lucrărilor, ci
a cuprins și discutarea unor pro-
bleme agrotehnice legate de a-
cestea. Cu prilejul stropirilor de
toamnă contra dăunătorilor, bu-
năoară, s-a pus în discuție pro-
blema dăunătorilor și a bolilor
care se manifestă mai frecvent
la plantațiile de viță din regiu-
ne, arătîndu-se și metodele cele
mai eficiente de combatere a a-
cestora. Astfel elevii și-au con-
solidat și completat cunoștințele
privitoare la felul cum se mani-
festă în cultură mana viței de vie,
făinarea sau oidiumul, putregaiul
alb și cenușiu, au aflat cum se
combat aceste boli și au deprins
operația de mînuire a aparatelor
de stropit.
O serie de lucrări importante
au efectuat elevii clasei a VII-a
și în pepinieră, unde li s-a ex-
plicat cum se pregătește terenul
pentru portaltoi. Participînd la
lucrări de stratificare a semin-
țelor de portaltoi cît și la stropiri
cu zeamă sulfocalcică în livadă
și pepinieră, elevii și-au dat sea-
acasa
— Poate, Ie-a spus profe-
sorul. nu toți veți socoti e-
'xad aceleași versuri ca ii-
ind cele mai semnificative
din punctul de vedere care
ne interesează, O parte vor
alege unele versuri,
tele sau o parte din
ș.a.m.d.
Intervenția a fost
al/ii al-
acestea
cit se
poate de bine venită, trezind
interesul elevilor iată de pro-
blemele abordate in clasă și
stimulînd posibilitățile fiecă-
ruia de adincire a operelor li-
terare.
Procrdind astlel, profeso-
rul înlătură primejdia de a
face din elevii lui niște bu-
cheri, niște oameni Iară per-
sonalitate, contribuind la for.
marea lor ca oameni capabili,
obișnuiți să gindească.
A. C.
ma de faptul că puieții, fiind mai
sensibili la atacul dăunătorilor,
necesită o îngrijire mai atentă.
Totodată ei și-au consolidat cu-
noștințele referitoare la biologia
altoiului și portaltoiului. la mo-
dul cum aceștia se influențează
reciproc și ia criteriile pe baza
cărora sînt aleși. De asemenea,
și-au împrospătat cunoștințele
referitoare la tipurile de altoire,
pe care le-au învățat în orele de
botanică din clasa a V-a și asu-
pra cărora au revenit mai pe larg
în acest an.
Tot în sectorul pomicol elevii
au efectuat și alte lucrări de în-
treținere, pe care le-au deprins
cu ușurință, ca de exemplu în-
treținerea și curățirea livezii, a-
plicarea îngrășămintelor organice
și minerale, recoltarea și depozi-
tarea fructelor etc.
Avind în vedere faptul că lec-
țiile practice la clasa a VII-a se
pot baza și pe cunoștințele referi,
toare la cultura plantelor de
cîmp căpătate anterior de elevi,
în clasele a V-a și a Vl-a, profe-
sorul Balamoti a organizat lecții
practice și în alte sectoare ale
gospodăriei în care s-a desfășu-
rat o activitate interesantă și
instructivă pentru elevi. De
pildă, aceștia au participat la lu-
crările de pregătire a terenului
pentru însămînțatul griului de
toamnă cît și la operațiunea de
însămînțare, lucrări care au ocu-
pat un loc important în preocu-
pările gospodăriei în perioada res-
pectivă. Elevii au dovedit că și-au
însușit temeinic în trecut cunoș-
tințele necesare pentru efectua-
rea acestor lucrări. Ei și-au re-
amintit cu ușurință care sînt o-
perațiile de pregătire a patului
germinativ, consolidîndu-și tot-
odată deprinderea de a le efec-
tua.
Cu prilejul lucrării” d? rr—
dccoletare a sfeclei de zahăr,
profesorul le-a cerut să vorbească
despre întrebuințarea fiecărei
părți din plantele recoltate. Ele-
vii au indicat care părți ale plan-
tei sînt întrebuințate în alimen-
tația omului și care sînt folosite
pentru furajarea animalelor, au
vorbit despre modul cum sînt
preparate furajele, ca și despre
industrializarea sfeclei de zahăr.
Participînd la lucrările de tre-
ierat a florii soarelui, elevii au
dovedit numeroase cunoștințe re-
feritoare la biologia și cultura a-
cestei plante. Ei au arătat că ob-
ținerea unei producții mari
semințe de floarea soarelui este
condiționată de calitatea lucră-
rilor de întreținere, subliniind
necesitatea arăturilor adinei de
toamnă și primăvară. Precizări
interesante au făcut elevii și a-
tunci cînd, găsind unele capitole
de floarea soarelui atacate de
dăunăori, au arătat care sînt me-
todele de combatere a dăunători-
lor florii soarelui. In timpul lu-
crării de treierat elevii au deose-
bit cu ușurință soiurile locale de
soiul selecționat VNIIMK intro-
dus în regiune de cîțiva ani. Ei
au dovedit competență în obser-
vațiile asupra superiorității soiu-
rilor selecționate, a căror sămân-
ță conține un procent mai ridicat
de ulei.
Folosind cu pricepere toate po-
sibilitățile pe care le oferă lec-
țiile de lucrări practice agricole,
profesorul poate lărgi orizontul
cunoștințelor elevilor dc clasa a
VII-a, poate îmbogăți deprinde-
rile lor și, în același timp, le
poate consolida cunoștințele că-
pătate în clasele anterioare. E-
fectuînd o gamă variată de lu-
crări acolo unde condițiile locale
oferă această posibilitate, profe-
sorul de specialitate dovedește
stăruință și simț de răspundere
în munca sa.
C. DEMETRESCU
Instruirea in ateliere
ratarea în primul rînd a o-
ex
pe
pe
de
ca elevii să le poată executa
baza noțiunilor elementare
care le-au primit la desenul
proiecție.
Instructaj practic in secția de tricotaje a Școlii profesionale de
pe lingă F.R.B.
Activitatea comisiilor metodice
Experiența aniior școlari tre-
cuți a dovedit din plin cit este
de importantă contribuția comi-
siilor metodice, atunci cînd aces-
tea lucrează bine, la ridicarea
nivelului procesului instructiv-
educativ. Pornind de la rezul-
tatele dobindite anterior, colec-
tivul didactic al Centrului școlar
de cooperație din Oradea se pre-
ocupă să îmbunătățească sub-
stanțial în acest an școlar
activitatea comisiilor metodice.
Ca responsabili ai comisiilor
au fost numiți profesori cu ex-
periență în munca
oameni care
e pentru întocmirea
lele n
lucrăi*?or practice
monogra-
contatiiitate, de
organ
țului
rea .
maga
didactică,
specificul
activității în dor
cadrelor pentru
mcrceologie, de
tehnica comer-
cunosc
lecții deschise de
ția de
cooperatist. ca și organiza-
,1 ui instructaj practic în
idnul școlar. Acestea vor fi
zarea unor
ea și
&
Trepte ale pregătirii
artistice
Oră de desen după model
la o școală de artă plastică
ia
în
culoare, la pictură).
In clasa a Vil-a
perfecționarea celor
tindem
însușite
prin
la
în
elevilor de a reda volumul
valori (lumină și umbră
desen și expresia acestora
tăm să dezvoltăm priceperea
consum. încă înaintea deschide-
rii anului școlar, comisiile și-au
întocmit, sub îndrumarea con-
ducerii școlii, planuri de muncă
în care au prevăzut o serie de
obiective importante în domeniul
instruirii teoretice și practice,
ca și ;n domeniul educației. Așa
de pi Mă s-a «revăzut organi-
urmate de referate privind me-
todica predării și a recapitulării
cunoștințelor. De asemenea s-a
prevăzut prezentarea unor re-
cenzii asupra manualelor școlare
și a unor referate privitoare la
confecționarea materialelor di-
dactice și folosirea lor în cadrul
lecțiilor, la îndrumarea activi-
tății elevilor în cadrul magazi-
In școala noastră — care este o
școală de arte plastice — se dă
o mare atenție cursului elemen-
tar. în vederea asigurării posi-
bilităților de educare artistică
a elevilor cu aptitudini deose-
bite, care să fie îndreptați spre
învățămîntul mediu de speciali-
tate, ca și a pregătirii tinerilor
ce vor anima activitatea artis-
tică de amatori în instituțiile și
întreprinderile unde își vor des-
fășura munca.
Pentru a cunoaște cît mai bine
aptitudinile elevilor, în primele
două trimestre ale clasei a V-a
le dăm spre executare lucrări
din imaginație care solicită me-
moria, fantezia,
culoare și volum
pectivei. Apoi,
mestru. stăruim
unor priceperi și
simțul pentru
și simțul pers-
în ultimul tri-
asupra formării
deprinderi pre-
cise și simple în legătură cu
paginația, proporția și măsura-
rea de la distanță.
In continuarea acestui proces,
în clasa a VI-a, repartizăm un
număr egal de ore pentru temele
după natură și cele din imagi-
nație și micșorăm tematica lu-
crărilor decorative. Acum intro-
ducem controlul construcției
lucrărilor prin folosirea orizon-
talei și perpendicularei și cău-
nului-ccoperativă al școlii. la
desfășurarea practicii in unita-
țiie cooperației de consum, pre-
cum și la activitatea cercurilor
pe materii ale elevilor.
Deși de la începutul anului
școlar a trecut puțin timp, comi-
siile metodice au și desfășurat
unele acțiuni valoroase. Astfel
comisia metodică a dirigințîlor
a discutat și definitivat tematica
orelor educative pe trimestrul
I. a stabilit care trebuie să fie
conținutul caietului de dirigen-
ție. folosind în acest sens expe-
riența unor școli tehnice de
ct-ocersție din U.R.S.S., cu care
L .e legături prin corfspon-
de-ța. De asemenea s-a organi-
zat o aensfătttire cu părinții
elevilor.
Comisia metodică de contabili-
tate și planificare a stabilit pla-
nul de sprijinire și îndrumare
concretă a activității magazinu-
lui-cooperativă al școlii și a
asigurat formularele și imprima-
fii. proiecte de plan etc.
Toate comisiile metodice au
analizat programele școlare, sta-
bilind măsuri pentru eliminarea
paralelismului în predare.
Ridicarea nivelului procesului
înstructiv-educativ, înarmarea
elevilor cu temeinice cunoștințe
și deprinderi, cere din partea
tuturor comisiilor metodice o ac-
tivitatea susținută, bazată pe apli-
carea creatoare a principiilor
pedagogiei marxist-leniniste la
specificul școlii.
Prof. DUMITRU BABIN
clasele anterioare. întrerupem
lucrările cu caracter decorativ
și sporim mult, în schimb, nu-
mărul de ore pentru studiul
după natură. Treptat, elevii
dobîndesc cunoștințe și priceperi
privind organizarea imaginii, ca
și deprinderi tehnice de utilizare
corectă a materialelor.
în cursul mediu urmărim dez-
voltarea în continuare a apti-
tudinilor elevilor, înarmarea lor
cu cunoștințe teoretice și prac-
tice, cu deprinderi de muncă spe-
cifice fiecărei discipline, educa-
rea gîndirii lor artistice și
stimularea posibilităților lor
creatoare. în acest scop punem
accent deosebit pe studiul te-
meinic al naturii, al modelelor,
elementul principal fiind con-
strucția plastică, adică așezarea
modelului într-o lumină cores-
punzătoare, care să pună în
valoare forma plastică a obiec-
telor. Elevii sînt ajutați apoi
să înțeleagă cum pot reda în
alb-negru diferențierea croma-
In cadrul planului de învăță-
mînt al școlilor profesionale in-
struirea practică are o pondere
deosebită începînd chiar din anul
I, deoarece formarea primelor
deprinderi de muncă joacă un rol
esențial în dezvoltarea profesio-
nală a viitorilor muncitori. Sis-
temul de înșiruire practică care
reușește să satisfacă în cea mai
mare măsură buna pregătire a
ucenicilor este acela care se rea-
lizează pe baza executării unor
produse complexe. El presupune
perațiilor simple în ordinea pro-
gramei școlare și apoi repetarea
lor în cadrul unor lucrări com-
plexe. Toate operațiile se aplică,
în cadrul acestui sistem asupra
unor materiale care, prin confec-
ționare. se transformă în obiec-
te utile. în acest fel instruirea
pe produse complexe are un
pronunțat caracter educativ, de-
oarece elevii se simt răspunzători
pentru materialul care le-a fost
încredințat și pentru predarea în
termen a lucrărilor.
Totuși, există încă unii maiș-
tri care evită să folosească acest
sistem. Așa procedează de pildă
maiștrii-instructori de la meseri-
ile confecții pentru femei și co-
pii. Fără să țină seama de avan-
tajele care s-ar putea obține prin
sistemul de instruire practică pe
produse complexe, ei dau elevi-
lor să execute unele operații din
programa școlară cum ar fi
„punctele manuale" sau „punc-
tele de ornament" pe bucăți de
postav, deși le-ar putea
pe obiecte utile, ca saci de
șervete etc.
In alte cazuri se ivesc
greșeli chiar în aplicarea
aplica
lucru,
unele
siste-
mului de instruire pe produse
complexe. Astfel, unii maiștri-in-
structori cer elevilor încă de la
începutul anului școlar să exe-
cute integral obiecte utile, fără
să le fi predat treptat operațiile
componente ale lucrării. De pil-
dă, la o lecție cu tema „Pilirea
metalelor “ s-a cerut executarea
integrală a compasului de trasat
fără a se fi predat operațiile de
găurire, zencuire, rodare, lustrui-
re etc., prevăzute în programă,
într-un asemenea caz se negli-
jează aplicarea principiului asi-
milării conștiente, sistematice și
temeinice a cunoștințelor, ceea
ce conduce la o pregătire cu ca-
racter meșteșugăresc.
O problemă de mare însemnă-
tate pentru buna pregătire a
viitorilor muncitori este realiza-
rea corelației între instruirea
practică și obiectele de cultură
profesională, în special desenul
tehnic. în general, atunci cînd
maiștrii aplică corect programa
școlară de instruire practică, co-
relația cu desenul poate fi bine
realizată. Astfel, pentru execu-
tarea operațiilor de îndreptare
tică și structura materială
obiectelor.
Studiul figurii umane îl înce-
pem cu detaliile figurii, în prima
etapă după modele antice, iar
apoi după modele vii. în ultima
clasă stăruim asupra redării
expresivității modelului.
Un accent deosebit punem pe
însușirea cunoștințelor de desen,
deoarece numai pe baza acestora
pot fi însușite cu succes toate
celelalte discipline grafico-plas-
tice și li se poate asigura elevi-
lor o pregătire corespunzătoare.
Totodată însă ținem seama de
faptul că studiul picturii, care
se axează pe redarea cromatică
a așezării spațiale a obiectelor și
a semnificației lor, asigură mai
complet decît desenul și sculp-
tura educarea gustului estetic.
In cadrul studierii picturii în
școala medie de arte plastice
elevii se familiarizează treptat
cu problemele armoniei croma-
tice a culorilor înrudite, contras-
tante. neutre, a culorilor calde
și reci. Metoda pe care o folosim
cu precădere în predarea picturii
este tot aceea a studiului după
natură.
Sculptura se predă în școala
medie de arte plastice la toate
clasele, paralel cu desenul și
a metalelor, de trasare plană, de
tăiere și chiar de pilire nu sînt
necesare schițe , ci este suficient
un desen de contur, care poate fi
executat pe baza cunoștințelor
de desen geometric predate ante-
rior. în partea finală a predării
temei „Pitirea metalelor" apare
necesitatea executării unor schi-
țe simple. Pentru aceasta trebuie
alese piese necomplicate, astfel
O problemă care îi preocupă
pe maiștrii-instructori este a-
ceea a momentului cînd trebuie
să execute ei desenul. Experien-
ța arată că atunci cînd desenul
este simplu (desen de contur sau
schiță) el poate fi executat de
maistru în timpul lecției, cu mina
liberă, elevii reproducîndu-1 în
caietul de notițe. în cazul cînd
schița este mai complicată și
necesită mai mult timp pentru
execuție, este bine ca maiștrii-
instructori s-o facă pe tablă îna-
intea orei și să le-o explice elevi-
lor pentru ca aceștia s-o poată
citi corect și s-o reproducă ul-
terior în caiete. O dată cu înce-
perea utilizării documentației
tehnice, după ce desenul este e-
xecutat pe tablă și citit este in-
dicat să li se dea elevilor fișe
tehnologice confecționate ante-
rior.
După executarea desenului
trece la executarea operațiilor
supra .materialului cu care
se
a-
se
lucrează. Aici se ridică o altă
problemă importantă — intro-
ducerea normelor de timp. în
vederea stabilirii normei de timp
pentru lucrările ce se execută ,în
anul I unii maiștri-instructori

pictura. îndrumarea pe care o
dăm elevilor în acest domeniu
pornește de la forme simple,
trecînd treptat la obiecte mai
complicate, la detalii ale figurii
umane și încheindu-se
diul de cap după model
apoi după model viu.
O deosebită atenție
cu stu-
antic și
acordăm
orelor practice de atelier în care
se realizează aplicarea cunoștin-
țelor de desen și pictură. în
atelierele noastre de ceramică
de grafică, de textile și gravură
se înfăptuiesc lucrări de o reală
valoare artistică. în același timp
organizăm și deplasări ale ele-
vilor în țară. în timpul practicii
de vară din ultimii ani elevii
noștri au cunoscut diferite regi-
uni pitorești ale țării, ca și o
serie de centre industriale. Ei au
vizitat astfel Brașovul, lașul, Tul-
cea, Abrudul pe care au avut
prilejul să le cunoască din
punct de vedere economic, poli-
au cronometrat executarea ope-
rațiilor de către ucenicii din
anul II în condițiile de muncă
specifice atelierelor, stabilind
apoi coeficienți de reducere a
normei pentru perioadele de in-
struire practică.
în realizarea unor lucrări de
calitate obțin rezultate bune în-
deosebi acei maiștri-instructori
care se sprijină în munca lor de
îndrumare a ucenicilor pe mij-
loacele intuitive. Ei utilizează
astfel în cadrul lecțiilor diferite
planșe tipărite precum și planșe
confecționate cu ajutorul elevi-
lor. ca și panouri prezentînd pro-
cesul tehnologic.
Condiții bune de instruire prac-
tică oferă așa-numitele du-
lapuri metodice, ale căror pano-
uri cuprind tot materialul didac-
tic necesar predării unei teme.
De asemenea planșele pe care le
conține dulapul metodic, precum
și condițiile bune pe care le cre-
ează acesta pentru proiectarea
filmelor și diafilmelor dau posi-
bilitatea unei mai bune înțele-
geri a procesului tehnologic de
către elevi și a informării aces-
tora asupra principalelor aplica-
ții practice în producție
țiilor studiate de ei.
Folosirea dulapurilor
la unele unități școlare
Școala de meserii din
a opera-
metodice
cum sînt
Iași sau
grupurile școlare de petro'.-chi-
mie din Iași și Bacău a contri-
buit mult la ridicarea nivelului
instructajelor practice.
Valorificarea cît mai largă a
experienței pozitive în ceea ce
privește instruirea pe lucrări
complexe constituie o cale im-
portantă de îmbunătățire conti-
nuă a pregătirii ucenicilor.
Ing. ED. CUPFER
tic și geografic. Apoi elevii
au
consemnat în lucrările lor spe-
cificul acestor locuri.
Toamna, după începerea anu-
lui școlar, organizăm în localul
școlii o expoziție care cuprinde
lucrările elevilor din practica de
vară. Expoziția constituie pentru
noi un prilej de analiză a
muncii elevilor pe teren, unde
libertatea interpretativă și fac-
torul emoțional sînt mai puter-
nice, dîndu-ne posibilitatea să
apreciem astfel cît mai deplin
însușirile lor.
La baza muncii întregului nos-
tru colectiv stă dragostea pentru
specialitate, dorința de a ridica
din mijlocul elevilor creatori de
frumos în stare să făurească
opere la nivelul înaltelor exi-
gențe artistice și ideologice ale
partidului și poporului.
Prof. ARXTON T. PETRESCU
directorul Școlii medii de arte
plastice din București

PHOELEME EDUCATIVE
Un scurt popas în drum spre casă într-unul din scuarurile cartierului Giulești
„Vorbiți tare!66
Peste tot unde se poate învăța
ceva, în orice- loc în care dom-
nesc frumosul, arta, sînt prezenți
și ei — sutele și miile de elevi
ai patriei, cu tinerețea lor clo-
cotitoare, cu pasiunea lor de a
cunoaște mai mult, mereu mai
mult. Către aceasta îi îndrumă
cu dragoste, cu pricepere profe-
sorii, diriginții,
l-ați întîlnit de nenumărate
ori în sălile liniștite ale muzee-
lor, poposind îndelung, plini de
interes asupra unui document,
asupra unei picturi sau sculpturi.
Ați stat alături de ei în biblio-
teci și ați văzut cu cîtă sete și
nerăbdare răsfoiesc paginile unei
cărți. T-ați întîlnit adesea în să-
lile de teatru, de concert sau
de cinematograf și le-ați privit
cu admirație chipurile îmbujo-
rate de emoție. I-ați regăsit
apoi plimbîndu-se Ia braț prin
parcuri și v-ați molipsit de rî-
sul, de voioșia lor tinerească.
Ani stat într-o zi de vorbă cu
tovarășul Nicolae Moțoi, diri-
gintele clasei a X-a ,,B“ de
la Școala medie nr. 5 din Capi-
tală și, printre altele, l-am în-
trebat cum organizează timpul
liber al elevilor săi. Ne-am dat
seama, din felul cum ne-a răs-
puns, că tov. Moțoi consideră
activitatea extaașcolară drept un
mijloc important de închegare
a- colectivului clasei, de educare
a; elevilor. De aceea tea și acor-
dat atenția cuvenită.
în colaborare cu profesorii și
cu organizația U.T.M., dirigin-
tele clasei a organizat de Ia în-
ceputul anului școlar o serie de
acțiuni interesante,, menite su-i
atragă și să-i intereseze pe elevi
să contribuie pe de o parte la îm-
bogățirea cunoștințelor lor, iar
pe de altă parte să Ie ofere clipe
plăcute de destindere. Cu cîteva
săptămîni în urmă, bunăoară, un
afiș mare invita elevii claselor
a X-a „A" să participe la simpo-
zionul cu tema „Realizările pri-
mului cincinal cosmic". Invitația
era făcută de elevii clasei a
X-a „Bs", organizatorii acestui
simpozion. Firește, o temă ca
aceasta interesa pe fiecare elev,
căci astăzi pînă și cei din clasa
l-a vorbesc cu pasiune despre
sateliți și rachete, despre zboru-
rile cosmanauților sovietici.
Pentru a satisface exigențele
participanților simpozionul tre-
buia bine pregătit. Dirigintele
s-a consultat cu profesorul de
fizică și împreună au îndrumat
pe cei trei elevi care urmau să
prezinte comunicări asupra, ma-
terialului documentar ce trebuia
consultat. în ziua fixată, invita-
ții — elevi și profesori, — nu
s-au lăsat așteptați. După cor
municări a avut loc un. mic con-
curs pentru rezolvarea unor
probleme distractive- de matema-
tică — o adevărată’ întrecere de
pricepere și promptitudine, un
plăcut exercițiu al gîndirii. Și
apoi. în încheiere, o reuniune
tovărășească. Elevii au petrecut
astfel o după amiază plină de
farmec, în care au aflat multe
lucruri interesante, și-au pus la
încercare capacitățile, au glumit
mpul liber
Intr-una din săptămînile tre-
cute, într-o dimineață de dumi-
nică cu. soare auriu de toamnă,
elevii clasei a X-a „B" au făcut
împreună cu dirigintele lor o
vizită la Muzeul de artă al
R.P.R.. S-au oprit la galeria de
artă universală. Mulți dintre ei
vizitaseră în repetate rînduri
muzeul. De data aceasta însă
dirigintele le propusese — și ei
au primit cu entuziasm — să
stăruie în timpul vizitei asupra
felului cum trebuie privit un ta-
blou pentru a-i înțelege întreaga
valoare, întreaga semnificație.
Lecția, căci a fost o adevărată
lecție de istoria artelor și de este-
tică, a durat aproape pînă Ia
prînz. Ghidul s-a oprit cu ei în
fața fiecărui tablou, le-a vor-
bit despre felul cum să-I pri-
vească, la ce distanță, din ce
unghi. Și fiecare elev a fost
numai ochi și urechi. Dovada
cea mai concludentă a interesu-
lui pe care l-a știr nit vizita la
muzeu este că elevii au propus
dirigintelui să organizeze în
acest an, în timpul liber, cîteva
discuții despre istoria artelor.
Tovarășul Nicolae Moțoi ne-a
mai vorbit și despre alte acțiuni
la fel de interesante organizate
cu elevii în anul acesta. Ii place
să povestească despre ele pînă
fii cele mai mici amănunte, să
arate în ce măsură i-au interesat
pe elevi, ce le-a plăcut, ce nu.
Spunea, bunăoară, că de curînd
a vizionat cu ei, în colectiv,
piesa. „Siciliana" de Aurel Ba-
ranga. Dorind să cunoască păre-
rea elevilor asupra problemelor
ridicate îh piesă, a organizat o
discuție pe marginea ei. Cu
bucurie a constatat că elevii au
înțeles semnificația piesei, au
îndlrăgit eroii pozitivi și au
judecat eu asprime pe cei ne-
gativi, Asemenea discuții se vor
mai organiza îh lunile următoare
pe marginea pieselor „Oceanul"
de Al. Stfiin și „yiaicu Vodă' de
Al. Davilla. Dirigintele- ne-a
vorbit apoi de audițiile muzi-
cale pe care- le-a organizat pen-
tru elevi, de plimbările în
parcuri, de reuniunile cu temă.
Proiecte de viitor ? Iată-I pe
cel. mai. apropiat : peste cîteva
zile elevii clasei a X-a „B“, în-
soțiți de diriginte și de cîțiva
profesori, vor vizita cel de al
4-lea Pavilion de mostre. Va
urma apoi un concurs „Cine știe
cîștigă" pe marginea realizărilor
economiei țării noastre.
Despre timpul liber am discu-
tat și cu elevii clasei — tineri
dezghețați, prietenoși, gata să-ți
vorbească despre preocupările
lor, despre ce-i atrage și-i pasio-
nează. Ne-au spus că le place
mult să-și petreacă timpul liber
în comun. De fapt, la ei s-a
statornicit încă din anii teecuți
această tradiție. îh colectiv,
cînd fiecare contribuie cu. ceva,
se pot organiza activități mai
frumoase, mai interesante. In
felul acesta și. ei. s-au putut cu-
noaște mai bine, au putut lega
prietenii mai trainice. Fiecare
este preocupat acum să contri-
buie la organizarea timpului
liber în. mod cît mai plăcut și
mai util. Se sfătuiesc cu diri-
S-au gîndit bunăoară să facă
abonamente la „Seara prietenilor
filmului" căci au aflat că în
cadrul ei se prezintă multe lu-
cruri interesante din istoria ci-
nematografiei. Firește, dirigintele
a primit cu bucurie această
propunere.
După cum se vede dirigintele
clasei a X-a ,,B“ de la Școala
medie nr. 5 a știut cum să orga-
nizeze timpul liber al elevilor.
Ținînd legătura cu organizația
U.T.M., fără să-i supraîncarce pe
elevi, alegînd acțiuni potrivite
vîrstei și preocupărilor tinerilor
ce i-au fost încredințați, diri-
gintele a făcut din activitatea
extrașcolară un auxiliar de preț
al muncii instructiv-educative.
Nu-i de mirare că acum elevii
însuși au o orientare bună în a-
ceastă privință și putem crede
cu îndreptățire că și după ce vor
termina școala vor ști cum să-și
petreacă în chip util timpul li-
ber.
MONICA VERDEȘ
Educația
expresia
celui
comunista —
mai înalt umanism
(ȚJrmare din pag. 1}
burghez, în perioada cînd bur-
ghezia era în dezvoltare, a luat
forma individualismului. Potrivit
acestui așa-zis umanism, „puterni-
cului și bogatului le este îngă-
duit totul", „omul este lup față de
om“, „sau jefuiești, sau ești je-
fuit". Aceste precepte crude și ci-
nice ale claselor exploatatoare de-
monstrează cu prisosință că indi-
vidualismul și umanismul se ex-
clud reciproc, că individualismul
înseamnă antiumanism.
Calea spre adevărata libertate
a personalității a deschis-o Mărea
Revoluție Socialistă din Octom-
brie. Unul din țelurile comunis-
mului este tocmai dezvoltarea
multilaterală și armonioasă a per-
sonalității umane, țel în realizarea
căruia un rol de frunte- îi revine
școlii. „Școala sovietică — a
arătat N. S. Hrușciov la Congre-
sul al XXII-lea al RC.U.S. —
joacă un rol deosebit de impor-
tant în dezvoltarea multilaterală
și armonioasă a omului. Educîn-
du-i pe elevi în spiritul comunis-
mului, trebuie să Ie cultive- cele
mai bune calități și deprinderi,
să-i pregătească pentru o muncă
conștiincioasă, după capacități,
pentru folosirea rațională a bunu-
rilor obștești, pentru respectarea
neabătută a normelor moralei co-
muniste și a regulilor de convie-
țuire. In educația tinerei generații
un mare rol revine cadrelor di-
dactice, care, pe bună dreptate,
pot fi considerate îndrumătorii
spirituali ai tineretului"
Th opoziție cu școala, burgheză
și cu întreaga orînduire capitalis-
tă, școala socialistă, orânduirea
socialistă, umanismul comunist
promovează nobilul sentiment
Există expresii atît de puternic
înrădăcinate, incit devin aproape
tradiții. Cine nu a- auzit măcar
o dată un părinte spunînd copi-
lului său, alunei cînd acesta por-
nește la școală : „Și vezi, dacă te
ascultă să vorbești tare !“
Să ne oprim puțin asupra a-
cestui deziderat al „vorbitului
tare" pentru că — deși în apa-
rentă minor — are implicatii de
ordin educativ destul de largi.
îndată ce intră intr-un colectiv
de muncă organizat — grădiniță
sau școală — copilul trebuie să
se încadreze într-un anumit regim
de viață, să Aspecte unele cerin-
țe, reguli de comportare. Bunăoa-
ră, tuturor copiilor Ii se cere să
știe să asculte și, Ia rîndul lor,
să vorbească, să se facă înțeleși.
De aici a. izvorît necesitatea ca,
atunci cmd un copil vorbește
pentru întregul colectiv, cu sco-
pul deci de a fi ascultat de toți,
să vorbească atît de tare, incit
să fie auzit cu ușurință. Nici un
educator nu poate fi de acord să
se îngăduie copiilor exprimarea
neclară, abia șoptită, din care
cu greu se poate înțelege ceva.
Și, pentru a o combate, Ii se cere
mereu copiilor care au o aseme-
nea tendință să repete cele spuse,
să-și corecteze vorbirea. Iată un
lucru bun, asupra necesității că-
ruia nu există nici un iei de în-
doieli.
Trebuie însă oare ca, pornind
de la o grijă justiiicată față de
exprimarea copiilor, să ajungem
la exagerări ? Neîndoielnic nu !
Și totuși, se pare că nu numai
părinții, dar și unii învățători și
profesori țin cu orice preț ca e-
levii să vorbească tare, exagerat
de tare. De cîte ori întîlnim cadre
didactice care și-au impus plnă
intr-atit să ofere ele însele un
model de asemenea vorbire, In-
cit nu numai că Mosesc în clasă
un ton strident, de o intensitate
maximă, dar nu mai pot vorbi alt-
respectului față de om. în socia-
lism și comunism omul nu mai
este pentru semenii săi lup, ci de-
vine prieten, tovarăș și frate.
Constructorul socialismului și co-
munismului se caracterizează prin
cinste și sinceritate, puritate mo-
rală, simplitate și modestie, acțio-
nează după principiul „fiecare
pentru toți, toți pentru unul".
în timp ce capitalismul otră-
vește conștiința oamenilor, îm-
bibînd-o cu misticism, superstiții
și reprezentări false asupra lumii,,
partidul comunist, statul socialist,
școala nouă, socialistă și toți cei-
lalți factori care contribuie la edu«
carea omului nou înarmează po-
porul și în primul rînd tînăra ge-
nerație cu concepția comunistă a-
supra lumii. Pentru prrima oară în
istorie, în societatea socialistă
generația tînără, în întregul ei,
este instruită și educată în școa-
lă pe baza concepției științifice
despre lume. Omul nou, înarmat
cu această concepție se caracteri-
zează printr-un devotament fără
margini față de cauza comunismu-
lui, printr-o dragoste fierbinte față
de patria sa, față de toate cele-
lalte țări socialiste, printr-o soli-
daritate frățească cu oamenii
muncii din toate țările, prin in-
transigența față de dușmanii co-
munismului, ai cauzei păcii și li-
bertății popoarelor.
Codul moral al constructorului
comunismului consideră că teme-
lia educației comuniste, a dezvol-
tării multilaterale a personalității
este, munca. In principiul comu-
nismului „de la fiecare după capa-
cități, fiecăruia după nevoi" se îm-
bină într-o deplină unitate nmnea
omului și asigurarea lui cu toate
bunurile materiale și spirituale
fel nici în afara lecțiilor, în can-
celarie cu colegii sau la ei a-
casă ?
De ctte ori nu li. se cere elevi-
lor în clasă : vorbiți tare! —
mai ales în primele clase. Iar Jele-
vuJ care nu se conformează indi-
cației este obligat să repete cele
opuse pînă cînd ajunge la intensi-
tatea dorită de învățător.
Așa se face că elevii cărora
II se tot pretinde aceasta se de-
prind a iolosi — în special în cla-
să — un ton nefiresc, atît de for-
țat, incit se pierde nu numai into-
nația justă, potrivită sensului
celor spuse, ci și posibilitatea co-
pilului de a te concentra asupra
conținutului vorbirii, el iiind pre-
ocupat, în primul rînd, „să vor-
bească tare". în aceste cazuri nu
se mai pot sesiza sensurile, nuan-
țele ; vorbirea își pierde expresi-
vitatea, devine monotonă, nu mai
poate reflecta și reda emoții, nu
mai scoate în evidentă ideile im-
portante, nu mai subliniază esen-
țialul.
în plus, efortul de a vorbi tare, 1
de a asculta și urmări mai mult
timp o vorbire prea intensă, or
bosește sistemul nervos, face să
scadă randamentul muncii elevi-
lor, slăbește atenția lor pentru
lecție, favorizînd indisciplina. De
altfel, în asemenea condiții indis-
ciplina, conversațiile „particulare"
între etevi capătă amploare, iiind
nestingherite, ba chiar iavorizate,
la adăpostul vorbitului tare „ofi-
cial", care acoperă rumoarea cla-
sei.
fală deci suficiente argumente
pentru a da de gîndit partizanilor
„vorbitului tare" Ia lecție.
N-ar fi bine să renunțăm Ia m-
vechriu! „vorbiți tare- și să ne
străduim ca Ia lecțiile noastre dis-
ciplina să fie atît cte bună incit
să se audă și cînd se vorbește
m voce normală ?
E. G.
necesare unei vieții demne de e-
poca celei mai înalte civilizații.
Cîtă deosebire între poziția bur-
gheziei — care asuprește, ex-
ploatează, desconsideră munca și
umilește pe oamenii muncii — și
poziția comuniștilor, care glori-
fică și preamăresc munca, apre-
ciind-o drept izvorul prosperității
tuturor membrilor societății, prin-
cipala chezășie a progresului. Iată
de ce a educa elevii în spiritul
dragostei de muncă, a înrădăcina
în conștiința lor ide.ea că. omul nu
poate trăi fără să creeze mijloace
de existență, fără să depună o
muncă conștiincioasă pentru bi-
nele societății este o misiune cu
adevărat înălțătoare, determinată
de înaltul umanism care caracte-
rizează școala și întreaga societa-
te socialistă.
Marea forță a umanismului co-
munist rezidă în faptul că so-
cialismul asigură dezvoltarea mul-
tilaterală a tuturor membrilor so-
cietății. în afară de clasa mun-
citoare, de partidul său comunist
și de statul său socialist în isto-
rie nu a existat altă clasă, alt
partid și un alt stat care să-și
propună ca sarcină dezvoltarea
aptitudinilor și. talentelor tuturor
oamenilor muncii.
Umanismul comunist exercită o
imensă influență asupra conștiin-
ței oamenilor din întreaga lume.
Uriașele succese obținute îh
Uniunea Sovietică, în țările so-
cialiste, în formarea omului nou
uimesc lumea.
Cultura comunismului s-a ridicat
pe o treaptă nouă, superioară în
dezvoltarea culturală, a omenirii,
iar umanismul comunist s-a afir-
mat ca adevăratul umanism.
Cu privire la filmul

de învățămînt
Uriașa dezvoltare pe care o
cunoaște știința în zilele noastre
a făcut ca pelicula și tehnica ci-
nematogr.afică să ocupe un
loc
de însemnătate tot mai mare nu
numai în domeniul cercetării
Și
al difuzării informației științifi-
ce, dar și în domeniul învăță-
tnîntului.
în ultimii ani. cinematografia
noastră științifică se afirmă din
ce în ce mai mult pe plan mon-
dial, participînd, în calitate de
membru, la congresele anuale ale
Asociației Internaționale a Cine-
matografiei Științifice, unde mar-
chează o prezență din ce în ce
mai viziblă în domeniul filme-
lor de știință popularizată,
.cercetare și de învățămînt.
de
Despre unele probleme legate
ide specificul acestui din urmă
gen de filme am mai avut pri-
lejul să scriu în coloanele „Ga-
zetei învățămîntului". Problema
a fost recent discutată la lucră-
rile celui de-al XVI-lea Congres
A.I.C.S. ce a avut loc la Var-
șovia.
Filmul de învățămînt — im-
portant auxiliar audio-vizual în
procesul instructiv-educativ —
este de obicei o peliculă de 3—5
minute care tratează un subiect
bine determinat din ansamblul
ținui curs sau unei discipline.
Menirea unei asemenea pelicule
este de a concretiza pentru elev
noțiuni teoretice cu caracter mai
mult sau mai puțin abstract, din
domenii diverse ale științei (ma-
tematică, fizică, biologie, chimie
etc.); asemenea pelicule pot avea
și caracterul de test în domeniul
cercetării, dar totdeauna vor
soți
vor
dacă
lării
Se
mele
expunerea profesorului
în-
Și
mai eficiente a cunoștințelor tre-
buie să se. caracterizeze în primul
rînd prin puritatea tratării di-
dactico-științifice, orice tendință
de „hibridizare", de utilizare a u.
nor mijloace cinematografice ca-
racteristice filmelor cu altă desti-
nație fiind contra-indicată din
punct de vedere pedagogic și în
ultimă instanță neeficientă.
Or, tocmai în aceste privințe
se impune, după părerea mea,
să aducem îmbunătățiri în mun-
ca de realizare a filmelor pentru
învățămînt și să încercăm să ne
debarasăm de nota de „univer-
salism” care caracterizează o se-
rie de filme realizate pentru în-
vățămîntul de cultură generală.
Mă refer la filmele „Centrale e-
lectrice”, „Coloranții organici de
sinteză" și „Oțelul", care cuprind
atîtea elemente îneît forțamente
problemele sînt tratate la supra-
față, împovărînd. supralicitind și
dispersînd atenția elevului Dacă
ținem seama și de faptul că rea-
lizarea unor asemenea filme de
genul „de toate pentru tați” an-
gajează și cheltuieli foarte mari,
atunci vom face și treabă de buni
gospodari dacă vom pune ac-
centul, în anul care vine, pe rea-
lizarea unor filme de 50—150 m,
judecind bineînțeles cu răspun-
dere care parte anume a unei
discipline date solicită o expu-
- nere auxiliară cinematografică
și care nu.
Ne vom strădui să realizăm fil-
me concise, cu imagini explicite,
care sa folosească, pentru eluci-
darea problemei tratate, metode
cinematografice originale, dînd
astfel un ajutor cu adevărat efi-
■
Ședință de lucru la cercul de navomodele de la Palatul Pionierilor din Capitală

Sportul in școală
De la începutul săptăminii tre-
cute, elevii școlilor din Capitală
participă cu însuflețire la o
mare competiție — „Cupa ora-
șului București" organizată pen-
orașului București"
fi proiectate cu repetiție,
acest lucru este util asimi-
temei date.
înțelege de la sine că 13-
destinate învâțămintului în
cient profesorilor
în munca lor
tru ei din inițiativa
învățămînt a Sfatului
Capitalei, Comitetul
U.T.M., Consiliul
U.C.F.S. și ziarului
Secției de
popular al
orășenesc
orășenesc
..Informația
scopul asimilării mai adinei și
SILVIA
director
ai Studioului
ARMAȘU
adjunct,
cinematografic
Ai. Sania’
Bibliografie
Bucureștiului". Competiția a a-
dus pe stadioane și în sălile de
sport elevi iubitori a patru ra-
muri sportive : atletismul, gim-
nastica, șahul și tenisul de masă.
„Cupa orașului București" ur-
mărește să dezvolte interesul ti-
neretului studios pentru sport
A apărut REVISTA DE PEDA-
GOGIE Nr. 9 1962.
în acest număr se publică edi-
torialul „La început
lar“.
Rubrica STUDII
CETARI cuprinde
de an șco-
SI CER-
articolele 1
„Școala în slujba dezvoltării e-
conomice și sociale" de Sava
Ganovski, „Dezvoltarea capacită-
ții de apreciere și autoapreciere
obiectivă la elevii mici privind
activitatea de învățare" de Vic-
tor Țîrcovnicu, „Cu privire la în-
sușirea unor noțiuni de mecani-
că de către elevii din clasa ă
yi-a“ de E, Fichbein, N. Han-
gea, I. Popescu, L Râdulescu, E.
Zamfir și M. Flora, „Formarea
deprinderilor de autocontrol în
procesul instruirii practice a
elevilor" de I. Radu, V. Nicoaa-ă
și E. Erdely, „Contribuția căr-
turarilor din iRominia la valori-
ficarea principiilor inovatoare
ale operei „Orbis pictus" de Ște-
fani» Știrbu.
La rubrica CONSULTAȚII—
DISCUȚII—CRONICA sînt cu-
prinse articolele: „Despre nece-
internațional de la Sofia"
de G. F.
Articolul „Psihologia pedago-
gică în Republica Federală Ger-
mană" de Tiberiu Bogdan este
cuprins la rubrica DE PESTE
HOTARE iar la rubrica CRITI-
CA ȘI BIBLIOGRAFIE se publi-
Festivitate
închinata
pictorului
Ion Andreescu
că
în
Și
ca
recenziile : „Educația ateistă
școală" de Maria Bărgăuanu
„O lucrare utilă pentru mun-
de educare a copilului în fa-
milie“ de Maria Voicu.
A apărut GAZETA MATEMA-
TICA și FIZICĂ, seria A, nr. 9,
septembrie 1962.
La rubrica STUDII și NOTE
revista publică articolele „O pri-
vire asupra unor probleme de a-
naliză numerică" de F. Rado,
„Teorema cercului și aplicațiile
ei" de Viorica lacob și „Asupra
zerourilor unor funcții" de I.
M. Miu.
Rubrica ÎNVĂȚĂMÎNT cu-
prinde articolele „Despre calcu-
lul cu radicali" de A. Hollinger
Cu prilejul comemo-
rării a 80 de ani de la
moartea pictorului Ion
Andreescu, elevii Școlii
medii nr. 1 „B. P. Haș-
deu“ din Buzău au as-
cultat o expunere des-
pre viața și opera ma-
relui pictor. Totodată
le-au fost prezentate cî-
teva din tablourile
acestuia.
Cu deosebit interes
au aflat elevii că Ion
Andreescu a lucrat în-
tre anii 1872 și 1878 ca
pentru practicarea organizată, pe
baze riguros științifice, a exerci-
țiului fizic. Au fost alese cîteva
ramuri sportive unanim aprecia-
te și care se pretează cel mai
bine unei perfecte desfășurări
(alegerea s-a făcut, desigur, și în
concordanță cu posibilitățile ce
le oferă sezonul). în același timp,
pentru a spori interesul partici-
panților față de competiție, ini-
țiatorii ei au prevăzut — și aces-
ta constituie un element inedit —
ca întrecerile la atletism, de pil-
dă, să se desfășoare la nivelul
fiecărei clase.
După atleți, la startul competi-
ției s-au prezentat gimnaștii și
gimnastele. Primele întreceri au
avut loc în ziua de 24 octom-
brie. Etapa pe școală are .însă
un termen mai larg de desfășu-
rare în comparație cu atletismul,
pînă la 18 decembrie. Apoi, la 23
decembrie, va avea loc finala pe
Capitală. La gimnastică, formula
de concurs este diferită : prima
etapă va fi organizată pe cicluri
(separat pentru școlile de 8 ani
și în comun pentru școlile medii
și profesionale). Același sistem
va fi folosit și pentru
ții de șah și tenis de
vor intra în concurs
concuren-
masă, care
la o dată
comună — 1 decembrie, cu fi-
nală de șah între 15 ianuarie —
10 februarie, iar la tenis de masă
între 15—31 ianuarie.
Prin urmare, de acum și pînă
spre mijlocul lunii februarie
sportul școlar bucureștean va a-
vea zile ,.pline", sălile de sport
nu vor cunoaște clipe de odihnă.
Citeva cuvinte despre desfă-
șurarea concursurilor. Trebuie
subliniat faptul că întrecerile atle-
tice au cunoscut în toate școlile
un interes deosebit, la startul lor
luînd parte marea majorita-
te a elevilor. Același interes l-a
suscitat și gimnastica, ramură
sportivă cu puternice tradiții în
școlile bucureștene de toate gra-
dele.
Ne aflăm în plină desfășurare
a competiției, care își propune
să aducă pe terenurile de sport
și în sălile de gimnastică un nu-
măr de aproape 50.000 de elevi
și eleve. Salutăm inițiativa
or-
ganizatorilor și urăm succes de-
plin la întreceri tuturor partici-
pantilor.
TIBERIU STAMA
profesor de
caligrafie la
desen și
gimnaziul
„Tudor Vladimirescu"
din Buzău, devenit azi
Școala medie ,,B. P.
Hașdeu", și
Ion Cosma, comuna Seînteia,
raionul Negrești.
pe perioada de timp
la începutul anului
contractul de muncă
rămasă
școlar
nu a
pînă
dacă
loșt
sitatea unei programe
educative" de Sofia
„Pentru îmbunătățirea
’ducative în școală" de
a muncii
Sorescu,
muncii e-
Gheorghe
și „Aparat
accelerației
Nădăban.
Articolul
metrie de
pentru determinarea
gravitației" de Al.
„Conferința de geo-
la Kiev. Participarea
din
fost
operele
create
că multe
lui au
în anii
Călugărița, „Modernizarea în-
vățămîntului matematic în școa-
lă" de C. A. șî I. I., „Comemo-
rarea lui J. J. Rousseau" de Lu-
cian Voieulescu, „Probleme de
educație în discuția seminarului
rommească", publicat la rubrica
VIAȚA ȘTIINȚIFICĂ, este sem-
nat de N. Mihăileanu.
Revista mai cuprinde rubrici-
le VIAȚA SOCIETĂȚII și DATE
ASTRONOMICE.
cît a stat pe meleagurile
buzoiene, unde a găsit
numeroase și variate
motive de inspirație :
crîngul orașului unde-i
plăcea să se plimbe, Ia-
zul morilor, biletul Dră-
gaica etc.
Ascultînd expunerea
și privind pînzele pic-
torului elevii și-au dat
seama că Ion Andrees-
cu aduce în tablourile
Potrivit prevederilor H.C.M. nr.
1434/1960, personalul de condu-
cere (directori și directori ad-
juncți) și personalul didactic din
școli poate cumula pînă la maxi-
mum o jumătate normă activități
didactice. Pentru această jumă-
tate de normă plata se face cu
40* ii din salariul funcției cumula-
te de profesor, pentru orele elec-
tiv predate potrivit planului de
învățămînt.
Pentru cea de a doua problemă
ridicată în scrisoarea Dv. adresa-
ți-vă organelor jn drept.
desiăcut la terminarea cursurilor
școlare.
Al. Marinescu. Tg. Jiu
Cornel Stoica, Valea lui Mihai,
regiunea Crișana
învăfători, profesori, educatoare,
maiștri-instructori!
abonaii-vă la
„GAZETA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI"
Gazeta publică regulat materiale privind munca din învă-
țămintul de cultură generală, din învățămintul profesional
și tehnic, articole de îndrumare pedagogică și metodică,
prezintă experiența celor ce muncesc în școli.
Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com-
pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de
13 lei.
sale o lume cu
deosebită, lumea
necăjiți, că l-au
îndeosebi colibele
totul
celor
atras
mun-
citorilor orașului, țăranii
muncitori.
Festivitatea organi-
zată în școală cu prile-
jul comemorării .a 80 de
ani de la moartea
Ion
Andreescu,
lui
unul
din cei mai străluciți
artiști plastici din țara
noastră, a făcut asupra
elevilor o profundă im-
presie.
Prof. VIRGINIA SPlNU
Buzău
Potrivit normelor in vigoare,
timpul
timpul
și ore
stagiul
pentru
servit ca tehnician, cît și
servit ca educator (predînd
Ia catedră) se recunosc la
de activitate în învățămînt
funcția de instructor de
practică. De asemenea și perioada
servilă pe post de inginer la Sfa-
tul popular, dacă ati desfășurat
activitate productivă.
Mihai Ilioiu, raionul Calafat
Cadrele didactice necalificate
care au iost încadrate pentru în-
tregul an școlar (15 septembrie —
31 august) au dreptul la plata con-
cediului de odihnă de două luni
pe timpul vacanței de vară. Cei
care nu au avut dreptul la două
Dacă ați funcționat ca proiesor
din anul 1950, rezultă că la 1 au-
gust 1959 v-ați aflat încadrat Ia
grupa 5—10 ani, cu salariul de
grad definitiv (învățător categoria
1)-
In urma obțineai calificării prin
absolvirea cursurilor de califica-
re de doi ani aveați dreptul să fiți
trecut în categoria a II-a de pro-
fesor dar nu puteați trece într-o
nouă grupă de salarizare, la îm-
plinirea stagiului, decît după tre-
cerea examenului de definitivat.
In consecință, în cazul Dv. nu pu-
teați trece la grupa 10—20 ani de-
cît după dobîndirea gradului de
proiesor definitiv.
lacob Florescu, loan Petreuș,
Aurei Coif, Nicoleta Viad, Olim-
pia Mîndricel, Ion Priescu, FIo-
rica C. Mocioiu, Blăgescu Ana,
Petru Nagy, G.
Grigore, Vitali
Brodau, Nicolau
Alexa, Dumitru
Pop, Marin I.
Dobre, Victor
Tănase> Vasile
St.
Laurențiu Curcă, Ion
Popescu,
Partenîe,
Gheorghe Cosma, Elena Văcaru,
El. Stănescu, Stelian Popescu,
Școala medie Moinești.
illlIINIlIHIIIIIMHilUliiilIlllIHIHniNIIKIIItilIIKIIMllII
Informațiile pe care le cereți le
puteti obține adresîndu-vă orga-
iiiiimiiiiiiHiiiimiiiiiiiiiiiiuu
Ola' soieiB m preajma	■
Noi instituții
de învătămînt
Elevii Școlii nr. 119 din Moscova la o lecție de chimie în laborator
RÂSPUNZÎND
CHEMĂRII PARTIDULUI
„Trăiască cea de a 45-a ani-
versare a Marii Revoluții Socia-
liste din Octombrie ! Slavă Ma-
relui Octombrie, care a des-
chis o eră nouă în istoria ome-
nirii — era prăbușirii capitalis-
mului și a instaurării comunis-
mului C— Pe întregul pămînt
sovietic, în întreaga lume au
răsunat chemările Comitetului
Central al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, cuvintele
însuflețite ale partidului leninist.
Partidul i-a chemat pe oamenii
sovietici la o muncă plină de ab-
negație pentru realizarea măre-
țului Program al construcției so-
cietății comuniste, la o luptă ac-
tivă pentru asigurarea unei păci
trainice, în numele fericirii po-
poarelor.
Cît de largi și cît de fermi
sînt pașii Uniunii Sovietice ! De
curînd s-a putut citi în ziare
o declarație a lui Howard Mor-
gan, membru al Comisiei ener-
getice de stat a S.U.A., în care
se arăta că oamenii sovietici îi
ajung din urmă pe americani cu
o viteză amenințătoare. Cine nu
și-a amintit, citind aceste rînduri,
de Herbert Wels, pe care îl ui-
meau „visurile" lui Vladimir Ilici
Lenin despre electrificarea Rusiei,
despre renașterea tării din ruine-
despre transformarea ei într-o
țară înaintată ? Un om care nu
știa ce înseamnă forța și geniul
poporului eliberat, care nu cu-
noștea puterea și înțelepciunea
partidului revoluționar făurit de
Lenin, nici nu putea să creadă
că toate acestea se vor realiza.
Experiența istorică a dove-
dit că tocmai comuniștii sînt
cei mai consecvenți patrioți, cei
mai credincioși fii ai poporului,
cei mai puternici apărători ai
intereselor lui. Tocmai comuniștii
sînt cei care au salvat țara de
o catastrofă națională, de înro-
birea ei de către imperialiștii
străini, sînt cei care au făcut ca
ea să crească nemăsurat în ochii
întregii omeniri. Această conclu-
zie, făcută la cel de al XXII-
lea Congres al P.C.U.S., a umplut
de bucurie inimile tuturor oame-
nilor muncii, ale tuturor luptă-
torilor pentru pace, pentru li-
bertate și socialism, după cum
le-au umplut inimile de bucu-
rie și cele spuse de Nikita Ser-
gheevici Hrușciov de la tribuna
Congresului :
...Noi, comuniștii, eram înfăți-
șați de dușmani ca niște distru-
gători incapabili să construiască
și să creeze. Da, noi am distrus
orînduirea bazată pe exploatare,
orînduirea pe care poporul o
ura. Am făcu-o însă pentru a
crea pe terenul curățat de mur-
dăria și mîrșăvîa capitalismului
o orinduire socială nouă, orîndu-
irea socială cea mai dreaptă —
comunismul. Comuniștii au in-
trat în istoria omenirii ca cea
mai măreață forță constructivă,
care transformă și înnoiește lu-
mea".
Partidul lui Lenin este un a-
devărat și neobosit construc-
tor, transformator al vieții, or-
ganizator al milioanelor de oa-
meni. Partidul îi cheamă pe oa-
menii sovietici la noi înfăptuiri,
îi cheamă să-și pună toate for-
țele în slujba realizării istori-
celor hotărîri ale celui do al
XXII-lea Congres al P.C.U.S., în
slujba realizării mărețului Pro-
gram de construire a societății
comuniste.
Sarcini importante stau și în
fața lucrătorilor din învățămînt.
Educarea omului societății co-
muniste — s-a spus la cel de al
XXII-lea Congres al P.C.U.S.
— pune în fața școlii cerințe
noi, mai înalte. Școala trebuie să
țină pasul cu rapida dezvoltare
a științei și tehnicii contempora-
ne. Reorganizarea invățămîntu-
lui a dat pînă acum numeroase
rezultate importante. Pentru ca
munca școlii -ă fie tot mai rodni-
că, cei ce muncesc în cadrul ei
se străduiesc să dezvolte necon-
tenit gîndirea pedagogică, să
lege strîns activitatea instructiv-
educativă de viață, să contribuie
într-o măsură tot mai eficientă
la maturizarea ideologică a tine-
retului, să realizeze cu stăruință,
așa cum cere Rezoluția Congre-
sului .desăvîrșirea neîntreruptă
a tuturor verigilor învățămîntu-
lui.
întîmpinînd cea de a 45-a ani-
versare a Marii Revoluții Socia-
liste din Octombrie, profesorii
sovietici își mobilizează întreaga
lor experiență, toate cunoștințele
întreaga lor gîndire creatoare
pentru a răspunde printr-o mun-
că plină de roade chemării Co-
mitetului Central al P.C.U.S.,
care le-a cerut să ridice calitatea
instruirii elevilor, să-i educe în
spiritul dragostei de muncă, în
spiritul colectivismului, în spiri-
tul devotamentului fierbinte -
pentru cauza comunismului.
tntîmpinarea marilor sărbă-
tori cu acțiuni patriotice este,
pentru pionierii sovietici, o a-
devărată tradiție.
Pionierii din satul Bolotno,
regiunea Novosibirsk, au ho-
tărît să facă un dar însemnat
părinților lor. La una din adu-
nările lor ei și-au luat angaja-
mentul de a aduna atîta fier
vechi cît este necesar pentru
construirea unei locomotive
electrice.
Trei ani au muncit în acest
scop pionierii. Și iată că acum
proiectul lor s-a realizat. în
cadrul unei adunări solemne,
directorul adjunct al stațiunii
electrice din Bolotno a prezen-
tat copiilor locomotiva elec-
trică creată cu fierul strîns de
ei și care poartă inscripția
„Pionier".
★
O nouă acțiune a pionierilor
a luat naștere în Uniunea So-
vietică. Nu de mult a răsunat
în întreaga țară un apel difu-
zat prin radio : „Vorbește Mos-
La Leningrad, pe bulevardul
Smirnov, din cartierul Vîborg, se
va înălfa în curind pe o carcasă
de beton armat, o nouă clădire,
școală cu patru etaje. Ea va
avea un vestibul larg, secții pen-
tru elevii mici și pentru cei mari,
săli spațioase și luminoase de
clasă, o sală pentru recreații, ca-
binete didactice, ateliere, o sală
de gimnastică și una pentru fes-
tivități, camere pentru elevii
care rămîn să-și facă lecțiile în
școală.
Parchetele tuturor încăperilor
vor fi făcute din materiale plasti-
ce noi. Nu se vor vedea nicăieri
radiatoare de fonta nici calorife-
re. Totul va fi ascuns în pereți,
care vor fi zugrăviți în tonuri
luminoase, vesele. O lumină blin-
da se va revărsa din corpurile
lumîniscente. Aerul va fi mereu
proaspăt,’ înviorător, datorită
funcționării unui sistem perfec-
ționat de ventilație. Totul . în
această clădire va fi pătruns de
grija pentru tinerii ei stăpîni —
elevii — și pentru profesori, în-
drumătorii lor.
Clădirea este proiectată de ar-
hitectii, inginerii și muncitorii
unuia din atelierele institutului
„Lenproiekt", care au închinat ’
această realizare a lor celei de a
45-a aniversări a Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie. Teme-
liile clădirii au și fost puse. La 1
septembrie 1963, în băncile noii
școli vor lua loc 960 de elevi.
Și în cvartalul vecin se ridică
o clădire din beton armat. Aici
vor funcționa o creșă și un că-
min pentru 280 de copii-
Aceste construcții sînt „prime-
le riadunele". Ele deschid o pa-
gină nouă în construcția de școli
din Leningrad. La începutul anu-
lui 1964, orașul va număra 15
școli noi și 30 de grădinițe de
copii asemănătoare cu cele care
se construiesc acum pe bulevar-
dul Smirnov.
*
La Ust-Kamenogorsk a început
construcția unui complex de clă-
diri pentru Institutul pedagogic
din localitate. în afară de clădi-
rea școlară propriu-zisă și de că-
min, aici se vor construi cîteva
ateliere, un pavilion de sporturi
și un stadion.
cova ! Vorbește Moscova 1 A-
tențiune! Atențiune! Către
pionieri..."
Apelul a fost auzit de copiii
din Ucraina și din Kazahstan,
din Orientul îndepărtat și din
Ural, din Moscova și din Le-
ningrad. Milioane de mîini
s-au ridicat într-un salut
solemn pentru cauza dreaptă a
lui Lenin, pentru cauza parti-
dului comunist. Apelul a în-
suflețit toate organizațiile de
pionieri din Uniunea Sovietică
la o nouă și deosebit de im-
portantă acțiune obștească —
întrecerea pentru cel mai bun
ietașament pionieresc. Tinerii
leniniști au înțeles chemarea
partidului, chemarea lui Ni-
kita Sergheevici Hrușciov de a
:rește ca luptători activi, neîn-
fricați și fermi pentru mă-
reața cauză a comunismului.
Ei au înțeles că dacă fiecare
din ei își va propune să reali-
zeze o muncă obștească și va
realiza ceea ce și-a propus a-
tunci vor fi milioane de înfăp-
Tinerii muncitori de la Combi-
natul textil „Lenin" din Erevan
primesc- în cinstea celei de a
45-a aniversări a lui Octombrie,
un dar prețios : pe lingă combi-
nat s-a deschis o școală pentru
tineretul muncitoresc. 120 de ti-
neri și tinere vor primi aici in-
strucțiunea medie fără a-și între-
rupe munca în producție.
La Pavlograd s-a deschis în
aceste zile un nou institut de în-
vățămînt superior, care va pre-
găti cadre didactice pentru șco-
lile în limba rusă și în limba
cazahă. în ajunul celei de a 45-a
aniversări a lui Octombrie au
început cursurile la facultățile de
istorie-filologie și de matematică.
Pentru noul institut de învătă-
mînt superior s-a construit și un
cămin studențesc cu 500 de
locuri.
în Moldova Sovietică, în
cinstea celei de a 45-a aniversări
a Marii Revoluții Socialiste din
Octombrie și-au deschis porțile
numeroase școli noi. în cadrul
unor mitinguri sărbătorești au
fost inaugurate noile școli de 8
ani construite de colhozurile
„Congresul al XXI-lea al
P.C.U.S." și „Jdanov" din satele
Starîi Gheci și Pelenia, raio-
nul Bălți. Au fost terminate de
asemenea lucrările la construc-
țiile școlare ridicate de colhozu-
rile „Suvorov" și „Moldova So-
vietică" din raionul Ceadîr-Lung,
ca și la construcțiile ridicate de
colhozurile „Lenin" și „Miciurin”
din raionul Telenești.
în multe școli- în cinstea săr-
bătorii au fost amenajate și uti-
late noi săli de clasă, no: cal- ne-
te și ateliere școlare.
In întreaga republică colhozu-
rile au dat în exploatare pentru
acest an școlar construcții școla-
re cu peste 29 000 de locuri, 7,
grădinițe de copii, 70 de cabine^
te didactice, 50 de ateliere șc<>
lare, 19 săli de sport.
Darurile făcute școlarilor cri
prilejul marii sărbători constituie
o nouă dovadă a grijii pe care oi
poartă poporul tinerei generați?,
viitorilor constructori ai societății
comuniste.
tuiri necesare, folositoare pa-
triei. Tocmai acest lucru i-a
îndemnat ca, la întîlnirea
unională a pionierilor care a
avut loc în vara acestui an la
'Artek, să hotărască organi-
zarea unei întreceri pentru cel
mai bun detașament de pio-
nieri.
In aceste zile, copiilor li s-a
adresat L. K. Baliasnaia, se-
cretar al C.C. al Comsomolu-
lui, președinta Consiliului cen-
tral al Organizației Unionale
de pionieri „V. I. Lenin". Ea a
arătat că nu întîmplător a fost
aleasă pentru darea startului
întrecerii ziua de 2 octombrie:
în această zi, cu 42 de ani în
urmă, Vladimir Ilici Lenin a
ținut în fața delegaților la cel
de al 111-lea Congres al Com-
somolului istorica sa cuvîntare
despre sarcinile Uniunilor Ti-
neretului.
Tovarășa L. K. Baliasnaia
și-a terminat cuvîntarea cu
chemarea : „Pionieri! Fiți
gata de luptă pentru cauza
partidului comunist