
Proletari din toate țările, uniți-vâ t
gazeTn invnȚnminTului
vineri 5 octombrie 1962
Anul XIII nr. 676
Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej întrefinîndu-se cu președintele Indoneziei, Dr. Sukarno.
organ ai Ministerului învățământului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de invățămint și Cultură
8 pagini 25 bani
„ȘCOALA Ml IM DAT Cil DAR“
Pasiunea, interesul
și dragostea Lenuței,
nepoată-mea, pentru
cumpere niciodată un


il
Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej
și Ion Gheorghe Maurer în Indonezia
Solii poporului romîn, tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre-
ședintele Consiliului de Stat al
R. P. Romîne, împreună cu tovară-
și. Ion Gheorghe Maurer, pre-
ședintele Consiliului de Miniștri,
și Corneliu Mănescu, ministrul a*
facerilor externe, se află într-o
vizită de prietenie în Indonezia la
invitația președintelui și primului
ministru al Republicii
dr. Sukarno.
Populația Indoneziei
înalților oaspeți romîni
deosebit de călduroasă.
Indonezia,
a făcut
o primire
Așa cum a
spus președintele dr. Sukarno în
cuvîntul de salut rostit pe aeropor-
tul din Djakarta, poporul indone-
zian nutrește sentimente de adîncă
prietenie față de poporul romîn și
este convins că vizita oaspeților
romîni în Indonezia va contribui
la întărirea legăturilor de priete-
nie între cele două tari. Mențio-
nind că ziua de 1 octombrie 1962,
ziua sosirii conducătorilor de stat
ai R. P. Romîne Ia Djakarta, a
coincis cu un eveniment de mare
însemnătate istorică în viața Indo-
neziei — sfîrșitul domniei colo-
niale olandeze în Irianul de Vest
— președintele dr. Sukarno a subli-
niat însemnătatea acestui eveni-
ment și și-a exprimat recunoștința
pentru sprijinul și simpatia mani-
festată de poporul și guvernul
romîn față de lupta dusă de po-
porul indonezian pentru eliberarea
Irianului de Vest.
In numele Consiliului de Stat și
al guvernului Republicii Populare
Romîne,
romîn,
în numele poporului
tovarășul Gheorghe
. Gheorghiu-Dej a transmis în cu-
vîntul său de salut, președintelui
Sukarno și întregului popor al Re-
publicii Indonezia, un cald mesaj
de stimă și sinceră prietenie. ,,A-
stăzi, 1 octombrie 1962, a spus to-
Vest. împărtășim din toată Inima,
alături de dvs-, bucuria pentru a-
cest mare eveniment și ne expri-
măm deplina satisfacție pentru
realizarea acestei juste năzuințe
naționale a poporului indonezian
In încheierea cuvîntului său tova-
rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a
rostit în limba indoneziană cu-
vinte de salut călduros poporului
indonezian și a adresat urări pen-
tru prietenia romîno-indoneziană>
pentru pace în întreaga lume.
Solii poporului romîn, însoțiți
de președintele Sukarno, au trecut
apoi prin „Poarta Indoneziei',
poartă vie alcătuită din șiruri de
tineri și tinere îmbrăcați în cos-
tumele tuturor regiunilor și care,
după cum spune poporul indone-
zian, se deschide numai în fața
prietenilor.
Indreptîndu-se spre Merdeka,
reședința oficială a președintelui
Sukarno, oaspeții romîni au fost
salutați cu căldură de locuitorii
capitalei Indoneziei. Miile de ste-
gulețe romînești și indoneziene pe
care le fluturau aceștia, aclama-
țiile lor entuziaste, melodiile Into-
nate Ia numeroase intersecții de
orchestrele populare venite și ele
în întîmpinarea oaspeților au con-
stituit o expresie grăitoare a bucu-
riei poporului Indoneziei de a
avea în mijlocul său pe solii unui
popor prieten, sincer iubitor de
pace.
In dimineața zilei de 2 octom-
brie conducătorii de stat ai Repu-
blicii Populare Romîne au adus
un omagiu luptei îndelungate a
poporului Indoneziei pentru liber-
tate și o viață mai bună, depu-
nînd o coroană de flori la cimitirul
Eroilor din cartierul Kalibata. Ei
au vizitat apoi centrul capitalei
Indoneziei iar Ia ora 11, Ia Istara
Negara, reședința oaspeților ro-
Corueliu Mănescu au primit vizita
unor înalți demnitari indonezieni.
Cu acest prilej, între conducătorii
statului romîn și demnitarii indo-
nezieni a avut loc un schimb de
vederi în legătură cu problemele
dezvoltării relațiilor economice și
culturale între Romînia și Indone-
(Continuare în pag. 2)
Utilitatea
Utilitatea planificării muncii de
predare nu mai trebuie demons-
trată. Fiecare din noi s-a convins
cît de necesar este ca profesorul
să chibzuiască cu atenție încă de
la începutul anului școlar asupra
modului în care va parcurge în-
treaga materie prevăzută în pro-
gramă, astfel îneît la încheierea
cursurilor să fi tratat toate temele
într-un număr, de pre corespun-
zător, să fi avut timp suficient
pentru recapitulări„și teze, pen-
tru discutarea .si corectarea aces-
tora etc. De asemenea, ne-âm
convins cît de util este să chib-
zuim asupra repartizării pe lec-
ții a temelor ce urmează a fi
tratate în cursul unui trimestru,
asupra fixării,. încă de la înce-
putul trimestrului., a momente-
lor în care ne vom. opri pentru
concluzii generalizatoare, pentru
revederea materiei, pentru lucră-
rile scrise ș.a.m.d.
Tot mai mult, directorii
școli, învățătorii, profesorii
de
Și
diriginții acordă atenție planifi-
cării muncii lor. Majoritatea ca-
drelor didactice își alcătuiesc
planurile numai după ce au stu-
diat cu atentie roarama ma-
prima ei
cedarul,
în minte
tiri.
Una
prin ’37.
carte, abe-
mi-a stîrnit
două amin-
veche, de
Treceam pe ulița
unui sat din Moldo-
va ; făceam gazetă-
rie și mă trimisese
redacția să stau de
vorbă cu niște țărani
bătuți de jandarmi.
Pe uliță, un copilaș :
slăbuț, rufos, desculț.
Trăistuța de la șold
semnala că vine de la
școală. Dar numai
trăistuța, plăcuța de
grezie, spartă și un
cui de scris, rătăcit
în fund. Carte n-avea
L-am întrebat:
— Ce-nveți tu la
școală ?
■— Socoteli, poezii...
— Cum le-nveți,
dacă n-ai carte ?
■—- Așa... din gînd.
Ca să înțeleg cum
vine asta „din gînd“
l-am poftit să-mi
spună o poezie. Mi-a
împlinit dorința, vor-
bind într-un răsu-
flet. :
Scumpul meu abe-
cedar.
Tatamltea daca-
dar...
Oricît m-am stră-
duit eu să-i deslușesc
că versul al doilea
se rostește „tata mi
te-a dat ca dar“, în
șapte cuvinte separa-
te, el tot așa îl ros-
tea „tatamitea daca-
dar... tatamitea da-
cadar...“
Totuși, el avea
dreptate, nu eu : ni-
meni nu-i dăruise un
abecedar. Iar cînd
i-am văzut părinții,
cînd am văzut unde'
locuiau și cu ce se
hrăneau, am înțeles
că n-ar fi putut să-i
abecedar,
versul al
condițiile
puneau
Așa că în
doilea chiar
sociale im-
vinte
te,
niște
cu-
abracadabran-
absurde,
vățate pe de
tn-
rost,
doar pentru sonori-
tatea lor stranie și
misterioasă.
A doua amintire e
foarte recentă : chiar
din dimineața zilei
de 15 septembrie a
anului- acesta.
întâmplarea a fă-
cut să plec cu mași-
na, din zori, încolo,
spre. Urziceni. Pe
drun} mi s-a impus
un
tic
ca
te
peisaj caracteris-
: școlile, curate
paharul
porțile
deschise.
La șase
m-am oprit
școlii din
și cu toa-
si ușile
jumătate
în fața
Afumați.
Directorul și doi co-
legi făceau ultimele
rînduieli pentru pri-
mirea școlarilor. Și în
primul rînd se îngri-
jeau de cărți : să le
găsească școlarii cit
mai frumos așezate,
să le poată distribui
cit mai repede și
mai în ordine.
Timpul înainta o-
dată cu drumul nos-
tru spre răsărit. în
preajma școlii din
Șindrilița, doi copii,
unul mai mărișor,
altul mai mic, cu
ghiozdanele în spate,
mergeau ținîndu-se
de mină.
— La școală ? —
întreb eu.
— Da.
— Și ce aveți in
ghiozdane ?
— N-avem încă ni-
mic. Sint goale, uite...
Și cel mai mărișor
săltă, ușor, ghiozda-
nul celui mic.
La școala din Co-
șereni, toți elevii in-
planificării
lăsate la discreția profesorului,
după ce au reflectat asupra ni-
velului clasei, asupra dificultă-
ților întîmpinate în anii trecuți
de elevi în însușirea cunoștin-
țelor, asupra lacunelor pe care
19 mai au elevii. Și pe bună
dreptate, căci a nu avea în ve-
dere toate aceste lucruri deosebit
de importante pentru succesul
predării înseamnă, în fond, a lu-
cra la întîmplare.
Bine s-a procedat în acele școli
în care planurile au fost alcă-
tuite cu sprijinul comisiilor me-
todice de specialitate
lucru
care contribuie la o mai jt’stă
repartizare a materiei pe lecții,
făcînd ca experiența pozitivă din
școală să fie folosită în munca
fiecărui învățător
fără a se neglija
șl profesor,
particularită-
țile specifice ale fiecărei clase.
Bine s-a procedat
în care directorii
în acele școli
nu s-au mul-
țumit să strungă numai în teanc
planurile calendaristice ci le-au
studiat, au făcut observații pe
marginea lor. discutînd cu ca-
drele didactice asupra celor ce
trebuie îndreptate. Acest med
d
traseră in clase. De
pe catedră, învățăto-
rii și diriginții îi stri-
gau după catalog și
le puneau pe brațe
manualele cu coperți
din material plastic.
viu
rate.
De
și vesel colo-
m-am
Ciad
la Urziceni
întors la prînz.
am ajuns la
Șindrilița, copiii ie-
șeau de la școală,
umplind șoseaua cu
un freamăt zglobiu și
colorat ca florile pri-
măverii. Erau fericiți
că au cărți noi, in-
teresante, frumoase.
Și țineau să mi
rate, neapărat,
nea asta mai
unu’. micuț, din
— Uite... uite
cedarul
meu :
— Cine ți
am întrebat
M-a privit
ochi,
merit,
oleacă
l-a
eu.
le a-
Rîv-
ales
clasa
abe-
dat?
drept în
nedu-
oleacă ingă-
duitor față de ne-
știința mea :
— Cum cine? Școa-
la, partidul mi l-a
dăruit...
Nu-i așa că răstur-
narea rinduiclilor se
răsfrînge și in
cele mai mici amă-
nunte ale vieții?
copii desculți,
ghiozdane fără
cedar. Nu-i așa
Nici
nici
abe-
că-i
firească pornirea de
a-mi corecta, și din
propria-mi memorie,
stihurile primelor
zile de școală ?
Scumpul meu
abecedar
Școala mi te-a dat
ca dar...
Și asta poate toc-
mai pentru că sînt
dintre cei care, de
mult, au învățat li-
terele pe abecedarul
vecinului de bancă...
DUMITRU ALMAȘ
în predare
formalitate, ci este o condiție
a unei munci ordonate și siste-
matice.
Păcat că acest lucru nu se
petrece peste tot și că uneori
sprijinul pe care îl dau directo-
rul școlii și comisiile metodice
în îmbunătățirea planificării nu-
mai sprijin nu se poate chema.
Avem în față, bunăoară, planu-
rile alcătuite de cadrele didacti-
ce de la Școala de 8 ani nr. 4
din București. Iată planurile
diriginților. Ele au fost „studia-
te" de responsabila comisiei me-
todice a diriginților, prof. Irina
Rosenzweig. Tov. Rosenzweig a
făcut și „observații" la aceste
documente. Dar ce fel de obser-
vații ? Exclusiv de felul : ..Pre-
zentarea e neestetică. planul
fiind scris pe foi liniate și ne-
liniate", „Planul e scris cu cre-
ionul chimic", „Planul e scris o
parte cu mașina o parte cu cer-
neală" etc. Ce-i drept, pe ici pe
colo, responsabila comisiei me-
todice, care este și profesoară de
limba romînă, a intervenit per-
sonal în unele planuri corectînd
cu creionul roșu... greșelile ortc-
Vizita tovarăși or Gheorghe Gheorghiu Dej
și Ion Gheorghe Maurer în Indonezia
Elevii Școlii medii Mihail Sadoveanu din Capitală știu că reușita experiențelor cere multă aten(ie și
concentrare
Este numai o problemă de organizare?
Primele săptămîni de curs au
ridicat în cîteva școli din raioa-
nele Tecuci, Galați și din altele
o problemă despre a cărei im-
portanță s-a vorbit mult și s-a
scris de asemenea de nenumă-
rate ori. Este vorba de proble-
ma asigurării frecvenței de zi cu
zi a tuturor elevilor la lecții.
Pentru orice pedagog este clar
că oricît de bine ar fi pregătite
și predate lecțiile, oricît de bune
ar fi condițiile în care se des-
fășoară procesul instructiv-edu-
eativ, oricît de complete progra-
mele. manualele, oricît de mo-
dern materialul didactic —
fără participarea regulată a e-
levilor la fiecare lecție nu se
poate realiza un învățămînt la
nivelul cerințelor.
Generalizarea învățămîntului
de 7 (8) ani a însemnat un mare
succes al școlii noastre, al poli-
ticii promovate de partidul și
statul nostru în domeniul învă-
țămîntului. Cadrele didactice au
adus o contribuție din cele mai
însemnate la această importantă
realizare. Dar nu putem consi-
dera problema definitiv rezol-
vată atîta vreme cît nu realizăm
în continuare o frecvență inte-
grală a elevilor. Acest lucru
este cunoscut de fiecare învăță-
Utilitatea
planificării în predare
(Urmare din pag. 1)
câți eu existența greșelilor orto-
grafice în manuscrisele cadrelor
didactice — chiar dacă aseme-
nea cazuri constituie excepții
rare — sîntem de părere că res-
ponsabila comisiei metodice Și
■directoarea școlii puteau să Se
oprească la problemele de fond
pe care le ridică materialele
despre care este vorba. Căci iată,
diriginții au prevăzut pentru o-
rele de dirigenție fel de fel de
teme stabilite în chip birocratic
eare de bună seamă vor duce la
discuții artificiale, plicticoase și
..moralizatoare" sau care, în cel
mai bun caz, vor transforma a-
eeste ore într-o lecție de istorie,
de literatură, de artă. Temele
au formulări vagi, generale. Cî-
teva exemple : „Salutul, formă
de manifestare a omului civili-
zat" (clasa a Vl-a „C"), „Opinia
clasei în formarea colectivului"
(clasa a VI_a ,,D“). „Munca dîr-
ză, organizată te apropie de
știință" (clasa a Vil-a „B”),
„George Enescu (clasa a VII-a
„B”), Nicolae Grigorescu" (clasa
a VII-a „B") etc.
Am stat de vorbă cu o serie
de cadre didactice asupra utili-
tății planificării materiei, a ne-
cesității parcurgerii ei judicioase,
asupra rubricațiilor cerute de
obicei de școală în planificarea
muncii ș.a. Profesorul A. lorgu-
lescu. care predă matematica la
școala medie „G. gineai" din
Capitală, de pildă, este pe bună
dreptate, de părere că planifica-
rea materiei nu trebuie să cu-
prindă p.rea multe rubrici, ci nu-
tor și profesor și marea majo-
ritate a acestora au realizat o
asemenea frecvență în școlile
lor.
La prima vedere faptul că în
cîteva localități s-au înregistrat
copii care au lipsit mai multe
zile de la cursuri nu conține în
el nimic alarmant. Dacă ne gîn-
dim însă la consecințele lui, este
clar că nu putem rămîne impa-
sibili. Analizînd motivele pentru
care în primele zile n-au venit
la școală absolut toți copiii ne
dăm seama că în cele mai multe
cazuri este vorba de faptul că
învățătorii și profesorii respec-
tivi nu au dus așa cum trebuia
munca de lămurire în rîndurile
părinților. Unii părinți, în virtu-
tea poate a experienței lor din
vremea școlii burghezo-moșie-
rești, consideră că la început de
an se pierd multe zile zadarnic
și au socotit că e mai bine să-i
folosească pe copii în diferite
treburi gospodărești. Mentalita-
tea exprimată în cuvintele „O
zi-două, acolo, dacă lipsești nu
se scufundă pămîntul" motivea-
ză de cele mai multe ori fluctua-
ția de frecvență. Consecințele
unei astfel de atitudini se în-
tîlnesc mai tîrziu în nivelul
lului sau al temei*, „numărul
de ore" afectat acestora, „titlul
lecțiilor" în care vom împărți
materia cuprinsă în capitolul
sau tema respectivă, „termenele
calendaristice" pînă la care vom
preda lecțiile și eventual o ru-
brică de „observații". Analizînd
aceste rubrici vom vedea că ele
ne obligă să ne gîndim cu serio-
zitate asupra modului în care
vom parcurge materia să sta-
bilim cînd ne vom opri pentru
revederea cunoștințelor și fixa-
rea concluziilor de ansamblu. în
multe planuri calendaristice
poți însă vedea și o serie
de alte rubrici. De obicei
sînt rubricile care rămîn cel
mai adesea necompletate, sau
completate! cu date care nu se
folosesc pe parcurs. Așa sînt
rubricile rezervate pentru ma-
terialul didactic ce trebuie
folosit la lecție, pentru te-
mele ce se vor da de efectuat
acasă, pentru bibliografia pe
care o va studia profesorul în
pregătirea lecției. De ce rămîn
asemenea rubrici necompletate
sau sînt completate de formă ?
Din superficialitate ? De cele mai
multe ori nu din această cauză.
Căci să judecăm obiectiv: în
realitate profesorul nici nu poa-
te să precizeze de la început,
pentru fiecare lecție în parte,
toate aceste elemente. Bunăoară,
tema dată spre executare acasă
se stabilește și în raport cu ni-
velul la care au ajuns elevii în-
tr-un anumit moment, cu difi-
cultățile întîmpinate de ei în în-
sușirea materiei, deci cu situația
concretă dintr-o etapă dată. La
tel, bibliografia pe care trebuie
scăzut de pregătire al elevilor
care au lipsit de la școală. în
golurile din cunoștințele lor. Dacă
elevul lipsește la început cîteva
zile, după o perioadă de timp
din nou o zi, două, și apoi me-
reu la fel, este clar că el nu-și
poate însuși lecțiile la nivelul
cerut.
Cel mai surprinzător însă ne
pare faptul că unii învățători și
profesori privesc această pro-
blemă cu o „înțelegere" de-a
dreptul ciudată. Atunci cînd a-
cești pedagogi discută probleme-
le rămînerii în urmă la învăță-
tură ei sînt în stare să găsească
nenumărate scuze și motivări.
Frecvența însă, și în legătură cu
ea preocuparea lor de a o rea-
liza în procentul de sută la sută,
nu este suficient luată în seamă,
:hiar dacă formal este abordată.
Se impune ca în discuțiile cu
părinții să nu ne limităm în a
le atrage atenția că fiii lor au
lipsit de Ia școală într-o zi sau
alta, ci să-i facem să înțeleagă,
într-un mod cît mai convingător,
consecințele absențelor asupra
nivelului lor de cunoștințe, asu-
pra întregii lor pregătiri pentru
viață.
C. RADOI
documentat se îmbogățește ade-
sea zi de zi, așa îneît prin forța
lucrurilor planul va fi depășit
de realitate. De ce nu am stabili
problemele de amănunt în eta-
pa în care ne ocupăm de pregă-
tirea unei lecții, sau a unui ci-,
clu de lecții, cînd oricum sîntem
mai aproape de condițiile con-
crete în care se vor desfășura
ele? Desigur, dacă în programă
a apărut un capitol nou, pentru
care e nevoie să confecționăm
sau să procurăm un anumit ma-
terial didactic, atunci putem
menționa la rubrica „observații"
în dreptul capitolului respectiv,
că avem de procurat aparatele
sau planșele cutare și cutare,
astfel îneît să le pregătim din
vreme. Cît despre materialul bi-
bliografic, dacă profesorul întîl-
nește. în procesul permanent al
documentării sale de specialitate,
probleme interesante pe care
crede că le-ar putea folosi spre
ilustrarea unor lecții viitoare, le
poate extrage pe obișnuitele fișe
folosite de oricine studiază cu
seriozitate, fișe la care poate a-
pela în momentul cînd se pre-
gătește pentru lecție. Iată așadar
de ce socotim indicat ca proble-
mele referitoare la materialul
didactic, la temele pentru acasă,
la bibliografie etc., să fie trecute
în planul de lecție1.
înțeleasă în felul acesta, pla-
nificarea materiei nu va cere nici
prea mult timp, nici prea multe
eforturi iar noi vom avea la
îndemînă, în tot cursul trimes-
trului și al anului școlar. un
ghid prețios 'șl util’ care ne va
conduce sistematic pe drumul
ce-1 avem de parcurs în predarea
(Urmare din pag. 1' /
zia. Convorbirea s-a desfășurat
într-o atmosferă caldă, priete-
nească.
Seara, înalții oaspeți romîni au
făcut o vizită președintelui Sn-
karno Ia reședința acestuia. Pre-
ședintele Sukarno a conferit to-
varășului Gheorghe Gheorghiu-
Dej cel mai înalt ordin indone-
zian, „Steaua Republicii Indonezia,
clasa I-a“, tovarășului Ion
Gheorghe Maurer „Steaua Repu-
blicii Indonezia, clasa Il-a", iar
tovarășului Corneîiu Mănescu a-
celași ordin clasa a III-a. Condu-
cătorii de stat ai Romîniei au
mulțumit pentru înaltele distincții
acordate.
Președintele Sukarno a oferit a-
poi în cinstea tovarășului
Gheorghe Gheorghiu-Dej un ban-
chet la Palatul Merdeka. Romînia
și Indonezia — a spus printre al-
tele dr. Sukarno în toastul rostit
cu acest prilej — au multd^ucruri
comune. Ne înțelegem foarte bine
unii pe alții. Iată de ce sîntem a-
tît de bucuroși că dvs., prietenii
noștri, ați sosit în Indonezia. Gu-
vernul și poporul indonezian sînt
fericiți că sînteti oaspeții noștri.
Urările noastre sînt adresate dvs.
și în același timp poporului ro-
mîn.
A toastat apoi tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, care a
arătat că poporul romîn stimează
și privește cu simpatie eforturile
poporului indonezian în munca sa
creatoare. Subliniind dorința de
Coriolan Coeian, comuna Lun-
cani, raionul Turda
Potrivit tabelului cuprinzînd
indemnizațiile cuvenite persona-
lului didactic de conducere, de
indemnizația majorată cu 50 lei
peste cea fixată în tabel benefi-
ciază numai directorii adjuncți
care răspund de problemele in-
ternatului.
Aneta Tișulesen, comuna Poia-
na, ratatul Calafat
Cadrele didactice pensionate în
cursul anului școlar, dar care
au lucrat de la începutul și
pînă la sfîrșitul acestuia (1 sep-
tembrie — 30 iunie), au dreptul,
ca și celelalte cadre didactice,
la un concediu de odihnă de
două luni în timpul verii, potri-
vit Decretului nr. 261/1957.
Costin G. Budeanu, Huși
Potrivit instrucțiunilor pentru
aplicarea H.C.M. nr. 1059/1959,
la stagiul de activitate în învă-
țămînt pentru funcția de instruc-
tor dd practică se include
timpul servit în învățămînt ca
profesor și instructor de practi-
că. Menționăm că timpul servit
în armată, cît și timpul servit
în funcții tehnico-administrative
nu se include în stagiul de acti-
vitate în învățămînt.
în ceea ce privește categoria
de salarizare pentru funcția de
profesor la obiectele de cultură
generală, facem precizarea că
instructorii de practică ce au la
Bibliografie
A apărut REVISTA DE Peda-
gogie, nr. 8 din 1962.
La rubrica „STUDII Șl CERCE-
TĂRI" sînt cuprinse articolele ;
„Probleme pedagogice și psiholo-
gice ale activității instructiv-edu-
cative la clasele mici" de Paul
Popescu-Neveanu ; „Analiza rezul-
tatelor muncii educative din șco.
Iile în care se experimentează
sistemul predării pe obiecte de
către profesori de specialitate" de
Paul Popescu-Neveanu, Cornelia
Marinescu și Stela Popescu, „Pro-
bleme ale activității educative în
condițiile predării de către profe-
sori la clasele mici" de Vasile
pace a popoarelor, vorbitorul a a-
rătat că este de acord cu pre-
ședintele Sukarno că pacea poale
fi apărată prin lupta unită a tu-
turor popoarelor. In acest front
uriaș, pentru această cauză no-
bilă își aduc contribuția și poporul
romîn și poporul indonezian.
Cea de-a treia zi a vizitei pe
care o face în Indonezia tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, împre-
ună cu tovarășii Ion Gheorghe
Maurer și Cornelii! Mănescu, a
fost consacrată vizitării marelui
șantier al hidrocentralei de la
Djatiluhur, unul din principalele
obiective ale planului de opt ani
al Indoneziei. împreună cu înalții
oaspeți romîni, la Djatiluhur au
sosit președintele dr. Sukarno, pre-
cum și alte persoane oficiale. De-a
lungul întregului drum zeci și zeci
de mii de oameni i-au așteptat pe
oaspeții romîni și i-au salutat cu
însuflețire. Solii poporului romîn
s-au interesat îndeaproape de di-
versele aspecte ale construcției și
i-au informat pe specialiștii indo-
nezieni despre marile construcții
hidroenergetice din Romînia.
In cursul după amiezii, oaspeții
romîni s-au întors la Djakarta.
Vizita solilor poporului romîn î»
„țara verii veșnice" cum i se
spune Indoneziei, se desfășoară
într-o atmosferă sărbătorească de
prietenie, contribuind din plin la
întărirea bunelor relații existente
între Romînia și Indonezia, între
popoarele celor două țări.
bază școli de nivel mediu se în-
cadrează în categoria I de învă-
țător.
D. Stan, Lugoj
Personalul didactic care are la
bază școli de nivel mediu (și a
fost salariat la categoria I de
învățător) ori studii superioare
(și a fost salarizat la categoria
I sau a II de profesor) nu poate
fi trecut în grupe superioare de
vechime dacă nu a primit gradul
definitiv. Trecerea în grupe su-
perioare de vechime la împlini-
rea stagiului este valabilă nu-
mai pentru personalul didactic
care n-a terminat o școală de
nivel mediu și a fost încadrat
în categoria de învățător.
Valentin Furdui -— Tg. Ocnă1»*
Personalul didactic care nu
s-a prezentat la examenul de
definitivat sau nu a reușit la
acest examen urmează să fie
menținut la aceeași categorie de
salarizare la care a fost încadrat
pînă în prezent pînă la regle-
mentarea situației de către mi-
nister.
Ștefania Dahia, Adriana Beche-
rn, Ștefania lonescu, Aurelia Tri-
fn, Mana Timofte, Dumitru Vîr-
golici, Margareta Dragbini, Ma-
ria Mertic, Gherghina L Dumi-
trei, Vasile Costian, Ecaierina
Sindile, Gavril Rusu.
Informațiile pe care le cereți
le puteți obține adresîndu-vă or-
ganelor locale de învățămînt.
conținutul .învățămîntului la limba
romînă — clasele — I—V" de M.
El. lonescu Miciora și Marin
Vișan, „Predarea limbii ruse în
clasa a II-a“ de Eugen Novicicov.
Rubrica „CONSULTATII-DISCU-
ȚII cuprinde articolele : „Unele
probleme ale predării zoologiei în
școala de 8 ani" de Magdalena
Banto și Ecaterina Csengeri, „Cu
privire la îmbunătățirea metodicii
de predare a diferitelor obiecte de
către profesori la clasele I—IV
de Stela Popescu și Alexandru
Filipovici.
La rubrica CRITICA ȘI BIBLI-
OGRAFIE se publică recenzia
Discuții despre modernizarea predării fizicii
Să facem un pas mai departe
în ultimele decenii, gîndirea
științifică și realizările ei pe cele
mai diverse tărimuri se află sub
semnul determinant al noilor
descoperiri ale fizicii. Acest lu-
cru nu putea, de bună seamă, să
nu se reflecte în programele și
manualele după care se studia-
ză fizica în școala medie. Din
conținutul acestora s-au eliminat
o serie de noțiuni depășite, intro-
duc'ndn-se altele noi, moderne.
Socotim însă că în prezent este
necesar a se face un pas mai de-
parte, stabilindu-se scopurile și
căile modernizării predării fizicii
în ansamblu.
După părerea noastră, conținu-
tul predării fizicii trebuie fixat
(inîndu-se în primul rînd seama
de aportul pe care studiul fiecă-
rei noțiuni și legi, al fiecărui fe-
nomen fizic îl aduce la formarea
gindirii dialectice a elevilor.
Un exemplu. Se discută de
mult dacă este sau nu cazul să
se predea în clasa a VlII-a cu-
noștințe despre variabîlitatea
inerției. în loc să se argumenteze
însă de ce ar fi sau nu necesar
studiul acestor cunoștința, dispu-
ta se duce în jurul faptului dacă
ele vor fi sau nu accesibile ele-
vilor. Desigur, și acest aspect al
problemei este foarte important,
dar dacă din punet de vedere
principial se dovedește că este
necesară studierea variabilității
inerției în clasa a VlII-a. atunci
se vor putea găsi și posibilități
de a o expune pe înțelesul elevi-
lor din această clasă. Referin-
du-se la oamenii de știință care
tindeau să dea lucrărilor lor o
formă greoaie, ininteligibilă. Di-
derot afirma: „Dacă ei vor spune
că unele lucruri nu pot fi aduse
niciodată Ia nivelul comun ai
minților, atunci nu-și dau seama
ce roade poate să aducă metoda
bună". Credem că, în realitate,
este vorba aici nu de faptul că
elevii nu pot înțelege anumite
noțiuni, ci de faptul că, îndeob-
ște, conceptele fizicii moderne
violentează mai ales gîndirea
noastră, a profesorilor, care am
studiat cîndva fizica într un mod
și sîntem nevoiți acum să ne re-
vizuim concepțiile. Or. aceasta
este adesea mai greu decît
seama de perspective
T inînd
Dispozitivele create ca urma-
re a necesității reglărilor auto-
mate in industrie, mai ales în
procesele de distribuție a ener-
giei electrice, au dus la instala-
ții au mate de o mare perfec-
țiune, care conduc și reglează
uzine întregi, calculează și diri-
jează zborul pe traiectorie al ra-
chetelor cosmice, dînd naștere
noii ramuri tehnice cunoscută
sub numele de automatizare.
Revolutionînd practica indus-
trială în diferite sectoare de
activitate, automatizarea a devenit
un obiect central al preocupări-
lor celor ce lucrează în dome-
niul științei și tehnicii și în pro-
ducție. Dar dacă se acordă
toată atenția aspectelor tehnolo-
gice și economice ale acestei
probleme, se iau încă prea pu-
țin în considerare, credem, ce-
rințele pe care le pune dezvol-
tarea vertiginoasă a automati-
zării în fața procesului de în-
vățămînt din școala de cultură
generală. Or. tineretul din țara
noastră manifestă un interes
deosebit pentru tehnica bazată
pe mecanizare, pentru funcțio-
narea rachetelor etc. Se impune
în prezent, cu multă tărie, ca
școala să acorde toată atenția
problemelor legate de automati-
zarea proceselor industriale, in-
struind tineretul în această di-
recție. înarmîndu-1 cu cunoștin-
țe științifice care să creeze pre-
mizele favorabile înțelegerii fe-
nomenelor automatizării.
Aceasta s-ar putea realiza,
după părerea noastră, dacă s-ar
introduce la unele teme din
programele școlare de fizică cu-
noștințe despre principiile auto-
matizării și sisteme automate a-
plicate în producție.
Predarea acestor cunoștințe
cere din partea profesorilor să
a învăța și de aici, se pare,
că vin ezitările atunci cînd
este vorba de a introduce în pre-
dare ceea ce este nou. în realita-
te însă acest lucru nu este atît
de greu cum ni se pare. Așa cum
spunea Eistein, oricît ar părea de
paradoxal, fizica modernă este
mai simplă decît cea veche și
tocmai de aceea pare mai grea și
mai complicată.
Ni se pare foarte necesar ca
absolvenții școlii medii să cunoas-
că bazele teoriei relativității,
deoarece relativitatea spațiului
și a timpului este o problemă la
ordinea zilei, cu mari implicații
și în ideologie. Cred că este și
cazul să revizuim felul cum se
predau în școală anumite con-
cepte, cunoscînd că unele denu-
miri dăinuie chiar după ce con-
ținutul lor s-a schimbat sau chiar
s-a golit cu desăvîrșire. Se știe
că Engels s-a ridicat împotriva
abuzului de folosire a noțiunii de
forță : „Recurgem cîteodată la cu-
vîntul forță nu pentru că am cu-
noaște pe deplin legea, ci tocmai
fiindcă nu o cunoaștem" — spu-
nea el. Printr-un paralelism bine
condus, putem înlocui sub ochii
elevilor din ultima clasă tabloul
învechit și complicat al teoriei
atracției universale, familiarizîn-
du-i cu adevărul că materia din
care e compus soarele curbează
în jurul ei continuumul quadri-
dimensional spațiu-timp, astfel
că traiectoriile planetelor nu re-
prezintă altceva decît o mișcare
inerțială de-a lungul liniilor geo-
dezice desfășurate într-un spațiu
curb.
Desigur că aci eforturile profe-
sorilor de fizică trebuiesc conju-
gate cu stăruința profesorului de
matematică, care la orele de geo-
metrie ar trebui să arate elevi-
lor ceea ce Riemann intuia din
1854, și anume faptul că geome-
tria este determinată de fizică,
implicit de mișcarea și gradul de
concentrare a materiei. Cu alte
cuvinte, ar trebui să ne gîndim și
la o aprofundare în școala medie
a geometriei lobacevskiene, foar-
desprindă elementele esențiale
din domeniul automatizării, să
le prezinte la un nivel accesi-
bil elevilor, astfel încît aceștia
să dispună de bazele necesare
înțelegerii unor metode și mij-
loace de reglare automată a
proceselor de producție, strîns
legate de aplicațiile practice mo-
derne, să cunoască perspecti-
vele de dezvoltare a acestora.
Este esențial, ca la început,
elevii să cunoască și să deli-
miteze sfera noțiunii de automa-
tizare — adică echiparea unui
sistem tehnic cu dispozitive au-
tomate în scopul conducerii și
executării, fără intervenția o-
mului, a unei operații sau a
unui complex de operații. Ast-
fel se vor putea evita confuzi-
ile. frecvente încă, între auto-
matizare, automatică, telemeca-
nică și cibernetica tehnică.
Deosebită atenție cere pune-
rea în evidență a părților com-
ponente ale unui sistem auto-
mat. Aceasta se poate face de-
sigur numai în strînsă legătu-
ră cu aplicațiile practice în pro-
ducție ale diferitelor sisteme
automate. Dar multe din siste-
mele automate realizate practic
nu sînt formate din părți dis-
tincte din punct de vedere con-
structiv, traductorul, amplifica-
torul și regulatorul lor fiind a-
sociate într-un ansamblu comun.
De aceea este necesară selecta-
rea cu grijă a dispozitivelor fo-
losite ca exemple în predare,
astfel ca elevii să poată trece
treptat de la înțelegerea sche-
mei de construcție la recunoaș-
terea unor sisteme din ce în ce
mai complexe.
Se naște implicit și nevoia do-
tării laboratoarelor școlare cu
aparatura necesară, și deci a con-
ceperii, proiectării și realizării
te necesară mai ales la predarea
fizicii în ultimul an.
Trebuie să ținem seama și de
faptul că în momentul de față
există o contradicție între felul
cum sînt predate conceptele de
fizică în școala medie și în fa-
cultate, ca și de faptul că a tre-
cut vremea cînd între descoperi-
rea unui fenomen și aplicațiile
lui practice trecea un timp sufi-
cient de lung, așa încît nu era
nici o grabă în ce privește intro-
ducerea studierii Iui în manualele
școlare.
Cred că ar trebui neapărat și
urgent începută în presa de spe-
cialitate o dezbatere pe tema mo-
dernizării predării fizicii. Numai
după ce ne vom fi lămurit mai
intii noi, oamenii școlii, asupra
considerentelor ce trebuie să stea
la baza reconsiderării predării
abia atunci programele și ma-
aualele noi vor putea fi judicios
alcătuite.
Prof. ȘTEFAN FĂTULESCU
Studiul măsurătorilor de precizie
Se știe că în producția moder-
nă măsurătorile de înaltă preci-
zie dobîndesc o însemnătate din
ce în ce mai mare. De aseme-
nea, și cercetările efectuate în
domeniul fizicii folosesc pe
scară mereu mai largă unitățile
de exprimare a mărimilor fizi-
ce. ca și măsurarea acestora. De
altfel, însăși metoda cu care se
lucrează pe parcursul studiului
fizicii în școală este aceea de a
porni de la mărimea fizică, de
a defini unitatea corespunzătoa-
re, de a folosi aparatele cu care
se măsoară această mărime. Iată
de ce măsurătorile fizice
se numără printre mijloacele
cele mai importante în însușirea
cunoștințelor de fizică și în a-
plicarea acestora în construcția
de aparate și mașini corespunză-
toare exigențelor tehnicii actua-
le.
materialului didactic corespun-
zător.
Școala nu se poate opri, de-
sigur. numai la latura instruc-
tivă a predării cunoștințelor le-
gate de automatizare, ci este de
datoria profesorilor să aibă per-
manent în vedere și latura e-
ducativă a muncii lor în această
direcție. Ei sînt chemați să-i a-
jute pe tineri să vadă în automa-
tizare un instrument al creării
bunei stări materiale și a dezvol-
tării posibilităților spirituale ale
omenirii. Desigur, pentru aceas-
ta nu este suficient să li se ara-
te elevilor că datorită automati-
zării se șterg deosebirile esențiale
între munca fizică și intelectuală,
ci este necesar ca ei să fie fă-
cuți să înțeleagă că numai stă-
pînind într-un grad foarte înalt
deprinderile de muncă intelec-
tuală și fizică, se vor putea
bucura de avantajele acestora.
Totodată, elevii trebuie să în-
țeleagă clar că, spre deosebire
de societatea capitalistă. în care
automatizarea duce la șomaj și la
pauperizarea oamenilor muncii,
în societatea socialistă automa-
tizarea capătă o mare importan-
ță pentru progresul social, că
omul acestei societăți, eliberat
prin automatizare de munca fi-
zică grea, va putea să-și consacre
timpul liber unor ocupatii in-
telectuale, creînd valori care să
ducă la depășirea automatizării
însăși.
Perspectivele deschise de cu-
ceririle actuale ale științei și
tehnicii cer să ne gîndim de pe
acum să pregătim tineretul pen-
tru viitor, atunci cînd știința și
tehnica, unite prin efortul co-
mun al inițiativei creatoare, vor
transforma toate sectoarele ac-
tivității umane.
Prof. ALEXANDRU CH1RICÂ
Experiențele in laboratorul de fizică ii atrag mult pe elevii Școlii
medii nr. 2 din Galați
în general, actualele progra-
me și manuale de fizică includ
cunoștințele necesare în acest
domeniu. Se ridică însă proble-
ma felului cum sînt valorificate
de către profesori cunoștințele
prevăzute în programe și expu-
se în manual. Dacă majoritatea
profesorilor de fizică sînt con-
știenți de însemnătatea cunoaș-
terii de către elevi a instrumen-
telor și aparatelor de măsură în
vederea pregătirii lor la nivelul
cerințelor tehnicii actuale, exis-
tă încă profesori care neglijea-
ză predarea cunoștințelor res-
pective și mai ales aplicarea a-
cestora în lucrările de laborator
sau în practica din producție,
în cele ce urmează ne propu-
nem să dăm cîteva sugestii pri-
vind deprinderea elevilor cu fo-
losirea și mînuirea corectă a a-
paratelor de măsură și cu efec-
tuarea măsurătorilor fizice de
precizie.
în momentul cînd elevii încep
să studieze fenomenele fizice
se impune neapărat ca ei să e-
fectueze măsurători precise, de-
oarece altfel nu putem demon-
stra practic justețea uneia sau al-
teia dintre legile sau constantele
fizice studiate. Pe de altă par-
te, tehnica modernă presupune
perfecționarea continuă a apa-
ratelor, ca și a metodelor meni-
te să reducă erorile de măsura-
re. Pentru a putea dezvolta pri-
ceperea elevilor de a mînui a-
paratele de măsură și pentru a-i
învăța să lucreze cu dexteritate
este necesară cunoașterea exac-
tă de către ei a acestora, ca și a
celor două feluri de măsurători
fizice : măsurătorile directe (în
cadrul cărora măsurarea unei
mărimi se realizează prin sim-
pla comparare cu unitatea a-
leasă) și măsurătorile indirecte
(cînd măsurarea unei mărimi a-
pare ca rezultat al unui calcul
matematic in care intră mai
multe mărimi ce pot fi măsura-
te direct).
La începutul studiului fizicii
în clasa a VIII-a se predau cu-
noștințe despre instrumentele ce
se folosesc la măsurarea mări-
milor fundamentale — vernie-
rul, micrometrul etc. Este bine
să-i deprindem pe elevi să fo-
losească cît mai larg vernierul
și micrometrul. deoarece ace-
stea permit o măsurare mai pre-
cisă decît linia gradată, ajun-
gînd la precizii de 0,1 mm pînă
la 0,01 mm. Ar fi indicat ca
programa și manualul să preva-
dă și cunoștințe despre sfero-
metru, cu care se pot executa
măsurători pentru determinarea
unei suprafețe perfect plane cu
o precizie de 0,001 mm, adică
de un micron. De asemenea, ar
fi bine să se introducă unele
cunoștințe despre calibrele fixe,
care au aplicație largă în pro-
ducție.
Fără îndoială că nu este su-
ficient să le facem cunoscute
elevilor numai construcția apa-
ratelor de măsură, tipurile lor și
principiile lor de funcționare, ci
este necesar ca fiecare din ei să
aibă posibilitatea de a efectua
măsurători cu aceste aparate.
Pe tot parcursul studiului fi-
zicii noi, profesorii, trebuie să
ne preocupăm ca paralel cu îm-
bogățirea cunoștințelor teoreti-
ce ale elevilor să îmbogățim și
cunoștințele lor practice, efec-
tuînd cu ei lucrări în laborator
și în producție, dîndu-le prile-
jul să folosească o gamă largă de
instrumente și aparate de măsu-
rat — micrometru, sferometru,
ampermetru, ohmmetru, calibru
industrial etc.
Formarea deprinderilor de
mînuire a acestor aparate o pu-
tem favoriza prin numeroase
mijloace. De pildă, la început,
pentru a demonstra funcționa-
rea unor aparate sau modul de
folosire a lor, le putem construi
noi înșine, cu ajutorul elevilor,
în dimensiuni mai mari decît
cele obișnuite. Pentru a demon-
stra principiul de funcționare a
aparatelor mai complicate de
măsură este bine să le arătăm
elevilor diferite secțiuni ale a-
cestora. Putem folosi de aseme-
nea, pentru demonstrarea anu-
mitor măsurători, proiecția ci-
nematografică.
De o mare însemnătate este
formarea deprinderii de a citi
just rezultatele măsurătorilor,
în acest scop este bine să apli-
căm la aparatele de măsurat
oglinzi piane, care permit o ci-
tire mai precisă a mărimilor mă-
surate.
Foarte important totodată este
de a explica elevilor cum se
poate îmbunătăți precizia anu-
mitor aparate și instrumente de
măsură, cum se pot micșora ero-
rile obiective datorate imperfec-
țiunii aparatelor, ca și cele acci-
dentale. datorate lipsei de price-
pere în mînuirea acestora și în
citirea rezultatelor. Deoarece ero-
rile nu se pot suprima cu desă-
vîrșire, este recomandabil să-i
învățăm pe elevi să calculeze co-
recturile necesare și să le arătăm
că toleranta minimă a mașinilor
și aparatelor de precizie nu poate
fi depășită sub nici o formă.
Cunoștințele și deprinderile
dobîndite de elevi trebuie să
fie aplicate la lucrări cît mai
variate, cît mai larg folosite în
industria modernă — măsura-
rea dimensiunilor exterioare și in-
terioare ale pieselor cu ajutorul
micrometrului și șublerului, de-
terminarea coeficientului de fre-
care la rulmenți, controlarea ne-
tezimii suprafețelor plane deter-
minarea cantitativă a elemente-
lor componente ale unui aliaj cu
ajutorul spectroscopului, determi-
narea elasticității și rezistentei
produselor prefabricate și plas-
tice etc.
Astfel, absolvenții școlilor
noastre nu vor întîmpina greu-
tăți în fabrici și uzine sau la
studiile superioare de speciali-
tate, vor fi pregătiți să lucreze
în producție cu rezultate dintre
cele mai bune.
Prof. ELENA TULIPANT
LECȚII
Lecții de agricultură
ț
Firesc și bine •
*
I
în primele săptămîni de curs
elevii claselor V—VII din școli-
le sătești au făcut cunoștință
cu noul obiect introdus în pla-
nul de învățămînt al acestor
școli — „Agricultura14 — obiect
menit să asigure buna lor pre-
gătire agrozootehnică.
Interesul cu care a fost primit
acest obiect nou este demon-
strat de buna organizare a lec-
țiilor și activităților practice,
de strădania profesorilor de a
preda cît mai bine, de străda-
nia elevilor de a-și însuși te-
meinic cunoștințele și deprinde-
rile.
Bunăoară, în lecțiile teoretice
și practice de agricultură ținu-
te la clasa a V-a a Școlii de 8
ani din comuna Răcăciuni, re-
giunea Bacău, lecții care s-au
desfășurat la gospodăria agrico-
lă colectivă din comună, elevii
au cunoscut o serie de mașini și
unelte agricole, ca de exemplu
plugul de fier cu mai multe
brăzdare tras de tractor, care
Ie-a fost prezentat în comparație
cu uneltele rudimentare cu care
se lucra pămîntul în trecut. Li
s-au arătat elevilor și alte unel-
te mecanizate, cum sînt, de pil-
dă, combina, coasa mecanică etc.,
explicîndu-li-se în același timp
și avantajul pe care-I prezintă
ele față de uneltele ce erau fo-
losite în gospodăriile indivi-
duale.
Pentru ca elevii să înțeleagă
necesitatea obținerii unor recol-
te cît mai mari, li s-a explicat
legătura între industrie și agri-
cultură, prin exemple pe care le
oferă viața de fiecare zi, in
așa fel încît ei au tras singuri
concluzia că aceste domenii de
producție sînt strîns legate în-
tre ele și se condiționează reci-
proc.
La clasa a V-a B de la aceeași
școală cunoștințele teoretice
despre structura solului, despre
însușirile lui și despre clasifi-
carea solurilor din țara noastră
au fost legate de o serie de de-
monstrații practice cum ar fi,
de exemplu, demonstrarea capi-
larității solului, demonstrarea
existenței aerului în sol sau re-
cunoașterea diferitelor tipuri de
sol. Apoi elevii singuri au tras
concluzii asupra structurii tipu-
lui de sol din regiunea lor, a-
supra gradului de fertilitate a
solului în legătură cu compozi-
ția lui, determinînd solul din re-
giune ca fiind un sol fertil, cu
o structură granulară favorabilă
culturii plantelor de cîmp. Cu
acest prilej li s-a explicat ele-
vilor și necesitatea lucrărilor de
arat și grăpat, utilitatea arătu-
rii adinei de toamnă, care con-
tribuie la îmbunătățirea struc-
turii solului și în același timp
face posibilă pătrunderea preci-
pitațiilor în sol etc. Elevii au
legat toate aceste cunoștințe
despre sol și lucrările lui de
specificul lucrărilor de toamnă
care se efectuează în această
perioadă în regiune, subliniind
cu această ocazie rolul arăturii
adinei și al însămînțării la timp
a plantelor.
La Școala de 8 ani din Sascut
elevii clasei a Vl-a au și înche-
iat o săptămînă de practică a-
gricolă continuă în cadrul gos-
podăriei colective. Aici. ținîn-
du-se seama de indicațiile pro-
gramei și de specificul activită-
ții agricole în această perioa-
dă, s-a organizat practica o-
levilor în diferite sectoare ale
gospodăriei. Elevii au participat
la însilozarea cerealelor, la re-
coltatul strugurilor. Ia îngropa-
tul vitei ca și la alte lucrări de
viticultură. In sectorul legumi-
col ei au cunoscut operațiunile
de recoltare a unor legume, de
pregătire a răsadnițelor etc. Re-
întorși în clasă ei își vor com-
pleta cunoștințele prin lecții
teoretice care vor începe cu pre-
darea noțiunilor referitoare la
principalele plante de cultură,
pentru ca apoi să treacă la stu-
dierea problemelor de horticul-
tura.
Sînt însă și unele școli în
care nu s-a acordat toată aten-
ția predării obiectului „Agri-
cultura". Lecțiile ținute la acest
obiect în clasa a Vl-a a școlii
din comuna Pufești, raionul Ad-
jud, de pildă, s-au dovedit a nu
se încadra în prevederile pro-
gramei și ale instrucțiunilor Mi-
nisterului Invățămîntului. Ast-
fel, în loc ca predarea să fi în-
ceput cu studiul plantelor de
cultură pe baza părții I a
noului manual, ea a început cu
predarea cunoștințelor de horti-
cultura, care trebuiesc predate
conform instrucțiunilor Ministe-
rului Invățămîntului în trimes-
trele II și III. Cum era și fi-
resc, capitolul ..Legumicultura"
predat pînă în prezent nu a pu-
tut fi temeinic însușit de elevi,
deoarece ei n-au cunoscut pro-
bleme de bază ale acestui capi-
tol, ca de exemplu rolul elemen-
teloi- minerale în viața plante-
lor, rolul îngrășămintelor folo-
site în cultura legumelor, modul
de administrare a îngrășăminte-
lor, felul cum sînt construite ră-
sadnițele. cum se construiește o
platformă de gunoi, procesele
chimice care au loc la prepa-
rarea îngrășămintelor naturale
etc.
Nerespectind programa profe-
soara Ecaterina Ciulei a predat
elevilor săi o serie de noțiuni
nelegate între ele și incomplet
explicate din punct de vedere
științific.
Pentru ca lecțiile de agricul-
tură să asigure o pregătire agro-
zootehnică temeinică a elevilor
ele trebuiesc tinute la nivelul
științific cerut de programă. Cu-
noștințele de legumicultura bu-
năoară trebuiau legate strîns de
biologia plantelor, de fenomene
ale chimiei și fizicii, cît și de
practica în gospodărie. Nu pot
fi predate elevilor lecții de a-
gricultură fără o pregătire te-
meinică. improvizîndu-se defini-
ții sau clasificări, așa cum a
procedat profesoara amintită.
Este necesar ca tovarășa Ciu-
lei să urmeze exemplul colegi-
lor ei care respectă programa și
indicațiile ministerului și se
pregătesc cu seriozitate pentru
fiecare lecție în parte, înarmîn-
du-și elevii cu cunoștințe și de-
prinderi temeinice.
Interesul și conștiinciozitatea
cu care lucrează marea majori-
tate a profesorilor de agricul-
tură au făcut ca predarea aces-
tui obiect să pornească de Ia în-
ceput pe un făgaș bun. Munca
lor trebuie să constituie un e-
xemplu și un stimulent pentru
toate cadrele didactice care pre-
dau acest obiect.
C. DEMETRESCU
Spuneam nu de
mult, tot în gazeta
noastră, că la măies-
tria pedagogică nu se
ajunge numai în ani
mulți. Și tinerii în-
vățători și profesori
pot dovedi măiestrie
cînd muncesc cu rîv-
nă, cu interes. Cînd
se străduiesc. Sus-
țin acum această
afirmație printr-un
exemplu.
Tovarășa Ștefania
Preda, învățătoare la
Școala de 8 ani nr
166 din București, a-
nunțase cu citeva zile
înainte pe elevii săi
din clasa a IV-a „E“
că la ora de lucru
manual vor confec-
ționa un album —
un album în care vor
păstra vederi cu ima-
gini ale patriei și
care îi va ajuta în
însușirea cunoștințe-
lor de geografie. Le-a
spus și de ce mate-
riale vor avea nevoie
pentru aceasta.
Cînd a intrat la
oră, pe bănci erau a-
șezate frumos suluri-
le de carton, de foi-
ță, șnururile, foarfe-
cele. învățătoarea
s-a asigurat mai în-
tîi că toți elevii au
ce le trebuie, că pe
bănci nu se află ni-
mic în plus decît
cele necesare pentru
confecționarea albu-
mului, că elevii știu
ca vor lucra, la ce
va folosi obiectul pe
care-l vor confecțio-
na. Așa cum le-a
promis, le-a adus și
două albume pentru
ca ei să vadă cum
vor fi și albumele
lor. Primul — un al-
bum geografic — cu
foi mari de carton
alb despărțite prin
foițe subțiri, trans-
parente, cu copertă
pe care era scris nu-
mele și clasa elevu-
lui care l-a lucrat și
pe fiecare foaie ve-
deri din patria noas-
tră ; al doilea — un
album istoric — cu
file mai mici, cu foi-
țe ca și cel de geo-
grafie, cu ilustrate.
— Ce reprezintă,
copii, ilustrata de pe
prima pagină ?
— Pe Decebal
— Da. Foarte bine.
Dar cine a fost De-
cebal ?
Și așa, răsfoind cî-
teva pagini, tovarășa
Preda a recapitulat
cu ei, fără să consu-
me mult timp, fără
să-i obosească, fără
ca ei să-și dea sea-
ma, tot ceea ce au
învățat la istorie în
anul acesta pînă
acum.
Clasa a văzut apoi
și un album neter-
minat, în lucru. Avea
pregătite numai pa-
ginile duble din car-
ton și foițele — adi-
că tocmai ceea ce
urma să se lucreze
în ora aceea.
Toate pregătirile
erau făcute. Putea
începe lucrul.
— Copii, vom des-
face mai întîi coala
de carton. Ce formă
are coala noastră ?
— Coala de carton
are formă de drept-
unghi.
— O îndoim pe
lungime. Care-i lun-
gimea ?
După ce le-a ară-
tat cum trebuie su-
prapuse colțurile și
cum trebuie pliată
cît mai corect muchia
după ce au executat
și operația următoa-
re — plierea hîrjiei
astfel îndoite, de
data aceasta pe lat,
întîi o dată, apoi
încă o dată — i-a în-
trebat din nou, des-
făcînd coala, ce for-
me s-au conturat pe
suprafața ei. Cele
opt dreptunghiuri au
fost fără greutate re-
cunoscute.
O nouă recapitula-
re. De data aceasta
a noțiunilor elemen-
tare de geometrie pe
care elevii le învață
în clasa a 111-a și pe
care trebuie să le
recapituleze, desigur,
în orele de „specia-
litate", in clasa a
IV-a. în orele de
specialitate, dar dacă
se ivește și altă dată
prilejul nu e rău de
loc. Abia se fixează
mai bine. Dar să ne
înțelegem — numai
dacă se ivește prile-
jul, adică fără nici un
fel de forțare.
Copiii au fost dis-
ciplinați, atenți, har-
nici, au lucrat cu în-
demînare. Pînă a su-
nat clopoțelul, foile
pentru album erau
tăiate, așezate în
teanc una peste alta
la marginea băncii.
S-a făcut curat la
locul de muncă —
așa cum fac și mun-
citorii după ce ter-
mină lucrul. Cei care
au terminat mai re-
pede și au pregătit
mai multe foi au fost
evidențiați.
în recreație, școla-
rii din clasa a IV-a
„E“ au povestit prie-
tenilor din alte cla-
se, cu amănunte, cît
au fost de harnici,
cum au știut ei să
îndoaie coala de car-
ton exact în jumăta-
te, fără nici un colț
în afară, cum au tă-
iat drept foile și cite
încă. Au știut să
spună totul. Un rin-
gur lucru nu au știut
— că cu făcut reca-
pitulare și la istorie,
și la geometrie. Asta
a știut numai învă-
țătoarea. Ea a știut,
după cum s-a văzut,
chiar mai dinainte,
de atunci de cînd s-a
pregătit pentru lec-
ție.
EMA SANDU
Pentru a înțelege literatura nouă, socialistă
înțelegerea literaturii noi, actua-
le și înțelegerea drumului de
dezvoltare a literaturii în gene-
ral — element de scamă în cul-
tura generală — depinde de te-
meinica însușire a cunoștințelor
despre realismul socialist, cea
mai înaintată metodă de creație
literară. Dacă este așa, atunci e
clar de ce în școală este necesar
să se stăruie cu deosebire asu-
pra acestor cunoștințe.
Realismul socialist se predă în
clasa a Xl-a, în cadrul capi-
tolului despre literatura romînă
în anii puterii populare. Manua
Iul prezintă la început, sintetic,
mișcarea literară din perioada
cînd se naște și se dezvoltă rea-
lismul socialist, pentru ca apoi
să treacă la prezentarea scrii-
torilor- și operelor literare mai
reprezentative. Astfel, caracteri-
zarea dată sintetic la începutul
manualului, deci a anului școlar,
este reluată pe baza unor exem-
ple, explicată, întregită .și adîn-
cită. Cînd termină școala, elevii
trebuie să cunoască profund toa-
te problemele realismului socia-
list pentru că învățătura din
școală rămînc baza înțelegerii
literaturii de care nu se vor
despărți niciodată în viață.
Așadar, la începutul anului se
predau, sintetic, trăsăturile gene-
rale ale realismului socialist. Dar
sinteticul nu admite, și cu alît
mai mult nu presupune, omiteri.
Sintetică, dar cuprinzînd tot ceea
ce este necesar pentru dezvolta-
rea capacității de înțelegere in-
dependentă a operelor literare, a
literaturii, trebuie să fie prezen-
tarea realismului socialist. Ac-
centul acesta, sublinierea este
determinată de modul cum s-au
desfășurat recent eîteva lecții de
literatură la clasele a Xl-a.
Din lecțiile ce le-au fost pre-
date în școală elevii, aproape
fără excepție, sau, în tot cazul,
cu excepții care nu creează în-
grijorări, au înțeles prin ce se
caracterizează realismul socialist,
rădăcinile acestei metoda de
creație literară, condițiile isto-
rice ale apariției sale, definiția
ei. Discuțiile cu elevii s-au oprit
asupra faptului că, spre deose-
bire de scriitorii realismului cri-
tic, car-e n-au putut oferi soluții,
care au dus critica numai pînă
la un punct, scriitorii realismu-
lui socialist duc critica societă-
ții vechi în adîncime și afirmă
încrederea în forțele omului dc
a făuri o nouă orînduire. S-a
arătat că în timp ce eroii pozi-
tivi din literatura realist criti-
că. sînt visători, sau învinși, sau
resemnați, ajungînd pînă Ia
urmă la compromisul moral, c-
roul pozitiv al realismului so-
cialist este omul legat adine de
năzuințele poporului, ale mase-
lor muncitoare, luptătorul pentru
progres, pentru democrație, omul
de acțiune, comunistul. S-a ară-
tat și de ce realismul critic nu
a putut da soluții pentru înlătu-
rarea nedreptăților sociale pe
care Ie descoperea cercetînd rea-
litatea — și anume pentru că
scriitorii nu aveau o concepție
social-politică consecvent știin-
țifică, nu cunoșteau legile obiec-
tive ale dezvoltării societății, ro-
lul proletariatului. S-a vorbit
mult despre observarea realității,
despre veridicitate, s-a discutat
de asemenea, cu accentele ne-
cesare. despre faptul că realita-
tea este prezentată de realismul
socialist in dezvoltarea sa. ară-
tindu-se perspectivele de viitor.
Realismul socialist a fost pre-
zentat ca metodă nouă, superioa-
ră de creație literară, care apare
în momentul cînd proletariatul
se afirmă, care luminează rolul
maselor în făurirea istoriei prin
dezvăluirea curajoasă și consec-
ventă, de pe poziții partinice, a
racilelor burgheziei și prin înfă-
țișarea noului, a avîntului con-
struirii socialismului și comunis-
mului. Elevii au înțeles că realis-
mul socialist a devenit astăzi la
noi metoda literară dominantă,
că el e dominant în literatura tu-
turor țărilor socialiste, că sc afir-
mă cu tot mai multă vigoare și
dincolo de lagărul socialist, că el
este folosit de tot mai numeroși
scriitori progresiști din apus care
sînt legați dc mișcarea muncito-
rească. S-au explicat principiul
partinității, umanismul socialist
ca trăsături esențiale ale litera-
turii realist-socialiste. S-a relie-
fat, în sfîrșit, varietatea de ge-
nuri și stiluri pe care o permite,
pe care o presupune metoda
reaiist-secialistă. Merită subli-
niată încercarea și reușita pro-
fesorilor de a face legătura în-
tre caracterul profund popular al
literaturii realist-socialiste și
continua tendință spre înnoirea
formei, spre îmbogățirea mijloa-
celor de expresie care duc Ia
crearea de opere accesibile ma-
selor celor mai largi.
Toate acestea s-au discutat,
s-au explicat și au fost înțelese
de către elevi. Trebuie însă ca
ei să înțeleagă mai mult decît
atît. Nu este suficient să se a-
rate condițiile istorice, ci și ca-
uzele apariției realismului socia-
list. nu numai cauzele, ci ți mo-
dul cum a apărut. Elevii trebuie
să înțeleagă esența, miezul po-
litic al realismului socialist, să
știe despre legăturile iiteiaturii
realist-socialiste cu mișcarea
muncitorească. E adevărat, ii s-a
explicat elevilor că realismul
socialist s-a dezvoltat numai
atunci cînd ideologia proletaria-
tului a căpătat o mare pondere
pe toate planurile vieții sociale,
dar nu li s-a vorbit despre le-
gătura intimă urnire un fenomen
și altul. Nu-i destul dacă elevul
știe că scriitorii realismului so-
cialist au observat atent realita-
tea și au ajuns să dea soluțiile.
Ei trebuie să știe mai mult. Să
știe că ecou! acțiunilor muncito-
rești i-a determinat pe scriitori
să se angajeze și ei pînă la urmă
fără rezerve în demascarea bur-
gheziei și au ajuns astfel să a-
dîncească observarea realității
pînă la înțelegerea soluțiilor.
Este foarte important să se cla-
rifice elevilor aceasta, pentru ca
ei să poată înțelege rolul hotă-
rîter al clasei muncitoare, al i-
deologiei ei în dezvoltarea lite-
raturii.
în lecțiile pe care le-am audi-
at s-a subliniat că pînă și-a des-
chis drum, realismul socialist a
dus o luptă pentru doborîrea
miturilor sub care se ascundeau
adevărurile și hidoșenia exploa-
tarii burgheze, dar totuî a apă-
rut ea fiind foarte ușor și foarte
simplu. Trebuie să înțeleagă
amploarea luptei pe care realis-
mul socialist în dezvoltarea sa a
ius-o împotriva tuturor formelor
rrin care încerca să se mascheze
literatura pusă în slujba claselor
exploatatoare.
Elevii trebuie să știe, de aseme-
nea, că realismul socialist nu cere
din parcea scriitorilor numai ac-
ceptarea ideilor noi, ei și atitudi-
ne militantă, că unii scriitori
și-au însușit o asemenea atitudine
avind legături directe cu partidul,
iar alții, fără a avea aceste legă-t
turi directe, s-au pus totuși în —
slujba poporului, au mers pe dru-
mul arătat ăe partid și că aceasta
Ie-a dat forță în creația lor. Ma-
nualul arată în capitolul final.
„Concluzii asupra literaturii romî-
ne contemporane’, că elevii tre-
buie să ajungă la sfîrșiiul anului,
printre altele, la concluzia că pri-
mele elemente ale noii metode de
creație a realismului socialist au
apărut sub îndrumarea directă a
partidului comunist. Atunci, de ce
nu ne referim la aceasta acum,
ia începutul anului, cînd vorbim
de apariția realismului socialist?
Tendința continuă de îmbogăți-
re a formei a fost pusă în mod
just în legătură cu caracterul
popular al literaturii realist so-
cialiste. Nu s-a subliniat însă și
faptul că varietatea de forme, de
genuri, de stiluri este determina-
tă și de nevoia de a transmite
întreaga bogăție și varietate a
realității în continuă transforma-
re.
Toate aceste aspecte peste care
s-a trecut cu vederea, sau s-a
trecut prea ușor, au mare însem-
nătate în înțelegerea specificului
procesului literar, ca fenomen de
suprastructură Elevii trebuie să
înțeleagă cum se petrec aici
schimbările, înnoirile, progresul.
Numai dacă ajunge la înțelegerea
procesului de dezvoltare a litera-
turii. numai atunci elevul devine
capabil să înțeleagă independent
o operă literară, să pătrundă
adine sensul ideilor ei.
E. MANAC
LECȚII
LECȚII
LECȚII
împărțirea judicioasă a materiei
— la economia politică —
Teoria și practica școlară ne
arată că în pregătirea fiecărei lec-
ții profesorul trebuie să aibă în
vedere sistemul de lecții din ca-
drul unei teme proiectat pe fon-
dul întregului obiect de învăță-
mînt. Cu alte cuvinte, să-și re-
partizeze în așa fel materia incit
să acorde ponderea cuvenită fie-
cărei teme în parte, iar în cadrul
fiecărei teme problemelor esen-
țiale. In mod concret, aceasta se
realizează prin planificarea judi-
cioasă a întregii activități oglin-
dită in planul calendaristic, in pla-
nul tematic și în planul de lecție,
precum și în raportul ce se stabi-
lește în mod necesar între aces-
tea.
Dacă planul calendaristic oferă
profesorului posibilitatea de a
privi dintr-o perspectivă mai largă
activitatea pe un întreg an școlar,
pianul tematic, întocmit Ia înce-
putul fiecărui trimestru, este acela
care stabilește o justă corelație
între teme, iar în cadru! fiecărei
teme un echilibru în tratarea pro-
blemelor. Planul tematic trebuie să
asigure repartizarea rațională a
problemelor în funcție de însem-
nătatea lor. de gradul accesibili-
tății lor. El reflectă in modul cel
mai pregnant sistemul de lecții,
adică grupul de lecții care expri-
mă logica interioară a procesului
de invățămînt ca proces de cu-
noaștere.
Există incă la unii profesori
tendința ca in planificarea materi-
ei și in predare să acorde o impor-
tanță exagerată primelor probleme
ale fiecărei teme. Așa se explică de
ce ultimele probleme — care adese
ori nu sînt și cele mai lipsite de im
portanță — sînt insuficient tratate.
Profesorul, pe baza unui studiu
temeinic, este dator să cuprindă iu
planificarea sa problemele-cheie
ale fiecărei teme, să subordoneze
acestor probleme toate cele lai le
cunoștințe, pentru a asigura iu
acest fel un fir conducător care
să orienteze pe elevi spre ceea ce
este esențial pentru tema respec-
tivă.
Am ținut seama de aceste con-
siderațiuni in alcătuirea planurilor
tematice. De exemplu, pe trimes-
trul I. problemele de la tema
„Obiectul economiei politice ,
pentru care programa prevede 3
ore, l-am împărțit astfel incit ac-
centul să cadă pe explicarea mo-
dului de producție și a laturilor
lui, avînd in vedere că aici este
vorba despre noțiuni fundamen-
tale ale economiei politice, fără de
care nu este posibilă înțelegerea
nici uneia din temele următoare.
Acestei probleme ii rezervăm o
lecție, urmînd ca in ora a doua,
care are drept obiect trecerea
de Ia un mod de producție la
altul și legile economice, să re-
venim asupra laturilor modului de
-producție, penlru aprofundarea cu-
noștințelor. Tema la care ne re-
ferim impune, de asemenea, scoa-
terea în evidenjă a caracterului
de clasă al economiei politice,
precum și a caracterului științific
militant și creator al economiei
politice marxist-leniniste. Aces-
tei probleme îi rezervam de ase-
menea o oră. Avînd în vedere că
însușirea profundă a acesor teme
fundamentale nu se poate realiza
numai în cadrul unei singure ore,
vom reveni asupra lor în mod sis-
tematic pe întregul parcurs al
predării economiei politice.
Tema „Producția de mărfuri.
Marfa și banii" conform progra-
mei are la dispoziție 4 ore. în îm-
părțirea ei pe lecții pornim de la
scopul acestei teme, care țintește
să-i facă pe elevi să înțeleagă că
producția de mărfuri stă Ia temelia
producției capitaliste. în prima
lecție închinată producției de
mărfuri, atenția noastră se va opri
asupra dezvăluirii caracterului is-
toric al producției de mărfuri,
asupra asemănărilor și deosebiri-
br dintre producția de mărfuri
simplă și producția capitalistă. Cea
de a doua oră va trata problemele-
cheie ale temei : marfa și cei doi
factori ai ei, dublul caracter al
muncii întruchipată în marfă.
Avînd în vedere importanța teo-
retică și practică a acestor cate-
gorii economice, precum și com-
plexitatea lor, vom avea grijă să
revenim asupra lor în lecțiile ur-
mătoare, desigur în noi corelații,
din alte unghiuri de vedere. Chiar
tema urnjătoare, „Capital și plus-
valoare”, oferă un asemenea pri-
lej. Noțiunea de valoare de în-
trebuințare și valoare vor consti-
tui punctul de plecare al analizei
forței de muncă ca marfă, iar du-
blul caracter al muncii sa fi din
nou analizat, de astă dată din
punctul de vedere al valorificării
capitalului. Mărimea valorii și ba-
nii, probleme care vor constitui
obiectul celei de a treia ore, re-
prezintă acea parte din temă care
va valorifica din plin cunoștin-
țele însușite de elevi la lecțiile
anterioare. Ultima oră va ii des-
tinată legii valorii si rolului pe
care îl are aceasta în producția
de mărfuri bazată pe proprietatea
privată asupra mijloacelor de pro-
ducție. Va ii lecția de sinteză a
temei, care ii va ccnduce pe elevi
spre concluzia că producția de
mărfuri simplă se transformă in
anumite condiții in producție ca-
pitalistă.
„Capital și plusvaloare” este,
desigur, una din cele mai impor-
tante probleme ale modului de pro-
ducție capitalist. Studiul ei urmă-
rește să conducă pe elevi spre în-
țelegerea cauzelor exploatării, a
legii economice fundamentale a
capitalismului, să-i convingă de
necesitatea luptei revoluționare a
proletariatului, menită să ducă la
zmulgerea puterii politice din mina
burgheziei și la instaurarea dic-
taturii proletariatului. Programa
repartizează acestei teme 4 ore.
Desigur. în prima oră ne vom
ocupa de modul cum are loc
transformarea banilor în capital
și de condițiile în care forța de
muncă devine marfă. Tot in aceas-
tă oră se va analiza forța de
muncă ca marfă.
înarmați cu aceste cunoștințe,
elevii vor putea înțelege procesul
de producere a plusvalorii, pro-
bleasa esențială a temei de care
oca pa In ora a dona. Isca-
re 'du trata și capitalul ca relație
socială de producție, capitalul
constant capitalul variabil » rata
plusvalorii. In ora a treia vom ex-
pune cele două căi de sporire a
plusvalorii și. sintetizând tot ce
s-a studiat la această temă vom
tnebeia vorbind despre legea
koioucJ rundamearaU a cipi-
talîsmului. Ora a patra va fi con-
sacrată studiului salariului In ca
pi U Lisau Ia concluzia temei vom
vorbi despre lupta clasei munci-
toare. condusă de partid, impotri.
va Mp'MUăi capitaliste. Referi-
rile U exploatarea din țara noas-
tră din timpul regimului burghezo-
mosicresc și la cea de astăzi din
țările capitaliste vor ilustra tezele
teoretice cuprinse in temă.
Programa de economie politică
pentru anul școlar 1962-1963 cu-
prinde și tema „Repartizarea plus-
valorii între capitaliști”, temă care
nu exista în programele anterioa-
re. Scopul studierii ei este de
a-i face pe elevi să înțeleagă mai
bine că izvorul veniturilor clase-
lor exploatatoare este plusvaloa-
rea. că întregul proletariat este
exploatat de toți capitaliștii și că
de aceea el trebuie să se unească
și să lupte împotriva întregii cla-
se burgheze. Elevii vor înțelege
astfel importanța luptei pe care
o desfășoară partidele comuniste
și muncitorești din țările capita-
liste pentru înfăptuirea unității
clasei muncitoare, în scopul înlă-
turării orânduirii capitaliste.
Vom împărți această temă, pen-
tru care sînt repartizate trei ore,
in felul următor : a) Profitul și
rata profitului, bj Transformarea
prciilului în profit mediu și a vă-
leni mărfii în preț de producție ;
c) Capitalul comercial, capitalul
de împrumut.
Plecind de la criteriile subli-
niate vom proceda in med analog
si cu ceie-alte teme
In planul tematic trebuie să se
rezerve loc și lecției de reca-
pitulare periodică. In general, o
asemenea lecție se planifică după
predarea unei teme sau unei gru-
pe de teme logic închegate, care
impun restabilirea sistemului de
legături — fragmentate uceori din
cauza împărțirii pe lecții —
adâncirea acelor probleme care nj
au putut ii suficient accen'.uate.
Ne am gindit că o asemenea
lecție este bine să urmeze după
predarea materialului privind ca-
pitalismul liberei concurențe. Ele-
vii vor ii studiat pînă atunci le-
gile care guvernează capitalism»!
premonopolist, avînd posibilitatea
să vadă care sînt contradicțiile pe
care le generează acest stadiu de
dezvoltare a capitalismului și să
înțeleagă care sînt consecințele
lor pe plan economic, social și
politic. Va fi deci momentul ca ei
să ajungă la o imagine de ansam-
blu asupra capitalismului liberei
concurențe, să se convingă că a-
ceste contradicții nu sint altceva
decit expresia contradicției fuda-
mambale a capitalismul»!, apărată
I» germeae tacă I» ptod»cția de
mărfun iimpl Va : de aseme-
■ea mome»t»l ciad evevii trebuie
pregătiți să iateâaagi problema-
tica lecțiilor ce immi. I» ca-
drai cărora vor acta că la dezvol-
tarea sa alterioară capitalismul ■■
uamm că *■ poate rezolva con-
tradictia sa ruodamealală ci- dim-
potrivă ia virtutea iegii sale eco-
nomice fundamentale, are loc o
concentrare și centralizare tot mai
intensă a capitalului, o creștere
uriașă a caracterului social al
producției, care vine în conflict și
mai puternic cu relațiile capita-
liste de producție și că acest con-
flict găsește rezolvarea numai pe
calea revoluțiilor proletare.
In felul acesta fiecare lecție în
parte va contribui, prin specificul
său, Ia realizarea scopului urmărit
prin predarea economiei politice
în școala noastră.
Lector univ. B. GIROIU
Prof. N. GO1DHAMER
CÎTEVA CERINȚE IN PREDAREA
*
PRIMELOR NOȚIUNI DE ARITMETICA
Lecțiile in care predăm nume-
rele de la 1 la 9 au, fiecare, câte
două părți. In prima parte ne
ocupăm de formarea noțiunii
despre numărul respectiv, pen-
tru ca in a doua să ne ocupăm
de învățarea semnului, a c.frei
cu care se scrie numărul.
Predarea oricărui număr se
bazează pe noțiunea de unitate.
Ea se formează In urma intuirii
iiustrațulcr din manual și a e-
xempîeior concrete care reprezin-
tă singur obiect, o singură
pare a unui obiect : un om, o
mină, un deget, o roată, o spi-
lă. Pentru reprezentările concre-
te ulterioare, pentru calculele
ulterioare reținem, ca imagine
a unității, obiectele cele mai sim-
ple . bețișorul, bila.
La formarea numerelor de la
2 Ia 9 insist nu numai ca ele-
vii să înțeleagă conținutul fiecă-
ruia dintre ele și să-și repre-
zinte valoarea cantitativă a aces-
tui conținut, ci și să ajungă la
înțelegerea faptului că numărul
nou învățat se formează cu a-
jutorul celui precedent, căruia
i se adaugă o unitate (principiu
fundamental al formării nume-
relor).
Tot acum scot în evidență,
prin întrebări și folosind ma-
terialul concret că, de exemplu,
5 bile reprezintă mai mult decît
4 bile, că grămada de 5 e mai
mare decît cea de 4, încercînd
apoi să-i fac pe copii să gene-
ralizeze, adică să înțeleagă că 5
e mai mare decît 4, că 4 e mai
mic decît 5.
în această perioadă se fac
exerciții de numărare. Unii în-
vățători obișnuiesc a pune de-
getul pe fiecare bilă numărată,
zicînd : una. două, trei etc. în
felul acesta elevii pot ajunge
însă la ideea că a doua bilă re-
prezintă pe doi, a treia bilă pe
trei etc. Pentru a evita această
este bine să spunem numărul 2,
de exemplu, după ce am adus a
doua bilă lîngă prima, numărul
3 după ce am adus a treia bilă
lîngă primele două pentru a-i
face pe copii să înțeleagă că
astfel s-au format numerele doi,
trei etc. E bine să cuprindem
chiar, între două degete (cel
mare și arătătorul), în momentul
cînd spunem numărul, cele 2,
3 etc. bile, bețe ș.a.m.d. Vom cere
și elevilor să procedeze așa cînd
arată un număr de bile, bețe
etc.
In perioada cînd predăm for-
marea și scrierea numerelor de
la 1 la 9 e prematur, socotesc,
să ne referim și la alte rapor-
turi între unitățile din cadrul
fiecăruia din aceste numere. A-
ce'st lucru este mai indicat să
se facă atunci cînd predam com-
punerea și descompunerea nu-
merelor și operațiile de adunare
și scădere. De aceea, găsesc că
nu este locul sâ analizăm acum
imaginile din manual, reprezen-
tind, de exemplu, 2 bile roșii,
2 aloastre și una galbenă pentru
a-i înfățișa pe 5. in care intervin
și alte elemente (de exemplu
culoarea) decît cele care ne in-
teresează pentru predarea res-
pectivelor noțiuni.
în ceea ce privește materialul
didactic și intuitiv folosit în a-
reastă primă etapă, în afara ilus-
trațiilor din manual, putem fo-
losi cu succes bilele și beți-
șoarele. La numărătoare este
bine să folosim în această etapă
numai bile de aceeași culoare
și, dacă e posibil, să rămînă vi-
ubile numai atitea cîte ne inte-
resează : 2, 3. 4 etc. Nu e nevoie
nici acum, nici în etapele ur-
mătoare să folosim mult mate-
rial, cum se obișnuiește uneori :
planșe cu păsări, animale, fluturi
fructe etc., care împrăștie atenția
prin particularitățile lor și în-
dreaptă atenția copiilor în altă
parte, distrăgindu-i de la pro-
cesul matematic pe care-1 urmă-
rim. E bine să folosim materia-
lul cel mai simplu — bețe, bile
— deoarece atunci atenția copii-
lor se concentrează numai asu-
pra conținutului cantitativ, adi-
că tocmai asupra faptului ce ne
interesează. Bețișoarele cele mai
potrivite sint cele de 0,5 cm în
diametru și 10-15 cm lungime.
Personal nu cred că e bine să
folosim chibriturile, nici boabe-
le de nici un fel, căci și unele și
altele ne-ar putea aduce greu-
tăți : chibriturile se pot aprinde,
boabele alunecă de pe banca în-
clinată etc.
In partea a doua a fiecărei lec-
ții, în care ne ocupăm de pre-
darea scrierii semnului număru-
lui (cifra), este bine să intuim
mai întîi cifra respectivă (de ti-
par și de mină), să-i ajutăm pe
elevi să observe părțile ei. Este
indicat să scriem pe tablă o ci-
fră mai mare, pe care copiii s-o
reproducă pe caietele lor, mai
întîi pe două pătrățele, pentru
a-și da mai bine seama de pro-
porția părților ei, apoi pe un sin-
gur pătrățel.
Deosebită atenție trebuie a-
cordată însușirii corecte a for-
mei cifrelor, în special la cifrele
2, 3, 5, 7, care se deprind mai
greu și care dau cele mai multe
cazuri de scriere incorectă.
Tema pentru acasă nu va avea
un volum prea mare, știind că
cei mici își încordează mușchii
degetelor la scris, că mina le
obosește și că, fără voia lor,
dacă au de scris mai mult vor
scrie mai puțin corect. Totodată
trebuie să îndrumăm astfel pe
părinți îneît ei să nu rupă foi-
le scrise mai puțin corect de
către copii, punîndu-i să scrie
încă o dată și încă o dată, de-
oarece aceasta îi obosește peste
măsură, lucru cu totul în de-
trimentul scrierii.
NICOLAE ALVETI
ÎNVĂȚĂM ÎN T PROFESIONAL $1 TEHNIC
Ascultînd cu atenție și interes explicațiile maistrului
La lecțiile de instruire practică -
numai procedee tehnologice înaintate
Din experiența muncii centrului școlar agricol din Geoagiu
Un element important în pregătirea
cadrelor pentru agricultură
Noua organizare a învățămîn-
tului .profesional și tehnic agri-
col înlesnește mult ridicarea pe
o treaptă superioară a nivelului
pregătirii celor care își vor începe
curînd munca în gospodăriile agri-
cole de stat și în gospodăriile co-
lective. Nouă, celor care lucrăm
în școlile agricole, ne revine sarci-
na să folosim cît mai bine condi-
țiile superioare de care dispunem
in prezent, să le valorificăm cît mai
deplin la lecțiile teoretice, la lu-
crările din laborator, la practica
pe ogoare. Căutînd să munceas-
că în acest mod, cadrele didacti-
ce de la centrul nostru școlar s-au
străduit ca în anul acesta să ducă
mai departe cele realizate în anii
trecuți.
O mare atenție se acordă pe
această linie organizării sistemati-
ce a colecțiilor de material di-
dactic. Acestea sînt împărțite în
4 grupe distincte : grupa materia-
lului viu, grupa materialului con-
servat în stare naturală, grupa
materialului preparat prin con-
servare și grupa mulajelor și
planșelor.
Grupa materialului viu este
reprezentată pentru sectorul ve-
getal prin plante întregi sau or-
gane ale plantelor, iar pentru sec-
torul animal prin speciile existen-
te în cadrul stațiunii experimen-
tale horticole Geoagiu, pe lingă
care funcționează școala. Pentru
selecționarea unui material bogat
din sectorul vegetal, școala noa-
stră a organizat pe o suprafață
de 486 m.p. un cîmp fitotehnic,
care cuprinde un număr de 162
specii și soiuri de plante agrico-
le. Plantele sînt grupate pe fa-
milii, iar familiile în ordinea pre-
zentării lor în manualele de f:to-
tehnie. Fac excepție doar cîteva
specii cu talie înaltă, cum sînt
porumbul, floarea-soarelui, rici-
nul, plasate într-unul din capete-
le terenului pentru a nu împiedi-
ca vizibilitatea asupra întregului
cîmp. Școala a organizat și un
cîmp legumicol, cuprinzînd 74
de specii și soiuri de legume cul-
tivate pe parcele de 2-4 m,p., în
raport cu cerințele speciei respec-
tive, un cîmp viticol, care cu-
prinde 42 de soiuri de vită altoi-
tă și 30 de soiuri de viță port-
altoi, precum și un cîmp flo-
ricol, dispunînd în prezent de 72
de specii de flori, cultivate pe
parcele de 2-4 m.p. în organizarea
acestor cîmpuri s-au păstrat dis-
tanțele normale de semănat și
plantat, pentru ca lucrările cu-
rente de îngrijire să poată fi
astfel executate de că‘re elevi
îneît ei să cunoască particularită-
țile fiecărei specii și ale fiecărui
soi și să-și însușească cunoștin-
țele și deprinderile privind lu-
crările de îngrijire cerute de a-
cestea. Toate cîmpurile sînt do-
tate cu etichete confecționate din
tablă zincată vopsită în alb, de
dimensiunile 10/15 cm. pe care
s-a scris denumirea populară și
științifică a speciei sau soiului.
Grupa materialului conservat în
stare naturală cuprinde colecții
de semințe, de fructe și de le-
gume care au o durată de con-
servare mai redusă, ierbare, in-
sectare, formatii naturale fructi-
fere și vegetative, colecții de în-
grășăminte, colecții de insecto-
fungicide, colecții mineralogice.
Colecțiile de semințe sînt păstra-
te în borcane cilindrice cu picior
avînd o capacitate de 200 cm3
sau pe stative de lemn. Ele cu-
prind aproximativ 400 de specii și
soiuri de culturi de cîmp, culturi
legumicole și floricole. Colecțiile
de fructe, legume și struguri sînt
păstrate în stare naturală pe sta-
tive sau etaiere, în laborator sau
într-o pivniță. Ele servesc atît la
recunoaștere cît si pentru degus-
tări și cuprind 40-50 de soiuri de
fructe. 15-20 de soiuri de legume,
30-40 de soiuri de struguri. Fie-
care profesor procură materialul
necesar colecțiilor din cîmpurile
didactice sau din cîmpurile de
producție ale stațiunii experimen-
tale. ierbarele, insectarele si for.
mațîile naturale fructifere și ve-
getative sînt confecționate de că-
tre elevi în cadrul disciplinelor
respective. Pentru acest an șco-
lar dispunem de ierbare botani-
ce. legumicole, pomoloaice, flori-
cole. dendroloqice. fitopatologi-
ce si ampelonrafice.
O altă grupă însemnată de ma-
terial didactic, aceea a materia-
lului preparat prin conservare,
cuprinde diferite organe ale plan,
telor — fructe și legume conser-
vate în soluții de formalină (me-
todă care dă rezultate foarte
bune, păstrînd coloritul natural
al strugurilor, prunelor, piersice-
lor, caiselor, roșiilor, ardeilor, vi-
netelor și cartofilor). Pentru a-
cest an școlar dispunem de 200
de asemenea preparate în borca-
ne cu capacitate de 2 litri. Dispu-
nem de asemenea de.300 de mu-
laje de fructe, legume, semințe,
flori, insecte, ca și de secțiuni a-
natomice prin diferite organe ale
plantelor, procurate de la atelie-
rele de material didactic ale Con-
siliului Superior al Agriculturii,
precum și de 250 de planșe con-
fecționate de către elevi.
Metodele de folosire a materia-
lului didactic în timpul orelor de
curs și în timpul lucrărilor practi.
ce de laborator au fost discutate pe
larg la prima ședință a consiliu-
lui pedagogic al școlii din a-
cest an. Discuțiile s-au referit în-
deosebi la ordinea și modul de
prezentare a materialului didac-
tic. S-a stabilit ca atunci cînd la
o lecție folosim material didactic
din mai multe grupe să înfățișăm
în primul rînd materialul viu și
abia la sfîrșit planșele și mulajele.
Dezvoltând mai departe experi-
ența pozitivă în ceea ce privește
dotarea școlii cu material didac-
tic — în special pe linia confec-
ționării sau procurării acestui ma-
terial de către profesori, cu aju-
torul elenilor — utilizînd cît mai
larg și în mod cît mai rațional
acest material la lecții, vom con-
tribui, neîndoielnic, la temeinica
pregătire de specialitate a viito-
rilor tehnicieni din agricultură.
Prof. GHEORGHE LEFTER
Centrul școlar agricol
din Geoagiu, regiunea
Hunedoara
Școala
O dată cu noul an școlar, viito-
rii constructori din Cluj și-au
reînceput activitatea într-o clă-
dire nouă. Localul, construit
chiar de ei în timpul practicii,
după concepții arhitectonice mo-
derne, cuprinde 24 de săli de cla-
să, un laborator de fizică și in-
stalații electrice, o bibliotecă,
etc.
Folosind minunatele condiții pe
care le au la dispoziție, cadrele
didactice ale școlii se străduiesc
să obțină rezultate superioare în
desfășurarea studiului teoretic și
în îndrumarea activității prac-
tice a elevilor.
Toți stăpînesc bine
meseria
In Piața Abatorului din Cluj
se înalță zeci de blocuri. Aici am
făcut cunoștință cu o grupă de
elevi mozaicari din anul II „B“,
care lucrau sub conducerea mais-
trului-instructor Alexandru Con-
dor la turnarea șapei sub pardo-
seala de mozaic. Unii transpor-
tau betonul, alții îl așezau, îl
nivelau. Printre ei un băiat mai
înalt, în mină cu o riglă și o
bulă de nivel, determina panta
de scurgere.
L-am întrebat pe maistru dacă
poate încredința elevului o ase-
menea operație, deosebit de pre-
tențioasă.
— Cui ? Lui Alexandru Cete-
raș ? — ne-a răspuns maistrul,
puțin mirat. As putea încredința
această operație nu numai lui,
fruntașul clasei, ci și multor al-
tor elevi.
Specificul școlilor din sistemul
învățămîntului profesional și teh.
nic impune cu necesitate ca în
cadrul procesului instructiv-edu-
cătiv să se accentueze mai
mult elementele noi, utile din
punct de vedere practic.
Un rol deosebit în realizarea
acestei importante cerințe îl au
lecțiile de instruire practică, des-
fășurate în atelierul-școală și
în atelierul de producție. Reușita
lor depinde de măsura în care
maiștrii-instructori dispun de
o pregătire multilaterală, cores-
punzătoare tehnologiei moderne,
în vederea familiarizării uceni-
cilor și elevilor cu cele mai mo-
derne procese tehnologice.
La începutul fiecărui an școlar,
deci chiar din primele lecții de
instruire practică ținute în ate-
lierul-școală sau în atelierul de
producție, maiștrilor-instructori
le revine sarcina să exemplifice,
prin demonstrațiile pe care le fac
în fața ucenicilor sau a elevilor,
cele mai înaintate procese de
muncă accesibile înțelegerii lor.
Evident că pentru aceasta mai-
ștrii-instructori trebuie să stă-
pînească pe deplin tehnica uti-
lizării științifice a întregului uti-
laj — începînd cu cele mai sim-
ple unelte și sfîrșind cu cele mai
complexe și moderne mașinî-
unelte existente în atelier sau în
întreprinderea unde se desfă-
șoară practica de producție. Ex-
plicarea mișcărilor complexe ale
mașinilor trebuie efectuată numai
pe baza legilor din fizică, meca-
nică etc., scoțîndu-se în evidență
randamentul, în funcție de pro-
ductivitatea mărită a mașinilor.
Adesea, în cadrul lecțiilor de
instruire practică apar probleme
care necesită discuții cu privire
la unele principii ce stau la baza
transmiterii mișcărilor, compu-
nerii forțelor etc ; apare deci ne-
cesitatea ca maiștrii-instruc-
tori să cuprindă în activitatea
constructorilor
Privirea maistrului este însă,
fără să pară, continuu ațintită
asupra elevilor
— Atenție Bende, fixează cen-
timetrul puțin mai jos...
— Acolo mai așezați o lopată
de beton, fiți atenți la nivelare.
Pe semne că maistrul continuă
să se gîndească la întrebarea ce
i-am pus-o, căci se întoarce iar
spre noi. — La început — ne
spune el — unii elevi prind me-
seria mai ușor, sînt mai îndemâ-
natici, alții o prind mai greu. Cu
cei care au greutăți trebuie să
muncești mai mult, să-i urmă-
rești mai îndeaproape, dar pînă
la urmă, toți stăpînesc bine me-
seria.
In adevăr, toți ucenicii mai-
strului Condor execută lucrări
de calitate. Aceasta se datorește
în mare măsură felului cum mai-
strul-instructor a știut să le in-
sufle dragostea pentru meserie.
Le-a explicat toate tainele și
frumusețile ei, i-a făcut să înțe-
leagă că mozaicarul și faianțarul
execută uneori adevărate lucrări
de artă și, deci, trebuie să aibă
simț artistic, să știe să îmbine cu-
lorile, să aplice practic cunoștin-
țele de desen geometric și orna-
mental.
Mîndria de a fi
constructor
• Pe elevii zidari din clasele a
Il-a „E“ și a II-a „G" i-am gă-
sit pe șantierul de construcții
nr. 1 „N. Grigorescu", cel mai
lor,- în mod planificat, ore spe-
ciale pentru a organiza în între-
prinderi demonstrații asupra unei
game cît mai largi de mașini a
căror funcționare se bazează pe
aceleași principii sau legi din fi-
zică. Subiectele planificate pen-
tru aceste lecții — eșalonate în
funcție de posibilitățile de înțe-
legere ale ucenicilor și de condi-
țiile tehnice de care dispun ate-
lierele și întreprinderile — tre-
buie să aducă de fiecare dată un
element nou privitor la proce-
deele înaintate de muncă
Este bine ca procedeele tehno-
logice care urmează a fi prezen-
tate ucenicilor și elevilor să fie
alese, la începutul fiecărui tri-
mestru, de către un colectiv
format din profesori de meca-
nică tehnică, tehnologia mese-
riei, desen tehnic etc. și din spe-
cialiști care lucrează în pro-
ducție, pe baza programei șco-
lare și a studiului amănunțit al
noilor procese tehnologice din în-
treprinderile corespunzătoare, ca
specific, meseriilor în care sînt
școlarizați ucenicii și elevii. In-
cluzînd aceste procedee într-un
plan tematic judicios eșalonat în
timp, maiștrii-instructori vor a-
vea posibilitatea să-și organizeze
în mod rațional munca.
Colaborînd permanent cu pro-
fesorii și cu inginerii din pro-
ducție care predau în școală,
maiștrii-instructori vor putea
realiza încă din prima fază de
instruire lucrări complexe — în
special machete ale unor mașini
și instalații în stare de fur. i-
une —- punîr.d capa! dti.ni'iv
procedeului defectuos de a
executa de la an la an ace-
leași piese (compase, chei fixe,
cadre de ferăstraie metalice etc.).
Aceasta va contribui, desigur. Ia
ridicarea calificării profesionale
a. viitorilor muncitori.
Ing. CONSTANTIN B. MOCANU
Iași

mare șantier de construcții din
Cluj.
Atenția ne-a fost atrasă de la
începui de unul dintre elevii
care lucrau sus, pe schelă. Cără-
mizile treceau prin mina lui una
după alta, ca pe o bandă rulan-
tă, așezîndu-se pe zidul clădirii
care se înălța văzînd cu ochii.
Elevul avea mișcări repezi, pre-
cise, elegante chiar. 11 cheamă
Tudor Lupșan
La prima noastră întrebare a
răspuns că îi place foarte mult
meseria de zidar, pe care a în-
drăgit-o mai ales văzînd linia
modernă și armonioasă a noilor
blocuri. S-a gîndit că ani și ani
de zile, toată viața, cînd se' va
plimba pe străzile orașului său,
se va putea mîndri că a participat
la realizarea frumuseților lui.
— Știți cum va arăta, peste
2—3 ani, cartierul Donat? — ne în-
trebă plin de însuflețire elevul.
Vor fi aici bulevarde largi, scua-
ruri cu flori, blocuri zvelte si
Viu Colorate. Gîndiți-vă cît va fi
de frumos ! Și toate acestea le
vom face noi. constructorii '
*
Despărțindu-te de acești viitori
constructori nu poți să nu te
gîndești la cadrele didactice care
le-au dezvoltat în egală măsură
cunoștințele, deprinderile profesi-
onale și dragostea de frumos.
Este o condiție de bază pentru
ca munca să devină tot mai mult
un izvor de bucurii, de desfătare.
Prof. GH. DIVRICEAN
PROBLEME EDUCATIVE
Să consemnăm
acest rezultat
Primul prilej să vor-
bească despre ceea ce
au făcut în vacanță a
fost întîlnirea cu diri-
gintele lor la clasă. Dar
s-au mai găsit prilejuri
și după aceea și se vor
mai găsi, desigur. Ce
plimbări și excursii au
făcut, cît de variată și
plăcută le-a fost odihna,
ce au citit...
Printre intîmplările
din vacanță multe sînt
legate de muncă. Am vi-
zitat întreprinderi, am
văzut elanul cu care se
muncește acolo, am vă-
zut mijloacele moderne
prin care tehnica ușu-
rează munca omului, am
văzut activitatea pe o-
goarele colectivelor, am
văzut cum se împodo-
bește prin muncă țara
noastră, cum prin mun-
că se înfrumusețează
viața — au spus și au
B
repetat, fiecare
cu-
vintele lui.
toate școlile
Au văzut,
vadă munca.
elevii din
patriei.
au știut să
Acesta este
un îmbucurător rezultat
al educației pe care le-e
dăm.
Dar, au știut doar să
o vadă ? Nu. Le-a fost
drag și să se înfrățească
cu ea. A reieșit din tot
ceea ce au povestit. Și
însemnat este cum
au
povestit. Educatorii au
fost atenfi și la aceasta.
Acum e și mai bogată
colectiva noastră
a
spus Virginia Berevo-
escu din clasa a IX-a
„C“ a Școlii medii nr. X
din Rm. Vîlcea. In ulti-
mul timp a crescut mult
numărul vacilor de lap-
te. Sigur că a fost ne-
voie și de grajduri mai
multe, pentru a le adă-
posti. Am făcut și eu
cinci zile de muncă pa-
triotică la aceste lu-
crări. Am vrut să fiu
de folos. A adăugat apoi
că la colectiva lor se
vor face și insilozărf
mai multe în anul ace-
sta. Cum se afla în va-
canță cînd s-au săpat
noile gropi pentru siloz,
a lucrat și la acestea
patru zile.
Mira Bădescu a vor-
bit cu bucurie despre
lucrările de refacere a
drumurilor din satul
său. Ea a povestit cum,
împreună cu alți școlari
care se aflau în vacanță
acasă, la părinți, a par-
ticipat la lucrările de
refacere a drumurilor.
Numeroși elevi au
vorbit în ora aceea des-
pre felul cum și-au în-
frățit ei munca lor cu a
celorlalți oameni din
sat, arătînd însă înainte
de toate — și acest lu-
cru merită să fie reținut
— de ce era nevoie de
munca lor. Din spusele
elevilor se vedea că ei
au găsit în muncă izvor
de adevărate și mari
bucurii. Au ținut să sub-
linieze nu numai utilita-
tea muncii lor, dar și
mîndria că gospodăria a-
gricolă se îmbogățește,
că satul sau orașul se
înfrumusețează și prin
contribuția lor.
Elevii noștri au parti-
cipat la muncă pentru
că au înțeles frumusețea
ei. A fost un îndemn
lăuntric spre ea. Con-
vingerea proprie că tre-
buie. O chemare interi-
oară la care n-au putut
să nu răspundă. Este o
treaptă
formarea
educația
școlarilor
curăm să
importantă în
conștiinței, în
comunistă a
noștri. Ne bu-
consemnăm a-
Cînd priceperea și entuziasmul
tșt
dau mina
Se discuta despre metodele
care ar trebui folosite, despre
acțiunile care ar trebui organi-
zate pentru ca munca în clasa
a IX-a „C" să meargă bine de
la începutul anului, pentru ca în
clasă să se formeze din primele
săptămîni un colectiv omogen,
harnic. Fiecare, și diriginta și
membrii grupei U.T.M. veniseră,
cum era și firesc la început de
an școlar, cu idei, cu propuneri,
cu sugestii noi. Acum se sfătu-
iau, confruntau propunerile, le
alegeau pe cele mai bune, mai
interesante, mai eficiente. Sfatul,
părerile dirigintei erau așteptate
și ascultate de utemiști cu mult
in tt>TP
In clasa a IX-a „C“ de la
Școala medie nr. 34 din Capitală
sînt cîțiva elevi care în anul tre-
cut nu au fost prea buni la în-
vățătură. De aceea, problema
care se punea în primul rând era
încadrarea acestor elevi în colec-
tivul clasei, antrenarea lor la o
mancă susținută, perseverentă
alături de întregul colectiv.
— Ne-am gîndit să dăm acești
elevi in grija cite unui elev frun-
taș din clasă, cu care să învețe
și să stea și în bancă — propuse
organizatorul grupei U.T.M.
— Să. organizăm, ca și anul
trecut, grupe de ajutor reciproc
la învățătură — a adăugat un
alt membru al grupei U.T.M.
Diriginta i-a ascultat pe fie-
care, s-a gîndit un timp, apoi
și-a spus părerea. Anul trecut,
le-a arătat ea, grupele acestea
nu au dat rezultatele cele mai
bune, pentru că nu au fost judi-
cios alcătuite, nu s-a controlat
îndeaproape activitatea lor, n-au
fost suficient îndrumate.
— Trebuie să facem din aceste
grupe niște colective puternice,
care să trăiască cu adevărat, nu
să fie doar înscrise formal pe
hîrtie. Să luăm cataloagele și să
vedem cum le putem alcătui,
apoi să cerem și părerea elevi-
lor — a încheiat diriginta.
Discuția despre grupele de aju-
tor la învățătură, sfatul, părerea
dirigintei au folosit grupei U.T.M.
pentru organizarea viitoarei sale
activități pe această linie. Cu si-
guranță grupele de ajutor la în-
vățătură vor da în anul acesta
diriginta a discutat acum cu
membrii grupei U.T.M. și le-a
cerut sprijinul. Utemiștii vor
populariza în clasă scopul aces-
tei ore. Se va vorbi despre me-
todele pe care le folosesc în or-
ganizarea studiului elevii frun-
tași, despre cauzele care au
dus la corigențe, la rămîne-
rea în urmă a unor elevi. La a-
ceastă oră grupa U.T.M.
va
veni cu experiența sa în ceea ce
privește sprijinirea învățăturii, cu
propuneri noi. Firește, o astfel
de discuție este deosebit de
folositoare acum la început de
an atît pentru viitoarea muncă
a dirigintei cît Și pentru activi-
tatea organizației U.T.M., cu
atît mai mult cu cît ea se ba-
zeaza pe o strînsă colaborare. La
întîlnirea dintre dirigintă și
membrii grupei U.T.M. s-au dis-
cutat în amănunt și alte acțiuni
din planul de muncă menite să
ducă la închegarea colectivului
clasei.
In curind, diriginta clasei, în
colaborare cu grupa U.T.M.
va organiza o vizită la Muzeul
de Artă a R.P.R., după care va
urma o discuție despre înaintașii
picturii romînești; apoi vor vi-
ziona în colectiv un spectacol.
Sarcinile sînt bine stabilite de
pe acum astfel că fiecare elev
știe unde vor merge, cînd, care
este scopul acestor acțiuni.
Colaborarea dintre dirigintă și
grupa U.T.M. se manifestă și a-
tunci
cînd este vorba de activi-
fantezia lor tinerească. De fapt,
se poate spune că cheia succese-
lor obținute de clasa a IX-a „C“
anul trecut constă tocmai in a-
ceastă strînsă colaborare, într-o
muncă bine organizată, în buna
coordonare a acțiunilor dirigintei
și organizației U.T.M.
Un singur exemplu de modul
cum a colaborat diriginta clasei
cu grupa U.T.M. în anul tre-
cut în organizarea unei ac-
țiuni poate fi edificator. Fiecare
elev își aduce aminte cu plăcere
de ora de dirigenție cu tema „Ce
dă forță morală omului nou“. își
aduc aminte tocmai pentru că a
fost o discuție interesantă, vie,
la care fiecare s-a simțit dator
să ia cuvîntul. Cum a fost ea or-
ganizată ? Pornind de la exem-
ple concrete din clasă, elevii
trebuiau să vorbească despre ca-
litățile morale ale omului de tip
nou cum sînt voința, spiritul to-
vărășesc, modestia, hotărîrea etc.
Singură ar fi fost greu să orga-
nizeze bine această oră. De a-
ceea, a antrenat în organizarea
ei activul U.T.M. al clasei. A
discutat cu membrii grupei
U.T.M. fiecare punct, le-a indicat
și cărți de literatură din care pot
culege exemple, i-a îndrumat a-
supra modului cum trebuie să se
desfășoare discuțiile. Sarcina u-
temiștilor a fost să popularizeze
în rîndurile elevilor tema, să
dea elevilor îndrumările primite
la rîndul lor de la dirigintă. Ast-



Elevi din clasa l-a a Școlii Fiii-
mon Sîrbu din Capitală
Alegeri pionierești
rezultate
laborării
pedagog
— și al
clasei.
bune. Ele sînt rodul co-
dintre dirigintă — un
priceput, cu experiență
organizației U.T.M. a
La întîlnirea aceasta s-au mai
discutat și alte probleme care
privesc colectivul clasei. Bună-
oară, pentru viitoarea oră de di-
rigenție s-a propus să se organi-
zeze o discuție despre învăță-
mintele ce le-au tras elevii cla-
sei a IX-a după un un de stu-
diu. Pentru reușita acestei ore
tățile organizației U.T.M. Și a-
tunci, sfatul, ajutorul dirigintei
este primit cu bucurie de ute-
miști.
Bunăoară, spre sfîrșitul aces-
tei luni utemiștii clasei vor or-
ganiza o adunare generală U.T.M.
deschisă cu tema „Cinstea de a
fi utemist" (în clasa a IX-a
vor fi primiți anul acesta în rin-
durile organizației U.T.M. cei mai
buni elevi, și o asemenea adu-
nare este binevenită). De pe a-
cum utemiștii au început să se
consulte cu diriginta în alegerea
bibliografiei, să-i ceară părerea
asupra felului cum să întocmeas-
că referatul, asupra elevilor care
vor fi făcuți utemiști. Tovarășa
Maria Patrolea își găsește întot-
deauna timp și bucuroasă le dă
îndrumările necesare.
Discuții între dirigintă și gru-
pa U.T.M. a clasei, ca aceasta
la care am asistat, s-au purtat
de nenumărate ori. De anul tre-
cut, de cînd este diriginta clasei,
tovarășa Patrolea și-a desfășurat
munca în strînsă colaborare
cu organizația U.T.M., a antrenat
în activitatea sa toți utemiștii
clasei, punînd mare preț pe con-
tribuția lor, pe entuziasmul, pe
fel împărțite
tirea adunării a fost
sarcinile pregă-
făcută în
timpul stabilit, ea s-a desfășurat
așa cum și-a propus
Asemenea exemple
diriginta,
de modul
cum au fost organizate o seamă
de acțiuni în clasa a IX-a „C“
mai sînt multe.
Datorită colaborării strînse
care a existat în permanență în-
tre diriginta clasei și organizația
U.T.M. s-a evitat supraîncărcarea
elevilor, prin faptul că fiecare a
avut de îndeplinit cîte o sarcină,
s-a evitat repetarea unor acțiuni,
fie de către dirigintă, fie de către
organizația U.T.M. și, ceea ce
este mai important, acțiunile or-
ganizate în comun și-au atins
scopul, au contribuit la educarea
elevilor.
Experiența dobîndită anul tre-
cut pe linia colaborării cu orga-
nizația U.T.M. îi folosește mult
anul acesta dirigintei. Ea o ajută
să-și organizeze bine munca cu
clasa, cu colectivul, să pornească
pe drumul bun din primele săp-
tămîni ale anului școlar.
MONICA VERDES
în fiecare an, desfășurarea a-
iegerilor în organizațiile de pio-
nieri constituie un moment de
mare însemnătate pentru întări-
rea muncii educative în rînduri-
le copiilor. Propunînd și alegînd
președinți de grupă, de detașa-
ment și de unitate, analizînd în-
treaga activitate depusă de ei,
pionierii își îmbogățesc experien-
ța, devin mai pricepuți și mai
activi.
Pentru ca acțiunile organizate
in întîmpinarea alegerilor să se
desfășoare cît mai bine, la Școa-
la de 8 ani din Lipova au fost
luate o serie de măsuri pregă-
titoare, la care cadrele didactice
au adus o importantă contribuție.
Astfel, instructoarea superioa-
ră de pionieri a organizat o șe-
dință cu instructorii de detașa-
ment, la care au participat și
profesorii diriginți. Cu acest pri-
lej au fost discutate sarcinile
pionierilor în perioada de întîm-
pinare a alegerilor și s-au luat
măsuri pentru a se evita supra-
încărcarea lor.
în cinstea alegerilor, cu spriji-
nul cadrelor didactice, pionierii
au organizat o frumoasă expozi-
ție intitulată „Cu mîini îndemî-
natice“, unde sînt prezentate o-
biecte confecționate de ei, caie-
te de teme pentru acasă, aspecte
din viața organizației de pionieri
etc. De asemenea, în școală a
fost instalat un panou de onoare
unde sînt expuse chipurile pio-
nierilor fruntași la învățătură și
disciplină.
Toată activitatea desfășurată
de pionieri și școlari în întîmpi-
narea alegerilor contribuie la
mobilizarea lor, îi stimulează în
vederea obținerii unor noi suc-
cese la învățătură și disciplină.
FR. WILD
Lipova
Cu sprijinul comitetelor de părinți
In aceste săptămîni de început
al cursurilor școlare, în mai toa-
te orașele și satele țării au loc
ședințe ale comitetelor de pă-
rinți la care se discută măsurile
ce trebuie luate pentru dezvol-
tarea activității acestora în noul
an de învățămînt, pentru spriji-
nirea cît mai largă a colectivelor
pedagogice în rezolvarea sarci-
nilor lor instruetiv-educative și
gospodărești.
Anul școlar trecut a îmbogățit
mult experiența comitetelor de
părinți, a sporit ajutorul acordat
de acestea școlii. Bunăoară, co-
mitetul de părinți de pe lîngă
Școala de 8 ani nr. 5 din Caracal
a dat o atenție deosebită proble-
melor legate de învățătura și dis-
ciplina elevilor. Astfel, membrii
comitetului au mobilizat părinții
să participe la lectoratul peda-
gogic, au difuzat cărți legate de
educația copilului în familie, au
făcut expuneri și recenzii asupra
acestor cărți. Cu spirit gospodă-
resc, folosind resursele locale,
comitetul de părinți a contribuit
zitive în buna desfășurare a pro-
cesului instructiv-educativ. De
pildă, a contribuit la dotarea
sălii de lucru manual, a împodo-
bit sălile de clasă etc. De ase-
menea, comitetul de părinți a
desfășurat o muncă permanentă
privind curățenia și respectarea
regulilor de igienă.
O contribuție importantă a a-
dus comitetul de părinți de la
Școala din Oncești, regiunea Hu-
nedoara, la influențarea părinți-
lor în ceea ce privește educarea
copiilor lor. Ajutînd cadrelor di-
dactice să stabilească cauzele ră-
mînerii în urmă la învățătură a
unor elevi, comitetul a constatat
că unii părinți nu-și suprave-
ghează copiii și uneori chiar îi
împiedică să frecventeze regulat
școala, reținîndu-i la treburi.
Membrii comitetului, mobilizați
de cadrele didactice, au purtat
convorbiri cu acești părinți, ară-
tindu-le însemnătatea frecvenței
regulate, a unui regim judicios
al copiilor în familie.
Comitetul de părinți de la
crările de renovare a școlii ce
s-au efectuat în vara acestui an,
la repararea mobilierului etc.
In școlile noastre, au loc ade-
sea ședințe cu părinții. Acolo
unde sînt bine organizate, aceste
ședințe contribuie mult la întă-
rirea muncii educative în fami-
lie. Așa stau lucrurile, de exem-
plu, la Școala medie din Bicaz,
unde, bine îndrumați de cadrele
didactice, părinții își împărtă-
șesc reciproc experiența, propun
soluții interesante pentru rezol-
varea unor probleme educative
Lectoratele cu părinții — for-
mă folosită tot mai mult de șco-
lile noastre — și-au dovedit din
plin eficacitatea. Iată, de pildă,
cîteva probleme puse în dezba-
tere de către lectoratul de la
Școala medie „Ștefan Plavăț" din
Orșova : „Regimul de viață al
elevului în familie", „Necesitatea,
formele și importanța colaborării
școlii cu familia", „Ce este pre-
adolescenta, cum se manifestă
ea“, „Rolul părinților în educa-
rea adolescentelor", „Rolul părin-
„Rolul părinților în cultivarea
vorbirii corecte a copiilor". După
cum se vede, acest lectorat și-a
axat activitatea pe lămurirea
unor probleme deosebit de im-
portante pentru educația copiilor.
Lecțiile ținute pe aceste teme nu
s-au ocupat numai de tratarea
teoretică a problemelor abordate,
ci au înfățișat și fapte concrete
culese din viața de fiecare zi sau
în urma unor anchete organizate
în rîndurile elevilor și ale părin-
ților. S-a urmărit ca expunerile
ținute în cadrul lectoratului să
fie accesibile, atractive.
Interesantă este și experiența
Școlii medii nr. 1 din Caracal în
acest domeniu. Aici lectoratul a
antrenat în prezentarea unor pro-
bleme și pe unii părinți, care au
vorbit despre felul cum au folo-
sit sprijinul profesorilor în edu-
cația copiilor lor.
Folosind în noul an școlar ex-
periența pozitivă dobîndită în
activitatea lor cu părinții, șco-
lile vor putea primi un sprijin
și mai larg, și mai însemnat din
lor de părinți.
cest rezultat.
E. M.
Codul moral al constructorilor comunismului -
baza educației morale a tinerei generații
în noul program al Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice a
lest formulat pentru prima oară
codul moral al constructorului
comunismului, au fost dezvălui-
te cerințele otice ale societății so-
vietice și s-au indicat principa-
lele trăsături morale ale omului
nou. Codul moral al constructo-
rului comunismului este apreciat
pe bună dreptate ca baza teore-
tică a educației morale a po-
porului sovietic și în primul rînd
a tinerei generații.
înaltele principii ale moralei
societății sovietice sînt însușite
șl transformate în convingeri
personale în primul rînd în pro-
cesul muncii.
Organizînd variata activitate a
elevilor, școala sovietică dă pre-
ferință fermelor ci colective.
După cum se știe, teoriile bur-
gheze cu pi ivire la educație por-
nesc de la ideea potrivit căreia
copilul ar fi o entitate de sine
stătătoare, izolată de restul lu-
mii. Pedagogia sovietică porneș-
te de la învățătura marxist-le-
nlnistă cu privire la raporturile
reciproce intre individ și colectiv.
I colectiv unit, bine închegat
nu numai că nu stingherește și
nu limitează dezvoltarea indivi-
dului ci, dimpotrivă, deschide
perspective largi pentru înflori-
rea multilaterală a aptitudinilor
si talentelor Iui. Lucrînd în co-
lectiv școlarii se simt pătrunși
de marile interese obștești, își
consacră forțele și capacitățile
cauzei comune și, ca urmare, se
îmbogățesc din punct dc vedere
spiritual, capătă înalte calități
morale.
în condițiile actuale este deo-
sebit de important să se lărgeas-
că sfera de influență a factoru-
lui moral în viața școlii. Ro-
lul opiniei publice în colectivul
școlar trebuie să crească- iar ro-
iul măsurilor administrative să
scadă. Trebuie să fie lichidată în
mod hotărît atitudinea autorita-
ră în educație, să se renunțe la
administrarea, supravegherea și
tutelarea excesivă a elevilor și
să se analizeze problema trans-
miterii către organizațiile de
elevi a funcțiunilor legate de
respectarea disciplinei și a ordi-
nii în școală.
Conducerea pedagogică a co-
lectivului de elevi de către diri-
ginte trebuie realizată cu deose-
bit tact. Un diriginte de clasă nu
este un comandant care dă or-
dine și dispoziții, ci este organi-
zatorul vieții în comun a elevi-
lor, dascălul și sfătuitorul lor
mai vîrstnic. Și tot ei este cel
chemat să ajute elevilor din cla-
sele superioare să se încadreze
în activitatea colectivelor pro-
ductive — în întreprinderi, în
colhoz, în sovhoz.
Una dintre căile importante ale
însușirii de către elevi a norme-
lor moralei comuniste o con-
stituie organizarea instruirii lor
morale. In legătură cu aceasta
este necesară, pe lingă ținerea
unor lecții speciale în vederea
studierii de către elevi a Progra-
mului P.C.U.S. și în primul rînd
a codului moral al constructo-
rului comunismului, organizarea
unor convorbiri și conferințe în
afara erelor de clasă, cu teme ca
„Despre chipul moral al con-
structorului comunismului", -Re-
lațiile între oameni în comu-
nism”, „Cum vor munci oame-
nii în comunism” etc.
La însușirea de către elevi a
principiilor morale și la trans-
formarea acestora în convingeri
personale contribuie de asemenea
învățători și profesori 1
A început primirea abonamen-
telor pentru anul 1963, la publi-
cațiile „UCITELSKAIA GAZE-
TA", „SOVETSKAIA PEDAGO-
GHIKA", „RUSSKI IAZIK V
SKOLE“, și celelalte reviste pe-
dagogice sovietice specifice fie-
cărei materii de învățămînt.
Abonamentele se primesc la
oficiile și factorii poștali, la di-
fuzorii de presă din întreprinderi
și instituții.
folosirea largă a exemplelor po-
zitive. Chipurile contemporanilor
înaintați sînt factorii cei mai pu-
ternici în formarea opiniilor și
convingerilor comuniste. Faptele
de eroism în muncă ale brigăzi-
lor și fruntașilor muncii comu-
niste, îndeplinirea plină de abne-
gație de către oamenii sovietici
a obligațiilor obștești — toate a-
cestea îi învață pe elevi să gîn-
dească și să procedeze în mod
comunist.
Printre oamenii înaintați ai
timpului nostru există destui care
întrunesc cele mai frumoase tră-
sături ale omului nou. Ei sînt
acei de la care trebuie să por-
nească discuțiile cu teme etice.
Trebuie să excludem din viața
școlii discuțiile abstracte, lipsite
de căldură, care n-au la bază
minunata noastră realitate.
Formarea moralei comuniste
nu poate să fie privită ca un
proces unilateral, în care elevul
constituie doar un obiectiv pasiv
al educației. Rezultatele educa-
ției morale depind în mare mă-
sură și de eforturile individului.
Exigența față de comportarea
proprie, lupta activă pentru tra-
ducerea în fapt a principiilor
morale ale constructorului co-
munismului constituie o condiție
foarte importantă pentru forma-
rea omului nou. Este deosebit de
important să Ie trezim școlarilor,
încă din anii de fragedă tinere-
țe, dorința și voința de a se auto-
conduce, stăpînirea de sine, au-
todisciplina.
Munca de educare comunistă a
tinerei generații presupune și
lupta împotriva influenței ideo-
logiei burgheze. Principalele mij-
loace ale acestei lupte sînt inten-
sificarea muncii ideologico-edu-
cative în rîndurile tineretului,
, educarea lui în spiritul tradiții-
lor revoluționare de muncă pe
baza exemplului de abnegație al
eroilor timpului nostru, sporirea
vigilenței, demascarea vulgarită-
ții și a elementelor formaliste din
literatura și arta burgheză.
In perioada întăririi muncii
pentru formarea omului nou este
deosebit de important să se a-
jungă la o colaborare strînsă în-
tre familie și școală, la sprijinul
reciproc al acestora în lupta pe
un front unic.
La lărgirea sferei de educare
a școlarilor contribuie participa-
rea activă a opiniei publice. Or-
ganizațiile de partid, sindicale și
ccmsomoliste, comitetele de pă-
rinți de pe lingă școli și admi-
nistrații de blocuri, comisiile de
sprijin și comisiile de pensionari
manifestă multă grijă pentru or-
ganizarea învățăturii, a muncii și
a timpului liber al copiilor și ti-
neretului. Organizațiile obștești
pot să acorde un mare ajutor în
crearea unui mediu sănătos din
punct de vedere moral în curți-
le și pe străzile unde copiii își
petrec destul de mult timp. Com-
CITIREA PRESEI ÎNTR-O ȘCO.
somoliștii și pionierii trebuie să
fie inițiatori ai acțiunilor social-
utile și organizatori ai colective-
lor de copii. Merită a fi mențio-
nată tendința organizațiilor șco-
lare comsomoliste și pionierești
de a stabili un contact strîns cu
brigăzile și muncitorii de șoc ai
muncii comuniste. Aceasta îi a-
jută pe elevii claselor superioare
să se pregătească pentru activi-
tatea lor în colectivele de mun-
că comunistă.
Pe măsura înaintării spre co-
munism societatea va fi din ce
în ce mai exigentă față de mem-
brii ei. Puritatea morală va de-
veni trăsătura lor integrantă, iar
respectarea de bună voie a nor-
melor comuniste de trai o pro-
blemă de conștiință a fiecărui
membru al societății. De aceea
este necesar ca încă în prezent
principiile de bază ale codului
moral al constructorului comu-
nismului să devină o necesitate
organică, un îndreptar în acțiu-
ne al tuturor oamenilor muncii
din societatea noastră. Aceasta
înseamnă că educația morală
realizată de școală trebuie să cu-
prindă pe toți elevii și pe fie-
care din ei în parte, la toate trep-
tele dezvoltării lor.
în practica unor cadre didac-
tice munca educativă se desfă-
șoară în special cu elevii nedis-
ciplinați, dezordonați, în timp ce
copiii „buni” scapă ades atenției
colectivului pedagogic. Totuși în
viață se întîmplă cazuri cînd
tocmai acești copii comit abateri.
Calitățile morale nu se declară
la copii în mod spontan, ele tre-
buie să fie dezvoltate. Adesea la
copiii a căror educație n-a fost
orientată spre un scop bine sta-
bilit pot să se ivească și se ivesc
trăsături negative de caracter. în
asemenea cazuri pedagogii sînt
nevoiți să-i reeduce, ceea ce pre-
supune o muncă cu mult mai
complicată și mai grea și care
nu dă întotdeauna rezultatele
dorite. Ceea ce este nou, pozitiv
se percepe de obicei prin prisma
părerilor, a trăsăturilor de ca-
racter deja formate. Iată de ce
trebuie să educăm nu numai a-
tunci cînd este cazul să refacem,
să reparăm, cî începînd din pri-
mele zile de școală.
Educarea tinerei generații pe
baza codului moral al construc-
torului comunismului este una
dintre sarcinile principale ale
școlii sovietice. înaltele principii
umane al codului moral trebuie
să se transforme treptat în nor-
me de viață de neclintit ale
fiecărui elev, să devină trăsături
firești ale comportării lui.
M. I. BOLDÎREV
de la Institutul de cercetări ști-
ințifice în domeniul teoriei și is-
toriei pedagogiei al Academiei
de științe pedagogice din U.R.S.S.
(Rezumat din Sovietskaia Peda-
goghika nr. 6H962))
•IE DIN MO8COV
----- INDONEZIA —---—
Dezvoltarea continuă
a invățămîntului
Monumente nepieritoare, datînd
din prima jumătate a secolului al
XVI-lea, sînt o dovadă incontes-
tabilă a faptului că înainte de de-
barcarea „civilizatorilor" colonia-
liști în arhipelagul indonezian, aci
trăia un popor cu o veche civili-
zație, cu o cultură valoroasă. Cei
350 de ani de robie care au urmat
pînă Ia sfărîmarea jugului colonial
au adus suferințe nemărginite a-
cestui popor pașnic, iar economia
și cultura lui în plină dezvoltare
au intrat într-o îndelungată peri-
oadă de stagnare.
Anul 1945, cind țara celor 10.000
de insule renaște la libertate, a-
duce în viața harnicului popor in-
donezian un mare reviriment : în-
ceputul bătăliei pentru lichidarea
moștenirii grele lăsate de crunta
exploatare colonialistă. Alături de
măsurile îndreptate spre dezvol-
tarea economică a țării, guvernul
indonezian a început campania
împotriva rămînerii în urmă în
domeniul invățămîntului, înlrucît
procentajul analfabeților atingea
94 la sută din întreaga populație.
„Dacă vrem să devenim o națiune
mare — sublinia președintele Su-
karno — trebuie în primul rînd să
lichidăm analfabetismul de pe pă-
mîntul indonezian. Omul nu poate
deveni un om adevărat dacă nu
poate să scrie și să citească”.
Pentru a lărgi campania împotri-
va analfabetismului, reprezentan-
ții diferitelor organizații de tine-
ret, în frunte cu membrii organi-
zației revoluționare „Tineretul
popular", au desfășurat o vastă
activitate la sate. In felul acesta
s-a ajuns ca în ciuda unor greu-
tăți legate de insuficiența numă-
LEGILE SUDULUI
Pînă în ultimul timp, universi-
tatea din Mississippi era cunos-
cută numai prin faptul că, acum
100 de ani, primii ei studenți au
dat dovadă de o totală incultură
și, speriindu-se de „profunzimile
științelor", s-au înrolat cu toții
în cavaleria armatei sclavagiste
a Sudului. Departe de a consti-
tui un episod istoric, rînduielile
de acum 100 de ani persistă și
astăzi. Acum universitatea cu
pricina și-a cucerit o nouă faimă
prin „cazul Meredith“. Nu s-au
schimbat nici „principiile", nici
mentalitatea, nici metodele ve-
chilor proprietari de sclavi, nici
chiar steagul Confederației sta-
telor sudice sclavagiste, care a
fost arborat săptămîna aceasta
deasupra centrului universitar
Oxford din statul Mississippi.
Crezînd că în S.U.A. constitu-
ția și legile federale conferă fie-
cărui cetățean suficiente drepturi
pentru a putea învăța, James
Meredith, în vîrstă de 29 de ani,
s-a prezentat la Universitatea
Oxford din Mississippi. Cererea
sa de a fi primit la cursuri a
stîrnit însă haita de huligani ra-
siști, care a dezlănțuit o campa-
nie furibundă împotriva integră-
rii rasiale.
Lucrurile au mers pînă acolo
încît guvernatorul statului Mis-
sissippi, Barnett, sprijinit de co-
legi ai săi din statele sudice —
printre care figura de tristă a-
mintire a lui Orval Faubus, cel
ce și-a cîștigat sinistra celebri-
tate de a se fi aruncat în luptă
împotriva integrării rasiale în
școlile elementare — a lansat o
provocare directă președintelui
Kennedy și întregului său gu-
vern. Desigur, mai mult de dra-
gul prestigiului serios șifonat al
S.U.A. decît pentru soarta lui
Meredith și dreptul negrilor
la învățătură, guvernul a intrat
în luptă. Sfidarea era prea gro-
solană : Congresul statului Mis-
rului de școli, de profesori și ma-
nuale, toți indonezienii, de la mic
la mare, să învețe carte.
Statul indonezian acordă învă-
țămîntului fonduri însemnate. Nu-
mai în cadrul actualului plan de
opt ani, care a început în 1961,
s-au alocat învățământului 7,4 11
sută din totalul sumei prevăzute
pentru îndeplinirea planului, sumă
care se ridică ia 240 miliarde de
rupii.
Față de 1939, numărul școlilor
elementare a crescut pînă în pre-
zent de 20 de ori, ajungînd la
50.865, cu 7.400.000 elevi. Pentru
cursul inferior al invățămîntului
secundar există azi 4.000 de școli,
de 40 de ori mai multe ca în
1939, iar pentru cursul superior
circa 800 de școli, adică de peste
25 ori mai multe ca în 1939. In
același timp, numărul elevilor din
școlile elementare a crescut de 4
ori, iar al acelora din școlile se-
cundare de 19 ori.
In trecut exista în Indonezia o
singură universitate, în care se
preda în limba olandeză. Azi func-
ționează în Indonezia 60 de școli
superioare, 8 universități, un con-
servator, o academie de arta etc.
Numărul studenților a crescut de
15 ori față de 1939.
Politica de prietenie și coexis-
tență pașnică promovată de gu-
vernul indonezian își găsește ex-
presia în învățămînt prin cultiva-
rea în rîndurile tineretului a sen-
timentului demnității național?
prin educarea lui în spiritul nării
și prieteniei. Această poinicâ îh-
tîmpină cea mai largă aprobaK; in
rîndurile poporulu,.
C. ALEXANDROAIE
sissippi a luat în discuție o rezo-
luție cerînd „ruperea relațiilor"
cu guvernul de la Washington,
Cele petrecute în „cazul Mere-
dith" pun din nou în lumină fio-
roasele practici rasiste din S.U.A.
Crucile de lemn arse în preajma
universității din Mississippi au
vestit masacrul care nu a întîr-
ziat și al cărui bilanț este de 3
morți și 75 de răniți. Au căzut
victime și ziariști sosiți în Mis-
sissippi pentru a relata lumii a-
cest aspect al „democrației ame-
ricane" în acțiune.
Prezența în Mississippi a gene-
ralului Walker, unul din susți-
nătorii de frunte ai organizației
ultrareacționare, „John Birch" so-
sit special din Texas, a încurajat
într-o asemenea măsură pe ra-
siști încît guvernul a fost nevoit
să ordone arestarea lui. Aceasta
pentru că în actuala perioadă,
cînd alegătorul american este so-
licitat de reclama celor două
partide, poziția față de discrimi-
narea rasială poate fi, în multe
cazuri, hotărîtoare. De nceea, la
2 octombrie, în fața Universității
din Mississippi au fost postați nu
mai puțin de 10.000 de soldați
din trupele federale. Departe de
a se potoli, rasiștii și-au conti-
nuat cu alte mijloace campania.
Majoritatea odraslelor „de con-
diție" au fost retrase de la Uni-
versitatea din Mississippi, iar pă-
rinții mai multoi' studente au a~
nunțat că fetele lor le-au cerut
„să le ia acasă", deoarece „se
tern" de un negru. Cei ce s-au
obișnuit să-i trateze pe negri
drept sclavi, chiar pînă în zilele
noastre nu vor să tolereze dr<p-
tul lor la învățătură.
...Pentru ca un negru sâ ir.Te
într-o	universitate	în suc:!
S.U.A.	au pierit în ISdi m ii
mulți oameni. Cî:: vierme v?r
mai fi necesare pentru ca
drept să fie respcc:»t ?
Z. FLOREA