Biblioteca Centrală ■ Regională Mun?â&ara-bevR Proletari din toate țările, uniți-văj urvan al Ministerului luvâțâniifUiilui și al Uniunii Sindicalelor din Instituțiile dc învătânunt și Cultură Anul XIII nr. 677 vineri 12 octombrie 1962 8 pagini 25 bani Luna prieteniei romîno-sovietice Tradiționala Lună a prie- teniei romîno-sovietice care precede în fiecare an ma- rea sărbătoare de la 7 No- iembrie prilejuiește și în a- ceste zile, în școlile de pe tot cuprinsul larii, calde manifestări ale dragostei și atașamentului tinerilor fată de tara constructorilor co- munismului, vădind o dată mai mult înaltul internațio- nalism proletar în spiritul căruia sînt educați. Pentru a cunoaște acțiu- nile variate care se desfă- șoară în școli pe linia săr- bătoririi prieteniei romîno- sovietice ne-am adresat to- varășului profesor univ. ILIE POPA, director gene- __ ral al învăfămîntului de cultură generală din Mi- nisterul Învăfămîntului. Colectivele didactice — ne-a spus tov. Popa — au organizat, în strînsă colaborare cu comite- tele U.T.M. din școli, numeroase manifestări — conferințe, sim- pozioane, audiții muzicale, ex- poziții de lucrări de artă plas- tică. de fotografii etc. — menite să facă mai amplu cunoscute de elevi mărețele succese ale oamenilor sovietici, realizările lor impresionante în domeniul științei, tehnicii, culturii. De asemenea, în cadrul lecțiilor profesorii de istorie, geografie, socialism științific, economie politică, limba romînă, fizică, matematică etc. dau în aceste săptămîni o mai accentuată a- tenție sublinierii rolului con- structorilor comunismului în dez- voltarea tuturor ramurilor știin- ței și culturii, priorității Uniunii Sovietice în cercetarea spațiului cosmic și în utilizarea pașnică a energiei nucleare, muncii eroice a întregului popor sovietic pen- tru întărirea continuă a forței e- conomice a patriei sale, pentru îmbogățirea patrimoniului ei cul- tural, eforturilor Uniunii Sovieti- ce în lupta pentru pace, pentru înțelegere și prietenie între po- poare. jjProfesorii subliniază în același Wnp în lecții, în orele de diri- genție, tradițiile seculare ale legăturilor de prietenie romîno- ruse, neprecupețitul ajutor fră- țesc pe care ni l-a acordat Uniu- nea Sovietică pentru eliberarea patriei noastre de sub jugul fas- cist pentru construirea socia- lismului. în cadrul manifestărilor spe- cifice Lunii prieteniei romîno- sovietice se organizează în școli, în casele și în palatele pionierilor, întîlniri cu muncitori, colecti- viști, cu ingineri și oameni de știință care au vizitat Uniunea Sovietică, cu tinerii care și-au făcut studiile în institutele so- vietice de învățămînt superior. Aceștia le vorbesc elevilor des- pre viața oamenilor sovietici, mereu mai bogată în realizări, le vorbesc despre noua înfățișare a orașelor și satelor Uniunii Sovietice, despre uriașele ei în- treprinderi și despre ogoarele ei tot mai roditoare, despre succe- sele fără egal ale oamenilor so- vietici în domeniul învățămîn- tului. Numeroase manifestații cultu- ral-artistice organizate pentru elevi vor constitui tot atîtea pri- lejuri pentru a-i ajuta să cu- noască mai bine creațiile artis- tice ale oamenilor sovietici, crea- țiile scriitorilor romîni inspirate din prietenia care unește popoa- rele noastre. Elevii vor participa bunăoară la serbări și șezători pe teme ca „Poeții cîntă prie- tenia romîno-sovietică“, „Cînte- cul și dansul în republicile1 sovie- tice" etc. în aceeași perioadă vor fi organizate matinee speciale pentru școlari cu filmele pre- zentate în cadrul „Săptămînii filmului sovietic". Elevii multora dintre școlile noastre au stabilit strînse prie- tenii cu elevii școlilor sovietice, cu care țin o corespondență regulată. Luna prieteniei romî- no-sovietice constituie un minu- nat prilej pentru întărirea și lăr- girea acestor legături. O dată cu scrisorile de felicitare adresate colegilor lor sovietici cu prilejul sărbătoririi celei de a 45-a ani- versări a Marii Revoluții Socia- liste din Octombrie, elevii școli- lor noastre se pregătesc să le tri- mită și mici daruri cu mare sem- nificație — lucrări ale mîinilor îndemînatice, albume cu fo- tografii. insigne, noi timbre poș- tale romînești. O impresionantă competiție sportivă de masă va antrena în întrecere zeci de mii de elevi dornici să participe și pe acest tărîm la festivitățile închinate prieteniei romîno-sovietice. Este vorba de popularul cros ,,Să în- tîmpinăm 7 Noiembrie" la care, în acest an, se prevede o parti- cipare și mai numeroasă decît în trecut. Desigur acestea nu reprezintă decît o parte dintre cele mai în- semnate manifestări care vor avea loc în școli cu prilejul Lunii prieteniei romîno-sovietice. Pro- fesorii, învățătorii, elevii tuturor școlilor doresc din tot sufletul să transforme fiecare zi a aces- tei luni într-o mărturie a dra- gostei lor față de măreața Uniu- ne Sovietică, patria comunismu- lui victorios, bastionul de neîn- vins al păcii și progresului în lu- mea întreagă. O călduroasă manifestare a prieteniei romînodndoneziene ■Manifestări bogate Tradiționala săr- bătorire a Lunii prieteniei romîno-so- vietice prilejuiește și la Școala medie din Gura Humorului, ca și la toate școlile din țara noastră o serie de manifestări variate și interesan- te, bogate în conți- nut. Recent a avut loc în școală o seară li- terară . închinată marelui scriitor cla- sic rus N. V. Gogol. După conferința în- chinată vieții și ac- tivității scriitorului, elevii claselor a X-a și a XTa au inter- pretat primul act din nemuritoarea lui co- medie „Revizorul", în săptămînile care urmează elevii vor participa la un con- curs „Drumeții ve- seli" cu tema „De la primul sputnik la zborul în grup al navelor Vostok-3 și Vostok-4“ vor viziona în colectiv filme so- vietice pentru tine- ret, vor intensifica schimbul de cores- pondență, albume și vederi cu prietenii lor din școlile Uniu- nii Sovietice, vor în- văța noi cîntece în limba rusă. La rîndul lor, pro- fesorii socotesc Luna prieteniei drept un bun prilej de a adin- ei cunoașterea ex- perienței pedagogice sovietice. în cadrul comisiei metodice a diriginți- lor va fi prezentată, bunăoară, recenzia cărții „Munca diri- gintelui" de N. I. Boldîrev. De aseme- nea, se vor face pre- zentări asupra unor, materiale apărute în publicațiile sovietice de specialitate. în cursul vizitei lor în Indonezia, solii poporului nostru au fost oaspeții Universității „Indonezia" din Djakarta, cea mai mare instituție de învăță- mînt superior a țării. Vestea că președintele Consiliului dc Stat al Republicii Populare Romîne va face o vizită la universitate a produs o deosebită bucurie în rîn- dul profesorilor și studenților. La intrarea în uni- versitate, precum și în curtea interioară, se aflau mari grupuri de studenți îmbrăcați în haine dc săr- bătoare. Un coridor viu, „o poartă studențească a prieteniei", se întindea de a lungul drumului pe care urmau să i străbată oaspeții romîni Vicepreședintele universității, prof Umăr Seno Adji, a rostit un cuvînt de salut, arătînd că întreg corpul profesoral și studenții universității din Dja- karta se simt deosebit de onorați de vizita condu- cătorilor romîni, Luînd cuvîntul în aplauzele asistenței, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că intelectualii indonezieni, tineretul studios al Indoneziei se bu- cură de stima și simpatia tuturor celor care știu ce rol activ au jucat intelectualitatea și tineretul din această țară în mișcarea de eliberare națională a poporului indonezian. Activitatea politică anti- colonialistă a intelectualității indoneziene a mers mină în mină cu activitatea științifică și cu o cre- ație literar artistică inspirată din setea de progres, din viața și frăniîntările poporului, concepute pen- tru binele și fericirea lui. Referindu-se în conti- nuare la faptul că alături de relațiile economice și comerciale calea relațiilor culturale dintre țări duce și ea la țelul nobil al întăririi păcii și prieteniei între popoare, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a făcut cunoscut ascultătorilor unele realizări ale poporului nostru în domeniul învățămîntului, știin- ței și culturii, subliniind că ele au devenit posibile și sînt în plină dezvoltare datorită în primul rînd eforturilor statului nostru de a crea o puternică bază tehnico-materială. Pentru noi, ca și pentru toate țările care au ales calea socialistă de dezvoltare — a spus vorbitorul — revoluția culturală constituie o parte integrantă și o necesitate obiectivă a revoluției socialiste. A- rătînd că Romînia a trebuit să pășească pe dru- mul revoluției culturale pornind și aici, ca și în alte domenii, de la moștenirea grea lăsată de tre- cutul regim social-politic, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat că poporul nostru a iz- butit într-un termen istoric foarte scurt să lichi- deze această împovărătoare moștenire a trecutului și, printr-o reformă structurală a învățămîntului, să pună întreaga școală pe baze științifice, legînd-o de practica construcției socialiste. Porțile șeo - Iilor sînt astăzi deschise tuturor. Numărul școlilor de 7 ani a crescut față de 1938 de aproape zece ori. în anul acesta vor funcționa 46 de institute de învățămînt superior cu 164 de facultăți, numă- rul studenților ajungînd la 85.000. Un loc însemnat, a spus în continuare tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, îl ocupă cercetarea știin- țifică. Cultura în Romînia de azi e o cultură pro- fund democratică prin sursele ca și prin destinația ei, pătrunsă de spirit umanist și încredere în viitor. Referindu-se Ia sentimentele de caldă prietenie pe care poporul romîn le nutrește pentru poporul indonezian, președintele Consiliului de Stat al R.P R. a arătat că profesorii și învățătorii noștri cunosc și prețuiesc munca plină de abnegație pe care o depun învățătorii și profesorii indonezieni pentru a răspîndi cît mai larg lumina învățăturii și și-a exprimat convingerea că schimburile cultu- rale dintre țările noastre se vor amplifica în mod fructuos, vor contribui activ la consolidarea priete- niei rcmîno-indoneziene. După încheierea cuvîntării sale, care a fost su- bliniată cu viț aplauze, președintele Consiliului de Stat al R.P.R. a înmînat două mesaje, unul adre- sat de corpul didactic din țara noastră corpu- lui profesoral al Universității din Djakarta, iar celălalt adresat de studenții romîni studenților in- donezieni. în primul mesaj, semnat în numele corpului di- dactic din Republica Populară Romînă de rectorul Universității din București, Jean Livescu, se spu- ne : Ne simțim înfrățiți într-o activitate însuflețită de un luminos țel umanist și patriotic, pentru că ne propunem să transmitem tinerilor generații te- zaurul științei și culturii, să educăm intelectuali destoinici, cu solide cunoștințe, cu mari capacități creatoare, în stare să contribuie prin activitatea lor la progresul țărilor noastre și implicit al omeni- rii întregi. Arătînd în continuare că misiunea ca- drelor didactice, a educatorilor implică înalta răs- pundere de a crește astfel tinerele generații îneît forțele imperialismului, ale războiului și distrugerii să nu le poată utiliza în slujba lor, așa cum în- cearcă, mesajul subliniază convingerea învățătorilor și profesorilor din țara noastră că pedagogii indo- nezieni, fideli principiilor umaniste, simt aceeași răspundere, își desfășoară munca în spiritul ei. . Manifestarea care a avut Ioc în cadrul vizitei tovarășilor Gh. Gheorghiu-Dej și I. Gh. Maurer Ia Universitatea din Djakarta, ca și toate celelalte manifestări din cursul acestei vizite, a adus o con- tribuție importantă la mai buna cunoaștere a po- poarelor noastre, la dezvoltarea legăturilor de prie* tenie șl colaborare dintre ele. cerc pedagogic Am avut nu de mult prilejul să asist la prima ședință a cer- cului pedagogic de economie po- litică și socialism științific din Capitală, îndrumat de Comitetul prășănesc P.M.R. și avînd spri- jinul secției de învățămînt a Capitalei, acest cerc și-a organi- zat în așa fel activitatea îneît să contribuie cît mai mult la îmbunătățirea predării. In ședința la care am asistat a fost prezentat planul de muncă al cercului pe întreg anul școlar și s-a discutat planificarea ca- lendaristică a materiei pe tri- mestrul I la economie politică și socialism științific. Analizînd munca desfășurată pînă în pre- zent și sarcinile noi care le stau în față, membrii cercului și-au propus să dezbată în acest an o serie de probleme interesante. Astfel, ei vor analiza rezultatele obținute de către elevi la exa- menele de sfîrșit de an și la examenul de maturitate, valo- rificând ceea ce a fost pozitiv, scoțînd în evidență aspectele ne- gative și stabilind măsurile co- respunzătoare pentru înlăturarea lor. în scopul îmbogățirii cunoș- tințelor de specialitate ale pro- fesorilor și al ridicării nivelului predării cercul și-a propus să organizeze prezentarea unor referate și informări privind cele mai noi teze, concluzii, genera- lizări ale științei marxist-leni- niste, precum și cele mai noi descoperiri din domeniul știin- țelor naturii. O atenție deosebită o acordă cercul asigurării caracterului combativ al lecțiilor. Asigurarea legării cunoștințelor teoretice de viață este o altă problemă de care cercul se preocupă îndea- proape. Pe lîngă prezentarea re- feratului cu tema „Legătura din- tre teorie și practică“> planul de muncă al cercului prevede orga- nizarea unor vizite ale profesori- lor în întreprinderi industriale și agricole, pentru a-i ajuta să cunoască mai bine o serie de as- pecte privind planificarea, orga- nizarea și desfășurarea muncii acestora. De un real folos le va fi profesorilor și dezbaterea unor teme ca „Rolul lecțiilor de eco- nomie politică și socialism știin- țific în educarea comunistă a elevilor", „Folosirea cunoștințe- lor de istorie, literatură, bio- logie etc. în predarea lecțiilor economie politică și socialism Grija directorului pentru De la an la an apar în toate regiunile patriei noastre tot mai multe școli noi, frumoase și a- trăgătoare. mărturie concretă a ritmului rapid în care se dezvol- tă cultura socialistă. Marea majo- ritate a directorilor iubesc școala pe care o conduc ca pe propria lor casă, o îngrijesc cu atenție, cu dragoste. Am fost nu de mult în regiu- nea Maramureș și am văzut că directori ca Elena Lenghel din Sighet, Victor Seceieanu din Bu- dești și mulți alții muncesc plini de însuflețire pentru școlile lor. Grija față de școală a directoa- rei Elena Lenghel se reflectă în măsurile pricepute de gospodă- rie, în antrenarea entuziastă a cadrelor didactice și a părinților elevilor la toate acțiunile organi- zate, menite să contribuie la bu- nul mers al muncii instructiv- educative. Școala condusă de di- rectorul Victor Seceieanu se re- marcă prin curățenia și ordinea •desăvîrșită care domnesc în cla- se, pe coridoare, prin buna între- ținere a materialului didactic, științific". „Lecția de recapitu- lare, condiție importantă pentru consolidarea cunoștințelor ș.a.m.d. In cadrul cercului vor fi orga- nizate și lecții deschise, menite să demonstreze cum aplică pro- fesorii în practică principiile teoretice susținute în referatele prezentate. Organizarea unor interasis- tențe între profesorii din dife- rite școli, ca și ședințele de ana- liză de la sfîrșitul fiecărui trimestru sînt alte forme prin care cercul își propune să con- tribuie la efectuarea unui larg schimb de experiență, la îmbu- nătățirea muncii profesorilor de economie politică și socialism științific. Cu ocazia discuțiilor pe mar- ginea planului de muncă profe- sorii au făcut unele propuneri prețioase. De pildă au propus ca expunerile pe teme mai impor- tante să fie prezentate de lucră- tori de frunte din domeniul muncii ideologice. De asemenea, s-a cerut ca în cadrul fiecărei ședințe de cerc să se facă o scurtă informare bibliografică asupra materialelor de speciali- tate recent apărute. Un sprijin real l-au primit O inițiativă Nu o dată deplasările pe teren, inspecțiile, ne dau prilejul să cu- noaștem noi, interesante și rodni- ce inițiative izvorîte din dorința celor ce muncesc în domeniul în. vățămîntului de a contribui la mai buna pregătire a copiilor pa- triei. Una dintre ele este și aceea a secției de învățămînt a regiunii Galați, care încă din anul școlar trecut și-a propus să urmărească mai îndeaproape nivelul de cu- noștințe al elevilor din școlile medii. Această preocupare a fost continuată și în perioada exame- nelor de maturitate. Observațiile, constatările fă- cute de inspectori au constituit baza unei analize organizate de către secția de învățămînt a re- giunii în cadrul unei consfătuiri la care au participat directorii de școli și profesori de limba ro- mînă și matematică. în prima zi a consfătuirii sec- ția regională de învățămînt a prezentat un referat privind pre- gătirea elevilor din școlile me- dii ale regiunii la limba romînă și matematică. în cea de a doua zi, lucrările consfătuirii s-au des- fășurat în trei secții: directori, prin încheierea la timp a tuturor lucrărilor de început de an. Multe alte școli din regiunea Maramureș ca și din întreaga țară îți arată, prin înfățișarea lor. că sînt conduse de directori entuziaști, dornici să asigure cele mai bune condiții procesului in- structiv-e'ducativ. Cît de condamnabilă apare, în comparație cu munca unor ase- menea directori, atitudinea ace- lor conducători de școli care ma- nifestă o totală indiferență față de îndeplinirea sarcinilor ce li s-au încredințat ! Din fericire, a- semenea cazuri sînt puține, to- tuși ele trebuie scoase la lumină și combătute, ca să dispară cît mai repede cu putință. Cei care au intrat la Școala de 8 ani din satul Ferești, raio- nul Sighet, în ajunul deschiderii noului an școlar au rămas pro- fund deziluzionați de totala lip- să de pregătire a acesteia pentru începerea cursurilor. în jurul di- rectorului școlii, tov. Tănase Gheorghe. totul era tocmai așa cum nu trebuie să fie. Geamuri- profesorii în cadrul cercului și în legătură cu întocmirea plani- ficării calendaristice a materiei. Cu acest prilej s-a atras atenția asupra elementelor noi pe care le cuprind programele din acest an școlar și s-au făcut preciză- rile necesare în legătură cu succesiunea unor teme din pro- grama de socialism științific. în concluzie s-a precizat că pentru a-și îmbunătăți continuu munca, profesorii de economie politică și socialism științific au datoria să folosească larg spriji- nul pe care-1 primesc din partea Cabinetului orășenesc de partid, să acorde cea mai mare grijă pregătirii lecțiilor pe baza stu- dierii operelor clasicilor mar- xism-leninismului, a documente- lor de partid, a materialelor de specialitate, să utilizeze cu pri- cepere materialul didactic. Toate discuțiile purtate în ședința cercului pedagogic au evidențiat interesul și grija cu care profesorii ce predau științele sociale în școlile medii din Ca- pitală urmăresc să asigure orien- tarea justă și eficiența muncii pe care o desfășoară. AL. ȚĂRAN bine venită profesori de limba romînă și pro- fesori de matematică. în cadrul secțiilor s-au prezentat referate- le „Cum conduc activitatea in- structiv-educativă din școală" și „Cum îmi organizez munca la catedră pentru a obține un nivel mai înalt în pregătirea întregii clase". Referatele au fost urmate de discuții, în cadrul cărora par- ticipanții și-au împărtășit expe- riența, au arătat greutățile întîm- pinate, modul în care au căutat să le înlăture și rezultatele ob- ținute. Consfătuirea a fost apreciată ca binevenită de către partici- panți, care au plecat cu nume- roase învățăminte și sugestii pentru activitatea de viitor. La succesul consfătuirii a contri- buit și faptul că referentii și participanții la discuții au fost în generai cadre didactice bine pregătite și cu multă experiență, ca tov. Andrei Nicolescu, direc- torul Școlii medii nr. 3 din Bră- ila, profesorii T. Petride (Brăi- la), Aura Stavrache (Focșani), Victor Udrea (Galați) etc. IOAN MUȘAT școala lui le de la coridor erau unele nespălate, altele sparte. Materia- lele didactice zăceau prăfuite și deteriorate de-a lungul corido- rului ; piesele de științe naturale apăreau dintre hărțile vechi de geografie și puținele materiale de fizică și chimie erau trîntite lîn- gă hărți rupte de istorie. Planul general de muncă al școlii nu exista încă nici măcar sub for- ma unei ciorne cît de vagi, de orar nici nu se pomenea, iar planurile calendaristice nu pu- teau fi găsite nici la școală, nici acasă, nicăieri. Cadrele didactice păreau dornice să audă cît mai repede îndrumările directorului lor, dar aceste îndrumări se lă- sau zadarnic așteptate. Asemenea cazuri intolerabile trebuie să dispară din viața școlii noastre. Fiecare director de școală are datoria să se ocu- pe cu conștiinciozitate și spirit de răspundere de crearea tuturor condițiilor necesare bunei desfă- șurări a procesului de învăță- mînt. C. ORĂSCU In clasă, nici un elev absent Toți elevii —la școală Cutreierînd în primele săptă- mîni de cursuri școlile din regiu- nea Mureș-Autonomă Maghiară am avut satisfacția de a consta- ta că în marea lor majoritate s-a realizat de la început frec- vența de zi cu zi a tuturor ele- vilor înscriși. Acest rezultat îm- bucurător se datorește muncii cadrelor didactice, ca și strădu- ințelor secției regionale de învă- țămînt care, îndrumată de Comi- tetul regional P.M.R., a luat încă din cursul lunii august o serie de măsuri pentru cuprinderea tuturor copiilor de vîrstă școla- ră în școala de 8 ani. Dintre a- ceste măsuri merită să amintim înființarea a 26 de unități șco- lare noi, amenajarea de internate și stabilirea de gazde comune, organizarea transportului în co- mun pentru copiii ce locuiesc de- parte de școală, readucerea la timp în localitate a copiilor ai căror părinți au fost plecați tem- porar etc. Un ajutor însemnat au acordat școlilor în asigurarea cuprinderii la cursuri a tuturor elevilor organizațiile de masă, ca și gospodăriile agricole colec- tive. Și rezultatele nu s-au lăsat aș- teptate. în raioane ca Gheor- gheni, Toplița, Luduș s-au obți- nut rezultate dintre cele mai bune în școlarizarea tuturor ele- vilor de vîrstă școlară. în raio- nul Gheorgheni, bunăoară, nici Planuri și Pare de necrezut ca după în- ceperea cursurilor să mai fie directori care nu știu după ce plan de învățămînt trebuie să se desfășoare munca în școlile lor. Și totuși aceasta era, la 20 sep- tembrie, situația în două școli medii din regiunea Dobrogea : cea din comuna M. Kogălnicea- nu (director tov. Ștefan Ivanoff) și cea din Topraisar (director tov. Nicolae lancu). Deși secția regională de învățămînt le co- municase din vreme că școlile pe care le conduc nu vor trece în acest an la experimentarea in- struirii în producție a elevilor timp de o zi pe săptămînă, a- mîndoi acești directori aplicau planul de învățămînt al școlilor în care se realizează experi- mentul. Iată și o altă anomalie întîlnită în regiune : multe școli sînt lip- site de un document de bază pentru munca instructiv-educati- vă : programa școlară. Cunoașterea și aplicarea pro- gramelor școlare este, după cum se știe, obligatorie pentru toate cadrele didactice. Organele ra- ionale de învățămînt din regiu- nea Dobrogea nu par însă a fi convinse de acest lucru. Numai așa se explică faptul că ele nu au difuzat programele școlare în COLABOREAZĂ LA ACEASTĂ PAGINĂ INSPECTORI GENERALI DIN MINISTERUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI un copil de vîrstă școlară nu a rămas în afara școlii. Din păcate, însă, există și ra- ioane unde nu s-a acordat sufi- cientă grijă școlarizării. De pildă, în raionul Odorhei au lipsit de la cursuri, în primele zile de școală, destul de mulți copii. A- ceastă situație s-a datorat in bună parte faptului că aici ac- țiunea de cuprindere a elevilor ■> nu a fost suficient de bine or- ganizată. între altele, nu s-a ma- nifestat o preocupare stăruitoare pentru organizarea de internate și gazde comune, deși existau po- sibilități pentru aceasta. în co- muna Chirui. bunăoară, se putea rezolva ușor cuprinderea in școală a copiilor care locuiesc la distanțe mai mari prin organi- zarea unui internat sau a unor gazde, dar aceasta nu s-a realizat decît în urma intervenției orfa- nelor regionale. Pentru colectiv A e. 1 ■ • e din fiecare școală, pentru d-rec- tori și secțiile de învățămînt tre- buie să fie clar că nu este su- ficientă înscrierea elevilor, ci se cere o preocupare permanentă pentru menținerea lor în școală. Numai astfel vom reuși să răs- pundem cu cinste sarcinii trasate de Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la generalizarea învă- țămîntului de 7 (8) ani. FRANCISC URMENY programe mod organizat și pe bazawB^ evidențe, ci au lăsat ca direelo- rii de școli să și le ia singuri, la întîmplare. Urmarea ? în unele școli există programe, iar în alte școli ale aceluiași raion nu. De exemplu în raionul Medgidia la școlile de 8 ani din comunele N. Bălcescu și Corbu de Jos găsești programele de matematică și fi- zică, în timp ce la Școala medie din comuna M. Kogălniceanu ele n-au ajuns. Cum se asigură, în acest caz, parcurgerea în în- tregime a materiei și cum se sta- bilește ponderea fiecărui capitol în ansamblul obiectului respec- tiv ? Numai după manual ? Dar la ce duce aceasta se poate con- stata din greșelile anului trecut cînd profesoara Constanța Bre- benel de la Școala medie din comuna M. Kogălniceanu a pre- dat timp de cîteva luni fizica și matematica fără a respecta ins- trucțiunile Ministerului tocmai pentru că s-a condus numai după manual și n-a cunoscut pro- grama. Este necesar ca secțiile de în- vățămînt raionale să ia măsuri pentru a asigura grabnic cu programe școlare toate unitățile de învățămînt. C. FÎRVU Astăzi în laborator, mîine pe ogoare Legătură strînsă între teorie și practică Chezășia unei pregătiri temeinice în școlile de 8 ani de la sate, studiul agriculturii a devenit, începînd din acest an școlar, o verigă de bază în pregătirea ele- vilor pentru viață. Numărul mare de ore repartizat acestui studiu corespunde conținutului său ex- trem de important, orientat spre problemele esențiale ale științe- lor agricole și spre experiența nemijlocită a etupoc i.iilor a- gricole fruntașe. Avînd un rol deosebi- de însemnat in pregăti- rea elevilor, predarea ..Agricul- turii' trebuie să atingă, de la bun început, un nivel ridicat în vederea realizării în întregime a sarcinilor ce-i revin: încă din primele sâptămîni de școală profesorii de agricultură au avut de rezolvat importanta problemă a concordanței intre conținutul cunoștințelor teoreti- ce și conținutul activităților practice prevăzute ca aplicații ale acestora. La prima vedere, aici ^^Kpare nici o dificultate. Pro- judicios întocmită, indi- că pentru fiecare temă teoretică și activitățile practice corespun- zătoare. Trebuie remarcată preo- cuparea autorilor programei de a asigura un fundament științific solid activității practice, ca și de a înlesni aplicarea imediată a cunoștințelor în activitatea prac- tică. La rîndul lor și instrucțiu- nile Ministerului învățămîntului privind predarea „Agriculturii" în școala generală de 8 ani sus- țin principiul concordanței în timp, ca o directivă a cărei im- portanță a devenit unanim recu- noscută. în mod concret sarcina de a realiza concordanța în timp între teorie și practică revine profeso- rului de agricultură. Desigur, el trebuie să țină seama de fap- tul că planificarea lucrărilor practice este supusă în primul rind unor criterii ce țin de ca- racterul sezonier al muncilor a- gricoie, de ordinea succesivă im- pusă de legile naturii, de legile dezvoltării organismelor vii. De aceea problema concordanței în timp între predarea cunoștințe- lor teoretice și lucrările practice va fi rezolvată în munca șco- lilor în mod diferit, în funcție de condițiile locale. cam- prrd«u pentru prima dată cunt^tinle de agricultură, prof cedează in felul următor : plani- fică atit problemele teoretice cît și cele practice în ordinea pre- văzută în programă. Cînd ajung să confrunte planul calendaristic al lucrărilor practice cu situația reală din unitățile agricole so- cia'iste. constată o nepotrivire flagrantă. în acest caz alcătuiesc, cum e și firesc, un nou plan de lucrări practice. în funcție de ca. lendarui muncilor agricole din gospodăria agricolă și renunță la concordanță. De pildă. în mo- mentul de față ne aflăm în cam- pania însămînțărilor de toamnă. E normal ca și elevii clasei a V-a să participe la lucrările de însămînțare, dar tema „Sămînța și semănatul", conform ordinei date în programa cunoștințelor teoretice, urmează a fi predată după 13 noiembrie. în fața profesorului se pun deci două probleme aparent con- tradictorii : pe de o parte să a. sigure participarea elevilor la lucrările practice la timpul potri- vit, iar pe de altă parte să a- sigure totuși concordanta între temele teoretice și lucrările prac- tice Cum procedează profesorii cu experiență, cum realizează ei, în- tr-o măsură corespunzătoare din punct de vedere științific, ambele cerințe ? O serie de profesori din regiu- nile Dobrogea, Brașov, Maramu- reș, Argeș au recurs în acest scop la un procedeu folosit în școlile tehnice și în școlile expe- rimentale cu instruire în produc- ția agricolă — anume la așa-nu- mitul „instructaj", care nu-i alt- ceva decît mijlocul prin care pro- fesorul dă elevilor explicațiile științifice necesare efectuării lu- crării practice. în cazul exemplului dat mai sus. prin intermediul instructa- jului se transmit cunoștințe gene- rale despre alcătuirea seminței, despre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o sămînța bună, despre pregătirea seminței pentru semănat, despre metodele de semănat, despre timpul optim pentru aceasta și despre pregăti, rea mașinii de semănat, bine în- țeles făcîndu-se apel și la cunoș- alcătuirea și funcțiunile rădăci- nilor. Instructajul nu ocupă mai mult de 15 minute din timpul re- zervat celor două ore de lucrări practice, dar datorită lui elevii înțeleg mult mai bine fiecare operație pe care o efectuează practic, caută să-i dea explicația științifică corespunzătoare. în fe- lul acesta se asigură și o calita- te mai înaltă a lecției în care vor fi predate ulterior cunoștințe mai ample în legătură cu lucrarea practică respectivă. în munca profesorilor de a- gricultură, se întîlnesc, desigur și alte procedee menite să asigu- re un învățămînt științific de bună calitate. Răspîndirea lor pe calea schimbului de experiență organizat la nivelul raionului și ai regiunii, prin presa pedagogi- că etc. va contribui mult, fără îndoială, la continua ridicare a nivelului pregătirii agrozootehni- ce a elevilor. VALENTINA VLȘAN cercetător la Institutul de științe pedagogice Cu sprijinul secției de în- vățămînt, profesorii care pre- dau agricultura în școlile din raionul Constanța au organi- zat în mod judicios activita- tea cercului lor pedagogic. în planul de muncă al cercului sînt prevăzute lecții deschise demonstrații practice, expu- neri și referate urmate de dis- cuții. Cercul se preocupă îndea- proape de ajutorarea cadre- lor didactice în rezolvarea problemelor concrete ale muncii lor. Astfel, pe ordinea de zi a primei ședințe a cer- cului s-a aflat discutarea pla- nificării lecțiilor și activită- ților practice la clasa a Vl-a. Totodată, cu ajutorul secției de învățămînt s-a luat legă- tura cu Consiliul agricol lo- cal și cu gospodăriile agricole colective pentru a se stabili perioada optimă de desfășu- rare a lucrărilor practice. în ședința cercului pedagogic s-a stabilit că practica agricolă Folosirea largă în cadrul lec- țiilor de agricultură a bogatei experiențe dobîndite de între- prinderile agricole socialiste din țara noastră asigură predării un caracter concret, o leagă strîns de viață, de practică. înțelegînd acest fapt profesorii de agricul- tură au căutat să orienteze lec- țiile lor, încă de la începutul activității didactice din acest an, spre munca gospodăriilor agricole colective. Pentru a le forma elevilor o imagine de ansamblu asupra fe- lului cum este organizată gospo- dăria colectivă și urmărind în același timp să le fixeze unele cunoștințe de agrotehnică preda- te la lecții, cadrele didactice de specialitate de la Școala de 8 ani din comuna Micești de Cimpie, raionul Bistrița, au or- ganizat o vizită la G.A.C. din satul Visuia. Cu prileiul acestei vizite profesorii au atras atenția elevilor asupra utilajelor mo- derne introduse recent în gospo- dărie, asupra noilor construcții — gropile siloz pentru porumb, ma- gazia pentru depozitat cerealele, dublul-pătul cu ventilație proprie, remizele cu unelte agricole, cres- cătoria de păsări și animale etc. Astfel elevii și-au îmbogățit cu- noștințele cu date noi referitoare la mijloacele înaintate de culti- vare a plantelor și de îngrijire a animalelor în scopul obținerii unei producții maxime. Și la Școala de 8 ani din co- muna Popești, raionul Focșani, se acordă o deosebită atenție latu- rii practice a pregătirii agro- zootehnice a elevilor. Sub în- drumarea profesorilor elevii a- cestei școli au putut cunoaște îndeaproape desfășurarea lu- crărilor de toamnă în gospodă- ria colectivă din comună, unde au participat la recoltarea po- rumbului hibrid, a verzei, a mor- covilor etc. Aici ei au avut pri- lejul să observe direct influen- ța îngrășămintelor și a factorilor climatici asupra culturilor de le- gume. Deosebit de instructivă s-a dovedit a fi activitatea depusă de elevi pentru construirea unei răsadnițe. O preocupare permanentă de a lega organic lecțiile teoretice de practică dovedesc și ca- drele didactice de la Școala me- die din Darabani. După predarea cunoștințelor despre sol, profeso- rul care predă, agricultura la cla- sa a V-a a ținut cu elevii o lecție practică pe una din tarla- lele gospodăriei. Aici elevii au observat straturile solului, li s-a arătat ce elemente conține fieca- re strat, au analizat structura solului trăgînd apoi concluzii a- supra importanței acesteia pen- continuă a elevilor să înceapă la aceeași dată — 1 octom- brie pentru toate școlile, în- trucît condițiile concrete ale gospodăriilor agricole colecti- ve din toate raioanele sînt a- semănătoare. Pornind de la început pe un drum just, cercul pedagogic va constitui, desigur, un aju- tor însemnat în munca pro- fesor'ilor de agricultură. Ing. GHEORGHE TĂTARII Constanța ★ Pentru a lega mai strîns predarea obiectului „Agricul- tura" de practică, profesorii de specialitate de la Școala de 8 ani din comuna Varona. raionul Fălticeni, au inițiat organizarea unei expoziții care să cuprindă produse a- gricole grupate pe ramuri ale agriculturii. La amenajarea expoziției, realizată cu spri- jinul gospodăriei agricole co- lective „Libertatea , și-au a- tru cultura plantelor. Elevii cla- sei a Vl-a de la aceeași școală, care și-au însușit în timpul lec- țiilor o serie de cunoștințe refe- ritoare la cultura griului, au avut prilejul să vadă în-cadrul gospodăriei colective cum se e- fectuează arătura pentru grîu, cum se menține terenul pînă la semănat, cum se fertilizează solul și cum sînt tratate și condiționate semințele. Un bun prilej de a cunoaște nemijloci- munca în gospodăria colectivă îl oferă elevilor din clasa* a Yl-a perioada de practi- că continuă din acest trimestru. Dorind să organizeze cît mai bine practica, profesorii școlii din Domnești, raionul Curtea de Argeș, au luat legătura cu gospo- dăria agricolă colectivă din co- muna pentru a alege în vederea practicii timoul cel mai potrivit în care elevii să poată participa la ? r^ri cit mti numeroase și mai variate. A he ș .o:: au i efectuat perioa- da de pr ă ă. Dc pildă, elevii Școli: medii „Ș.-. O. Iosif" din Rupe, = .u reîntors în clasă după ce timp de o săptămină au stu- diat planul de cultură al gos- podăriei colective, au participat la luwările de pregătire a solu- lui și a semințelor înainte de se- mănat. au cercetat comparativ reccUele de cartofi în funcție de calitatea soiului, de felul în care a fost pregătit acesta și de în- grășămintele administrate. Deo- sebit de interesante au fost ob- servațiile directe și concluziile trase de elevi, sub îndrumarea profesorilor și a colectiviștilor, a supra culturii a două soiuri dife- rite de cartofi pe același teren, cît Și studierea atacului diferiti- lor dăunători ai culturilor de cartofi. Elevii au căpătat cu ușu- rință deprinderea de a identifica tuberculii atacați de larvele gîn- dacului de mai și au manifestat interes pentru mijloacele de corn, batere a acestui dăunător. De a- semenea, lucrînd alături de colec- tiviști elevii și-au însușit meto- dele de recoltare a cartofilor după soi și mărime și au învățat cum se desfășoară operațiunea de înmagazinate a acestora. în- soțind elevii în perioada de prac- tică în gospodărie profesorii de specialitate le-au îndreptat aten- ția asupra problemelor esențiale privind cultura plantelor. Predînd cunoștințele de agri- cultură în legătură nemijlocită cu agrotehnica înaintată practi- cată în marile unități agricole socialiste, profesorii pot asigura o temeinică pregătire a tineretu- lui din mediul sătesc pentru vii- toarea lui muncă pe ogoare. C. DEMETRESCU • Știri • dus din plin contribuția ele- vii claselor V-VII. Organizată pe sectoare, ex- poziția cuprinde produse a- gricole naturale și conserva- te din grupa plantelor de cul- tură și a plantelor legumico- le, produse din sectoarele vi- ticultură, floricultură și api- cultura. Sînt prezentate de asemenea în expoziție nume- roase ierbare, planșe, albume și fotografii care ilustrează realizările gospodăriei colec- tive, precum și materiale di- dactice necesare lecțiilor de agricultură. Făcînd cunoscute elevilor plantele cultivate în regiune, soiurile cel mai bine adaptate, familiarizîndu-i cu date pri- vitoare la recoltele obținute în gospodăriile fruntașe, ex- poziția le stimulează intere- sul pentru problemele agri- culturii, dezvoltă dragostea lor față de munca colectiviș- tilor. Prof. HARALAMBIE IUPU com. Vorona, raionul Fălticeni I Lecțiile de geografie în clasa a III-a primelor intuiției în predarea noțiuni de aritmetică Se știe că gîndirea copilului de vîrstă școlară mică are, in gene- ral, un caracter concret. Ținînd seama de această particularitate psihică, învățătorul va trebui să pornească în formarea noțiuni- lor de aritmetică de la predarea intuitivă, mergînd treptat spre dezvoltarea gîndirii abstracte. Folosind materialul intuitiv este însă foarte important să nu transformăm intuiția în scop în sine, să nu pierdem din vedere faptul că perceperea intuitivă constituie doar calea către dez- voltarea gîndirii abstracte. A e- xagera în folosirea intuiției este tot atît de dăunător ca și a o igno- ra, căci abuzul în aceasta direc- ție duce la slăbirea interesului și a atenției elevilor pentru lecție, iar uneori poate chiar frîna dez- voltarea gîndirii lor, oprind-o pe treapta reprezentărilor concrete. Necesitatea folosirii abundente a materialului intuitiv se simte doar în prima perioadă de stu- diu, aceea a formării numerelor, cînd, pe lîngă prezentarea și co- mentarea ilustrațiilor din ma- nual, folosim materialul didactic clasic. Pe măsură ce cunoștințe- le de aritmetică ale elevilor se lărgesc este bine însă să redu- cem treptat folosirea materialu- lui intuitiv, rezumînd-o la stric- tul necesar. O greșeală însemnată fac a- cei învățători care folosesc ma- terialul intuitiv și îh etapa con- solidării cunoștințelor. De regu- lă, procedează așa învățătorii care mai practică încă metoda primitivă a adunării bazate pe numărare, metodă caracteristică, pentru copiii de vîrstă preșcola- ră. Avînd de adunat două grupe de obiecte — să spunem 4 cu- buri și 2 cuburi — aceștia adună ambele grupe, le amestecă și numără obiectele grupei nou ob- ținute. Pentru copiii de vîrstă preșcolară acest procedeu este fi- resc, dar pentru elevii clasei I el nu mai este indicat, căci acum se cere să facem mai mult apel la raționament. Elevii cărora li se predă adunarea și scăderea prin metoda aceasta înapoiată nu se vor putea lipsi de materialul simți mereu nevoia de a-și nu- măra degetele, de a folosi beți- șoarele sau numărătoarea. Cum e bine să procedăm la adunarea și scăderea pînă la 10 ? în nici un caz pe calea numără- rii, ci pe calea metodei perfec- ționate a adăugirii și scăderii succesive a cîte unei unități sau a unei grupe de unități — folo- sind, desigur, un material intui- tiv cît mai bogat și mai variat, dar fără exagerare. O problemă destul de comple- xă în munca învățătorului care predă la clasa I o constituie asi- gurarea înțelegerii de către elevi a noțiunii de „zece" ca o nouă unitate de calcul, de ordinul II. Dacă alăturăm 10 bile, 10 beți- șoare, 10 creioane etc., elevii nu vor percepe de la început aceas- tă grămadă de obiecte ca o uni- tate compusă, cu toate explica- țiile pe țâre le vom da în scopul lămuririi noțiunii de „zece", ci vor vedea un număr de unități simple, alăturate. Perceperea no- țiunii de „zece" se va realiza în acest caz anevoie, după lecții repetate și va reclama timp în- delungat. Nu același lucru se va întîmpla dacă ne vorn folosi de bețișoare care, după ce au fost numărate ca unități simple, vor fi legate în mănunchi, de cuburi izolate care vor fi înlocuite cu bara de 10 cuburi, ori de hîrtii de cîte 1 leu care vor fi înlocui- te de hîrtia de 10 lei. în acest caz vom putea trage de îndată concluzia că mănunchiul de 10 bețișoare, bara de 10 cuburi, bancnota de 10 lei se pot numi pe scurt „o zece", deoarece înlo- cuiesc 10 unități. Procedînd în acest fel vom în- lătura și dificultatea întîmpina- tă de regulă atunci cînd e vorba de explicarea științifică a folosi- rii cifrei zero la scrierea numă- rului 10. într-adevăr, dacă vom preda noțiunea de zece cu mate- rialul specificat mai sus, vom putea atrage atenția elevilor a- supra faptului că, înlocuind be- țișoarele cu mănunchiul, cuburi- le cu bara, bancnotele de 1 leu cu bancnota de 10 lei am obți- nități, vom scrie în locul lor zero, cifră care înseamnă „ni- mic", și că vom adăuga înaintea lui cifra 1 reprezentînd o zece. Explicația aceasta, accesibilă co- piilor, le va înlesni mult înțele- gerea scrierii numărului 10. Con- tinuînd apoi cu formarea nume- relor de la 11 la 20, vom proceda în felul următor : îndreptăm un cub spre bară, adică spre zece, și arătăm elevilor că lîngă zece se adaugă o unitate care îl înlătură pe zero, formîndu-se astfel nu- mărul unsprezece. Mai adăugăm un cub și obținem doisprezece ș.a.m.d., pînă vom adăuga al ze- celea cub, cînd vom înlocui și a doua serie de zece cuburi izolate cu a doua bară, obținînd două zeci. în cazul cînd materia predată anterior a fost însușită în mod temeinic elevii nu vor întîmpi- na dificultăți la adunarea și scă- derea cu trecere peste zece. în ceea ce privește cazul în care trebuie să se scadă cîteva uni- tăți dintr-un număr de două cifre, experiența mi-a dovedit că nu e indicat procedeul folosit de unii învățători care, pentru efec- tuarea operației 17—4, de exem- plu. îi învață pe elevi să scadă întîi unitățile (7—4), iar apoi să adauge unitățile rămase la zece (10 + 3). în acest caz adunarea nu este justificată, căci se complică într-un mod nelogic înțelegerea sensului scăderii. Mi se pare mult mai just să lămurim proce- deul scăderii în acest caz cu a- jutorul bețișoarelor și al mănun- chiului de 10 bețișoare, în felul următor : numărul 17 se compu- ne dintr-o zece și 7 unități. Dacă scădem 4 unități, rămînem cu o zece și 3 unități, adică cu 13. Deosebita atenție acordată în această perioadă înțelegerii de către elevi a formării numerelor, a componenței lor, a sensului o- perațiilor aritmetice, folosirea ra- țională, judicioasă în acest scop a materialului intuitiv, au o deo- sebită însemnătate pentru întreg studiul ulterior al aritmeticii în școala de 8 ani. Primele noțiuni elementare de geografie elevii le primesc încă în clasa I. Apoi aceste noțiuni se conturează în clasa a II—a, unde se și încadrează într-o sferă mai largă. în clasa a III—a geografia apare ca obiect distinct, elevii studiind în mod organizat și sis- tematic locul natal și împreju- rimile acestuia pînă la delimita- rea regiunii în cadrul geografic al R.P.R. în această clasă copiii ajung să cunoască înfățișarea și .viața nouă a orașelor și satelor regiunii natale, realizările do- bîndite de oamenii muncii din cuprinsul ei sub conducerea par- tidului. Este indicat ca primele lecții de geografie din clasa a III—a să se bazeze pe observațiile con- crete ale elevilor în timpul ex- cursiilor făcut de ei în primele săptămîni de școală. Astfel de ex- cursii, dacă sînt bine organizate, le formează elevilor o imagine vie despre fenomenele pe care le studiază, înlesnind prin aceasta o însușire temeinică și conști- entă a cunoștințelor predate. Străbătînd orașul, de pildă, copiii văd realizările oamenilor muncii, își dau seama că pe lo- curile unde pînă nu de mult mai erau cocioabe sau maidane se înalță astăzi fabrici noi și uzine, blocuri minunate de locuințe, in- stituții de artă și cultură, fru- moase parcuri de odihnă. în ast- fel de împrejurări copiii ajung să tragă pe baza propriilor lor observații concluzii despre mă- reața operă de construire a so- cialismului în orașul lor și în în- treaga patrie. în planul meu am înscris, după vizitarea cu elevii a noilor car- tiere, a fabricilor și uzinelor construite în anii regimului de- mocrat - popular, familiarizarea lor cu aspectele noi ale satului colectivizat Astfel am organizai vizite la gospodăriile agricole co- lective din apropierea orașului. Copiii au înțeles, din tot ceea ce au văzut, că viața nouă a țăra- nilor colectiviști se datorește grijii pe care le-o poartă partidul și guvernul. Ținînd să dau elevilor mei și prilejul de a cunoaște înfăptuiri din alte regiuni ale țării, i-am îndemnat să-și procure ilustrații și vederi, organizînd în acest scop schimbul prin corespon- dență cu alte școli din țară. Excursiile în afara orașului, unde terenul prezintă forme va- riate de relief, contribuie foarte mult la cunoașterea de către elevi a acestor forme .Experiența mi-a arătat că, pentru consoli- darea celor cunoscute, este bine ca elevii să le reproducă în ma- chetă, lucrată în plastilină. Se poate trece apoi, după însușirea temeinică și conștientă a cunoș- tințelor despre formele de relief, la întocmirea machetelor raio- nului și regiunii. Mi-am dat seama în anii trecuți că lucrînd în felul acesta imaginile de an- samblu se întipăresc mult mai bine în mintea elevilor. Iată cum am procedat. Am procurat întîi materialul ne- cesar : plastilină, bețișoare, cretă colorată, hîrtii colorate, lipici, carton, placaj etc. După ce am stabilit conturul raionului și al regiunii, am trecut împreună cu elevii la determinarea formelor de teren. Am ridicat munții și dealurile, pe care i-am îmbrăcat cu păduri, ținînd seama de al- titudine pentru determinarea zo- nelor de vegetație și a faunei specifice. Pădurile au fost repre- zentate prin bețișoare de cu- loarea trunchiului copacilor. La munții mai înalți și pe unele dealuri am înfipt mici bucăți de calcar, pentru că munții din re- giunea noastră sînt calcaroși. In munții din partea Beiușului am fixat peștera Meziad, iar în apropiere de calea ferată Oradea — Cluj am scobit în munte peș- tera Vadul Crișului. în partea de apus a regiunii — cîmpia Crișurilor — am presărat praf verde de cretă. Apele curgătoare le-am reprezentat prin linii șerpuite din plastilină albastră, iar apele stătătoare prin mici suprafețe presărate cu / praf de cretă albastră. Căile ferate și drumurile care leagă centrele raionale cu reșe- dința de regiune au fost făcute din carton ; pe margini apărea cîte o piatră kilometrică, din cretă albă, cu numere făcute din cerneală roșie. Podurile peste drumuri și ape curgătoare au fost făcute din placaj subțire, vopsit în diferite culori. Reședința de regiune și cen- trele raionale au fost repr-jcssi- tate prin n Jci grupuri de S^msokk de fabrici ți urir.e ni coț-ari tnalte, executate dm pUMlilnă. în cadrhl acestor hit+Sri ev, Hî și-au manifestat imaginația cre- atoare, căutînd să reprezinte cit mai sugestiv aspectul regiunii, multiplele ei forme de relief, frumusețile și bogățiile de care dispune. Cînd elevii au ajuns să cunoască formele de teren și semnele con- venționale pentru reprezentarea lor grafică, am trecut la citirea hărților și la întocmirea lor. La început s-au executat hărți mici. Apoi am trecut la mărirea lor cu elevii care au dovedit aptitudine pentru desen. După întocmirea hărților am organizat „colțul geografic", care cuprindea machete, hărți „calen- darul naturii", panouri reprezen^ tînd bogățiile solului și subsolu l + regiunii etc. Cu ajutorul acestui variat terial didactic elevii și-au putut însuși în mod mai temeinic și conștient cunoștințele predate. I. TINCĂU Oradea LECȚII LECȚII LECȚII In orele de compunere Cine a urmărit lucrările scri^ se la limba romînă ale candida- ților prezentați la examenul de admitere în clasa a VUI-a și la examenul de maturitate a avut prilejul să constate că. dacă majoritatea absolvenților reușesc să-și exprime ideile în mod co- rect, precis și nuanțat, mai sînt unii care în cursul anilor de școală nu și-au format deprin- deri temeinice de exprimare. Ne aflăm la începutul unui nou an școlar. De aceea e bine să ne gîndim, pentru a înlătura deficiențele vădite în anii tre_ cuți, la formele cele mai eficien- te care contribuie la dezvoltarea deprinderilor de alcătuire și de redactare a lucrărilor scrise și stimulează interesul elevilor pen- tru acest gen de activitate. Ne vin în ajutor programele șco- lare, mai cu seamă noile pro- grame pentru școala de 8 ani, care prevăd numeroase ore de compunere. Bunăoară, la clasa a V-a se prevăd anual 20 de ore de compunere, iar la clasa a VI-a 14 ore. De asemenea, noile manuale pentru clasele V—VII cuprind numeroase exerciții și teme variate pentru lucrări scrise. Cele mai potrivite teme pen- tru . compuneri, în această pri- mă parte a anului, sînt acelea care utilizează datele noi cu care s-a îmbogățit experiența de viață a elevilor cu prilejul excursiilor și al drumeției din perioada vacanței. Acestea au lărgit orizontul elevilor prin fap- tul că le-au înlesnit contactul cu harnicii constructori ai so- cialismului la locul lor de mun- că în uzine și fabrici, pe ogoa- rele înfrățite, i-au pus în situația de a cunoaște și a admira orașe noi, priveliști minunate ale pa- triei noastre socialiste, le-au dat ocazia să lege prietenii noi, sin- cere și durabile. Asemenea mo- mente de neuitat le-au dezvol- tat, fără îndoială, imaginația și spiritul de observație, le-au îm- bogățit gîndurile și sentimentele, sporindu-le astfel posibilitățile creatoare. Se cere ca acum, în lecțiile de compunere, să-i aju- tăm pe elevi să selecteze din multitudinea de impresii și cu- noștințe faptele de viață cele mai caracteristice, să dea în com- punerile lor o imagine vie și grăitoare a celor văzute și trăite de ei. înainte de toate e necesar ca, printr-o convorbire cu elevii, să le reîmprospătăm cunoștințele și impresiile din excursie, avînd în vedere că nu toți și-au însemnat impresiile într-un carnet de drum. Cu acest prilej fiecare elev oare a luat parte la ex- cursie va retrăi ceea ce l-a im- presionat mai mult, își va amin- ti un detaliu în plus față de cei- lalți colegi, pentru ca toți îm- preună să reconstituie în mod cît mai concret și mai exact as- pectele obiectivului vizitat. Dacă ne dăm seama că imaginea de ansamblu se încheagă mai greu, că elevii au uitat anumite de- talii semnificative, e bine să le citim în clasă cîteva fragmente dintr-un ghid sau dintr-o mono- grafie ori să le prezentăm unele albume referitoare la orașul sau regiunea vizitată. Nu vom uita nici să atragem atenția elevilor asupra aspectelor celor mai ca- racteristice, mai semnificative, să Ie spunem că acestea prezintă în primul rînd interes. Totodată însă îi vom lămuri asupra în- semnătății pe care o prezintă într-o compoziție folosirea deta- liului semnificativ, deprinzîndu-i să prețu iască elementul concret și să evite generalitățile. De pildă, în legătură cu com- punerea pe tema „Construcții noi pe litoralul Mării Negre", recomandată în manualul pentru clasa a V-a, elevii vor fi îndru- mați să descrie cu exactitate cele văzute de ei în excursia pe care au făcut-o la mare, să dea amănunte concrete, convingătoa- re în legătură cu frumusețea noilor construcții de pe litoral, în legătură cu aspectul exterior al blocurilor (forma lor, culorile, numărul etajelor, ornamentele, fe- lul în care sînt luminate seara), cît și cu aspectul lor interior (mobilierul, covoarele, florile etc.), să redea mîndria pe care au simțit-o în fața marilor realizări de pe litoral. Pregătind compuneri pe teme- le „O vizită la întreprindere" sau „Viața îmbelșugată a colec- tiviștilor într-o gospodărie agri- colă colectivă", îi vom îndruma pe elevi să prezinte în lucrările lor oamenii întîlniți de ei în producție, să zugrăvească pe scurt portretul unui muncitor sau al unui colectivist pe care l-au cunoscut mai bine și care i-a impresionat mai mult, să vorbească despre sectorul în care lucrează acesta, să-i prezinte chipul, particularitățile fizice, îmbrăcămintea, să descrie felul în care muncește, felul în care le-a vorbit despre activitatea lui și a tovarășilor lui și să arate cum i-a făcut prin aceasta să îndrăgească mai mult munca și pe oamenii muncii. Să-i ajutăm pe elevi să redea în compunerile lor o scurtă discuție la care au fost martori, un dialog revelator care contribuie la caracterizarea unor oameni sau a unor aspecte ale mediului înconjurător. Cit privește experiența de viață cîștigată în drumeție, ea va putea fi redată în compu- neri in care elevii povestesc o întîmplare petrecută în timpul vacanței sau descriu un colț din natura patriei. Este bine să-i ajutăm pe elevi să-și întocmeas- că în așa fel planul acestor com- puneri îneît să povestească gra- dat întîmplarea, pentru a im- presiona pe cel ce o citește, să redea cu umor, acolo unde e cazul, o anumită situație, să în- fățișeze plastic un aspect din na- tură. In ora în care vom discuta compunerile este bine să citim cît mai multe lucrări, să sti- mulăm elevii la discutarea lor, pentru ca astfel să învețe cît mai mult. După lectura unor compuneri în care se descriu as- pecte dintr-o fabrică sau uzină, dintr-o gospodărie agricolă co- lectivă e indicat să le citim ele- vilor un reportaj literar sau un fragment dintr-un reportaj cu temă asemănătoare, pentru ca ei să poată face comparații, să-și dea seama în ce constă arta re- portajului literar și să învețe de la scriitori cum să observe și să descrie realitatea, cum să sur- prindă frumusețea vieții și rea- lizările oamenilor muncii. Prin astfel de procedee contri- buim la stimularea deprinde- rilor creatoare ale elevilor, îi obișnuim treptat să scrie, să com- pună cu plăcere, să-și transpună în scris, într-un limbaj corect și nuanțat, ideile, impresiile, senti- mentele. ZORINA REGMAN La inspecție Ora începe ca de obicei. To- tuși undeva, în atmosferă, în chi- pul foarte liniștit în care stau copiii, în comportarea exagerat de „naturală" a profesorului se simte acum ceva deosebit, ceva ce nu e ca întotdeauna. Acest „ceva" se află întruchipat în pre- zenta unei persoane străine de clasă, care a luat loc tăcută în- tr-o bancă din fund — un inspec- tor. Profesorul foiletează liniștit ca- talogul și simte încordarea aten- tă a clasei, mai ales a celor cî/i- va „clienti" obișnui/i care îi dau de obicei bătaie de cap și care se tem acum, mai mult decit ori- cind, să nu fie chemați la lec- ție. Teama lor zadarnică îi tre- zește un zîmbet vag, ascuns în col[ul gurii. „Ce știu ei ?“ Acum nu ei, ci el este acela care în- cearcă emoțiile unui elev exami- nat. Și, cum nu e de loc interesat să se facă de rîs, împinge liniș- tit catalogul spre coltul catedrei, savurîndu-și dinainte lovitura. — Să poftească la tablă Po- pescu 1 Prin clasă trece un murmur în- cet, abia șoptit 1 Popescu e frun- tașul clasei, cel mai bun dintre cei buni. De aici încolo, ora în- cepe să aibă calitățile unei ade- vărate competiții de cunoștințe. — Ce afi învăfat pentru as- tăzi ? Răspunsul vine prompt, clar, curgător, sonor. — Atunci, să auzim ce ne poli spune despre cutare chestiune. Popescu reacționează ireproșa- bil, ca un automat conectat la în- trebările profesorului. Nici o gre- șeală. nici o confuzie, nici o ezi- tare. —- Poli să dezvolfi problema pe tablă ? — Desigur. Cimpul negru se acoperă rapid de formule și schije. Totul este absolut corect, chiar perfect. — Nici o greșeală. Poli trece la loc 1 Să continue lonescu .' Și din nou un murmur trece printre elevi. O altă forță a cla- sei se îndreaptă cu dezinvoltură spre tablă și scena se repetă. Tofi elevii au înțeles. Cei ne- pregătifi, care stătuseră mai în- cordați, se liniștesc cu totul. Pe ei nu-i va mat asculta, sînt acum siguri. Inspectorii (noi credem că toii) știu însă că însușirile unei lecții nu depind de modul in care s-au prezentat ci/iva elevi la verifi- carea cunoștințelor. Ei știu că măiestria profesorului poate fi dovedită în munca de ridicare a tuturor elevilor la nivelul celor buni. De aceea caută să vadă aceasta și, ca să îndrumeze cu adevărat, își formulează conclu- ziile cu exigentă. Dar ce gîndesc oare elevii des- pre profesorul lor atunci cînd observă că de fiecare dată, la inspecții, el caută să scoată la ta- blă numai pe lonescu și pe Po- pescu ? B. OCTAVIAN Aprecierea cunoștințelor la lecții Sînt multiple problemele pe care le poate ridica notarea ele- vilor acum, la începutul anului școlar. Există unii profesori care gîn- desc așa : „Am să fiu mai sever în primele zile de școală. Le pun o serie de trei și patru, băieții se lămuresc că nu-i de glumă și se apucă de treabă". Alții, dimpo- trivă, își zic că e mai bine să nu-i „sperie" pe copii de la în- ceput și manifestă o excesivă în- găduință, pentru ca abia mai tîr- ziu să adopte exigența ce se cerea de Ia început. Am mai putea vorbi și de o a treia categorie, pe care am numi-o a „neutrilor", pentru că aceștia nu sînt nici deosebit de exigenți, dar nici exagerat de în- găduitori. Ei preferă o soluție mai simplă : nu pun note. Așteaptă o zi, două, trei „să se familiarizeze cu clasa", „să cunoască elevii" etc. Trec două, trei zile, trece o săptămînă, apoi alta și încă una, și se trezesc la mijlocul trimes- trului că situația notelor nu-i toc- mai roză. Atunci intră în panică, ascultă cite cinci elevi pe oră, dau lucrări de control și clasa su- portă consecințele unei neglijențe prea tîrziu descoperite. Variantele prezentate aici nu caracterizează notarea în școlile noastre. Am vorbit totuși despre ele pentru că se mai vădesc pe alocuri și, deci, mai pot dăuna rea și notarea cunoștințelor elevi- lor, și o serie de alte neajunsuri care, dacă nu duc la exagerări ca cele înfățișate mai sus, nu sînt totuși lipsite de unele urmări ne- gative. Am asistat de curînd la cîteva lecții ținute în cele două școli medii din Tîrnăveni. Ele ne-au furnizat o sumă de observații pe care le socotim demne de comen- tat. Să vorbim despre fiecare lec- ție în parte. Prima. O lecție de istorie la clasa a IX-a ,,A“ a Școlii medii nr. 1, predată de profesorul Nico- lae lonescu. Este invitată la tablă o elevă căreia i se cere să vor- bească despre orînduirea socială a vechilor slavi. Răspunsul este corect, curgător, formulat în fraze frumoase. Eleva nu face decît o singură greșeală. „Ai răspuns bine" — conchide profesorul. Cea de a doua elevă e mai puțin pre- gătită și i se atrage atenția că „ar putea să mai învețe". Apoi se trece la lecția nouă și, din felul cum decurge, se vede că avem de a face cu un profesor cu reale calități. Dar notele ? Catalogul este în- chis și în el nu au fost trecute decît absențele. Abia în cance- larie, tovarășul lonescu își amin- tește de acest „amănunt" și în- scrie în dreptul primei eleve as- cultate un 9, iar în dreptul celei mărul de note existente în cata- log fiind proporțional cu cel al orelor ținute de la începutul anu- lui, ne convingem că omisiunea are un caracter întîmplător. Ea nu poate fi trecută însă cu vederea. Nota are un caracter stimulativ și ea trebuie dată în fața elevilor examinați și a întregii clase. Pe lîngă aceasta se mai ridică o întrebare. Sînt suficiente cele două propoziții prin care au fost ca- racterizate răspunsurile elevelor ascultate ? Socotim că nu. Atunci cînd răspunsurile sînt bune, și cu atît mai mult în cazurile cînd sînt slabe, este necesar ca profe- sorul să arate lipsurile și calită- țile lor. Pe lîngă faptul că elevii capătă astfel certitudinea că nu au fost nedreptățiți, aprecierile profesorilor le dau posibilitatea să înțeleagă în ce constau lacu- nele din pregătirea lor și ce au de făcut pentru a le înlătura. Mai ales acum, la începutul cursu- rilor, astfel de scurte comentarii sînt cu atît mai necesare cu cît ele pot avea valoarea unor linii de orientare pentru munca între- gului an de învățătură. Din păcate, situații similare am întîlnit și la alte lecții din ace- eași scoală. La clasa a Xl-a ,,B“, la o oră de geografie cu tema „Trecutul istoric al reliefului pa- triei noastre", ținută de profeso- rul Ștefan Covrig, au răspuns doi corecte, constituind o justă apre- ciere a răspunsurilor. Profesorul a comunicat elevilor notele în fața clasei, imediat după ce au fost examinați. Dar în cazul acesta răspunsurile nu au primit nici un fel de apreciere. La clasa a VUI-a „C“, profe- soara Maria Moraru recapitula cu elevii cunoștințe de gramatică din clasele V—VII. Cum e și firesc, această oră s-a desfășurat de la început pînă la sfirșit cu ajutorul elevilor. Pe rînd aceștia au fost invitați la tablă, au formulat și au scris propoziții, le-au analizat etc. Dintre toți însă numai unul s-a bucurat de privilegiul de a fi notat. De ce ? în sfirșit, în ora de științe na- turale ținută la clasa a VI-a „C" de la Școala medie nr. 2, am în- tîlnit o profesoară — tovarășa Elena Olteanu — care a adăugat notelor și scurte aprecieri. Cum au fost însă făcute acestea ? Pri- mul elev a primit nota 9 pentru că „nu a știut unde se găsește pancreasul", iar cel de al doilea nota 5 pentru că „a greșit coșul pieptului". Este adevărat ■—> așa cum se scuza de altfel tovarășa Olteanu — că nu poți sacrifica prea mult din timpul unei ore pentru a explica elevilor nota primită. Dar este tot atît de ade- vărat că într-o formulare concisă țial pentru a orienta munca ele- vilor. Trebuie să precizăm că toți profesorii despre care am vorbit pînă aici sînt oameni bine pregă- tiți, cu certe însușiri pedagogice, înseși lecțiile la care am asistat au dovedit aceasta. Profesorul Nicolae lonescu, de exemplu, s-a remarcat prin chipul logic, orga- nizat și limpede în care a expus noile cunoștințe. Profesorul Ște- fan Covrig a reușit să stimuleze interesul elevilor prin materialul didactic folosit, prin caracterul viu și colorat al expunerii, după cum profesoara Elena Olteanu a formulat cu pricepere întrebările menite a-i conduce pe elevi spre problemele-cheie ale lecției reca- pitulative. Totuși, nici unul dintre acești profesori n-a folosit pe de- plin importantul mijloc de apre- ciere și stimulare a pregătirii e- levilor pe care-1 reprezintă no- tele. Aceasta înseamnă că nu în- totdeauna notele stau în atenția profesorilor — chiar a profesori- lor buni — în aceeași măsură ca și toate celelalte aspecte ale pro- cesului de învățămînt. Rîndurile de față au tocmai scopul de a le aminti că notele nu slujesc numai la evidența ni- velului de cunoștințe al clasei, ci că ele constituie, atunci cînd sînt folosite cu pricepere, un auxiliar prețios pentru continua îmbuna- PROBLEME EDUCATIVE SEMNIFICAȚIA UNEI Unul din obiectivele cele mai importante ale orelor de dirigen- ție este fără îndoială, acela de a-i face pe elevi să înțeleagă realitatea în mijlocul căreia tră- iesc, de a-i ajuta să pătrundă sensurile ei majore. Acestui scop i-a fost închinată una din pri- mele ore de dirigenție din acest an la clasa a Vl-a „B“ a Școlii de 8 ani „Barbu Șt. Delavran- cea" din Capitală. Continuînd o tradiție încetățenită încă din anul școlar trecut, am discutat cu elevii în această oră despre noile realizări ale regimului nos- tru democrat-popular. A fost vorba de realizări „văzute de noi înșine", cum spun copiii, pentru că ceea ce ei cunosc ne- mijlocit are asupra lor influența cea mai puternică, cea mai con- vingătoare. Am reflectat mult asupra felu- lui cum trebuie să. organizez ora. Desigur; i-ași fi putut îndruma pe elevi să alcătuiască unul sau mai multe referate, despre ceea ce au văzut în timpul vacanței și, eventual, să îmbogățească cele expuse cu fragmente din presa pentru tineret și cu fotografii. Mi-am dat însă seama că metoda referatelor ar fi dus la sărăci- rea conținutului orei, ar fi lip- șit-o de caracterul concret, de spontaneitate, de culoarea afec- tivă, limitîndu-i pe elevi la ceea ce este scris. M-am gîndit că participarea lor la oră va fi mult mai vie într-o discuție liberă în care vor prezenta ceea ce a sesizat spiri- tul lor de observație și că în fe- lul acesta îi voi putea ajuta mult mai ușor să tragă ei înșiși, în chip firesc, concluziile ce se im- pun. Noul se întîlnește astăzi la fiecare pas în patria noastră, latq de ce am început discuția mea cu elevii de la ceea ce a îmbogățit în ultimul timp strada pe care locuiesc, cartierul, raio- nul. Ochilor lor, spiritului lor dornic de a înțelege tot ce este nou și interesant în jur, nu le-a scăpat nimic. Au vorbit și despre policlinica ridicată de cu- rînd în cartier, și despre noile blocuri de locuințe, și despre magazinele deschise la parterul lor. Treptat, cadrul discuției s-a lărgit cuprinzind noi și noi aspecte. Ceea ce a fost văzut de elevi în plimbările lor prin oraș sau în afara orașului’ ceea ce au văzut în timpul vacanței în dife- rite colțuri ale patriei, în zilele petrecute în tabără, în excursii sau în drumeție — totul a fost împărtășit cu însuflețire, colorat și viu. Cît este de fru- mos microraionul Balta Albă, cu noua sa școală de 8 ani, cît de impunătoare sînt cartierul Grivița, Piața Muncii, cartierul Giulești, magistrala Nord Sud. Au vorbit apoi despre hidrocen- trala de la Bicaz, despre noua fabrică de sticlă și faianță din Sighișoara> despre Combinatul de prefabricate din lemn de la Blaj, despre Rafinăria din Te- leajen și Șantierele navale Olte- nița, despre „orașul fără arhive" — Victoria. Și nu s-au mulțumit doar să descrie obiectivele vizi- tate, ci au știut să dea amă- nunte privind gradul de automa- tizare a proceselor tehnologice, înlocuirea vechilor metode de lucru cu altele noi, moderne, au povestit despre culturile irigate’ despre combinele care execută lucrări complexe și despre alte noi mijloace de muncă mecani- zată. Desigur că eu nu m-am măr- ginit numai la a asculta toate aceste lucruri spuse de copii. Se impunea să-r conduc spre desprinderea a ceea ce rele- vă povestirile lor, spre conclu- ziile care se puteau trage pe baza bogatului material faptic expus de ei. Entuziaști, elevii se lasă furați de firul povestirii și de aceea este necesar să-i îndru- mezî fără să simtă, dar așa ca să le rămînă totuși bine întipă- rite în minte cîteva coordonate esențiale. Mi-am dat seama că în formulările lor se repetau adesea expresii impersonale — „s-a construit o nouă fabrică", „s-au înălțat noi blocuri", „s-a înființat o nouă școală" etc. Această prezentare — în mod, am putea spune generalizat, ab- stract, a realizărilor —■ nu putea să mă satisfacă. Elevii trebuie să-și dea seama mereu mai pro- fund că realizările nu au apărut de la sine, ca într-un basm, Ia semnul unei baghete magice. De aceea le-am cerut să arate cine sînt cei care construiesc, înaltă- ridică tot ce e nou în patria noastră. Aceasta i-a făcut pe copii să vadă mai bine că realizările din patria noastră se datoresc partidului, a cărui politică este călăuzită de lozinca „totul pentru om, pentru bună- starea lui", că oamenii muncii, însuflețiți de partid, sînt cei care, prin hărnicia și talentul lor, au construit tot ceea ce se vede în jur. Și să nu uităm că elevii noș- tri- născuți în zorile unei vremi noi, știu încă mult prea puține despre trecut. Ei trebuie mereu învățați să judece comparativ, nu numai să aprecieze realizările pe care le văd, dar să-și dea seama și de faptul că ele n-ar fi fost posibile nici cînd în trecut. Pen- DISCUȚII tru a-i ajuta să înțeleagă acea- sta i-am făcut să-și aducă aminte de cele aflate de la părinții lor sau din literatură despre felul cum arătau în tre- cut locurile vizitate de ei. Com- parațiile au stîrnit pe dată inte- resul copiilor și, datorită lor, au pătruns mai adînc semnifi- cația celor discutate. Desfășurarea orei de dirigen- ție mi-a arătat încă o dată că, atunci cînd pleci de la impre- siile copiilor, de la cele trăite nemijlocit de ei, rezultatele sînt cu mult mai valoroase decît dacă te întemeiezi pe expuneri, pe referate. Prof. MARGHTT DASCĂLU Școala de 8 ani „Barbu St. Delavrancea" București Reflecții despre disciplină Nu arareori auzi pe unii peda- gogi plîngîndu-se că n-avem su- ficiente posibilități de constrîn- gere în cazuri de abateri de la disciplina școlară. Socotesc că pusă astfel, problema este din capul locului greșită, deoarece, dacă se au în vedere în primul rînd măsurile restrictive, discipli- na este considerată ca supunere oarbă, impusă prin aplicarea strictă a unui cod de sancțiuni. Dar atîta vreme cît determinan- tele unei acțiuni disciplinate de- curg din frica de sancțiuni și nu dintr-un anume nivel al con- științei, din existența unui colec- tiv sănătos de clasă, elevul tră- iește în permanentă stare de ten- siune internă, care așteptă nu- mai împrejurările prielnice pen- tru a izbucni în manifestări a- narhice, diametral opuse celor fixate prin normele disciplinare. Disciplina școlară r.u p:ate fi promovată prin năzuința pedago- gului de a aplica cu strictețe, pentru fapte identice, pedepse i- dentice. Procedează cu totul greșit acei educatori care își con- centrează eforturile doar în di- recția încadrării faptelor neper- mise în anume paragrafe ale co- dului școlar și în aplicarea stric- tă a pedepselor corespunzătoa- re. Căci în acest caz — cum ob- servă cu multă pătrundere I. A. Kairov — se stabilește un tarif : copilul știe că pentru orice aba- tere trebuie să plătească pasiv cu pedeapsa îndurată, dar se consideră achitat față de sine și de ceilalți pentru că în pedeap- să el nu vede nimic decît pe- deapsa ca atare. E limpede că pe această cale nu se poate rea- liza scopul educativ pe care și-1 propune pedagogul. în schimb, multe probleme dis- ciplinare se pot rezolva fără prea mare greutate dacă pedagogul cunoaște și înțelege mediul în care trăiește copilul, dacă pă- trunde în justă măsură sensul forțelor ce acționează asupra a- cestuia, modul cum se manifestă Iată un exemplu. Aveam un elev care stimula adesea ner- vozitatea profesorilor. Acesta era un permanent element de dezordine în clasă : încurca pe ceilalți prin șoptit, vorbea cu voce tare, își părăsea locul ca să ducă o hîrtie la coș, era neastîmpărat în bancă. Am în- cercat în diverse chipuri să în- lăUir relele lui obișnuințe, Re- depa.n- c- ; rt cător. a însemnat o» hw5wîițhȚ- a stării copilului. O examinare medicală , a schimbat însă toată situația și a adus lumină în acest caz destul de dificil. Elevul su- ferea de hipertiroidism. Neliniș- tea și hiperactivitatea sa erau datorate stării sale fiziologice. Paralel cu un tratament medical i s-a aplicat și un „tratament educativ" special la școală ca și acasă, dîndu-i-se unele sarcini ce îngăduiau o descărcare favorabi- lă a surplusului său de energie. Către sfîrșitul anului școlar ele- vul devenise cu mult mai disci- plinat. Iată așadar cum problemele se complică de îndată ce trecem de la aparențe la cauzele mai a- dînci ale faptelor. Acestea nu sînt identice decît în aspectul lor ex- terior ; semnificația și importan- ța lor pentru viața individualită- ții diferă însă mult de la caz la caz și a socoti că îi putem în- drepta pe copii prin aplicarea mecanică a unor pedepse codifi- cate înseamnă nu numai a ne în- șela pe noi înșine, dar cee® ce este mai grav, a siss4wltă- rii însăși a elevii^. Apb.-cea sancțiunilor, la A- " nu vom renunț,:, eoi; Hw.it «Steer- nămînt. Cauzele cave : •- a- bateri în co»npar»&a5< «favifar sînț foarte verizn,. a te cunoaște se cer- ș* « de copai, să tete 3* ••irttai fa sk- fleteU Acum&i ÎWă • ensa pe- tem a , a p<£bok