Biblioteca Central® j
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Organ al Ministerului invâțâminlului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmint și Cultură
Anul XIII nr. 675
vineri 28 septembrie 1962
8 pagini 25 bani


'r.cepir.du-si '.a casa a VII-a
a școlii din comuna M:
cu tema
tsnăra
Silvia Ic
...kcoaiele ds
proiesoaiă de
acest an a Ins
u, lecția
lunfnă"
absolvemă din
aiului pedagogic
din Craiova, simțea o puternică
emoție. Prezența în clasă a di-
rectoarei ad.uncte Ehsabeîa
Tincu, profesoară ca o îndelun-
gată experiență în munca peda-
gogică, făcea ca lecția să
devină, pentru tînăra absolventă,
foarte asemănătoare cu exame-
nele din anii de studiu. Simțea
însă, din privirile „examinatoa-
rei", că aceasta dorește din tot
sufletul, asemeni ei, reușita lec-
ției. Și lecția s-a desfățurat
bine : profesoara a știut să an-
treneze de Ia început, și în veri-
ficarea cunoștințelor despre
acustică și în expunerea cunoș-
tințelor despre surse de lumină,
participarea vie, plină de inte-
res a elevilor, a reușit să
explice limpede și pe în'eles
toate problemele și să conducă
fără cusur efectuarea exceden-
telor adecvate.
Colectivul pedagogic aț Școlii
de 8 ani din comuna Malu a pri-
mit in acest an în rîndurile sale
mai multe cadre tinere. Pe lîngă
tov. Silvia lonescu și-au început
acum activitatea didactică și
proaspetele absolvente Xenia
Manea și Elena Rusescu. Toate
au simțit din prima clipă atenția
■vi
Primele măsuri
Școala s-a înălțat și ea spre
cer o dată cu splendoarea blocu-
rilor ce au dat chip nou cartie-
rului Balta Albă din Capitală. In
toamna aceasta, după numai trei
luni de construcție, ea a fost dată
îr? folosință celor circa 1200 de
<-1 vi — copii ai cartierului.
Directorul școlii, învățătorii,
profesorii, la fel ca și elevii nu
mai contenesc să-și exprime
mulțumirea pentru condițiile ex-
cepționale de muncă ce le sînt
asigurate.
— într-o școală ca aceasta —
spune directorul adjunct, tova-
rășul Vasile Vasiliu '— în care
nu numai sălile de clasă și mo-
bilierul sînt noi, ci și colectivul
de profesori și elevi, se pun o
mulțime de probleme, deosebite
de acelea ale școlilor „cu ve-
chime".
— Este vorba în primul rînd
— precizează tov. Constantin
Mazilu, directorul școlii — de
organizarea colectivului pedago-
gic, de închegarea lui.
Ce are de făcut directorul
în această privință ? Să cunoască
pregătirea profesională și poli-
tică a cadrelor didactice, să le
cunoască preocupările pentru ri-
dicarea nivelului de pregătire
pedagogică și de cultură gene-
rală, să le cunoască părerile în
problemele cele mai importante,
greutățile și necazurile. în școală
există și multi profesori de abia
ieșiți de pe băncile universității.
Față de ei conducerea școlii va
manifesta și mai multă grijă, și
mai multă atenție.
Este lesne de înțeles că pentru
toate ăcestea se cere o legătură
directă, de fiecare zi, cu oamenii.
— în al doilea rînd — spune
tovarășul director — avem de
constituit un colectiv organic de
copii. Deocamdată, în fața noas-
tră se află peste o mie de elevi.
repartizați în 32 de clase. Sînt
copn veniți din cele mai diverse
școli ale Capitalei. Părinții lor
— muncitori la întreprinderile
din cartier — au primit de curînd
locuințe în blocurile nou con-
struite din apropierea școlii.
Vrem să-i facem pe copii să se
împrietenească, să devină buni
tovarăși. Aceasta, socotim noi,
este baza închegării colectivului
de elevi. Și, desigur, realizarea
unui asemenea colectiv implică și
cunoașterea elevilor de către pe-
dagogi. Un prim pas s-a făcut : au
fost cercetate, la școlile de unde
provin elevii, fișele lor personale.
Este rîndul diriginților și al pro-
fesorilor să-i cunoască în pro-
funzime pe copii din contactul
nemijlocit cu ei, cu mediul în
care au crescut, să afle ce încli-
nații, ce preferințe și ce preocu-
pări au pentru ca, în funcție de
toate acestea, să le cultive cele
mai alese trăsături.
Pe bună dreptate, sublinia tov.
Trafan Zaharescu, profesor de
geografie, că pentru educarea
copiilor se cere din partea tuturor
învățătorilor și profesorilor o
prezență activă în clasă, în
laboratoare, în activitățile extra-
școlare etc.
Totuși — precizează tov. di-
rector — nu avem de gînd să
rămînem închiși între pereții
școlii. Vom căuta să-i cunoaștem
și pe părinți, pentru a cimenta
legătura stabilită cu ei încă
înainte de deschiderea cursuri-
lor. In același timp vom lua
parte la activitatea obștească a
cartierului, ca lucrători devotați
pe frontul culturii.
Acestea și încă multe altele
sînt primele măsuri pe care și le
propun noile cadre didactice ale
Școlii de 8 ani nr. 75 — una din
numeroasele școli noi ale patriei.
Am intilnit intr-una
din zilele calme și căl-
duroase ale acestei toam-
ne primăvara, întruchi-
pată într-un șir de copii
de grădiniță care, ținîn-
du-se fiecare de margi-
nea hăinuței celui din
față, traversau Șoseaua,
în ciuda pașilor repezi,
înaintarea
lentă că
cînd vor
acolo unde
cu puterile
era atît de
mă întrebam
ajunge oare
și-au propus,
lor care stîr-
neau zîmbetul plin de
dragoste al tuturor tre-
cătorilor.
Nu mai știu ce mă
preocupa în clipa cînd
i-am intilnit. Știu doar
că am început atunci să
mă gîndesc la munca e-
ducătorilor care se
grijesc de cei mici,
ales la răbdarea
Dar, pînă la urmă,
in-
mai
lor.
des-
pre răbdare și despre
ritmul înaintării celor
mici mi-am
gine puțin
am ajuns
Mi-am dat
făcut o ima-
deformată,
să exagerez,
seama după
20 de minute, cînd i-am
întâlnit din -nou. Se
odihneau (vorba vine)
de data aceasta pe ma-
lul lacului Herăstrău.
^Ajunseseră mult mai de-
parte și mult mai repe-
de decît mă așteptam.
Mi-am adus aminte de
întâlnirea aceasta
ziua începutului de
școlar. Din ultima
că priveam cum
in
an
ban-
por-
nește la drum, cu elevii
ei din clasa l-a „C", în-
vățătoarea Maria Sasu
din Cisnădie. Am asistat
la momentul solemn cînd
școala ia copilul de
mină pentru un drum
care va dura doispre-
-zece ani. Cine vede de
eadzel&t tinere
plină de căldv.ră a noilor lor
colegi. Conducerea școlii Ie-a
sprijinit să rezolve în condiții
cit mai bune problemele privind
cazarea și masa, îngrijmdu-se
de aceasta încă înainte de ve-
nirea lor Ia școală.
în răstimpul care a trecut de
la sosirea lor, tinere'e cadre di-
dactice au fost ajutate să se
orienteze asupra conlmutulji
muncii instructiv-educative din
școală, să cunoască problemele
cele mai importante din viața
coiectivulud de elevi, le-au vor-
bit despre clasele la care vor
lucra și de specificul or, le-au
atras atenția asupra caracteris-
ticilor unor elevi de care vor
trebui să se ocupe mai îndea-
proape și asupra măsurilor ce
Se cer luate în ceea ce îi pri-
vește etc.
Au fost însă și unele probleme
a căror rezolvare cadrele tinere
au trebuit să o caute singure.
Se știe, de pildă, că întocmirea
planurilor calendaristice creează
uneori dificultăți chiar și cadre-
lor didactice cu experiență. Este
adevărat că la facultate, în ca-
drul cursurilor de metodica spe-
cialității, viitoarele profesoare
și-au însușit o serie de principii
privitoare la alcătuirea planuri-
bis» dacă tn locul unor sfat ai
cu caractot acae-al coleg i cx-
PMimontati ic-ar tj arătat ia
chic cc«creț pe baca unor pla-
buia Întocmiri, acostea.
Tot stit de util ar S Io
ânailză prunelor Io
le-au ținut să li !os
stanțială, să fi cv.prlr
elemente ccncrete.
unei atmosfere de i
trai sb‘
lor. Dar
teoria
muncit.
fes oare
Și
una este să cunoști
alta s-o aplici în
De aceea tinerelor pro-
le-ar fi prins foarte
unde începe acest drum
este impresionat de fru-
musețea muncii învăță-
torului.
Există la început un,
hai să-i zicem în glumă,
conflict. Mama nu
dă ușor serviciul,
nu-și desprinde
mîna de pe minuța
pîndă. în clasa l-a
erau, în momentul
pre-
Ea
ușor
plă-
„C“
cină
a intrat învățătoarea, a-
proape tot atâtea mame
ciți- copii. Dacă nu erau
exact tot atâtea este
pentru că unele mame
au rămas în curte sau pe
culoar. Cîteva bune mi-
nute din „oră" au fost
pierdute cu
ele au avut
mică lecție
de școală.
La prima
curs copiii
mamele. Și
nevoie de o
în prima zi
lor
au
găduintă
întreținerea
așa-zisă in-
țată de noile cadre
didactice nu este de natura să
le ajute
pe
desfășurare
acestea în buna
muncii lor, le îm-
piedică să devină conștiente de
deficientele inerente începutu. ui,
să vadă căile pe ca*e pot lupta
pentru lichidarea lor. Or, în
analiza lecției despre car© am
vorbit la începutul însemnărilor
noastre, a răzbătut uneori o ase-
menea atitudine din partsa
directoarei adjuncte.
La Școala medie din Zimnicea
unde si-au început în aceste
săptămîni activitatea pro'esorul
Dumitru Mărtoiu și profesoarele
Florentina Zamfir și Voichița
Chira, cadrele didactice cu ex-
periență au primit din partea
direcției sarcini precise în ceea
ce privește ajutorarea t nerilor
îor colegi. Rezultatele n au în-
tîrziat eă se arate. Noii pro-
fesori au pv.tut să asiste la alcă-
(Continuare în pag. 2)
® a a
— Hai, să vedem care
din voi știe.
Două degete
bancă din fund
dicat cu curaj
— Știu eu...
mește catredă.
dintr-o
s-au ri-
Se
nu-
—■ Se numește
dră, accentuează
ca-te-
rar
învățătoarea.
— Da, catredă, repetă
copilul.
Văzînd nemulțumirea
învățătoarei, alți patru-
cinci copii s-au oferit să
răspundă.
— Spune tu.
— Locul unde stă
varășa învățătoare
to-
SB
numește catedră.
— Foarte bine, copii,
se numește catedră.
Dar ceilalți care ridi-
caseră mâinile nu renun-
cum
rea
se numesc
în care
ei, mobilierul
■ oră de
învățat
: încăpe-
se află
și obiec-
tau
eu“
,vreau să spun și
„spun și eu’
,eu
tovarășă învățătoare".
— Hai să-l auzim și
pe băiețelul din banca
tele care se găsesc în
clasă; au văzut că toa-
te sînt curate și frumoa-
se și s-au angajat să le
păstreze așa. Dar lucru-
rile nu s-au petrecut atît
de repede cum se scriu-
Lecția a ținut exact pînă
cînd clopoțelul a sunat
de ieșire. Ce s-a petre-
cut în atîta timp ?
Păi, dacă cu „clasa" a
mers foarte repede, cu
„băncile" tot așa și cu
întii.
— Locul unde stă
varășa învățătoare
numește catredă.
Catredă, catredă...
to-
se
au
repetat și ceilalți. După
ce învățătoarea a
spus
clase pentru că simțeam
nevoia să măsor atunci,
pe loc. distanța pe care
o străbate elevul, cu în-
vățătorul și profesorul
de mină, să pot privi de
la nivelul ultimului an
de școală punctul de
plecare al celor din
clasa l-a. Am citit în l
programa de fizică des- ;
pre propagarea oscilații-
lor într-un mediu elas- 1
tic, proprietățile ultra-
sunetelor, funcțiunile
triadei, noțiuni despre j
transistori, noțiuni des-
pre fluxul luminos, ni-
velele energetice ale a- ■
tomului, legea dezinte-
grării radioactive, reac-
ția nucleară în lanț.
Programa de matemati-
că vorbea despre puteri
cu exponent întreg și
rațional, operații cu li-
mite de funcții, studiul
funcțiilor cu ajutorul i
derivatelor, proprietățile .
integralei și altele.
Am văzut măreția dru- |
mului. Am trăit bucu- :
ria pe care o am atunci ■
cînd văd Buștenii de pe
Caraiman, cînd privesc
de pe Omul văile.
alte
fără
tați,
mai
obiecte din
clasă
prea multe greu-
cu „catedra" a fost
complicat.
Cum se numește,
copii, locul acesta unde
stau eu ? Cum se nu-
mește mobila aceasta ?
de cîteva ori, rar, pe si-
labe ca-te-dră, corul de
copii care a silabisit
după ea a făcut să ră-
sune în toată încăperea,
rar : ca-tre-dă.
„Tre“ ieșise deocam-
dată învingător. Trebuia
timp pentru a fi alungat.
Timp și metodă. Proble-
ma a fost „planificată"
pentru o altă lecție. S-a
trecut deci mai departe
care e
deosebirea
— Voi stați în bănci.
Dar eu unde stau ?
dintre clasă și școală,
de ce venim la școală
etc.
4n recreație am cerce-
tat programele ultimei
Au
atunci,
nu am
făcind
trecut zile de
De catredă însă
uitat. Ce-or fi
acum copiii mei
din Cisnădie ? Unde-or
fi ajuns în urcușul lor ?
Din întîmplarea cu cei
mici de grădiniță am
învățat să nu subapre-
ciez puterile lor. Sînt
sigură că drumul par-
curs de ei împreună cu
tovarășa Maria Sasu
spre înălțimea celor doi-
sprezece ani este de pe
acum de luat în seamă.
E. MANAțJ
Intîlnirea
de copii
în zilele de 21
brie a.c. a avut
Pregătiri pentru deschiderea
conducătorilor organizațiilor
din țăriie
si Mării
loc,
22 septem-
la Palatul
pionierilor din București, întîlni-
rea conducătorilor organizațiilor
de copii din țările regiunii Bal-
canilor și Mării Adriatice, menită
să contribuie la dezvoltarea co-
laborării organizațiilor de
sub semnul Luptei pentru
copii
pace.
regiunii baicamce
Adriatice
Din partea Uniunii Tiner: Aui
Muncitor din fara noastră a i.—
cuvîntul tov. Elena Poparad-
Mantha, secretar al C.C. al U.T.M.,
care a subliniat importanța deose-
bită ce o are educarea copiilor
în spiritul ideilor păcii. Vorbitoa-
rea a subliniat că educarea tine-
Sub îndrumarea directă a Comi-
tetului regional de partid și a co-
mitetelor de partid raionale și
orășenești, în toate raioanele re-
giunii Brașov s-au luat măsurile
necesare pentru
bune condițiuni a
vățămînt ideologic
didactice.
In scopul de a
deschiderea în
anului de în-
pentru cadrele
înlesni partici-
parea învățătorilor și profesorilor
din toate școlile regunii la dife-
ritele forme afe învățămîntului
ideologic, lecțiile și seminariile
se vor desfășura cît mai aproape
de locul de muncă al acestora. In
zilele în care vor avea loc dezba-
terile din cercuri, cabinetele ra-
ionale de partid vor organiza,
atunci cînd va fi cazul, și pre-
zentarea unor expuneri in legă-
tură cu problemele curente a'e
politicii interne și internaționale.
Pentru toate cercurile au fost
fixați, sub îndrumarea directă a
comitetelor orășenești și raionale
de partid, propagandiști care vor
conduce seminari le. în vederea
desfășurării în bune condiliuni a
discuțiilor din cadrul acestora s-a
căutat să se organ zeze grupe cu
un număr potrivit de carsanți.
Prin grija cabinetului regional de
partid au fost puse la dispoziția
tuturor cercurilor tematica și pro-
gramele pe baza cărora vor avea
loc lecțiile și seminariile.
în școli re dezfășoară acum șe-
dințe deschise ale organizațiilor
de bază, în care secret: rii vor-
besc despre însemnătatea s ufe-
rii învățăturii marxist-leniuiste
pentru ridicarea nivelului cadre-
lor didactice, pentru îmbunătă-
țirea muncii lor. Ințelegînd cît de
importantă este buna pregătire
ideologică, învățătorii și profeso-
mîntul ideologic al cad elor
di-
dactice, în regiunea Pl.ieșt, s-au
organizat sub îndrumarea C.m -
tetului regional P.M.R., în
rioada 3-10 ssptembrie
rii care s-au înscris la
de studiere a bazelor
leninismului, a istoriei
economiei politice, a
cercurile
marxism-
P.M.R., a
filozofiei
marxist-leniniste etc. sînt hotărîți
să-și însușească în adînrime și
să aplice cuncșîințele ce le vor
dobîndi în cadrul lor.
Deschiderea amlui de înviță-
mînt ideologic va avea loc în
întreaga regiune Ia 1 octombrie,
cu lecția „Victoria definitivă a
socialismului în R.P.R.".
ION GHIRAN
Brașov
In vederea cît mai bunei pregă-
tiri a propagrndiș ikr care var
conduce seminariile în învăță-
cursuri la care au participat 160
de propagandiști.
Numeroase alte măsuri luate
pe plan regional și în raioane
sînt menite să asigure o cît mai
bună desfășurare a învățământu-
lui ideologic al cadielor didac-
tice. Astfel, sem nariila, la care
vor participa peste 8.500 învăță-
tori ți
centre
mune,
rile la
profesori, vor avea loc pe
de comune și chiar pe co-
pentru a se evita deplasă-
raioane. îndrumată de orga-
nele de partid, secția regională se
preocupă îndeaproape de asi-
gurarea bibEogr fiei necesare
cursanților. S-a luat din vreme
legătura cu C.L.D.C. pentru apro-
vizionarea librăriilor cu liieraturj
ideologică și po!i ică necesară.
De asemenea, sec iile de învăț i-
mînt raionale au prmit indica-
ția să înlesnească învățătorilor și
profesorilor procurarea materialu-
lui documentar neresar prin sis-
temul „cartea prin poștă".
VALERIU LUNGU
Ploiești
La lucrări au luat parte reprezen-
tanți ai organizațiilor de copii din
R.P. Albania, R.P. Bulgaria, Cipru,
R.P.F. Iugoslavia, Italia și R. P.
Romînă, precum și un reprezentant
al Comitetului internațional pen-
tru mișcările de copii și adoles-
centi (CIMEA). Aceștia au făcut
un larg schimb de experiență pri-
vind activitatea de educare a co-
piilor în spiritul ideilor păcii,
respectului reciproc și înțelegerii
între popoare.
La dezbateri au luat cuvîntul
numeroși participanti, care au
vorbit despre munca organizații-
lor de copii, despre problemele
actuale ale educației copiilor din
țările lor.
relor vlăstare constituie în patria
noastră o problemă de stat, de
care se preocupă întregul popor,
și a îniățișat minunatele condiții
pe care stalul nostru democrat-
popular le-a creat pentru dezv-f-
tarea armonioasă,
copiilor.
Participanții Ia
niiestat hotărîrea
viitor colaborarea
multilaterală a
întîlnire au mo-
de a întări pe
între organi-
zațiiie pe care le reprezintă, in
vederea dezvoltării prieteniei din-
tre copii și pentru a-și aduce și
pe această cale contribuția la e-
torturile depuse pentru
marea regiunii Balcanice
Adriatice într-o zonă a
înțelegerii și prieteniei
poare.
transfor-
și Mării
păcii, a
între po-
pe
a.c„
Ștefan Giuvelic, comuna Ti-
chilești, raionul Brăila. — Potri-
vit regulamentelor' în vigoare,
cadrele didactice sînt obligate să
lucreze în modie 7 ore pe zi, în
care se include activitatea didac-
tică și de culturalizare. Munca
depusă în cadrul comisiei de
împăciuire nu se încadrează în
activitatea metodică sau de cul-
turalizare, ci în activitățile sindi-
cale obștești.
Radu lacomi, Galați. — Po-
trivit instrucțiunilor pentru apli-
carea H.C.M. nr. 1059/1959, timpul
în care ați urmat școala tehnică
de maiștri cu plecare din pro-
ducție se include în stagiul de
activitate în învățămînt, dar nu-
mai pentru exercitarea funcției
de instructor de practică.
Frieda Strasser, Galați. —
Potrivit instrucțiunilor pentru .a-
plicarea H.C.M. nr. 1059 1959.
jorarea de W/o pentru orele de
îndrumare a practicii pedagogice
cu studenți de la
institute pedagogice
tehnice se acordă
universități,
și institute
personalului
didactic respectiv numai pe pe-
rioada cît conduce practica pe-
dagogică
Li via
Salariul
a cursantilor.
Mureșan — Brașov. —
de învățători
se acordă personalului
numai în cazul cînd
funcția pentru care
gradul respectiv !r. c-
gradul II
didactic
exercită
pentru orele de educație fizică
se va stabili la categoria l-a do
învățător.
Andrei Cristache, Galați. —
în calculul la stagiul de activi-
tate în învățămînt pentru funcția
de instructor de practică se con-
sideră și timpul servit ca lucră-
tor, tehnician etc. Obligația di-
dactică de predare a instructo-
rului de practică este de 24—30
ore. Personalul cu funcția de
bază în alte sectoare decît învă-
țămîntul, cu pregătire corespun-
zătoare, poate cumula ore în în-
vățămînt pînă la maximum 'A
normă, plata fiind de 50°/o din
salariul funcției cumulate.
Timpul servit în învățămînt ca
profesor cumulard cu cel puțin
'h normă se consideră la vechi-
mea în învățămînt.
eneficia de s
de gra-
dul II acordat pentru funcția dc-
învățător.
iltllllllllllllil'limillllllimilllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllliț
marelui nostru prozator, numeret
transmis astfel
emi-
(Urmare din pag. 1)
1
în ceea ce vă privește, dacă a-
organelor de învățămînt
locale.
N T
A N
U
deschise
111111111111111,1
un internat cu efectiv mic
elevi acesta nu influențează
premiul
recenzii
bune la
au confecționat și un
reprezentînd Hanul lui
Pedagogi-
cadrelor
regionale
Institutul de Științe
ce aduce la cunoștința
didactice că sesiunile
pentru
școlari
părinți
Astfel,
cea de
„Lectu-
bază o școa-
și exercită
se salarizaa-
de învățător.
10—20 octombrie a.c., iar
a IV-a sesiune centrală a
fotomontaj
Manuc, de-
pedagogică
salarizarea
rilor pedagogice" între 21—23 de-
cembrie 1962.
I la concursul raional de
și să obțină rezultate
Olimpiada de literatură.
didactic care are la
lă de nivel mediu
funcția de profesor
ză la categoria l-a
fost invitate la ectii
LIGIA GEORGESCU
Caraca’
veanu văzut
săi". Elevii au
scop volumele
Pavel Boiangiu, comuna Mur-
gași, raionul Olteț. — Potrivit
instrucțiunilor pentru aplicarea
H.C.M. nr. 1059/1959. personalul
veți la bază școala
de educație fizică.
de
a-
rom iești
aniversările
lui Gararet
lui Mihail
Cazimir etc.
festive ale	,,Vieții
apărute cu prilejul
scriitorului, opera
Ibrăileanu, evocările
Sevastos, ale Otil'ei
pionieri și
ca și pentru
și pedagogi,
în programul
de conteni o.anii
consultat în acest
omagiale închinate
ale „Lecturilor pedagogice" din
în
II llilll
între multiplele posibilități pe
care profesorii de limba romînă
le au la îndemînă în vederea spo-
ririi dragostei elevilor pentru
literatură cercurile joacă un ral
deosebit de însemnat.
La cercul de literatură al Șcclii
medii nr. 2 din Carccal se de fă-
șoară o activitate bog tă, ca.e
contribuie mult la îmbogă irea
orizontului cultural al ele.îlm
De pildă, pentru a pregiti discu-
ția pe tema „Istoria orașului
București oglindită în litera ură ',
ei au urmărit cum epare vi’ta
București ului în opera Iui A Pann,
Odobescu, Filimon, T Gbica,
I. L. Caragiale. Delavrancea, ca și
în literatura dintre cele două
războaie mondiale și în opera
scriitorilor noștri con'emporani.
Cu deosebire au fost int re ați
elevii de aspectele priv toate la
lupta în ilegalitate a comuniștilor
din Capitală, la insurecția armată
de la 23 August 1944, la reali ă-
rile oamenilor muncii din Capi-
tală în anii puterii populare. Pre-
gătind discuția membrii cercului
venit sala de întruniri muncito-
rești, ,,Dacia" și o vedere pano-
ramică a Pieții Palatului R.P.R. cu
noile ei construcții.
Foarte interesantă a fost și
adunarea cu tema , Mi! ai: Sado-
De asemenea i-au atras mult pe
elevi adunările în care s-au dis-
cutat temele „Figuri feminine în
literatura romînă". ..Tineri eroi din
literatura romînă pe care-i iubim
foarte mult — lonuț Jder, Mitru
Moț" și altele.
Completarea cunoștințelor lor
în cadrul cercului de literaiu ă
i-a ajutat pe elevii șco ii să ia
Sprijin cadrelor tinere
tuirea unor planuri calendaris-
tice model, li s-a arătat cum se
alcătuiesc planurile de lecție în
funcție de speci icul disciplinei,
de tipul lecției, de scopul aces-
teia etc. au fost mi iați în ceea
ce privește medul cum vor tre-
bui să-și desfășoare activitatea
extrașco ară, au primit indicații
asvtpra folosirii materialului di-
dactic, asupra lucră ilor meto-
dice de specialita'e pe care le
pot găsi la bibliotecă și la cabi-
netul metodic al secției.
Tot din primele zile de activi-
tate cadrele didactice tinere au
prezentate de oei mai buni pro-
fesori din școală. Asistînd la lec-
ția deschisă ținută de profesoara
de matematică Dumitru Mărtoiu
de exemplu și-a putut însuși
prețioase cunoștințe melodice
Analiza lecției efectuată ulterior
i-a dat posibilitatea să înțeleagă
exigențele colectivului în care
și-a început munca.
Un asemenea ajutor concret și
nul tilateral este, desigur, bine-
venit și își va arăta în curînd
roadele.
Majoritatea tinerilor care au
terminat anul acesta cursurile
universităților și a'e institutelor
pedagogice și-au început cu. pa-
siune munca plină de răspun-
dere care le-a fost încredințată.
Ei au fost primiți pretutindeni cu
încredere, prețuire și dragoste,
sînt ajutați să învingă greutățile
începutului, să valorifice din
primele zile cunoștințele și
Emisiuni
dedicate
școlii
Centrul de radio-
ficare din Vidra,
care își desfășoară
activitatea în 6 co-
mune din raioane di-
ferite, prezintă regu-
lat emisiuni locale
emisiunii se întîlnesc
acum, la început de
an, emisiuni cu tit-
luri ca: „însemnări
din jurnalul unității
de pionieri", „Micul
chimist", „Fiii colec-
tivistului Stan" „De
vorbă cu mamele",
„De la ora de diri-
genție".
$i în perioada de
vară emisiunile cen-
trului de radioficare
din Vidra au tratat
probleme privitoare
la activitatea pionie-
rilor și școlarilor. S-a
siunea „File din jur-
nalul unității de pio-
nieri" și sceneta
„Necazul Marioarei"
care comenta com-
portarea dezordonată
a unei eleve din
Vidra ajutind-o să
se îndrepte.
Atît directorii șco-
lilor cît și învățăto-
rii și profesorii con-
tribuie mult la buna
organizare a emisiu-
nilor locale. De ase-
menea, ei folosesc a-
ceste. emisiuni ca un
mijloc de schimb de
experiență.
Victor Teodorescu, comuna
Crînguri, raionul Găiești. — In-
demnizația de conducere cuveni-
tă directorilor școlilor de 8 ani
se stabilește în funcție de numă-
rul total al claselor. Dacă la u-
nitatea la care ați funcționat au
existat un număr de 7 clase la
secția de cultură generală și 2
clase la secția agricolă (total 9
Clase) aveți dreptul la o îndem-
nizație de conducere de 100 lei
lunar. Cînd școala de 8 ani are
Constantin D. Păsăreanu, co-
muna Tătărani, raionul Huși. —
Personalul didactic care are la
bază școala tehnică de maiștri
agricoli se salarizează la catego-
ria I-a de învățător, în cazul
cînd îndeplinește funcția de pro-
fesor la orele de agricultură și
lucrări practice agricole.
Timpul servit ca tehnician a-
gricol nu se socotește la stagiul
de activitate în învățămînt. Dacă
la data de 1 august 1959 nu ați
avut un stagiu de cel puțin 5
ani serviți în învățămînt, salari-
zarea urma să se facă la grupa
0—3 ani stagiar. Deși în prezent
aveți un stagiu de peste 5 ani,
trecerea la o grupă superioară
de vechime nu se poate realiza
decît în urma obținerii calificării
de profesor și trecerea examenu-
lui de grad definitiv.
suora drenturilor de indemniza-
ție.
Radu Calcan, comuna PA
goanele, raionul Buzău. — Drep-
turile de concediu pentru perso-
nalul didactic transferat din în-
vățămînt la sfîrșitul anului șco-
lar în alte sectoare de activitate
se acordă atît ca sume cît și ca
număr de zile, de către unitatea
la care s-a făcut transferul, în
raport cu funcția îndeplinită.
Alexandru Davîdov, comuna
Sarichiei, raionuî Istria, Vlad
Diomsîe, comuna Blajani. raionul
Buzău. Armânii Constantin. co-
muna Tutara. raionul Iași, Benali
Nail, MedMdia. Popescu Justin,
comuna Bistreț. raionul Băîlești,
Damian Corneliu, Sibiu, Ilie U.
Clenciu, comuna Horezani, raio-
nul Gilort, VasPc Gruncea, Bîr-
lad. Emil Răghinaru. comuna
Mînzălești, raionul Buzău, Gheor-
ghe Maierean, comuna Todirești,
raionul Gura Humorului, Gheor-
ghe Manta, comuna Matca, raio-
nul Tecuci, loan Orășanu, Tîrnă-
veni, Maria Popescu, comuna Bîr-
zava, raionul Lipova, Elena Par-
fene, Vaslui.
Informațiile pe care le cereți
le puteți obține adresîndu-vă
DIRECTORUL
Asistentele la
lecții
»
Preocuparea principală — conținutul
procesului instructiv-educativ
Ca la orice început de etapă,
preocuparea noastră, a d . efo-
rilor de școli, se îndre:p ă încă,
în această perioadă, sp.e unele
probleme de organizate, căci
este îndeobște cunoscut că o
bună organizare a procesului
instructiv-edv.aativ coastitaie o
garanție în plus a euccesu ui în
ansamblul activităților școlare.
Firește, nu este vorba ac. de
repartiția pe clase ș; pe o.e a
învățători or și profesorilor, căci
aceste lucruri au tort puse la
punct la vremea lor. Dai ene
vorba, de p Idă, de u.m. .tea
modului cum își propun cadrele
didactice să lucreze în caisul
primului trimestiu și chiar al
anului. Pentru aceasta am
început să cercetăm cu atenție
planurile fiecăru. profesor, la
fiecare obiect. Spunem „cu aten-
ție" căci nu ne vom mulțumi
doar cu constatarea că p aiu-
rile au fost alcătuite întocmai
pînă la termenul ștab lit ș: sînt
complete, ci le vom studia vom
face observații pe ma ginea lor
și. la nevoie, le vom restitui pro-
fesorilor pentru re ac-re, u mă-
rind ca indicațiile ce ie vom da
să fie respectate. Derigur că
multe din planutile calenfaris-
tice nu vor trebui să fie înapo-
iate cadra or didactice, căci vor
fi bu.ne Avem în șco ă destui
pedagogi cu o serioasă p.e ă-
tire de specialitate și foarte con-
știincioși. Dar și aci avem ceva
de făcut : să reținem ceea ce
este cu deosebire b;n in p an -
rile lor și să împărtășim acea;ta
cadrelor cu mai puțină expe-
riență.
sau a desenului. Firește, vcm
comunica pro.esoru ui, la s îr_i-
tul lecției, observa.iile ne care
re avem de făcut la fiecare le
ție, pentru a-1 ajula pe .or ia
muncă. Observații e vor privi
atît metodica predă i , cit și
conținutul lecției, iasis md asu-
pra problemelor din domeniul în
care ne-am concentrat a enț a
Din cele constatate la Hoții vcm
reține pentru feerore profesor
ceea ce este mai rara .trtisiîc,
lipsurile pe ca.e le ar-, pen ru
a putea vedea in viitor cum Ie
înlătură. Și, în același timp, vom
reține elemente care ne vor
ajuta să tragem concluzie pemrr
conținutul muncii i str_c i • edu-
cative din întreaga școa ă. Ast-
fel, studiind cum se real: erză
educația comunistă prin lecții,
vom urmări cum fo ote c pir.e-
sorii prilejurile oferite de lecne
pentru educarea .nteloctuală.
atelst-stiințiiică a elevi o: pen-
tru popularizarea :"al zării.r
regimului nos.ru democra popu-
lar, ale popoarelor ca:con-
struiesc socialismul ș. tom. ni -
mul, pentru dezvoltarea ad-::r~-
ției față de g:andicasole reali-
zări pe care le poate înfăptui
poporul descătușat, pentru trecu-
tul glorios de luptă al popo.uui
nostru, pentru a întări încre-
derea elevilor în forțele maselor
conduse de partid, pentru a le
cultiva dragostea fa ă de Iv-pta
de eliberare naționa.ă și socială
din lumea întreagă, pentru a-i
învăța să respecte și să pre-
țuiască munca, cinstea și în ge-
neral să aibă o îna tă ținută
morală. Vom urmări dacă pro-
concluziile pe care le vom
face cunoscute colectivului pe-
dagogic, vom da și recomandări
pentru înlăturarea unor astfel de
carențe. De pildă, vom reco-
manda spre consultare ucrăn
ideologice cu temele respective,
materiale orientative din lite-
ratura pedagogică, vom pura
discuții individuale cu profesorii
pe marginea conținu.uui male-
riaielar consultate, vom asista
la seminariile de învățăm'nt
ideologic, vom cere corni iilor
metodice pe obiecte să dezbată
larg aspecte de această natură
în cadrul șed:n e or or ele.
Pentru ridicarea nivelului mun-
cii instructiv-educative esie toar-
te importantă popularizarea șr
răspindirea experienței înaintate.
De aceea, vom face larq c noi-
cut modul în care prof so îl
buni asigură puritatea ideolo-'
gică a lecțiilor, paltini ctea lor.
cum se preocupă de educația
aieist-ștîințifică a școlariloi prin
intermediul lecțiilor.
Sînt multe probleme care tre-
buie să-1 preocupe pe directoi
în fiecare etapă a anu ui școlar,
dacă vrem ca munca izstructiv-
educativă să se desfășoare la
nivelul exigențelor actuale !n
cele de mai sus am a:ătat doar
cîteva din aceste probleme — Și
anume, acelea căreia Ie acor-
dăm acum cea mai mare atenție.
Prof. GH. MIERLEA, director și
Prof. I. BUCUROIU, director
adjunct
Școala medie
„I. L. Caragiale", București
înainte de încheierea anului
școlar trecut am asistat la o dis-
cuție destul de încordată, fiecare
dintre preopinenți argumentîn-
du și cu înflăcărare punctul său
de vedere. Aceasta s-a petrecut
la Galați, într-o ședință a direc-
torilor de școli. Discuția se purta
pe tema asistențelor directorului
la lecții și a valorificării con-
cluziilor lui în scopul ridicării
nivelului predării. Unii directori
socoteau că asistentele lor tre-
buie să fie dinainte planificate,
profesorul respectiv urmînd să
cuncaseă data precisă și ora la
care urmează să fie asistat. Ei
arătau că pentru o astfel
de asistență profesorul se pregă-
tește mai atent și realizează
lecții bune. Directorul, spuneau
aceștia, are astfel prilejul să
cunoască posibilitățile optime ale
profesorului Ia a cărui lecție a-
sistă și să organizeze activitatea
colectivului pedagogie în funcție
de nivelul cel mai ridicat al po-
sibilităților lui.
Alți directori considerau că
acest fel de control nu permite
directorului să-și facă o imagine
precisă asupra activității obișnu-
ite, de zi cu zi a cadrelor didac-
tice, că astfel de asistențe duc
Ia o muncă al cărei singur scop
este de a „ieși bine la control".
Este evident, spuneau ei, că nu
putem îngădui în școala noastră
un astfel de stil de muncă.
Discuția era vie, argumentele
ciocnindu-se cu pasiune. Se pre-
zentau date privind experiența
celor care participau la discuție,
cifre, situații care să pledeze în
favoarea uneia sau alteia dintre
opinii. Problema în sine a fost
lămurită pînă la urmă, conclu-
zia secției de învățămînt satisfă-
cînd exigențele pedagogice ale
tuturor preopinenților. în mod
obișnuit, au indicat inspectorii
secției, asistențele directorului
trebuie făcute fără a fi anun-
țate in prealabil. Atunci însă
cînd directorul își propune să
cerceteze, împreună cu anumiți
profesori sau cu una din comisiile
metodice o anumită problemă
metodică, educativă etc., la care
n-au găsit încă soluția, poate e-
fectua și asistențe dinainte anun-
țate.
Am plecat din mijlocul directo-
rilor cu convingerea că intr-ade-
văr ședințele lor contribuie la
moi buna orientare a muncii pe
care o desfășoară. în cursul anu-
lui ei dezbătuseră multe proble-
me privind activitatea de condu-
cere a școlii și valorificaseră ini-
țiativele șî experiența cea mai
bună în această activitate. Preo-
cuparea secției de învățămînt
pentru sprijinirea directorilor de
școli n-a rămas fără roade. La
sfîrșitul anului de învățămint in.
școlile din orașul Galați s-au în-
registrat rezultate bune și foarte
bune în activitatea instructiv-
educativă.
O informare recentă sosită de
la Galați ne anunță că la ședin-
țele lunare cu directorii care se
vor ține în acest an școlar se
vor dezbate numeroase probleme
de actualitate. Printre acestea
cităm : „Cum îndrumăm cercurile
pedagogice pentru studierea ex-
perienței înaintate", „Cum îmbi-
năm preocupările pentru îndru-
marea conținutului procesului in.
structiv-educativ cu obligațiile
organizatorice și gospodărești",
„îndrumarea și controlul activi-
tății diriginților" etc.
Strădania pentru îmbunătățirea
muncii directorilor de școli se va
răsfrînge desigur pozitiv asupra
ridicării activității acestora la un
nivel și mai înalt.
C. R.
Un deosebit apoit în alcă-
tuirea unor planuri calendaris-
tice de calitate pol avea comi-
siile metodice pe obiecte din
școală. De aceea vom veghia
ca Ia alcătuirea și definitivarea
acestor documente să-și spună
părerea și responsabilii comi-
sii oi metodice de specialitate.
In felul acesta ciedem că vom
izbi’,ti ca planurile calendaris-
tice să nu fie doai o formalitate,
ca ele să reprezinte rezultatul
unei profunde chibzuinți a upra
modului cum trebuie predate te-
mele cuprinse în programă, asu-
pra împărțirii lor în lec ii, as ■-
pra materialului didactic care
va trebui folosit, asupra .iteratu-
rii de specialitate ce trebuie
consultată.
Grija noastră principală va fi
închinată, însă, conținutului pio-
'«iu-zis al procesului instructiv-
Șdacativ. In primul rînd es e
vorba de cunoașterea nemijlo-
cită a felului cum luc ează în
clasă fiecare învățător și pro'e-
sor. Realizăm aceasta prin me-
toda foarte uzitată a asisten'eloi
la lecții Ne preocupă în pre-
zent cum să facem ca asisten-
țele la lecții să fie cu deosebire
folositoare, atît pentru fiecare
profesor în parte cît și pentru
întreaga școală. Credem că este
mult mai util pentru ridica-ea
nivelului instrucției și educației
în școală ca directorii să urmă-
rească, în asistentele lor Ia ore,
anumite probleme. Bunăoară,
ne-am propus să i-rmărim în di-
ferite etape probleme ca modul
în care se asigură legătura din-
tre cunoștințele teoretice și viață,
puritatea ideologică a lecțiilor,
realizarea ediia-ațiai comuniste
a școlarilor în predarea l;mî-
romine, a istoriei. a fizic
chimiei. matematicii, a muziau
tesorii se preocupă șă-j c n-
vingă pe elevi de adevărul celor
afirmate de ei, preze t ndu-le
argumente puternice, de pe o
poziție partinică și dacă nu
cumva se mulțumesc să trasmită
cvaioștințele în spirit obisciivist,
sau dacă nu folosesc un stil sfo-
răitor, lozincard, exagerări fără
rost — care nu au nimic comun
cu partinitatea și cu ccmbztivl-
tatea revoluționară și ca e di-
minuează valoarea eduzaiivă a
lecțiilor.
Asistînd Ia cît mai mu te lecții
ținute de cît mai multe cadre di-
dactice, urmărind problemele pe
care le socotim esențiale pentru
sv.ccesul muncii instiuctiv-edu-
cative, vom căuta să tragem
concluzii valabile pentru în-
treaga școală și în funcție de
acestea, să ne propunem măsuri.
De exemplu, dacă stud ind cum
este asigurată puiitatsa ideslo-
gicâ a lecțiilor vom consta a,
că, în generai, fapte e și feno-
menele din natură și societate
sînt interpretate în lumina legi-
lor dialecticii materialiste, dat
că la unele obiecte nu se urmă-
rește întotdeauna îndeajuns în-
țelegerea și însușirea de către
elevi a unor teze fundamenta e
ale filozofiei materialist-dialec-
tice, ca de pi dă, aceea că ma-
teria este în peimanentă m'ș-
care și dezvoltare, că lenoms-
nele de suprastructură sînt de-
terminate de schimbările ce au
loc în baza materială a societă-
ții etc., vom cerceta cauzele
care generează asemenea situa-
ții. Dacă vom găsi că acestea
rezidă într-o insuficientă pregă-
tire ideologică sgtț polidcă a
unor cadre didactice, intr-o
slabă pregătire a fiecărei lecții
din acest punct de vedere, în
planul
Închegarea colecti-
velor de elevi este
acum cuvîntul de or-
dine în Școala de 8
ani nr. 163 din ra-
ionul 16 Februarie al
Capitalei. Însemnă-
tatea lui deosebită în
condițiile actuale ale
școlii ne-a fost lă-
murită de tov. Ste-
lian Cucu, director
al școlii directorul
a inclus sarcini
vind mai
vitatea
în această
Diriginta
ales
pri-
acti-
dirigintilor
direcție,
vor sta
mai mul! decît de o-
bicei
levilor
în mijlocul e-
să cunoască
căutînd
pe tK-
directorului
metodice. Dintre ac-
țiunile menite să
contribuie la ridica-
rea nivelului aces-
tei munci am re-
ținut pe cele care se
referă la prevenirea
de mai bine de 6
al acestei școli.
Școala nr. 163,
anii trecuti una
școlile periferice
Capitalei,
te acum în
unui
Noile
ultimul
oraș
ani
în
din
ale
se găseș-
! mijlocul
modern.
construcții din
timp au
dus schimbări
a-
fun-
damentale vechiului
cartier în care se a-
flă. Pentru școală,
aceste schimbări pun
probleme pri care di-
rectorul se strădu-
iește să le rezolve
cît mai bine. Cea mai
importantă dintre ele
privește tocmai în-
chegarea fioilor co-
lective de elevi. In
blocurile date în
cursul acestei veri
în folosința
lor muncii
slalat sute
miiii venite
oameni-
s-au in-
ue fa-
din toa-
te părțile Capitalei :
Floreasca, Ferentari,
care în parte, să fo-
losească însușirile
fiecăruia în forma-
rea profilului colec-
tivului clasei respec ■
rămînerii în
învățătură,
preconizează
urmă la
Planul
ca a-
tive.
Planul
muncă al
cuprinde
anual
școlii
cîteva
tiuni în afara
de
mai
an-
celor
obișnuite — specifice
situației concrete din
școală. Astfel, pentru
a ridica nivelul pre-
dării unor obiecte
ca educația fizică,
muzica etc. la clase-
le 1—IV, conducerea
școlii a hotărît să or-
ganizeze ajutorarea
ceasta prevenire să
nu se facă pe calea
meditațiilor, care îi
supraîncarcă de ăalc
mai multe ori pe e-
levi, ci pe calea pre-
gătirii mai atente de
către profesori a fie-
cărei lecții. Comisiile
metodice vor ajuta,
prin asistențe și indi-
cații concrete, mai
ales pe învățătorii
și profesorii tineri.
în general planul
p.'evede o activita-
te bogată a comisi-
ilor metodice. Aces-
tea se vor
ocupa,
învățătorilor
care
predau la aceste cla-
se. Aceasta pentru
că s-a <
de pildă,
ducafie
date
școlii
cîteva
mult
de
se
observat că,
, orele de e-
fizică pre-
învățătorii
■ rezumă
jocuri
sau mai
țin „sportive".
la
mai
pu-
Pro-
printre altele, și de
studierea unor ,
bleme privind
todica lecțiilor
muzee și folosirea
pro-
me-
în
; la
Gata să viziteze șantierul
Cofenlina, ca și
centrul orașului,
lectivele de elevi
claselor, iormate
copii veniți de la
ferite alte școli,
din
Co-
aie
fesorul
fizică,
de educație
potrivit
vederilor incluse
planul general de
tivitate al școlii,
din ajuta pe fiecare
di-
vor
trebui să fte astfel
închegate încît pro-
cesul
caliv .
instructiv-edu-
să
desfășura
se poată
fără nici
un fel de greutate din
acest- punct de vede-
re. Pentru aceasta,
în planul de- muncă
vățător în
rea orei de
fizică și în
cazuri chiar
pte-
i în
• ac-
va
• în-
pregăti-
educație
anumite
în desiă-
șurarea ei. In felul a-
cesta nivelul aces-
tor lecții va fi desi-
gur mult ridicat:
O atenție mare se
acordă im planul con-
ducerii școlii muncii
lecții a cunoștințe-
lor căpătate de elevi
în urma excursiilor
efectuate în timpul
verii. Astfel, lecțiile
de geografie a patriei
de la clasele a VH-a
și a Xl-a vor porni
adesea de la conver-
sații cu elevii care au.
participat la	nume-,
roasele excursii or-
ganizate . în	timpul
vacanței, de vară și
vor ii ilustrate cu
.fotografii, planșe și
alte materiale adu-
nate . de profesori și
elev.i în excursii. în
ce privește organiza-
. rea vizitării muzeelor
de istorie,, științe na-
turale ele., planul .
prevede renunțarea la
metoda vizitării glo-
bale a acestora și
experimentarea ține-
rii unor lecții în a •
mite sectoare ale lor.
Planul de muncă al
conducerii Școlii du
8 ani nr. 163 cuprin-
de și multe alte mă-
suri menite să asigu-
re o desfășurare nor-
mală a activității șco-
lare. Astfel, la capi-
tolul privind școla-
rizarea (capitol im-
portant în condițiile
în care permanent se
mută în cartier
familii cu copii
vîrstă
prevede
școlară).
noi
de
se
întocmirea
unei evidențe preci-
se, care să fie pusă
la punct trimestrial cu
ajutorul administra-
țiilor noilor blocuri.
La capi toiul
gospodări tea
sînt stabilite
rile necesare
privind
școlii
măsu-
bunei
întrețineri a mobilie-
rului, a materialului
didactic etc.
Ideea care rezulfă
din planul
anual al
. lui
ca
te
fie
. școlii
cea mai
de muncă
direcioru-
urmărește
mare par-
a activității lui să
orientată
problemele
ținut ale
ari
spre
con-
muncii în-
structiv-educative.
„Problemele _ admi-
nistrative și gospodă-
rești sînt desigur im-
portante — ne-a spus
tovarășul Ștelian
Cucu. Noi . însât . ă .
continuat, ei, știm că
toate aceste proble-
me trebuie subordo-
nate sarcipii -sen-
țiale — înarmarea e-
levilor cu cunoștin- .
te, educarea lor in
spirit comunist".
C. RĂDOI
IM III
ttCȚII
Contribuția
la educația
lecțiilor de istorie antică
ateist-stiintifică a elevilor
Programa și manualul de isto-
ric antică oferă, în general, un
material bogat și adecvat pentru
educarea elevilor din clasa V-a
în spiritul ateismului științific.
Practica școlară a dovedit că va-
lorificarea acestui material de-
pinde în mare măsură de profe-
sor, de măiestria lui pedagogică,
căci simpla prezentare a cunoș-
tințelor, așa cum sînt ele enu-
merate în programă și în ma-
nual, nu poate conduce pe elevi
spre concluzii ateiste. Rolul pe-
dagogului constă, în primul rînd,
în interpretarea, explicarea și a-
profundarea materialului prevă-
zut de programă, în realizarea
legăturii de continuitate, astfel
încît contopind toate cunoștin-
țele cu caracter ateist într-un
sistem, să acționeze atît asupra
gîndirii elevilor cît și asupra
sentimentelor lor, forinîndu-le
iconcepții, convingeri ateiste.
Primele lecții ale cursului o-
Teră și primele posibilități de
trecere Ia realizarea acestui o-
biectiv.
Chiar din lecția introductivă
caut să transmit elevilor cunoș-
tințe științifice interesante, care
să scoată în evidență netemeini-
cia concepției idealiste-religioase
despre lume, să-i ajute pe elevi
să înțeleagă transformările din
natură și societate în relațiile lor
de cauzalitate și interdependență,
să-și dea seama că ele nu sînt
rezultatul acțiunii vreunei forțe
supranaturale. In explicarea a-
cestei idei, pe lingă materialul
oferit de manual, folosesc un
exemplu care s-a dovedit nu nu-
mai ușor accesibil elevilor, dar
și foarte apropiat lor și cu o pu-
ternică valoare emoțională — și
anume, evoluția orașului Bucu-
rești de Ia primele sale începu-
turi pînă la minunata Capitală
de astăzi a patriei noastre so-
cialiste. Copiii înțeleg foarte bine
că tot ceea ce s-a realizat și se
realizează în București n-a picat
de undeva din neant, nu este da-
rul cine știe cărei forțe supra-
naturale, ci este rezultatul efor-
turilor concrete ale oamenilor.
Un moment important pe dru-
mul educației ateiste a elevilor îl
constituie explicarea științifică a
procesului apariției omului. Dacă
reușim să-i facem pe copii să în-
țeleagă în adîncime — bine înțe-
les la nivelul vîrstei lor — pro-
cesul desprinderii omului din rîn-
dul animalelor, am realizat un
pas hotărîtor în formarea gîndi-
rii lor materialiste. Să nu uităm
că unii elevi mai aud, în afara
școlii, basmele biblice despre mo-
mîia de lut căreia i s-a insuflat
viață, despre coasta lui Adam
etc. Ținînd seama de această si-
tuație, caut să procedez în așa fel
încît să zdruncin și să risipesc
cunoștințele inexacte primite e-
ventual de elevi în afara școlii.
Cred că, pentru a se asigura pro-
fesorilor condițiile necesare în
vederea fundamentării materia-
liste a originii omului, ar fi bine
ca în programa școlară să se mă-
rească cu o oră timpul afectat
predării capitolului „Viața oame-
nilor primitivi în epoca pietrei".
Această oră ar putea fi utilizată
pentru o lecție cu titlul „Desprin-
derea omului din rîndul animale-
lor" (Originea omului). în pre-
zent eu folosesc pentru această
lecție o oră din cele prevăzute
de programă „la dispoziția profe-
sorului“. Am procedat la fel și în
anul școlar trecut și rezultatele
au fost îmbucurătoare. în felul a-
cesta se evită aglomerarea ma-
genere, și anume în asemenea
măsură incit, într-un anumit sens
trebuie să spunem că ea l-a creat
chiar pe om însuși". (F. Engels).
Este necesar ca din explicațiile
noastre elevii să-și poată da sea-
ma că gîndirea și vorbirea în-
seși au fost determinate de
muncă.
De o mare valoare pentru edu-
cația ateist-științifică sînt cunoș-
tințele despre dezvoltarea unel-
telor de producție. De aceea, in
lecțiile „Viața oamenilor primi-
tivi in epoca pietrei” și ..Dezvol-
tarea societății primitive in epoca
metalelor pun un accent deosebit
pe înțelegerea de către elevi a
faptului că, așa cum au fost unel-
tele oamenilor, așa a fost însăși
viața lor. Pe baza discuției cu e-
levii și folosind material ilustra-
tiv (Planșele din atlasul „Origi-
nea omului" din „Istoria univer-
sală" etc.), dirijez observația a-
surra uneltelor de producție.
Prezentînd oamenii comunei pri-
mitive în procesul muncii — cu-
les, vi nat, pescuit, confecționarea
uneltelor din piatră cioplită în
epoca paleolitică ; agricultura,
creșterea vitelor, olăritul, confec-
ționarea uneltelor din piatră șle-
fuită în epoca neolitică ; con-
fecționarea uneltelor din me-
tal și alte meșteșuguri, ca
olăritul, țesutul etc. în epoca me-
talelor — îi conduc pe elevi spre
concluzia că însăși periodizarea
comunei primitive este determi-
nată de nivelul de dezvoltare a
uneltelor dc producție. Tot de la
dezvoltarea metalelor pornesc în
dirijarea gîndirii elevilor spre
înțelegerea procesului de des-
compunere a comunei primitive.
Dîndu-și seama că perfecționarea
uneltelor a dus la apariția sur-
plusului de produse, a inegalită-
ții, a proprietății private, a cla-
selor, a exploatării, a luptei de
clasă și a statului, elevii înțeleg
rolul uneltelor de producție, ceea
ce înseamnă o solidă piatră de
temelie în vederea înțelegerii, la
timpul cuvenit, a modului de
producție ca factorul determi-
nant al dezvoltării societății.
Consider că rolul uneltelor ar
trebui subliniat în mod deosebit
și în programă și în manual. Este
nesatisfăcătoare, de exemplu, ca-
racterizarea pe care manualul o
face comunei primitive. La pag.
16 se spune : „Pentru că oamenii
lucrau în comun, stăpineau în
comun pămîntul, vitele și unel-
tele și își împărțeau între ei în
mod egal produsele, societatea de
atunci s-a numit comuna primiti-
vă". Această caracterizare este
unilaterală, incompletă. Ea nu a-
trage atenția elevilor asupra cau-
zei care ia determinat pe oa-
meni să lucreze în comun — ni-
velul extrem de scăzut al forțe-
lor de producție.
O importanță deosebită au cu-
noștințele despre uneltele de pro-
ducție și în ce privește înțele-
gerea științifică de către elevi a
procesului de apariție a religiei.
Engels a arătat că religia consti-
tuie „oglindirea fantastică în
mintea oamenilor a forțelor ex-
terioare care domină viața lor
de toate zilele, o oglindire în
care forțele pămîntești iau for-
ma unor forțe suprapămîntești".
Acest adevăr trebuie transmis
elevilor în așa fel încît ei să-l
înțeleagă în adîncime. Din expe-
riența predării și a muncii de
cercetare științifică întreprinsă
în școală am constatat că elevii
ajung să cunoască bine esența
și rolul religiei dacă înțeleg a-
ve, rădăcinile materiale, econo-
mice ale acestui fenomen social.
De aceea Ie explic elevilor că
această neștiință a oamenilor se
da (ora nivelului extrem de
scăzut — primitiv — al forțelor
de producție, slabei lor experien-
țe productive.
In lecțiile următoare despre
orînduirea sclavagistă urmăresc
să consolidez și să dezvolt cu-
noștințele elevilor, punînd accen-
tul pe caracterul de clasă și pe
rolul reacționar pe care-1 joacă
religia. în aceste lecții îi ajut pe
elevi să înțeleagă că, o dată cu
apariția claselor și a antagonis-
melor sociale, religia a devenit,
ca și statul, un instrument al do-
minației de clacă, un instrument
de asuprire și exploatare in mîna
clasei stăpînitoare.
In această ordine de idei con-
sider că atît programa școlară
cît, mai ales, manualul nu pro-
cedează bine atunci cînd situează
religia în capitolul despre cultu-
ră. Asemenea capitole cum sînt
„Cultura și religia vechilor
egipteni", „Cultura fenicienilor :
scrierea ; religia..." nu pot con-
tribui în nici un caz la educarea
elevilor in spiritul ateismului
științific. în concepția elevilor
cultura, așs. cum este firesc, re-
prezintă un element al progresu-
lui, care a stimulat gîndirea
științifică pe baza faptelor, a
experienței, a concluziilor ri-
guros verificate, confirmate de
viață. în ultimii trei ani am ex-
perimentat predarea cunoștințe-
lor despre religia diferitelor po-
poare, nu alățuri de elementele
culturii ci alături de stat, ca ins-
trument de asuprire și exploata-
re. Urmările pozitive ale unei a-
semenea, organizări a materialu-
lui asupra educației ateiste a ele-
vilor au fost evidente. Toți e-
levii clasei a V-a au înțeles ca-
racterul de clasă al religiei, rolul
ei de instrument de asuprire și
exploatare în mina claselor ex-
ploatatoare. Aceasta dovedește că,
muncind cu perseverență, putem
face ea concluziile care contribuie
la educarea ateist-științifică a e-
levilor să devină la ei convingeri
adinei, trainice.
Prof. I. DRAGU
'Am constatai încă
o dată un fapt de
care mi-am dat mai
de mult seama — cg
multi profesori ti-
neri, începători cad
în greoaia de a în-
cărca lecțiile cu prea
mult material, de a
face de aceea lecții
greoaie.
Devin desigur gre-
oaie acele lecții în
care se aglomerează
prea multe probleme,
noțiuni, date, prin în-
săși efortul cerul
pentru a le reține.
Dar ele devin greoaie
mai ales prin aceea
că într-o astfel de
lecție se trece repe-
de peste fiecare ches-
tiuni, nu este timp ca
asupra celor impor-
tante să se stăruie
mai mult, deci ca e-
sențialul să fie cît
mai bine înțeles și
cît mai solid fixat în
mintea elevilor.
Profesorilor tineri
e bine deci să le
spunem de Ia în-
ceput, și să Ie repe-
tăm cînd este nece-
sar, că trebuie să se
ferească de acest pro-
cedeu dăunător pre-
gătirii elevilor.
Tovarășa Eugenia
Munteanu a intrat
încrezătoare la prima
ei lecție din cariera
de profesoară, pe
care urma să o țină
Ia clasa a Xl-a. Car-
ie știa, munca ia ca-
tedră îi era dragă,
planul pentru lecție
fusese amănunțit al-
cătuit. Existau deci
condiții ca ora să
meargă bine. De alt-
fel, nici nu se poate
spuDe că a mers
prost. Ea nu a fost
însă la înălțimea po-
sibilităților profesoa-
rei. La sfîrșil, cînd a
sunat de ieșire, ea a
fost nemulțumită. Nu
a reușit să realizeze
ce și-a propus și, din
primul moment, pla-
nul ei de muncă la
clasa a Xf-a a fost
dat peste cop, deși
n-a zăbovit de loc la
nici o problemă, ba
a mers, s-ar putea
spune, în fuga mare:
ce este istoria, cu ce
se ocupă ea ?, apoi,
Ia lecția propriu-zisă,
recapitularea orîndu-
irii capitaliste : pro-
ducția materială, mo-
dul de producție,
baza economică, su-
prastructura, cauzele
apariției capitalismu-
lui ș.a.m.d. S-a mers
prea mult pînă Ia a-
mănunt în planul to-
varășei și deci în
lecție, chestiunile im-
portante nu s-au de-
osebit de cele secun-
dare. S-a făcut prea
mult apel la memo-
rie, profesoara a vor-
bit cît nu trebuia.
Era' mai bine dacă
lecția se oprea la mai
puține probleme dar
acestea se discutau
mai atent. Asupra
rolului hotărîtor al
modului de produc-
ție în dezvoltarea
societății, sau asupra
perioadelor istoriei
moderne, de pddd.
trebuia si. insiuc
mai mult, pentru că
elevii nu știau prea
bine aceste chestiuni.
Altfel, tovarășa
Eugenia Munteanu
promite a ii o bună
profesoară. Am ară-
tat câ știe carte. E
hotărî tă să munceas-
că conștiincios. în
caietul său, pe multe
pagini, stăteau ală-
turi toate planurile
de lecții din ziua a-
ceea : la clasa a V-a,
la clasa a VII-a, la
clasa a Xl-a ți la
Clasa a IX-a.
Experiența a arătat
tuturor celor care au
lucrat cu elevii la
clasă că lecția bună
cere, pe lingă temei-
nica pregătire a pro-
fesorului, pe lingă
stăpînirea metodelor
bune de predare, și
capacitatea de a
doza. De aceasta de-
pinde dacă vor putea
- să fie valorificate suii-
cient cunoștințele și
metodele de predare
Aceasta este una din
cauzele pentru care
e bine și trebuie ca
tinerii să-și întoc-
mească planul de
lecție.
Măiestria pedago-
gică (care nu cerc
neapărat timp înde-
lungat, pe care fp
poți căpăta cu altf”
mai devreme cu cil
dovedești mai mult
interes pentru munca
didactică), îți cere în
esență să clarifici
pentru elevi ceea ce
ei trebuie să cunoas-
că, să-și însușească
din carte sau din via-
ță. Clarificarea pre-
SUpu^e să rdrrmi
su	fu
Hecc-fe probic^-j e-
tît cit este
pentru a o lămur: Și,
ca să nu rămii în
urmă, să ie gîndești
bine la cetea ce este
esențial.
E. M.
TEMA DE CONTROL
terialului, se asigură o mai te-
meinică asimilare și aprofundare
a cunoștințelor, înlăturîndu-se
totodată supraîncărcarea elevi-
lor.
Tn predarea lecției despre ori-
ginea omului acord cea mai mare
atenție sublinierii rolului mun-
cii ca factor determinant al apa-
riției și dezvoltării acestuia. Este
foarte important să procedăm
astfel deoarece elevii manifestă
tendința de a pune pe primul
plan gîndirea și limbajul, ele-
mente pe care le sesizează mai
ușor. Stimulînd gîndirea logică a
elevilor, trebuie să-i orientăm
spre înțelegerea procesului des-
prinderii omului din rîndul ani-
malelor în ordinea desfășurării
lui firești, să-i ajutăm să înțe-
leagă că munca este „prima con-
pariția ei.
Le arăt elevilor că oamenii pri-
mitivi se temeau de fenomene-
le înconjurătoare — trăznetu!
care adesea îi ucidea, aprindea
locuințele sau pădurile, inunda-
țiile și furtunile, cutremurele fie
pămînt, frigul, bolile, animalele
uriașe etc. — pentru că nu Ie
cunoșteau cauzele și nu le pu-
teau înțelege. Le explic că toc-
mai această teamă de forțele na-
turii, determinată de neștiința
oamenilor de a-și explica astfel
de fenomene și de neputința de
a lupta împotriva lor, a dus la
divinizarea forțelor naturii.
O explicare științifică a origi-
nii religiei nu trebuie să sc re-
zume Ia ignoranță, la neștiința
și neputința oamenilor primitivi
în fața forțelor naturii, ci tre-
învățarea silabelor la clasa I
Pentru despărțirea cuvintelor
în silabe Ia clasa I, un prim pro-
cedeu ar fi acela de a număra de
cîte ori se deschide gura în timp
ce se pronunță cuvîntul.
Am procedat și eu la clasă ast-
fel, dar elevii nu reușeau să
despartă singuri alte cuvinte în
silabe. Acest lucru se datorește,
după părerea mea, faptului că
procedeul amintit nu deprinde pe
elevi cu tehnica despărțirii cu-
vintelor în silabe, ci
ajută
La cei mici această deprindere
nu se poate forma desigur pe
baza regulilor de despărțire a
cuvintelor în silabe. De aceea,
alături de metodele folosite (le
obicei în școli, cred că trebuie
să intervină în formarea acestei
deprinderi și auzul. Este necesara
— după mine — și despărțirea in
ritm a cuvintelor în silabe. O
cercetare atentă ne arată că noi
înșine ne bazăm, în principal, pe
acest simț atunci cînd despărțim
silabe.
Cred că este bine să se facă
mult mai multe exerciții de des-
părțire a cuvintelor în silabe
decît prevăd îndrumările metodi-
ce pentru clasa I. Exercițiile
acestea vor fi folositoare și
perioada abecedara, cînd
părțirea cuvintelor în silabe
în
des-
ajuta elevilor să facă o corei '
analiză grafică silabică a cuvin,
telor.
înv. FLOREA A. POPESCU
Siliștea, raionul Videle
Un lucru
important
insa folosirea
mai mult decît
tea construcțiilor
instrumentelor este
necesară.
In problemele de
construcții, de
care construcț'a poate fi făcută
și cu mina, ca de exemplu con-
strucția unui unghi și a bisectoa-
rei lui pentru a demonstra locul
geometric respectiv. La majorita-
în cabinetul de matematică, o lecție de astronomie
Prevenirea
greșelilor de
și ortografie
gramatică
Predarea gramaticii limbii ro-
mine în școală nu urmărește nici
de cum însușirea unor reguli, de-
finiții, excepții etc., ci formarea
de noțiuni gramaticale, formarea
unei
oral.
în
năm
sînt
exprimări corecte în scris și
predarea gramaticii întîmpi-
o serie de greutăți care nu
întotdeauna obiective, ci se
datoresc felului cum noi, profe-
sorii, transmitem cunoștințele,
faptului că nu dăm suficientă a-
tenție problemelor dificile, nu cău-
tăm întotdeauna cauzele greșe-
lilor și nu ne preocupăm cu toată
grija de înlăturarea lor.
Pătrunderea sensului
gic și, concomitent cu
a sensului sintactic al
vint presupune o serie
morfolo-
aceasta,
unui ru-
de o rate-
se de generalizare complexe și
variate. Pentru ca elevul să poa-
tă stabili că un cuvînt este pe de
o parte substantiv, iar pe de alta,
în propoziție, atribut, subiect sau
complement, este nevoie să ape-
lăm la procese de comparare și
de diferențiere, folosind aceleași
cuvinte in diferite contexte lexi-
cale. îndrumați, elevii disting par-
ticular i*.ă{Ue faptelor de limbă
comparate și ajung la o însușire
conștientă - fiecăreia dintre no-
ținni in p
e.
E foarte frecventă, mai ales la
elevii din clasele a V-a și a Vl-a,
confuzia între subiect și substan-
tiv sau între atribut și adjectiv,
datorită faptului că foarte adesea
subiectul este exprimat prin sub-
stantiv, iar atributul prin adjectiv,
că deci, ca material concret al
limbii, ele se suprapun. Pentru de-
limitarea noțiunilor e necesar ca
elevii să fie puși în situația de a
urmări un substantiv în diferite
propoziții, în care are roluri sin-
tactice diferite ca și invers, di-
ferite părți de propoziție expri-
mate prin substantiv. E necesar
de asemenea ca, la declinarea
substantivului, atunci cînd se ara-
tă cazul să i se arate și funcția
sintactică.
Pentru a preveni greșelile elevi-
lor le-am dat o schemă pe care
le-am cerut s-o învețe. Schema
precizează că substantivul la
cazul nominativ răspunde la în-
trebările Cine ? Ce ? și are în
propoziție funcția de subiect și
de nume predicativ, că substan-
tivul la cazul genitiv răspunde
la întrebarea A cui ? și are func-
ția de atribut substantival geni-
tival, cel în cazul dativ răspunde
Ia întrebarea Cui ? și are funcția
de complement indirect, iar cel
în acuzativ răspunde la întrebă-
rile Pe cine ? Ce ? (avînd func-
ția de complement direct), Care ?
Oe fel de ? (avînd funcția de a-
tribut substantival cu prepoziție),
Unde ? Cînd ? Cum ? Din ce cau-
sînt comune, ci doar asemănă-
toare.
Pentru a-i ajuta pe elevi să
deosebească diferitele funcții ale
substantivului folosesc și un alt
procedeu, care îngăduie o mai
profundă asimilare a sensului ca-
zurilor. Anume, dau elevilor cî-
teva propoziții care cuprind a-
celeași substantive, de fiecare
dată în alt caz. De pildă : Mama
a dat copilului un măr. Copilul a
mulțumit mamei. Mărul copi-
lului este roșu. Coaja mărului are
culoarea roșie.
în vederea înlăturării confuzii-
lor se pot face și exerciții compa-
rative, între substantive care au
aceeași formă dar îndeplinesc
funcții diferite (Elevul este silitor.
Profesorul cheamă elevul. Cartea
elevului este curată. Cer elevului
o carte) sau între substantive care
determină categorii morfologica
diferite : Cartea (substantiv) ele-
vului este curată. Cer (verb) ele-
vului o carte). Văzînd asemănări-
le și diferențele dintre forme
identice ale aceluiași cuvînt aflat
Ia cazuri diferite, elevii își însu-
șesc conștient noțiunea de caz și
înțeleg rolul cazurilor în modifi-
carea cuvintelor în propoziție.
Studierea verbului și a nume-
roaselor sale categorii (diateză,
mod, timp, număr, persoană) pre-
zintă pentru elevi dificultăți care
se vădesc atît în cursul anali-
zei gramaticale cît și în exempli-
ficarea formelor învățate.
O primă greutate constă în
delimitarea sensurilor pe care le
redau diferitele moduri. Dacă op-
tativul și imperativul sînt de-
limitate mai ușor, apoi indicati-
vul și conjunctivul se delimitea-
ză mult mai greu. Ba mai mult,
conjunctivul este folosit de multe
ori în Ioc de imperativ sau chiar
de infinitiv. în aceste cazuri e
nevoie să recurgem și la delimi-
tări de ordin formal, arătîndu-le
de exemplu elevilor că modul
conjunctiv se formează cu ajutorul
conjuncției „să", spre deosebire
de indicativ. La modurile neper-
sonale situația șe. complică și mai
mult. între definirea infinitivului
și a supinului nu există delimi-
tări, ambele moduri fiind menite
să demonstreze sub formă de sub-
stantiv acțiunea exprimată.
Elevii sesizează greu origina
verbală a substantivelor forma-
dă. Astfel, elevii fac confuzii în-
tre viitorul II al diatezei active
și viitorul I al diatezei pasive sau
între conjunctivul perfect al dia-
tezei active și conjunctivul pre-
zent al diatezei pasive. Pentru
înlăturarea unor asemenea con-
fuzii am folosit întotdeauna ana-
liza comparativă, dînd elevilor
propoziții ca ,,Era bine să fi adus
atunci apă" și „A trebuit să fiu
adus pe targa “, sau „Cînd veți
ajunge, eu voi fi spălat peste tot",
„Cînd veți ajunge, eu voi fi spă-
lat și îmbrăcat".
Greutăți în analiza verbului
mai întîlnim și la recunoașterea
diatezei reflexive, deoarece u-
neori sensul ei nu indică refle-
xivul, iar formele pronumelui re-
flexiv de persoanele I șl II și plu-
ral sînt identice cu cele ale
pronumelui personal. în aceste ca-
zuri, făcînd pe elevi să observe
că ambele pronume stau pe lîngă
verbe, am subliniat deosebirea
dintre ele : pronumele reflexiv se
acordă în persoană și număr cu
verbul, în timp ce pronumele per-
sonal nu se acordă.
Și în procesul însușirii scrierii
corecte se ridică dificultăți ale
căror cauze, cunoscute și analiza-
te, pot fi îndepărtate prin luarea
unor măsuri eficiente. Am obser-
vat de pildă că o parte a elevi-
lor mei omit în vorbire ultimele
In predarea geometriei de deo-
sebită însemnătate socotesc că
este deprinderea elevilor cu folosi-
rea instrumentelor. Încă de la pri-
ma oră de curs cer elevilor să-și
procure și să aducă la toate orele
de geometrie compas, riglă, echer
și raportor, un ci’eion bicolor
(roșu și albastru) și 2 — 3 cre-
ioane negre, obișnuite. Este ade-
vărat că uneori constat că mai
sînt elevi care nu și-au procurat
cele cerule decît în parte sau de
loc, dar eu insist mereu în cursul
orelor următoare, astfel îneît în
cele din urmă elevii au Ia lecția
de geometrie instrumentele nece-
sare. Mă îngrijesc ca și Ia tablă
șă existe regulat toate aceste in-
strumente, cît și o cutie cu cretă
colorată.
Procedez așa pentru că experien-
ța mi-a arătat că lucrarea unei
probleme în clasă sau acasă cu
ajutorul instrumentelor economi-
sește timp și ușurează dizolvarea.
De pildă, problema nr. 53 de la
pagina 67 din manualul de geo-
metrie pentru clasa a IX-a — ,,Pe
latura BC a triunghiului ABC se
ia un punct oarecare M ; fie Oi și
O- centrele cercurilor circumscrise
triunghiurilor ABM, ACM; să se a-
rate că triunghiurile ABC și AO; O:
sînt asemenea și să se deducă
condiția ca cele două cercuri să fie
egale" — greu poate fi rezolvată
fără o construcție riguroasă. Dacă
cercurile Oi și Os sînt trasate Și
în culori diferite (roșu și albastru),
iar unghiurile AO>O; șiAOrOi no-
tate cu arce de culoare, egalita-
tea de unghiuri se poate deduce
cu mult mai ușor. E drept că e-
xislă multe probleme simple, în
secțiuni în poliedre de exemplu,
folosirea instrumentelor și a cre-
tei (sau creioanelor) colorate tre-
JruÂi să devină pentru elevi o a-
devărată deprindere. Părerea unor
colegi că se pierde timp cu mane-
vrarea instrumentelor nu este jus-
tă. Lucrînd cu mina, ștergînd și
relăcînd pierzi mai mult timp și,
în plus, obții o figură neclară, care
cu greu poate Ii interpretată. Lu-
crînd cu instrumentele se pot e-
iectua mult mai multe probleme,
căci se pol scoate și fixa mai
repede și mai ușor concluziile.
Totodată folosirea instrumentelor
obișnuiește ochiul elevului cu fi-
guri corecte, exacte, ceea ce este
de mare importanță pentru pregă-
tirea viitorului muncitor sau in-
telectual.
Geometria, din cîte am putut să
constat, este un obiect la care ele-
vii prezintă mai multe lipsuri, dau
răspunsuri mai slabe la examene.
Una din cauze cred că este și a-
ceasta: nelucrînd cu instrumente,
ei iac figuri confuze, pe care nu
Ie pot pune de acord cu textul
problemei; de aci neînțelegerea
enunțului și concluzii eronate.
Și în noul an școlar eu mi-am
propus să nu neglijez acest fapt,
minor în aparență, în fond de
mare importanță.
A. IORGULESCU
Răzbunarea procentelor
Era la silrșitul tri-
mestrului întîi, în a-
ză ?
de
sau
Cu ce scop ? (avînd funcția
complement circumstanțial)
Cu cine ? Cu ce ? Din cine ?
Din ce ? Spre cine ? Spre ce ? în
cine ? In ce ? De Ia cine ? De Ia
ce ? etc. (avînd funcția de comple-
ment indirect). Le-am indicat ele-
vilor ca în cazul identității forme-
lor la nominativ și acuzativ să
caute subiectul propoziției și, dacă
il vor identifica în alt cuvînt de-
cît cel în cauză, acesta din urmă
nu poate fi decît complement di-
rect, prin urmare în acuzativ^ în
cazul identității formelor de ge-
nitiv-dativ diferențierea este mai
simplă, pentru că întrebările nu
te de la infinitivul lung ori su-
pin sau nu recunosc supinul ca
formă verbală. O dificultate destul
de mare prezintă pentru ei ’și
deosebirea dintre participiu și
adjectivul de natură participială.
Tn aceste cazuri cheia rezolvă-
rii constă în a atrage atenția ele-
vilor asupra caracterelor speci-
fice fiecărei forme și asupra deo-
sebirilor dintre formele ce se
pretează la confuzii. Este bine
să se efectueze exerciții care ur-
măresc diferențierea pe baza sen-
sului morfologic și sintactic. Com-
parind, de exemplu, propozițiile
„Tăcerea neturburată își întin-
sese pretutindeni nețărmurita ei
stăpînire" și „Nelurburat de ni-
meni lucra zi și noapte", elevii
își dau seama că în primul caz
neturburat este adjectiv, avînd în
propoziția rol de atribut adjecti-
val, iar în al doilea este verb la
participiu, avînd și complement.
Există apoi la verb’ forme dife-
rite care, datorită unei identități
sau asemănări fonetice, se oonfun-
consoane din unele cuvinte,
observat apoi că acești elevi
scriu așa : cin' (cînd) subect
biect), drect (direct) sau jam,
Am
Și
(su-
jan-
nul școlar
Unul dintre
apărea mereu
c'elarie cu
zîmbet schițat
țul gurii. Un
nedefinit : de
trecut,
diriginți
în can-
același
în col-
zîmbel
îngă-
fost
Pe
Și „catastrofele" an
împiedicate și
trimestrul
și pe al doitea.
venit trimestrul
treilea.
— Cum, i-ai
patru lui
întîi,
. A
al
dat
ta, jen (în loc de geam, geanta
gen). Aceste greșeli le-am înlătu-
rat corectînd .vorbirea elevilor
respectivi. însușindu-și formele
fonetice corecte elevii și-au îm-
bunătățit și exprimarea scrisă.
duință,
ritate
facjie
spus.
de superio-
sau de satis-
— greu de
Obținuse
Nu vezi că are
pe-ntîi și cinci
lonescu ?
Altă
singur
în loc
scriau
greșeală e folosirea unui
i în loc de doi sau a doi/
de trei și invers. Unii elevi
muncitori în loc de munci-
torii, hîrti în loc de hîrtii, copii
în. loc de copiii, băieții în loc de
băieți. Pentru' a evita asemenea
greșeli am ‘explicat necesitatea
fiecărui i. De exemplu, le-am ară-
tat că la forma „muncitorii" pri-
mul i este semnul pluralului iar
al doilea articolul hotărît, că la
forma „copiii" primul i este cu-
prins în temă,al doilea este sem-
nul pluralului și al treilea artico-
lul enclitic hotărît.
în ceea ce privește scrierea for-
melor - 1, mi, m nesilabice
prin componența lor sonoră
și pe care unii elevi le leagă de
cuvintele pe lîngă care stau, am
recurs la analiza unor cuvinte
cum sînt ducîndu-1, nu-i, m-ai vă-
zut, dă-mi etc. De asemenea, pen-
tru a elimina confuzia între cu-
vintele omofone se recomandă pu-
nerea în față a unor forme ca
„mai bine“, „m-ai chemat'1, „ele-
vul cel harnic", „griul ce-1 culeg
colectiviștii".
Pentru consolidarea deprinderi-
lor de scriere corectă sînt nece-
sare, pe lîngă aceste lămuriri pen-
tru înlăturarea greutăților și con-
fuziilor, exerciții repetate de
copiere, dictare, analize ortogra-
fice, lecturi etc.
Analiza greșelilor comise de
levi, a cauzelor acestor greșeli
indică procedeele prin care
putem înlătura, astfel îneît să
e-
ne
le
a-
sigurăm o exprimare mai corec-
tă a elevilor în scris și oral.
Prof. VALERIAN PLĂMĂDEALA
Curtici
cum se spune — fru-
moase succese. Izvo-
rul succeselor sale se
trăgea din legătura
cu lealitatea concre-
tă a clasei — să
zicem a Xl-a „Z“ —
unde era
Legătura nu
nemijlocită,
realiza mai
diriginte,
era chiar
căci se
ales prin
studierea meticuloasă
a catalogului. Stu-
dia catalogul cu pa-
siunea unui cerce-
lălor. Și — ca un a-
devărat cercetător —
își făcea într-un car-
nețel special, dife-
rite însemnări, ad-
notări, sublinieri și
trimiteri. De fieca-
re dală după ce stu-
dia catalogul urma
un „atac".
— Vezi colega, fii
atent, lonescu are
doi de patru la oral,
e amenințat să cadă...
Sau ;
— Poftim ? Cum o
să cadă Marinescu ?
l-am studiat situa-
ția din catalogul a-
nului trecut : n-a fost
căzut la nici o
rie...
„Căderile" și
nințările" luau
mate-
.ame-
pro-
porții de catastrofă,
care trebuia împie-
dicată cu orice preț.
doilea ?
Ori:
— Să
nescu ?
are trei
cadă
și ce
cinci
pe-al
Mari-
dacă
Ia oral ? Are
cinci pe-ntiiul, cinci
pe-al doilea și șase
la lucrarea scrisă.
Și, intr-adevăr,
„căzut"
slirșitul
a Xl-a
sută Ia
vaji.
nimeni:
n-a
la
anului, clasa
„Z" a avut
suia promo-
Cit m-am zbă-
lut eu 1	-
dirigintele I
spunea
Șî, intr-adevăr
zbătuse.
— Studierea
se
pro-
cenlelor tovarăși,
asta e cheia succe-
selor ! Procentele vor-
besc : trebuie numai
să știi să Ie înțelegi
graiul...
X
Cel mai
cent de
examenul
ritate l-a
mare pro-
căzuți la
de malu-
dat clasa
a Xl-a „Z“. Cu suc-
ces au căzut și lo-
nescu, și Marinescu,
și alții. Zîmbelul ne-
definit schițat în
colțul gurii dirigin-
te lui nostru a în-
ceput să se estom-
peze. I-au ’uat lo-
cul nedumerirea și
indignarea.
— Au fost prea
rigizi cei din comisie
— conchidea el.
Am studiat cata-
logul clasei a Xl-a
„Z“. lonescu n-a a-
vul nici un cinci la
oral în tot timpul
anului : a avut nu-
mai note de patru,
pe care le-a cirpit
cu cîte un cinci la
teză. Marinescu a a-
vut și cile un trei
(nu numai patru), dar
I-a „întregii" cu șase
Ia teză. Astfel, au pro-
movat lonescu
si
Marinescu, și nu nu-
mai ei. Nu,
comisia de
tale n-au
gizi".
Adevărat,
cei din
mai' -
fost ..ii-
procen-
tele vorbesc. Ele
spuneau încă de la
sfirșitul primului hi-
mestru :
formalism,
talele de
Vă paște
„atenție la
muncii de
la rezul-
paradă I
pericolul
suprafa-
ță : luați măsuri !“
Dar nu
măsuri. In
se acorde
rată grijă
rămași
ceșlia
vați"
țe la
note i
in
au
cu
la
Pornind
s-au luat
loc să
o adevă-
elevilor
urmă, a-
fost „sal-
cunoștin-
limită, cu
limită.
de la ade-
vărul simplu și în-
ă'eobște cunoscut că
rezultate
înseamnă
diocră —
mediocre
muncă me-
acum, la
început de dram, să
declarăm război ne^
cruțător formalismu-
lui în munca cu e-
levii. 'Altminteri pro-
centele se răzbună.
FLORIN ANGHEL
1P K O B L E M E DE EDUCAȚIE
Experiența diriginților
Profesorii diriginți au pășit în
noul an școlar cu hotărîrea de
a-și întări contribuția Ia educarea
comunistă a tinerei generații, de
a valorifica în acest scop expe-
riența pe care au acumulat-o în
anul școlar trecut. La îmbogăți-
rea acestei experiențe a contri-
buit în bună parte munca siste-
matică de îndrumare a activității
educative desfășurată de secțiile
de învățămînt
în anul școiar trecut, numeroa-
se secții de învățămînt raionale,
ca de pildă cele clin Drăgășani,
Rm. Vîlcea, Tr. Severin, Orșova,
Costești, Blrlad, Sebeș și altele
au organizat interesante consta-
turi cu diriginții, punînd în dis-
cuție probleme importante ale
muncii acestora. De pildă, por-
nind de la faptul că în unele
școli planificarea orelor de diri-
genție se făcea în mod formal,
fără a se ține seama de situația
concrgtă a claselor și că, din
această cauză, tematica lor era
unilaterală, secția de învățămînt
din Tg. Jiu a organizat o consfă-
tuire în care s-a discutat despre
felul cum trebuie alese temele
pentru orele de dirigenție. La
consfătuirea organizată de secția
de învățămînt a raionului Bîrlad
s-au discutat probleme legate de
metodele folosite în vederea în-
chegării colectivului de elevi, de
educarea disciplinei conștiente etc.
De obicei participanții la con-
sfătuirile organizate de secțiile
de învățămînt au avut prilejul
să asiste la desfășurarea unor
ore de dirigenție sau la alte acti-
vități organizate de diriginți. Cu
prilejul consfătuirii care a avut
loc în raionul Lipova, de exem-
plu, diriginții din acest raion au
asistat la cîteva ore de dirigen-
ție, urmate de discuții. Deosebit
de utile au fost discuțiile pe
marginea orei în care s-a analizat
situația la învățătură a elevilor,
demonstrîndu-se cum poate fi evi-
tată transformarea analizei în
„muștruluială".
O activitate rodnică în ceea ce
privește generalizarea experien-
ței pozitiv.e a diriginților desfă-
șoară și comisiile metodice ale
acestora. Așa; de pilda, la Școala
de 8 ani ni. 6 din Roman comi-
sia diriginților a discutat despre
metodele de educare a atitudinii
comuniste față de muncă a elevi-
lor, popul arizînd realizările unor
diriginți ai căror elevi au fost
fruntași în acțiunile patriotice.
Schimburile de experiență între
diriginți s-au dovedit a fi deose-
bit de rodnice, contribuind la
generalizarea experienței pozi-
tive în munca educativă. Din
păcate, însă, multe dintre ele au
dezbătut cu predilecție o singură
latură a acestei munci — ora de
dirigenție. Dar și discuțiile în
iurul orei de dirigenție au fost
uneori unilaterale, referindu-se cu
precădere la felul cum trebuie
organizate orele festive și igno-
rînd cu totul o seamă de probleme
importante. Se știe, de pildă, că
unii diriginți au tendința de a-și
încărca orele cu o ordine de zi
extrem de largă. Iată bunăoară,
cum sînt împărțite cele 50 de
minute afectate orei de dirigen-
ție la școala din satul Nisipari,
raionul Medgidia. Primele trei
minute sînt folosite pentru a se
pune absențele în catalog. în
5 minute responsabilul clasei
face o informare asupra eveni-
mentelor care au avut loc în
Chiar din prima zi de
școală Mihaela și-a ma-
nifestat dorința să stea
în bancă cu Doina. Au
fost „colege" de cămin,
și s-au regăsit în curtea
școlii în ziua deschide-
rii cursurilor, fiecare aș-
leptînd cu emoție și cu-
riozitate clipa în care
vor intra pentru întiia
oară într-o clasă.
Mica școlăriță este a-
cum . foarte bucuroasă
că stă in bancă cu o
„veche Cunoștință". Șt
nu numai pentru că pe
Doina o cunoaște de la
cămin.
— Doina o să mă a-
jut's și la lecții... îmi
spune ea cu seriozitate
în glas, lungind copilă-
viața acesteia în cursul săptă-
mînii. Dirigintele ține apoi, timp
de 10 minute, o expunere liberă
pe o temă dinainte fixată, 15
minute sînt destinate discuțiilor,
2 minute concluziilor pe care le
trage profesorul. In 3 minute sînt
sărbătoriți elevii care și-au ani-
versat ziua de naștere în săptă-
mîna ce a trecut, în 2 minute are
loc schimbul serviciului pe clasă,
iar în ultimele 10 minute elevii
vizionează un diafilm. Fără a mai
lua în discuție metoda expunerii
unei teme de către diriginte, e
limpede că avem de-a face aici
cu o fărîmițare la maximum a
orei și că nici unul dintre punc-
tele ordinei de zi nu poate fi
tratat în mod eficient. Desigur
că discutarea de către diriginți a
felului cum trebuie folosită ora
de dirigenție ar duce la înlătura-
rea unor neajunsuri de acest fel
Consfătuirile organizate la ni-
velul raionului, ca și discuțiile
purtate în comisiile metodice au
neglijat de asemenea să dezbată
problema cunoașterii elevilor, a
particularităților fiecăruia în
parte, să popularizeze experiența
pozitivă dobindită de mulți diri-
ginți în această direcție. Deosebit
de rodnice s-au dovedit, de
exemplu, vizitele organizate la
domiciliul elevilor pentru a cu-
noaște amănunțit mediul lor de
viață, preocupările lor și ale
părinților. în organizarea acestor
vizite conducerea școlii medii
„M. Eminescu“ din Buzău și con-
ducerea Școlii de 8 ani nr. 1 din
Reșița au antrenat și membrii
activului U.T.M. și de pionieri din
școală, ca și pe unii membri ai
comitetelor de părinți. Datorită
vizitelor frecvente la domiciliul
a doi elevi nedisciplinați, legă-
turii strînse cu părinții acestora,
organizării cu grijă a regimului
lor zilnic, diriginta Elena Perșu
de la școala „1 Mai“ din Dră-
gășani a reușit să îmbunătățească
mult atitudinea lor în școală și
în afara ei.
Ar fi indicat să se discute și
procedeele folosite de unii di-
riginți în ceea ce privește or-
ganizarea ajutorului tovărășesc
între elevi. Iată cum a .procedat
în această1 pLlVința; în amil șco-
lar trecut, dirigintele Nicolae
Popescu de la școala de 8 ani
nr. 89 din București. El a stabilit
patru grupe de elevi care aveau
nevoie de ajutor: elevi slabi la
majoritatea obiectelor, elevi slabi
la unele materii, elevi mediocri
șl elevi care veneau cu temele
nefăcute. Cei din prima catego-
rie, după ce-și pregăteau singuri
lecțiile, erau ajutați individual
de colegii lor cu note bune să-și
fixeze mai bine cunoștințele. Cu
elevii slabi la anumite obiecte
s-au făcut meditații colective,
conduse de elevi fruntași. Pentru
elevii mediocri, amenințați să
treacă în situația elevilor slabi,
s-a organizat studiul individual
acasă, sub controlul dirigintelui
și al instructorului de detașa-
ment, iar cei care veneau la
școală cu temele nefăcute — ca-
zuri foarte rare — au fost opriți
la școală după orele de curs,
unde își efectuau temele sub
supravegherea prin rotație a ele-
vilor buni.
Fără îndoială, este apreciabilă
străduința dirigintelui N. Popescu
de a asigura ajutorarea elevilor.
Nu credem însă potrivit ca un
elev — oricît de bun ar fi la
învățătură —. să țină meditații
încredere în forțele proprii
rește, a îngrijorare, ulti-
mul cuvînt.
Mă uimește preciza-
rea. O știu pe Mihaela
fetiță destul de inteli-
gentă, capabilă să se
descurce și singură în
activități de genul celor
pe care i le cere școa-
la. In perioada preșco-
lară părinții ei s-au o-
cupat cu atenție de dez-
voltarea ei intelectuală
și fizică. Fetița știe, să
numere pînă la 100, să
adune și să scadă,. are
noțiuni. de geografie și
chiar de istorie,
Pentru toate acestea
însă copilul a fost- su-
pus permanent la efor-
turi intelectuale, uneori
mai mari decît permitea
vîrstă. Poticnirile ine-
rente Ia un capii pus
într-o asemenea situa-
ție, în mintea ei, au
fost, desigur, sinonime
cu incapacitatea, i-au
alimentat neîncrederea
în forțele proprii. De
aici și mulțumirea pe
care o simte la gîndul
că vecina ei de bancă
o va putea ajuta sa
facă față sarcinilor șco-
lare.
Mai sînt însă și alte
împrejurări in viata u-
mii copil care, pot să-i
slăbească încrederea în
posibilitățile lui. Ele se
datoresc fie tot părinți-
lor care vor să-și pună
colective. Elevul fruntaș poate
să-și stimuleze colegul în pregă-
tirea cu conștiinciozitate a teme-
lor, poate să repete împreună 'cu
el lecțiile pentru a doua zi, să
confrunte cu el rezultatele la
diverse exerciții, să descopere
împreună greșelile, dar nu poate
să dea meditații calificate Nu mi
se pare potrivită nici oprirea ele-
vilor la școală după orele de curs.
Există, desigur, cazuri cînd unii
elevi au nevoie de o suprave-
ghere după orele de program, dar
această problemă poate fi rezol-
vată cu succes în cadrul semiin-
ternatelor sau, acolo unde ele nu
există, în săli organizate, pentru
copii pe lîngă cluburi muncito-
rești, case de cultură etc., sub
supravegherea unor profesori.
Asemenea săli au fost amenajate
de exemplu, în orașul Cluj cu
sprijinul secției de învățămînt, al
organelor sindicale, și al comisiei
de femei. Discutarea largă a
experienței dobîndite pînă acum
de diriginți în ceea ce privește
ajutorul tovărășesc între elevi la
învățătură ar duce, desigur, la
găsirea unor noi și valoroase căi
de organizare a acestui ajutor.
Ar fi bine de asemenea să se
discute și procedeele folosite de
diriginți în vederea îmbunătățirii
disciplinei elevilor. La școala de
8 ani nr. 16 din Iași, de exemplu,
se folosește cu multă eficiență
în acest scop, la clasele V-VII,
metoda întrecerilor între clase la
disciplină, la ținută. Fiecare pro-
fesor consemnează după ora de
curs, într-un caiet special, nota
care oglindește disciplina elevilor
în timpul orei, ținuta lor, cură-
țenia clasei. La sfîrșitul unei
perioade de trei săptămîni se face
punctajul pe clase. în adunarea
festivă pe școală se înminează
drapelul roșu clasei care a ob-
ținut cel mai mare procentaj. La
această adunare, la care participă
toți diriginții și profesorii, direc-
torul școlii analizează comporta-
rea fiecărei clase în parte, scoate
în evidență realizările, populari-
zează elevii fruntași la disciplină,
combate abaterile care s-au tna-
nifesîat. Ca urmare în școală s-a
; realizat o atmosferă vie de emula,
ție, un autocontrol tovărășesc, dis-
ciplina s-a îmbunătățit simțitor.
Desigur, este discutabil dacă
adunarea de analiză a muncii
trebuie organizată la trei săptă-
mîni, la o lună sau poate chiar
la un trimestru. Ar trebui preci-
zat și care este rolul activului
pionieresc in antrenarea opiniei
colective a claselor. Un lucru
este însă cert : evidența clară a
realizărilor colectivului, aprecie-
rea și analiza publică a muncii
duc la creșterea simțului de răs-
pundere al elevilor față de sar-
cinile lor, la stimularea inițiati-
velor, la închegarea colectivelor,
introduc în școală un spirit nou
de muncă, apropiat spiritului pe
care elevii îl vor întîlni atunci
cînd se vor încadra în marea
familie a oamenilor muncii.
Iată, așadar, cîte probleme im-
portante pentru munca diriginți-
lor, a întregii școli ar putea fi
discutate la schimburile de expe-
riență organizate între ei. Con-
stituind un mijloc important de
îmbunătățire a activității educa-
tive, răspîndirea experienței po-
zitive dobîndite în această acti-
vitate trebuie să se realizeze,
în anul școlar care a început, pe
o scară mereu mai largă.
B. MOLDOVEANU
la treabă copiii exage-
rînd cerințele pe care le
are școala față de elevi,
fie școlarilor mai mări-
cei care, din dorința de
a impresiona pe cei mai
mici, exagerează și dîn-
șii aceste exigențe.
Noi, educatorii, va
trebui desigur să-i la-
cern pe co.pii să vadă
lucrurile la proporțiile
lor adevărate, să aibă
încredere în puterile
lor, pentru ca nu tea-
ma, nu îngrijorarea să-i
cuprindă, ci dorința de
a îndeplini sarcinile șco-
lărești și convingerea
că vor putea munci cu
rezultate bune.
A, COSMIN
Roadele excursiilor
Dacă am face o trecere în re-
vistă a locurilor unde și-au pe-
trecut vacanța elevii școlilor
noastre am putea afirma că în
vara acestui an întreaga țară
Ie-a fost dăruită lor. Cu curiozi-
tatea specifică vîrstei ei au cer-
cetat fiecare colțișor al patriei,
încîntîndu-și privirea cu frumu-
sețile sale neasemuite, umplîn-
du-și inima de mîndria că sînt
cetățenii ei.
Vacanța a rămas în urmă,
cursurile școlilor au reînceput —
dar aceasta nu înseamnă nici
decum că excursiile, drumeția,
au încetat pînă la o nouă vacan-
ță. Elevii vor continua să facă
dese vizite în producție, scurte
excursii în natură, drumeții pe
meleagurile raionului și regiu-
nii natale. în organizarea aces-
tor acțiuni experiența acumulată
în timpul vacanței poate fi de
ce! mai mare folos, contribuind
la mai buna pregătire a excursi-
ilor și vizitelor, la mai buna
desfășurare a lor, la mai deplina
valorificare a celor văzute de
copii. De aceea se impune cu-
noașterea modului cum au fost
organizate excursiile în timpul
verii care a trecut, generalizarea
celor mai bune mijloace folosite
cu acest prilej.
Iată, de exemplu, cum a pre-
gătit Casa pionierilor din Satu
Mare o excursie prin regiunea
Maramureș. înainte de a porni
în excursie s-a organizat cu cei
108 copii care au participat la ea
o serie de acțiuni interesante,
menite să-i informeze asupra o-
biectivelor ce urmau a fi vizita-
te : șezători, vizionări de filme și
diafilme, lecturi. Astfel pregătiți,
copiii au putut pătrunde și în-
țelege mai lesne cele văzuie.
Deosebit de rodnice s-au dove-
dit excursiile care și-au propus
de la început un obiectiv central.
Așa, de pildă, excursia organiza-
tă de Grupul școlar de pe lîngă
Uzinele de vagoane din Arad a
avut ca scop de a arăta elevilor
cum acționează anumite princi-
pii de funcționare a motoarelor
în cadrul diverselor tipuri de ma-
șini studiate de ei în școală. Ex-
cursia organizată de școala me-
die nr. 3 din Tr. Severin a ur-
mărit în mod deosebit cunoaște-
rea de către elevi a aplicațiilor
industriale ale chimiei. La în-
treprinderile chimice vizitate
excursioniștii au urmărit nume-
roase procedee de fabricație,
văzînd cum se desfășoară în
realitate procesele chimice stu-
diate de ei în clasă prin ex-
periențe limitate de laborator.
Ei au aflat totodată despre
un nou procedeu de absorbție a
oxizilor de azot în strat spumat,
în turnuri de 60 m înălțime, pro-
cedeu introdus în acest an și
care mărește considerabil pro-
ductivitatea muncii.
Un obiectiv interesant de ex-
cursie au stabilit cadrele didac-
tice de Ia Școala medie nr. 1 din
Făgăraș. Acestea i-au condus pe
elevi cu cîtva timp în urmă prin
regiunea Hunedoara. în vara a-
ceasta au hotărît să vie din nou
cu ei aici, pentru ca elevii să-și
dea scama cu proprii lor ochi
de marile transformări survenite
într-un timp foarte scurt în o-
rașele Hunedoara și Deva, ca și
în satele regiunii.
Numeroase colective didactice
știu să împletească de minune în
excursii elementele instructive cu
cele educative. Edificator din a-
cest punct de vedere este exem-
plul excursiei organizate de școa-
la medie din Deva. Ajungînd în
gara Iași, unde se găseau și alți
elevi excursioniști — din Sucea-
va, București, Bîrlad etc. — con-
ducătorii excursiei au organizat
o întîlnire între copii. Aceștia
s-au împrietenit repede, și-au
povestit impresiile, au eîntat lao-
laltă, Apoi, conducătorii excursi-
ei au invitat în mijlocul copiilor
un muncitor ceferist care le-a
vorbit despre mizeria îndurată de
el ca ucenic în vremea stăpîni-
rii burghezo-moșierești, despre
năzuința Iui de a învăța carte
și despre imposibilitatea de a o
împlini în acea vreme, arătîndu-le
că abia acum, în anii puterii
populare, a putut urma, prin gri-
ja partidului și a statului școa-
la medie. Legăturile de prietenie
stabilite ett elevii din alte ora
șe, eele auzite de la muncitorul
ceferist au contribuit la întărirea
educației patriotice a copiilor.
în desfășurarea excursiilor un
Ioc important îl ocupă și organi-
zarea plăcută a popasurilor. în-
țelegînd acest lucru, cadrele de
la Casa pionierilor din Oradea au
organizat, într-un popas la peș-
tera Vadul Crișului, un foc de
tabără care a rămas de neuitat
pentru copii. La această festivi-
tate au fost invitați și 40 de e-
levi din comuna Semian, raionul
Marghita, aflați și ei în excursie.
Tov. Virgil Păcuraru, secretarul
organizației de partid din comu-
nă, le-a vorbit copiilor despre
istoricul locurilor unde se aflau,
despre realizările dobîndite aici
în anii regimului democrat-popu-
lar, despre viața tot mai lumi-
noasă a oamenilor muncii de pe
aceste meleaguri. Apoi pionierii
au participat, în jurul focului de
tabără. Ia Un concurs pentru ti-
tlul de eel mai bun eîntăreț și
au încins o horă.
în excursii copiii strîng un bo-
gat material, care se cere a fi cît
mai larg valorificat. Cele văzu-
te și aflate de către excursioniști
trebuie să devină un bun al tu
turor elevilor. Numeroase secții
de învățămînt s-au gîndit la a-
cest lucru, Ele au dat indicații să
se organizeze în școli expoziții cu
materialele strînse de elevi în
cadrul excursiilor, șî să organize-
ze adunări în care să se prezin-
te cele mai importante episoade
din excursia lor etc. Secția de
învățămînt din raionul Slatina a
îndrumat școlile să organizeze dis-
cuții Ia care să fie de față toți
elevii și în care participanții la
excursii să prezinte aspectele
cele mai semnificative din călă-
toriile făcute, scoțînd în eviden-
ță ce i-a interesat mai mult. Pe
lîngă faptul că dă tuturor elevi-
lor posibilitatea să afle despre,
felul cum s-a desfășurat excursia,,
o asemenea discuție îngăduie șj,, .
profesorilor să tragă uneje con-' ,
duzii în vederea alcătuirii planu-.
lui de excursii pentru noul an.
Posibilități de valorificarea .
materialului cules de copii și, dc
cadrele .didactice care au însoțit
elevii în excursii s'*,t multiple.
De acest,Jucru trebuie să se pce-,
ocupe cu toată seriozitatea direct
țiile școlilor, secțiile de învăță-,
mint.
M. IEȘEANU
MANUALE $COLARE
Ce aduc nou manualele de...
i;p. limba
romînă
.. ti	-
Sprijinind eforturile tuturor ca-
drelor didactice pentru ridicarea
conținutului predării limbii romî-
ne In șc.oala de cultură generală,
autorii și redactorii noilor ediții
ale manualelor de limbă și litera-
tură romînă s-au străduit să îm-
bunătățească vechile ediții prin
reeditări și revizii sau să elabore-
ze manuale noi, originale, pentru
școala de 8 ani la un nivel supe-
rior față de edițiile precedente.
Un ajutor prețios în munca de
elaborare și editare a acestor
manuale l-a constituit discuția
purtată în cursul acestui an
în coloanele ziarului „Scînteia"
cu privire la manualele de gra-
matică și la metodele predării a-
cestei. discipline. La îmbunătățirea
calității noilor manuale au con-
tribuit și articolele și recenziile
apărute în Gazeta Învățământului,
Contemporanul, Gazeta literară,
Tribuna, Revista de pedagogie,
precum și marele număr de scri-
sori trimise de cadrele didactice
de specialitate pe adresa editurii.
Printre manualele revizuite tre-
buie menționat manualul Limba
romînă, citire și gramatică, pentru
clasa a IH-a. La revizuirea acestui
manual s-a ținut seama de pro-
grama școlii de 8 ani, care nu mai
prevede un capitol special de
științe naturale, predat în ore spe-
ciale, ci cunoștințe elementare
despre plante și animale, studiate
în legătură strînsă cu mediul lor
natural. în acest scop au fost ela-
borate un număr de aproximativ
20 de lecturi cu caracter narativ,
acestea fiind mai accesibile ele-
vilor clasei a III-a decît cele cu
caracter descriptiv din vechea
ediție.
Manualul Limba romi.id pentru
clasa a IV-a a fost reeditat cu
unele modificări la capitolul gra-
matică, modificări cerute de ca-
drele didactice care predau după
acest manual. Astfel, din noua e-
diție s-au eliminat noțiunile de
vorbire directă și vorbire indirec-
tă, s-au înlocuit unele exemple
la gramatică și compunere cu al-
tele, mai potrivite vîrsteî elevilor.
Manualele de limba romînă
pentru clasele a V-a și a Vl-a
sînt manuale noi, originale. In e-
laborarea lor s-a ținut îndeaproa-
pe seama de indicațiile programei
școlii de 8 ani, care arată că
principiul de bază în predarea
limbii romîne este orientarea
practică. Acest lucru s-a realizat
prin alegerea unor texte literare
mai potrivite, prin explicarea cu-
vintelor într-un capitol separat,
cu indicarea categoriei lor grama-
ticale, printr-o legătură mai strîn-
să între partea rezervată lecturi-
lor literare și cea rezervată gra-
maticii etc.
Manualele de limba romînă
pentru clasa a V-a și a Vl-a cu-
prind texte literare mai bine ale-
se din opera scriitorilor noștri cla-
sici și contemporani și îhtr-o
proporție corespunzătoare temati-
cii indicate de programă.
Explicarea cuvintelor într-un
capitol separat, după textul lite-
rar și nu în subsolul paginii, ur-
mărește precizarea sensului exact
al unor cuvinte presupuse necu-
noscute elevilor și o activitate
mai intensă a profesorului de lim-
ba romînă în vederea explicării
acestor cuvinte în cadrul lecției
de lectură literară.
O atenție mai mare decît în ve-
chile ediții s-a acordat compune-
rilor și exercițiilo- de dezvoltare
a vorbirii. La lecțiile de compu-
nere se dau indicații de alcătuire
a planului simplu și a planului
dezvoltat, modele de compuneri
pe baza acestuia, de caracterizare
a unui personaj sau a mai multor
personaje. Se propun de aseme-
nea și modele de întocmire a
unor acte cu caracter particular :
scrisori, telegrame, cereri adeve-
rințe etc.
Notițele biografice asupra unor
scriitori clasici ai literaturii noas-
tre au fost plasate, în noile edi-
ții, după textul literar introdu-
cindu-se în schimb lecturi literare
alese despre viața și activitatea
scriitorilor (M. Sadoveanu despre
I. Creangă. Cezar Petrescu des-
pre M. Eminescu și I. Creangă).
Caracterul practic al predării
limbii romîne a fost realizat și
la gramatică. Prelungirea studiu-
lui gramaticii cu încă un an, con-
form cu programa școlii de 8 ani,
a permis o mai bună distribuire
a materiei, punîndu-se accentul
pe exerciții aplicative, pe recapi-
tularea continuă a noțiunilor pre-
date.
Dacă în edițiile precedente
exemplele gramaticale pentru no-
țiunile noi, precum și exercițiile
aplicative erau alese, în majorita-
tea cazurilor, din texte necunos-
cute de elevi, în noile ediții s-a
urmărit ca acestea să fie luate din
textele incluse la capitolul „lec-
tura literară",
Ținînd seama de propunerile
făcute în cadrul discuției din zia-
rul Scînteia, observațiile de orto-
grafie și de punctuație sînt date,
în noile manuale, cu caractere de
litere distincte, care să atragă a-
tenția elevilor asupra scopului
practic al gramaticii.
La reeditarea celorlalte manua-
le de limbă și literatură s-au fă-
cut unele modificări, ca, de exem-
plu, corectarea unor date istorico-
iiterare, eliminarea comentariilor
asupra operelor literare necerute
de programa de învățămînt. Ast-
fel, in noua ediție a manualului
Literatura romînă contemporană
pentru clasa a XI, opera scriito-
rului Mihail Sebastian, a fost tre-
cută, conform programei, de la ca-
pitolul „Monografii" la capitolul
„Alți scriitori". Capitolul Descom-
punerea literaturii burgheze. Cu-
rentele decadente a fost refăcut
în întregime, vorbindu-se despre
caracterul și rolul reacționar al
revistei Gîndirea și despre moder-
nism și curentele decadente. In
felul acesta reiese mai clar carac-
terul diferitelor curente diversio-
niste, manifestare pe plan artistic
a cercurilor celor mai reacționare
și mai agresive ale burgheziei și
moșierimii.
Noile ediții se prezintă îmbu-
nătățite-și din punctul de vedere
al aspectului artistico-grafic. Ma-
nualele de limbă romînă pen-
tru clasele a V-a și a Vl-a cu-
prind; în afară de portretele
scriitorilor, și cîteva planșe colo-
rate, necesare întocmirii unor
compuneri după tablou.
...limba
r u s â
Pentru anul școlar în curs au
fost elaborate manuale noi origi-
nale de limba rusă pentru clasele
a V-a si a Vl-a, conform noilor
programe. Noile manuale oglin-
desc actuala linie metodică de
predare a limbilor străine în școa-
lă. orientată spre însușirea practi-
că a acestora, spre formarea și
dezvoltarea priceperilor și deprin-
derilor de a le folosi în viață.
In vederea realizării acestui
scop materialul lexical a fost se-
lecționat în așa fel încît să cu-
prindă cuvintele cele mai uzuale,
din viața înconjurătoare a elevi-
lor, necesare pentru dezvoltarea
vorbirii, s-a redus numărul de cu-
vinte ce trebuie să fie însușite de
elevi, în vederea unei temeinice
fixări a lor și s-a asigurat o frec-
vență cît mai mare a cuvintelor,
acestea repetîndu-se de multe ori
în diferite texte și exerciții.
Textele sînt bazate în cea mai
mare parte pe dialoguri. La ma-
nualul pentru clasa a V-a aproa-
pe fiecare text e urmat de conver-
sație care reia tematica textului,
contribuind Ia fixarea materialu-
lui lexical și la folosirea lui prac-
tică.
De asemenea a fost redusă la
minimum teoretizarea materialu-
lui gramatical. S-au dat noțiunile
gramaticale absolut necesare, pe
baza fenomenelor întîlnite de e-
levi în texte. S-a mărit numărul
exercițiilor lexicale ca și al e-
xercițiilor de dezvoltare a vorbi-
rii pe bază de desene. Multe texte
sînt precedate de exerciții pregă-
titoare, întocmite cu scopul de a
fixa cuvintele și formele gramati-
cale noi, ceea ce duce la citirea
sintetică a acestor texte, In ma-
nualul pentru clasa a V-a s-a in-
trodus o serie de exerciții de tip
nou, ca traducerea unor fragmen-
te mici din texte în limba romînă
și, apoi, cu cartea închisă, retra-
ducerea lor în limba rusă ; scrie-
rea din memorie a unor fraze
sub texte ; jocuri distractive (cu-
vinte încrucișate, rebusuri etc.).
Manualele conțin material pen-
tru recapitulările trimestriale și de
sfîrșit de an, menit să fixeze în
mod sistematic cunoștințele însu-
șite de elevi.
Prin conținutul textelor și al
exercițiilor pe care le cuprind,
manualele reflectă diferite aspec-
te din viața înconjurătoare a ele-
vilor : familia, școala, orașul (sa-
tul), unele laturi ale activității
pionierilor etc. Textele cultivă la
elevi sentimentul de dragoste față
de patria noastră socialistă, față
de partid, față de muncă. Sînt în-
fățișate succesele Uniunii Sovie-
tice în opera de construire a co-
munismului, realizările științei și
tehnicii sovietice. Bineînțeles, te-
matica de mai sus este tratată în
limitele permise de cunoștințele
lexicale și gramaticale reduse ale
elevilor din clasele a V-a și a
Vl-a.
Amîndouă manualele (în special
cel pentru clasa a V-a) sînt bo-
gat ilustrate. Materialul ilustrativ
contribuie la perceperea intuitivă
a cunoștințelor predate și la sti-
mularea interesului elevilor pen-
tru studiul limbii ruse.
...tehnice
La începutul acestui an școlar,
pentru școlile profesionale de me-
serii, tehnice și tehnice de maiș-
tri au a.părut peste 170 de titluri
de manuale.
Pentru ca manualele editate în
acest an să contribuie cît mai
mult la pregătirea teoretică și
practică a viitorilor muncitori si
tehnicieni, la elaborarea lor s-a
avut în vedere aprofundarea con-
funcție de particularitățile de
vîrstă ale elevilor, promovarea
tehnicii noi, a proceselor de me-
canizare și automatizare a pro-
ducției, popularizarea realizărilor
dobîndite în țara noastră, sub
conducerea partidului, pe drumul
desăvîrșirii construirii socialis-
mului.
Manualul Tehnologia tontei
destinat elevilor școlilor profesio-
nale, a fost revizuit conform noii
programe de învățămînt. Revizia
a constat într-o mai bună siste-
matizare a materialului, în intro-
ducerea unui capitol privitor Ia
tehnica nouă aplicată la furnale
(cap. XX), în verificarea STAS-
urilor etc. O mare importanță s-a
acordat accesibilității lecțiilor
descriindu-se mai lămurit mate-
riile prime și auxiliare fclosite la
elaborarea fontei, operațiile de
pregătire a acestora, procesul to-
pirii în furnal etc. Manualul îi
familiarizează totodată pe elevi cu
agregatul principal — furnalul —
precum și cu utilajele auxiliare.
Manualul Utilajul și tehnolo-
gia laminării tratează principiile
de bază ale teoriei deformării
plastice și principiile teoriei lami-
nării. Sînt descrise de asemenea
utilajele principale și auxiliare
moderne din secțiile de laminoare
și tehnologia cea mai nouă de
fabricare a principalelor produise
laminate : semifabricate, profiluri,
table, țevi, roți, bandaje.
în manual se pune un accent
deosebit pe realizările tehnicii în
anii de democrație populară, cît
și pe mecanizarea și automatizarea
procesului tehnologic de laminare.
Sînt tratate problemele generale
legate de încălzirea și răcirea
metalului, de pregătirea sa pentru
laminare, de controlul proceselor
tehnologice.
Manualul Tehnologia reparării
auto se adresează elevilor școli-
lor de maiștri care lucrează în a-
telierele de reparații auto. In ge-
neral, manualul este axat pe des-
crierea reparării autocamionului de
construcție romînească S.R.— 101,
autobuzelor T.V. și a automobile-
lor de construcție sovietică
ZIL—150.
Sînt tratate sistemele moderne
de reiparat automobilele, ca de e-
xemplu sistemul preventiv plani-
ficat, metodele moderne de orga-
nizare a procesului tehnologic de
reparat automobile, care duc la
micșorarea imobilizării automobi-
lului pe locul de lucru. De ase-
menea, în manual sînt expuse
procedeele moderne de reparat
automobilele — de exemplu metali-
zarea, prelucrarea electrică prin
scîntei, acoperirile galvanice etc.
care contribuie la reducerea pre-
treaga documentație de reparare
a automobilelor.
Manualul Fabricarea mobilei
se bazează pe noua tehnologie
din fabricile moderne de mobilă
din țara noastră. în afara proce-
deelor obișnuite moderne de fa-
bricare a mobilei, manualul cu-
prinde descrierea fabricării mobi-
lei din elemente stratificate mula-
te, datorită căreia se realizează
însemnate economii de materiale,
utilizarea cît mai judicioasă a
furnirelor, reducerea simțitoare a
manoperei, simplificarea asamblă-
rii mobilei prin lichidarea îmbină-
rilor cu cepuri, obținerea unor
elemente cu rezistențe mărite la
secțiuni mici și reducerea greu-
tății produselor.
In manualul Tehnologia lucru-
lui îp instalații tehnico-sanilare
și de încălzire centrală este pre-
zentată destul de amănunțit teh-
nologia executării instalațiilor sa-
nitare cu țevi și materiale PVC,
tehnologie care a început să se
extindă foarte mult în ultimul
timp. De asemenea, se prezintă
tehnologia montării rețelelor ex-
terioare de alimentare cu apă exe-
cutate din tuburi de asbociment,
executarea instalațiilor de încăl-
zire prin radiație, a celor cu aer
cald etc. în același timp în ma-
nual sînt descrise cele mai noi
unelte de lucru care se fabrică
în țara noastră.
Manualul Utilaje pentru ioraj
și extracție tratează în plus fată
de ediția anterioară problema
transmisiilor hidrostatice și hidro-
dinamice, descrie utilajele folosi-
te în forajul cu turbina si cu mo-
tor electric de fund. De aseme-
nea, dă date privitoare la cele
mai noi tipuri de instalații de
foraj.
Manualul Mașini și utilaje
pentru iorajul sondelor tratează
cele mai noi tipuri de înșelații
de foraj executate în țară insistînd
asupra utilajului necesar foraju-
lui cu turbina și cu motor elec-
tric de fund. De asemenea, ma-
nualul îi familiarizează pe elevi
cu elemente de mecanizare și au-
tomatizare a procesului de fora).
în manualul Statistica indus-
trială s-a pus un accent deo-
sebit pe statistica tehnicii noi și
a investițiilor, s-au precizat și
dezvoltat sarcinile statisticii în a-
cest domeniu și s-a prezentat
sistemul de indicatori care carac-
terizează tehnica nouă. Dat fiind
că introducerea tehnicii noi se re-
flectă în creșterea productivității
muncii și în reducerea prețului de
cost, aceste probleme au o pon-
dere deosebită în manual, fiind a-
nalizate prin prisma ultimelor sar-
cini trasate prin hotărîrile de
Popas în drumeție
Biblioteca documentară
CĂRȚI DESPRE PATRIE
Realizări tot mai impresio-
nante dau astăzi chip nou pa-
triei noastre. Pe harta țării au
răsărit termocentrale, hidrocen-
trale, în locuri altădată neștiute
— orașe noi, în orare vechi —
cartiere noi, în cele mai diverse
localități — complexe industriale
și instituții de învățămînt su-
perior. S-a schimbat din temelie
și viața satelor. Este o datorie
de cinste să facem cunoscute ti-
neretului toate aceste mari reali-
zări.
Apreciind rolul important ce-1
au cărțile pentru, cunoașterea
patriei, pentru educarea în spi-
ritu. patriotismului socialist, Edi-
tura Tineretului a luat inițiativa
editării colecției de reportaje
„Patria noastră". încă de la pri-
mele ei volume această colecție
a reflectat preocuparea de a în-
fățișa tineretului patria noastră
socialistă. Au apărut astfel
reportajele „400 de zile în orașul
flăcărilor", în care Vasile Nicz-
rovici înfățișa aspecte din
munca eroică a oțelardor de la
Hunedoara, Șoapte* e Pămîntului,
în care Viniciu Gafița invita pe
cititori spre Dorna, spre Broșteni,
pe meleagurile copilăriei lui
Creangă, „Paralela 45"“ de Pop
Simion, care a făcut cunoștință
cititorilor cu locuri și oameni ai
zilelor noastre, cu frumusețea
portului rcmînesc, „Hotarul soa-
relui'' ds Horia Liman ș.a.
în ultimii ani redacția a cău-
tat să stabilească unele princi-
pii coordonatoare în a citui ea
volumelor colecției și a urmărit
cu deosebire realizarea în mai
mare măsură a unui reportaj de
valoare literară și cu un pronun-
țat caracter educativ. Pe această
linie se înscriu volumele mai
recente și care își propun să
înfățișeze tineretului frumusețea
meleagurilor țării noastre, bogă-
țiile ei, oamenii și realizările
lor, schimbări e petrecute în
geografia diverselor regiuni și
în viața poporului. Interesante și
pline de învățăminte pentru tî-
nărul cititor sînt cărțile în care
se înfățișează mai ales aspecte
din diverse regiuni (Petru
Vintilă : Dobrogeă, Ilie Purcaru:
Oltenia, Florența Albu : Bără-
gan). Cu toată această de-
terminare geografică, volumele
respective nu sînt niște mo-
nografii, cum s-ar crede la
prima vedere, ci reportaje care
surprind viața din mers, în toată

măreția ei. Astiel, volumul tînă-
rului scriitor Ilie Purcaiu, con-
sacrat regiunii Oltenia, este o
suită de reportaje care străbat
prin istoria luptelor oamenilor
muncii pentru un ev nou. Autorul
înfățișează realitățile vieții în
efervescență, în continuă luptă
pentru nou. Deosebit de clară
apare imaginea tot mai lumi-
noasă a prezentului în deve-
nirea lui spre viitor.
Petru Vintilă, cu o experiență
reportericească îndelungată, răs-
colește Dobrogeă în lung și în
lat, căutînd pretutindeni ele-
mentele caracteristice epocii
noastre, pentru a le oferi tînăru-
lui lector spre îneîntarea sufle-
tului și a minții. Autorul este
entuziasmat de oamenii zi elor
noastre din aceste regiuni, iar
sentimentr.’ de admirație pentru
minunatele realizări făurite de
ei cu brațele lor se transmite
cititorului cu o deosebită forță.
Scriitorul clujean M. Erwin, în
Asalt în Țara stufului, oferă tî-
nărului cititor reportaje din
Deltă și din activitatea Combi-
nata ui de prelucrare a stufului
de la Brăila. Autorul înfăți-
șează nu numai originalitatea
peisajului, ci mai ales lupta
oamenilor pentru, cucerirea natu-
rii, transformările survenite în
viața Deltei o dată cu introdu-
cerea industrializării stalului.
Cartea oferă tinerilor un boejat
material de cultură generală,
numeroase cunoștințe din dome-
niul geografiei și economiei po-
litice.
Marele arc petrolifer al hu
Vasile Nicorovici nu se ocupă
de o zonă geografică delimitată,
ci de dezvoltarea industriei pe-
trolului în țara noastră, pe care
o urmărește în coordonatele ei
istorice și geografice. Cartea
face cunoscută cititorilor una
din industriile de bază ale țării
noastre —■ industria petrolieră —•
cu toate urmările pozitive pe
care le are dezvoltarea ei asu-
pra ridicării nivelului de viață
al oamenilor, asupra întregii
economii a țării.
Cel mai recent volum din co-
lecție este acela al tinerei poete
Florența Albu, închinat Bărăga-
nului. Reportajele scriitoarei
abordează o temă deosebit de
actuală și anume, aceea a vic-
toriei socialismulXii la sate.
Scrisă cu mult suflu poetic și
multă sinceritate, cartea Floren-
ței Albu este mai degrabă un
frumos poem al Bărăganului co-
lectivizat, în drumul lui spre noi
victorii, un cîntec adresat oame-
nilor (colectiviști, ingineri, teh-
nicieni, activiști de partid și de
stat) care lucrează pentru a da
țării mai multă piine, un poem
închinat partidului care conduce
cu atîta înț&<epciune poporul
spre victoriile lui istorice.
Se află sub tipar o nouă carte
de reportaje a lui Ilie Purcaru,
de data aceasta despre Dunăre.
De asemenea, în viitorul apro-
piat, în cadrul colecției, , Patria
noastră", urmează să apară un
volum al scriitorului Paul Anghel
despre Valea Șiretului (oglindind
îndeosebi aspecte din agricultura
socialistă), un volum despre re-
giunea Banat de Al. Jebeleanu,
și altul despre Litoral de M.
Tacciu. Mai lucrează Gh. To-
mozei la un volum cuprinzînd as-
pecte din regiunea Argeș, V.
Bîrlădeanu despre Valea Trotu-
șului, Romulus Zaharia despre
Valea Someșului, Eugen Teodora
despre orașul și portul dunărean
Galați și alții.
Redacția și-a propus ca în
viitor să cuprindă în colecție și
alte regiuni, care încă nu au
făcut obiectul volumelor de re-
portaje — Maramureș, Galați,
Cluj etc.
Prin tematica lor cărțile ce
apar în colecția „Patria noastră"
au un evident caracter educativ
și instructiv și sînt de un real
folos tineretului în cunoașterea
mai îndeaproape, sub □ formă
literară atractivă, a patriei so-
cialiste. Tinerii pot face astfel
cunoștință cu regiuni, cu zone
geografice în toată complexita-
tea lor. Pentru cadrele didactice,
colecția poate fi de un real folos,
acestea avînd posibilitatea să
extragă de aci pentru lecții,
pentru activitățile din cercurile
de elevi și de, la concursurile
„Drumeții veseli", un valoros
material.
Colecția „Patria noastră" este
bine să lie recomandată elevi-
lor pentru lectură, oa un m jloc
de informare și totodată de edu-
cație. Citind-o elevii își vor cu-
noaște mai bine patria, vor
învăța să aprecieze și să în-
țeleagă mai bine eforturile po-
porului pentru o patrie tot mai
înfloritoare.
G. MARIN
Documentarea joacă un rol im-
portant în activitatea cadrelor di-
dactice. Pentru a-și desfășura
bine munca instructiv-educativă,
învățătorii și profesorii trebuie
să fie la curent cu cele mai noi
descoperiri științifice atît în spe-
cialitatea lor cît și în cele înru-
dite, trebuie să cunoască cele mai
bune metode de predare, cele mai
recente experiențe și cercetări.
Documentarea serioasă este, de
aceea, un factor însemnat în pre-
gătirea temeinică a cadrelor di-
dactice pentru lecții, contribuind
mult la ridicarea calității
tora.
Avînd în vedere rolul
aces-
impor-
tant al documentației în activita-
tea cadrelor didactice, secția de
învățămînt din orașul Sibiu a în-
ființat, în cadrul cabinetului pe-
dagogic, o bibliotecă prin care a
pus la dispoziția învățătorilor și
profesorilor numeroase și variate
lucrări, periodice etc.
în cadrul bibliotecii s-au creat
sectoare specializate — de pe-
dagogie, psihologie, matematică,
fizică etc. Colective de . profesori •
au lucrat la gruparea în aceste
sectoare a fondului de cărți și de
publicații existent, a întocmit liste
în vederea procurării lucrărilor
care trebuie să completeze acest
fond și care au fost comandate
la Centrul regional de difuzare a
cărții și în Capitală.
Orchestra elevilor
Acum patru ani a
luat ființă la Școala
medie nr. 26 „Al. I.
Cuza“ din Capitală o
Orchestră de coarde,
compusă din 15 elevi,
care în majoritatea
lor făceau pentru
prima dată cunoș-
tință cu un instru-
ment muzical.
După o muncă sus-
ținută, îndrumată de
profesorul de muzi-
că Teodor Bordeianu,
orchestra a putut
păși chiar în primul
an la cea dintîi ma-
nifestare publică, în
fața întregii școli.
Emoția tinerilor ar-
tiști a fost, fără în-
doială, mare, dar ei
au trecut cu bine
primul „examen".
De atunci și pînă
în prezent, colectivul
orchestrei a crescut
simțitor. Numărul
solicitanților devenea
din an în an mai
mare, dar în orches-
tră erau primiți doar
elevi cu situație bună
și foarte b.> d Ic în-
vățătură. Ac^rr. or-
chestra numără 50 de
membri, elevi bine
pregătiți din clasele
mari, iar repertoriul
său este deosebit de
bogat, cuprinzînd mu-
zică clasică și muzi-
că populară, piese
din folclorul nou.
etc. Ea dă concerte
nu numai în școală,
ci și în fața colecti-
velor de muncitori,
în instituții, la Casa
de cultură a tinere-
tului din raionul T.
Concurs
Institutul de medicina șî farmacie din
Cluj anunța scoaterea la concurs a unui
post de profesor la disciplina Medicină
judiciară, catedra de Anatomie patolo-
gică, poziția 2.
Persoanele care doresc să participe la
concurs vor depune, în termen de 30
zile de la data apariției prezentei publi-
cații, la rectoratul Institutului de medi-
cină și farmacie din Cluj, Sfr. 1 mai
nr. 13. o cerere însoțită de următoarele
acte în trei exemplare.
Copie legalizată de pe actul de studii ;
copie legalizată de pe diploma de doc-
tor sau candidat în științe ; copie lega-
lizată de pe atestatul de profesor sau
în același timp, secția de învă-
țămint se preocupă de procurarea
tuturor cărților, cursurilor și altor
publicații privind sectoarele de
specialitate ale bibliotecii imediat
după apariția lor. In acest scop
secția ține o strînsă legătură cu
C.L.D.C., făcînd ia timp comenzile
necesare. Astfel, din noiembrie
1961 și pînă în august 1962 au in-
trat în bibliotecă 872 volume de
pedagogie, de fizică și matema-
tică și s-au făcut abonamente la
38 periodice din țara noastră și
la 29 de periodice din țările so-
cialiste.
Pentru ca publicațiile în limbi
străine să poată fi urmărite de
către toate cadrele didactice s-au
organizat colective care alcătu-
iesc scurte rezumate ale articole-
lor apărute în aceste publicații și
fac, la cerere, traduceri.
Alcătuirea unei colecții de pro-
grame și manuale pe specialități
pentru clasele I—XI vine de ase-
menea în ajutorul cadrelor di-
dactice. Acestora le folosește în
activitatea lor și faptul că pot
consulta la biblioteca documen-
tară a cabinetului cele mai bune
referate ținute în cadrul cercu-
rilor pedagogice, avînd astfel po-
sibilitatea să studieze mai apro-
fundat unele metode de muncă,
să efectueze cercetări etc.
Lector univ. ILIE GAVRILĂ
■Mi Hm
Vladimirescu etc., bu-
curîndu-se peste tot
de succese. De ase-
menea, ea a prezen-
tat de 3 ori pînă a-
cum programe boga-
te și variate în fata
telespectatorilor.
La âiieri-.e con-
cursuri raîcrclo și
regionale, orchestra
școlii „Al. I. Cuza" a
fost clasificată ade-
sea pe primele
locuri.
în acest an școlar,
orchestra pregătește
un nou program ar-
tistic cu care se va
deplasa la cîteva gos-
podării agricole co-
lective din regiunea
București.
Prof. GH. CIRȚU
conferențiar ; lucrările științifice (un
exemplar) ; certificatul de caracterizare
a activității profesionale și sociale, eli-
berat de șeful de catedră în cazul cînd
candidatul funcționează în învățămîntul
superior, sau de instituția în care-și are
funcția de bază; memoriul de activitate
didactico-știintifică șî socială : autobio-
grafia ; certificat de vechime în muncă,
eliberat de unitatea unde lucrează.
Cei care lucrează într-o instituție de
învățămînt superior sînt obligați să co-
munice în scris rectoratului respectiv în-
scrierea la concurs.
Orice alte informații se pot cere la
sediul institutului.
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA ; București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Tiparul : Combinatul poligrafic Casa Scînteii. Piața Scînteii București.