Proletari din toate țările, uniți-vă!
Organ al Ministerului învălâmintului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmint și Cultură
Anul XIII nr. 679
vineri 26 octombrie 1962
8 pagini 25 bani

Elevii anului II ai Școlii tehnice horticole din Tirgșorul Nou, regiunea Ploiești, Ia o lecție practică
de pomologie
ACCESIBILITATE
Cine are curiozitatea să răsfo-
iască programele școlare — la
or: ? obiect și la orice clasă —
va fi izbit desigur de diversitatea
cunariințelor cuprinse în ele și
poa'.r chiar va gîndi că unele din
acerie cunoștințe sînt prea „gre-
le" pentru vîrstă copilăriei și a
adolescenței: adaptarea la mediu
a unor animale de mare, din ți-
nL’kcsjle reci, a celor ce produc
transmit boli (clasa a IV-a),
dezintegrarea nucleului, atomii
marcați, fisiunea nucleară (clasa
a Xl-a), curentul trifazat, conecta-
rea în stea și în triunghi a recep-
toarelor de energie (clasa a X-a),
noțiunile de teorie a mulțimilor
(clasa a IX-a) etc. Buna pregătire
a tineretului pentru viața, pe care
o socotim cu toții absolut indis-
pensabilă, reclamă însă și astfel
de cunoștințe, dintre care unele
par la prima vedere greu accesi-
bile. Dar specialiștii care au în-
tocmit programele au avut în ve-
dere posibilitățile de înțelegere a
tuturor noțiunilor ce urmează a fi
transmise elevilor din orice clasă.
Rămîne în seama profesorilor
sau a învățătorilor sarcina ca,
punîndu-și în funcțiune întreaga
lor măiestrie pedagogică, să facă
înțelese fiecărui copil toate no-
țiunile cerute de programele de
învățămînt. Se știe doar că pînă
și cea mai simplă chestiune poate
rămîne neînțeleasă copiilor dacă
pedagogul nu s-a priceput sau nu
s-a străduit să o explice la nive-
lul lor de "înțelegere, după cum. o
noțiune cît de complexă le devi-
ne clară dacă a fost explicată
limpede, sistematic, cu respectarea
cerințelor metodicii.
Există de pildă, în programa de
'geografie pentru clasa a IV-a, o
lecție intitulată „Relief; munții,
dealurile, podișurile, cîmpiile și
luncile alcătuiesc o îmbinare ar-
monioasă a reliefului R.P.R.". în
această lecție trebuie să se insiste
și asupra faptului că formele de
relief ale țării noastre sînt dispu-
se armonios. Dar dacă cel ce pre-
dă lecția se va mulțumi doar cu
plin problema. De aceea, într-o
formă sau alta, el trebuie să se
convingă că elevij înțeleg în ge-
neral noțiunea de relief, ca și no-
țiunile armonie, îmbinare. Cu
alte cuvinte, să se convingă că toți
termenii cu care trebuie să ope-
reze sînt înțeleși de către copii,
căci numai aceasta constituie o
garanție pentru înțelegerea lec-
ției. Se ridică și aici probleme :
în cazul că elevii nu cunosc, de
pildă, conținutul noțiunii de armo-
nie, cum să-l explicăm ? Cei mai
buni pedagogi pornesc în aseme-
nea situație, la clasele mici, nu
de la definiția noțiunii, ci de Ia
lucruri concrete din viață, din na-
tură, cunoscute bine de elevi.
O condiție de bază pentru acce-
sibilitatea cunoștințelor este lega-
rea lor de practică, explicarea mo-
dului în care ele se reflectă, se
aplică în viață, în lumea încon-
jurătoare. Dacă se face permanent
legătura între ceea ce elevii știu
deja din viață și ceea ce li se
predă, cunoștințele noj li se par
mai apropiate, mai ușoare.
Este indicat ca, după ce ne-am
convins că elevii au înțeles no-
țiunile, cunoștințele predate, să a-
pelăm la ele și în alte lecții, de
data aceasta în combinații noi,
căci așa se fixează maj bine, sînt
înțelese în toată adîncimea lor.
Așa procedează, de pildă, prof.
Maria Agapie din Telnac, raionul
Arad, în predarea noțiunilor de
teorie a literaturii. Observând, de
pildă, că elevii de clasa a V-a nu
sînt îndeajuns de siguri în recu-
noașterea epitetului, profesoaj
ra le-a dat la lecție o serie
de exemple comparative de felul
„cîntec dulce", „măr dulce", ce-
rîndu-le să facă distincția între
primul determinativ și cel de al
doilea. în cursul lecțiilor urmă-
toare profesoara le-a cerut elevi-
lor să găsească epitetele din tex-
tele ce le aveau de analizat, con-
vinsă fiind că numai așa cunoș-
tințele despre epitet vor fi înțele-
se adine, că ele se vor fixa du-
profesorului de a face accesibile
cunoștințele pe care le predă îl
constituie materialul didactic, ex-
periențele demonstrative. Sigur,
acestea cer eforturi în plus din
partea profesorului, dar ele vor fi
răsplătite de rezultatele cu mult
mai bune în înțelegerea noțiuni-
lor. Din acest punct de vedere
este bun procedeul profesoarei de
geografie Doina Vasiliu de la
Școala medie nr. 29 din București,
care se sprijină în predare pe har-
tă, pe desen și scheme la tablă,
pe ilustrații și care pretinde ele-
vilor să folosească și ei harta, să
învețe a se orienta pe ea. Fără
îndoială că dacă profesoara ar
avea și hărți în relief, dacă și-ar
propune să lucreze cu mijloace
locale diferite mulaje ajutătoare
pentru stucMul geografiei, rezulta-
tele în înțelegerea și reținerea cu-
noștințelor pe care le predă ar fi
și mai bune. Și încă ceva : succe-
sul ar fi mai mare dacă în preda-
rea geografiei patriei la clasa a
VII-a, de exemplu, ar dispune de
o hartă mai simplă, cu elementele
esențiale, astfel îneît vederea ele.
vilor să nu mai fie distrasă
hartă de prezența unei multitudini
de cifre, denumiri și amănunte.
Dar nu întotdeauna există preo-
cuparea pentru folosirea materia-
lului didactic, demonstrativ în
predare. Iată, de pildă, lecția des-
pre condensatoare electrice ținută
la clasa a X-a de la Școala medie
nr. 29 de către profesorul Marin
Crăciun. Cu ce a venit la această
lecție tovarășul profesor ? Cu o
butelie de Leyda pe care s-a mul-
țumit doar să o arate elevilor ca
exemplu de condensator. Ce expe-
riențe a făcut pentru înțelegerea
problemelor ? Nici una. Este drept
că le-a explicat elevilor cum se
produce condensarea electricității,
folosind schița pe tablă și chiar...
palmele proprii (!) — dar oare ele-
vii nu ar fi înțeles mai bine și nu ar
fi reținut mai ușor problemele
I. PETRESCU
In Luna prieteniei
ro m îno-sovietice
Profesorii și elevii școli-
lor noastre participă cu în-
suflețire la manifestările în-
chinate Lunii prieteniei ro-
mîno-sovietice.
Bunăoară, sute de oameni
ai muncii din orașul Baia
Mare au luat parte, recent,
la un jurnal de actualități
intitulat „Din toate colțurile
U.R.S.S.", exp.us de profe-
soara Georgeta Moldovan.
Cu mult interes a fost ascul-
tat și jurnalul pe aceeași
temă prezentat de profeso-
rul loan Lata la clubul „Mi-
nerul" al întreprinderii mi-
niere din Săsar.
*
Peste 300 de elevi, pre-
cum și profesorii și maiștrii
de la Centrul școlar horticol
din Fălticeni, au participat
zilele trecute la simpozionul
cu tema „Agricultura sovie-
tică la nivelul comunismu-
lui".
*
Profesorii Școlii medii din
Deva desfășoară în aceste
săptămîni o bogată activi-
tate de popularizare în rîn-
durile elevilor a minunate-
lor realizări dobîndite de
popoarele sovietice. Astfel,
ei au făcut expuneri pe teme
ca „Moscova, capitala Uni-
unii Sovietice",
oraș erou" etc.
*
Zilele trecute,
radioficare din
^Leningrad,
la stația de
Săveni, re-
giunea Suceava, profesoara
Elena Dumitru a împărtășit
impresii din vizita pe care
a făcut-o nu de mult în Uni-
unea Sovietică.
Recent, cadrele didactice
din școlile raionului 16
Februarie al Capitalei
s-au întîlnit, la Casa de cul-
tură a tineretului din raion,
cu un grup de cadre didac-
tice din școlile Uniunii So-
vietice. întîlnirea s-a desfă-
șurat într-o atmosferă de
caldă prietenie. Profesorii au
discutat despre activitatea
lor, despre rezultatele obți-
nute în muncă.
Printre numeroasele ac-
țiuni interesante organizate
în cadrul Lunii
prieteniei
romîno-sovietice de Școala
medie „Aurel Vlaicu" din
Capitală s-a numărat și con-
cursul gen „Drumeții veseli"
pe tema „Prietenia dintre
popoarele romîn și rus de-a
lungul veacurilor". La acest
concurs au participat elevii
claselor a X-a, care au
vădit în răspunsurile lor
ample cunoștințe cu privire
la tema respectivă.
Cu mult interes au întîm-
pinat elevii și o altă acțiune
organizată de școală — vi-
zionarea filmelor prezentate
în cadrul „Festivalului fil-
mului sovietic".
Numeroși elevi
Școala medie „M.
nu“ din Capitală
de la
Sadovea-
vizitează
zilnic expoziția organizată
de cadrele didactice din
școală pe tema „U.R.S.S. pe
drumul construirii comunis-
mului". Expoziția cuprinde
numeroase aspecte din viața
și munca oamenilor sovie-
tici, înfățișează noile reali-
zări dobîndite de ei în ul-
timii ani.
Cadrele didactice și elevii
Școlii profesionale de pe
lîngă uzinele „Electroapara-
taj“ din Capitală sărbătoresc
Luna prieteniei printr-o se-
rie de acțiuni interesante.
De pildă, ei participă la
conferințe despre realizările
științei și tehnicii sovietice,
despre succesele dobîndite
de Uniunea Sovietică în do-
meniul cuceririi Cosmosului
etc. De asemenea, au fost
alcătuite numeroase foto-
montaje cu imagini din Uni-
unea Sovietică. Totodată
elevii școlii, însoțiți de ca-
drele didactice, participă la
acțiunile organizate în ca-
drul Lunii prieteniei romî-
no-sovietice de către Casa
de cultură a tineretului din
raion.
DIN CARNETUL INSPECTORULUI
Un
Cercetînd în ultimele săptă-
mîni activitatea secției de. învă-
țămînt a regiunii Oltenia mi-am
putut da seama că lucrătorii ei
sînt conștienți de faptul că sar-
cinile privitoare la ridicarea cali-
tății procesului instructiv-educa-
tiv sporesc mereu cerințele ce
stau în fața muncii de îndruma-
re și control. Tocmai de aceea
inspectorii secției de învățămînt
a regiunii se preocupă în acest
an școlar de găsirea unor forme
noi de organizare a muncii de
îndrumare și control, care să a-
sigure acestei munci o mai mare
eficiență.
în prima jumătate a lunii oc-
tombrie, colectivul secției regio-
nale a controlat activitatea in-
spectorilor din raionul Olteț,
desfășurarea procesului instruc-
tiv-educativ în 13 școli de 8 ani
din acest raion, precum și mun-
ca Școlii medii din Bălcești. La
încheierea controlului s-a organi-
zat o ședință cu toți directorii
de școli din raion în cadrul că-
reia conducătorul brigăzii, tov. R.
Popescu, adjunctul șefului secției
de învățămînt regionale, a pre-
zentat un material cuprinzînd
concluziile unui studiu cu privi-
re la rezultatele concursului de
admitere în clasa a VlII-a a șco-
lii medii. în sesiunea din iunie
a acestui concurs, în întreaga re-
giune s-au făcut observații cu
privire la nivelul de pregătire al
fiecărui concurent. Observațiile
au fost înscrise în fișe—tip date
de secția de învățămînt regională.
Apoi aceste fișe au fost centrali-
zate la regiune unde au fost stu-
diate cu atenție. Studiul a scos
în evidență faptul că în timp ce
unele școli de 8 ani din regiune,
cum sînt acelea din Făurești,
Ghioroiu, Irimești, Locusteni, Ză-
treni, Bălcești etc., și-au pregătit
bine elevii pentru intrarea în cla-
sa a VIII-a, alte școli, ca de pildă
cele din Dozești, Velești, Stănești,
Slăvuța, Diculești, Grădiștea etc.
au neglijat munca instructiv-e-
ducativă, neacordînd atenția cu-
venită pregătirii elevilor și ma-
nifestînd mult liberalism în ceea
ce privește notarea cunoștințe-
lor lor. S’coțînd la iveală cauzele
care explică în bună parte rezul-
tatele slabe obținute la concursul
de admitere de absolvenții unor
școli de 8 ani, desprinse în urma
controlului efectuat în aceste
școli, materialul a subliniat, prin-
tre acestea, lipsa unei îndrumări
organizate, insuficienta pregătire
pentru lecții a unor profesori,
lipsa de sprijin a cadrelor fără
experiență pedagogică și a vor-
bit despre căile de înlăturare a
lor.
A doua parte a ședinței a fost
consacrată instruirii directorilor
de școli asupra unor probleme
ale muncii de conducere a pro-
aspect pozitiv
cesului de învățămînt, cu deose-
bire în acele direcții unde lip-
surile au fost mai evidente. In-
spectorii regionali au vorbit di-
rectorilor despre principalele ce-
rințe ale îndrumării activității
cadrelor didactice din școală. Ei
au prezentat totodată elementele
noi ale programelor care au in-
trat în vigoare în acest an școlar.
O atenție deosebită a fost acor-
dată problemelor privind aplica-
rea programelor pentru obiectul
„Agricultura11 precum și proble-
melor îndrumării activității edu-
Pentro ridicarea nivelului predării
limbii romîne
Colectivul nostru — al inspec-
torilor de la secția de învățămînt
a regiunii Mureș Autonomă Ma-
ghiară — se preocupă foarte în-
deaproape de ridicarea nivelului
predării limbii romîne. încă din
anul trecut au fost luate în a-
ceastă privință o serie de mă-
suri : a fost intensificată activi-
tatea comisiilor metodice și a
cercurilor pedagogice ale profe-
sorilor de limba romînă, s-a or-
ganizat o consfătuire a conducă-
torilor acestor cercuri, s-a asis-
tat la peste 500 de ore de limba
romînă etc. Aceste măsuri au
avut drept rezultat o creștere
substanțială a nivelului de cu-
noștințe al elevilor.
Totuși, există încă în predarea
limbii romîne o serie de lipsuri.
De exemplu, deși elevii cunosc
satisfăcător, la nivelul exigențe-
lor programei, definițiile și no-
țiunile de fonetică. morfologie,
sintaxă, au totuși deficiențe în
folosirea acestora în practică.
Pentru a elimina astfel de
lipsuri — datorate în bună mă-
sură unor deficiente ale muncii
profesorilor — ne-am propus să
luăm, în anul școlar în curs, o
serie de noi măsuri. De exempiu,
am organizat la începutul anului,
pentru profesorii de limba ro-
mînă nou numiți în școlile re-
giunii, un seminar care a dur’at
9 zile. Cu acest prilej profesori
fruntași și cadre din aparatul de
îndrumare și control au ținut
lecții care au pus accentul în-
deosebi pe probleme practice.
Lecțiile s-au referit mai ales la
diferitele aspecte ale predării
limbii romîne în școlile cu limba
de predare ale naționalităților
conlocuitoare.
Secția noastră a hotărît ca în
consiliile pedagogice să se anali-
zeze trimestrial calitatea predării
limbii romîne, iar în cercurile
pedagogice și comisiile metodice
să se discute nu numai metodele
folosite la lecții, ci și diferitele
mijloace care pot fi utilizate în
vederea însușirii limbii romîne
Succes în muncă revistei
cative desfășurate de către diri-
ginți-
Grija secției de învățămînt a
regiunii Oltenia pentru desprin-
derea unor concluzii cu caracter
generai pe marginea faptelor
constatate în școli, pentru indica-
rea sarcinilor concrete ale muncii
de viitor constituie un aspect po-
zitiv al activității sale de îndru-
mare și control.
PARASCHIVA NASTASE
inspector general în
Ministerul Invățămîntului
in cadrul muncii in afara cla-
sei — citirea presei, organizarea
unor discuții asupra evenimente-
lor actuale, organizarea de au-
diții la radio, schimbul de co-
respondențe între elevii școlilor
cu limba de predare magniară
și cei cu limba de predare ro-
mînă etc. De asemenea, s-a pro-
pus cercurilor pedagogice și co-
misiilor metodice din școli să
cerceteze în mod concret o serie
de probleme ale predării grama-
ticii limbii romîne pornind de la
analiza minuțioasă a greșelilor
tipice pe care le fac elevii în ex-
primarea lor orală și scrisă.
în munca noastră de îndruma-
re și control urmărim îndeosebi
ajutorarea tinerilor profesori de
limba romînă și cunoașterea ce-
lor mai bune experiențe în pre-
darea acestui obiect. Folosim,
pentru aceasta, atît sistemul in-
specțiilor în cadrul unor brigăzi
cît și inspecțiile obișnuite de spe-
cialitate. în primul trimestru al a-
cestuj an școlar vor fi inspectate
în brigadă o serie de școli din ra-
ioanele Tîmăveni și Odoi'hei și
se vor efectua totodată inspecții
de specialitate în școlile din ra-
ionul Mureș și din orașul Tîrgu
-Mureș. Concluziile desprinse din
munca de îndrumare și control
vor constitui obiectul unui ma-
terial de îndrumare car’e va fi
difuzat tuturor raioanelor.
în luna noiembrie se va orga-
niza o consfătuire a inspîctorilor
de limba romînă și a conducăto-
rilor de cercuri pedagogice. Aici
se vor prezenta concluziile trase
de secția de învățămînt regio-
nală pe baza controlului nemij-
locit efectuat în diferite raioane.
Sîntem convinși că, dacă vom
aplica cu perseverență măsuri
concrete și eficiente, vom izbuti
să ajutăm în mod real cadrele
didactice în ridicarea calitativă
a predării limbii romîne.
ION RAȚIU
inspector la secția de învățămînt
a regiunii Mureș Autonomă
Maghiară
Atenția elevilor este reținută de lecturile interesante pe care le găsesc
în „Scînteia pionierului"
Accesibilitate
(Urmare din pag. 1)
dacă le-ar fi arătat practic cum
are loc fenomenul condensării
electricității, aducînd în clasă,
pentru demonstrație, toate apara-
tele necesare ? Fizica, de altfel ca
și orice alt obiect de învățămînt,
nu se poate însuși în mod con-
știent numai pe bază de memora-
re. Trebuie să oferim elevilor cît
mai mult posibilitatea „ să vadă”,
să ia contact cu noțiunile pe cît
mai multe căi. Altfel facem din ei
niște bucheri, niște oameni cu
cunoștințe șubrede, cu un cerc li-
mitat de noțiuni.
Respectarea principiului accesi-
bilității cunoștințelor ca unul din
principiile fundamentale ale pro-
cesului de învățămînt presupune
nu scutirea copilului de efort, ci
angajarea eforturilor lui fizice și
intelectuale, bine înțeles în măsu-
ra în care vîrsta permite. Pentru
ca aceste eforturi să nu fie to-
tuși prea grele este nevoie ca în
cursul predării profesorul să por-
nească de la simplu la complex,
de la ușor la greu, de la cunoscut
la necunoscut, făcînd între aces-
tea o legătură firească. în acest
sens I. A. Kairov arată că e ne-
cesar să se repartizeze astfel
munca încît elevul să întîmpine
necontenit greutăți crescînde, în-
registrînd în același timp creșteri
treptate ale gradului de indepen-
dență în munca sa. Studiul —
spune acest psdmx; st .: t —
trebuie să !.e *IU d* wrx Incit
elevul să poată munci întotdeauna
activ cu materialul nou și atît de
greu încît să nu-i permită elevu-
lui să stea pe loc ci, treptat, să
învingă obstacolele noi și prin a-
ceasta să-și dezvolte forțele in-
telectuale.
Vom mări gradul de accesibi-
litate dacă ne vom feri să facem
abuz de date, de fapte, exemple
etc. Va fi suficient să selec-
ționăm cîteva din cele mai con-
cludente date și fapte, căci în fe-
lul acesta nu-i vom obosi pe copii.
Este greu, desigur, de dat re-
țete în ce privește modalitățile
prin care putem traduce în viață
principiul accesibilității cunoștin-
țelor. Nici nu am intenționat acest
lucru. Am căutat doar să
atenția asupra cîtorva probleme
ce se ridică mai des în școli în
acest domeniu și care pot fi rezol-
vate de fiecare din noi dacă ne
preocupăm cu seriozitate de găsi-
rea căilor prin care putem ajun-
ge la nivelul de înțelegere al e-
levilor.
„Invățămîntul profesional și tehnic
A apărut primul număr al re-
vistei „Invățămîntul profesional
și tehnic". Formulînd sarcinile
noii reviste în articolul de fond
„La început de drum", acad,
prof. I. G. Murgulescu, ministrul
Invățămîntului, arată că ea „tre-
buie să contribuie la îmbunătă-
țirea pregătirii viitorilor munci-
tori și tehnicieni, să devină o tri-
bună de popularizare a experien-
ței înaintate din școlile profesio-
nale și tehnice din țara noastră,
un mijloc de prezentare a boga-
tei activități care se desfășoară
în aceste școli".
Pe linia acestor cerințe revis-
ta publică, în primul său număr,
articolele „Viitorii muncitori și
tehnicieni ai Combinatului side-
rurgic din Galați" de ing. Dumi-
tru Lalu și „Invățămîntul agri-
col în plină dezvoltare" de prof.
univ. David Davidescu, Care se
referă la problemele actuale ale
pregătirii cadrelor pentru două
din sectoarele cele mai impor-
tante ale economiei noastre na-
ționale.
Numeroase articole din pri-
ocună
factorii poștali și difuzorii volun-
rea viitorilor muncitori de înal-
tă calificare. Astfel,
„Automatizarea și
articolul
pregătirea
schimbului de mîine" de ing.
Valeriu Rusescu se referă la
predarea cunoștințelor privind
mijloacele de reglare automată
a proceselor de producție, iar
articolul „Probleme ale predării
chimiei" de ing. Silvia Partenie
analizează conținutul și meto-
dele studierii unor procese teh-
nologice din industria petrochi-
mică.
O atenție deosebită acordă re-
vista problemelor practicii în
producție a ucenicilor, căreia îi
sînt consacrate articolele „Prac-
tica în producție" de ing. C.
Cumpătă și „Organizarea instrui-
rii practice a mecanizatorilor la
nivelul cerințelor agriculturii so-
cialiste" de ing. Maria Oprescu,
precum și reportajul „înalta
răspundere" de C. Modrea.
Munca de educație comunistă
a viitorilor muncitori este oglin-
dită în articolele „In strînsă co-
laborare" de Vintilă Florea,
membru supleant în Biroul C.C.
conștiinței înaintate" de prof.
Ion Moldovan, prof. Cornel Die-
trich și prof. Emil Pitiș și „Du-
pă orele de curs" de Lidia Po-
pescu.
La rubrica „De peste hotare"
revista publică articolul „Elevii
sovietici studiază tehnica viito-
rului", de M. Pazanov.
Revista mai cuprinde articole
și știri cu privire la diferite nou-
tăți științifice și tehnice, o rubri-
că consacrată creației tehnice
din școlile profesionale și teh-
nice etc.
Bogat ilustrat cu fotografii,
scheme și desene — numărul 1
al revistei „Invățămîntul profe-
sional și tehnic" constituie pen-
tru profesorii și maiștrii-instruc-
tori din invățămîntul profesio-
nal și tehnic un real sprijin în
activitatea didactică, iar pentru
viitorii muncitori și tehnicieni o
lectură interesantă și atractivă.
„Gazeta invățămîntului" urează
colectivului redacțional al noii
publicații, care întregește fron-
tul presei pedagogice din țara
noastră, spor la muncă și succes
în importanta activitate căreia i
la
învățători, profesori, educatoare,
maiștrî-instructori!
abonati-vă la
„GAZETA ÎNVĂȚÂMÎNTULUl"
Gazeta publică regulat materiale privind munca din învă-
țămintul de cultură generală, din învățămîntul profesional
și tehnic, articole de îndrumare pedagogică și metodică,
prezintă experiența celor ce muncesc în șeoli.
Abonîndu-vă pe un an întreg vă asigurați colecția com-
pletă a gazetei. Costul unui abonament pe un an este de
13 lei.
pubîicafiile
periodice
edifate de Academia R.P.R.
STUDII
REVISTA DE
ISTORIE
(apare de 6 ori pe an)
Abonamentul pe 6 luni 24 lei ;
pe 12 luni 48 lei
LIMBA ROMÎNĂ
(apare de 6 ori pe an)
Abonamentul pe 6 luni 9 lei;
CERCETĂRI FILOZOFICE
(apare de 4 ori pe an)
Abonamentul pe 6 luni 18 lei;
pe 12 luni 36 lei
REVISTĂ DS PSIHOLOGIE
(apare de
Abonamentul
pe 12
4 ori pe an)
pe 6 luni 12 lei;
luni 24 lei
Abonamentele
ciile poștale,
se primesc la ofi-
agențiile poștale,
MATERIALUL
DIDACTIC
Importanța folosirii materialului didactic în procesul de învățămînt este astăzi bine înțe*
leasă de fiecare învățător și profesor preocupat de obținerea unor rezultate bune în munca sa-
Cunoștințele a căror predare se sprijină pe utilizarea unui material didactic ales cu grijă sînt
mult mai ușor însușite de elevi, se consolidează mai temeinic în mintea lor.
An de an școlile noastre și-au sporit zestrea de material didactic pentru toate discipli-
nete. Prin grija partidului și a guvernului zeci de milioane de lei sînt alocate anual pentru
permanenta completare a materialului didactic existent în școli eu hărți, mulaje, cu instrumen-
te și aparate la nivelul științei și tehnicii moderne-
O zestre atît de prețioasă și atît de im portantă pentru ridicarea continuă a nivelului
învățămîntului nostru se cuvine a fi păstrată și folosită în condiții cît mai bune. Urmărind
să constate cum este îndeplinită această obligație, gazeta noastră a organizat un sondaj în cîte-
va școli ale raionului Lenin din Capitală.
Inițiative bune
La Școala de 8 ani nr. 135, si-
tuată în cartierul noilor blocuri
din Ferentari, profesorii de fizică,
chimie și științe naturale au la
îndemînă un variat material di-
dactic pentru efectuarea expe-
riențelor prevăzute în programe.
Conducerea școlii a amenajat o
sală în care să se desfășoare ex-
periențele. Tot aici sînt păstrate
și aparatele și substanțele chi-
mice, care sînt repartizate pe ca-
tegorii. Materialul este ținut în
dulapuri închise perfect, pentru
a i se mări durata de funcțio-
nare.
Caracteristică pentru activitatea
acestei școli este și grija față de
îmbogățirea continuă, prin mij-
. loace locale, a materialului didac-
BHBhUc. Se preocupă îndeosebi de
^^^^^cest lucru învățători și profe-
sori ca Margareta Osman. Rodica
David. Maria Vlad. Lili Șomer.
Astfel, pentru a îmbogăți cunoș-
tințele elevilor săi despre utiliza-
rea lemnului, tov. Margareta Os-
man a confecționat cu ajutorul
lor o planșă intitulată ..Esențele
lemnoase", pe care sînt expuse
plăci de palisandru, mahon. fra-
sin. stejar, nuc, ulm cireș, plen,
paltin etc.. ..Ci-7;-.:--’ țcoDieăStb*-
le și ciupercile	' re-
prezintă titlul unei g’w planșe
realizată cu multă pricepere in
școală. Planșe privind semințele,
plantele textile și produsele lor,
ca și multe alte tipuri de mate-
rial didactic confecționat de pro-
fesori și elevi îmbogățesc zes-
trea școlii. Toate aceste mate-
riale s:- exousc într-o sală spe-
cială și stau la îndemînă fiecărui
învățător și profesor. Ordinea în
care sînt ținute, grija cu care
sînt utilizate le reduc la mini-
mum gradul de uzură-
Preocupări pentru îmbogățirea
și păstrarea în bune condiții a
materialului didactic existent
manifestă și alte scoli ale raio-
nului Lenin.
O atenție deosebită acordă păs-
trării și folosirii materialului di-
dactic colectivul pedagogic al
Școlii medii nr- 22. în încăperile
necia! destinate laboratoarelor
de fizică, chimie, științe natura-
le. în cabinetele de geografie și
istorie ale acestei școli materialul
didactic este întreținut în cele
mai bune condiții și. datorită a-
cestui fapt, poate fi utilizat cu
bune rezultate. Deși fiecare lec-
ție de fizică, chimie. naturale
este ilustrată de numeroase ex-
periențe, deși înșiși elevii mînu-
iesc adesea aparatura de labora-
tor. numai rareori vreo piesă este
scoasă din uz. Profesoarele Ro-
dica Panaitescu. Olimpia Bînă,
Maria Staicu, Tarcvinia Șandru
au creat în rîndurile elevilor o
puternică opinie colectivă împo-
triva neglijenței în manipularea
materialului didactic. Fiecare la-
borator dispune de mici colective
de „intervenție", alcătuite din e-
levii cei mai pasionați pentru
specialitatea respectivă, un fel
de „prieteni ai laboratorului",
care înlătură la timp, sub în-
drumarea profesorului de spe-
cialitate, eventualele defecțiuni
ivite la aparatele cu care s-au
efectuat experiențele. După fie-
care oră de fizică, chimie etc. în
cîteva minute materialul didactic
folosit este curățat și eventual
reparat și se depune la locul de
păstrare numai în perfectă stare
de funcționare.
în afară de aceasta, la lucră-
rile practice pe care le efectuea-
ză elevii se execută și reparația
unor materiale didactice. Astfel,
elevii claselor a X-a și a Xl-a
au reparat materialul didactic
pentru lecțiile de electrotehnică
și mecanică. Aceste reparații, pe
lîngă utilitatea lor practică —
prelungire a duratei de funcțio-
nare a aparatelor respective, au
contribuit și Ia consolidarea cu-
noștințelor și a deprinderilor ele-
vilor și, evident, au avut și un
însemnat rol educativ.
Merită de asemenea menționa-
tă grija manifestată de profesorii
de științe naturale ai școlii pen-
tru recondiționarea unor diora-
me, a păsărilor împăiate etc. De
curînd au fost reexaminate toate
păsările și animalele de care dis-
pune muzeul de științe naturale
al școlii, efectuîndu-se lucrări im-
portante de înlăturare a unor de-
fecțiuni ivite în ultimul timp.
GreutăH
care pot fi înlăturate
In sondajul făcut de noi la șco-
lile raionului Lenin s-au putut
întîlni însă și unele aspecte mai
puțin îmbucurătoare. Astfel, la
Școala de 8 ani nr. 141, școală
mare, care dispune de un bogat
material didactic, acesta nu poa-
te fi folosit în cele mai bune
ccrd-’ri’ De ca? In primul rînd
pw.r.t că el erte depozitai în în-
cSperi âi’-Lte aflție în cele două
corpuri d - clădiri ale școlii Pro-
fe-?:*: iau din aceste încăperi
planșele, aparatele și substanțe-
le de care au nevoie și parcurg
cu ele o distanță destul de mare
pînă la clasele respective. Une-
ori. această distanță este străbă-
tută cu materialele prin ploaie
sau ninsoare, astfel că materia-
lele se deteriorează. Și s-ar putea
spune că însăși această situație
este mai bună decît cea existen-
tă pînă nu de mult. Intr-adevăr,
în anii trecuți, aparatele de fi-
zică, substanțele chimice, hărțile,
planșele etc. erau ținute în încă-
peri cu totul nepotrivite pentru
buna lor conservare (chiar și
sub scările interioare). Așa se
explică de ce în numai cîțiva
ani a fost scos din inventarul
școlii, ca inutilizabil, material di-
dactic în valoare de peste 6.000
de lei.
Această deficiență nu este pro-
prie numai Școlii de 8 ani nr.
141. Și în alte școli de 8 ani din
raionul Lenin materialul didac-
tic este păstrat în condiții neco-
respunzătoare.
Aparatul pentru analiză spectrală produs de I.M.D. permite eiecluarea
unor interesante experiențe de optică
O analiză a cauzelor care de-
termină asemenea situații arată
că acestea sînt departe de a fi
de neînlăturat. Astfel, în realita-
te școlile respective dispun de
suficient spațiu si ar putea păs-
tra în condiții bune materialul
didactic. Numai că pentru a avea
posibilitatea să folosească acest
spațiu, ar fi fost necesar ca sfa-
tul popular al raionului Lenin să
fi tradus în viață măsurile sta-
bilite cu mai mulți ani în urmă
printr-o Hotărîre a Consiliului
de Miniștri. Este vorba de elibe-
rarea încăperilor deținute de per-
soane particulare în incinta clă-
dirilor școlare. Astfel, la Școala
de 8 ani nr. 141 opt încăperi au o
destinație străină de școală. Ia
Școala de 8 ani nr. 133 patru
încăperi din spațiul utilizabil pen-
tru laboratoare sînt de asemenea
ocupate. Și asemenea exemple se
întîlnesc și în alte școli. Elibe-
rarea acestui spațiu și amenaja-
rea în încăperile respective a
unor laboratoare ar rezolva nu
numai problema păstrării în
bune condiții a materialului di-
dactic, ci ar îngădui totodată și
mai buna lui utilizare la lecții,
care s-ar putea ține numai în la-
borator. Credem că, prin rezolva-
rea urgentă a acestei probleme,
sfatul popular al raionului Lenin
ar putea aduce o contribuție
substanțială la ridicarea nivelu-
lui muncii din școală.
Neglijențe inadmisibile
Școala medie nr. 36 are o clă-
dire nouă, construită doar de
cîțiva ani. Profesorii și elevii a-
cestei școli au toate condițiile
pentru a desfășura o muncă rod-
nică. Laboratoarele școlii dispun
de material modern. Școala are
sală de festivități și sală de gim-
nastică, de asemenea utilate după
ultimul cuvînt al cerințelor pe-
dagogiei științifice. Din păcate,
grija conducerii școlii pentru fo-
losirea materialului didactic mo-
dern cu care a fost înzestrată
aceasta lasă de dorit. Astfel, în
1960 au fost trimise acestei școli
două aparate de proiecție în va-
loare de peste 56.000 lei. De atunci
ele zac neutilizate în magazie. Di-
rectorul școlii, tov. Mihai Vasiliu,
Cu grijă și atenție ia I.M.D. hărțile sînt revizuite înainte de a ii trimise
în școli
a încercat să motiveze aceste ne-
glijențe prin vina unor factori
din afara școlii. Ar fi fost nevoie,
chipurile, de unele formalități
care nu puteau fi rezolvate în
mai puțin de... doi ani de zile.
Dar tot de doi ani stă neutilizat
și un aparat de radio. în valoare
de aproape 8.000 de lei, primit de
școală o dată cu cele două apa-
rate de proiecție. Tot „formali-
tățile" sînt de vină și în acest
caz ?
Mai multă ari’^
față de hărți și planșe
Pentru a se asigura condiții
bune de păstrare a materialului
de fizică și chimie, conducerea
Școlii de 8 ani din comuna Mă-
gurele, aparținînd și ea raionu-
lui Lenin, a găsit soluțiile cele
mai potrivite la situația existen-
tă. împreună cu conducerea că-
minului cultural a amenajat o
încăpere specială în incinta aces-
tuia (căminul se găsește în apro-
pierea școlii). Materialul este păs-
trat în dulapuri speciale, ordonat
în mod firesc, după conținutul
și natura experiențelor prevăzu-
te în programe. Grija direcției
și a profesorilor școlii din Măgu-
rele pentru materialul didactic
necesar lecțiilor de fizică și chi-
mie rezultă și din faptul că în
decurs de mai mulți ani din in-
ventarul școlii nu s-au scos pen-
tru uzură decît cîteva eprubete.
Din păcate, la Școala de 8 ani
din comuna Măgurele nu se ma-
nifestă aceeași grijă și pentru
hărțile de geografie și istorie
sau pentru planșele necesare lec-
țiilor de științe naturale. Mai
multe sute de hărți și cam tot
atîtea planșe stau legate cu sfori,
aruncate într-o ordine foarte a-
proximativă pe o etajeră cu to-
tul nepotrivită. Datorită modului
în care sînt ..păstrate" și. evi-
dent, faptului că nu s-au luat la
timp măsuri de întreținere, multe
hărți și planșe se prezintă în-
Sondajul făcut în școlile raio-
nului Lenin a arătat că în majo-
ritatea acestora directorii și co-
lectivele didactice se preocupă
îndeaproape de păstrarea și folo-
sirea în condiții bune a materia-
lului didactic. Și secția de învă-
țamînt a raionului acordă atenție
acestei probleme. într-un control
făcut recent la Școala medie nr.
27, ca și la mai multe ședințe de
lucru cu directorii s-au dat în-
drumări menite să ducă la o mai
bună folosire a materialului di-
dactic în vederea întăririi carac-
terului intuitiv al predării.
Cu toate acestea, sondajul a
tr-un mod cu totul necorespunză-
tor : rupte la colțuri, cu hîrtia
desprinsă în multe locuri de
pînză etc.
Asemenea neajunsuri ar fi pu-
tut să fie ușor înlăturate dacă
profesorii de istorie, de geografie
și de științe naturale din școală
ar fi manifestat interes pentru
prelungirea duratei de utilizare
a materialului didactic destinat
ilustrării lecțiilor lor.
Această problemă a fost rezol-
vată de profesorii acelorași spe-
ciali'ăți de la școala nr. 133 prin
antrenarea elevilor la buna în-
treținere și reparare a hărților.
De aceea, la această școală hăr-
țile au un aspect îngrijit și o
existență mult mai îndelungată.
Exemplul poate fi urmat.
Graba numai
la comandat..
Școlile din raionul Lenin își
procură materialul didactic prin
secția raională de învățământ. în
bugetul acesteia numai pentru
anul școlar 1961.1962 au fost pre-
văzute circa 300.000 lei pentru
completarea materialului didac-
tic al școlilor. Pînă în prezent au
și fost distribuite școlilor mate-
riale în valoare de 200 000 Iei.
Cele mai multe școli și-au ridicat
materialele așa cum se și cuve-
nea, imediat ce au fost anunțate
de secția de învățămînt. De la
unele școli însă nu s-a prezentat
nimeni să ridice materialul didac-
tic comandat insistent, mai înain-
te. Astfel că acesta a trebuit, une-
ori să stea depozitat cîteva luni
în magazia de material didactic
a secției de învățămînt. Așa a
procedat, de pildă. Școala medie
nr. 36, care s-a plîns la sfîrșiiul
anului școlar trecut de lipsa unor
materiale sportive. Operativ, sec-
ția a procurat materialele nece-
sare. Aceste materiale sportive se
află acum de mai bine de două
luni în depozitul secției de învă-
țămînt. deși școala a fost în repe-
tate rînduri solicitată să-1 ridice.
Apelurile au rămas însă fără
ecou.
arătat că în raion mai există
școli în care se manifestă o ati-
tudine insuficient de grijulie față
de materialul didactic. Se impu-
ne să se ia de îndată măsuri care
să ducă la înlăturarea lipsurilor
vădite în această privință. Ar fi
bine ca secția de învățămînt a
raionului și directorii școlilor să
studieze experiența unor școli
fruntașe și a unor profesori frun-
tași în ce privește utilizarea ma-
terialului didactic, îmbogățirea
lui și buna lui păstrare, astfel
îneît această experiență să se ex-
tindă în toate școlile raionului.
C. RĂDOI
————
In regiunea
SUCEAVA
La secțiile de învăță mint „se învață"
Suceava ne-a evocat în-
totdeauna frumusețea rară
a monumentelor istorice de
la Putna, Voroneț, Sucevița,
Vatra Moldoviței. Dar rea-
litățile de astăzi îmbogățesc
și fac mai dinamică, mai
strălucitoare imaginea Su-
cevei. Pentru că alături de
liniștea de la Putna există
freamătul și măreția con-
strucției socialiste, pentru că
în atmosfera in care plutesc
încă legendele cu Ștefan cel
Mare și Daniil Sihastrul se
desfășoară acum o muncă
vie, plină de entuziasm și în-
credere în viitor. Astăzi ima-
ginea Sucevei se colorează
viu, capătă prospețime și
vigoare. Monumentele isto-
rice stau, pentru aduceri
aminte, într-o liniște creată
parcă anume pentru ca a-
mintirile să nu fie tulburate.
Te cheamă însă astăzi spre
regiunea aceasta nordică a
patriei noastre clocotul vieții.
Am plecat la Suceava
pentru a afla realizările din
învățămînt. Cum merge în-
vățămîntul în regiunea Su-
ceava — aceasta era între-
barea care-mi stăruia în
minte atunci cînd străbd-
team drumul de la gară spre
oraș. înainte de a-mi arăta
școlile, de a-mi răspunde la
întrebare, regiunea mi-a
arătat noile ei întreprin-
deri, apoi nenumăratele
blocuri noi, moderne și viața
trepidantă a orașului învă-
luit în povești. In această
ambianță urma să caut a în-
țelege, a cunoaște preocupă-
rile și activitatea oamenilor
școlii.
La Sfatul popular al re-
giunii am reușit să desprind
problemele de învățămînt
din țesătura complexă a
tuturor problemelor vieții
locale. Audiențele la vice-
președintele sfatului regio-
nal, tovarășul Constantin
Rățoi, le-au scos una cîte
una la iveală. Cursul de
fiecare zi al vieții regiunii
le-a adus acolo, împreună
cu multe altele. S-a discu-
Indiciu de activitate rodnică
La începutul anului școlar sec-
ția de învățămînt regională a în-
drumat în amănunt directorii șco-
lilor pentru întreaga lor activita-
te din anul acesta. îndrumările au
mers pînă la amănunte. Nota ca-
racteristică, de altfel, a planurilor
de muncă, de acțiune, a instrucțiu-
nilor elaborate de secția de învă-
țămînt regională este aceea că
se prevăd lucrurile în amănunt.
Poate fi un indiciu de activitate
rodnică. Pentru a indica amănun-
te trebuie să gîndești în profun-
zime, să vezi toate aspectele.
Cerința pe care a căutat să o
sublinieze cu tărie secția de învă-
țămînt în indicațiile date școlilor
la început de an a fost aceea ca
nivelul pregătirii elevilor să se
îmbunătățească simțitor și hotă-
rît. In anul școlar trecut au fost
prea mulți elevi cu o situație me-
diocră. înlăturarea rămînerii în
urmă la învățătură și a medio-
crității este acum ținta unei
lupte în care sînt angajați toți
oamenii școlii.
Secția de învățămînt a arătat
că această luptă va duce la suc-
cese dacă se va trece efectiv la
îndrumarea conținutului procesu-
lui instructiv-educativ. Se cere să
nu ma; precumpănească proble-
tat mai întîi despre sarcinile
actuale din agricultură, de-
spre strîngerea recoltei și
sprijinul larg pe care-l pri-
mesc din partea tuturor sa-
tele, gospodăriile agricole în
acest moment important al
activității lor. S-a discutat
apoi despre schimbul de ex-
periență pe care o școală
medie din Cîmpulung și-a
propus să-l facă cu Școala
medie nr. 1 din Rădăuți. S-a
aprobat apoi livrarea unei
cantități de asbociment pen-
tru dispensarul din co-
muna Cășvana. S-au stabi-
lit, împreună cu tovarășul
Mihail Burlacu, șeful secției
de învățămînt a regiunii,
măsurile de ultim moment
în vederea plecării inspec-
torilor în control. S-a discutat
posibilitatea organizării în
incinta Sfatului popular re-
gional a unei săli cu lucrări
plastice care să reprezinte
specificul și viața nouă a re-
giunii. Și multe altele.
Dar în timp ce discuțiile
se desfășurau, în mintea ce-
lui ce voia să știe s-au iscat
întrebări. De ce a insistat
atît de mult directorul școlii
din Cîmpulung să facă
schimb de experiență cu
Școala medie nr. 1 din Ră-
dăuți, și neapărat cu acea-
sta 1 Cum îndeplinește sec-
ția de învățămînt a regiunii
sarcina dată de comitetul
executiv al sfatului popular
regional — de a lupta împo-
triva mediocrității la învăță-
tură ? Ce ecou are îndemnul
vicepreședintelui, repetat de
cîteva ori în discuția cu șe-
ful secției regionale de în-
vățămînt — să avem încre-
dere în oameni, să stimu-
lăm inițiativa lor ?
De la centrul regiunii au
plecat și pleacă zilnic indi-
cații valoroase pentru învă-
țămînt. Le-am auzit, le-am
văzut înscrise în planurile de
activitate. Dar cum se apli-
că ele ? întrebările te tri-
miteau cu insistență tot mai
mare să cercetezi, să vezi.
mele administrative, cum s-a în-
tîmplat în unele școli în trecut;
asistențele directorilor la lecții
constituie o obligație de care nu-i
poate scuti nici un fel de motiva-
re. Secția de învățămînt a știut să
folosească un ton categoric acolo
unde era vorba de sarcini esen-
țiale pentru învățămînt. Ea a ce-
rut directorilor să-și noteze obser-
vațiile de la lecții și a subliniat'
că pot ajuta muncii numai obser-
vațiile care se referă la conținu-
tul predării, la metodele folosite,
nu la aspecte de suprafață. Indi-
cațiile date directorilor nu se mul-
țumesc, cum se vede, să sublinieze
sarcinile, ci menționează și greșe-
lile care s-ar putea face și care
trebuie evitate. „Directorii de
școli răspund de nivelul predării
lecțiilor în școala ce o conduc".
— spune categoric secția de în-
vățămînt — și obligația lor este
să-l ajute pe profesorul care are
lipsuri în predare.
Toată atenția deci lecțiilor, ni-
velului de pregătire al elevilor.
Este o sarcină pe care, desigur,
și-o pun toate secțiile de învăță-
mînt. Ceea ce diferă însă sînt mă-
surile prin care caută să o reali-
zeze și, mai ales, perseverența cu
care se urmărește realizarea ei.
„Există toate posibilitățile și
toate condițiile — a spus șeful
secției de învățămînt a regiunii,
iov. Burlacu, în informarea pre-
zentată comitetului executiv al
sfatului popular regional — pen-
tru ca în acest an procesul in-
iriructiv-educativ să se îmbunătă-
țească din toate punctele de ve-
dere”.
Pornind de la adevărul de toți
știut că pentru succesul mun-
cii instructiv-educative se cere
o îndrumare bună, iar o în-
drumare bună presupune ins-
pectori temeinic pregătiți, sec-
ția de învățămînt regională dă
o atenție deosebită pregătirii in-
spectorilor, organizînd acțiuni in-
teresante pe această linie. Bilu-
nar, la secția de învățămînt regio-
nală și la secțiile de învățămînt
raionale sînt rezervate pentru in-
spectori zile de studiu individual
urmat de discuții. Se stabilește în
prealabil o anumită temă și fie-
care inspector citește, în ziua
respectivă, material documentar
legat de temă și de specialitatea
Iui. A doua zi au loc discuții în
legătură cu concluziile trase pe
baza studiului. Tot pentru pregă-
tirea inspectorilor se fac periodic
informări în legătură cu noutățile
științifice, pedagogice, literare.
Acolo unde se muncește cu elevii
Activitatea din școli a dovedit
că preocuparea pentru buna pre-
gătire a elevilor este, așa cum
au cerut comitetul executiv și
secția de învățămînt a sfatului
popular regional, preocuparea
centrală.
Să ne oprim de exemplu la
Școala medie „Ștefan cel Mare din
Suceava. Tovarășul Alexandru
Obadă, directorul ei, ne-a vorbit
despre acțiunile pe care le orga-
nizează în vederea bunei pregă-
tiri a elevilor. Nu s-a mulțu-
mit însă doar să enumere aceste
acțiuni. Ce poți înțelege — spune
el — din simplul fapt că se or-
ganizează interasistențe ? Chiar
dacă ele sînt în număr mare. Im-
portant este cum organizezi in-
terasistențele. Căutăm să înlătu-
răm formalismul, așa ca profesorii
să învețe unul de la altul cît mai
mult. Și într-adevăr. S-a organi-
zat de pildă interasistența la lec-
ții a tovarășilor loan Nimițan și
Laura Lohănel. Tovarășa Lohănel,
care se află în primul ei an de
activitate didactică, are mult de
învățat de la tovarășul Nimițan,
profesor cu o bogată experiență și
care obține bune rezultate în pre-
gătirea elevilor. El a primit feli-
citări din partea Universității din
Iași pentru modul cum s-au pre-
zentat elevii săi la examenele de
admitere în învățămîntul superior.
Tov. Lohănel învață de la tov Ni-
mițan să-și întocmească minuțios
planurile de lecții, să folosească
cu pricepere cele 50 de minute
rezervate lecției, să verifice și să
aprecieze cunoștințele elevilor.
Școala are mulți profesori care
se bucură de autoritate în rîndul
cadrelor didactice din jegiune.
Printre aceștia se numără și pro-
fesorul Ion Nemeș. Lecția sa de
fizică cu elevii clasei a Xl-a „A“
a avut un mers sănătos, care a fă-
cut ca nici un minut să nu se
irosească. întrebările formulate
scurt, clar și precis i-au determi-
nat și pe elevi să vorbească tot
clar și precis despre interferența
undelor, despre reflecția cu schim.
bare și fără schimbare de sens,
despre interferențe sincrone, ar-
monice și paralele, despre unde
staționare, nod, ventru, despre e-
nergia unui punct în mișcare etc.
lată-ne la Școala medie nr. 1
din Rădăuți, cu care școala din
Cîmpulung a ținut atît de mult
să facă schimb de experiență.
Cum muncesc cadrele de aici ?
în școală lucrează tovarășul
Vasile Bujdei, ai cărui elevi au
obținut cele mai bune rezultate
Ia Olimpiada de matematică. Din
cei 8 elevi care au reușita faza
regională, 6 au fost elevii Iui.
Unul din ei a fost premiat și în
faza finală, la Praga. Pînă nu de
mult, colegii tovarășului Bujdei
se plîngeau că acesta îi supraîn-
carcă pe elevi și „acaparează" in-
teresul lor pentru materia pe care
o predă, că exercită asupra lor
o influență prea puternică și de a-
ceea ei Iasă totul și învață numai
la matematică. Tovarășul Bujdei
a căutat să nu-i mai supraîncar-
ce pe elevi cu prea multe teme
pentru acasă. Și-a propus, a încer.
cat și a putut. Dar ca să nu trans-
mită, o dată cu cunoștințele de
matematică și dragoste pentru
studiul ei, aceasta „n-a știut",
Trimestrial se vor organiza în-
tîlniri ale șefilor secțiilor raionale
de învățămînt pentru a se discu-
ta problemele ce s-au desprins
din controlul efectuat în cursul
trimestrului. în luna noiembrie, de
pildă, la ședința trimestrială cu
șefii secțiilor, care va avea loc în
orașul Rădăuți, se va discuta des-
pre activitatea diriginților. Refe-
ratul pe care îl va prezenta cu a-
cest prilej tov. Petre Bejenaru,
șeful secției de învățămînt a raio-
nului Rădăuți, este intitulat „Con-
tribuția secției de învățămînt la
îmbunătățirea muncii diriginților".
Din formularea temei se vede
preocuparea pentru îmbunătățirea
îndrumării și controlului.
Tot pe linia întăririi muncii de
îndrumare și control se organi-
zează și schimbul de experiență
între secțiile raionale de invătă-
mînt. Pentru sfîrșitul lunii octom-
brie este organizat schimbul de
experiență între secția de învăță-
mînt a raionului Cîmpulung, unde
lucrează inspectori cu experiență
și rezultate bune în muncă și sec-
ția de învățămînt a raionului Să-
veni, unde sînt multe cadre noi în
activitatea de îndrumare. în pri-
ma zi a schimbului de experiență
secția de învățămînt Cîmpulung
va prezenta experiența ei în or-
n-a putut. Ce era de făcut ? O
singură cale — să pună și ceilalți
profesori în lecțiile lor căldura
menită a cuceri inimile elevilor.
Pe acest drum merge acum colec-
tivul didactic al școlii. Există un
fel de întrecere tacită. Cînd din
toate părțile atracția va fi aceeași,
se va creea în fiecare clasă echi-
librul normal dorit de cadrele di-
dactice și menit să asigure o pre-
gătire armonioasă, multilaterală a
elevilor.
Planul de muncă al Școlii me-
dii nr. 1 din Rădăuți cuprinde
multe acțiuni menite .să traducă
în viață sarcina pusă de secția de
învățămînt ca obiectiv central —
temeinica pregătire a elevilor.
Printre ele se numără și îndruma-
rea muncii independente a elevi-
lor pentru a-i obișnui să foloseas-
că manualul și notițele luate la
lecții. Am vrut să vedem concret
cum se va îndeplini acest punct
din plan. A urmat o discuție in-
teresantă cu tov. Erast Viforea-
nu directorul școlii.
Pornind de la ideea că notițele
oglindesc măsura în care s-au
înțeles explicațiile profesorului și
că de această înțelegere depinde
într-o măsură buna pregătire a e-
levilor, directorul a întreprins o
cercetare. A citit notițele unor e-
levi care au luat note proaste.
Ele au confirmat că aceștia nu au
înțeles în clasă explicațiile. Aca-
să notițele nu le-au venit deci în
ajutor. Ei au rămas să se descurce
singuri cu manualul, așa ca și
cînd n-ar fi fost prezenți la ex-
plicații. Conducerea școlii este
hotărîtă acum să cerceteze lucru-
rile mai adine, considerînd că și
aceasta va duce la măsuri ce vor
avea ca rezultat direct buna pre-
gătire a elevilor, înlăturarea me-
diocrității.
Cum sînt stimulate inițiativele
Revenind la secția de învăță-
mînt a regiunii am găsit răspuns
și la întrebarea „Cum se tradu-
ce in viață îndemnul vicepreșe-
dintelui sfatului regional — tov.
Constantin Rățoi — de a avea în-
credere în oameni, de a stimula
inițiativa lor". Am văzut aici grija
cu care sînt valorificate propune-
rile făcute de cadrele didactice Ia
ședințe, în consfătuiri etc. Aces-
tea sînt studiate cu atenție, iar
concluzia la care se ajunge este
comunicată în scris celui care a
făcut-o. Numeroase acțiuni valo-
roase organizate pe plan regional
sînt tocmai rodul propunerilor fă-
cute de cadrele didactice. Direc-
torul școlii din Păltiniș — Doro-
hoi, tov. Pavel Mihai, a propus
bunăoară să se organizeze în fie-
care raion consfătuiri cu directo-
rii de școli, președinții gospodării-
lor agricole colective și profeso-
rii de agricultură pentru a se dez-
bate sarcinile ce revin școlii în
urma introducerii obiectului „A-
gricultura". Astfel de ședințe au
și avut loc și ele au dus Ia mă-
suri menite să asigure o bună
predare a acestei materii. Tov.
ganizarea muncii, în îndrumarea
școlilor. în ziua a doua și a treia
colective de inspectori vor mer-
ge în școli, iar în ziua a patra se
vor discuta problemele constatate
pe teren, se vor pune și se vor
clarifica întrebările ce se vor ivi,
se vor trage concluzii pentru mun-
ca viitoare.
Pentru ca îndrumarea și contro-
lul să fie orientate spre proble-
mele concrete pe care le ridică
în prezent pregătirea elevilor, și
totodată pentru a verifica rezul-
tatele obținute prin măsurile apli-
cate pînă acum s-a organizat un
amplu control la toate școlile me-
dii din regiune în zilele de 15—20
octombrie, adică după împlinirea
unei Iun; de muncă din noul an
școlar. A fost analizată situația la
învățătură a fiecărei clase mai
întîi după catalog, apoi cercetîn-
du-se desfășurarea lecțiilor și
nivelul pregătirii elevilor. Contro-
lul a ajutat școlile să-și analizeze
condițiile proprii și posibilitățile
de care dispun pentru a duce cu
succes lupta împotriva pregătirii
slabe sau mediocre a elevilor. Re-
zultatul imediat a fost stabilirea
în fiecare școală a unui plan de
măsuri impus de constatările con-
trolului.
La rîndul lor, profesorii școlii
se străduiesc ca fiecare lecție
a lor să însemne un pas înainte
în înarmarea elevilor lor cu cu-
noașterea bazelor științelor. ' ■ ' 1
lecția de botanică predată ir^
sa a VIILa B de profesorul 6-
telimon Socaciu, de pildă, ivii
au dovedit că și-au însușit cu-
noștințele privind creșterea rădă-
cinii și felurile rădăcinilor, și au
participat activ la explicarea lec-
ției noi despre tulpină, al doilea
organ vegetativ. Atenția clasei a
fost menținută tot timpul trează de
bogatul material intuitiv folosit —
cinci planșe reprezentînd muguri,
tipuri de tulpini și numeroase
plante vii, cu rădăcini, aduse de
elevi — cartofi, stînjenei, gladio-
le, salvie, zorele, porumb etc.
Rezultatele bune pe care ie ob-
țin profesorii in Înșiruirea și c—
ducarea elevilor sînt, desigur, ur-
marea unor eforturi permanențe,
de zi cu zi. Ne-am putut da sea-
ma de acest lucru și la Școala me-
die din Gura Humorului, ai cărei
profesori se străduiesc neîncetat
să-și desăvîrșească pregătirea
proprie. Tov. lacob Ion, directo-
rul adjunct al școlii și profesor
de fizică, dă mare atenție conti-
nuei sale informări de specialita-
te. El își păstrează într-un dosar
toate articolele care-l ajută să
cunoască ce e nou în domeniul
fizicii, cum să obțină rezultate
mai bune în producție. Tovarășa
Maria Lucaci, profesoară de geo-
grafie, a strîns un bogat material
din care vrea să alcătuiască cu
elevii ei un album menit să l
sească în predarea lecțiilor.
selecționat pentru aceasta mate-
rialul fotografic adus din excursii
și care reprezintă forme de relief
și aspecte legate de predarea geo-
grafiei.
Gheorghe Luța, profesor la școa-
la din comuna Cășvana, raionul
Gura Humorului, a propus să se
ia măsuri pentru ajutorarea or-
ganizată a cadrelor fără suficientă
experiență în predare. Secția
de învățămînt a stabilit o biblio-
grafie minimă pe care le-a re-
comandat-o acestora și a organi-
zat pentru ele o serie de semina.
rii speciale, iar cabinetele peda-
gogice raionale trimit acestor ca-
dre îndrumări scrise privind pre-
darea unor capitole mai dificile,
recomandări asupra materialului
didactic pe care să-l folosească
la lecții etc.
★
Oamenii școlii din regiunea Su-
ceava sînt angajați în nobila și
minunata luptă pentru un nivel cît
mai ridicat de instruire și educare
a elevilor. Garanția succesului în
acestă luptă este perseverența.
Există ea ? Și la această întrebare
am căutat răspuns. El a fost po-
zitiv.
E. MANAC
LECTURILE PEDAGOGICE
Probleme interesante—discuți! rodnice
Cele două lucrări „Folosirea
materialului de istorie locală în
lecțiile de istorie" și „Părinți, co-
pii, educatori", susținute respec-
tiv de către profesorii Paul Po-
pescu de la Școala medie nr. 1
din Ploiești și profesorul Nicolae
Radulescu de la Școala de 8 ani
nr. 7 din Ploiești în ședința ple-
nară a sesiunii regionale a lec-
turilor pedagogice care a avut
loc în orașul Ploiești, au fost as-
cultate cu un deosebit interes de
către cadrele didactice partici-
pante la această acțiune. Ambele
referate, rod al unei bogate ex-
periențe personale și al unor în-
delungate observații, au avut
calitatea de a prezenta, pe lîngă
aspecte de strictă specialitate, și
numeroase probleme de interes
general.
Pornind de la premiza că pro-
fesorul care vrea să asigure lec-
țiilor sale un caracter concret,
convingător și accesibil trebuie
să folosească larg elemente cît
mai cunoscute, mai familiare și
mai apropiate elevilor, profesorul
Paul Popescu a început prin a
sublinia însemnătatea utilizării
materialului local în predarea is-
toriei patriei, ilustrînd, prin cîte-
va exemple, efectele pe care le-a
observat în propria sa muncă în
urma folosirii acestui procedeu.
Tn continuare el a tratat diferite
probleme privind mijloacele ce
pot fi folosite de către profesori
pentru colecționarea materialu-
lui de istorie locală, privind se-
lecționarea și organizarea lui,
integrarea lui cît mai firească și
mai eficientă în cadrul lecțiilor,
ca și utilizarea lui în timpul ac-
tivităților cu caracter extra-
școlar
Cea de a doua lucrare „Părinți,
copii, educatori" a luat în dis-
cuție multiple aspecte ale muncii
educative. După ce a formulat cî-
teva teze teoretice privind mun-
ca educativă, profesorul Nicolae
Radulescu a tratat cîteva pro-
bleme de educație în cadrul unor
scurte istorioare literare care,
din păcate, n-au fost întotdeauna
lipsite de o anumită notă de fa-
cil și convențional. Istorioarele
s-au referit la mijloacele prin
care părinții pot asigura copiilor
o linie de conduita corecta și un
regim de viață ordonat, înfȘți-
șind și părinți care nu reușesc
aceasta datorită unei afecțiuni e-
xagerate și rău înțelese, au vor-
bit despre efectele unei acțiuni
de intr-ajutorare minuțios or-
ganizate. despre actele de indis-
ciplină, despre educarea atenției
și a voinței etc.
Interesul viu suscitat de către
cele două referate s-a vădit în
dezbaterile purtate pe marginea
lor de către cadrele didactice,
învățătorii și profesorii au apre-
^"jat unele observații și idei va-
j «fibroase cuprinse în lucrările co-
legilor lor, subliniind că acestea
Ie vor fi utile pentru îmbunătă-
țirea activității practice pe care
ei o desfășoară la catedră. Toto-
dată, participanții la dezbateri au
făcut numeroase observații criti-
ce menite să-i ajute pe autori în
ridicarea calității lucrărilor lor.
Așa, de exemplu, profesoral Si-
mion Bărbulescu de la Școala
Am început Jd scriem cu cerneală
medie din Bușteni, care a anali-
zat prima lucrare, s-a referit la
calitățile și lipsurile fiecărui ca-
pitol în parte. El a arătat printre
altele că, deși destul de vastă,
aceasta nu a reușit să arate sufi-
cient de concret cum contribuie
utilizarea materialului de isto-
rie locală la formarea convinge-
rilor patriotice ale elevilor. De
asemenea, în capitolul privind
procedeele folosite pentru confec-
ționarea materialului de istorie
locală, autorul s-a rezumat nu-
mai la a enumera izvoarele care
i-au furnizat acest material. Pro-
fesoara Ecaterina Gavrilă de la
Școala medie nr. 2 din Buzău a
reproșat celui de al doilea referat
lipsa unui plan judicios organi-
zat, a unui fir logic consecvent
în jurul căruia să se axeze în-
treaga expunere a problemelor.
Tocmai această lipsă — a arătat
tov. Gavrilă — l-a făcut pe au-
tor să iasă din sfera temei pro-
puse și să alunece într-o serie
întreagă de digresiuni cu carac-
ter pedagogic general, să pără-
sească un subiect înainte de a-i
da dezvoltarea cuvenită și de
a-1 soluționa, să treacă la
un altul, rupt de primul,
fără a-i da, de asemenea,
atenția cuvenită. Observații si-
milare au făcut Și alți vorbitori,
printre care Dumitru Borislavs-
chi de la Școala medie nr. 5 din
Ploiești, Nicolae Mateescu de la
Școala de 8 ani nr. 20 din Plo-
iești. Cornelia Găgescu de la
Școala medie nr. 2 din Buzău,
Niculescu Maria de la Școala de
8 ani din comuna Stoenești etc.
Luînd cuvîntul din partea In-
stitutului de științe pedagogice,
profesorul Tiberiu Trutzer, șef
de secție in cadrul institutului,
s-a oprit îndeosebi asupra unor
probleme controversate în cursul
dezbaterilor. Pornind de la a-
cestea el a arătat care sînt însu-
șirile ce se cer unei comunicări
prezentate în cadrul lecturilor
pedagogice, subliniind că ele
trebuie să fie în primul rînd ro-
dul experienței pedagogice a ca-
drelor didactice, să cuprindă date
faptice semnificative, pe baza că-
rora să se formuleze generali-
zări de o înaltă ținută științifică.
Și în lucrările pe secții s-au
purtat dezbateri interesante. La
secția ..învățători", tov. Maria
Nicolaescu de la Școala de
8 ani din Stoenești a prezentat
lucrarea „Formarea bazelor con-
cepției materialist-dialectice și
educarea ateist-științifică a e-
levilor din clasele I—IV prin
predarea științelor naturii". Au-
toarea lucrării a arătat, pe baza
unei bogate exemplificări, cum a
reușit să pună bazele concepției
materialist-dialectice a elevilor și
să contribuie la educația lor a-
teistă prin predarea științelor na-
turii. Ea s-a referit la metode-
le utilizate în acest scop insis-
tînd îndeosebi asupra demonstră-
rii experiențelor, activității la
colțul naturii vii și în grădina
școlii, asupra vizitelor și ex-
cursiilor și altor acțiuni extrașco-
lare, folosirii materialului intui-
tiv etc.
în secția de istorie s-au conti-
nuat dezbaterile asupra unor as-
pecte de strictă specialitate cu-
prinse în lucrarea prezentată la
ședința plenară, adîncindu-se u-
nele probleme ale utilizării ma-
terialului de istorie locală în
lecții.
Discuții fructuoase s-au purtat
și în cadrul secției de științe na-
turale, unde profesorii au audiat
lucrările „Organizarea și metodi-
ca desfășurării lecțiilor de reca-
pitulare la sfîrșit de capitol, tri-
mestru, an“, și „Organizarea col-
tului naturii vii în școală"
prezentate de profesorul loan
Mihăilescu de la Școala pedago-
gică din Buzău și profesoara E.
Voichin de la Școala medie nr.
4 din Ploiești.
Demn de remarcat este faptul
că in actuala sesiune a lecturilor
pedagogice din regiunea Ploiești
s-a acordat grija cuvenită pro-
blemelor predării limbilor străi-
ne. Astfel la secția de limba rusă
profesorul Romulus Pupu de Ia
Școala medie nr, 1 din Ploiești a
prezentat lucrarea „Metode și
procedee folosite în predarea vo-
cabularului limbii ruse". El a
insistat asupra unor probleme ca
explicarea sensului cuvintelor, u-
tilizarea comparației permanen-
te a limbii ce se studiază cu
limba maternă, pentru a stabili
analogii și diferențe, asocierea
cuvîntului nou învățat cu un cu-
vînt din care derivă, versuri sau
fragmente în proză, exercițiile
de rezumare a lecțiilor, de tradu-
cere și retroversiune etc.
în secția de limba franceză
profesorii au purtat discuții în
jurul lucrării „Dezvoltarea inte-
resului pentru exerciții grama-
ticale în cadrul studiului limbii
franceze", prezentat de profeso-
rul Alexandru Botez de Ia Școa-
la de 8 ani nr. 1 din Comarnic.
S-a arătat ce căi trebuie să fo-
losească profesorii pentru ca stu-
diul gramaticii să nu se transfor-
me într-un scop în sine, ci să
ducă la însușirea vorbirii și scri-
erii corecte de către elevi a lim-
bii franceze.
în sfîrșit, trebuie să menționăm
dezbaterile din secția de desen,
unde s-a discutat lucrarea „Arta
— mijloc de educație estetică și
patriotică a tinerei generații",
prezentată de profesoara Cristina
Scund de la Școala de 8 ani nr. 1
din Comarnic.
După aceste discuții rodnice,
care au avut valoarea unui bo-
gat schimb de experiență între
cadrele didactice din școlile re-
giunii, lucrările sesiunii au fost
reluate în cadrul ședinței
plenare. Profesorul Petre Băr-
bulescu, șeful secției „Educa-
ție comunistă" de la Institutul de
științe pedagogice făcînd unele
aprecieri asupra desfășurării a-
cestei sesiuni a insistat totodată
asupra însemnătății pe care o are
munca de cercetare științifică a
cadrelor didactice pentru conti-
nua ridicare a calității procesului
de învățămînt. Tocmai de aceea
— a subliniat vorbitorul — este
necesar ca învățătorii și profeso-
rii să acorde o deosebită atenție
acestui aspect al activității lor.
Trăgînd concluzii asupra activită-
ții practice pe care o desfășoară
la catedră, învățătorii și profeso-
rii pot nu numai să afle noi căi
de îmbunătățire a propriei lor
munci, dar și să contribuie la re-
zolvarea unor probleme privind
legarea învățămintului de viață,
educarea în spirit comunist a ti-
nerei generații etc. Există nu-
meroase mijloace care stau la in-
demîna cadrelor didactice pentru
a valorifica experiența lor. Ră-
mine numai ca acestea să le a-
corde atenția cuvenită, să le fo-
losească în așa fel încît să ducă
maj departe și să sporească suc-
cesele obținute pînă în prezent.
De asemenea, în conținutul lu-
crărilor este necesar să se oglin-
dească în și mai mare măsură
aspecte ale școlii sătești.
Din partea secției de învăță-
mînt a regiunii Ploiești, inspec-
torul Mihai Marin a făcut cunos-
cută hotărîrea secției de a acorda
pe viitor o atenție și mai mare
îndrumării și stimulării activi-
tății de cercetare științifică des-
fășurată de cadrele didactice.
OCT. BUZESCU
In regiunea Bacău
Lucrările celei de a patra se-
siuni a lecturilor pedagogice, des-
fășurată recent în regiunea Ba-
cău, au prilejuit prezentarea
multor lucrări interesante.
în lucrarea „Cultivarea patrio-
tismului elevilor prin predarea
operelor care evocă trecutul de
luptă al poporului", de pildă,
expusă în ședința plenară a se-
siunii, prof. I. Cosmescu de la
Școala medie nr. 1 din Bacău a
prezentat, pe baza propriei sale
experiențe, unele metode de edu-
care a elevilor în spiritul dragos-
tei de patrie la lecțiile de lite-
ratură, prin analiza operelor lite-
rare care oglindesc eroismul ma-
selor populare. în discuțiile pur-
tate de învățătorii și profesorii
prezenți la sesiune pe marginea
acestei lucrări au fost subliniate
și alte procedee folosite pentru
dezvoltarea sentimentului de
mîndrie națională a elevilor față
de tot ce a creat poporul, făuri-
tor al istoriei. S-a scos astfel în
evidență rolul excursiilor și vizi-
telor la diferite locuri istorice,
la muzee etc. arătîndu-se că la-
tura emoțională a acestora influ-
ențează puternic pe elevi, făcînd
să se intensifice sentimentele lor
de dragoste pentru patrie.
în cea de a doua lucrare pre-
zentată în ședința plenară a se-
siunii, lucrare care s-a referit la
folosirea materialului didactic în
predarea aritmeticii, autoarea, tov.
Eugenia Maruțeanu. învățătoare
în raionul Moinești, a arătat
practic procedeele de folosire a
acestui material și rezultatele do-
bîndite. Cele expuse în lucrare au
dovedit că datorită folosirii pri-
cepute a materialului didactic e-
levii înțeleg mult mai adine cele
predate, își dezvoltă gîndirea,
devin mai atenți.
Lucrările pe secții ale sesiunii
lecturilor pedagogice au prilejuit
cunoașterea experienței înaintate
a unor cadre didactice cu prac-
tică îndelungată, au stimulat
preocuparea pentru găsirea celor
mai bune, mai potrivite și efi-
ciente procedee în vederea ridi-
cării nivelului predării. De exem-
plu, s-au prezentat metode de
prevenire și înlăturare a unor
greșeli tipice de punctuație și
ortografie la elevii claselor V-VIf,
unele metode privind aprofun-
darea studiului limbii romîne,
predarea limbilor străine etc. .9-a
subliniat totodată necesitatea în-
tăririi muncit pentru îmbogățirea
teoriei pedagogice, prin antrena-
rea unui număr tot mai mare de
cadre în cercetarea științifică
Lucrările sesiunii au vădit pre-
ocuparea învățătorilor și profeso-
rilor pentru cunoașterea metodi-
cii muncii de cercetare, de expe-
rimentare a unor metode și pro-
cedee și de urmărire a rezulta-
telor experimentului.
în general se poate aprecia că
actuala sesiune a demonstrat in-
teresul cadrelor didactice din re-
giunea Bacău pentru continua
ridicare a nivelului lor de pre-
gătire.
ALEXANDRU BUJOR
corespondent
Probleme ale muncii educative
în sesiunea regională a lecturi-
lor pedagogice de la Brașov au
ocupat un loc deosebit lucrările
axate pe probleme 'ale muncii e_
ducative. Amintim dintre acestea
lucrările „Educarea elevilor în
spiritul patriotismului socialist și
al internaționalismului proletar",
„Formarea gustului pentru frumos
și a spiritului artistic creator la
elevi", „Legătura cu familia —
mijloc important de îmbunătățire
a muncii în școală" și „Contribu-
ții la educația morală a elevilor".
In discuțiile purtate cadrele di-
dactice au apreciat în mod deose-
bit lucrarea „Educarea elevilor în
spiritul patriotismului socialist și
al internaționalismului proletar"
elaborată de profesoara Maria
Hadnagy. A fost subliniat îndeo-
sebi caracterul analitic al acestei
lucrări și modul științific în care
a tratat ea procesul complex al
educației patriotice. Cei ce au luat
cuvîntul au observat însă că și a_
ceasta lucrare, ca și alte lucrări
pe teme educative, nu a aprofun-
dat suficient problema înarmării
elevilor cu puternice convingeri
comuniste, statornicite ca trăsături
pozitive de caracter specifice o-
mului nou, împlinind unitatea
dintre gînd și faptă, dintre idee
și acțiune, dintre conștiința pa-
triotică și conduita patriotică.
Pe marginea acelorași lucrări
s-au dezbătut, de asemenea, pro-
bleme legate de metodica reali-
zării educației comuniste a tine-
rei generații. S-a discutat în mod
deosebit despre activitatea depu-
să pentru prevenirea trăsături-
lor negative de caracter.
Unele lucrări prezentate la se-
siune, deși au cuprins un material
faptic interesant, viu, legat de
problemele muncii școlilor au ră-
mas pe alocuri la nivelul unor
dări de seamă sau al unor simple
referate, deoarece n-au avut o
fundamentare științifică și nu
s-au ridicat la generalizări.
în general, însă, sesiunea lec-
turilor pedagogice din regiunea
Brașov se înscrie pe linia efortu-
lui creator al cadrelor didactice
pentru ridicarea calității muncii
instructiv-educative.
NEAGU CONSTANTINESCU
lector la l.P.C.D.-Brașov
Pe teme educative
In recreație
O cerință mereu actuală
continuitatea
O consfătuire rodnică
Amîndoi sînt nu numai pro-
fesori buni, dar și pedagogi foar-
te buni. In anul școlar trecut au
condus fiecare ca diriginți cîte o
clasă a Xl-a — clase destul de
asemănătoare din punct de ve-
dere al dezvoltării intelectuale
și fizice a școlarilor. Pentru cei
neavertizați este de mirare însă
cum de unul din ei a putut avea
atîtea „probleme" în clasa lui,
în timp ce pentru celălalt ase-
menea probleme constituiau ra-
rități.
Dar să privim mai. atent lucru-
rile. Alexandru Codrescu a fost
solicitat ca diriginte al clasei în
urmă cu cîțiva ani, atunci cînd
copiii abia făcuseră cunoștință
cu școala medie, ca elevi în cla-
sa a VlII-a. A primit cu plăcere
propunerea, deși știa că va avea
mult de muncit pînă va închega
colectivul formai din copii ve-
niți din diferite școli, pînă va
izbuti să formeze o opinie sănă-
toasă în clasă, astfel încît tot ce
e bun să prindă rădăcini adinei,
iar ceea ce este rău să fie înlă-
turat prin forța și hotărîrea co-
lectivului.
își amintește bine primul con-
tact cu clasa. Sunase de intrare.
Luîndu-și catalogul, profesorul
diriginte a încercat (pentru a
cita oară ?), să-și imagineze co-
lectivul cu care va sta de vorbă
peste cîteva clipe: îl cunoștea
din scripte — din caracterizările
diriginților, din situația școlară
— așa că avea o idee de com-
ponența clasei. Dar aceasta este
atît de puțin ! Doar hîrtiile sînt
hîrtii și viața, faptele, pălesc
așternute pe ele.
A deschis ușa clasei. In aceeași
clipă l-a izbit agitația sonoră,
caracteristică începutului de an.
A cuprins cu ochii șirurile de
bănci. Cîtă diversitate : unii copii
stăteau la locurile lor, cu mîi-
nile la spate sau răsfoind liniș-
tiți noile manuale, cîțiva conver-
sau în șoaptă cu colegii de bancă,
iar alții nu-și terminaseră încă
disputa cu glas tare pentru cine
știe ce lucru. O diversitate de
manifestări prevestind deosebiri
în felul de a fi, de a se comporta,
chiar de a gîndi. Acest lucru i-a
fost profesorului și mai evident
atunci cînd a început discuțiile
cu elevii : copii foarte inteligenți
sau mai puțin dotați, cu dragoste
de muncă sau leneși, emotivi
sau îndrăzneți. Și cîte nu aveau
să se mai arate pe parcurs, pe
măsură ce pedagogul avea să se
apropie mai mult de elevii săi
și să-i cunoască mai bine !
Cu unii copii va fi desigur mai
ușor — și-a spus dirigintele gîn-
dindu-se la munca lui de viitor
— cu alții mai greu. Și chiar
dacă ar avea numai elevi buni
în clasă, îi este permis oare să
A. C.
se oprească la aceasta ? Nu, tre-
buie să tindă spre mai bine. Din
capul locului era convins însă că
toate acestea se realizează în
timp, prin eforturi continui și
uneori nu într-o singură lună și
nici într-un an. De aceea, ajuns
acasă, Alexandru Codrescu a
chibzuit adine la ceea ce va avea
de făcut cu clasa lui în anul
școlar curent — și nu numai atît,
dar și în anul viitor, și în ce-
lălalt an, pi .d cînd elevii lui vor
absolvi școala, li vedea parcă
devenind tot mai disciplinați, cu
manifestări tot mai frumoase, cu
tot mai alese trăsături morale.
Vedea deslușit efectul măsurilor
pe care avea să le ia an de an,
adăugindu-se aidoma cărămizilor
dintr-o zidărie la înălțarea unui
edificiu. Desfășurîndu-și munca
la această clasă, dirigintele a
avut mereu conștiința celui ce
înalță un edificiu, simțământul
că acest edificiu trebuie să fie
trainic și că de aceea nici o scă-
pare, nici o neglijență nu se
iartă. Și a muncit cu această
convingere, avînd în față mereu
perspectiva rezultatelor pe care
să le obțină etapă cu
trebuia
etapă.
...Așa încît nici nu e de mi-
rare că, ajuns cu elevii lui în
clasa a Xl-a, profesorul nu mai
avea „probleme" cu colectivul.
Progresele ce se impuneau fu-
seseră obținute pînă atunci, eta-
pă cu etapă, de către diriginte în
colaborare cu ceilalți profesori,
printr-o muncă asiduă, de per-
spectivă.
Dar colegul lui, Ion Andrei ?
El nu este un bun pedagog ?
Atunci ?
Să examinăm însă și aci fap-
tele. Cînd elevii din colectivul
condus de Ion Andrei erau în
clasa a VlII-a, au fost dați în
grija unui diriginte cu mai pu-
țină experiență și pricepere pe-
dagogică. Ca în mai toate clasele
a VlII-a, și aci se cereau rezol-
vate multe probleme. Dar, din
motivele arătate mai sus, ele nu
au fost rezolvate la vreme și
poate nici chiar așa cum trebuia.
nu a privit cu
evoluția lucru-
VIII-a și de
clasa a IX-a,
erau adeseori
Conducerea școlii
suficientă atenție
rilor în clasa a
aceea, ajunși în
elevii respectivi ______ ________
cinați ca elementele cele mai tur-
bulente din școală, iar colectivul
lor ca un colectiv „rău". Pentru
a îndrepta lucrurile directorul a
■ hotărît în sfîrșit o măsură: în
anul școlar următor (adică atunci
cînd elevii erau în clasa a X-a)
să-i dea în grija unui diriginte
mai sever. Zis și făcut. Dar
ghinion : după ce acesta a mun-
cit cu clasa a X-a un an, a fost
transferat la 6 altă școală, așa
încît în clasa a XI-a elevii in
cauză au făcut cunoștință cu un
al treilea diriginte.
Imediat, noul diriginte s-a pus
pe treabă. S-a ocupat de cunoaș-
terea elevilor, a mediului lor fa-
milial, a studiat scopul și efectul
măsurilor luate de predecesorul
său pentru a ști cum să acțio-
neze în continuare, a
coordonatele activității
cu toți profesorii clasei,
a-i antrena în realizarea
velor muncii educative.
Dar într-un an de zile
stabilit
comune
pentru
obiecti-
cît pu-
tea să realizeze ? Abia a reușit
să vadă ceva din primele roade
ale muncii sale, că anul școlar
s-a și apropiat de sfîrșit și, cu
el, întreaga perioadă de școlari-
tate a colectivului de elevi. A
închis pentru ultima dată catalo-
gul clasei a Xl-a cu amărăciu-
ne : avea certitudinea că lasă
lucrul neterminat. Cîte ar mai
fi avut de făcut dacă timpul i-ar
fi permis și, mai ales, cîte ar fi
putut să facă dacă ar fi început
să lucreze cu acest colectiv încă
în urmă cu 4 ani, dacă ar fi avut
posibilitatea să ducă o muncă de
perspectivă, bazată pe cunoaște-
rea fiecărui copil și a întregului
colectiv, dacă ar fi putut să ur-
mărească evoluția lor, să le in-
fluențeze permanent dezvoltarea.
Prin urmare, două situații di-
ferite care au dat, așa cum era
și de așteptat, roade diferite.
Există în foarte multe din șco-
lile noastre o bună orientare în
privința repartizării diriginților
pe clase, grija ca o clasă să fie
încredințată aceluiași diriginte
de la intrarea ei în școală și pînă
la absolvire.
— Aceasta — ne spune tov.
Ion Ciocirlan, directorul școlii
medii nr. 29 din Capitală, care
are o asemenea preocupare —
face ca dirigintele să-și cunoască
mai bine elevii, să vadă efectul
măsurilor luate, pentru ca în
funcție de ele să poată trece la
altele, conform cu cerințele sta-
diului de dezvoltare la care s-a
ajuns.
O astfel de înțelegere a nece-
sității continuității în muncă a
profesorului diriginte am întîlnit
și la Școala medie din Vălenii
de Munte, la Școala de 8 ani din
Periș, regiunea București, la șco-
lile de 8 ani nr. 47 și nr. 140 din
București și la multe altele. Aci,
de obicei, după ce un diriginte
și-a dus elevii pînă la termina-
rea școlii, primește o clasă mică,
cu care merge de asemenea pînă
la absolvire.
Este desigur, această preocu-
pare pentru continuitatea în
muncă a dirigintelui, o garanție
a succesului în activitatea in-
structiv-educativă.
Secția de învățămînt a regiu-
nii București a organizat de cu-
rînd o consfătuire la care au
participat, pe lîngă inspectori,
directorii școlilor din regiune.
Analizînd rezultatele muncii in-
structiv-educative din anul șco-
lar trecut, consfătuirea a stabilit
măsurile ce trebuie luate în ve-
derea îmbunătățirii continue a
acestei munci, prilejuind totoda-
tă un larg schimb de experien-
ță cu privire la metodele desă-
vîrșirii procesului de învăță-
mînt.
Rezultatele activității didacti-
ce — s-a arătat în consfătuire
— depind în cea mai mare mă-
sură de nivelul general de pre-
gătire ideologico-politică, de spe-
cialitate și pedagogică a oameni-
lor școlii. Ținînd seama de acest
fapt, secția de învățămînt a re-
giunii București s-a interesat în-
deaproape de îmbunătățirea
pregătirii inspectorilor, a direc-
torilor de școli și a cadrelor di-
dactice. în acest scop s-au or-
ganizat în anul trecut un semi-
nar pentru instruirea inspectori-
lor metodiști de la secțiile de
învățămînt raionale, ca și semi-
narii pentru cadrele didactice, pe
grupe de specialități. Au avut
loc, de asemenea, consfătuiri
privind organizarea muncii prac-
tice a elevilor. La ridicarea ni-
velului de pregătire al cadre-
lor didactice a contribuit în mod
deosebit învățămîntul ideologic
în care au fost cuprinși marea
majoritate a învățătorilor și pro-
fesorilor din școlile regiunii.
Ca urmare a tuturor acestor
măsuri, numeroase cadre didac-
tice predau lecții de bună cali-
tate, cu un bogat conținut de
idei, just orientate din punct de
vedere ideologic și politic, cu un
puternic efect educativ. Aseme-
nea lecții sînt ținute, de pildă,
de către profesorii de limba ro-
mînă de la școlile medii din Că-
lărași. Turnu Măgurele, Giurgiu,
de către profesorii de matema-
tică și fizică de la școlile medii
din Buftea, Giurgiu, Urziceni, de
către profesorii de istorie de la
Roșiori și Giurgiu, de către pro-
fesorii de științe naturale și
geografie de la școlile medii din
Turnu Măgurele. Călărași și Fe-
1 fruntași d
tești. Pr:
ba romînă îi ajută pe elevi să
înțeleagă conținutul ideologic al
operelor literare studiate și va-
loarea lor artistică, relevă origi-
nalitatea literaturii noastre cla-
sice și actuale, stăruie asupra
caracterului de clasă al literatu-
rii, asupra spiritului ei de partid
asupra superiorității metodei
realismului socialist etc. Au fost
citate bunăoară în consfătuire,
ca exemplu de lecții valoroase,
lecțiile recapitulative despre 0-
pera lui M. Sad’oveanu și T.
Arghezi ținute de profesorii de
limba romînă de la Școala medie
din Turnu Măgurele. De o bună
apreciere 6-au bucurat și lecțiile
de istorie predate la Școala me-
die din Giurgiu, lecții care dînd
elevilor cunoștințe temeinice de-
spre răscoalele țăranilor din 1907,
de pildă, despre eroicele lupte de
Ia Grivița din 1933 sau despre
alte momente importante din tre-
cutul de luptă al poporului nos-
tru, au exercitat în același timp
o puternică influentă
asupra lor.
Numeroși profesori
chimie, biologie s-au
să le formeze elevilor
ție științifică ateistă
educativă
de fizică,
preocupat
o concep-
demons-
•trîndu-Ie în lecții materialita-
tea proceselor fizico-chimice și
a proceselor biologice, unitatea
și interdependența lor. De ase-
menea, la lecțiile ținute la aceste
discipline li s-a vorbit elevilor
despre dezvoltarea industriei și
agriculturii țării noastre în anii
regimului democrat-popular.
Profesorii fruntași din școlile
regiunii au acordat o atenție de-
osebită legării cunoștințelor
teoretice de practică, de activita-
tea desfășurată în industrie și
agricultură. Ei s-au străduit să-i
cu priceperi
înarmeze pe elevi
și deprinderi de muncă, să le
dezvolte interesul și dragostea
pentru activitatea din producție.
Rezultate bune S-au obținut și
în munca diriginților. Au fost
foarte izbutite, de pildă, orele
de diriginție pe temele „Com-
portarea tinerilor în societatea
noastră nouă“ sau „Codul moral
al comunistului'1 ținute la școa-
la din Turnu Măgurele, în ca-
drul cărora discuțiile au pornit
de la fapte concrete din viața
claselor respective.
De bună seamă, consfătuirea
organizată de secția de învăță-
mînt a regiunii București nu s-a
oprit numai la realizările obți-
nute în munca instructiv-educa-
tivă, ci a scos în evidență și ne-
ajunsurile ei pentru a stabili
căile prin care pot fi înlăturate.
Una din lipsurile principale dis-
cutate în cadrul consfătuirii o
constituie faptul că într-o serie
de școli dăinuie rămînerea în
urmă la învățătură a unor elevi.
O astfel de situație se întîlneș-
te de exemplu la școlile din sa-
tele Dîlga, înfrățirea, Ileana și
Rași — raionul Lehliu sau la
școlile nr. 4 și nr. 5 din Călă-
rași, ai căror elevi au obtinut
rezultate cu totul nesatisfăcă-
toare la examenele de admitere
în clasa a VlII-a. Ei fac greșeli
de ortografie, confundă părțile
de vorbire, au cunoștințe super-
ficiale de sintaxă. Și pregătirea
la matematică a acestor elevi
lasă de dorit- Ei nu stăpînesc
temeinic deprinderile de calcul
matematic și întîmpină dificul-
tăți la punerea problemelor în
ecuație.
Desigur, toate lipsurile din cu-
noștințele elevilor se datoresc
în primul rînd sistemului
tuos de munca al unora dai- (
cadrele didastice de la școlile
respective, faptului că acestea
neglijează' ridicarea propriului
lor nivel de pregătire, că nu se
pregătesc temeinic pentru fie-
care lecție în parte.
Pentru înlăturarea acestor
lipsuri consfătuirea a recoman-
dat inspectorilor metodiști și di-
rectorilor de scoli să întărească
munca de îndrumare a profeso-
rilor, să-i ajute mai intens în
pregătirea lecțiilor, să stimr.sze
interesul lor pentru studiul în-
vățăturii marxist-lc ■ i“'?: ii
De asemenea. s-s art:Mmc>n-
sfătuire, este necesar să se ri-
dice în mod simțitor nivelul
muncii metodice în fiecare școa-
lă, ca și pe plan raional. In
anul școlar trecut s-au obținut
o serie de rezultate pozitive în
această privință. Astfel, a fost
popularizată experiența înaintată
a unor cadre didactice în ceea ce
privește asigurarea accesibilității
cunoștințelor la lecțiile de econo-
mie politică și socialism științi-
fic, în ceea ce privește legarea
învățămîntului de practică prin
efectuarea demonstrațiilor, - lu-
crărilor de laborator etc.
Este necesar, după cum s-a
subliniat în consfătuire, ca în
acest an comisiile pe specialități,
consiliile pedagogice, cercurile
pedagogice să discute unele lip-
suri manifestate în munca unor
profesori în ceea ce privește
metodica predării și să ajute la
înlăturarea lor. Asemenea lip-
suri s-au constatat de pildă la
unii profesori de matematică
care se mulțumesc să le explice
elevilor criteriile de rezolvare a
problemelor, dar nu se preocupă
să le formeze deprinderi în a-
ceastă direcție, la o serie de
alți profesori care nu se preocu-
pă să îmbine în mod just me-
toda expunerii cu conversația
euristică etc.
Datorită caracterului concret
pe care l-au avut dezbaterile
sale, datorită participării active
la aceste dezbateri a unui nu-
măr mare de oameni ai școlii,
consfătuirea organizată de secția
de învățămînt a regiunii Bucu-
rești a constituit un ajutor însem-
nat pentru munca școlilor. A-
plicarea măsurilor preconizate
în cadrul ei va duce neîndoiel-
nic la ridicarea nivelului activi-
tății desfășurate de cadrele di-
dactice, la tot mai buna pregă-
tire a elevilor.
C. DEMETKESCU
De la Ministerul
învățămîntului
Se aduce la cunoștința cadre-
lor didactice înscrise în anul
școlar 1961/1962 la examenele
pentru obținerea gradului II că
aceste examene vor începe în
ziua de 20 decembrie a.c. și se
vor desfășura, atît pentru învă-
țători și educatoare, cît și pen-
tru profesori, la institutele de
perfecționare din București, Iași,
Cluj. Timișoara și Brașov.
La aceeași dată și în aceleași
centre va avea loc și examenul
de definitivat al educatoarelor
din grădinițele sezoniere.
Cadrele didactice care, din mo-
tive bine întemeiate, n-au depus
lucrările personale la institute în
termenul stabilit prin regulament,
le pot înainta pînă cel mai tîr-
ziu la data de 10 noiembrie a.c.
Lucrările trimise după această
dată nu vor mai fi luate în con-
siderare.
Consultații pentru cardidații la examenul
de
Pentru a veni în sprijinul ca-
drelor didactice care se pregă-
tesc în vederea examenului de
gradul al II-lea ce va avea loc
. în decembrie 1962, Institutul de
perfecționare a cadrelor didacti-
ce din București organizează un
^jogram de consultații care se
■ a desfășura la sediul institutu-
MjBhtn Calea Dorobanților nr. 32,
cum urmează :
^laterialism dialectic și istoric :
Marxism-leninismul despre ma-
terialitatea lumii și însemnăta-
tea acestei teze pentru educația
ateist-științifică a elevilor (28 oc-
tombrie 1962, ora 9) ; Teza
marxist-leninistă despre con-
știința socială și importanța ei
pentru formarea conștiinței so-
cialiste a elevilor (18 noiembrie
1962, ora 9) ; Transfcrma:;a sis-
temului mondial sociaiL- în fac-
torul hotărâtor al dezvoltării so-
cietății omenești (2 decembrie
1962, ora 9).
Pedagogie: Principiile didacti-
ce și metodele de învățămînt (28
octombrie 1962, ora 11); Formarea
concepției materialist-dialectice
despre lume a elevilor (18 noiem-
brie 1962, ora 11) ; Educarea e-
* levilor în spiritul moralei comu-
niste prin lecții și activități din
afară de clasă și școală (2 de-
cembrie 1962, ora 11).
Pentru profesorii care au ca
specialitate pedagogia vor avea
loc și consultații pe următoare-
le teme : Formarea bazelor con-
cepției materialiste-dialectice ă
elfilor (29 octombrie 1962 orele
18) ; Problemele lecției (19 noiem-
brie 1962, orele 18) ; Analiza
psihologică a personalității (3
decembrie 1962, orele 18) ; Valo-
j*\^3rea moștenirii pedagogice
decembrie 1962, orele 18).
Limba și literatura romînă :
Unele probleme în legătură cu
predarea lecțiilor de gramatică
(9 noiembrie 1962, ora 10) ; Une-
le probleme privitoare la studiul
textului literar (23 noiembrie
1962, ora 10) ; Studiul literaturii
în afara clasei și în afara școlii,
mijloc de completare și de apro-
fundare a problemelor de litera-
tură (14 decembrie 1962, ora 10).
Limba latină : Aplicarea prin-
cipiilor de învățămînt Ia lecțiile
de limbă și literatură latină (9
noiembrie 1962, ora 9) ; Pro-
> blema acordului în gramatica la-
tină (16 noiembrie 1962, ora 9) ;
Valoarea educativă a lecțiilor de
limba și literatura latină (7 de-
cembrie 1962, ora 9).
Limba rusă : Limba ca sistem
unitar (6 noiembrie 1962, ora
9) ; Problema propozițiilor sub-
ordonate în gramatica limbii
ruse contemporane (20 noiem-
brie 1962, ora 9) ; Aplicarea
principiilor didactice în preda-
rea limbii ruse (5 decembrie 1962,
ora 9). (Consultațiile individua-
le — săptărmnal miercuri ora
9-12 ; 16-19 — vineri ora 9-12 ;
16-19).
Limba franceză : Unele conclu-
zii privind munca de pregătire
profesională a cadrelor didactice
de specialitate desprinse de la
cursul de perfecționare de la
Predeal (12 octombrie 1962, ora
9) ; Folosirea mijloacelor au-
dio-vizuale pentru însușirea și
♦ perfecționarea pronunțării ■— cu
exemplificări pe discuri (16 no-
iembrie 1962, ora 9) ; Tipuri
de exerciții ce pot fi folosite în
clasă pe baza textelor de lectu-
In vizită la Galeriile de artă R.P.R.
gradul al II-
ora 9) ; Audiții de discuri în-
soțite de comentarii (21 decem-
brie 1962, ora 9).
Istorie : Trăsăturile caracteris-
tice ale etapei de destrămare a
orînduirii sclavagiste Aspecte
principale ale sclavajului pe teri-
toriul R.P.R. Formarea și dez-
voltarea noțiunilor de bază refe-
ritoare la această temă (26 oc-
tombrie 1962 ora 9) ; Proble-
me importante ale etapelor
de înflorire și de destră-
mare a orînduirii feudale, cu
privire specială la statul și ora-
șul feudal (inclusiv în Țările Ro-
mîne). Folosirea operelor clasi-
cilor marxism-leninismului în
pregătirea și predarea acestor
probleme (9 noiembrie 1962, ora
9) ; Aspecte speciale ale apariției
și dezvoltării mișcării muncito-
rești pînă ia Marea Revoluție
Socialistă din Octombrie (inclusiv
mișcerea muncitorească din țara
noastră). Realizarea educației
ideologico-politice în cadrul lec-
țiilor cu această temă (23 noiem-
brie 1962, ora 9); Situația in-
ternațională după al doilea răz-
boi mondial. Construirea socia-
lismului în țara noastră. Folosi-
rea materialului didactic (și în
special a materialelor de istorie
locală) în vederea legării istoriei
de Wață (14 decembrie 1962,
ora 9).
Matematică : Metode de rezol-
vare a problemelor de matema-
tică (5 noiembrie 1962, ora 10) ;
Elemente de algebră modernă
(12 noiembrie 1962, ora 10) ; Ele-
mente de geometrie absolută (10
decembrie 1962, ora 10).
Fizică : Metodica predării me-
canicii (31 octombrie 1962, orele
9-13) ; Metodica predării electri-
cității (28 noiembrie 1962, orele
9-13) ; Metodica rezolvării pro-
blemelor de fizică (12 decembrie
1962, orele 9-13) ; Mișcarea meca-
nică (31 octombrie 1962, orele
9-13); Curentul electric (28 no-
iembrie 1962, orele 9-13) ; Struc-
tura materiei (12 decembrie 1962,
orele 9-13).
Chimie : Posibilități de lega-
re a cunoștințelor teoretice de
practică în procesul de predare a
chimiei (31 octombrie 1962, ora
9); Metodica predării temei
„Sistemului periodic al elemente-
lor" în clasa a IX-a (28 noiem-
brie 1962, ora 9) ; Metodica efec-
tuării lucrărilor practice de labo-
rator frontale (12 decembrie
1962. ora 9).
Științele naturale : Factorii e-
voluției în concepția lui Ch. Dar-
win (10 noiembrie 1962, ora 9) ;
Ereditatea și variabilitatea în
concepția miciurinistă (24 noiem-
brie 1962, ora 9) ; Metodica or-
ganizării și desfășurării expe-
riențelor și lucrărilor de labora-
tor la șt. naturale (15 decembrie
1962. ora 9).
Geografic : Rolul geografiei în
formarea la elevi a concepției
materialist-dialectice despre natu-
ră și societate (20 octombrie 1962,
ora 9) ; Dezvoltarea geografiei
ca știință (17 noiembrie 1962, ora
9) ; Importanța cercetărilor so-
vietice în Arctica și Antarctica
și importanța zborurilor cosmice
pentru dezvoltarea geografiei (15
decembrie 1962, ora. 9).
Educația fizică : Gimnastica
de bază la școlile de cultură ge-
nerală (24 octombrie 1962, ora
9) ; Educarea calităților moral-
politice în cadrul activităților de
9) ; Formarea deprinderilor mo-
trice și aplicarea lor în condiți-
ile obișnuite în viața de toate
zilele;. în producție, în sport (19
decembrie 1962, ora 9).
Psihologie : Rolul și sarcinile
profesorului de psihologie în
școală (4 noiembrie 1962, ora 9) ;
Folosirea demonstrațiilor expe-
rimentale în lecțiile de psiholo-
gie (18 noiembrie 1962, ora 9) ;
Folosirea intuiției în predarea
psihologiei (2 decembrie 1962,
ora 9).
Predarea în clasele I—IV : Fi-
gura omului de tip nou oglindită
în literatura noastră de după 23
August 1944 (29 octombrie 1962,
orele 15-17) ; Metodica rezolvării
problemelor de aritmetică în cla-
sele I—IV (29 octombrie 1962, o-
rele 17-19) ; Tematica literaturii
pentru copii după 23 August
1944 (29 noiembrie 1962. orele
15—17); Probleme metodice pri-
vind predarea citirii și scrierii la
clasele I—IV (26 noiembrie 1962,
orele 17-19).
Surdopedagogie :	Probleme
generale ale surdopedagogie! —
istorie, anatomie, cauze, clasifi-
care, igienă (27 octombrie 1962,
orele 17-20) ; Particularitățile
proceselor psihice la surzi și hi-
poacuziei (10 noiembrie 1962, o-
rele 17-20) ; Aplicarea principii-
lor didactice și a metodelor de
învățămînt în procesul de pre-
dare și de însușire a limbii ca
mijloc de comunicare și instru-
ment de gîndire (24 noiembrie
1962, orele 17-20) ; Probleme de
educație în spiritul moralei co-
muniste și ale pregătirii și califi-
cării profesionale a surzilor și
hipoacuzicilor (8 decembrie 1962,
orele 17-20).
Logopedie : Probleme generale
ale logopediei (3 noiembrie 1962,
orele 17-20) ; Corectarea tulbură-
rilor de vorbire : dizartrie, alalie,
afazie, dislalie (17 noiembrie
1962, orele 17-20) ; Corectarea
tulburărilor de rezonanță și voce
(1 decembrie 1962, orele 17-20) ;
Corectarea tulburărilor limbaju-
lui scris, a vorbirii gramaticale
și a tulburărilor, din sfera vo-
cabularului (15 decembrie 1962.
orele 17-20) ; (Consultații indivi-
duale între orele 11-13).
Educație preșcolară: Figura
omului de tip nou oglindită în li-
teratura noastră de după 23 Au-
gust 1944 (29 octombrie 1962, o-
rele 15-17); Organizarea activi-
tății instructiv-educative în
grădinița de copii în conformi-
tate cu particularitățile de vîrs-
tă ale copiilor (29 octombrie 1962,
orele 17-19) ; Tematica literatu-
rii pentru copii după 23 August
194'4 (26 noiembrie 1962, orele
15-17) ; Unele aspecte ale mun-
cii educative cu copiii preșcolari
(26 noiembrie 1962, orele 17-19).
★
Consultațiile individuale se
vor da la catedrele de speciali-
tate, în zilele cînd au loc consul-
tații colective, între orele 9 și
14, afară de ziua în care este
programată activitatea cercului
pedagogic ; se vor discuta anumi-
te teme stabilite de catedre, pre-
cum și problemele solicitate de
candidați.
Atîț la consultațiile colective
cît și la cele individuale pot par-
ticipa și cadre didactice care nu
sînt înscrise la examenele pentru
obținerea gradelor, dar pe care
Concurs pentru elaborarea
unor manuale școlare
->
In vederea asigurării învăță-
mântului de cultură generală cu
manuale care să aibă un ridicat
nivel ideologic, științific, pedago-
gie și artistic-literar, Ministerul
învățămîntului instituie, prin E-
ditura Didactică și Pedagogică,
un concurs pentru elaborarea ur-
mătoarelor manuale școlare :
1.	Limba romînă (citire și gra-
matică) cl. II, 240 pagini dactilo-
grafiate, 100 ilustrații, termen de
predare la 25 IV. 1963.
2.	Limba romînă (citire și gra-
matică) cl. IU, 280 pagini dacti-
lografiate, 70 ilustrații, termen
de predare la 25. IV. 1963.
3.	Aritmetica cl. I, 45 pagini
dactilografiate, 220 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
4.	Aritmetica cl. II, 120 pagini
dactilografiate, 130 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
5.	Limba romînă (citire și gra-
matică) eh VIII, 380 pagini dac-
tilografiate, 50 ilustrații, termen
de predare la 25. IV. 1963.
6.	Geometria cl. VIII, 80 pagini
dactilografiate, 120 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
7.	Algebra cl. VIII, 200 pagini
dactilografiate, 120 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
8.	Fizica cl. VIII, 190 pagini
dactilografiate, 200 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
9.	Chimia cl. VIII, 180 pagini
dactilografiate, 100 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
10.	Elemente de analiză mate-
matică cl. XI reală, 300 pagini
dactilografiate, 180 ilustrații, ter-
men de predare la 25. IV. 1963.
La concurs pot participa ca-
dre didactice din învățămîntul
de cultură generală și din învăță-
mîntul superior, oameni de știin-
ță, specialiști, precum și alte per-
soane cu preocupări în domeniul
învățămîntului.
Manualele pentru clasele I-III
scoase la concurs se vor elabora
pe baza programelor școlare pen-
tru clasele I-IV, ediția 1962. Ma-
nualele pentru clasa a VHI-a vor
fi elaborate pe baza proiectelor
de programe publicate în cele
două volume ale lucrării „Școala
de 8 ani în Republica Populară
Romînă". Manualul „Elemente
de analiză matematică" pentru
clasa a Xl-a reală se va elabora
pe baza programei școlare în
.vigoare la data publicării con-
cursului. Toate programele men-
ționate se găsesc în școli și la
secțiile de învățămînt raionale,
orășenești și regionale din țară-
Volumul fiecărui manual este
indicat în număr de pagini —
text dactilografiat.
Termenul de predare prevăzut
mai sus este data maximă pînă
la care se primesc manuscrisele
de către editură. Lucrările pot
fi înaintate editurii și înainte de
acest termen. Lucrările prezenta-
te la concurs după expirarea a-
cestui termen nu vor fi luate în
considerare. Termenul de preda-
re a lucrărilor expediate prin
poștă va fi considerat data de
expediție (ștampila poștei) a co-
letului, termen ce va expira la
orele 24 ale zilei de închidere a
concursului.
Manuscrisele (texte și ilustra-
ții) vor fi trimise pe adresa E-
diturii Didactice și Pedagogice,
la sediul său central din Bucu-
rești, str. Spiru Haret nr. 12. cu
mențiunea : „Pentru concursul de
manuale". Pe manuscris se va
trece numai pseudonimul sau
motto-ul ales de participantul la
concurs.
Manuscrisele vor fi însoțite în
mod obligatoriu de un plic în-
chis și sigilat de autor, în care
se vor indica : numele, adresa
autorului, pseudonimul sau mot-
to-ul ales.
în cazul cînd lucrările se trimit
prin poștă, expeditorul va trece
pe colet și pe buletinul de expe-
diție, în locul numelui său, pseu-
donimui sau motto-ul ales, cu in-
dicația „Post-restant“.
Fie că lucrările pentru concurs
sînt predate personal la registra-
tura Editurii, fie că sînt expe-
diate prin poștă, ele vor fi înre-
gistrate la Editura Didactică și
Pedagogică sub pseudopij^yl sau
Textele manuscriselor prezen-
tate la concurs se vor preda dac-
tilografiate în 5 exemplare, fie-
care exemplar avînd ilustrațiile
în numărul indicat mai sus.
Manuscrisele dactilografiate
vor avea paginile de cca. 31 rîn-
duri a 65 semne fiecare rînd
(aproximativ 2 000 semne pe pa-
gină, iar versurile maximum 30
pe o pagină. Fiecare exemplar va
cuprinde toate elementele nece-
sare înțelegerii textului: ilustrații
(schițe), planșe, diagrame, sche-
me, tablouri sinoptice etc. ; aces-
tea nu intră în numărul de pa-
gini dactilografiate.
Pentru materialul ilustrativ
care urmează a fi reprodus din
albume, enciclopedii, tratate, au-
torii vor da indicații precise a-
supra sursei. Desenele din ma-
nualele de matematică, fizică,
chimie vor fi executate de autori
cu toată exactitatea.
Formulele din manuale vor fi
alcătuite cu rigurozitate științi-
fică și scrise conform Srtas-urilor
în vigoare, folosindu-se termino-
logia științifică consacrată.
Manualele vor cuprinde, după
caz, exerciții și probleme, lucrări
de laborator, studiul gramaticii,
texte literare etc. cerute de pro-
grama respectivă în vigoare.
La toate manualele autorii
vor avea în vedere rolul impor-
tant al acestora în educarea co-
munistă a elevilor. De aceea, con-
ținutul manualelor (atît textul
cit și ilustrațiile) trebuie să fie
just orientat din punct de vedere
ideologic și științific, să scoată
în evidență trecutul glorios de
luptă al poporului nostru și în
mod deosebit realizările mărețe
obținute de el sub conducerea
Partidului Muncitoresc Romîn în
perioada contemporană, să răs-
pundă cerințelor pedagogice, să
fie atrăgător și convingător prin
faptele expuse și prin argumen-
tarea lor, să se adreseze imagi-
nației și voinței copiilor, să-i în-
demne Ia acțiuni pozitive. Ma-
nualul trebuie să fie unitar, clar,
accesibil elevilor, ideile să se suc-
ceadă logic, spre a fi ușor înțele-
se și reproduse de copii ; ideile
principale să se desprindă cu u-
șurință de cele secundare. Tot-
odată, manualul trebuie să fie
scris într-o formă literară, plă-
cută, cu propoziții și fraze clare
și cu un vocabular ales cu grijă ;
să constituie un model de limbă
literară.
Pentru manuscrisele manuale-
lor școlare reușite la concurs se
vor acorda premii și mențiuni
după cum urmează :
manuale de la clasa I pînă la
clasa a IV-a : un premiu I de lei
6000, un premiu II de lei 4.500,
un premiu III de lei 3.000 ;
manuale de la clasa a V-a pînă
la clasa a VUI-a : un premiu I
de lei 8.000, un premiu II de lei
6.000, un premiu III de lei 4.000 ;
manuale de la clasa a IX-a
pînă la clasa a Xl-a: un premiu
I de lei 10.000, un premiu II de
lei 8.000, un premiu III de lei
6 000 ; un număr de 3—5 men-
țiuni pînă la o valoare de lei 2.000
fiecare.
Pe lîngă premiile de mai sus,
autorii manualelor premiate la
concurs vor primi, în cazul edi-
tării lucrărilor respective, și
drepturile de autor cuvenite în
baza contractelor ce vor fi înche-
iate cu Editura Didactică și Pe-
dagogică — conform normelor
aprobate prin H.C.M. nr. 632 din
1957.
Rezultatele concursului vor fi
publicate de Editură prin presă
și revistele de specialitate.
Manuscrisele nepremiate la
concurs pot fi restituite autorilor
la cererea acestora, în termen de
cel mult un an.
Manuscrisele premiate, fie că
sînt sau nu editate, nu se resti-
tuie autorilor. Ele rămîn în arhi-
va Editurii Didactice și Pedago-
gice și vor putea fi publicate
oricînd, cu respectarea drepturi-
lor de autor.
Participarea la concurs se face
fără nici o înscriere, cu i'bwj-
In sala de lectură pentru copii a Bibliotecii centrale, micii cititori care au îndrăgit cărțile vin în număr
tot mai mare
Probleme ale literaturii pentru copii
în discuția scriitorilor și acadrelor didactice
Consfătuirea cu privire la u-
neie probleme ale literaturii
pentru preșcolari și școlarii mici,
organizată recent de Uniunea
Scriitorilor cu sprijinul C.C. al
U.T.M.. este încă o dovadă a
preocupării și interesului ce se
acordă azi creațiilor literare de-
stinate celor mici. La consfătui-
re au participat scriitori, critici
literari, cadre didactice și ins-
tructori superiori de pionieri.
Din referatul prezentat cît și
din discuțiile purtate de parti-
cipantii la consfătuire a reieșit
că literatura pentru copiii mici
înregistrează succese remarcabi-
le. Orientarea ei spre actualita-
tea socialistă spre aspectele
vieții noi din patria noastră, a-
bordarea în tematică a proble-
melor legate de educația copilu-
lui ca viitor cetățean al societă-
ții comuniste au făcut din lite-
ratura pentru copii un ajutor
prețios în munca de instruire
și educare desfășurată de peda-
gogi Poeziile lui M. Beniuc,
Marcel Breslașu, Maria Banuș,
Veronica Porumbacu, Ion Brad,
Tiberiu Utan și alții, vorbesc co-
piilor, în versuri calde și con-
vingătoare. despre partidul cla-
sei muncitoare, despre patria
noastră socialistă, despre mîn-
dria de a purta cravata roșie de
pionier, despre înfrățirea copii-
lor din lumea întreagă, despre
pace. Analizate la lecții, citite la
orele de lectură sau în timpul
liber, aceste poezii dezvoltă dra-
gostea copiilor față de patrie,
țață de Partidul Muncitoresc
Romîn, față de oamenii muncii,
constructori ai vieții noi.
Consfătuirea a arătat totodată
multiplele probleme pe care le
mai are de rezolvat literatura
pentru copii. Este necesar — au
subliniat participanții la discuții
— să se creeze mai multe poezii
legate de marile sărbători ale
poporului nostru, ale clasei
muncitoare internaționale. Se
cer mai multe povestiri scurte,
al căror erou să fie copilul de
azi — harnic, cinstit, curajos, e-
xemplu pozitiv pentru cei de o
vîrstă cu el.
Aceeași cerință se manifestă și
în privința creației dramatice.
Repertoriul de teatru pentru cei
mici este încă nesatisfăcător.
Ceea ce se străduiesc revistele
c	*
In «tenția școlilor	j
Procurați-vă cărțile	,
necesare pentru biblio-	J
i	tecă prin librăria „CAR-	i
f	TEA PRIN POȘTĂ" din	\
București, str. Biserica	®
SEnei nr. 16.	J
Librăria dispune de	»
un bogat sortiment de	*
cărți tehnico-științifice,	i
de literatură clasică și	i
contemporană etc. Pen-	f
J	tru a vă ajuta la întoc-	l
J	mirea comenzilor libră-	i
’	ria trimite gratuit, la ce-	#
.	rere, materiale de infor-	f
.	mare bibliografică.
„Arici-Pogonici“ și „Luminița"
să ofere în această direcție este
mult prea puțin față de cerin-
țele mereu sporite ale copiilor.
Discuțiile au arătat totodată
că nici basmul nu trebuie pără-
sit de scriitori, fiind un gen li-
terar mult îndrăgit de preșco-
lari și școlarii mici. Elementele
fantastice stimulează imaginația
copiilor, țin trează atenția lor,
îi cuceresc prin frumusețea ima-
ginilor, iar lupta dintre bine și
rău, în care victoria este totdea-
una de partea binelui, produce
asupra lor impresii puternice, a-
dînci Tot atît de gustate de că-
tre micii cititori sînt legendele,
ghicitorile și fabulele, creații a
căror lipsă se resimte de aseme-
nea în literatura adresată copii-
lor.
Un gen nou abordat în revis-
tele destinate celor mici și în ju-
rul căruia s-au purtat discuții la
consfătuire este reportajul lite-
rar. Prezentînd într-un mod in-
teresant și atractiv, la nivelul
de înțelegere al celor mici, fru-
musețile patriei noastre socia-
liste. activitatea plină de însu-
flețire a muncitorilor și colecti-
viștilor, bogățiile țării, creațiile
literare de acesț gen pot contri-
bui mult la lărgirea orizontului
copiilor, Ia educarea lor în spiri-
tul patriotismului socialist.
în creațiile literare pentru
preșcolari și școlarii mici au
început să-și găsească loc și po-
vestirile științifico-fantastice,
care îi familiarizează cu noțiuni
Vizita in țara noastră a pedagogului
italian
La invitația Institutului de
științe pedagogice, timp de două
săptămîni ne-a vizitat țara prof.
Luigi Volpicelli, directorul Insti-
tutului de pedagogie de pe lîngă
Universitatea din Roma și direc-
torul revistei „I problemi della
pedagogi a “.
în timpul vizitei sale, oaspe-
tele a avut prilejul să ia cuno-
ștință de realizările regimului
nostru democrat-popular în do-
meniul economic, social și cul-
tural, de înfăptuirile dobîndite
pe tărîmul învățămîntului și al
științei pedagogice. Prof. Volpi-
celli a vizitat astfel uzinele „23
August” și „Grivița Roșie", în-
treprinderea de utilaj petrolier
nr. 1 din Ploiești și alte obiec-
tive economice, s-a întîlnit cu
cadre didactice din învățămîn-
tul superior și cu studenți din
București, Cluj și Iași și a vizi-
tat unele școli din aceste orașe,
putîndu-se informa asupra condi-
țiilor create de partid și guvern
pentru dezvoltarea științei și
culturii în țara noastră, de suc-
cesele obținute în domeniul în-
vățămîntului. Cu prilejul înțîl-
nirii cu cercetătorii din condu-
cerea Institutului de științe pe-
dagogice din București, prof.
tehnice, le descoperă fenomene
din natură, le stimulează gîndi"
rea, le îmbogățesc cunoștințele.
S-a arătat la consfătuire că în
aceste povestiri, ca de altfel în
toate creațiile pentru copii, acce-
sibilitatea are un "rol hotărîtor.
La consfătuire s-au purtat
dezbateri fructuoase și în ceea
ce privește calitatea manualelor
de citire pentru clasele I—IV,
arătîndu-se care trebuie să fie
contribuția scriitorilor la elabo-
rarea lor. Din discuții a reieșit
necesitatea ridicării materialului
literar prezentat în manuale la
o treaptă calitativă superioară.
Aceasta se va putea realiza nu-
mai prin participarea directă a
scriitorilor la elaborarea manua-
lelor. Editura didactică și peda-
gogică a deschis larg porțile ce-
lor care doresc să-și aducă apor-
tul la realizarea unor manuale
bune. Concursul organizat da
către editură pentru manualele
de limba romînă pentru clasele a
Il-a și a IlI-a oferă posibilitatea
îmbinării măiestriei scriitorilor
cu aceea a pedagogilor și artiș-
tilor graficieni. Dacă scriitorii,
răspunzînd apelului adresat de
cadrele didactice, vor veni în
mijlocul copiilor pentru a sta de
vorbă cu ei vor avea satisfacția
de a vedea munca lor viu apre-
ciată de către aceștia și vor
găsi noi izvoare de inspirație.
OLTEA DELARĂSCRUCI
redactor la Editura Didac-
tică și Pedagogică
i Volpicelli
univ. Stanciu Stoian l-a infor-
mat pe oaspete despre sarcinile
și forma organizatorică a insti-
tutului, despre planul de cerce-
tare în viitor.
De asemenea, prof. Volpicelli
a fost primit de acad. Ilie Mur-
gulescu, ministrul învățămîntu-
lui.
în timpul vizitei sale în țara
noastră, prof. Volpicelli a vorbit,
în fața cadrelor didactice de la
catedra de pedagogie a Univer-
sității din București și a cercetă-
torilor Institutului de științe pe-
dagogice, despre problemele șco-
Iii și ale pedagogiei italiene de
azi. La Universitatea din Cluj a
prezentat expunerea întitulată
„Familia și societatea industria-
lă", iar la cea din Iași conferin-
ța „Sportul în societatea moder-
nă".
Vizitele făcute la instituțiile
de învățămînt, întîlnirile cu ca-
drele didactice și cercetătorii au
dat oaspetelui prilejul să fie pe
larg informat despre probleme-
le actuale ale dezvoltării învăță-<
mîntului și gîndirii pedagogice
din țara noastră, despre perspec-
tivele deschise de partid pentru
noi succese în acest domeniu.
Stelian Simion, comuna Dră-
gănești, raionul Ploiești.
Cadrele didactice necalificate
primesc decizie de încadrare pe
un an școlar, în funcție de ca-
tedrele rămase vacante în urma
prezentării la posturi a noilor
absolvenți. într-o astfel de si-
tuație nu se poate pune pro-
blema reținerii postului. în ceea
ce privește retribuția pe perioa-
da 1—15 septembrie, cadrele di-
dactice necalificate pot fi retri-
buite pentru această perioadă
numai în cazul cînd decizia de
încadrare a fost dată cu începe-
re de la 1 septembrie și numai
dacă au depus activitate în ca-
drul școlii respective.
Aurel l. Amărăscu, comuna
Căpreni, raionul Gilort.
Potrivit instrucțiunilor pentru
aplicarea hotăririi 1059;1959 și
îndrumarului privind modul de
interpretare a unor probleme de
salarizare și normare a muncii,
profesorii care sînt în curs de
calificare nu pot trece, la îm-
plinirea stagiului în grupe su-
perioare de vechime, decît după
obținerea calificării și trecerea
examenului de definitivat. Pînă
atunci rămîn în aceleași grupe
de vechime în care s-au aflat
încadrați la data de 1 august
1959.
Ionel Raicu, comuna Țînțăreni,
raionul Filiași.
Dreptul de alocație pentru co-
pii se acordă cu respectarea pla-
foanelor prevăzute în Decretul
nr. 285. La calculul pentru deter-
minarea alocației de stat pentru
copii se iau în considerare sa-
lariul tarifar (inclusiv indemniza-
țiile și majorările de salarii care
fac parte integrantă din salariul
tarifar) cît și sumele realizate
din efectuarea cumulului de func-
țiuni. Precizăm că pe timpul
concediului de odihnă (iulie—
august) sumele realizate din cu-
mulul de funcțiuni nu se cuprin-
de în cîștigul mediu.
Costin Gheorghe Budeanu,
Huși.
Potrivit instrucțiunilor pentru
aplicarea HCM. nr. 1059 1959,
la stagiul de activitate in îr.vă-
țămint pentru funcția de instruc-
tor de practică se va include
timpul servit în învățămînt ca
profesor și instructor de practi-
că. Timpul servit în armată, ca
și timpul servit în funcții teh-
nice administrative nu se inclu-
de în stagiul de activitate în
învățămînt.
în ceea ce privește categoria
de salarizare, trebuie să fiți înca-
drat la categoria I de învă-
țător, dacă aveți la bază o școală
de nivel mediu.
Mariana loachitn, Piatra Neamț
In cazul în care concediul de
odihnă din lunile iulie-august, a
coincis cu cel de naștere, aveți
dreptul să beneficiați de conce-
diul de odihnă în cursul anului
școlar.
Ana Marola, Huși.
Timpul cît un învățător înde-
plinește în prezent funcția de
secretar de școală nu se include
la stagiul lui de activitate în în-
yățămînt.
în ceea ce privește concediul
fără plată, acest lucru îl hotă-
răște secția de învățămînt și nu-
In timpul liber elevii claselor a Xl-a de la Școala medie nr. 28 din
București participă la audițiile muzicale organizate în școală
mai pentru motive bine înteme-
iate.
Eugenia Roșu, comuna Stremț,
raionul Alba.
Timpul în care cadrele didac-
tice lucrează, în perioada vacan-
tei, în taberele de elevi, nu este
considerat concediu de odihnă,
deși primesc indemnizație de con-
cediu.
Florina Stoenescu, Băilești.
Cadrele didactice au dieptul
să dea examen de definitivat de
3 ori.
Doina Ursu, Piatra Neamț.
Bibliotecarii din școli sînt în-
cadrați ca personal de speciali-
tate. Cei ce au studii superioare
pot fi încadrați în funcția de bi-
bliotecari principali, avînd drep-
tul la un salariu corespunzător
acestei funcții dacă există postul
în statul de funcțiuni.
Virgil Marinescu, satul Bocșa,
raionul Zalău.
Dacă secția de învățămînt, a-
vînd în vedere o situație excep-
țională, v-a aprobat în timpul
vacanței de primăvară un con-
cediu de 20 de zile în contul
concediului de odihnă din acel
an școlar, urma să vă asigure și
plata salariului cuvenit, întru-
cît, nefiind cursuri, nu a fost
necesară plata unui suplinitor.
în timpul vacanței de vară a
elevilor aveați obligația de a
desfășura activități în școală un
număr egal de zile cu numărul
zilelor din	concediul ce	vi
acordat în	timpul vacanței
primăvară.	Ca drepturi	bărb^țț
pe timpul	verii urma să	vi	K
atribuie indemnizația de conce-
diu (inclusiv pentru zilele cînd
aveați obligația să desfășurați
muncă in școală).
Maria Luca, Siria, regiunea
Banat.
Cadrele didactice care frec-
ventează un institut de învăță-
mînt superior cursuri fără frec-
vență, au dreptul la un concediu
de studii cu plată de 30 de zile
lucrătoare pentru fiecare an i?
studiu- în ase—csr - -
nirei o	și o pUietie
ba de irAiGmint
Ion Mărgineanu, comuna Slati-
na Timiș, raionul Caransebeș,
Grigore Prelorian, comuna Călă-
rași, raionul Corabia.
Ora de curs nu poate fi în-
treruptă pentru efectuarea vizi-
tei medicale a elevilor, iar abu-
zurile în această privință tre-
buie combătute.
Petre Jipa, Alexandru Șoarec,
Roman Precup, V. Petrescu, C.
Ștelănescu, Zoe Vlajie, Țana
'Aneta, D. Constantin, Corneliu
Radulescu, Maria Pîrvulescu,
Costin Gh. Budeanu, Mihail I.
Grigoriu, Gheorghe Brlndi^
Gheorghe Corbeanu, Francisc
Jambor, Virginia Zupcu, Vasile
Demeler, Florica Dumitru, Lucia
Dincă, lanoș Bocoș, Elena A. Va~
sile, Natalia Bora, Vasile Chiri-
lă, Smeu Zaharie Ion. Simona
Ganez, Teodor Lută, Elena Dov-
leag, Eusebiu Totoescu.
La întrebările pe care le pu-
neți vă pot răspunde organele
locale de învățămînt.