MMMcrs I Rsțsfcr.Mă Hune^o«- piu, ar fi fost necesar să se aspecte privind problemele res- pective în cadrul atelierelor de turnare, de forje, de tratamente termice, al cazangeriei etc. In acest fel elevii-maiștri ar fi avut posibilitatea să dobîndească o viziune mai con- cretă asupra organizării ditcrile- lor locuri de muncă unde vor lucra și s-ar fi putut familiariza mai larg cu unele probleme eco- nomice specifice acestora. Și în ceea ce privește sistema- tizarea unor teme se pot ridica obiecții întemeiate. Considerăm, de pildă, că expunerea planului de reparații a utilajului trebuia să fie situată după tratarea pla- nului tehnic, industrial și finan- ciar al întreprinderii industriale socialiste. In acest fel planul tehnic, industrial și financiar ar fi avut un caracter unitar, sec- țiunile de plan fiind expuse I laltă. * Prin conținutul său manuala! dă însă, în general, posibilitatea ridicării nivelului de pregătire al celor ce vor lucra ca spe- cialiști cu calificare medie in ca- drul întreprinderilor constructoa- re de mașini și producătoare de energie electrică. Prof. GHEORGHE M. PREDA An de an calitatea manuale- lor școlare este tot mai ri- dicată. Printre manualele valoroase apărute recent se nu- mără și „Limba romînă" pentru clasa a VII-a care constituie un ajutor real în predarea și însușirea cunoștințelor de limbă în această clasă. Cred însă că manualul are o omisiune și tematică a mijloacelor de forma- re a cuvintelor. Faptul că elevii nu găsesc aci o părților pe care pitolul respectiv tați în însușirea numerotare a le cuprinde ca- produce greu- cunoștințelor. De asemenea, nici folosirea ca- racterului literelor de tipar nu este adecvată sistematizării cu- Lector nniv. C. A. PICOȘ candidat în științe biologice atenție tocmai ra din urmă, fiziologiei. ( Pozitiv este explicării acesto- adică dezvoltării și faptul că manual expune cunoștințele retice în legătură cu viața, fel, autorii nu se limitează noul teo- Ast- nu- mai la explicarea desfășurării normale a funcțiilor organismu- lui, ci arată și modificările pa- lologice ale acestora. Tot în ve-. dertea scopului indicat autorii au dat o mai mare extindere ace- lui capitol din metabolism care se referă la alimentația raționa- lă. ■ ¥ vreau tățiri ] Mă unele zervat să sugerez unele îmbună- pentru edițiile viitoare, refer anume la faptul capitole, îndeosebi cel morfologiei. nu sint că su- noștințelor îmbogățire ragrafele pildă, sînt privind mijloacele de a vocabularului. Pa- despre derivare, de tipărite cu caractere ficient de bogate in maticale și tablouri cesare recapitulării zării cunoștințelor. scheme gra- sinoptice ne- și sistemati- Autorii ma- mialului n-au întocmit scheme recapitulative pentru substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb (unde apare numai tabloul reca- pitulativ al modurilor și timpuri- lor) ca și pentru adverb. Excep- ție face numai articolul, pentru care s-a dat o schemă. Această lipsă mi se pare cu atît mai ne- justificată cu cît cunoștințele de morfologie se predau în clasa a VlI-a sub forma unor exerciții aplicative și a analizelor text, care ger în prealabil o mară în Vl-a, părți recapitulare teoretică, manualul pentru clasa Pe su- a ediția 1962, studiul fiecărei de vorbire se încheie cu un tablou recapitulativ. Cred că aceasta nu înlătură necesitatea reluării unor scheme în Iul pentru clasa a Vil-a, diția ca ele să fie mai tate, cu alte cuvinte, să manua- cu con- dezvol- se afle la nivelul cerințelor clasei res- pective. Despre aceeași lipsă de sche- me și tablouri se poate vorbi și la capitolul „Vocabularul", mai ales în ceea ce privește forma- rea cuvintelor. Totodată semna- lăm faptul că manualul nu pre- mai mici decît cele despre su- fixele adjectivale, verbale și ad- verbiale, iar titlul „Sufixele stantivale" (deși acestea »i™ cantitativ mai multe), apare scris cu caractere care nu scot în e- vidență locul lor în sistemul de formare a cuvintelor prin pro- cedeul derivării. Pentru a remedia această lip- să am întocmit, pe o planșă, o schemă intitulată „Formarea cu- vintelor", care ajută elevilor în sistematizarea mijloacelor de formare a cuvintelor. Am confec- ționat și o planșă privitoare la rădăcinile cuvintelor, pentru a exemplifica mai bine definiția no- țiunii, scoțînd în evidență și locul prefixului, a! sufixului și al ter- minației. De asemenea, am con- fecționat o planșă pentru lecții- le despre vocabular, cuprinzînd exemple de cuvinte din fondul principal ca și din restul voca- bularului, precum și o planșă care înfățișază reguleJe de des- părțire a cuvintelor în silabe. Folosirea acestui material di- dactic a servit la o mai bună în- țelegere de către elevi a cunoș- tințelor, la sistematizarea lor. Ar fi de dorit însă ca asemenea scheme să fie cuprinse chiar în manual, deoarece sînt foarte ne- cesare pentru buna pregătire a elevilor Ia Combinatul Poligrafic „Casa Scînteîi" se tipăresc mii și mii de ma- Prof. N. COSTACHE BIBLIOTECILE ȘCOLARE Bibliotecile școlare ocupă un loc însemnat în activitatea complexă și multilaterală de instruire și educare a tinerei generații. Subordonîndu-și în- treaga activitate îndeplinirii sarcinilor școlii, bi- bliotecile din cadrul acestora contribuie cu mijloa- cele lor specifice la ridicarea calității învățămîntu- lui, Ia lărgirea și consolidarea cunoștințelor de cul- tură generală ale elevilor, la înarmarea lor cu tră- săturile proprii constructorului socialismului și co- munismului. De Ia an Ia an, partidul și statul nostru creează condiții tot mai bune de dezvoltare a bibliotecilor școlare. La dispoziția acestora se pun sume impor- tante pentru completarea fondului lor cu volume și publicații necesare documentării pedagogilor, instruirii și educării elevilor. Datorită acestor con- diții bibliotecile au devenit în fiecare școală, un loc unde elevii și cadrele didactice poposesc zilnic cu dragoste și interes. O consfătuire rodnică A devenit o tradiție în munca secției de învățămînt a Capita- lei ca la fiecare început de an școlar să organizeze consfătuiri în care să analizeze activitatea bibliotecilor școlare, să populari- zeze cele mai bune forme de ac- tivitate cu cartea, să găsească noi căi de extindere și îmbunătățire a acestei activități O asemenea consfătuire a avut loc și in acest început de an șco- lar. Au participat la ea biblîo- *vari din toate școlile Capitalei, f pectori ai secțiilor de învăță- mmț. directori, profesori. Multi dintre ei au ținut să vorbească despre munca lor cu cartea, des- pre roadele ei, să arate cum au fost obținute acestea. Au luat cuvintul bibliotecari în vîrstă, cu cițiva zeci de ani de experiența, ca și tineri care și-au început abia acum inunea. Și unii și alții au vorbit însă cu aceeași căldu- ră și pasiune despre sarcinile lor, despre felul cum se strădu- iesc să și le ducă la îndeplinire. Printre primii a luat cuvîntul tov. Ioana Arsureanu, biblioteca- ră la Școala medie nr. 22, a că- rei bibliotecă este fruntașă pe Capitală. „Ne-am străduit per- manent — a spus tov. Arsureanu — să atragem un număr cît mai mare de elevi la lectura cărților din bibliotecă, să facem ca ac- tivitatea noastră să constituie un sprijin efectiv în realizarea sar- cinilor școlii, lată cîteva din căile pe care le-am folosit în acest scop. Obișnuim să organi- zăm în colaborare cu dirigințîî și profesorii, la fiecare început de an școlar, vizite ale elevilor fie- cărei clase în bibliotecă. Cu a- cest prilej ei jeu cunoștință de felul cum este organizată biblio- teca. de numărul și varietatea cărților, de condițiile de împru- mut, de modul de folosire a ca- taloagelor. Pentru a populariza tea în rîndurile elevilor folo- Bm panourile, vitrine perma- nente intitulate „Ce să citim- \.Cărți noi“, ..Prin știință spre a- devăr", ca și cataloage alfabetice cărora căutăm să le dăm o formă atractivă. De pildă, pe fișele scriitorilor clasici și con- temporani trecem și portre- tele lor. sumare date biografice și reproducem citate semnificative din operele lor. Desigur, în toate acțiunile noastre primim îndru- marea și sfatul conducerii școlii, ca și ai colectivului de profesori ce are sarcina să ajute bibliote- ca. împreună cu acest colectiv s-au întocmit toate planurile de lectură pe clase și pe discipline, planuri bazate pe programele de învățămînt, și care țin seama de • Bibliotecile școlare din ionul 1 Mai au avut in anul cut un număr de 15.000 de ra- tre- citi- lori. In aceeași perioadă elevii au citit peste 166.960 de volume din bibliotecă. • In anul școlare din intrat cărți lei. Pentru trecut, în bibliotecile raionul 1 Mai au în valoare de 147.906 anul acesta a fost prevăzută suma de 180000 lei, din care 120 000 lei pentru apro- visionarea bibliotecilor din șeo- particularitățile de vîrstă ale vilor, de înclinațiile lor“. ele- Tov. Eugenia Popovici, biblio- tecară Ia Școala de 8 ani nr. 52 a vorbit despre munca ei în rîn- durile copiilor din clasele mici, care abia deslușesc slovele sau sînt la primele cărți citite. Pen- tru aceștia biblioteca Școlii nr. 52 a organizat dimineți de basme, proiecții de diafilme cu teme din cărțile recomandate de programa de învățămînt, vitrine, panouri și albume cu desene reprezentînd eroi și scene din aceste cărți etc. In consfătuire s-au arătat mul- te rezultate pozitive ale activită- ții bibliotecilor. Bibliotecara Școlii medii nr. 15 de pildă, a menționat că numă- rul cititorilor care frecventează regulat ultimul datorită aici tot biblioteca a crescut în an cu cîteva sute și că acțiunilor organizate mai mulți elevi au în- ceput să-și alcătuiască biblioteci personale. Directoarea Școlii medii nr. 10 a arătat că munca biblio- tecii, îndrumată de profesori și diriginți, a contribuit în mare măsură la educarea elevilor, lec- tura extrașcolară influențînd po- zitiv comportarea lor, atitudinea lor fată de învățătură, față de muncă. Tn general din discuții- le purtate la consfătuire a reieșit că majoritatea bibliotecilor șco- lare din Capitală au o activitate bogată, că ele constituie un fac- tor important în buna desfășu- rare a procesului inetructiv-edu- cativ. Consfătuirea a scos însă la i- veală și o serie de lipsuri manifes- tate pe această linie. în unele școli bibliotecarii s-au transfor- mat în simpli distribuitori de cărți, în înregistratori de fișe, preocupați doar de aspectul func- ționăresc al muncii lor și ne- glijînd faptul că au datoria să popularizeze cartea în rîndurile elevilor, să îndrumeze lectura lor. Aceasta face ca unii elevi să nu știe să-și aleagă în mod just cărțile pe care urmează să le citească. Datoria bibliotecaru- lui — s-a subliniat în consfătui- re — este în primul rînd aceea de a acorda atenție laturii de conținut a muncii lor. Desigur că, vorbind despre munca nesatisfăcătoare a unor biblioteci școlare, participanții la discuții s-au referit și la răs- punderea pe care o au în aceas- tă privință cadrele didactice și directorii școlilor respective, care se dezinteresează de activitatea bibliotecilor. Șl îndrumarea bi- bliotecilor de către secțiile de în- vățămînt lasă uneori de dorit — au spus vorbitorii. Cînd vin în școală, unii inspectori metoaișiî Iile de 8 ani și tru școlile medii. • Anul acesta sume importante 60.000 lei pen- au fost alocate pentru mzes- cu trarea bibliotecilor școlare cărți. De exemplu, Școala medie Giurgiu și Școala medie nr. 5 Galați dispun in acest scop din din de cîte 10.000 lei, iar fondurile puse la dispoziția Școlii medii nr. 22 din Capitală in vederea comple- tării fondului ei de cărți se ri- neglijează cu totul munca cu cartea. De asemenea la unele secții raionale de învățămînt din orașul București nu se manifes- tă toată grija necesară pentru buna aprovizionare a biblioteci- lor școlare. Adesea alocațiile bu- getare pentru biblioteci diferă de la o secție la alta, de la o școa- lă medie la alta, în funcție de „bunăvoința" contabililor în gri- ja cărora este lăsată uneori pro- blema aprovizionării biblioteci- lor. De pildă, două școli medii din Capitală care au aproximativ a- celași număr de elevi, Școala me- die nr. 3 și Școala medie nr. 24 dispun de fonduri cu totul di- ferite pentru completarea biblio- tecilor. Această situație trebuie să preocupe secțiile de învăță- mînt, care au datoria să ia măsu- rile necesare. De asemenea nu se arată întot- deauna grija necesară pentru a- sigurarea cărților de care au ne- voie elevii. De pildă, la Școala de 8 ani nr. 52 s-a procurat anul trecut un număr inutil de mare de exemplare din unele lucrări care puteau fi folosite numai de cei doi profesori-maiștri ai șco- lii, cumpărîndu-se în schimb un număr cu totul insuficient de e- xemplare de cărți de care aveau nevoie aproape toți elevii. Fireș- te, asigurarea bibliotecilor cu cărțile prevăzute în programa de învățămînt într-un număr co- respunzător cerințelor este o pro- blemă importantă, de care tre- buie să se ocupe cu seriozitate bibliotecarii, profesorii, directorii școlilor. în scopul lichidării lipsurilor semnalate, al îmbunătățirii acti- vității bibliotecilor școlare, sec- ția de învățămînt a Capitalei a luat o serie de măsuri pe care le-a prezentat participanților la consfătuire. Unele din aceste mă- suri se referă la îndrumarea bi- bliotecarilor prevăzînd, bunăoară, seminarii, schimburi de experien- ță, organizarea unor biblioteci model etc. Directorii școlilor au primit sarcina de a analiza cel puțin o dată pe an, în consiliile pedagogice, activitatea bibliote- cilor, buna contribuția acestora la desfășurare a procesului. instructiv-educativ. sate de asemenea Au fost tra- sarcinî în vederea mai bunei organizări a muncii de aprovizionare cu cărți a bibliotecilor școlare. Popularizînd metodele bune de muncă cu cartea, scoțînd la iveală lipsurile existente, arătînd căile pentru înlăturarea lor, consfă- tuirea organizată recent de secția de învățămînt a Capitalei a con- stituit un ajutor real în activita- tea școlilor. MONICA VERDEȘ ln atenția școlilor Procurați-vă cărțile necesare pentru biblio- tecă prin librăria „CAR- TEA PRIN POȘTA' din București, str. Biserica Enel nr. 16. Librăria dispune de un bogat sortiment de cărți tehnico-științifice, de literatură clasică și contemporană etc. Pen- tru a vă ajuta la mirea comenzilor ria trimite gratuit, rere, materiale de mare bibliografică. întoc- libră- la ee- infor- De vorbă cu o bibliotecară Am cunoscut-o în preajma deschiderii noului an școlar. Se întorsese nu de mult din concediu. Primul gînd cu care venea în școală era a- cela de a reamenaja biblio- teca astfel ca ea să fie mai primitoare, mai atrăgătoare. A avut și o surpriză: un mare număr de cărți noi așteptau să fie despachetate pentru a-și lua locul mai în- tîi, în rafturi, pentru ca apoi să fie luate în primire de către copii, setoși să cunoas- că cît mai multe. Și iat-o pe tovarășa Aneta Boicu, bibliotecară la Școala de 8 ani din comuna Reu- șeni, raionul Fălticeni, des- pachetînd cu ajutorul elevi- lor balotul cu cărți nou so- site. Printre ele se aflau multe cărți cunoscute, dar și multe cărți noi. Asupra a- cestora stăruia mai mult. Le răsfoia, le examina cuprin- sul și apoi își spunea: „Tre- buie negreșit să le citesc. Și, negreșit, trebuie să aduc la cunoștința profesorilor noile cărți apărute. Și ei au un cuvînt de spus în ceea ce privește munca cu cartea în rîndurile elevilor". Rămase un moment pe gînduri și deodată, își luă un caiet și notă ceva. Am întrebat-o : O idee ? întocmai. își pro- punea să alcătuiască liste cu recomandări de cărți pentru fiecare clasă în parte, ținînd seama de programele de în- vățămînt. — Numai de programe ?— am întrebat-o. Intervenția mea era determinată de o veche constatare făcută în școli — și anume, că uneori recomandările pentru lectura extrașcolară se rezumă ex- clusiv la lucrările despre care elevii învață la lecții. — Desigur că nu — mi-a răspuns tov. Boicu. Voi re- comanda copiilor și voi in- sista ca ei să citească acele cărți în care ei se regăsesc, în care află răspunsuri la o serie de întrebări care îi preocupă — cărți care să contribuie la îmbogățirea culturii lor generale, la edu- carea lor morală. Și, întrucît discuția noas- tră a luat forma unui inter- viu, am rugat-o pe tovarășa I. OLTEANU In bibliotecă, pionierii Scolii medii nr. 10 din numai cărți interesante, ci și multe albume' cu Capitală nu găsesc fotografii din țara Aneta Boicu să ne vorbeas- că despre acțiunile pe care le va organiza în acest an școlar. Am aflat astfel că în școală există o tradiție mai veche în ceea ce privește organizarea șezătorilor lite- rare. Tematica acestor șeză- tori este stabilită împreună cu diriginții și instructorii superiori de pionieri și ține seama, bine înțeles, de pre- ferințele elevilor. Două din- tre șezătorile care vor avea loc în cursul acestui an șco- lar vor fi închinate lui Ion Creangă și Mihail Sadovea- nu. Cu acest prilej se va prezenta dramatizarea unor povestiri ale acestora, se vor citi unele texte semnificati- ve din opera lor. întrucît mulți elevi de la Școala din Reușeni au colin- dat in vara acestui an țara, admirîndu-i frumusețile și bogățiile, una din șezăto- rile literare va fi dedicată creației poeților și prozato- rilor care au descris aceste frumuseți și bogății în ope- rele lor. Vor fi folosite astfel versuri și fragmente de pro- ză din opera lui Alexandru Vlahuță, C. Hogaș, Geo Bog- za, reportaje apărute in presa pionierească și, în mă- sura în care sînt accesibile, și cele apărute în presa lite- rară. Și în acest an școlar bi- blioteca își va aduce contri- buția la organizarea con- cursurilor mult îndrăgite de copii, ca de pildă concursul pentru cel mai bun recitator sau povestitor. Ne-am dat seama că tov. Aneta Boicu își iubește munca, se îngrijește cu ade- vărat ca toți elevii școlii să Citească "cărțile potrivite vîrstei lor, că ea se ocupă cu multă dragoste de edu- carea lor estetică. Și, ceea ce este foarte important, că ea colaborează în această muncă cu învățătorii și pro- fesorii, cu organizația de pionieri, făcînd astfel ea munca bibliotecii să fie un adevărat sprijin al procesu- lui instructiv-educativ. Problemele de fizică mi de aceasta. De aceea este cesar să se analizeze foarte nuțios problema și, înainte i fi ,Minunate sini paginile abecedarului" — par a spune chipurile acestor elevi ai clasei 1 de Ja Școala de 8 ani nr. 4 din București Folosind cunoștințele elevilor Elevii școlilor elementare iau contact cu primele noțiuni privi- toare la lumea animală încă în clasele I-III. In mod mai amă- nunțit și mai sistematic însă stu- diază ei aceste noțiuni în clasa a IV-a, la lecțiile de zoologie, cînd își însușesc cunoștințe de morfologie și anatomia a anima- lelor care îi pregătesc pentru studiul zoologiei în clasele mai mari. Pentru ca noile noțiuni să fie însușite temeinic și pentru a sti- bele, fiind animale care nasc pui vii, pe care-i hrănesc cu lapte, sînt mamifere și, întrucît se hră- nesc cu carne, sînt mamifere carnivore. Vorbind despre cîine elevii nu au de de în că ta pierdut prilejul să amintească cei trei clini pe care oamenii cilor și au exemplificat această afirmație cu cele constatate Ia G.A.C., unde de curînd s-au con- struit grajduri noi, modern uti- late. S-au referit de asemenea Ia regimul alimentar a] vacilor, re- latînd ceea ce au aflat la G.A.C., știință so’ Cosmos, știu < acestui Copiii au care este •au trimis dovedit importan- des e do: ib’ bun nutreț pentru iv! mai le de lapte — despre caracterul dăună- fapt, ei arătînd că mula interesul elevilor față studiul zoologiei, învățătorii de cu experiență caută să facă apel la cunoștințele dobîndite de ei prin observarea directă a animalelor, dirijindu-le atenția asupra ele- mentelor esențiale ce trebuie observate și memorate. în acest fel procedează, de pildă, tova- rășa Elena Căminescu, învăță- toarea clasei a IV-a de la Școala de 8 ani din Periș. Folosind me- toda conversației și spriji- nindu-se pe ceea ce știau copiii din observațiile proprii, tov. Că- minescu i-a ajutat să-și însușea- scă temeinic cunoștințele privind morfologia și anatomia iepurelui, pisicii, cîinelui. Folosind un lim- baj științific, dar pe potriva vîr- stei lor, elevii clasei a IV-a de la Școala din Periș au știut să pre- zinte comparativ cîinele și pisica, începînd cu morfologia lor ex- ternă și trecînd apoi la anato- mia, modul de viață și obiceiurile acestor două animale. Ei au dovedit cu acest prilej nu numai spirit de observație, dar și pri- ceperea de a motiva, de a ar- gumenta cele spuse. De exemplu, au explicat că pisica vede și noaptea foarte bine deoarece ochii ei au pupila mai mică ziua și mai mare noaptea. Cînd au vorbit despre membrele pisi- cii elevii au relevat un amă- întoarcerea cîinilor pe Pămînt a confirmat posibilitatea efectuării de către om a zborurilor în Cos- mos. Nu este surprinzător faptul că copiii secolului nostru au ast- fel de cunoștințe despre cele mai noi și importante descoperiri ale științei, dar este bine ca învă- țătorii să folosească Ia lecții aceste cunoștințe ale lor, deter- minîndu-i să găsească singuri unele explicații sau să dea ei, atunci cînd este cazul, explicarea științifică. Tocmai așa a proce- dat, în lecția la tov. Căminescu. Bazîndu-se pe site anterior de care ne referim, noțiunile însu- elevi, pe obser- nunt important anume, că membrele din față au cîte cinci degete, în timp ce acelea spate au uneori degete. cîte din patru vațiile lor, învățătoarea a trecut în mod firesc la lecția nouă, des- pre vacă. întrucît elevii cunosc foarte bine acest animal ei au participat activ la descrierea lui. învățătoarea le-a explicat apoi cum este alcătuit aparatul diges- tiv al vacii și cum funcționează ed. Aici, fiind vorba de noțiuni noi pentru elevi, tov. Căminescu a insistat mai mult, a căutat să facă comparații și să apeleze la cunoștințele elevilor cu privire la structura aparatului digestiv al iepurelui, studiat anterior. După ce s-a asigurat că și această parte a lecției, care era mai dificilă pentru elevi, a fost înțeleasă de ei, după ce i-a aju- tat să tragă concluzia că vaca este un mamifer ierbivor rume- gător, învățătoarea le-a pus în- trebări privind felul de viață și foloasele aduse omului de acest tor al trifoiului tate prea mare Antrenați cu vățătoarea lor, păscut în canti- etc. pricepere de în- elevii au dat dovadă de priceperea de a face legături atunci cînd, vorbind despre folosirea coarnelor de vită, și-au amintit de la lecțiile de istorie că oamenii primitivi confecționau unelte de muncă și de apărare, ca și obiecte casnice din coarne. In tot timpul lecției tov. Că- minescu atenția corecte elevilor nu a uitat să acorde cuvenită formulării a celor expuse, cerînd să se exprime în fraze Una din sarcinile principale care stau în fața profesorilor de fizică este aceea de a rezolva cu elevii probleme menite să-i convingă asupra legăturii strînse ce există între fenomenele și le- gile fizicii pe de o parte și pro- ducția modernă pe de altă parte, să-i ajute să aplice în practică cele învățate. Un prim pas în privința înar- mării elevilor cu priceperea de a rezolva probleme de fizică este transmiterea justă, pe par- cursul studiului fizicii, a cunoș- tințelor privitoare la relațiile care exprimă fenomenele și legile fi- zicii, la unitățile mărimilor fi- zice (unități fundamentale și de- rivate), ca și la trecerea acestor unități dintr-un sistem în altul. Intr-adevăr, fără a stăpîni cu- noștințe sigure despre aceste u- nități și a ști să opereze cu ele elevii nu vor putea ajunge la un rezultat bun în rezolvarea pro- blemelor, chiar dacă cunosc e- euațiile ce descriu fenomenele fizice. în rezolvarea problemelor de fizică este necesar sa acordăm o atenție deosebită mărimilor vec- toriale, cu care se operează alt- fel decît cu mărimile scalare. Deseori elevii întîmpină greu- tăți în rezolvarea problemelor din statică, cinematică, hidrosta- tică, electricitate, magnetism etc. tocmai datorită faptului că noi, profesorii, nu accentuăm suficient natura mărimilor vectoriale, nu le atragem atenția că probleme- le care cuprind astfel de mă- rimi se rezolvă cu ajutorul geo- metriei, deoarece trebuie să se țină seama nu numai de dimen- siunea lor, ci și de sensul lor, de unghiurile pe care le formează etc. De un real folos în deprinde- rea elevilor de a rezolva proble- me de fizică ne sînt schemele. Dar, pentru a-i ajuta cu adevă- rat pe elevi, ele trebuie să fie cît mai simple și, pe cît posibil, să ilustreze schimbările surveni- te în fenomenul despre care se vorbește in problema. Deoarece rezolvarea probleme- lor de fizică implică o serie de cerințe în plus față de proble- mele de matematică, ele le par uneori elevilor mai grele. Pentru a-i obișnui să le rezolve, pentru a-i ajuta să înlăture treptat di- ficultățile întîmpinate, este bine să lucrăm cu ei probleme pe cît posibil la fiecare lecție de fi- zică și nu să ne amintim de a- ceasta abia la sfîrșitul unui capi- tol. Dacă vom rezolva regulat pe parcurs problemele mai simple, sfîrșitul capitolului îi va găsi pe elevi pregătiți să efectueze și u- nele probleme mai complexe, care îi vor ajuta să-și recapitu- leze cunoștințele însușite în eta- pa respectivă. Să vedem mai îndeaproas-. care este, în general, calea Be rezolvare a unei probleme de fi- zică. După ce enunțăm problema, cerem elevilor să noteze toate datele ei (în același sistem de unități). Se trece apoi la aflarea relațiilor între datele problemei. Este desigur necesar ca ia în- ceput să dăm elevilor spre re- zolvare probleme care implică o singură relație și uneori chiar efectuarea unei singure operații. Nu ne vom putea opri însă la ast- fel de probleme, deoarece pro- ducția cere îndeosebi rezolvarea unor probleme complexe, iar e- levii trebuie să fie pregătiți să le facă față. In cele mai multe cazuri, la întrebarea problemei nu se răspunde prin găsirea unei singure relații și prin e- fectuarea operațiilor prescrise Foarte pozitiv este faptul că învățătoarea îi deprinde pe elevi să tragă concluzii și să facă ge- neralizări pe baza celor învăj țațe. Bunăoară, după ce au des- cris comparativ pisica și cîinele, animal. Din acasă cît și G.A.C. „Ilie mună, elevij cele observate de ei din vizita făcută la Pintilie“ din și-au amintit meroase fapte care au viorat lecția. De pildă, arătat că producția de co- nu- în- au lapte corecte și închegate, ceea ce une- ori, preocupați de explicarea no- țiunilor, ei pierdeau din vedere. S-ar părea că, întrucît în aceas- tă lecție lj s-au prezentat elevi- lor animale bine cunoscute de ei, materialul intuitiv nu mai era necesar. Așa a socotit probabil și tov. Căminescu. Fără îndoială însă, lipsa materialului didactic diminuat valoarea lecției, fi fost foarte necesară, de pildă, folosirea unei plan- a Ar șe sau scheme referitoare la apa- ratul digestiv al vacii. Antrenînd și elementul vizual, planșa ar fi ușurat înțelegerea și memorarea cunoștințelor de către elevi. Aceasta era cu atît mai impor- tant cu cît este vorba de de vîrstă mică și oare vin tru prima dată în contact unele noțiuni științifice. Dacă va remedia în această clasei a ani din elevilor deficiență, elevi pen- cu viitor învățătoarea IV-a de la Școala Periș va reuși să ei cunoștințe tot temeinice de zoologie, pe aceștia să le înțeleagă în de 8 dea mai care adîn- cime și să le poată folosi în viață. îndeosebi metoda g: rece aceasta, pe 11: in elei mai ®tPj - fsptm rezolvarea numerică, ea să foi rezolvată algebric, consta; iuda se pe această cale ce mfasn> mai trebuie cunoscute (măr care nu sînt date în probii explicit, dar care se pot calc din datele existente și cu jv rul formulelor studiate). C„ a-tt cuvinte, am putea spune - buie să-i învățăm pe caute în enunțul însuși blemei răspunsurile care fac posibilă sului cerut. Se impune ca problemelor cu sim metode cit că duce foarte repede ia râspțsa- sul cerut, arată și evoiulîă fe- nomenului fizic, precum și inter- dependența mărimilor problemei. Pe de altă parte, dacă elevii pot rezolva unele probleme prin me- toda sintetică sau cea analitică, la. o serie întreagă de problem-: nu pot aplica d ccr.c tică. C<-:3>S SSiS- «9 fetii ste e asfraiass- O deosebită atenție trebuie să acordăm notării dimensiunilor fi- zice după mărimile obținute, de- oarece acestea au un sens deosebit de important. Este bine ca la început să dimensiunile în forma lor fizic dăm cea mai generală, iar apoi în siste- mul de unități C.G.S., folosit în cercetări științifice sau în sis- temul M.K.S., folosit în tehnică și în producție. Atunci cînd tim- pul ne permite putem da rezul- tatul în ambele sisteme, pentru a-i deprinde pe elevi cu trecerea unei unități dintr-un sistem în celălalt. Prof. ELENA TULIPANT Sub îndrumările atente ale profesorului elevii Școlii de 8 oni din comuna Dărăști, raionul Lenin, efectuează experiențe inte- resante la orele de fizică și chimie Despre studiul gramaticii engleze fie te la în lej să în uneori dramatizate, distribui- pe roluri. Putem recurge și transformarea stilului direct stil indirect, ceea ce dă pri- de aplicare a concordanței timp, pe clasc-i. Elevul în limba mulțime lejul, dau elevilor tabele care fie exersate pentru a-i ajuta construcția frazelor. La traducerea din engleză romînă tendința normală a măsura cunoștințelor în e- care învață să citească engleză întîlnește o de tipare de propoziții '-■.hs'der ca încercarea de a preda o limbă străină numai pe baza unor deprinderi ne justifica- te pe temeiul unei gîndiri logi- ce și gramaticale poate fi consi- derată ca o metodă empirică și înapoiată. De aceea, în munca mea de predare a limbii engleze acord atenție aplicării în prac- tică a gramaticii, pe care mă străduiesc să o prezint într-un mod cît mai accesibil elevilor. Pentru a asigura o exprimare limpede și corectă utilizez ana- liza propozițiilor, pe care caut să le aleg în așa fel îneît să fie semnificative în conținut, fru- moase, instructive și, în același și fraze adesea foarte greu de deosebit. Prima măsură preven- tivă trebuie să fie aceea de a-1 împiedica să vadă, într-o etapă prea timpurie, prea multe varie- tăți de construcții de tipare. E important de asemenea să-i o- bișnuim pe elevi cu ordinea cu- vintelor, cu folosirea particule- lor structurale și cu cîteva in- flexiuni. Ori de cîte ori am pri- levilor este de a traduce cuvînt cu cuvînt. Desigur, ne revine sarcina de a înlătura această ten- dință. In exemplul „The men re- fused to leave but seeing the danger they started running", bunăoară, pentru a obține o tra- ducere exactă, corectă, cer e- levilor să țină seama de faptul că prezența pronumelui subiect este inutilă în limba romînă și că forma : gerund care urmează după anumite verbe ca „to start", „to begin" se traduce în limba romînă cu conjunctivul. E bine ca profesorul să citeas- că mai întîi el textul și, dacă a- cesta e mai greu, să-i redea con- ținutul în limba romînă. Ne o- prim asupra construcțiilor mai dificile și cerem apoi elevilor să citească expresiv. Greșelile cele mai importante sînt corectate de elevi, după ce profesorul oprește lectura la sfîrșitul propoziției. Consider necesară lectura expre- sivă înaintea traducerii textului — dacă acesta e mai greu — sau după traducere pentru a-i obișnui pe elevi să învingă gre- utățile, să aibă tot timpul în munca lor conștiința clară a e- fortului depus, a programului realizat și satisfacția muncii per- sonale. Acest fel de a pregăti textele nu e numai un efort în vederea însușirii limbii, ci și în vederea dobîndirii unei bune In adîncul conștiințelor (Urmare din pag. 1) o stimă pentru sentimentele înal- te despre care știe să vorbească atît de frumos și, în adîncurile ascunse ale conștiinței, se for- mează o mentalitate care amenin- ță toată viitoarea lui dezvoltare. Sau altul. De asemenea „bun“. De asemenea corect și sîrguin- cios. Deschideți catalogul și la toate rubricile, la toate discipli- nele, aceeași situație splendidă. Faimoasele note de zece fac din acest elev mîndria clasei și ori- ce profesor îl apreciază în cance- larie și în fața clasei cu căldură. Din păcate, printre colegii lui acest elev nu se bucură de ace- eași apreciere și simpatie. De ce ? Pentru că e un îngîmfat. Pentru că îi privește pe toți cu arogan- ță, pentru că el e singurul „deș- tept" — doar toată lumea o con- firmă — iar ceilalți... să nu mai vorbim. Ah, cu ce superioară i~ ronie știe să-și lămurească un coleg care n-a înțeles nu știu ce problemă, cu cîtă aroganță poa- te să-i privească pe un altul după ce a răspuns în locul lui metode de mancă pentru viitor, învățînd din timp sâ mînuiască dicționarul, să lucreze singuri, elevii se vor obișnui să evite a- cele primejdioase nonsensuri ce s-ar putea strecura într-o tradu- cere făcută mecanic de cineva nepregătit pentru această muncă. Chiar dacă elevii literară traducerii, asigura că aceasta tîmplătoare, avem cerem justificarea deoarece traducerea dau o formă pentru a ne n-a fost în- datoria să le gramaticală, este faza în- țelegerii textului. Dacă textul e mai greu, cer elevilor să redea ideile principale, apoi să înceapă traducerea paragraf cu paragraf, propoziție cu propoziție, după ce s-au scris pe tablă cuvinte- le și expresiile cele mai grele. Textul va fi adaptat, fără în- doială, nivelului general al e- levilor, fără a ocoli însă difi- cultățile gramaticale ce trebuie introduse treptat, pentru ca e- levii să-și însușească formele ca- racteristice ale limbii engleze și corespondențele acestora în lim- ba romînă. La textele literare complexe este util să se facă din cînd în cînd deosebirea elementelor narative de cele descriptive. De asemenea este bine ca textele cu dialog să timpurilor (aplicația este mai in- teresantă dacă enunțiativa se pune la trecut). De asemenea, elevii pot reda acțiunea substi- tuindu-se unuia dintre personaje, ceea ce atrage schimbări în as- pectul gramatical al frazelor (timpuri, persoane, verbe, adjec- tive posesive). M-am referit mai sus la im- portanța muncii independente a elevilor, căreia îi acord multă atenție. In acest scop le dau in- dicații privind felul cum să lu- creze cu dicționarul, cum să găsească formele de bază ale cu- vintelor, expresiile idiomatice corespunzătoare celor din text, (de exemplu : it stands to rea- son — e la mintea omului). Pentru traducere dau texte necunoscute de greutate medie, care sînt traduse în timpul orei și corectate la lecția următoare. Uneori cer elevilor să traducă după auz un fragment citit de unul din colegii lor și să explice formele gramaticale. Pentru a evita o traducere mecanică și cu erori acord multă grijă înțelege- rii textului. De obicei dau exer- ciții cu probleme lexicale și gramaticale treptat. în cazul romînă în al căror grad crește traducerii din limba engleză scopul este ca, ideea fiind dată, să se sta- lui. Va crește mare și va fi poa- te un bun specialist în domeniul pe care și-l va alege. Din acest punct de vedere școala nu poa- te să-și facă nici un reproș. Dar ca om el va fi un mutilat, unul din acei indivizi care nu-și au locul în societatea viitorului. Există desigur și reversul ac?S* tei situații. Să zicem că printre elevii clasei se numără unul care, prin temperamentul lui năvalnic, prin felul lui nestăpî- nit de a fi, ne dă multă bătaie de cap. Mai deunăzi l-am sur- prins aruneînd cu ghiozdanul în capul unui coleg, iar într-o re- creație am văzut bine cum a în- cercat să forțeze ușa de la labo- ratorul de fizică. Toată lumea se plînge de el pentru că astfel de șotii se țin lanț și toți s-au învățat să-1 socotească un „zbîn- țuit“ luate dacă putea împotriva căruia se cer măsuri categorice . Dar privim mai atent, s-ar să avem surpriza de a constata că elevul respectiv are un fond sufletesc foarte bun, că și-a bruscat colegul pentru că n-a bilească cuvîntul sau cuvintele prin care acea idee poate fi mai bine exprimată. Și aici cunoștin- țele de gramatică au un rol im- portant. Multă atenție acord evitării erorilor provenite din po- ziția greșită a cuvintelor în fra- ză, în special în corelativele: either-or, neither-nor, not only, but also (de pildă : he only made one run = el doar a pus pe fugă pe unul — și he made only one run = el a pus pe fugă doar pe unul — ceea ce e cu totul alt- ceva). O altă greșeală poate proveni din confuzia diferitelor verbe ca „lie“ pentru „lay" și „sit" pentru „set“, sau din folo- sirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor. Uneori, falsa po- ziție a corelativelor și circum- stanțialelor poate duce Ia incohe- rență (She had a book in her boad which was bought în Lon- don = Ea avea o carte în mînă care a fost cumpărată la Lon- dra...). Pentru a preveni astfel de greșeli stărui asupra deprinderii elevilor de a folosi just propo- zițiile subordonate, dîndu-le să traducă propoziții simple din romînă în engleză, ceea ce îi o- bișnuiește dintr-o etapă timpu- rie să compare formele de expri- mare din limba maternă cu cele din engleză. Astfel se corectea- ză tendința lor de a situa predi- catul înaintea subiectului, lucru nepermis în engleză, de a situa circumstanțialul de timp sau loc după subiect, așa ca în limba romînă, învață să folosească just articolul după prepoziție, se lă- muresc mai bine asupra locului atributului, asupra concordanței timpurilor etc. Obișnuiesc să lor să aibă un care să noteze în lecturile lor, etc., pe care să să le folosească cazul. recomand elevi- caiet special în cuvintele găsite tipare de fraze le memoreze și atunci cînd este exprimarea schematică a elevilor In articolul de față am vorbit doar despre cîteva metode prac- tice de predare a gramaticii en- gleze și de aplicare a acesteia în exerciții menite să-i înarmeze pe elevi cu o exprimare corectă. Desigur, tema aceasta nu poate fi epuizată în întregime aci. Pen- tru utilizarea cu bune rezultate a tuturor metodelor care îi a- jută pe elevi să-și însușească limba engleză e nevoie de o muncă susținută din partea profe- sorului. Lecția fiind o operă de creație, pentru realizarea ei pro- fesorul este chemat să facă apel la toate resursele lui : temeinică pregătire anterioară, alegere chibzuită a exercițiilor, stăruin- ță și atenție permanentă în pre- dare. Prof. SARAH MEDREGAN Școala medie I. L. Caragiale — București resc, că a vruti să intre în chip fraudulos în laborator pentru a face o experiență și că în toată zbînțuiala lui există o latură pozitivă de cinste, de corectitu- dine, de dreptate și de bună in- tenție care se cere considerată și valorificată. Iar noi, adeseori din păcate, privim la suprafață și categorisim drept ,.rău“ tocmai un astfel de copil căruia lipsa noastră de înțelegere poate să-i dăuneze foarte mult. Exemplele ar putea fi înmulți- te. Sînt zeci și zeci de fonne în care se poate manifesta persona- litatea în formarea copiilor. Pen- tru a le înțelege în adevăratul lor sens se cere nu o dată să le căutăm înapoia aparențelor, să pătrundem în adîncul conștiințe- lor copiilor, să nu ne mulțumim a constata că unii ne fac „difi- cultăți" iar alții nu. Profilul lor moral trebuie privit prin pris- ma exigențelor viitorului, iar viitorul nu se va mulțumi nu- mai cu aparențele. Sarcinile pe care ni le impune, sînt mari și minunate, după cum el însuși La o oră de compunere Să prevenim Este un adevăr recunoscut de toată lumea că formarea deprin- derilor de exprimare corectă nu se poate realiza numai cu aju- torul lecțiilor de limbă și lite- ratură, nu poate fi lăsată numai în seama celor care predau acest obiect. Totuși, acest lucru sca- pă uneori Sin vedere profesori- lor, ca și directorilor de școli. Pentru a ajuta pe profesorii de orice specialitate să contribuie prin mijloacele de care dispun la formarea deprinderilor de expri- mare corectă a elevilor, mi-am propus ca, în munca de îndru- mare și control a procesului in- structiv-educativ, să urmăresc în ce măsură predarea tuturor disci- plinelor, și cu deosebire a celor din grupa obiectelor realist-prac- tice, ajută la dezvoltarea posibi- lităților de scriere și vorbire rectă, care să reflecte esența noștințelor acumulate. Cu ocazia asistențelor la ții și la activitățile practice co- cu- lec- am constatat că în general profesorii folosesc un mod de exprimare îngrijit, un limbaj științific, res- pectînd normele gramaticale ale limbii și corectînd cu răbdare' expresiile greșite sau regionalis- mele, propozițiile trunchiate sau confuze, repetițiile supărătoare, dezacordurile etc. De asemenea, cercetînd lucrările de control ale elevilor mi-am dat seama că mulți profesori vădesc o preocupa- re atentă pentru corectarea gre- șelilor de ortografie, a construc- țiilor sintactice necorespunzătoa- re, a erorilor de vocabular. Am putut constata însă cu a- ceeași ocazie, mai ales în lucră- rile scrise, o exprimare săracă, uneori rezumată la reproducerea schemelor pe care le fac profe- sorii la tablă. Tratînd de pildă la botanică, într-o lucrare scrisă, tema „Porumbul și importanța lui economică",, elevii clasei a y-a și-au formulat în acest fel cunoștințele : „Rădăcina : fasci- culantă. Tulpina : înaltă pînă la 3 m, cu noduri și internoduri și avînd măduva dulce și moale. Frunza : limb și teacă, nervuri paralele. Florile : florile porum- bului sînt do 2 feluri... Fructul : cariopsă, format din endosperm și embrion..." în lucrările de geografie cu tema „R-P. Ungară" de la aceeași clasă am întîlnit uneori astfel de redactări : „Așezarea : în cen- trul Europei. Suprafața : 93.000 km. , P pie. Munți : Munții Bakony. Lacuri : Lacul Balaton, Apele : Dunărea, Tisa, Someșul, Mureșul, Crișurile..." Un mod asemănător de expri- mare am observat și în lucrările de chimie la clasa a Vil-a. Am căutat și cauzele acestei situații. Le-am găsit, evident. în munca profesorilor. Nu întotdea- una aceștia au sesizat pericolul pe care îl prezintă faptul că nu cer elevilor să-și expună cunoș- tințele într-o formă completă, clară, cursivă, într-un stil expre- siv. în special profesorii de geo- grafie, șt. naturale, chimie, fizică sînt înclinați să se mulțumească cu faptul că elevii știu să tra- teze corect subiectul cerut, chiar dacă această tratare*. înseamnă o reproducere a schemelor de la tablă. Unii cred chiar că prin a- ceasta îi ajută pe elevi să se ex- prime concis. După părerea mea însă tocmai o asemenea concep- ție cultivă, dimpotrivă, schema- tismul, sărăcia de idei și de vo- cabular și este categoric în de- trimentul dezvoltării posibilită- ților de exprimare ale elevilor. Cele relatate mai sus nu pot duce la negarea utilității sche- melor în predarea obiectelor rea- list-practice. Nicidecum, Utilita- tea schemelor, atît în lecțiile de comunicare a cunoștințelor cît și în cele de recapitulare, este de necontestat. Se desprinde de aci, insă, și concluzia că profe- sorul trebuie să îndrumeze per- manent pe elevi în folosirea manualului, în care, precum se știe, există adevărate modele de exprimare corectă, cursivă, să-i îndemne pe școlari să nu învețe numai după notițe, chiar dacă bogate, acestea conțin scheme cuprinzătoare, iar cu prilejul pretindă răspunsurilor orale să elevilor o expunere corectă, mo- tivată, nu o simplă înșiruire a faptelor și fenomenelor. Efect pozitiv în această problemă are și expunerea profesorilor dacă este vie, colorată, presărată eu imagini sugestive. Problema dezvoltării exprimă- rii scrise și orale a elevilor se poate rezolva numai prin conlu- crarea armonioasă și organizată a tuturor profesorilor școlii. Ani- matorul și organizatorul acestui front comun al cadrelor didac- tice din fiecare școală trebuie să fie directorul. Prof. ROMULUS SICLOVAN iNVĂTĂMiNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC Activitatea comisiilor metodice Una din problemele de care depinde în mare măsură buna instruire teoretică și practică a elevilor din școlile profesionale și tehnice o constituie felul cum se desfășoară munca meto- dică a cadrelor didactice din aceste școli. Preocupările cu caracter metodul ale profesorilor și maiștrilor-instructori sînt multiple și variate. Printre acestea se numără activitatea în cadrul comisiilor metodice, al cercurilor pedagogice, al cabinetelor metodice, organizarea de conferințe și referate etc. In articolul nostru ne-am propus să ne oprim în exclusivitate asupra muncii comi- siilor metodice — verigă de cea mai mare însemnătate a activității metodice și în care sînt antrenate toate cadrele didactice. La Școala profesională de u- cenici a întreprinderii „Flamura roșie" a avut loc, încă înainte de deschiderea cursurilor, o ședință de reorganizare a comisiilor me- todice, în funcție de noile sarcini ale școlii. S-au constituit trei co- misii — comisia de cultură ge- nerală, comisia de cultură tehnică și comisia diriginților. Fiecare comisie ate un plan de muncă în care sînt cuprinse sarcini con- crete, cu termene precise de în- deplinire. Planurile comisiei de cultură generală și comisiei de cultură tehnică prevăd de pildă, a- naliza programelor școlare, analiza critică a planurilor calendaristice la fiecare obiect, reorganizarea și completarea materialului didactic, organizarea lunară a unor lecții deschise etc. Toate lecțiile deschise vor fi însoțite de un referat pe o temă apropiată. Bunăoară, pentru luna noiembrie este planificată o lec- ție deschisă de matematică, cu subiectul „Triunghiul echilateral înscris în cerc". La aceeași dată este prevăzut și referatul „Inter- dependența dintre cunoștințele de matematică, fizică și tehnologie în lumina programelor școlare". Astfel, discuția asupra lecției va avea o bază științifică și se va putea realiza schimbul de expe- riență între profesorii de aceeași specialitate și de specialități în- rudite. Planul comisiei diriginților cuprinde sarcini privitoare la or- ganizarea orelor de dirigenție, a acțiunilor extrașcolare, pregătirea elevilor pentru manifestări cul- turale, sportive, organizarea schimbului de experiență cu alte școli ș.a.m.d. Deosebit de pozitivă este preo- cuparea conducerii școlii pentru ridicarea nivelului pregătirii pe- dagogice a maiștrilor-instructori. In acest scop se va organiza pentru ei un ciclu de lecții în care vor fi prezentate diferite probleme de pedagogie și metodi- că, cu aplicații practice. De în- drumarea acestei activități răs- punde un profesor care are ca spe- cialitate de hază pedagogia. Aspecte pozitive în legătură cu organizarea și funcționarea comi- siilor metodice se întîlnesc și la școala profesională de ucenici a uzinelor „Timpuri Noi", la grupul La nivelul petrochimiei moderne Grupul școlar de petrol-chimie din Onești pregătește cadre ca- lificate și specializate pentru ma- rele complex petrochimic de pe Valea Trotușuiui, precum și pen- tru alte importante uzine cu a- celași profil. EI dispune de toate condițiile pentru a-și desfășura cît mai bine activitatea — construcții moderne cu săli de clasă pline de lumină, cu labora- toare bine amenajate. Căutând să folosească din plin aceste con- diții, colectivul didactic al șco- lii se străduiește să aplice în munca sa metode cît mai bune, cît mai înaintate. El acordă în- deosebi atenție lucrărilor prac- tice de laborator și practicii e- levilor în producție. Se știe că pentru buna însuși- re a meseriei de laborant are o mare însemnătate practica de laborator. Programa școlară pentru clasa de laboranți preve- de în trimestrul I cunoașterea laboratorului cu toate ustensilele sale, precum și executarea prac- tică a unor operații generale ca mojărare, dizolvare, uscare, cal- oinare, distilare etc. Pentru a a- sigura posibilitatea executării frontale, concomitente a aces- tor operațiuni de către întreaga clasă și pentru a-i obișnui pe elevi cu condițiile producției am organizat aceste lucrări chiar în școlar al Ministerului învățămin- tului, la școala tehnică și la școa- la tehnică de maiștri a Ministe- rului Industriei Ușoare, la gru- pul școlar comercial etc. Bună- oară, la grupul școlar comercial, pentru a se putea urmări desfă- șurarea și conținutul interasisten- țelor la lecții s-a introdus ? fișă în care se indică profesorul la care s-a asista', cine au fost a- sistenții, ca și principalele lor constatări, pozitive sau cu carac- ter critic. Intr-o serie de școli se pot constata însă și unele serioase deficiențe in organizarea și des- fășurarea muncii comisiilor me- todice. De exemplu, Ia grupul școlar ..Unuv- ". ia grupul școlar de petrol-ciimie și. în parte, la grupul școlar comercial munca metodică se desfășoară în unele pr v mțe la un nivel scăzut. La unele din aceste școli nu s-a întocmit încă nici măcar planul muncii metodice. Aceasta se datorește ir. primul rînd faptu- lui că directorii de sludii din școlile respective neglijează sar- cina organizării îndrumării și con- trolului activității pe care o des- fășoară comisiile metodice, tre- cînd-o unui profesor. Se știe însă că munca metodică este o sarcină de care trebuie să răspundă nemij- locit directorul de studii. Se întîlnesc o serie de lipsuri și în activitatea comisiilor de di- riginți. La unele școli, cum sînt școala profesională de ucenici „Timpuri Noi" sau grupul școlar de petrol-chimie, comisiile diri- gir.țiku nu au organizat nici * acțiune concretă. Nu e de mirare că lucrurile stau așa dacă ținem seama că în școlile respective nu s-a dat nici o atenție organizării comisiilor metodice, lăsîndu-se ca acestea să fie conduse de cadre lipsite de experiență. Pentru în- tărirea educației comunsite a ele- vilor este necesar ce munca co- misiilor metodice ale diriginților să fie de îndată îmbunătățită, să fie condusă de profesori cu expe- riență, sub directa îndrumare a directorului. Comisiile diriginților au datoria să organizeze ore de dirigenție deschise, iiderasisten- țe, referate, discuții pe teme le- mic din Borzești. întreaga cla- să, care cuprinde 35 de elevi, a fost repartizată, în grupe egale, la trei din laboratoarele uzinei — și anume în laboratorul sec- ției electroliza, în laboratorul C.T.C. subsecția ..probaje" și în laboratorul C-T.C. subsecția „a- nalize anorganice". Fiecare ședință a durat 6 ore — ți mp-, il normal prevăzut pen- tru o zi de practică în laborator. La prima ședință elevii s-au fa- miliarizat cu laboratorul și apa- ratura sa, primind explicații din partea specialiștilor și asistînd la lucrările curente. La cea de a doua ședință, sub îndrumarea personalului tehnic din laborator, ei au executat, fiecare în parte, operațiile prevăzute în progra- mă, alcătuind apoi un referat asupra felului cum și-a desfășu- rat munca. Rezultatele au fost deosebit de bune. Elevii au exe- cutat cu multă însuflețire și co- rectitudine lucrările, căpătînd în același timp interes pentru vii- torul loc Pentru calitativă indicațiile laborator" de muncă. lucrările de analiză nu ne-am limitat la date de „Manualul de editat pentru uzul școlilor profesionale, ci am adop- tat și alte metode analitice, deoa- rece am apreciat că laboranții gate de specificul școlii, de pro- blemele concrete ale claselor. Am constatat în același timp și faptul că nu toate comisiile din cadrul aceleiași școli își des- fășoară activitatea metodică la același nivel. Așa, de exemplu, la școala profesională de ucenici „Timpuri Noi", comisia de cultură generală, condusă de prof. Elena Lăscoiu, are o activitate bogată, întemeiată pe un plan de muncă bine întocmit, în timp ce munca celorlalte comisii este necorespun- zătoare. Vina principală în aceas- tă privință o are direcția școlii, felul cum a organizat această muncă metodică (și aici coordo- narea comisiilor metodice este dată în răspunderea unui profesor). Un aspect negativ al activității comisiilor metodice din unele școli îl constituie și lipsa unei eviden- țe a acesteia, ceea ce împiedică efectuarea controlului asupra con- ținutului ei. Ar fi necesar ca fiecare comisie să încheie pro- cese-verbale care să consemneze activitatea desfășurată iar aces- te documente să se păstreze la cabinetele pedagogice sau la col- țul metodic al școlii. De la începutul anului școlar s-au scurs doar cîteva săptămîni și nu este prea târziu să se pună la punct amănuntele organizatori- ce care, deși la prima vedere par neînsemnate, pot influența mult, după cum am văzut, asupra con- ținutului muncii. în această pri- vință un cuvînt greu pot și tre- buie să-1 spună lucrătorii cabine- tului metodic din București pen- tru învățămîntul profesional și tehnic, in răspunderea căruia cade in primul rind îndrumarea activității metodice desfășurate în școli. Experiența școlilor fruntașe do- vedește cu prisosință că acolo unde activitatea metodică este bine organizată, desfășurîndu-se după un plan, pe baza aplicării creatoare a principiilor pedagogiei marxiste Ia specificul învățăraîn- tului profesional și tehnic, rezul- tatele dobîndite in desfășurarea procesului instructiv-educativ sînt tot mai valoroase. Este necesar ca munca metodică din toate școlile să se ridice la nivelul școlilor fruntașe. Prof. GH. DIVRICEAN le folosite în laboratoarele uzine- lor. Sîntem în același timp preocu- pați de stabilirea unei metodici cît mai adecvate pentru practica în producție a elevilor. In aceas- tă privință primim un ajutor important din partea conducerii uzinelor, care ne sprijină în gă- sirea unor soluții eficiente, la Combinatul chimic din zești cît și la Combinatul cauciuc sintetic din Onești un inginer a primit sarcina Atît Bor- de cîte de a se ocupa exclusiv de desfășura- rea practicii în producție a ele- vilor. Aceștia se îngrijesc de conținutul și metodica practicii, de repartizarea elevilor prin ro- tație la locurile de muncă, de controlul caietelor de practică etc. Și șefii de secție se preocu- pă de organizarea activității practice a elevilor căutînd ca a- ceștia să primească sarcini con- crete și să fie îndrumați de că- tre maiștri în îndeplinirea lor. La Combinatul de cauciuc sinte- tic din Onești, de pildă, elevii au ajutat pe constructori la finisa- rea de montaje, au întocmit, sub îndrumarea șefului de instala- ție, schițele fluxului tehnologic, au participat direct, alături de muncitori șl tehnicieni, la pregă- tirile pentru supunerea la probe tehnologice a secțiiloi'. La secția electroliză a Combinatului chi- £ Noul local al Școlii tehnice sanitare din Tg. Mureș Minerii de mîine Directorul Grupului școlar pro- fesional minier din Lupeni, fostul miner Cristea Aron, socotește școala pe care o conduce drept un adevărat abataj în care se formează viitorii muncitori și teh- nicieni ai minelor — mecanici de locomotive subterane, de cra- fere, haveze sau combine miniere, lăcătuși de înlrefinere a pufurilor sau sistemelor de aeraj. Intre cei care azi abia se deprind cu fai- nele mineritului întîlnești multi iii de mineri, ca și iii de fărani din Gorj, de pe culmile Parîngu- lui sau Retezatului, din Țara Hațegului sau de pe Valea Mu- reșului, care abia ca ucenici au putut vedea primul atelier din viata lor, primele strunguri, pri- mele agregate complicate, auto- mcte sau seT-cxlomale, asemenea celor care deservesc azi moderna statie de preparafie de cărbuni din Lupeni. De sus, de la complexul șco- lar care își înaltă construcția zvel- tă pe platoul Grafit, mărginit de grădini de pomi și pășuni subal- pine sub care se întinde un de- siș de blocuri nou construite, se vede ca în palmă întreaga așe- zare minieră, cu peisajul ei unie — turnurile de extracție, haldele, iunicularele. gurile de mină, de care sînt legate pagini din isto- ria glorioasă a luptelor eroice ale minerilor din Lupeni pentru • viafă mai bună. Școala are o le- gătură strînsă cu preocupările minerilor din intrega exploatare. Înalta principialitate, ținuta mo- ca operatori iar cunoștințele lor asupra procesului tehnologic și a instalației au fost verificate prin colocvii săptămînale. In serviciul A.T.M. de la acest Combinat elevii au ajutat la lu- crările de măsurătoare din la- borator, precum și la reparația deranjamentelor intervenite sistemele de automatizare. în Pentru cunoașterea cît mai a- dîncită a aparatelor ca elemen- te de bază ale instalațiilor, cît și pentru folosirea cît mai com- pletă a timpului de practică s-a dovedit utilă și metoda folosită de către profesorul care predă disciplina „aparate și instalații". De la începutul anului acesta a dat spre executare elevilor de la școala tehnică macheta unor aparate care vor fi studiate în decursul anului. Pe lingă efectul ei instructiv, această activitate a elevilor oferă școlii posibilitatea de a-și îmbogăți materialul di- dactic. Sprijinul activ al conducerii întreprinderilor pentru care pre- gătim cadre de muncitori și teh- nicieni își vădește puternic uti- litatea în creșterea nivelului de cunoștințe al elevilor, în tot mai buna lor pregătire. Ing AUREL STÂNESCU director adjunct al Grupului școlar de petrol-chimie rolă și profesională a minerilor — glorios detașament al clasei noas- tre muncitoare — au o puternică influentă asupra comportării uce- nicilor și elevilor școlii. Am participai de curînd la una din ședințele „fulger" organizate de conducerea școlii, ședințe în care se discută probleme de învă- lămînl și disciplină. In asemenea ședințe s-au auzit pentru prima dată evidenjiaji pentru succesele lor la învățătură și practică mulți dintre ucenicii fruntași ai școlii, cum sînt viitorul mecanic de mină Ion Bărbulescu, viitorii electricieni subterani Aurel Săvulescu, Aurel Bucur, Maria Sandu, Wihelm Berlha ele. Și tot aceste ședințe au relevat îmbunătățirea conti- nuă a muncii s uitor sbșcverii al școlii ca Eugen Popa muncitor fruntaș la mina Lupeni, Alexandru Bartha, muncitor fruntaș Ia mina Dîlja și alții. La ședința la care am fost de față participau, pe lîngă elevii și profesorii școlii, ingineri, maiștri și muncitori fruntași din produc- ție. Se discuta despre contribuția ucenicilor la lupta dusă de colec- tivul minei pentru reducerea tim- pului de reparații a mașinilor, a- gregatelor și instalațiilor — lec- tor de seamă în creșterea produc- tivității muncii în abataje. Nu puține au fost cuvintele de laudă rostite cu acel prilej la adresa ucenicilor, pentru priceperea lor in muncă și pentru simțul lor de răspundere. Firește s-au adus șf critici ia adresa unora dintre ei, care nu lucrează încă așa oum . ar trebui. Dar însuți felul cum ■ J fost formulată critica arată că 1 membrii colectivului minei îi pri- vesc pe tineri cu seriozitate, ca pe niște tovarăși egali în drep- turi și în datorii. Acest fapt a fost confirmat și de atenția cu care in- ginerii, tehnicienii și muncitorii participant! la ședință și-au notat multe dintre propunerile cu ca- racter tehnic și organizatoric fă- cute de ucenici, propuneri care vă- deau din plin buna pregătire teo- retică și practică a viitorilor muncitori, atașamentul lor față de cauza colectivului în mijlocul căruia lucrează. Grija pentru pregătirea profe- sională a viitorilor mineri se îm- bină la Grupul școlar din Lupeni cu preocuparea pentru educarea lor multilaterală. Numeroase ma- nifestări vii, atractive, contribuie la educarea patriotică a elevilor. Amintim printre acestea întîlniri- le cu muncitorii fruntași, vizite- le la locurile istorice din oraș, legate de greva minerilor din 1929, simpozioanele pe temele : „Cum au muncit și cum au luptat minerii în trecut", „Ce înseamnă să fii un bun utemist", „Ce în- seamnă să-ți iubești meseria a- Ieasă“ etc. Astfel la școala din Lupeni se formează și se călește conștiința ucenicilor de azi, minerii de mîine. . _______________IKIM1E STRĂUȚ școală medie în care învață anul acesta copiii minerilor din Cavnic, regiunea Maramureș ii oua Un nou institut pedagogic Vn nou centru universitar a harta țării noastre: Piteștiul, unde și-a deschis de curînd porțile un institut peda- gogic de 3 ani. O nouă fereastră spre lumină, o nouă mărturie a necontenitei dezvoltări a învață- mintului, a culturii din patria noastră. Am stat de vorbă, zilele trecu- te, cu cîțiva din proaspeții stu- denți ai ins iii în ochii ca- rora strălucea bucuria de a fi ajuns pe cea mai înaltă treaptă a școlii, bucuria că vor deveni, la rîndul lor, profesori. Se stră- duiau, care mai de care, să mă convingă că specialitatea lor este „cea mai frumoasă", „cea mai necesară'. — Se poate concepe, fără te-f meinice cunoștințe de matemati- că, desăvîrșirea construcției so- cialismului, construirea comunis- mului în țara noastră ? — mă în- treba, rotindu-și privirea și că- tre ceilalți ascultători, tînărul lancu I. Stan. — Dar graiul, limba poporu- lui, în care se tălmăcesc lupta, victoriile și năzuințele acestuia, nu merită o egală prețuire ? — rosti ca o sentință Elena Păcureț. — Găsesc că nimic nu este mai pasionant decît studiul știin- ței despre tainele vieții. Oare fără stăpînirea legilor ei ar pu- Bibliografie tea fi făurit belșugul nostru ? adăugă traiului studenta Pentru • veni in sprijinul cadrelor di- daciice care predau tura*, seria Biologie ai revistei NATURA specială in care se vor Licola de melodică, obiectul „Agricol- a ultimului număr a deschis o rubrică publica studii, ar- note, indicații pri- Georgeta Duinu. — Avem cele mai bune con- diții de studiu — ne-a spus, în încheierea scurtului nostru inter- viu colectiv, tov. Marin Mocanu, directorul adjunct al institutului. Săli de cursuri, laboratoare bine utilate, biblioteci — toate stau la dispoziția cadrelor didactice și a studenților pentru a obține cele mai bune rezultate. Trebuie nu- mai să muncim, să muncim cu perseverență și pasiune. Aceas- ta va constitui prinosul nostru de caldă recunoștință față de partid, care ne-a creat aceste condiții optime. Orașul Pitești, odinioară cu- noscut pentru viața lui monoto- nă și cenușie, devine astăzi nu numai un puternic centru eco- nomic, dar și un însemnat cen- tru cultural. Profesorilor acestui institut, studenților lui — și ei viitori profesori — le revine în această direcție un rol de seamă. Nu ne îndoim că, așa cum au a- rătat-o acum, la începutul dru- mului, ei vor ști să-și împlineas- că cu cinste acest rol. FLORIN ANGHEL O acțiune neorganizată Mi-am dat seama adeseori că un cerc pedagogic bine organi- zat, cu o tematică corespunză- toare, contribuie nemijlocit la îmbogățirea experienței meto- dice a cadrelor didactice, la rea- lizarea unui valoros schimb de experiență. La cercurile pedago- gice profesorii de aceeași specia- litate expun experiența lor, dis- cută și rezolvă o serie de pro- bleme ale predării și ale muncii educative. Așa se întîmplă cînd cercul este bine organizat. De curînd însă am întîlnit la cercul pedagogic al profesorilor de educație fizică din orașul Ploiești o situație cu totul opusă. Membrii cercului au fost con- vocați pentru ora 9. O parte s-a prezentat la timp. Pentru o altă parte, însă, convocarea nu a avut aceeași eficacitate. După o întîrziere de aproape două ore, ședința s-a deschis cu o foarte sumară apreciere asupra activi- tății desfășurate în anul trecut, în continuare au fost numiți responsabili pe ramuri de sport pentru organizarea campionate- lor republicane școlare. S-a cerut apoi participanților să facă propuneri pentru planul de activitate al cercului în acest an școlar. Profesorii au început să discute. Nu însă despre tema- tica ședințelor, ci la întîmplare. despre diferite probleme pe care le-au întîmpinat în munca lor: calitatea unor materiale didac- tice, necesitatea organizării unor ședințe de pregătire profesiona- lă, colaborarea cu clubul spor- tiv „Petrolul", măsura în care se respectă unele cerințe ale programelor școlare etc. Ședința s-a terminat după mai multe ore de discuții cu caracter general, fără a reuși să stabilească problemele ce ur- mează să fie discutate în acest an școlar la cercul pedagogic. Felul în care s-a desfășurat ea constituie un prost exemplu. Faptul esie cu atît mai grav cu cît aspecte negative în acti- vitatea acestui cerc pedagogic au mai fost constatate și în alte ocazii, iar secția de învă- țsnîînt, care a cunoscut această situație, nu a considerat de da- ti.iia ei să ia măsurile necesare. ALEX. MOGOȘ tul de muncă nu a fost desfăcut la sfirfiț de an școlar. Aurel M. Dobrin, comuna Fă- gețel, raionul Vedea. întrucît institutele pedagogice de învățători au pregătit cadre pentru clasele I—IV, absolvenții acestor institute nu pot dobîndi calificarea de profesor prin tre- cerea unor examene de difere ță. Calificarea pentru funcția de profesor se obține numai prin frecventarea unui institut de în- vățămînt superior. Tn ceea ce privește drepturile dvs. la concediu de odihnă pen- tru anul școlar trecut, deoarece Ion Chiș, regiunea Maramu- reș. Cadrele didactice care au la bază o școală de nivel mediu și lucrează în funcția de profesori (directori de școală) sînt salari- zate la fel ca învățătorii de cate, goria I. Pentru a fi definitivate în învățămînt este necesar să ob- țină calificarea de profesor și să treacă examenul de definitivat pentru această funcție. ați fost numit 1961 urma să 4 zile pentru muncă. în luna octombrie vi se acorde cîte fiecare lună de Ștefan Albu, i raionul Horezu. comuna Slătioara, Profesorii care nu .u studii ▼ind efectuarea aplicațiilor practice pa probleme de agricultură, fllotehuie, hor- ticultura și zootehnie. In acest număr, le rubrica „Agricultura' sînt publicate articolele „Realizări obținute în cultura porumbului și a cerealelor păioase' de Al. Eriadccacu, „Sporirea producției d« lînă fină și semifină prin creșterea ba- talilor" de Dr. C. Șielăaescu, „Aspecte privind iradierea unor plante agricole1*, „Experiențe privind cunoașterea însuși- rilor solului* de ing. L RoVănța, „Recu- noașterea cerealelor de toamnă după . asărire", „Lucrări de toamnă în gra- « de legume șl în grădina de flori** pe Ing. M. Dumitrescu. ' La rubrica „Studii șt Note" sînt pu- blicate, printre altele, articolele : „Cercetări cu C-14 asupra mecanismului folosințe zei", de N. Salăgeann, „Ciber- netica și creierul uman' de R- Codreann, V. Șaula și E. Vasilescn, „Dezvoltarea ■ paratului digestiv la nevertebrate" de S. Gyurko și S. Szabo. La rubrica .Metodica ?i lucrări prac- tico" sînt publicate articolele : „Din experiența predării zoologiei 1* clasa a IV-a* de L Voichin. ..Lucrări practice și experiențe care pot fi executate cu elevii clasei a V-a 1* botanică' da SL Dumitrescn. Noi filme de scurt metraj superioare terminate sînt salari- zați ca învățători de categoria I. în ceea ce privește vechimea, înca- drarea dvs. se va face la grupa 0—3 ani, deoarece la data angajă- rii nu aveați cel puțin 5 ani ser- viți în învățămînt. Timpul servit în funcții ad- ministrative nu se recunoaște la stagiul de vechime în învăță- mînt. Un grup de profesori din ra- ionul Istria. Cursurile de perfecți- onare pentru cadrele didactice care predau obiectul ..Agricultu- ra" nu dau nici o calificare. Pen- tru a se califica în vederea pre- dării obiectului „Agricultura" ab- solvenții școlilor medii trebuie să urmeze cursurile unei facultăți sau ale secției de specialitate de la un institut pedagogic de 3 ani. Studioul cinematografic „Ale- xandru curînd metraj succes Sahia“ a cîteva noi 1 care pot în munca în predare. Filmul intitulat i realizat de filme de scurt fi folosite cu educativă sau „Noi la Festi- Seria Geografie-Geologie a numărului 5/1962 al revistei NATURA, recent apă- rut, cuprinde Ia rubrica ,,Studii" artico- lele : Delta Dunării — structura și mo- dul de utilizare I. Velcea munte din energetice" R.P.R." de și rezerve ți lacob, terenurilor" de „Rîurile mici de țara noastră ca surse hidro- de I. Ujvarl, „Nisipurile din I. Maxim, „Despre zăcăminte de substanțe minerale utile" val — Helsinki 1962”, de pildă, regizat de Mihăiță Lupu și al cărui comentariu este semnat de Victor Vîntu, este un reportaj filmat la Festivalul Mondial al Tineretului ce a avut loc la Helsinki. Sînt redate aspecte de la deschiderea festivalului, în- tîlniri între delegați, manifes- tări artistice și sportive. „Festivalul de folclor" se inti- tulează filmul regizat de Marcu Brătescu și cu comentariul sem- nat de Eugen Mândrie. înfăți- șînd Festivalul de folclor al ță- rilor balcanice și din zona Mării Adriatice, acest film prezintă fragmente din dansurile și cîn- tecele popoarelor participante, precum și dezbaterile științifice organizate de către Institutul de folclor. Filmul „Lacuri glaciare", la care scenariul și regia aparțin lui Ion Bostan, prezintă urmele unor ghețari de mult dispăruți. Filmul înfățișează lacurile gla- ciale Tăul Negru, Ana, Geme- nele, Tăul Știrbului, Lacul Vio- rica, Bucura si altele. Pentru a culege imagini nevăzute de nimeni, regizorul Ion Bostan a pătruns în adîncul unor lacuri și luliu Șincai, Cărei. Plata orelor cumulate de cadre- le didactice de la clasele V—VII se face de la 15 septembrie a.c. lon Trancă, Corabia. a arătat că acolo trăiesc felul de vietăți ciudate, s-au adaptat noilor condiții. Și alte filme, care se află prezent în lucru, vor putea folosite cu bune rezultate munca instructiv-educativă. pildă, cîteva filme didactice tot care în fi în De des- Absolvenții maiștri care școală medie și predau ca disciplinele școlilor tehnice dj au absolvit și o de cultură generală profesori suplinitori de specialitate în pre agricultură. Regizorul Dădîr. lat Dumitru lucrează la filmele „Peste 5000 kg. porumb la ha.” și „Creșterea păsărilor”, iar re- gizorul Done Dumitru realizează filmele „Organizarea teritoriu- lui” și „Noi terenuri redate agriculturii”. Alte echipe lu- crează la filme de educație sani- tară. Regizorul Terner Zoltan realizează filmul „Băile de soare și aer”, iar regizorul Moscu lancu trage acum ultimele cadre din filmul în trei variante „Recreația elevului”. școli profesionale și de meserii sînt încadrați ca învățători de categoria I, la grupa de vechime corespunzătoare. Timpul de stu- diu în școala tehnică de maiștri nu este luat în considerare la stagiul de vechime în învăță- mînt. Petru lo.tuț, comuna Cristian — Brașov. Practica continuă Ia obiectul „Agricultura" se efectuează con- form instrucțiunilor M. I. astfel ; clasa a V-a — 2 săptămîni în lu- na iunie, clasa a Vl-a — o săp- tămînă în trimestrul I. toamna si o săptămînă în trimestrul 11 iarna Perioada de practică este aleasă de școli în înțelegere cu gospodăria agricolă colectivă sau de stat. Elevii clasei a Vil-a nu efectuează lucrările de practică continuă. Pentru clasa a Vl-a cursurile se întrerup în perioada stabilită și se prelungesc la sfîr- șitul anului cu două săptămîni. Practica continuă este condusă de profesorul care predă agricul- tura și tot el tine evidenta acti- vității elevilor. Catedra de agricultură cuprin- de 18 ore. C. Fopescu, comuna nești, raionul Lehliu. Conform prevederilor de învățămînt în acest Gurbă- planului an șco- de A. Gurău si B. Sieleckl și „Forme de relief carstic dezvoltate pe roci vul- canice în Masivul Harghita și Depresiu- nea Ciucurilor* de I. lUe și Grigore Mihai. Rubrica „Metodică" include articolele: v.Din experiența predării geografiei la clasa a V-a", „îndrumări metodice pri- vind predarea geografiei R.P.R. în șco- lile cu limba de predare maghiară" de 1, Rațiu, „Activitatea cercurilor peda- gogice de geografie în noul an școlar* de Gh. Breharu și „Amenajarea terenu- lui geografic și organizarea lecțiilor" de S. Veza. Materiale interesante sînt de aseme- nea publicate la rubricile „Pe harfa lu- mii*. „Recenzii", „Calendar" și „Din A apărut GAZETA MATEMATICA ȘI FIZICĂ Seria A a numărului 8, din au- gust 1962 al „Gazetei matemati- ce și fizice** cuprinde, în sumar, următoarele articole : E. Avanesov: Reprezentarea nu- merelor prime într-un mod spe- cial de forme binare patra tice și cubice. V. Tamaș : Asupra formulelor 'ui Newton. I. M. Popescu : Amplificatoare Și generatoare cuantomecanice. nizarea invățămîntului mate- matic în școala de cultură ge- nerală. N. Teodorescu : Premiile Lenin pe 1962 în domeniul matematicii și în domeniile de aplicare a ma- tematicii. R. A. Simionov : Primul curs bulgar de metodica predării matematicii alcătuit pe baza metodologiei marxist-leniniste. Victor Daimac > Fenome Vasilica Dragomir, Tr. Severin. Cadrele didactice pensionate și reîncadrate în învățămînt (fără alte remunerări în afară de pen- sie) sînt salarizate la normă, în funcție de studii și de stagiul de activitate în învățămînt. în ast- fel de cazuri personalul didactic nu este plătit cu ora. în ceea ce privește concediul de odihnă, menționăm că perso- nalul didactic care a fost numit la catedră în cursul anului școlar pe posturi vacante beneficiază de cîte 4 zile de concediu pentru fiecare lună de muncă. Dacă exis- tă o diferență de cîteva zile pînă la 1 septembrie, salariul poate fi acordat în funcție de numărul orelor prestate în cursul anului la funcția de bază numai atunci cind Cel Iar la clasa a Vl-a se va preda zoologia si nu anatomia. întrucît actualii elevi ai claselor a Vl-a nu au studiat zoologia în clasa a IV-a. Așa cum și din proiectul școlii de 8 ani. Iar 1964—1965 rezultă de altfel de programă al abia în anul șco- elevii claselor a Vl-a vor studia anatomia, deoa- rece aceștia au primit cunoștințe de zoologie în clasa a IV-a. Gh. Pâdurarin, Alexandru Mo- rarii, Alexandru N. Popa. Euge- nia Panait, Florentina Creangă. Lucian C. Cojocăreanu, Mihai Pavel. Ana Militant, loan Con- durache, Marîa Gheorghiu. Du- mitru Stănescu, Aurel V. nani, loan Gh. Roman, Zaharia. Pentru informațiile pe Grădi- Fănică care le activitatea S.S.N. U. R. S. S. A observa, Prin însăși esența muncii lui profesorul sovietic este un cerce- tător, un creator. Dar activitatea creatoare a profesorilor sovietici n-a atins niciodată un nivel atît de înalt ca acum, după adopta- rea legii cu privire la reorgani- zarea învățămîntului, după cel de al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Metodele descoperite de unii sînt reluate și dezvoltate de alții, iar experiența dobindită ast- fel devine un bun al tuturor. Un asemenea proces se desfă- șoară în școlile R.S.S.A. Tătare. De mult au loc aici cercetări menite să ducă la perfecționarea lecției, profesorii din Kazan nu- mărîndu-se printre cei dinții care au respins șablonul în acti- vitatea didactică. Acum ei și-au pus o nouă sarcină — de a des- fășura în așa fel lecția îneît ea să favorizeze în cea mai mare măsură dezvoltarea independen- ței elevilor în studiu. De. trei ani se preocupă de această problemă profesorii fruntași și, în primul rind, colectivul pedagogic al Șco- Iii nr. 1 din Kazan, care este aju- tat de L. P. Aristova, colaborator științific al Academiei de științe pedagogice. Pentru a-i pregăti pe tineri pentru viață — gîndesc acești profesori — nu este suficient să le dai doar cunoștințele prevă- zute în programele școlare. Tre- buie să-i înveți să învețe. Ei tre- buie să știe cum să-și desăvîr- șeaseă cunoștințele, cum să do- bindească cunoștințe noi. încă de ne băncile școlii trebuie să ie formezi copiilor priceperea de a dobîndi cunoștințele din izvoa- re diferite, de a le prelucra în mod logic, de a le aplica în stu- diu, în muncă, în activitatea ob- ștească. îmbinarea studiului cu munca deschide în această pri- vință posibilități deosebit de ni? . Acum a devenit o axiomă că dezvoltarea inițiativei și a inde- pendenței în activitatea copiilor este una din cele mai importante condiții ale succesului la învăță- tură. Dar în ce constă indepen- dența în studiu a elevilor ? Cum trebuie formată ea în procesul dc învățămînt ? Uneori se consideră că pentru aceasta este deajuns să rezervi cea mai mare parte din lecție efectuării unor teme practice sau chiar, pur și simplu, citirii manu- alului. Se înțelege că nu poate fi vorba de aceasta. Principalul este ca studiul să nu se reducă la memorarea unor adevăruri pri- mite de-a gata, ci să constea în- tr-un proces creator de dobîndire a cunoștințelor din izvoare dife- rite. Iar astfel de izvoare pot fi și activitatea practică, și observa- țiile copiilor asupra vieții încon- jurătoare, și experimentul didac- tic, și eărțile, și documentele di- dactice, și filmele și, în sfîrșit, cu- vîntul profesorului. în funcție de izvoarele cunoștințelor, de sarci- nile didactice ale lecției, conținu- tul temelor, formele de manifes- tare ale activității independente a elevilor pot fi diferite. Nume- roși profesori din Kazan, ca și din alte orașe și sate ale repu- blicii, au găsit de pe acum o mare varietate de asemenea for- me. La numeroase lecții am putut constata că însușirea noilor cu- noștințe se desfășoară ca un pro- ces în care elevii rezolvă în med independent sarcini de cunoaș- tere, Iată, de pildă, lecția de istorie a U.K.S.S. ținută în clasa a IX-a a Școlii nr. 1 din Kazan de că- tre profesoara Jana Vasilievna lușkanțeva. Tema acestei lecții era „Răscoalele țărănești din pri- mele decenii ale sec. XVIII11. Ele- vilor li S-au pus la dispoziție fragmente bătute la mașină din- tr-o serie de documente ale vre- mii — din cartea lui Posoșkov „Despre sărăcie și bogăție", din jalbele țăranilor către Petru I, din jalba sotnicului Kutlin — și li s-a cerut ea după ce le citesc, să stabilească cauzele mișcări- lor populare din acea perioadă. a generaliza, a aplica Cu alte cuvinte ei au avut sar- cina de a analiza faptele istorice și de a trage concluzii. Elevii și-au îndeplinit foarte mulțumi- tor această sarcină — care re- prezintă o temă „independentă". Profesoara le-a vorbit apoi des- pre răscoala lui Kondrat Bulavin. Ea a expus foarte clar și expre- siv faptele, dar s-a ferit de a trage vreo concluzie, de a face vreo generalizare. — Acum, după ce ați ascultat cele relatate de mine — le-a spus ea elevilor — străduiți-vă să sta- biliți voi înșivă forțele motrice ale acestei răscoale. Elevii au citit apoi „Minuna- tele scrisori" ale lui Bulavin și au lămurit caracterul răscoalei și cauzele înfrîngerii ei. Lecția s-a terminat cu o discuție frontală și cu încheierea profesoarei. într-un mod asemănător re- zolvă sarcina dezvoltării gîndirii copiilor Tamara Alexandrovna Kalimullina Ia lecțiile de geogra- fie în clasa a VII-a a aceleiași școli. — Astăzi vom studia rîurile și lacurile Africii — ii s-a adresat ea elevilor la lecția la care am asistat. Cunoscînd suprafața și clima continentului african voi trebuie să dați în mod de sine stătător o caracterizare a apelor Iui. Să ne reamintim întîi ce în- seamnă a da o caracterizare a apelor. Răspunsurile au urmat unul după altul, rapide, precise. îți dădeai seama că elevii clasei a ,VII-a și-au însușit temeinic ba- zele necesare pentru a da o ca- racterizare a apelor. A început apoi activitatea de sine stătătoare la hartă. Elevii au privit de asemenea planșe și fotografii. Apoi ei au vorbit foar- te amănunțit și precis despre Nil, Congo, Zambezi. Totuși, pro- fesoara nu s-a mulțumit cu sim- pla constatare a faptelor. Tot timpul ca întreba „de ce ?“, ce- rînd copiilor să stabilească legă- tura reciprocă și condiționarea fenomenelor geografice. Aceștia au dat răspunsuri foarte bune Ia întrebările ei, iar uneori nici nu mai așteptau întrebările, ci își argumentau de la început conclu- ziile. De fapt elevii înșiși, folo- sind numai harta și cunoștințele lor anterioare, „au explicat" noul material. — Să tragem acum o concluzie generală — a spus Tamara A- lexandrovna : ce este caracteris- tic pentru toate rîurile Africii ? Și la această întrebare, care cere priceperea de a generaliza, elevii clasei a VII-a au răspuns cu ușurință. Profesoara a avut numai de completat concluziile lor. Pe baza aceleiași metode au fost studiate și lacurile. Acești elevi vor termina școala, vor păși în viață. E îndoielnic că ei își vor aminti toate denumiri- le geografice, toate cifrele, toate dimensiunile, dar ci vor cunoaște întotdeauna geografia pentru că au învățat lucrul cel mai impor- tant : să gîndească, să-și repre- zinte concret cele gîndite, să în- țeleagă de ce depind fenomenele geografice și să citească harta. ★ Toți elevii trebuie să învețe ceea ce indică programele școla- re. Dar oare toți pot ajunge Ia accastla pe aceeași cale ? Doar capacitățile unora sînt mai dez- voltate, iar ale altora mai redu- se. Unii au o pregătire mai bună, alții o pregătire mai slabă. Cum să înlesnești calea unora spre știință fără a frîna dezvoltarea celorlalți ? Cum să faci ea pînă la urmă toți să-și însușească cu- noștințele obligatorii prevăzute de programe, să dobîndească pri- ceperile și deprinderile necesa- re ? Cu alte cuvinte, cum să indi- vidualizezi procesul de învăță- mînt în limitele sistemului de lecții în fiecare clasă ? Din totdeauna se vorbește în școli despre munca individuală cu elevii. De obicei prin aceasta se înțelege ajutorul individual dat elevilor slabi și înlăturarea lacunelor din cunoștințele lor. Fără să nege în nici un fel ne- cesitatea unui astfel de ajutor, pedagogii din Kazan au însă în vedere și o altă problemă — cum să dezvolte capacitățile de cu- noaștere ale elevilor pentru a le forma gîndirea, pentru ca fieca- re din ei să-și însușească de sine stătător cunoștințele, să le folo- sească în mod logic, să le apli- ce în practică. Iată ce cale folosește în aceas- tă privință profesorul de mate- matică Ignat Vasilievici Kura- șov, de Ia Școala nr. I din Ka- zan. Avînd de studiat cu elevii din clasa a VUI-a despre pătra- tul laturii opuse unghiului ob- tuz într un triunghi, el a început lecția cu o scurtă recapitulare a teoremelor necesare pentru ca e- levii să-și poată însuși noul ma- terial. Apoi a dat elevilor trei lucrări al căror grad de dificul- tate era diferit. Celor mai sili- tori — să demonstreze în mod de sine stătător noua teoremă. Ce- lor mediocri o problemă cu date algebrice care cerea să se sta- bilească pătratul laturii opuse unghiului obtuz într-un triunghi, iar celor slabi aceeași problemă, dar cu date numerice. Elevii din prima grupă au îndeplinit cu suc- ces sarcina. Cei din grupa a doua, după ce au rezolvat cu u- șurință cazul particular, au tre- cut la generalizarea lui și la formularea teoremei. Elevii din grupa a treia au rezolvat problema, dar n-au putut să ajungă la generalizare și con- cluzii. Atunci profesorul a for- mulat el însuși teorema și, fo- losind metoda întrebărilor și răs- punsurilor, a ajutat elevilor s-o demonstreze. Desigur, ideea pedagogilor din Kazan prezintă mult interes. Este însă posibil să intervină aici unele greșeli și exagerări. In pri- mul rînd, însăși împărțirea ele- vilor în silitori, mediocri și slabi este destul de îndoielnică și ar fi foarte rău dacă eticheta de „slab" sau „mediocru" ar rămîne lipită mereu pe unii din ei. în al doilea rind, oare nu se poate întimpla ca elevul „slab”, pe care profesorul îl duce tot timpul „la remorcă”, să se dezobișnuiască pînă la urmă de a lucra inde- pendent ? Nu susținem că aceas- ta trebuie să se întîmple în mod obligatoriu. Dar fapt este că se poate întimpla, dacă interesanta idee a individualizării căilor de însușire a cunoștințelor este a- plicată în viață fără destulă chibzuință, în mod nepriceput. ★ In Școlile R.S.S.A. Tătare se desfășoară căutări rodnice, se constituie o experiență interesan- tă. Desigur, ea trebuie dezvolta- tă, desăvârșită. Problemele conținutului și me- todelor instruirii și educației s-au discutat nu o dată la comi- tetele de partid regionale, raio- nale și orășenești. Organele de partid și sovietice, Ministerul în- vățămîntului al R.S.S.A. Tăta- re, înțeleg în mod just însemnă- tatea hotărîtoare a introducerii experienței înaintate. în prezent studiul experienței înaintate este organizat pe un plan larg. Au loc seminarii ale conducătorilor sec- țiilor raionale de învățămînt, ale directorilor de școli, ale celor ce conduc cabinetele metodice, co- misiile metodice. Toate aceste seminarii se desfășoară în cele mai bune școli, far cei care par- ticipă la ele studiază nemijlocit la lecții experiența fruntașilor, se sfătuiesc cu ei. Fără îndoială, aceasta permite ca toate cuceri- rile inovatorilor să fie incluse într-un sistem unitar, ca ele să devină un bun al masei cadre- lor didactice. O. CELPANOVA V, STREZIKOZIN (Din ,,Ucitelskaia gazeta" nr. 119 (5019), din 9 oct. 1962). Intr-o școală elementară din Uniunea Sovietică : Cînd rezolvi o problemă de aritmetică trebuie să chibzuiești serios Italia Un debut de rău augur Anul școlar a debutat în Ita-, lia într-un mod aparte: profe- sorii din instituțiile de învățămînt superior și studenții au declarat grevă, neprezentîndu-se la cursuri. Profesorii au cerut îmbunătă- țirea condițiilor lor de trai și, alături de studenți, au solicitat alocarea de fonduri suplimentare pentru dotarea institutelor de învățămînt superior cu materia- lul didactic și utilajul necesar. Această grevă a concentrat parcă imaginea întregului sistem de învățămînt din Italia, deoa- rece nici în școala medie sau în cea elementară situația nu este mai trandafirie. Mulți copii de vîr- stă școlară nu au posibilitate să urmeze cursurile. Intr-adevăr, din cei 6,5 milioane de copii despre care recensămîntul arată că sînt obligați să meargă la școală, aproape un milion nu au această posibilitate. Multor copii italieni cărora legea le stabilește „obli- gația" de a învăța, situația lor materială Ie impune să-și caute de lucru pentru a putea trăi și pentru a agonisi cît de puțin pentru familiile lor. Din fiecare 100 de școlari din clasa I-a ajung în clasa a II-a doar 89, în clasa a IlI-a 77, iar în clasa IV-a numai 54. învățămîntul elementar este absolvit de numai 37 de elevi din 100, și numai 19 'dintre aceștia își continuă Stu- diile în școli medii. Lipsa de grijă pentru învăță- mînt se manifestă nu numai priri ignorarea situației copiilor de yîrstă școlară, dar și prin aloca- rea unor fonduri insuficiente des- tinate școlilor. O piedică serioa- să în calea învățămîntului public din Italia este lipsa de profesori și de localuri de școală. Numai la Roma 80.000 de elevi nu au putut fi înscriși în acest an la cursuri din lipsă de locuri la școlile primare, iar la Milano, potrivit statisticii oficiale, sînt necesare la ora actuală 2 500 de- săli de clasă pentru ca toți copiii din oraș să poată fi cu- prinși în învățămînt. Este concludentă pentru situa- ția învățămîntului italian urmă- toarea relatare a agenției France Presse. Citind date oficiale, agen- ția apreciază că în Italia sînt peste trei milioane de analfa- beți, dar, după cum se arată în relatare, „nu există nici o îndoială că cifra reală este mult superioară, fără a lua în considerare pe semi-analfabeți, clasați în categoria acelora care știut să scrie și să citească, dar care nu au scris și nu au citit niciodată. Statul italian — relata agenția France Presse în conti- nuare — cheltuiește anual trei miliarde de lire în lupta împo- triva analfabetismului, ceea ce în stadiul actual este o sumă derizorie. In felul acesta se alocă mai puțin de 1000 de lire anual pentru fiecare analfabet, sumă pe care experții o consp deră mai mult decît insuficientă, ținînd seama de prețurile manua- lelor, de chiria localurilor de școală, precum și de salariile profesorilor". j Reprezentanții partidelor și ora ganizațiilor democratice au atraS atenția în repetate rîndurî, în presă și în parlament, asupra acestei stări de lucruri regreta- bile, subliniind pe bună dreptate că alocarea chiar numai a unei părți din bugetul militar impus de participarea țării Ia alianța militară N.A.T.O. ar putea schim- bă substanțial situația școlii italiene. „Criza învățămîntului în Italia — scria nu de mult ziarul elvețian „Die Tat" — se 'datorește înainte de toate unor probleme de ordin financiar. Cheltuielile pentru învățămînt nu au ținut pasul cu cheltuielile pentru alte ramuri de activi- tate.. .“ Pentru înlăturarea acestei si- tuații forțele democratice duc c activitate susținută, mobilizînc corpul didactic și opinia public? la lupta pentru înfăptuirea une: reforme școlare capabile să asi gure o instruire corespunzătoare tuturor copiilor. Greva profeso- rilor din învățămîntul superio: și a studenților este o acțiuni care se înscrie tocmai pe linie cererilor tot mai insistente di îmbunătățire a învățămîntulu italian. Z. F.