Beg>ona ă
v Atuloara-Oeva \ •
Proletari din toate țările, uniți-vă ?
Organ al Ministerului învâ(âm n(uhii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâlâmiif și Cultură
Anu! XUJ nr. 674
vineri 21 septembrie 1962
8 pagini 25 bani
Delegația de partid și
a R. D. Germane a
guvernamentală
părăsit Capitala
Prima zi
Teri dimineață, delegația de partid
și guvernamentală a Republicii
Democrate Germane, în frunte cu
tovarășul Walter Ulbricht, a pă-
răsit Capitala înapoindu-se în
patrie.
De la reședința oaspeților pînă
la aeroportul Băneasa mii de lo-
cuitori ai Capitalei au salutat pe
solii poporului Republicii Demo-
crate Germane.
într-o mașină deschisă, tova-
rășii Walter Ulbricht și Gheorghe
Gheorghiu-Dej au răspuns la acla-
mații.
Aeroportul Băneasa era pavoa-
zat cu drapelele de stat ale R. D.
Germane și R. P. Romîne. Pe clă-
direa aerogării se aflau portretele
tovarășilor Walter Ulbricht și
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari
pancarte erau înscrise în limbile
romînă și germană urările : „Sa-
lut fierbinte oamenilor muncii din
R. D. Germană, constructori ai
socialismului !” „Trăiască priete-
nia frățească dintre Republica
Populară Romînă și Republica De.
mocrată Germană 1".
Un mare număr de reprezen-
tanți ai oamenilor muncii din în-
treprinderile și instituțiile Bucureș-
tiului se aflau pe aeroport pentru
In timpul vizitei de prietenie tăcute în tara noastră, membrii delegației de partid și guvernamentale o
R.D. Germane au fost oaspeți ai Școlii nr. 166 din Capitală
a-și lua rămas bun de la înalții
oaspeți.
Delegația Republicii Democrate
Germane a fost condusă, de ase-
menea, la plecare de tovarășii Ion
Gheorghe Maurer, Gheorghe A-
postol, Emil Bodnăraș, Petre Bo-
rilă, Chivu Stoica, Nicolae Ceau-
șescu, Alexandru Drăghici, Dumi-
tru Coliu, Leonte Răutu, Leontin
Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Da-
lea, Corneliu Mănescu, ministrul
afacerilor externe, membri ai C.C.
al P.M.R., ai Consiliului de Stat
și ai guvernului, conducători ai
instituțiilor centrale și ai organi-
zațiilor obștești, generali și ofi-
țeri superiori, oameni de știință
și cultură, ziariști romîni și
străini.
Erau prezenți Wilhelm Bick, am-
basadorul R. D. Germane la Bucu-
rești, care a făcut parte din dele-
gație, șefii altor misiuni diploma-
tice acreditați în R. P. Romînă,
membrii Ambasadei R. D. Ger-
mane.
Tovarășii Walter Ulbricht și
Gheorghe Gheorghiu-Dej primesc
raportul gărzii de onoare.
Se intonează imnurile de stat
ale Republicii Democrate Germane
și Republicii Populare Romîne. In
acest timp răsună, în semn de
salut, 21 de salve de tun.
Se trece în revistă garda de
onoare aliniată pe aeroport.
Tovarășul Walter Ulbricht și
membrii delegației își iau apoi
rămas bun de la șefii misiunilor
diplomatice și de la celelalte per-
soane oficiale aflate pe aeroport.
Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-
Dej rostește cuvîntul de rămas
bun.
— Tovarășul, preșe-
dinte e aici ?
— Tovarășul preșe-
dinte Stamate este in
raion la deschiderea șco-
lilor, împreună cu tova-
rășii de la comitetul ra-
ional de partid.
— Cu cine din condu-
cere pot vorbi în tocul
tovarășului președinte ?
— Cu nimeni. Și to-
varășii vice-președinți șt
tovarășul secretar sînt
la deschiderea școlilor.
Dialogul de mai sus a
avut loc in ziua de 15
septembrie intre mine și
portarul sfatului popular
al raionului Giurgiu.
Informațiile portaru-
lui au fost date pe un
ton obișnuit, dar au o
adincă semnificație : a-
rată grija deosebită pe
care organele de partid
și de stat o au astăzi
față de școală.
Am constatat apoi că
nici o școală din raion
n-a rămas nevizitată în
acea zi. De altfel, încă
înainte de începerea
cursurilor organele de
partid și de stat s-au in-
teresat dacă fiecare școa-
lă are tot ce-i trebuie
pentru bunul mers al în-
vățămîntului și au luat
măsuri de înlăturare a
unor deficiențe.
In aceeași zi am vizi-
tat și eu școala din satul
meu natal și din alte
sate ale raionului. M-am
bucurat văzînd că învă-
țătorii se aflau la dato-
rie, că manualele fuse-
seră împărțite gratuit
elevilor, iar cursurile
ELAN IN
MUNCA
>rința de a obține
n anul școlar care
i început rezultate
intre cele mai bu-
.e în munca in-
.tructiv - educativă,
de a depăși realiză-
rile din anul trecut stăpînește, în-
suflețește pe fiecare învățător și
profesor. Și este firesc. Temeiul a-
cestei năzuințe îl constituie con-
dițiile îmbunătățite în care se
desfășoară activitatea școlară, îm-
bogățirea experienței, ridicarea
gradului de conștiință al celor ce
trăiesc și muncesc în socialism.
Pentru ca să muncim mai bine
în anul acesta — ne-a spus tova-
rășa Ana Dumitrescu, directoarea
Școlii medii „Nicolae Bălcescu“
din Rm. Vîlcea, ne-am organizat
întreaga activitate ținînd seama
de ceea ce ne-a dus la succese
și de ceea ce ne-a ținut pe loc
în anul școlar trecut. Preocuparea
principală a întregului colectiv
didactic este calitatea cunoștințe-
lor dobîndite de elevi, deci pre-
venirea rămînerii în urmă la în-
vățătură, lupta împotriva medio-
crității. Rezultatele examenelor
ne-au ajutat să conturăm mai clar
direcțiile în care e necesar să
crească eforturile noastre.
Propunîndu-și să se preocupe
cu toată atenția de modul în care
este înțeles și însușit de elevi
materialul predat la lecții, de mă-
sura in care cunoștințele dobîndi-
te de ei pot fi aplicate practic și
nu sînt doar memorate mecanic,
profesorii Școlii medii „Nicolae
Bălcescu" au stabilit și căile prin
care vor realiza aceasta. Desigur,
buna pregătire pentru lecții este
o cerință de bază, de care s-a
pătruns fiecare dintre ei. Dar în
afară de aceasta profesorii sînt
Mult, destul de mult se realizează
sau se pierde în pregătirea ele-
vilor datorită stilului lor de mun-
că — socotește directoarea școlii.
De aceea ea a recomandat pro-
fesorilor să îndrume îndeaproape
studiul individual al elevilor, să-i
învețe cum să-și organizeze pre-
gătirea lecțiilor pentru ca, fără
risipă de efort, să ajungă la buna
însușire a materiei predate. Analiza
procentului de note slabe și me-
diocre arată că situația este mai
grea la primele clase. Dovadă că
unii elevi au nevoie de un timp
îndelungat pînă. ajung să-și for-
meze stilul de muncă, deprinderea
de a învăța, profesorii Școlii me-
dii „Nicolae Bălcescu" din Rm.
Vîlcea sînt hotărîți să scurteze
timpul acesta și își vor da toată
străduința să o facă. La primele
lor ore diriginții
dat indi-
cații generale, iar profesorii au a-
rătat în mod concret, avînd în
vedere specificul materiei, care
sînt cerințele studiului individual
și care este cea mai bună metodă
de a învăța : cum
limba romînă, cum
matematică, cum se
mie, cum se învață
se învață la
se învață la
învață la chi.
la istorie etc.
De îndată ce va apare o
slabă, atît dirigintele cît și
fesorul se vor interesa cum
me s-a pregătit elevul pentru
ția pe care nu a reușit să
notă
pro-
anu-
lec-
și-o
însușească, ce condiții are acasă
etc., și, după caz, îi vor da în-
drumarea și ajutorul necesar îna-
inte ca el să ajungă să obțină o
a doua notă proastă, pentru a
sor de matematică, s-a gîndit că
există și posibilitatea ca unii e-
levi, care nu s-au pregătit, să nu
fie ascultați în ora respectivă și
să se treacă astfel cu vederea
peste neștiin(a lor. De aceea el
a cerut de la început elevilor ca,
dacă dintr-un motiv sau altul nu
se vor pregăti pentru o lecție, să
spună aceasta la începutul orei
de curs. Elevul care va fi în a-
ceastă situație nu va fi ascultat
la lecția respectivă, dar se va
stabili împreună cu el data cînd
va putea fi ascultat din lecția la
care a venit nepregătit sau insu-
ficient pregătit. Desigur că, cerînd
aceasta, profesorul s-a gîndit că
va trebui să arate toată grija
pentru a-1 ajuta pe elev să-și în-
sușească cunoștințele cu care a
rămas în urmă, dar în același timp
că va trebui să arate toată exi-
gența pentru cei care vor veni
nepregătiți și nu o vor anunța la
începutul orei.
Situația elevilor care obțin note
slabe și mediocre va fi analizată
permanent și sub diferite aspecte.
Cadrele didactice sînt hotărite să
stabilească răspunderea ce revine
școlilor și chiar cadrelor didacti-
ce care i-au pregătit anterior pe
elevii lor de astăzi (pe cei din
clasa a VIII-a sau transferați de
la altă școală) și să le facă cu-
noscute concluziile lor. Colabo-
rarea este deci înțeleasă și practi-
cată în sens mai larg. Din aceas-
ta va avea desigur de cîștigat
procesul de învățămînt, iar nive-
lul de pregătire al elevilor va
crește.
mai stăruitor, dirigintele clasei a
IX-a „A“, tov. Constantin Gibescu,
a evidențiat în prima oră de di-
rigenție pe fruntașii clasei, pe e-
levii cei mai buni, îndemnindu-i
să continue a fi un exemplu pen-
tru colegi și, în același timp, să
pună umărul la ridicarea nivelu-
lui general al clasei, să ajute ca
toți elevii să-și însușească meto.
de bune de învățare, o discipli-
nă desăvîrșită.
în clasa a IX-a „C“, la prima
oră de dirigenție, a vorbit despre
felul cum și-a
printre alții, și
El a mărturisit
timpul anului a
lui să fie mai
petrecut vacanța,
un elev corijent,
că delăsarea din
făcut ca vacanța
grea, mai scurtă
decît a celorlalți elevi. Concluzia
pe care a tras-o a arătat-o și co-
legilor săi.
Ora de fizică predată de tova-
rășa Valentina Alevizache
stituit un bun exemplu de
îndreptată spre asigurarea
nivel ridicat de cunoștințe
a con-
muncă
unui
al ele-
vilor, un exemplu de activitate
didactică plină de pricepere, de e-
xigență bine dozată și just înțe-
leasă. S-au recapitulat mărimile și
sistemele de unități studiate in
clasa a VIII-a și care sînt necesa-
re în studiul capitolului privitor
la hidro și aerostatică din fizica
de clasa a IX-a. Profesoara a ur.
mărit să vadă dacă elevii cunosc
și pot defini unitățile de măsură,
dacă reușesc să le deducă din de-
finiții și din formule, dacă știu
care sînt relațiile dintre unitățile
de măsură ale diferitelor sisteme.
Modul cum s-au pus întrebările
a relevat faptul că profesoara a-
pelează la judecata elevilor. De la
unitățile fundamentale — lungime,
masă, timp — s-a trecut la unită-
din prima zi de școală
au început peste tot.
La Școala medie din
Giurgiu am asistat la
prima ședință a consi-
liului pedagogic. Am
avut plăcerea să găsesc
aici un fost profesor de
al meu, ca și pe unii
dintre foștii mei elevi,
astăzi profesori. Ne-am
amintit, împreună de
greutățile în care se
zbăteau în trecut șco-
lile. Pe vremea stăpini-
rii burghezo-moșierești,
probleme ca asigurarea
unor localuri pentru în-
vățămînt, curățirea și
îngrijirea lor. asigurarea
manualelor didactice, a
combustibilului pentru
iarnă și altele erau lă-
sate numai în seama în-
vățătorilor, care adesea
se zbăteau ca peștele pe
uscat, fără să le poată
rezolva măcar cît de cît.
Dar din tot ce-a fost
odinioară a rămas doar
o amintire tristă și du-
reroasă. învățătorii —
altădată jigniți și înjo-
siți — sînt astăzi iubiți
și respectați de întreg
poporul. Ei au asigurate
toate condițiile pentru
a-și îndeplini cu cinste
misiunea. Și nu le lip-
sește nici entuziasmul,
nici dragostea de mun-
că. Ei au dovedit întot-
deauna cu prisosință a-
cest lucru și se stră-
duiesc, din
terile, să
toate pu-
fie demni
de titlul de educatori pe
care îl poartă.
ȘERBAN NEDELCU
într-o serie de școli de cultură
'generală din țara noastră se' des-
fășoară, după cum se știe, expe-
rimentul organizat de Ministerul
învățămîntului în legătură cu
predarea obiectelor de Învăță-
mînt la clasele I—IV de către
profesori, în vederea găsirii ce-
lor mai bune căi care să asigure
formarea și educarea omului
multilateral dezvoltat, construc-
tor conștient și activ al socialis-
mului în patria noastră.
Catedra de pedagogie și psiho-
logie de la Institutul pedagogic
de 3 ani din București a conside-
rat contribuția ei la acest expe-
riment ca una din sarcinile prin-
cipale de cercetare științifică în
actuala etapă, în stabilirea di-
recțiilor principale de investiga-
ție catedra a pornit de la ideea
că este necesar să se dea un
răspuns cît mai corespunzător,
într-un timp relativ scurt, la o
serie de probleme practice pe
care le ridică experimentul. Ast-
fel ea și-a propus să urmărească
comparativ rezultatele obținute
în însușirea cunoștințelor știin-
țifice, a priceperilor și deprinderi-
lor de către elevii claselor III și
IV experimentale și de control,
influența noilor condiții pe care
le creează predarea cu mai multi
profesori asupra disciplinei elevi-
lor în special și asupra educării
Jor în spiritul moralei comuniste
în general, ca și sarcinile noi
care stau în fața pregătirii pro-
fesorilor în condițiile predării pe
obiecte la clasele I—IV. Meto-
dele de studiere a acestor pro-
bleme au fost observația, an-
cheta, analiza rezultatelor activi-
tății elevilor. studierea docu-
mentelor școlare etc. Cercetarea
s-a desfășurat la 4 școli din ra-
ioane diferite ale Capitalei, la un
număr de 16 clase, dintre care
8 experimentale și 8 de control.
La prima școală, la clasele ex-
perimentale predau învățători,
repartizați pe obiecte după crite-
riul preferinței și al rezultatelor
obținute în procesul de învăță-
mînt. La a doua școală predau
profesori care n-au mai lucrat
înainte cu elevii din clasele I—
IV, iar la celelalte două școli
predau profesori care au o expe-
riență între 5 și 12 ani de pre-
dare la aceste clase.
Vom expune în mod rezuma-
tiv, în cele ce urmează, rezulta-
tele cercetării din prima perioa-
dă de lucru și concluziile la care
am ajuns — concluzii care ne-au
condus, în a doua perioadă a
cercetării, la schimbarea obiecti-
velor acesteia.
Analizînd rezultatele dobîndite
de elevi în însușirea cunoștințe-
lor și deprinderilor, îndeosebi la
limba romînă și matematică,
ne-am dat seama că acestea sînt
mult mai bune la clasele experi-
mentale decît la clasele de con-
trol. Astfel, în timp ce la clasele
oonduse de profesori care au lu-
crat mult timp cu elevii mici (șco-
lile 3 și 4) procentul de greșeli
ortografice era de 12*/o. cel de
greșeli gramaticale de 16%, iar
cel de greșeli de, construcție în
alcătuirea frazelor de 12%, la
clasele de control aceste procen-
te erau de respectiv 40%. 36'Vo ■
și 38%. O creștere calitativă —
deși mai puțin sensibilă — s-a
remarcat și la școala unde la cla-
sele experimentale predau învă-
țători (școala 1).
Rezultate contradictorii ș-au
obținut la școala 2, unde predau
profesori lipsiți de experiență în
munca cu elevii de vîrstă mică.
Aici procentul de greșeli orto-
grafice și gramaticale era mai
mare la clasele experimentale
decît la cele de control, în timp
ce procentul greșelilor de cons-
trucție în alcătuirea frazelor era.
mai mic. Cercetînd cauzele care
au determinat aceste contradicții,
noi am studiat istoricul colecti-
velor de elevi și influențele de
ordin instructiv-educativ pe care
le-au suferit acestea. în urma cer-
cetării documentelor școlare, a
discuției cu conducerile școlilor și
cu cadrele didactice, am constatat
cclectivelor de elevi și o anumi-
tă continuitate în privința pro-
cesului instructiv-educativ. Da
școala 2, clasa de control este o
clasă omogenă, condusă de la în-
ceput de o învățătoare care lu-
crează cu pricepere și pasiune
profesională, în timp ce clasa ex-
perimentală este formată din e-
levi proveniti de la 2-3 școii,
adăugați unei clase cu efectiv
mic, care a fost condusă în pri-
mii trei ani de o învățătoare ne-
calificată (fostă maestră de lucru
manual). Așa se explică rezulta-
tele mult mai slabe dobîndite
aici la scrierea corectă ortogra-
fică și gramaticală, care se for-
mează în timp mai îndelungat și
în urma unui exercițiu științific.
Din cauza timpului limitat de
care a dispus, profesorul nu a
putut remedia lipsurile existente
pe această linie. în schimb, dato-
rită grijii lui permanente pentru
dezvoltarea gîndirii și vorbirii e-
levilor, aceștia au dobîndit posi-
bilitatea de a construi fraze lo-
gic închegate, cu un conținut a-
decvat.
O situație aproape similară s-a
constatat și la aritmetică, unde
elevii claselor de control s-au re-
marcat față de cei din clasele
experimentale printr-o deprinde-
re mai consolidată de calcul oral
sau scris, dar nu puteau atinge
nivelul acestora în ceea ce pri-
vește explicarea rațională a re-
zolvării problemelor.
Analiza răspunsurilor elevilor,
studierea rezultatelor activității
lor, discuțiile cu cadrele didac-
tice ne-au dus la concluzia că, în
general, predarea pe obiecte de
către profesori prezintă avantaje
incontestabile. în această privin-
ță concluziile noastre coincid cu
unele păreri expuse într-o serie
de lucrări apărute în presa noas-
tră de specialitate. (Vezi „Revista
de pedagogie11 nr. 3 din 1362).
în articolul de față vom insista
însă asupra unor probleme care
de regulă au fost mai puțin stu-
diate în cadrul experimentului,
dar care pot clarifica unele as-
pecte privind superioritatea sis-
temului de predare pe obiecte de
către profesori. Un prim aspect
asupra căruia vrem să ne oprim
se referă la rezultatele la învă-
țătură și anume la cauzele care
fac ca nu în toate cazurile aces-
tea să fie superioare la clasele
Experimentale.
Una din cauzele principale ale
acestei situații o constituie, desi-
gur, însăși personalitatea învăță-
torului. Dacă acesta manifestă
exigență în pregătirea lecțiilor,
dă dovadă de calm și răbdare,
tact pedagogic, optimism și pa-
sîune profesionala, cunoaște par-
ticularitățile de vîrstă și indivi-
duale ale elevilor și ține seama de
ele în procesul instructiv-educa-
tiv, asigurând muncii sale o înaltă
eficiență, rezultatele nu pot fi
decît foarte bune, aproape egale
cu cele obținute de un profesor
cu bună pregătire științifică și
pedagogică și cu experiență îh
munca cu școlarii mici, supe-
rioare calitativ celor obținute de
un profesor începător, care n-a
lucrat la clasele I—IV și nu cu-
noaște particularitățile de vîrstă
ale școlarilor mici. Această con-
statare nu trebuie să ne mire.
Nimeni nu neagă că în rîndurile
învățătorilor există un număr în-
semnat de adevărate talente în
munca de educație a tinerei ge-
nerații. în același timp, însă
trebuie să recunoaștem că oricît
ar fi de talentat învățătorul el
nu va putea da același randa-
ment la toate obiectele de învă-
țămînt, căci nu le poate cuprinde
pe toate în aceeași măsură.
O altă cauză care poate îm-
piedica tragerea unor concluzii
evidente asupra superiorității
predării pe obiecte de către pro-
fesori o constituie și diferențele
existente între colectivele de e-
levi de la clasele experimentale
și cele de la clasele de control.
Aceste diferențe se datoresc unui
număr însemnat de factori, prin-
tre care lipsa de continuitate în
semănătoare la ambele categorii
de clase,diferențele existente în
preocupările educative ale părin-
ților etc. în asemenea condiții
este firesc să găsim uneori, la
clasele de control, rezultate mai
bune în unele domenii decît la
clasele experimentale.
De asemenea, nu trebuie să ui-
tăm că experimentul este la în-
ceputul său și, în unele cazuri,
se realizează și cu profesori fără
experiență în munca cu școlarii
mici, Stîngăciile pe care le vă-
desc aceștia în predare vor frîna
și ele, pentru un timp, obținerea
unor rezultate optime. Și această
cauză trebuie luată deci în consi-
derare în investigațiile experi-
mentale. Vedem astfel că nu în-
totdeauna cercetarea rezultatelor
la învățătură poate da un răs-
puns categoric la întrebarea pe
pare ne-am pus-o.
Desigur însă că am greși dacă
am minimaliza, din această cau-
ză, importanța cercetărilor lega-
te de experimentarea predării pe
obiecte cu profesori. Abaterile de
la linia generală a concluziilor
privind superioritatea acestui sis-
tem ne-au dus la concluzia că
este cu totul necesar de a cerce-
ta și ce modificări se produc în
planul personalității copiilor în
funcție de noile cerințe ale pro-
cesului instructiv-educativ, deoa-
rece in felul acesta putem pă-
trunde mai adînc în esența feno-
menului. De aceea, în continua-
rea experimentului am abordat
în primul rînd problema rapor-
turilor ce se stabilesc între noile
condiții (predarea pe obiecte de
către profesori) și atitudinea ele-
vilor față de învățătură. Ne-am
propus să cercetăm dacă preda-
rea ;:>e obiecte cu profesori sti-
mulează dezvoltarea personalității
mai mult decît predarea în con-
diții obișnuite, să punem în evi-
dență consecințele acestui sistem
de predare pentru dezvoltarea
multilaterală a elevilor și pen-
tru creșterea capacității lor de
muncă. Ni se pare important de
stabilit dacă învățămîntul pe o-
biecte solicită un efort mai mare
și un timp mai îndelungat pentru
pregătirea lecțiilor de către elevi.
Desigur că în cadrul unor cer-
cetări preliminarii și în răstimp
de numai un an nu se poate da
răspuns la toate obiectivele pro-
puse. De aceea, în cele ce
urmează ne vom referi numai la
unele rezultate obținute în acest
an-
Pentru lămurirea unor aspecte
legate de primele două obiec-
tive am început prin cercetarea
comparativă a intereselor copiilor
din clasele experimentale și din
cele obișnuite. In legătură cu a-
ceasta am cercetat și problema
atenției și a motivației corespun-
zătoare. Ultimul obiectiv am în-
cercat să-l punem în evidență
printr-o problemă clasică de
oboseală, corelată cu o serie de
observații, discuții etc., care au
urmărit, între altele, și stabilirea
aproximativă a timpului afectat
f intru pregătirea lecțiilor.
Primul grup de probleme, care
se leagă în principal de problema
intereselor, l-am studiat în spe-
cial pe bază de chestionare, ca
și prin observații la ore, discuții
cu profesori și elevi și analiza
documentelor școlare și a produ-
selor activității elevilor. Pentru
cel de al doilea grup de probleme
am utilizat aceleași procedee,
recurgînd în plus și la o probă
scrisă la matematică, de tip
Kraepelin (suma a două numere
era înmulțită cu un al treilea
număr ; elevii aveau de efectuat
20 de calcule în timp de 3
minute).
Relatăm modul în care au
decurs experimentele și conclu-
ziile obținute.
Chestionarul a fost aplicat la 4
clase experimentale (două a IlI-a
și două a IV-a). Pe baza răspun-
surilor dobîndite s-a alcătuit un
grafic al intereselor elevilor din
clasele experimentale și din cla-
sele de control față de obiectele
prevăzute în planul de învăță-
mînt. Graficul arată că, în com-
mai multe obiecte de învățămînt.
Faptul acesta trebuie subliniat ca
un argument puternic în favoarea
predării pe obiecte cu profesori.
Pe de altă parte, are importanță
și faptul că elevii claselor expe-
rimentale își dirijează interesele
și spre obiecte de învățămînt ca
muzica, desenul etc., cărora li se
asigură astfel cu adevărat locul
cuvenit în dezvoltarea personali-
tății copiilor.
Analiza rezultatelor obținute
în urma cercetării ne-a arătat
totodată că lărgirea intereselor
de cunoaștere ale elevilor din
clasele experimentale are loc nu
numai în direcția obiectelor con-
siderate altădată dexterități, ci
mai ales în direcția obiectelor de
bază. In multe cazuri elevii pre-
feră istoria, geografia, romînă,
matematica (mai ales). Dacă ne
oprim doar asupra interesului
pentru matematică (manifestat la
clasele experimentale de 91 de
elevi din totalul de 122 față de 33
de elevi din totalul de 109 la cla-
sele de control), ne putem da
seama că pe această cale va
crește mult numărul elevilor cu
preocupări pentru științele exacte,
realizîndu-se în felul acesta echi-
librul cerut de necesitățile dez-
voltării tehnicii în condițiile
desăvîrsirii construcției socialis-
mului.
Pe aceeași linie este interesant
să analizăm și schimbările care
intervin în solicitarea atenției
elevilor din clasele experimentale
și de control. Din răspunsurile a 60
de elevi aparținînd la două clase
a IV-a experimentale din școli
diferite reiese că 15 din ei sînt
atenți numai la un obiect, în
timp ce 45 sînt atenți la mai
multe obiecte. In schimb, din
răspunsurile a 62 elevi din două
clase a IV-a de control din școli
diferite reiese că 41 sînt atenți Ia
un obiect si numai 21 sînt atenți
la mai multe obiecte.
Volumul lărgit al atenției ele-
vilor școlilor experimentale tre-
buie pus în primul rînd în legă-
tură cu sfera intereselor de cu-
noaștere, simțitor mai largă la ei.
Desigur, aici mai intervin și alți
factori. însăși schimbarea profe-
sorului din oră în oră este un
factor de variație care sporește a-
tentia elevilor. De asemenea, a-
titudinea profesorului față de
obiectul pe care-1 predă stimu-
lează interesele și atenția elevi-
lor. Atenua involuntară, datorită
unei expuneri interesante, devine
punct de plecare și prin interme-
diul ei se trece la o atenție
voluntară, la formarea unor inte-
rese noi. Permanentizîndu-se cu
timpul, atenția selectivă ajunge
să exprime atitudinea constantă
a elevului față de unul sau mai
multe obiecte de învățămînt.
Predarea obiectelor de către în.
vățători merge pe linia fixării in-
teresului pentru o sferă restrînsă,
cu precădere limitată la unul sau
două obiecte de învățămînt pen-
tru care învățătorul are prefe-
rință, fapt ce dăunează procesului
de instruire multilaterală a ele-
vilor. Din acest punct de vedere
sistemul de predare pe obiecte de
către profesori prezintă avantaje
vizibile.
Dezvoltarea psihică a elevilor
de vîrstă școlară mice are loc în
primul rînd în procesul instruc-
tiv-educativ. Lărgirea ariei de
interese nu poate să nu influen-
țeze și asupra dezvoltării psihice
în ansamblu a copiilor. Literatura
de specialitate a stabilit cu sufi-
cientă certitudine un fapt deose-
bit de important pentru problema
care ne preocupă — și anume
acela că în sfera unui anumit in-
teres legăturile condiționate se
elaborează mai rapid și sînt mai
trainice. Exprimînd nevoia nemij-

locită a elevului de a-și însuși
cunoștințe noi, interesele facili-
tează în aceiași timp desfășu-
rarea proceselor psihice la un
nivel înalt și, prin aceasta, a-
sigură efectuarea cu succes a
unei anumite activități.
In privința particulaiiiățilcr de
vîrstă ale școlarilor mici și mij-
locii experimentul a arătat că, fu
ceea ce privește interesele, elevi;
claselor a IV-a, mai ales, se a-
propie de preadolescenți, fapt
care pledează în favoarea șter-
gerii granițelor dintre aceste
vîrste, mai ales asupra aspectului
urmărit de noi —- modificări pro-
duse în planul personalității co-
piilor mici în funcție de noile ce-
rințe ale învățămîntului — mo-
dificări ce formează dezvolta-
rea multilaterală a tinerei gene-
rații.
Pe de altă parte, însă, urmă-
rirea elevilor în procesul de în-
vățămînt, atît la clasele experi-
mentale cît și la cele de control,
ne-a dus la concluzia că elevii
claselor experimentale afectează
în general un timp mai îndelun-
gat pentru pregătirea lecțiilor.
Această constatare reflectă, după
părerea noastră, exigența sporită
a sistemului de predare pe obiec.
te. atît cantitativ cît și calitativ.
Pentru a ne da seama dacă acest
lucru se poate surprinde și
subiectiv am supus unei ches-
tionări speciale atît elevii din
clasele experimentale cît și elevii
din clasele de control. Rezultatele
obținute concordă cu observațiile
noastre și cu constatările cadre-
lor didactice. Elevii claseloi' expe-
rimentale afectează în medie mai
mult timp pentru pregătirea lec-
țiilor pentru a doua zi (176 de
minute la clasa a IlI-a și 159
de minute la clasa a IV=a)..-4n
comparație cu elevii claselo^ ffe -
control (respectiv 153 de minuws
și 137 de minute).
La prima vedere rezultatele
obținute par contradictorii. Dar.
eu toate că forțele elevilor din
clasele experimentale sînt solici-
tate comparativ mai mult decît
cele ale elevilor din clasele de
control, capacitatea de muncă a
celor dintîi nu numai că nu scade,
ci dimpotrivă, crește. Astfel, s-a
constatat că temele îndeplinite
cu interes obosesc mai puțin și
fac să crească capacitatea de
muncă.
Una din problemele impcrNm;
desprinse din cercetare eMe
raportul ce se stabilește între
personalitatea profesorului, pre-
gătirea lui, munca desfășurată de
el și modificările ce se produc în
sfera personalității copiilor. De
aici decurge o altă problemă —
și anume, problema pregătirii
profesorilor la nivelul cerințelor
actuale ale școlii noastre, pregă-
tire care să ducă, în ultimă
instanță, la ștergerea diferenței
între învățători și profesori.
Din această succintă prezentare
a observațiilor cu privire la pre-
darea pe obiecte de> către profe-
sori la clasele III-IV se desprind
unele concluzii care scot în evi-
dență superioritatea acestui sis-
tem de predare. Concluziile
urmează să fie verificate în noul
an școlar pe o scară experimen-
tală mai largă, cercetarea extin-
zîndu-se și în mediul rural, pen-
tru a i se asigura în felul acesta
o bază științifică mai riguroasă.
Ne propunem ca intr-unui din
numerele viitoare ale „Gazetei
învățămîntului" să prezentăm ce-
lelalte aspecte ale cercetării noa-
stre.
Conf. univ. N. SIFOȘ
șeful catedrei de pedagogie de
la Institutul pedagogic de 3
ani din București.
Ce aduc nou manualele școlare
Manualul este unul din elementele im-
portante care contribuie la instruirea și
educarea tineretului școlar. De aceea an de
an s-a acordat o atenție tot mai mare atît
permanentei îmbunătățiri a manualelor, cît
și apariției lor la timp. Anul acesta,
Editura Didactică și Pedagogică a editat un
număr de 386 titluri de manuale într-un
tiraj de 20,600.000 de exemplare. O parte
din aceste titluri sînt reeditări, o altă parte
însă reprezintă manuale noi, originale. în
cele ce urmează vom prezenta, în linii
Matematica
Anul acesta au fost elaborate două ma-
nuale noi de matematică, Aritmetica pen-
tru clasa a V-a și Aritmetica pentru clasa
a Vl-a, au fost revizuite substanțial ma-
nualele de aritmetică pentru clasele I și IV,
Geometria pentru clasa a Vl-a și Geome-
tria pentru clasa a X-a (umanistică).
Aritmetica pentru clasa a V-a, manual
nou, tratează toată materia prevăzută în
programă la un nivel accesibil elevilor,
ținînd seama de cunoștințele pe care le-au
dobindit aceștia în clasele I—IV. Ceea ce
aduc nou atît programa cît și manualul
este predarea simultană a celor patru ope-
rații cu numere întregi și numere zeci-
male. Aceasta a făcut posibilă elaborarea
unor probleme cu un conținut mai variat
și mai strîns legat de practică. Numeroase
exemplificări și aplicații contribuie la însu-
șirea conștientă a celor patru operații și a
proprietăților lor.
De asemenea, cunoștințele de geometrie
nou introduse în programa clasei a V-a
sînt prezentate în mod sistematic, pe baza
unor demonstrații ilustrative.
^V^ocuparea pentru latura metodică re-
modul intuitiv în care sînt pre-
xzentate noile noțiuni, ca și din grija pen-
tru formularea unor reguli cît mai concise,
la nivelul de înțelegere al elevilor. Textul
este însoțit de numeroase exerciții și pro-
bleme date atît la sfîrșitul capitolelor cît și
Ia sfîrșitul manualului. In general, exerciții-
le și problemele sînt variate și bine alese,
cu date reale și actuale, luate din viața
elevilor, a orașelor și satelor, din reali-
zările construcției socialiste. Ele sînt pre-
zentate gradat si. în general, grupate în
funcție de procedeele de rezolvare.
Pentru a stimula munca creatoare a ele-
vilor, în manual se dau, spre a fi rezol-
vate acasă de către elevi, unele probleme
asemănătoare cu cele rezolvate în clasă
De asemenea, li se propune elevilor să alcă-
tuiască ei înșiși astfel de probleme.
Un aspect pozitiv al manualului este și
anexa de la sfîrșitul acestuia, în care se
dau rezultatele exercițiilor si problemelor.
Anexa va da elevilor posibilitatea de a ve-
rifica justețea soluțiilor aflate de ei.
Prin calitățile pe care le întrunește, noul
manual va contribui la ștergerea pragului
existent în trecut între clasele a IV-a și a
V-a. El va fi de un real folos profesorilor
și elevilor în predarea și, respectiv, însu-
șirea cunoștințelor de aritmetică în clasa
a V-a.
Aritmetica pentru clasa a Vl-a, nou ela-
borată, se remarcă prin exactitatea sa ști-
ințifică, prin conciziunea și claritatea sti-
’ lului, prin accesibilitate. Volumul sau co-
respunde timpului de studiu acordat ace-
stei discipline în programă, astfel încît
materialul poate fi parcurs în mod normal
în cursul anului școlar.
Un element nou al manualului este mo-
dul de tratare a primelor două capitole —
..Recapitularea numerelor naturale" și „Re-
capitularea fracțiilor ordinare". în aceste
capitole recapitularea materiei de clasa a
V-a este realizată numai prin probleme,
cum prevede și programa școlară.
Cunoștințele privitoare la procente sînt
predate pe baza fracțiilor zecimale, nu pe
Fizică și Chimie
în acest an s-a editat un manual nou
original de fizică pentru clasa a Vl-a, au
fost revizuite trei manuale de fizică și chi-
mie, iar opt manuale au fost reeditate.
Fizica pentru clasa a Vl-a, manual nou,
îmbină rigurozitatea științifică cu princi-
piul accesibilității. Autorii au căutat să
pornească, în fiecare lecție, de la fapte cu-
noscute de elevi din viața zilnică, să
facă apel la cunoștințele dobîndite de ei
anterior. La începutul fiecărei lecții s-au
introdus unele întrebări menite să tre-
zească interesul elevilor, specificîndu-se că
răspunsul la aceste întrebări se va da în
cursul lecției.
O deosebită atenție s-a acordat legării
lecțiilor de practică, de problemele actuale
ale producției. Astfel, în capitolul „Impor-
tanța măsurătorilor în fizică și folosirea
lor în viața de toate zilele, în industrie și
agricultură" sînt arătate numeroase apli-
cații ale măsurătorilor; capitolul „Pompe
pentru lichide" arată variatele aplicații ale
pompelor.
Manualul urmărește educarea elevilor în
spiritul patriotismului socialist prin oglin-
direa mărețelor realizări dobîndite de
poporul nostru sub conducerea partidului.
La aceasta contribuie și ilustrațiile cuprinse
mari, elementele noi ale manualelor șco-
lare de matematică, fizică, chimie, științe
naturale și geografie din acest an școlar.
De la început se cuvine menționat fap-
tul că în elaborarea lor s-au avut în ve-
dere exigențele sporite ale cadrelor didac-
tice față de acest auxiliar important al
muncii instructiv-educative. De asemenea,
îmbunătățirile aduse manualelor reeditate
au la bază observațiile și sugestiile făcute
de învățători și profesori cu prilejul con-
sfătuirilor organizate de editură sau prin
presă.
baza rapoartelor și proporțiilor, ca în
trecut.
Manualul cuprinde și un capitol nou —
„Calcule aproximative", așa cum prevede
programa școlii de 8 ani.
Aritmetica pentru clasa a II-a a fost îm-
bunătățită atit din punct de vedere al con-
ținutului (au fost eliminate multe probleme
asemănătoare cu acele existente, s-au in-
trodus probleme legate de activitatea prac-
tică a elevilor, de realizările oamenilor
muncii din țara noastră) cît și din punct de
vedere al prezentării artistico-grafice. Ilu-
strațiile cu caracter explicativ, dar și de-
corativ, apar în 3 culori diferite, ceea
ce face ca manualul să fie mult mai atră-
gător. Noua ilustrare a manualului a atras
după sine și schimbarea formatului cărții,
care a devenit mai mare.
Aritmetica pentru clasa a IV-a, revizuită
substanțial, se remarcă prin concordanța
deplină cu programa după care a fost al-
cătuită, prin grija deosebită pentru conți-
nutul științific al materialului, pentru pre-
zentarea lui sistematică în cadrul capitole-
lor și al lecțiilor Manualul a fost revizuit
conform prevederilor programei școlii de 8
ani. El s-a ușurat mult prin înlăturarea
unor cunoștințe prea dificile pentru elevii
clasei a IV-a, cum ar fi numere mixte, nu-
mere concrete, unele noțiuni de geometrie,
în schimb, s-au introdus o serie de noțiuni
necesare, cum sînt cele despre cerc și
lungimea cercului.
Pentru a se evita repetările inutile au
fost restructurate unele paragrafe, ca de
exemplu paragraful despre figurile geo-
metrice.
Exercițiile și problemele din întregul
manual au suferit serioase modificări. Ast-
fel. s-a realizat o nouă gradare a lor, s-au
eliminat problemele prea dificile. Datele
problemelor au fost actualizate și s-au in-
trodus o serie de probleme noi, al căror
conținut este strîns legat de viață.
Geometria pentru clasa a Vl-a a fost și
ea revizuită, conform cerințelor programei
scolii de 8 ani. Astfel, s-a eliminat capi-
tolul „Cercul’’ și s-a dat o nouă grupare
paragrafelor din cadrul unor capitole pen-
tru a se realiza o mai bună sistematizare
a materialului și o însușire mai temeinică
a cunoștințelor de către elevi. Pentru a se
ușura munca elevilor, la sfîrșitul capitole-
lor s-au adăugat scurte rezumate. De ase-
menea, o serie de probleme existente în
ediția anterioară au fost înlocuite cu pro-
bleme noi, mai adecvate.
Geometria pentru clasa a X-a (umanistică)
a suferit o revizuire mai ușoară, care a
urmărit îndeosebi înlăturarea elementelor
de-supraîncărcare existente în vechiul ma-
nual. Aceasta s-a realizat prin prezentarea
mai intuitivă a demonstrației unor teoreme
sau prin eliminarea altora. Demonstra-
ția formulei volumului piramidei, care se
baza în vechiul manual pe cunoștințe ce nu
erau prevăzute în programă, a fost refă-
cută. Unele probleme prea dificile au fost
înlocuite cu altele mai ușoare și care se
pretează mai bine la aplicarea teoremelor
studiate.
In forma actuală manualul este mai ac-
cesibil, respectînd gradarea în ceea ce pri-
vește creșterea dificultăților.
în manual, ilustrații care înfățișează obiec-
tive industriale ridicate în anii puterii
populare.
Fizica pentru clasa a X-a a fost revi-
zuită, modifieîndu-se terminologia, care a
fost pusă de acord cu noul STAS. Capi-
tolele „Semiconductoare” și „Redresoare"
au fost îmbunătățite, fiind completate cu
unele scheme care ușurează mult înțele-
gerea fenomenelor studiate.
Pentru a se întări legătura studiului fi-
zicii cu viața, în manual au fost introduse
prevederile Congresului al III-lea al P.M.R.
cu privire Ia electrificare și industria elec-
trotehnică.
Manualul de chimie pentru clasa a X-a a
fost îmbunătățit. S-au refăcut temele refe-
ritoare la legăturile ionice, ionizarea aci-
zilor și bazelor în soluție apoasă, reacțiile
de acido-reducere. S-a realizat de ase-
menea o legătură strînsă cu manualul de
fizică în tratarea unor teme cum sînt „E-
lectroliza”, „Legăturile chimice", „Rețelele
spațiale ale metalelor”. La capitolul „Me-
tale" se indică cele mai noi metode de ob-
ținere a metalelor folosite în prezent în
uzine și fabrici.
Manualul de chimie pentru clasa a Xl-a
a fost și el mult îmbunătățit, introdueîn-
dc-se teme privitoare la dezvoltarea indu-
și riei noastre chimice în anii regimului
democrat-popular. Fotograiiile cuprinse în
acest manual înfățișează Fabrica de cau-
ciuc de Ia Jilava, Fabrica de mase plastice
a Combinatului chimic nr. 1 din Făgăraș
Științe naturale
Pentru științele naturale s-au elaborat
trei manuale originale și s-au făcut revizii
substanțiale la alte două manuale. Noile
manuale sînt „Anatomia și fiziologia omu-
lui ' pentru clasa a X-a și „Agricultura”
pentru clasele V și VI.
Anatomia și iiziologia omului pentru cla-
sa a X-a cuprinde cele mai noi rezultate
ale cercetărilor în acest domeniu. Manualul
realizează o proporționalitate justă întie
anatomie și fiziologie și o sistematizare ști-
ințifică a materialului. Se insistă asupra con-
cepției pavloviste că organismul constituie
un tot unitar prin rolul integrator pe care
îl au țesutul conjunctiv, mediul lichid in-
tern (sînge, limfă, lichid interstițial) și mai
ales sistemul nervos.
Faptul că noul manual este puțin mai
voluminos se datorește stilului explicativ
în care este scris, pentru a fi mai accesi-
bil elevilor, existenței unor paragrafe fa-
cultative (culese cu literă mică) și rezu-
matelor date la sfîrșitul diferitelor capitole,
în care se fixează cunoștințele esențiale,
concluziile.
Manualul cuprinde ilustrații în patru cu-
lori, bine selecționate și artistic executate.
Agricultura (lucrările solului și cultura
plantelor de cîmp), pentru clasa a V-a și
Agricultura (horticultură și viticultură)
pentru clasa a Vl-a sînt tot manuale noi,
elaborate de colective de specialiști, a că-
ror preocupare a fost de a orienta pe pro-
fesorii care predau aceste discipline și pe
elevii claselor respective în problemele
agriculturii noastre socialiste.
Manualul pentru clasa a V-a cuprinde
lecții de agrotehnică și fitotehnie, prin
care elevii primesc cunoștințe despre sol,
creșterea fertilității, despre principalele
plante agricole (punîndu-se accentul pe
G e o g
Geografia pentru clasa a Vl-a, manual
nou, original, elaborat după programa șco-
lii de 8 ani, prezintă elevilor aspectul flzi-
co-economic al continentelor Africa, Au-
stralia-Oceania, America de Nord, Ame-
rica de Sud și Antarctica. Noțiunile de
geografie fizică generală tratate în cadrul
fiecărui continent completează cele stu-
diate de elevi la geografia fizică in clasa
a V-a.
O atenție specială a fost acordată conti-
nentului Africa și îndeosebi țărilor afri-
cane care și-au cîștigat independența, dîn-
du-se cele mai noi date cu privire la situa-
ția economică, socială și politică din aceste
țări.
Textul manualului este întregit de un
material grafic sugestiv — hărțile prezen-
tate în interiorul manualului precum și
hărțile politice colorate de la sfîrșitul ace-
stuia.
Geogratiile regionale pentru clasa a IH-a
au fost revizuite, deoarece, fiind tipărite
în edițiile precedente pe plan local, pre-
Manuale noi, mai
multe, mai bune,
mai frumoase.
și alte unități ale industriei chimice din'
țara noastră.
La îmbunătățirea manualului contribuie)
și prezentarea grafică în două culori, da-
torită căreia se realizează însușirea mai
ușoară de către elevi a funcțiilor organice.
cele care dețin un loc important în econo-»
mia națională — cereale și plante ten-.-
nice). Manualul face apel și la cunoștin-n
țele de botanică ale elevilor.
Manualul de „Agricultură" pentru clasat
a Vl-a tratează probleme de legumicultu-t
ră, pomicultură și viticultură la nivelul uit»
timelor cercetări științifice din aceste do-
menii. Manualele urmăresc să dea viitori-
lor colectiviști cunoștințe de bază în do-
meniul producției agricole.
Zoologia pentru clasa a IV-a, manual
elaborat în urma trecerii studiului zoolo-
giei de la clasa a Vl-a la clasa a IV-a, ai
fost îmbunătățit introdueîndu-se două lecții,
noi și completîndu-se o serie de cunoștințe'
prezentate anterior prea sumar. S-au sein-,
dat și s-au redus unele lecții prea lungii
iar cunoștințele despre fiecare animal sini’
prezentate mai sistematic. S-a urmărit con-
cordanța dintre noțiunile cuprinse în lec-
țiile de sinteză de la sfîrșitul manualului
și cele din cuprinsul lui și s-au introdus
tabele rezumative după fiecare grupă de
animale. De asemenea, s-au introdus o se-
rie de figuri noi, pentru scoaterea în evi-
dență a caracterelor esențiale ale diferite-
lor animale.
„Bazele darwinismului" pentru clasa a
Xl-a a fost refăcut, completîndu-se temele
Miciurinismul, etapă superioară în dezvol--
tarea darwinismului", „Scurtă caracteri-
zare a etapelor principale în dezvoltarea
științelor biologice pînă în secolul al
XVIII-lea" (lectură), „Dovezi în sprijinul
evoluției", „Lupta pentru promovarea dar-
winismului”. „Originea vieții", „Originea și
evoluția metazoarelor și metafitelor" etc.
S-au făcut modificări și pe parcursul ce-
lorlalte lecții (reduceri -de text, reformu-
lări, completări, sublinieri etc.).
rafie
zentau în mod diferit noțiunile elementare
de geografie fizică, ca și noțiunile de
geografie fizică șl economică privitoare Ia
raion și regiune. De asemenea, edițiile pre-
cedente lăsau de dorit în ceea ce privește
prezentarea grafică. Revizuind aceste ma-
nuale, editura a îmbunătățit prezentarea
noțiunilor elementare și a definițiilor de
geografie fizică. De asemenea, noțiunile
de geografie fizică și economică privitoare
la raion și regiune au fost revăzute și
puse de acord cu programa, fiind prezen-
tate într-o ordine logică, cu accent deose-
bit pe dezvoltarea industriei și agriculturii
în anii puterii populare.
S-a îmbunătățit în același timp prezen-
tarea grafică a acestor manuale, înlocuin-
du-se o serie de desene, introdueîndu-se
fotografii noi, ca și hărți lucrate într-o
manieră cartografică corespunzătoare. O
prezentare grafică deosebit de atractivă s-a
realizat la manualul de geografie pentru
școlile din Capitală, care a apărut în șase
culori.
Prof. ADRIAN TRUȚESCU
și DUMITRU GURANDA
InvătămInt de cultură generală
La clasa I, în primele săptămîni de școa’ă
T ta clasa I, sarcina
primelor săptămîni
de bază a
de școală
se mai adaugă
cunoașterea lite-
este pregătirea copiilor pentru
învățarea propriu-zisă a citirii, a
scrierii și aritme :cii. Mai ales
învățarea citirii ridică multe
probleme în fața copiilor care iau
pentru prima dată contact cu
școala. Separarea propoziției din
vorbire, despărțirea ei în cuvin-
te, a cuvintelor în silabe, a aces-
tora în sunete și apoi unirea su-
netelor in silabe și a silabelor
Sn cuvinte sînt tot atitea greutăți
.pentru începători. La aceasta
relor, legarea lor de sunetele pe
care le reprezintă și unirea lor
în procesul citirii. Pentru ca e-
levii să-și însușească aceste cu-
noștințe și deprinderi în mod
conștient și temeinic este necesa-
ră o perioadă de pregătire — pe-
rioada premergătoare predării a-
becedarului. In această perioadă,
care durează cam 3 săptămîni și
care are o importanță deosebită,
de ce trebuie să îndeplinească o
muncă sau alta. De aceea
bine ca la începutul lecției
este
explicăm scopul exercițiilor și
sfîrșitul acesteia să discutăm
copiii rezultatele obținute.
să
la
cu
îi putem familiariza cu
„u". de pildă, cerîndu-le
șuieratul locomotivei
sunetul
să imite
(u-u-u),
învățătorul trebuie
probleme numeroase
complexe.
să rezolve
și destul de
Să*i cunoaștem pe noii elevi
Cunoașterea copiilor și organi-
zarea colectivului clasei, pregăti-
rea elevilor pentru citirea cuvin-
telor și a propozițiilor, pentru
scris, pentru învățarea aritmeti-
cii, corectarea defectelor de vor-
mele zile de școală
măcar o o-
bire pe
unii din
are ar putea să le aib?
ei
iată doar cîteva
din preocupările de căpetenie ale
învățătorului clasei I în primele
săptămîni de școală.
Cînd ne începem munca
la
clasa I știm destul de puține lu-
cruri derpre felul de a fi
al
elevilor noștri. Contactul preala-
bil cu părinții, rezultatele exa-
menului medical îi furnizează în.
vățătorului doar cîteva date ge-
nerale despre copii. In fața Iui
se află un material psihologic va-
riat : copii îndrăzneți sau timizi,
sociabili sau retrași, răsfățați, ca-
pricioși, copii care au primit în
familie educație diferită. Din a-
ceastă masă variată și neorgani-
zată pedagogul trebuie să înche-
ge un colectiv. De aceea, încă
din primele zile, el are datoria
să se ocupe de cunoașterea te-
meinică a particularităților indi-
viduale ale copiilor pentru a pu-
tea să desfășoare apoi o muncă
instructiv-educativă de calitate.
Necesitatea cunoașterii elevilor
se face resimțită la tot pasul.
Chiar începînd cu aranjarea co-
piilor în bănci. Din experiență
se știe că în banca întîi este bine
să așezăm copii mai organizați și
mai activi, întrucît aceste locuri
scapă observației învățătorului.
Copiii mai puțin activi sînt așe-
zați în locurile ce cad în cîmpul
imediat de observație — la mij-
locul șirurilor de bănci. Cei mai
neastîmpărați și mai vioi sînt a-
șezați în bănci cu copii mai liniș.
tiți și mai echilibrați, iar elevii
rientare minimă asupra particu-
larităților individuale ale copi-
ilor.
Cu atît mai mult se face sim-
țită necesitatea cunoașterii elevi-
lor pentru rezolvarea probleme-
lor complexe de educație și in-
strucție. Se știe doar că aceleași
acțiuni pedagogice pot da rezul-
tate diferite, uneori chiar contra,
rii, în funcție de particularități-
le individuale ale elevilor. Iată
de ce este important să ne cu-
noaștem bine elevii și aceasta cît
mai grabnic, din primele zile de
activitate.
Pentru ca elevii să înțeleagă
lucrările pe care le primesc, ca
și scopul executării lor, caut să
le dau indicații concrete, accesi-
bile înțelegerii lor. în primele
săptămîni aceste îndrumări sînt
foarte detaliate, dar într-o formă
concisă și clară. De asemenea,
copiii trebuie obișnuiți să încea-
pă toți de-o dată, să execute
tema corect și îngrijit, și în mod
treptat să se deprindă să-și apre-
cieze lucrările. Și fiindcă nu toți
lucrează în același ritm, îmi pre-
gătesc din timp teme individuale.
Cuvinte, silabe, sunete
în perioada de pregătire un loc
important îl ocupă exercițiile de
împărțire a propozițiilor în
vinte și exercițiile fonetice
cu-
de
Copiii vin
tințe variate,
născut și au
la școală cu cunoș-
Mediul în care s-au
crescut i-a ajutat
să-și formeze un bagaj mai mare
sau mai mic de cunoștințe. Pen-
tru a ști de la ce pornește în
activitatea sa cu clasa, pe ce cu-
noștințe poate să se bazeze, în-
vățătorul trebuie să constate ce
litere cunoaște fiecare copil, pe
care din ele știe să le scrie. Pen-
tru a afla care sînt cunoștințele
de aritmetică ale copiilor este
bine să le ceară să numere cu
ajutorul materialului de socotit,
să spună în mod abstract cîte o-
biecte sînt în totalitatea rezulta-
tă, să adauge și scadă cîte una
sau mai multe unități în mod in-
tuitiv sau abstract. Un asemenea
control va arăta, într-un tablou
de ansamblu, nivelul deprinderi-
lor de calcul ale copiilor, necesar
învățătorului pentru întocmirea
unui plan real de lecții atît cu
întreaga clasă cît si cu unii elevi
în mod individual. De asemenea,
este util ca învățătorul să obser-
ve cum se exprimă copiii, cum
desenează, ce poezii și ce cîntece
familiarizare a copiilor cu sune-
tele Elevii trebuie să cunoască
în mod practic ce este o propo-
ziție încă înainte de predarea a-
becedarului, să știe să deosebeas-
că cuvintele dintr-o propoziție,
silabele, sunetele. De regulă ei
deosebesc ușor numele de ființe
și de lucruri, dar întimpină greu-
tăți la deosebirea prepozițiilor și
conjuncțiilor. De asemenea, cred,
de pildă, că expresii ca „la noi",
„în casă“ etc. formează un singur
cuvînt. Pentru a preîntîmpina
astfel de greutăți folosesc în mod
special pauzele între cuvinte, ac-
centuînd cu insistență fiecare cu-
vînt. Aceste pauze se pot marca
la început bătînd cu creionul în
bancă sau cerînd copiilor să bată
din palme.
Arătam că tot în perioada pre-
abecedară elevii trebuie familia-
rizați cu cîteva sunete. Este de
preferat ca aceste sunete să le
fie prezentate întîi prin folosirea
onomatopeelor sau exclamațiilor.
Dintre vocale, în această perioa-
dă se predau „a, o, u*. deoarece
fiecare dintre ele poate constitui
singură un cuvînt, iar dintre con-
soane numai cele care se pot
prelungi — de exemplu „m“, „r“.
,,n“. Este bine să se folosească
cît mai multe procedee pentru
separarea aceluiași sunet, pentru
a-i ajuta pe copii să-l înțeleagă
mai bine, să-l distingă mai ușor.
care prezintă deficiențe senzoria-
le (de văz sau de auz) în locuri
de unde vor vedea și auzi mai
știu. Cunoscînd astfel nivelul fie-
cărui copil și al colectivului în
general, învățătorul va ști ce mă-
bine. Evident, pentru toate aces-
tea este necesară, chiar din pri-
suri să ia pentru a organiza cît
mai bine munca în clasă.
Dezvoltarea atenției și a interesului
pentru învățătură
La venirea în școală copiii nu
știu să distingă cuvintele și su-
netele din vorbire, nici ,ă obser-
ve cu atenție obiectele din jur.
Ei au o gîndire concretă, atenția
instabilă și un bagaj sărac de re-
prezentări și noțiuni. Pentru a le
dezvolta observația și atenția,
volumul de noțiuni și reprezen-
tări. organizez, începînd cu pri-
mele zile de școală, discuții și
povestiri după ilustrații sau în
legătură cu excursiile și vizitele
făcute de ei. sprijinindu-mă pe
întreaga lor experiență. în a-
ceastă perioadă pregătitoare în-
vățătorul poate folosi ca mate-
ria! demonstrativ lucrurile din
clasă, din mediul înconjurător.
Pentru succesul muncii este
foarte important ca întregul ma-
terial folosit să fie prezentat în-
tr-o formă atractivă, care să tre-
zească interesul copiilor pentru
învățătură, să le capteze atenția.
Copiilor le plac mult poveștile,
poeziile, cîntecele și ghicitorile.
în această perioadă îi învăț mul-
te poezii, le spun ghicitori, le ci-
tesc povești, le cînt. Dar după ce
le-am citit sau le-am spus o po-
veste, le cer și lor să le reprodu-
că sau le pun întrebări pentru
a-i obișnui să asculte cu aten-
ție și a-î învăța să redea conți-
nutul celor auzite.
Este bine să folosim procedee
cît mai variate pentru a le mo-
biliza atenția și a le menține
treaz interesul pentru lecții. în
•cest scop am folosit uneori pro-
cedeul dramatizării alteori i-am
antrenat pe copii să povestească
singuri întîmplări din viața lor,
să vorbească despre cele observa-
te în lumea înconjui'ătoare. în
tablouri și ilustrații. La început
am organizat scurte conversații
în care copiii au răspuns la în-
trebări. Astfel ei se obișnuiesc
treptat să se exprime în propo-
ziții și fraze închegate.
Copiii trebuie obișnuiți în mod
treptat să-și concentreze atenția
un timp din ce în ce mai înde-
lungat asupra aceluiași material.
Acest lucru le cere efort și îi
obosește. Ei simt nevoia să se
miște, să lucreze cu mîinile. Pre-
ocupați de aceasta, slăbesc a-
tenția, interesul pentru cele dis-
cutate în clasă. De aceea în a-
ceastă perioadă este necesar a se
varia formele de muncă în cursul
lecției. Este foarte nimerit, de
pildă, să introducem activități
care să necesite anumite mișcări.
De exemplu, le putem da elevi-
lor să contureze anumite figuri,
și să hașureze desenele astfel
obținute, le putem cere să alcă-
tuiască figuri din bețișoare etc.
Atenția copiilor în timpul lec-
țiilor și atitudinea lor față de
muncă depind de procedeele me-
todice folosite, de modul cum
prezentăm materialul, de organi-
zarea lecțiilor, de asigurarea con-
dițiilor necesare desfășurării lor.
De asemenea, atitudinea copiilor
față de învățătură depinde în
mare măsură de faptul dacă știu
după ce le-am arătat pe o plan-
șă trenul. Este și mai bine dacă
le povestim o întîmplare hgată
de sosirea trenului în gară, pen-
tru că atunci copiii vor fi mult
mai atenți. Firește, asemenea
procedee trebuie să folosim și
pentru identificarea altor sunete.
Desigur în primele săptămîni nu
vom face toate felurile de exerci-
ții fonetice dmtr-odată. Această,
muncă trebuie să se desfășoare
treptat, de la o zi la alta. De
pildă, într-o lecție se descompun
propozițiile în cuvinte, în una
sau două lecții se împart propo-
zițiile în silabe și numai după a-
ceea se poate trece la separarea
sunetelor.
Legătura între obiecte
în vederea pregătirii pentru
scriere trebuie să le dezvoltăm
copiilor mușchii mici ai mîinii,
să dăm atenție din prima zi po-
ziției corecte la scris. în acest
scop se fac exerciții de formare
a figurilor rectilinii și a literelor
de tipar din bețișoare. Elevii tre-
buie dinainte familiarizați cu. li-
niatura caietului, cu marcarea
locului de
orizontale
puncte.
Această
și scriere
întretăiere a liniilor
cu cele oblice prin
primele săptămîni, numai în ore-
le de citire și scriere, ci la toate
orele de curs. Toate activitățile
din această perioadă au ca scop
pregătirea copiilor pentru scris
și citit, trezirea interesului lor
pentru învățătură, dezvoltarea
spiritului lor de observație, a
percepțiilor și reprezentărilor, a
vorbirii și gîndirii.
Pentru atingerea acestui scop
este necesar ca lecțiile din pri-
mele săptămîni de școală, indife-
rent de obiect, să fie strins le-
gate între ele prin conținutul lor,
sprijinindu-se una pe alta. De
exemplu, la desen se pot contu-
ra și hașura o serie de figuri de
pe planșele din Abecedar, activi-
tate care contribuie la pregăti-
rea mîinii pentru scris. De obi-
cei, aleg pentru desen obiecte
care cuprind linii ce vor înlesni
scrierea
cifrelor
furarea
mușchii
pregătire pentru citire
nu se realizează, în
elementelor literelor și
(oul, secera, cercul). Con.
șabloanelor întărește
mîinii, iar hașurarea
Felicitări și flori pentru cei mai mici dintre colegi
dezvoltă posibilitatea elevilor de
a măsura din ochi, precum și si-
guranța mișcărilor mîinii. La fel
în cadrul orelor de expunere —
compunere se fac exerciții de a-
naliză fonetică necesare învățării
citirii.
înv. VIOARA DÎRLEA
Școala de 8 ani din coran
Sagul, regiunea Banat
Probleme de limbă
Unul dintre aspectele fundamentale ale studiului
literaturii romîne în școala medie este analiza li-
terară a textelor, care îi ajută pe elevi să cunoască
bogăția și originalitatea fondului de idei și capaci-
tatea acestuia de a reflecta realitatea unei epoci
istorice. în același timp, prin analiza atentă a tex-
tului literar se pot pune în evidență numeroase
particularități de limbă, de stil, cu scopul de a fixa
mai bine valoarea inovației artistice în sfera mij-
loacelor de exprimare poetică și de a sublinia capa-
citatea limbii noastre literare de a reda nuanțat și
exact un infinit șir de idei, de la cele mai simple
pînă la cele mai complexe și mai subtile. De aceea
sarcinile legate de analiza literară, și în general de
studiul limbii romîne în ultimele clase ale școlii
medii, sînt mult mai complexe decît par la prima
vedere.
în discuțiile recente, inițiate prin articolele pu-
blicate în „Scînteia“ despre problemele actuale ale
cultivării limbii literare, s-a subliniat faptul că
școala este principalul factor de propagare a unei
limbi literare corecte, bog ate, adecvată nevoilor
sporite ale comunicării multilaterale în condițiile
progresului culturii moderne. Studiul literaturii și
al celorlalte domenii ale științelor sociale implică
obligația de a urmări, concomitent cu asimilarea
unui bogat bagaj de cunoștințe, creșterea treptată
a capacității elevilor de a exprima corect și exact
fondul de idei asimilate. Felul cum interpretează
elevii textele literare și cum exprimă cunoștințele
căpătate, aprecierea exprimării lor pot constitui o
excelentă școală de cultivare a limbii noastre lite-
rare ; această școală trebuie făcută cu ei chiar dacă
obligația în sine nu este înscrisă aparte în pro-
grama de învățămînt.
Absolvenții școlilor noastre medii se prezintă an
de an cu un nivel de pregătire tot mai bun și cu o
sistematizare matură a cunoștințelor. Cunoștințele
temeinice și bine organizate dezvoltă gîndirea și,
în nemijlocită legătură cu aceasta, exprimarea
devine îngrijită, clară, exactă. Lectura multilate-
rală, științifică și literară, e apoi un auxiliar prețios
al dezvoltării capacității de exprimare precisă și
nuanțată, pe măsura varietății și subtilității ideilor.
Dacă se mai discută, și e bine să se discute cit
mai temeinic, problemele limbii literare în școli,
e pentru că, preocupați de calitatea învățămîntului,
sîntem cu toții interesați în generalizarea faptelor
pozitive, în eliminarea oricăror greșeli în modul de
a folosi cel mai important factor de comunicare —■
limba literară. De altfel, discuțiile recente despre
problemele limbii literare par să fi avut un ecou
pozitiv și în rîndurile profesorilor de alto speciali-
tăți decît limba și litera tura romînă, care au
început să intervină mai des pentru a corecta ex-
primarea defectuoasă a elevilor. Acest lucru are o
importanță enormă pentru dezvoltarea capacității
de exprimare corectă a ideilor, a noțiunilor știin-
țifice, atît de variate azi.
Examenele pe care le-au dat în vara și toamna
acestui an absolvenții școlilor medii au scos la
iveală, pe lîngă succesele dobîndite în înarmarea
lor cu deprinderi de exprimare corectă, unele slă-
biciuni și erori care mai dăinuie in această privință.
Ne oprim acum asupra lor căci, cu cît vor fi scoase
mai repede la lumină, cu atît vor putea fi mai
repede înlăturate, iar acțiunea comună de cultivare
a limbii noastre literare va înregistra succese tot
mai mari.
Sînt încă frecvente, Ia unii elevi, frazele neclare
și asocierile nepotrivite de cuvinte, ca : „Scenele
de teatru... sînt realizate în așa fel îneît să nu
displacă spectatorii" sau „Asupra acestui roman
măreț (Răscoala), Rebreanu a studiat cu amănun-
țime presa vremii".
Expunerea unei teme sau discuția despre o pro-
blemă de istorie literară alunecă uneori în divaga-
ții inutile, încărcate cu repetări supără; rare cînd
lipsește informația exactă și cînd exprimare este
lăsată să meargă în voie, fără nici un control
critic : „Romancierii au descris într-o ff mă artis-
tică toată acțiunea epocii, din toate împrejurările,
cu toate ocaziile zilnice ce și le ofereau reprezen-
tanții lumii, ai vieții publice“ ; ..Sadoveanu a
combătut ideea că viața oamenilor simpli de la sate
nu poate constitui subiect de discuție. Astfel de
discuții au constituit obiectul lucrărilor Baltagul in
care este descrisă viața Victoriei Lipan".
iNVĂȚĂMiNT DE CULTURĂ GENERALĂ
4 Lecții de recapitulare la începutul anului
Recapitularea, ca moment con-
stitutiv în procesul de învăță-
mînt, are funcțiuni multiple :
sistematizează materia parcursă,
stabilește înăuntrul acesteia
etape și legături necesare, în-
cheagă ansambluri sintetice, asi-
gurînd extragerea și fixarea e-
sențialului, ușurează asimilarea
și memorizarea faptelor.
Recapitularea ca atare nu
constituie un procedeu tip, ci
variază în funcție de materia în
cauză. Ea este utilizată în toate
acele momente ale procesului de
învățămînt în care este nevoie
să se consolideze cunoștințele, să
se facă legături, să se prezinte ca-
drul general al faptelor sau să
se deschidă noi perspective pen-
tru înțelegerea fenomenelor în
studiu.
în cazul istoriei, recapitula-
rea de la începutul anului școlar
reprezintă o problemă impor-
tantă. Cu atît mai importantă cu
cît. prin chiar natura lui, obiec-
tul istoriei implică legături nece-
sare între fenomenele din dife-
rite orinduiri sociale în cele ce
urmează încercăm să dăm cîteva
sugestii privind conținutul și
desfășurarea lecțiilor în care se
realizează această recapitulare
la diferitele clase ale școlii de
cultură generală.
Tntrucit cu clasa a V-a se în-
cepe studiul sistematic al istoriei
și întrucit in clasa a IV-a elevii
jt isteria patriei, primele
ținute ia această clasă vor
Ke\ai folosite pentru recapitu-
S în așa fel a cîtorva mo-
lie importante dm trecutul
îic ai poporului nostru. in-
Sevii șă fie pregătiți pentru
jegerea noțiunilor de istorie
de:'.:, e re urmează. De e-
va putea vorbi des-
țrat.l despre ev-;
Daciei de către romani.
n clasa a Vl-a reluăm noțiuni
‘pază, asigurindu-ne, prin e-
npiificări adecvate din mate-
clasei a V-a. dacă elevii au
iun: c’are și precise despre
bcuin sociale, clase sociale,
•oală, revoluție, stat sciava-
etc. : este bine să recurgem
descrieri rezumative (dar nu
ematice. ci sugestive) cu pri-
e la viața omenească in orin-
n analiza literară
.Analiza literară și discutarea diferitelor capitole
• ne istorie literară pot oferi un bogat material ilus-
trativ pentru a demonstra varietatea de nuanțe
semantice ale cuvintelor, ale construcțiilor grama-
ticale și stilistice, pentru a dovedi în mod concret
ce rol de seamă au sinonimia, termenii tehnici cu
întrebuințare figurată în opera scriitorilor, ce va-
loare practică, impusă de logica gîndirii, au relațiile
sintactice și cît de important este în alcătuirea a-
cestora capitolul acelor unelte gramaticale, în ge-
neral subestimate, dar esențiale pentru a lega co-
rect cuvintele între ele — prepozițiile și conjuncții-
le. Uneori acestea sînt folosite greșit de elevi
în structura frazelor : „Se înapoiază după front“ ;
„Meritul scriitorului a fost prin introducerea unei
atmosfere noi în literatură" ; „In acest roman. Ce-
zar Petrescu face o alternanță prin personalitatea
lui Radu Comșa“.
Se mai întîlnesc și erori gramaticale elementare,
neînțelegerea sensului exact al cuvintelor tehnice,
a neologismelor (cît de urgentă ar fi tipărirea unui
Dicționar explicativ școlar la Editura didactică ),
greșeli de ortografie, pe care profesorii de toate
specialitățile trebuie să le combată cu toată hotă-
rîrea.
Lecțiile de literatură pot fi un excelent mijloc de
a lupta contra uniformității și a șablonului frazelor
din exprimarea elevilor care, ajunși la vîrstă înțe-
legerii logice atît a normelor limbii literare cit și a
frumuseții stilului artistic, pot fi deprinși cu un
autocontrol lingvistic și estetic din ce în ce mai
riguros și mai supravegheat.
Exemplele date mai sus, la care, desigur, fiecare
profesor de limbă și literatură romînă sau chiar de
alte discipline va putea adăuga altele, sînt utile
pentru a trage cîteva concluzii de ordin practic
acum, la început de nou an școlar, pentru ca pro-
blemele limbii literare să capete o rezolvare judi-
cioasă.
Mi se pare esențial să se dezvolte la elevi o ati-
tudine conștientă față de cultivarea limbii literare
prin sublinierea atentă, de o parte, a valorilor pozi-
tive ale textelor literare ce se analizează și, pe de
alta, a abaterilor și a șablonului inexpresiv din
propria lor exprimare. Desigur că ar fi de dorit ca
în programa de învățămînt să se prevadă mai
multe lecții de sintaxă și stil. Dar chiar și așa se
pot obține succese neîndoielnice în cultivarea limbii
literare. Lucrul fundamental pentru obținerea unor
asemenea succese stă în îmbinarea continuă a ana-
lizei fondului cu aceea a particularităților de limbă
și supravegherea atentă a scrisului și vorbirii ele-
vilor la literatura romînă în primul rînd, dar con-
comitent și la celelalte discipline. O solidarizare a
cadrelor didactice în jurul acestor probleme esen-
țiale de cultură generală va asigura în numai
cîțiva ani un nivel satisfăcător al limbii literare în
rîndurile elevilor care se vor prezenta la exame-
nul de maturitate. Se va putea constata astfel nu
numai un bagaj satisfăcător al cunoștințelor lor
generale, ci și o necesară maturitate a limbajului
lor științific și literar. Pentru a ajunge la aceste
rezultate, problemele limbii literare trebuie să stea
în centrul atenției profesorilor care predau lite-
ratura romînă în ultimele clase, ca și a celorlalți
profesori care, examinînd răspunsurile scrise sau
orale, au ocazia să facă numeroase observații critice
în legătură cu exprimarea elevilor. Din tezele tri-
mestriale și din caietele de literatură se poate ori-
cînd extrage un bogat material ilustrativ pentru a
sublinia atît părțile bune cît și erorile nepermise
în mînuirea limbii. Trebuie definitiv părăsită ideea
că a face isterie literară în școală înseamnă a ne
limita la discutarea unui șir de idei cuprinse în
capitolul respectiv sau într-o operă literară ; din
teza că fondul de idei și exprimarea lui prin limbă
constituie esența operei literare decurge obligația
de a studia atent valorile limbii literare romîne, de
a face pe elevi să le înțeleagă și să Ie iubească.
Atunci ei singuri vor căuta să se exprime corect,
precis și nuanțat. însemnările de față nu au urmă-
rit altceva decît să sublinieze anumite fapte și sa
reamintească răspunderile, la început de nou an
școlar.
Conf. univ. Gh. EULGAK
duirea comunei primitive, accen-
tuînd rolul uneltelor în dezvolta-
rea procesului de muncă și să
reamintim prin simple enume-
rări statele sclavagiste cunoscute
în anul anterior. Discuții ceva
mai adîncite este indicat să pur-
tăm asupra trăsăturilor tipice
ale statelor sclavagiste, asupra
contribuției lor la dezvoltarea
civilizației omenești și la trece-
rea spre o altă orinduire socială.
Deoarece în clasa a VII-a pro-
grama cuprinde studiul întregii
istorii a Romîniei este indicat ca
la această clasă elevii să reca-
pituleze caracteristicile orîndui-
rilor sociale, subliniindu-se în-
lănțuirea lor pe o linie progre-
sivă în dezvoltarea societății o-
menești. în lecția de introducere
va fi necesar totodată să se sti-
muleze interesul elevilor pentru
studiul istoriei patriei, arătîn-
du-se că aceasta se integrează în
istoria generală a lumii, că
munca și lupta poporului romîn
de-a lungul veacurilor au contri-
buit la progresul societății ome-
nești.
în clasa a VlII-a — în acest
an școlar — li se va explica
elevilor că în clasele medii se
reia studiul succesiv al orîndui-
rilor sociale, mai complex și mai
adîncit, cu scopul de a se scoate
în evidență cauzalitatea fenome-
nelor istorice, interdependența
lor, rolul determinant al maselor
populare, lupta de clasă ca mo-
tor al dezvoltării societății. Este
necesar ca printr-o recapitulare
adecvată să ne asigurăm că ele-
vii sînt edificați asupra noțiuni-
lor fundamentale de istorie stu-
diate in ani: anteriori, aceasta
c- atît mai mult cu cît în clasa
a VIII-a profesorul lucrează. în
rele m-j! multe cazuri, cu elevi
E vorba de noțiuni referi-
toare la baza economică a so-
cietății, la viața politică, la rolul
maselor și al personalității în
istorie, la cultură etc.
La clasa a IX-a este bine să
se prezinte in linii mari, esen-
țiale o sinteză asupra comunei
primitive și orînduirii sclavagiste
sub raport economico-social, vor-
bindu-se despre progresul reali-
zat de omenire în dezvoltarea e-
conomică, despre apariția clase-
lor fundamentale și despre ra-
porturile dintre ele. despre dife-
ritele aspecte ale luptei de clasă
(acestea din urmă ilustrate cu
exemple) — ca și sub raport poli-
tic, subliniindu-se apariția sta-
telor sclavagiste și formele lor.
în ceea ce privește cultura, le
vom cere elevilor să dea carac-
terizări sumare privind princi-
palele opere artistice și literare
ale- antichității și să arate con-
tribuția culturii antice la for-
marea spiritului științific mo-
dern.
După o schemă asemănătoare
putem recapitula în clasa a X-a
principalele caracteristici ale
orînduirii feudale, scoțînd în e-
vidență și cele trei perioade ale
acesteia : formarea, înflorirea,
descompunerea. Este indicat să
ne oprim asupra faptului că în
sînul orînduirii feudale au apă-
rut germenii orînduirii capita-
liste, că aci a început procesul
de formare a celor două clase
fundamentale ale acestei orîn-
duiri: burghezia și proletariatul,
în încheiere vom arăta că în
orînduirea feudală s-au pus ba-
zele primelor state moderne din
istoria lumii.
După ce au studiat succesiv în
fiecare an, în clasele anterioare
orînduirile sociale, elevii din
clasa a Xl-a trebuie să aibă no-
țiuni precise asupra acestor
orînduiri, trebuie să știe a inter-
preta singuri un fenomen isto-
ric, Este bine ca în această clasă
să recapitulăm cu ei cîteva ele-
mente importante din materia
anilor trecuți, discutînd despre
revoluții și caracterul lor, despre
apariția socialismului științific,
despre politica internă și externă
a statelor capitaliste, despre for-
marea statelor socialiste etc.
Astfel, trecerea la studiul com-
plex al istoriei patriei va căpăta
cîteva importante puncte de
sprijin.
Lecțiile introductive de recapi-
tulare sînt lecții-cheie. Ele sinte-
tizează cunoștințele parcurse și
deschid perspective noi. O dată
cu aceasta indică linia care va fi
urmată în munca întregului an.
Buna lor organizare poate contri-
bui mult la desfășurarea judici-
oasă a muncii de predare.
Prof. TATIANA CIOClRLIE
Școala medie nr. 10, București
Primele ore de curs
PORNIND DE LA UN PLAN DE MUNCA
Răsfoiesc un plan
de muncă anual —
documentul de bază
în orientarea activi-
tății instructiv-edu-
cative ce se desfă-
șoară intr-una din
școlile orașului Pi-
tești. E scris frumos,
caligrafic, meticulos,
cu rubricile despăr-
țite în diferite culori.
Cuprinde un noian
de probleme, are
„termene de îndepli-
nire" prevede „cine
răspunde", stabilește
„măsuri” etc. Și to-
tuși, după ce îl citești
atent rămîi cu o sen-
zație de nemulțumi-
re. Ai impresia de
ceva „deja văzut" :
oare unde am mai
întîlnit aceleași sar-
cini, aceleași proble-
me, aceleași preocu-
pări ? M am dumirit :
e aproape același
plan ca anul trecut
(care, la rîndul său,
era aproape la fel cu
cel de acum doi ani,
care și el...). Cu foar-
te mici modificări
planul ar putea fi
folosit la orice școală
din oraș și — cu alte
vreo două schimbări
— la orice școală din
țară... E, cum se spu-
ne, un „plan general"
— dar prea general
și etern valabil! Nu
reflectă specificul
școlii, nu oferă o li-
nie de perspectivă ;
nu pune probleme
noi; nu arată ce anu-
me trebuie — neapă-
rat — rezolvat anul
acesta; nu specifică
ce experiențe pozitive
trebuie extinse, care
au fost deficiențele
ce vor trebui înlătu-
rate. E, ca să zicem
așa. un material nu-
mai bun pentru ru-
brica „De toate pen-
tru toți".
Ce-ar fi fost dacă
— de pildă — s-ar
fi înscris in planul
anual un capitol în-
titulat : „Nici un co-
rigent încă de pe pri-
mul trimestru", în
care s-ar fi arătat —
foarte precis și foarte
concret — căile, pro-
cedeele și metodele
ce vor trebui folosite
pentru atingerea a-
ELAN IN MUNCĂ
(Urmare din pag. l~a)
file derivate — viteza, accelerație,
forță etc. Răspunsurile elevilor au
dovedit exigența profesoarei în
fiecare oră de curs din anul tre-
cut, deoarece ei erau obișnuiți cu
acest mod de a fi ascultați și i-au
putut face față.
Preocupare vie pentru calita-
tea cunoștințelor elevilor există și
la Școala de 8 ani din Cisnădie.
Tovarășul Aurelian Munteanu, di-
rectorul școlii, și-a propus să rea-
lizeze în acest scop o colaborare
mai strînsășimai bine organizată
a cadrelor didactice din școala sa.
Se va întări îndeosebi colaborarea
între profesorii care predau la
clase ce se succed, în vederea
unei “continuități firești în pregă-
tirea elevilor. Profesorii de la cla-
sa a V-a, de exemplu, vor păstra
o legătură permanentă cu învăță-
torii claselor a IV-a, vor asista
reciproc la lecții pentru a putea
astfel realiza o sudură perfectă in
munca instructiv-educativă și in
cunoștințele elevilor.
Convins că de îmbunătățirea
propriei sale munci depinde în
mare măsură nivelul muncii în-
tregului colectiv didactic, directo.
rul școlii își propune să desfă-
șoare o îndrumare mai sistemati-
că a procesului instructiv-educa-
tiv. In acest scop el va asista în
primul trimestru la lecțiile tutu,
ror cadrelor didactice. Pentru ca
discu(ia cu profesorii și îndruma-
cestui obiectiv? Ar fi
fost o inițiativă utilă
și mobilizatoare. Adi-
că de ce să nu încer-
căm să depășim for-
mula-șablon — „Vom
depune toate efortu-
rile pentru a obține
rezultate cît mai
bune..." etc. care nu
angajează pe nimeni
la nimic. Deoarece în
școală sînt clase în
care nici un elev n-a
rămas corigent, de ce
să nu se lupte cu
toată hotărîrea pen-
tru generalizarea ex-
perienței colectivelor
de profesori și a diri-
ginților care au lu-
crat la aceste clase ?
înscrierea în plan
a unor astfel de o-
biective, strădania de
a le realiza vor în-
semna, fără îndoială,
un pas înainte în
munca școlii. Contri-
buind la înlăturarea
stilului de muncă șa-
blonard, rutinier, ele
ar deschide cîmp
larg pentru o activi-
tate vie, creatoare.
FLORIN ANGHEI
rea acestora să se desfășoare
pe baza unei mai bune cu-
noașteri a muncii lor, directorul
își propune să asiste la cîteva lec-
ții în șir la un profesor, așa în-
cît să ajungă la observatii mai
concludente. Nu atît cum s-a
predat o lecție, vrea să știe di-
rectorul școlii, ci cum muncește
profesorul respectiv.
Preocupat, la fel ca ceilalți di-
rectori de care am vorbit pină
acum, d« ridicarea nivelului pre-
gătirii elevilor, tovarășul Otto
Bohm, conducătorul Școlii medii
din Cisnădie, este hotărât să dea
atenție deosebită în acest an șco-
lar legăturii între profesorii ce
predau obiecte înrudite — mate-
matică și fizică, istorie și socia-
lism științific — pentru ca în ca-
drul fiecărei clase procesul de în-
vățămînt sa aibă un caracter u-
nitar, pentru ca însăși munca ele-
vilor fiecărei clase în parte să fie
închegată si sistematică.
Cu hotărîrea de a munci mai
bine au pornit anul școlar toti în-
vățătorii și profesorii. Dorința a-
ceasta trebuie să nu slăbească, ci
să se înfăptuiască cu tot mai
multă tragere de inimă, cu tot mai
mult interes. Socialismul are ne-
voie de cadre foarte bine preqă.
tite. Cunoștințele, dar și dorința
de a Ie îmbogăți mereu, discipli-
na muncii se însușesc și se for-
mează în școală. Efortul în acest
sens al cr.drelor didactice este
deci o cerință principală a învă-
țăminlului nostru.
ÎNVĂTĂMiNT PKOTESSON 41 Șl
TEHNIC
Executarea unei chei — prima probă de măiestrie a noilor ucenici
lăcătuși
Viitorii
tehnicieni
agricoli
Noul - element caracteristic
al anului care începe
La centrul școlar agricol din
Curtea de Argeș, ca și la toate
școlile cu același profil, noul an
de învățămînt s-a deschis într-o
atmosferă cu deosebire sărbăto-
rească. Și este de înțeles acest
lucru dacă ținem seamă că noul
an se deschide în condițiile în
care întreaga agricultură este co-
lectivizată, în condițiile aplicării
prevederilor cuprinse în Hotărî-
rea partidului și guvernului cu
privire la dezvoltarea și îmbună-
tățirea învățămîntului agricol.
Sute de elevi au venit să în-
vețe la Centrul școlar agricol din
Curtea de Argeș arta cultivării so-
lului și creșterii animalelor în
condițiile agriculturii noi, socialis-
te. Mulți dintre ei sînt foști elevi
ai școlilor profesionale agricole.
Alții au trecut abia acum
pragul școlii generale de 7 ani
și au venit aici din satele unde se
vor întoarce peste cîțiva ani,
înarmați cu cunoștințe temeinice,
variate. Din Pecea sau de la Un-
gheni, din Răchițele sau Valea
Mijloc de septembrie. Lumina
blîndâ a dimineții răcoroase cade
pe galbenul nostalgic al prime-
lor frunze de toamnă.
Sună de intrare! E primul
„clopoței" din noul an școlar...
în această dimineață de sep-
tembrie — sărbătoare a elevilor,
a profesorilor și a întregului po-
por — am vizitat Centrul șco-
lar de construcții din București.
Pretutindeni ne-a întîmpinat
noul — căci noul este acum ca-
racteristic oricărei școli, din ori-
care colț al țării noastre.
Aici noul înseamnă o clădire
cu patru ateliere-școală, în care
orele de instruire practică se vor
desfășura în condiții dintre cele
mai bune. Atenția ne-a fost
atrasă în chip deosebit de ate-
lierul de zidărie și prefabricate :
spațios și luminos, el te îmbie
vădit Ia lucru. Podul rulant
pentru transportul elementelor
prefabricate va fi mînuit în cu-
rînd de noii ucenici, care vor
construi, la început în minia-
tură, blocuri de locuințe din pa-
nouri.
Noul mai înseamnă aici și ri-
dicarea a încă 8 săli de clasă
moderne, ca și a unui cămin
suplimentar cu 210 locuri. Și tot
nou este și materialul didactic
executat de elevii-maiștri la
practică, material venit să-1 în-
tregească pe cel existent, care a
contribuit simțitor, încă din anii
trecuti, la renumele școlii. Am
examinat cîteva din machetele
expuse : un „Fruhling-Michaelis"
(aparat de încercat piesele la în-
tindere), reprezintă o adevărată
operă de maistru prin precizia și
finețea execuției, în stare să ri-
valizeze cu produsele unei în-
treprinderi specializate. De cu-
rînd despachetate, își așteaptă
rîndul pe standurile recent ame-
najate macaraua automată du-
blă, escavatorul cu cupe, cofra-
jul de planșeu ciupercă, meca-
nismul escavatorului 503, cupto-
rul rotativ și multe, multe alte
machete cu care profesorii vor
ilustra lecțiile din acest an șco-
lar.
— Dar unde sînt ucenicii care
au acum ore de instruire prac-
tică în atelierele-școală ? — am
întrebat pe conducătorii școlii.
— Vizitează șantiere și între-
prinderi, conduși de maiștrii-
instructori, pentru a cunoaște
specificul sectorului de construc-
ții — ni s-a răspuns.
Am aflat apoi că, după săp-
tămîna vizitelor pe șantiere și în
întreprinderi, ucenicii își vor
găsi locurile bine determinate la
bancurile de lucru.
Am răsfoit primele planuri
calendaristice — cu grijă și ju-
dicios întocmite — și am exami-
nat orarul —■ pentru început
provizoriu, dar respectind prin-
cipiile pedagogice.
Prin extinderea și moderniza-
rea Centrului școlar de con-
strucții din București s-a creat
o minunată bază materială în
vederea pregătirii unor munci-
tori și tehnicieni temeinic in-
struiți. Cadrele didactice ale
școlii sînt hotărîte să folosească
din plin aceste condiții, iar uce-
nicii și elevii sînt gata să răs-
pundă cu cinste grijii ce li se
arată.
Ing. VICTOR GHERGHIȘAN
inspector
în Ministerul învățămîntului
Danului, din Dragoslavele
la Munătești au venit toți
de aceeași dorință : să
să învețe cît mai mult
sau de
animați
învețe,
Și
mai bine cum se construiește
cît
o
seră, cum se pun furajele la însi-
lozat, cum poți obține 5.000 kg
porumb boabe la hectar în pă-
mînt neirigat, cum pot fi perfec-
ționate rasele de animale sau so-
iurile de pomi, cum poți face,
într-un cuvînt, ca averea celor ce
trudesc pe ogoarele înfrățite să
devină pe zi ce trece mai mare,
mai înfloritoare.
Sînt tineri care de abia au trăit
emoțiile examenelor de admitere
și în ochii cărora strălucesc ne-
numărate speranțe, nenumărate
proiecte de viitor. Iar speranțele
lor nu vor fi înșelate. Au
simțit asta din cuvîntările care
s-au rostit la festivitatea deschi-
derii cursurilor, ascultînd mărtu-
riile colegilor lor mai mari și maî
ales văzînd condițiile de studiu ce
li se oferă. Pe cele 120 de hectare
ale gospodăriei didactice, unde
vor aplica în practică ceea ce vor
învăța în lecțiile teoretice, exis-
tă o întreagă diversitate de cul-
turi. Vreme de 4 ani vor putea
învăța aici cum să îndrume viața
pomilor, cum să-i oblige să ro-
dească fructe de două și trei ori
mai multe, mai bune și mai fru-
moase decît în mod obișnuit, vor
putea să urmărească în miezul ier-
nii rumeneala roșiilor care dau în
pîrg sub acoperișul de sticlă al
serelor, vor învăța să smulgă so-
lului recolte tot mai mari, tot
mai bogate.
Primele ore de curs au fost aș-
teptate cu nerăbdare. Iată, clo-
poțelul a sunat și elevii s-au in-
stalat în bănci. La început s-au
discutat probleme introductive
generale. Dar și ele reprezintă o
parte din cunoștințele viitorilor
tehnicieni agricoli. La anul I al
școlii tehnice veterinare, de pildă,
la prima lecție de zootehnie, au
fost puse în discuție probleme
dintre cele mai însemnate : ce
importanță are pentru economia
națională creșterea animalelor ? ;
cum s-a dezvoltat ea în anii de-
mocrației populare ? ; ce perspec-
tive îi oferă încheierea colectivi-
zării agriculturii ? ; ce sarcini au
fost puse în fața fiecărui sector ?.
Sînt probleme concrete, despre
care elevii au mai auzit discu-
tîndu-se în satele lor, în școala
de unde au plecat. Dar aici ele
capătă un nou înțeles și o nouă
profunzime. Li se vorbește, ca
unor viitori specialiști, despre teo-
ria evoluționistă, despre morfolo-
gia animalelor, despre arta crește-
rii fiecărei specii în parte.
Lecțiilor teoretice le urmează în
scurt timp practica în grajdurile
gospodăriilor didactice. Cum se
face abordarea sau contenția ani-
malelor ? Cum se efectuează o in-
jecție ? Elevii își dau și mai bine
seama, că dacă munca — pe care
generații de țărani au făcut-o
cum s-au priceput — se întemeia-
ză pe cunoștințe științifice, ea dă
rezultate nemăsurat mai bune.
în aceeași vreme horticultorii
au început lucrările pe ogoarele
gospodăriei. împrăștiați prin livezi
învață cum se recoltează prunele
și merele, cum se ambalează. Sînt
operații în aparență simple. în fie-
care din ele sînt însă nenumărate
amănunte de care se cere să ții
seama. Fiecare „mărunțiș" își are
importanța lui. Și găsești astfel
de „mărunțișuri" pretutindeni, în
număr destul de mare : la însilo-
zarea furajelor, la scoaterea și
sortarea puieților din pepinieră
la verificarea altoiurilor în osfei
la pregătirea serelor pentru plan-
tatul culturilor forțate, In orice loc
de muncă al gospodăriei.
Pretutindeni se cere o muncă
migăloasă, atentă, studiu temeinic
de fiecare zi. Cadrele didactice
ale școlii s-au străduit ca toate
acestea să se desfășoare cît mai
bine din primele ore de școală,
pentru că nimic nu li se pare mai
important decît datoria de a-i pre-
găti la înălțimea cerințelor pe vi-
itorii tehnicieni ai agriculturii
noastre.
Și la Centrul școlar agricol din
Turda munca noului an se desfă-
șoară rodnic din primele zile de
școală. Aici învață în acest, an
circa 500 de elevi, care se pregă-
tesc să devină tehnicieni agronomi
și tehnicieni veterinari.
Pentru ca ei să-și însușească
cunoștințe și deprinderi temeinice,
s-au asigurat din timp cele mai
bune condiții de desfășurare a
lecțiilor și a lucrărilor practice.
Școala dispune de 12 săli de
clasă, de laborator pentru fizică
și chimie și 4 cabinete tehnice
pentru diferite specialități : zo-
otehnie, fitotehnie, producția plan-
telor, agrotehnică și mecanizare.
Practica în producție se desfă-
șoară în cadrul Stațiunii experi-
mentale agricole din Turda, unde
elevii au la dispoziție loturi cu
variate specii de plante, un parc
bogat de mașini agricole n,
și grajduri cu numeroase sp
de animale.
Lecțiile și lucrările practice sin
conduse de 12 profesori și 17 in-
gineri de diferite specialități. Pen-
tru ca viitorii tehnicieni agronomi
și veterinari să se deprindă încă
de pe băncile școlii și cu munca
de cercetare, unele obiecte de
specialitate sînt predate de cerce-
tători științifici de la stațiunea a-
gricolă experimentală.
Hotărîți să răspundă cu cinste
grijii care se arată pentru buna
lor pregătire, elev
începui cu
nici să
ajungă tehnicieni
frunte, cadre de nădejde ale
culturii noastre socialiste.
școlii
munca.
B. OCTAVIAN
și GH. DIVRTCIAN
si-au
dor-,
de’
agii
Pe marginea unei programe
în școlile profesio-
nale și de meserii
predarea limbii și li-
teraturii romîne în-
deplinește un rol im-
portant, contribuind
la formarea orizontu-
lui cultural al viito-
rilor muncitori.
în general, pro-
grama școlară pentru
predarea acestei dis-
cipline, .alcătuită cu
cîțiva ani în urmă,
răspunde cerințelor
legate de pregătirea
de cultură generală
și de educarea este-
tică a ucenicilor și
elevilor. Totuși, după
părerea noastră, ea
este încă deficitară
sub unele aspecte.
De pildă, proble-
mele de teorie a li-
teraturii sînt prevă-
zute în anul a! II-lea.
Ca urmare, elevii din
anul I studiază ope-
rele marilor noștri
scriitori clasici fără
să aibă însă cunoștin-
țe suficient de adinei
despre genurile și
speciile literare, fără
să știe cum se face o
analiză literară. Ar
fi mult mai logic și
mai potrivit ea în
anul I să se studieze
noțiunile de teorie a
literaturii, iar în a-
nul al II-lea să se
studieze istoria lite-
raturii. Elevii ar a-
ve.a astfel o mai ma-
re capacitate de înțe-
legere a operelor stu-
diate și însușirea cu-
noștințelor ar fi mult
mai ușoară.
Credem că la anul
I sînt necesare mai
Puncte
de vedere
puține ore de com-
punere consacrate
actelor oficiale. A-
cestea s-ar putea e*
fectua CU mai mult
folos în cadrul cercu-
lui literar în anul al
III-lea, cînd elevii
sînt mai interesați de
problemele respec-
tive și le cunosc mai
mult importanța pen-
tru viața practică. în
schimb ' în anul I ar
trebui să se acorde
mai multă atenție
cultivării limbii lite-
rare. Credem că sînt
necesare wi acest
scop mai multa ore
de gramatică, de or-
tografie.
Din programa ac-
tuală lipsesc lecțiile
consacrate configu-
rației generale, eco-
nomice, social-poli-
tice și culturale a
unei epoci. Din a-
ceastă cauză fenome-
nul literar le apare
elevilor ca un ele-
ment izolat, fără le-
gătură cu viața. Cre-
dem că această lipsă
trebuie neapărat în-
lăturată.
De asemenea, cre-
dem că în programa
de activitate a cercu-
lui literar în anul
al III-lea se dă prea
puțină importantă li-
teraturii romîne ac-
tuale. Pe elevii aces-
tui an i-ar interesa
mai mult cunoașterea
operelor de după 23
August ale lui Sado-
veanu, T. Arghezi, a
operei lui M. Beri inc,
Marin Preda, V. Em.
Galan, Titus Popovici
Eugen Earbu și alții
decît reluarea lectu-
rii din unii scriitori
deja cunoscuti.
Credem că aseme-
nea intervenții ar pu-
tea îmbunătăți simți-
tor programa ac-
tuală.
Prof.
SERAFIM DUICU
In acorduri muzicale
Un elev grăbit, cu vioara în
mînă, a trecut aproape neobser-
vat. Aifi doi, care i-au urmat Ia
scurt interval, nu l-au mai lăsat
însă indiferent pe trecătorul oca-
zional de pe străzile înfloritului o-
rășel Rimnicu Vîlcea. Era un semn
că vîlcenii îndrăgesc nu numai
Horite, dar și muzica. Admirația pe
care i-au trezit-o prospețimea și
curățenia străzilor, orașul îngrijit,
bine gospodărit, a sporit atunci și
mai mult. Grupurile următoare de
elevi veneau ca un indiciu sigur
■— pe acolo, pe undeva prin apro-
piere, există o școală de muzică.
Da, în Rimnicu Vîlcea, pe stra-
da Lvnin, există din anul 1957 o
școală elementară de muzică. Vîl-
cenii îndrăgesc atît de mult muzi-
ca incit nu s-au lăsat pînă nu
s-a creat o școală în orașul lor.
A avut cine să le asculte și să
le îndeplinească dorința. S-or fi
străduit ei și in trecut, dar atunci
n-a avut cine să-i audă.
Școala pregătește și pe talenta-
tii în arta plastică. O spune chiar
titulatura ei — Școala de muzică
și artă plastică. în holuri sînt ex-
puse zeci de acuarele și deuene.
Admirîndu-le în după amiaza zi-
lei de 15 septembrie — ziua cînd
au început cursurile noului an
școlar — puteai auzi, de dincolo
de ușa din stingă, sunete de
trompetă. Cinta elevul Petre Stă-
nescu, fiul unui colectivist din
Păușești-Măglaș. Din spre ușa din
față se auzeau acorduri, cînd vi-
guroase, cînd delicate, de pian. In
dreapta cinta o vioară sub arcușul
mînuit încă nesigur de începăto-
rul Dan Vîlceanu, fiul unui me-
canic.
Cei 330 de elevi ai școlii ele-
mentare de muzică și artă plasti-
că din Rimnicu Vîlcea au sărbă-
torit de două ori deschiderea anu-
lui școlar — o dată la școala în
care-și primesc cunoștințele de
cultură generală și a doua oară
aici, unde au venit să învețe arta
de cane se simt chemați. De ei,
de pregătirea lor în domeniul ar-
tei, se îngrijesc în primul rînd
profesorii școlii. Ei Ie predau cu
dragoste, cu răbdare și cu price-
pere, comorile cucerite cu zeci de
ani în urmă pe același drum al
artei pe care au pornit astăzi e-
levii lor. Le poartă însă de grijă
și iubitorii artei și artiști mari de
Ia București. Magda Nicolau, Ște-
fan Ruha au fost prin școala lor.
Acesta a fost un bun pritej de
îmbogăfire a înregistrărilor pe
bandă de magnetofon ale școlii.
Conservatorul ,,Ciprian Porumbes-
cu“ trimite adesea metodiști care
îndrumează cadrele didactice din
școală, fin expuneri pe teme le-
gație de perfecționarea lor artis-
tică și metodică. Profesorul Ionel
Geantă, șef de catedră la Conser-
vatorul „Ciprian Porttmbescu" și
mai ales maestrul Ion Dumitrescu,
secretarul Uniunii Compozitorilor,
vin în sprijinul școlii ori de cîte
ori colectivul dă un semnal, adre-
sează o „cerere".
Încurajate și sprijinite din toate
părțile, cadrele didactice ale șco-
Hi . simt an de an că le cresc pu-
terile de muncă. Directorul școlii,
vorbind in numele întregului co-
lectiv, a arătat în ziua începutului
de an școlar cîte se vor face pen-
tru perfecționarea metodelor de
pivdare, pentru mai buna pregăti-
re a elevilor. Discuția cu tov. Ion
lonescu — acest director mereu ne-
obosit, însuflețit de mult interes
și multă dragoste pentru școală
— s-a desfășurat, la început, cu
acompaniament de instrumente
muzicale, venit simultan dinspre
toate laturile holului școlii. Acom-
paniamentul trezea parcă opti-
mism, siguranța că așa va fi, că
angajamentele vor fi îndeplinite.
Cînd de dincolo de uși nu s-a
mai auzit nimic, au răsunat de a-
proape, de la masa la care s-au
așezat alături de directorul lor,^
vocile profesorilor care, pe rînd,
au început cu alte cuvinte, ace-
eași hotărîre a directorului — de
a munci mai bine pentru ca școa-
la pe care o îndrăgesc elevii, pă-
rinții și toți locuitorii orașului și
raionului, să merite această dra-
goste.
E. M.
Desen după natură
Cîteva aspecte din
experiența unor diriginți din regiunea Banat
Reluîndu-și munca acum. Ia început de an, di-
riginții din școlile patriei noastre și-au manifes-
tat hotărîrea de a obține rezultate tot mai bune
în îndeplinirea sarcinilor educative ce le revin.
Un ajutor de seamă îl constituie pentru ei, în
această privință, cunoașterea și valorificarea ex-
perienței dobîndite în activitatea din anii prece-
denți. Mulți, tot mai mulți diriginți sînt în mă-
sură să transmită și altora experiența lor pozi-
tivă, să arate căile pe care au reușit să obțină
rezultate bune. Acesta este un ajutor pentru
toți, deoarece așa se ajunge la experiența de am-
ploare, care se acumulează an de an în școala
noastră.
Dorind să contribuie Ia valorificarea experien-
ței diriginților, „Gazeta învățămîntului" publică
în pagina de față cîteva articole scrise de cores-
pondenții săi din regiunea Banat, care vorbesc
despre felul cum au rezolvat o serie de probleme
educative și despre măsurile pe care își propun
să le ia în noul an școlar. Pagina a fost realizată
cu ajutorul secției regionale de învățămînt.
MUNCA VARiATA, INIȚIATIVA
Alegerea
Dezvoltarea dragostei pentru
muncă a elevilor este una din
sarcinile de căpetenie ale colec-
tivului pedagogic din fiecare
școală. Cred însă că munca di-
rigintelui, și în general a co-
lectivului didactic, nu poate și
nu trebuie să se oprească doar
la aceasta. Paralel cu grija pentru
dezvoltarea dragostei elevilor fa-
ță de muncă este necesar să a-
rătăm interes pentru îndruma-
rea lor în ceea ce privește ale-
gerea profesiei. Pentru că, din
toate domeniile în care omul
poate să muncească cu dragoste
și sîrg pentru binele societății,
j^j^e să existe unul în care
^P|h>ată da mai mult decît
^^horicare altul, în care să lucreze
cu mai multă plăcere și însufle-
țire.
îndrumarea elevilor pentru a-
legerea profesiei lor de mai tîr-
ziu trebuie să se realizeze, de-
sigur, nu numai vorbindu-le des-
pre cutare sau cutare me-
serie. Și aceasta nu fiindcă ele-
vii ar putea avea vreo îndoială
asupra temeiniciei celor spuse
de noi, ci pentru că cele văzute
cu ochii lor, cunoașterea ne-
mijlocită a muncii într-o profe-
siune sau alta au mai multă pu-
tere de convingere, mai multă
rezonanță în suflete. De cîte ori
nu ni s-a întîmplat să-i vedem
pe tineri destul de indiferenți
după ce le-am vorbit, de exem-
plu, despre frumusețea muncii
de frezor și să constatăm entu-
ziasmul lor pentru această mun-
că numai după ce au vizitat un
sector cu acest profil dintr-o
unitate industrială ? Iată de ce
am căutat ca discuțiile în colec-
tiv, ca și discuțiile individuale
cu elevii asupra frumuseții
muncii în general și a diferitelor
profesii în special să fie prece-
date sau urmate de vizite în
producție, pentru ca ei să vadă
cu propriii lor ochi mașinile, u-
neltele, să stea de vorbă cu cei
ce le însuflețesc creînd bunuri
materiale.
I^^JTna dintre cele mai rodnice
"Vizite de acest fel a fost aceea
pe care am făcut-o la Institutul
agronomic din Timișoara în pri-
măvara acestui an, după înche-
Pentru cunoașterea preocupărilor elevilor mei
Pentru a cunoaște mai bine
elevii cit și pentru rezultatele
educative pe care Ie dobîndesc
pe această cale, obișnuiesc să
consacru în fiecare trimestru cîte
o oră „întrebărilor și răspunsu-
rilor".
Cu 10-12 zile înaintea unei
astfel de ore propun elevilor să
se gîndească la întrebările pe
care vor să le pună. în general
este vorba de probleme științifi-
ce, tehnice, culturale care-i preo-
cupă și la care n-au reușit să-și
răspundă singuri pe baza cu-
noștințelor pe care le au. Ei pre-
gătesc în scris aceste întrebări
și mi le prezintă cu o săptă-
mînă înainte.
în cadrul orei de dirigenție
trec la expunerea întrebărilor,
solicitînd întîi răspunsuri din
partea clasei. De foarte multe
ori obțin pe această cale răspun-
suri corecte și complete. în cazul
cînd clasa nu știe să răspundă,
răspund eu însumi. în felul a-
cesta se clarifică numeroase, pro-
bleme care îi interesează pe e-
levi. Iată, de exemplu, cîteva
probleme care i-au interesat pe
elevii mei din clasa a V-a : des-
profesiei
ierea procesului de colectivizare.
Am căutat să-i pregătesc cit mai
bine pe elevi pentru această vi-
zită, astfel că ei s-au putut gîn-
di la ceea ce ar dori să vadă
și să afle. Conducerea institutu-
lui, cu care am luat din vreme
legătura, ne-a pus la dispoziție
ghizi bine pregătiți din punct
de vedere științific, care au dat
elevilor bogate explicații și le-au
arătat condițiile optime create
de partid și de guvern studen-
ților pentru a le înlesni cunoaș-
terea științei agrotehnice.
în discuția pe care am avut-o
cu elevii după efectuarea vizitei
le-am arătat că mulți dintre ei
vor putea contribui Ia dezvol-
tarea continuă a agriculturii
noastre socialiste dacă se vor
pregăti temeinic și își vor însuși
metodele agrotehnice înaintate,
pentru a răspunde înaltelor ce-
rințe puse de partid în fața ca-
drelor din agricultură. Ca ur-
mare a îndrumării date de
școală, 30’L din absolvenții exa-
menului de maturitate s-au în-
drepiat spre Institutul agronomic.
înainte de a încheia aș vrea
să mai arăt că pentru justa o-
rientare profesională a elevilor
este necesar aportul întregului
colectiv pedagogic. Spun aceasta
gîndindu-mă mai ales la faptul
că o condiție importantă o con-
stituie în această acțiune cu-
noașterea adîncă a capacităților
și aptitudinilor fiecărui tînăr.
în activitatea ce se desfășoară
în cadrul fiecărei discipline pro-
fesorul de specialitate vede zi
de zi, mai amănunțit decît diri-
gintele, cît poate da un tînăr
într-un domeniu sau altul. Iată
de ce socotesc necesar ca diri-
gintele să discute pe larg această
problemă cu profesorii care pre-
dau la clasa lui, să se consulte
cu ei asupra fiecărui elev în
parte și să-și desfășoare îm-
preună cu ei munca de orientare
profesională a viitorilor absol-
venți. Conlucrarea trebuie să se
realizeze, firește, de cum începe
anul școlar, pentru că numai așa
ea poate da rezultatele dorite.
VIRGINIA CORLAT
Școala medie nr.3 „E. Murgu“
Timișoara
zele superstițiilor. în mod deo-
sebit s-au interesat ei de
semnificația diferitelor sărbă-
tori ale clasei muncitoare, de
realizările regimului democrat-
popular pe plan local, de unele
probleme legate de situația po-
litică internațională. în felul cum
formulez răspunsurile la între-
bări accentuez mai ales latura
educativă a cunoașterii fenome-
nelor respective, căutînd să le
formez și pe această cale bazele
concepției științifice despre lume
a elevilor mei.
Orele acestea m-au ajutat să
cunosc mai bine preocupările e-
levilor și nu rare ori am fost
surprins de bogăția lumii inte-
rioare a unor copii pe care nu-i
cunoscusem suficient de bine.
Or, fără aceasta nici nu poate
fi vorba de o muncă rodnică a
dirigintelui în cultivarea trăsă-
turilor personale ale elevilor săi,
trăsături care au o pondere în-
semnată în definirea și dăltuirea
personalității lor. De asemenea,
orele de acest fel contribuie la
educarea comunistă a elevilor,
în afară de faptul că prilejuiesc
lămurirea unor probleme privind
O discuție între dirigintă și un
grup de elevi pe tema „Drumul
în viață“
PREGĂTIREA OREI
Este un fapt unanim admis că
succesul oiicăiei activități des-
fășurate de profesori în rîndurile
elevilor depinde de pregătirea
lui temeinică în vederea acestei
activități. Acest lucru este pe
deplin valabil și pentru ora de
dirigenție,
Respectînd cu strictețe această
necesitate, am căutat să mă pre-
gătesc cu minuțiozitate pentru
fiecare ora de dirigenție în
parte. Pornesc, în alegerea te-
melor pe care urmează să le
discut cu elevii, de Ia specificul
clasei, de la condițiile concrete
etc., ele contribuie la lărgirea
orizontului copiilor, la educarea
lor în spirit ateist-științific. Bu-
năoară, am discutat cu elevii
mei din clasa a V-a despre e-
clipse, stele căzătoare, despre
curcubeu, cutremure etc. Elevii
vor cunoaște explicația științi-
fică a curcubeului, de exemplu,
cînd vor studia optica în clasa
a VII-a, dar sînt de pe acum cu-
rioși să cunoască unele chestiuni
și cred că nu-i de loc o gre-
șeală dacă acestea li. se lămu-
resc — bine înțeles într-un mod-
accesibil lor — atunci cînd îi
interesează. Aceasta cu atît mai
mult cu cît ei citesc literatură
științifico-fantastică și nu înțe-
leg unele lucruri, deoarece nu
le-au studiat încă la școală.
Acum, la început de an școlar,
voi examina atent experiența și
rezultatele obținute pe această
linie în cursul anilor trecuți și
voi folosi-o la alcătuirea planului
meu de muncă și în activitatea
de zi cu zi ca dirigintă. Un loc
important desigur voi căuta să
acord cunoașterii preocupărilor
elevilor mei și folosirii acestora
în munca educativă.
Este, cred, bine cunoscut de
fiecare dintre noi faptul că în
munca de educație nu există re-
țete. Acest adevăr este mereu
confirmat de experiența noastră
de fiecare zi.
Scopul pe care-1 urmărim este
clar și precis : educarea omului
de tip nou — constructor al so-
cialismului și comunismului.
Pentru aceasta ni se cere muncă
variată, inițiativă, creație. Expe-
riența din anii trecuți și mai a-
les cea din ultimul an ne-a a-
rătat că rezulta/tele obținute în
munca educativă pe această cale
sînt mult superioare celor ob-
ținute pe baza unei activități im-
provizate sau mecanic presta-
bilite.
Este, desigur, greu de preci-
zat în amănunt care sînt elemen-
tele muncii de concepție a diri-
gintelui. Personali cred că a-
cesta trebuie să pornească de la
trăsăturile individuale ale ele-
vilor.
Fiind în continuare dirigintă
a clasei a VII-a „A“ de la Școa-
la medie din Oravița, cunoș-
team destul de bine pe fiecare
elev în parte. Cu toate acestea,
încă din primele zile ale anu-
lui școlar mi-am revăzut cu a-
tenție caietul care cuprindea fi-
șele de observație asupra fiecă-
rui elev, precum și notările a-
supra clasei în general. Dar,
chiar de la primele contacte cu
elevii mi-am dat seama că nu
numai în înfățișarea lor, dar și
în profilul lor moral au surve-
nit elemente noi, pe care trebuie
să le am neapărat în vedere în
munca mea de dirigintă. Printre
acestea aș aminti, de pildă, fap-
tul că, petreeîndu-și vacanța în
tabere, excursii, drumeții, mulți
elevi cunoscuseră locuri și oa-
meni noi, înfăptuiri ale regimu-
lui nostru care contribuiseră la
maturizarea gîndirii lor, le îm-
bogățiseră orizontul de cunoștin-
țe și sentimentele. La mulți
în care își duce munca aceasta.
De asemenea, folosesc presa,
literatura, noutățile științiiice etc.
Toată această pregătire se con-
cretizează în planul orei, întoc-
mit cu regularitate.
Dat fiind că în centrul atenției
mele stau problemele impuse de
cerințele clasei, uneori sînt
nevoit să mă abat de Ia planifi-
carea calendaristică întocmită
anterior. Practica, experiența,
mi-au arătat că este mai folosi-
tor pentru elevi să răspund pro-
blemelor pe care le ridică acti-
vitatea lor la un moment dat,
decît să respect în mod rigid,
mecanic, ceea ce am prevăzut în
plan la începutul anului școlar.
Paralel cu propria mea pregă-
tire îi pregătesc pe elevi, dîn-
du-le îndrumări, recomandîndu-le
lecturi din presă, literatură, nou-
tăți științifice etc. Pregătiți astfel
elevii iau parte în mod activ la
discuțiile din ora de dirigenție,
fac completări — uneori cu lux
de amănunte — exemplifică cele
spuse cu date din viața clasei,
din viața personală, din lecturi.
Astfel ora devine vie, atractivă,
interesantă. Elevii dau soluții,
fac propuneri care, treptat-trep-
tat, prind viață. De multe ori dis-
cuțiile între elevi ocupă cea mai
mare parte a orei, eu avind
bineînțeles grijă să Ie conduc
astfel incit să nu devină statice,
Procedînd în acest mod am
reușit să rezolv cu ajutorul
nemijlocit al elevilor multe pro-
bleme‘ale clasei: probleme de
disciplină, de ordine și curățe-
nie, ca și probleme legate de
atitudinea membrilor colectivu-
lui, de raporturile de prietenie și
tovărășie dintre ei. Această pro-
blemă s-a impus ca o necesitate
imperioasă îndeosebi în anul
trecut, cîttd clasa pe care am
condus-o ca diriginte a rezultat
din comasarea a două colective
de elevi.
s-au definit cu acest prilej mai
clar aptitudinile, înclinațiile.
După vacanță, însă, unii elevi
au adus cu ei și deprinderi care
mă îngrijorau : un vocabular cu
elemente de argou, un anumit
liberalism în comportări etc.
Printre aceștia erau chiar și e-
levi care avuseseră înainte o
conduită exemplară. Iată așadar
că, deși îm; continuam munca de
dirigintă la aceeași clasă, era
necesar să includ în ea elemente
noi. Am ținut seama de aceste
elemente la alcătuirea planului
meu de activitate, ca și la repar-
tizarea sarcinilor fiecărui elev.
O altă latură a activității mele
educative a constituit-o munca
în legătură cu organizația de
pionieri. Cunoscînd aptitudinile
fiecărui pionier în parte, mi-am
spus cuvîntul cînd a fost vorba
să-și aleagă cercul în care să
acționeze. Am urmărit apoi frec-
vența și felul cum lucrează fie-
care în cercul la care s-a în-
scris. Cercetînd activitatea co-
piilor în cadrul diferitelor cercuri
am remarcat că printre ei
erau cîțiva în adevăr cu apti-
tudini deosebite pentru muzică,
teatru, desen, dans. Am vorbit
cu părinții fiecăruia dintre ei
pentru ca, sprijinită de părinți,
școala să poată dezvolta aceste
înclinații ale elevilor.
Rezultatele obținute la sfîrși-
tul anului școlar au fost bune :
majoritatea elevilor au promovat
cu note bune și foarte bune, per-
sonalitatea lor s-a dezvoltat, că-
pătînd contururi mai vii. Am în-
țeles că și în acest an școlar va
trebui să merg în activitatea mea
de dirigintă pe calea unei munci
care să realizeze sarcinile mari,
generale ale educației comuniste
prin mijloacele și căile cerute de
individualitatea fiecărui elev în
parte.
Prof. RADA CIOROGARU
Școala medie din Oravița
elevilor la discuțiile din ora de
dirigenție s-a contribuit, într-o
măsură, și la evitarea paralelis-
mului între activitățile clasei și
ale unității de pionieri. în discu-
ții elevii făceau adesea propu-
neri pentru organizarea unor ac-
țiuni. Printr-o legătură strînsă cu
instructorul detașamentului de
pionieri am putut să coordonez în
ușa fel munca îneît să facem
totdeauna ceva nou cu elevii.
N-am folosit decît rareori în
ora de dirigenție procedeul pre-
zentării referatelor de către
elevi. Am recurs la această
formă de activitate doar atunci
cînd Se analiza activitatea clasei
pe o anumită perioadă și trebu-
iau stabilite sarcinile care se
impuneau pentru etapa viitoare.
Atunci am pregătit pe responsa-
bilul clasei în vederea întocmirii
unui scurt referat. După îndru-
mările date, elevul a întocmit un
referat de circa patru pagini, pe
care mi l-a prezentat cu două
zile înainte de ora de dirigenție.
Am citit referatul și am dat noi
îndrumări, cerînd unele corecturi
și completări. înainte de oră am
văzut referatul în forma lui defi-
nitivă. Intre timp am pregătit și
clasa. I-am îndrumat pe elevi
să-și analizeze fiecare în parte
munca, să arate succesele și lip-
SHTTla proptii și ale colegilor, să
facă propuneri pentru bunul
mers al activității întregii clase.
Desigur, munca dirigintelui
este o muncă complexă, care nu
poate fi cuprinsă în cîteva rîn-
duri. Cele cîteva spicuiri de mai
sus sînt numai un crîmpei din
această activitate. Ele ou con-
tribuit însă în mare măsură la
obținerea unor rezultate bune în
clasa pe care am condus-o. Voi
căuta să le lărgesc și mai mult
în noul an care s-a deschis
acum.
familie
A doua
se dez
copiilor se mani
Mu de elevi din R. D. Germană, iubitori ai muzicii, învafă să cînte la diierite instrumente in cercuri
artistice și în școli speciale de muzica.
$tiri din R. D. Germană
INVÂȚĂTORII ȘI PROFESORII —
LUPTĂTORI PENTRU PACE
La 1 septembrie a început în
R.D.G. un nou an școlar. Preludiul
acestui eveniment I au constituit
consfătuirile raionale ale cadrelor
didactice, cu prilejul cărora s-au
discutat sarcinile din noul an șco-
lar. învățătorii și profesorii au
dovedit și acum că sînt conștienți
tle misiunea lor deosebită în lupta
pentru pace. în cuvîntul lor ei au
arătat că trebuie să se lichideze
urmările celui de al doilea război
mondial prin semnarea tratatului
de pace cu Germania, astfel pre-
cum o cer încă de mult Uniunea
Sovietică, R.D. Germană, toate ță-
rile socialiste.
înțelegînd că fiecare nou succes
al patriei lor este o lovitură pu-
ternică dată militariștilor de Ia
Bonn, pedagogii din R.D.G. sînt
hotăriți să contribuie, prin munca
lor de educare a tinerei generații
la întărirea continuă a Republicii
Democrate Germane.
CERINȚE DE GREUTATE
ÎN NOUL AN ȘCOLAR
P.S.U.G. și Guvernul R.D. Ger-
mane au pus în fața școlilor, pentru
noul an de învățămînt, sarcini
concrete. Toți profesorii sînt che-
mați să îndeplinească cerințele
învățămîntului legat de munca
practică. Pe această linie școlile
au în primul rînd sarcina de a-i
atrage pe elevi spre munca pro-
ductivă din întreprinderile indus-
triale, din cooperativele de pro-
ducție agricolă, de a-i educa în
spiritul dragostei pentru muncă,
pentru oamenii muncii.
In prezent au loc în școli nu-
meroase discuții cu privire Ia felul
cum se realizează procesul înstruc-
BIBLIOGRAFIE
A apărut
REVISTA DE PSIHOLOGIE nr. 2/1962
In sumar :
-X* -X- vc Triumful deplin al socialismului
T. SLAMA-CAZACU : Observații asu-
pra comunicării prin limbaj în
procesul muncii.
E. TISCHBEIN, E. PAMPU și M. KO-
FLEN : Influența exercitată de
activitate intelectuală asupra unui
efort muscular concomitent.
tiv-educativ în orele de lucrări
practice din clasele I—VI. Se con-
sideră că multe din piesele pe care
le lucrează elevii în aceste ore ar
putea fi întrebuințate direct în
producție, ceea ce ar contribui la
strîngerea legăturilor între școală
și întreprinderi.
O atenție deosebită se va acorda
in cursul noului an școlar studiu-
lui matematicii, ca și studiului lim-
bilor germană și rusă. în fiecare
școală s au luat măsuri pentru
ridicarea calificării profesorilor de
matematică, pentru ridicarea ran-
damentului elevilor în însușirea
cunoștințelor la acest obiect.
PREGĂTIRI PENTRU CEL DE AL
DOILEA SEMINAR
INTERNAȚIONAL POLITEHNIC
Cel de al Il-lea seminar interna-
țional politehnic va avea loc în
R.D. Germană între 15—28 octom-
brie 1962. La acest seminar, care
își va desfășura lucrările la Halle,
sînt invitați delegați din toate ță-
rile socialiste.
In programul seminarului inter-
național politehnic sînt prevăzute,
alături de discuții științifice, o
serie de vizite în școli, schimburi
de experiențe etc., pentru a da
participanților posibilitatea să do.
bîndească o privire de ansamblu
asupra modului în care este orga-
nizat învățămîntul politehnic în
R.D. Germană.
CU SPRIJINUL PROFESORILOR
SOVIETICI
In timpul vacanței școlare din
vara acestui an au poposit în
MIRCEA ȘTEFAN : Dezvoltarea efici-
enței vizuale a elevilor ambliopi.
GH. IOSIF : Studiul experimental asu-
pra structurii senzorio-motorii a
unor activități.
VALERIU CEAUȘU : Diagnosticarea
emotivității la aviatori.
Cronică, Critică și Bibliografie, Viață
Științifică.
R.D.G. 50 de profesori din Uniu-
nea Sovietică, specialiști în dome-
niul predării limbii ruse. Ei au
condus cursurile organizate în vara
aceasta cu profesorii de limba
rusă din R.D. Germană, cursuri
menite să ridice nivelul de pre-
gătire al acestora, să le facă cu-
noscută experiența predării limbii
ruse în școlile sovietice. în fiecare
raion al R.D.G. cîte 4—5 profesori
sovietici au participat Ia conduce-
rea a cîte unui cerc format în
medie din 30—40 de profesori de
limba rusă.
Cursurile s-au bucurat de mult
succes, profesorii sovietici aducîn-
du-și din plin contribuția la îmbu-
nătățirea metodelor de predare a
limbilor străine în școlile din
R.D.G.
Desene ale elevilor din (ara noas
tră prezentate la expoziția iniei
nafională de la Varșovia
Er a tâ
In materialul „Concurs pentru
elaborarea unor manuale școlare*,
apărut în nr. 6?2 din 7 septembrie
ac., pag. 2, la rindul 39 de sus,
coloana V, în loc de „Iei 300° se
va citi Mei 3000“.
Printre vilele cochete care se
înșiră de-a lungul șoselei ce por-
nește de la stadionul Sokolniki
din Moscova se înalță patru clă-
diri din piatră ale Școlii-internat
nr. 59, înființată acum doi ani.
De pe acum în viața acestei
școli pot fi întrezărite trăsăturile
viitorului, interesantele tendințe
care caracterizează dezvoltarea
educației obștești a copiilor sovie-
tici.
Pentru a educa schimbul de
mîine statul sovietic nu precupe-
țește mijloacele. El creează o
largă rețea de școli-internate
Numai pentru construirea Școlii-
internat nr. 59, pentru utilarea ei,
ca și pentru îmbrăcămintea
copiilor, statul a cheltuit impre-
sionanta sumă de 1.100.952 de
ruble. Trebuie arătat că statul nu
numai că a creat copiilor toate
condițiile pentru a se dezvolta
armonios, dar și-a asumat a-
proape în întregime și întreți-
nerea internatului. Deși bugetul
anual al școlii-internat se cifrează
la peste 35.000 de ruble, părinții
plătesc numai 12.000 de ruble,
adică numai o treime din costul
întreținerii copiilor pe un an.
In anul trecut în școlile-inter-
nat din Uniunea Sovietică au în-
vățat 500.000 de copii, dar pînă
în 1965 numărul acestora va crește
de cinci ori. Este deci ușor de în-
țeles ce mijloace imense va
cheltui statul sovietic pentru e-
ducația tinerei generații și ce su-
pliment substanțial la veniturile
lor directe vor realiza oamenii
muncii din U.R.S.S. de pe urma
acestor măsuri.
La Școala-internat nr. 59 din
Moscova învățătura se împleteș-
te strîns cu educația artistică
multilaterală a copiilor, cu dez-
voltarea aptitudinilor lor crea-
toare, a deprinderilor necesare
muncii. în inte aat există 22 de
cercuri, printre care unele sînt
cercuri corale și de cîntăreți solo,
altele de muzică instrumentală,
de coregrafie și arte plastice etc.
Cei mici îndrăgesc mult teatrul
de păpuși. Există și cercuri teh-
nico-științifice — de fizică, chi-
mie, radio, ale tinerilor natura-
liști, de limbi străine.
în aceste cercuri aptitudinile
La școala
pedagogică
din Dabadougou
La Dabadougou, o localitate
situată la opt kilometri spre sud
de Kankan, al doilea oraș impor-
tant al Republicii Guineea după
Conakry, funcționează o școală
pedagogică specială care pregă-
tește profesori pentru primele
clase secundare (clasele 7, 8, 9,
după actuala organizare a școlilor
secundare), luminători ai poporu-
lui, care să contribuie cu elanul
lor tineresc la dezvoltarea tinere:
republici.
Școala este așezată pe un platou
Înconjurat de ierburi înalte de
peste trei metri și de copaci rari
specifici savanei. în cele șase săli
de clasă își desfășoară cursurile
profesori africani, sovietici, romîni,
vietnamezi sau francezi, iar elevii
urmăresc cu atenție, notează, cer
lămuriri, dornici să asimileze cît
mal multe cunoștințe.
Școala are un important rol în
acțiunea de culturalizare a țării,
fiind singurul centru de formare
masivă a cadrelor didactice pen-
tru primul ciclu secundar. Ea a
fost înființată în ianuarie 1962 și
cuprinde trei secții, care pregătesc
profesori de matematici, fizică și
chimie, de științe naturale, de
limba și literatura franceză și
negro-africană, de istorie și geo-
grafie. în fiecare an elevii școlii
desfășoară și activități de practică
pedagogică la liceele din orașul
Kankan.
în anul școlar trecut am predat
elevilor din secția matematică-
fizică a școlii din Dabadougou
cunoștințe de mecanică, de căldu-
ră. precum și o serie de cunoștințe
de chimie. După fiecare capitol
voltâ mai repede decît in far
lie. De pildă, nimeni din familia
lui Lebnea Senin din clasa a V-a
nu a observat că acest băiețaș
timid ar avea vreo înclinație
deosebită. La internat s-a c<?"sta-
tat însă că Leonea este un mare
cunoscător și iubitor de păsări.
Cu ajutorul colegilor lui de cla-
să, el a aranjat în școală un a-
devărat colț ornitologic.
Școala are și un mare teren de
sport, o livadă, o grădină cu
flori, un garaj pentru cinci ma-
șini. La amenajarea tuturor a-
cestora au muncit cu multă dra-
goste și elevii școlii. în curînd ei
vor construi o seră de legume,
o volieră pentru păsări, vor utila
un atelier de radio.
La internat se aplică o formă
principial nouă de îmbinare a
învățăturii cu munca în produc-
ție. Activitatea productivă a în-
cetat aici de a mai consta în sim-
ple lecții, ci a devenit parte in-
tegrantă a vieții de zi cu zi a e-
levilor. Aceștia au găsit și noi
forme de autoadministrare. Așa
a apărut, de pildă, „Consiliul co-
rectitudinii", ales de adunarea
generală a elevilor, din care face
parte și cîte un reprezentat aî
fiecărei clase. Consiliul are îm-
puternicirea de a supn>-
curățenia dormitoarelor, "u ț,
lor, a curții internatului, disvrpjȚ 1
na elevilor. La sfîrșitul fiecărei
săptămîni consiliul acordă stegu-
lețe roșii celor mai bune clase. A
fost instituit și un steag special
pentru cel mai bun detașament
de pionieri. în internat există un
colectiv format din 15 tineri,
— elevi din clasele superioare —
care supraveghează menținerea
ordinei, culcarea la anu'iLe ar^.
sculatul de
StucMmĂ tirsce tattorâ a ^e$ii
Șcîliî-tntewsât nr. 59 An:
va, reiese clar că ea nu este o
îmbinare mecanică a unor tră-
sături aparținînd școlii și cămi-
nului, ci o instituție de învăță-
mînt și educație calitativ nouă,
de un tip superior, în care învă-
țătura este armonios îmbinată cu
educația.
G. BELEAKOVA
am efectuat cu elevii exercit^
probleme și lucrări practice în
limita permisă de materialul di-
dactic nu prea abundent. Țara
noastră a oferit școlii unele apa-
rate de fizică și chimie, care au
fost binevenite și bine primite.
în mod obișnuit studiul unui
capitol se încheia cu o lucrare
scrisă anunțată în prealabil. Lu-
crări scrise semestriale analoage
tezelor din școlile noastre nu se
dădeau, Am propus introducerea
lor, ca și introducerea unor lu-
crări scrise de control curmi
(extemporale). Consiliul n- îes..:>-
lor și conducerea școlii au aprobai
aceste propuneri.
Dat fiind scopul important al
școlii in acțiunea de culturalizare
a tării, elevii ei sînt îndrumați
îndeaproape atît în ceea ce pri-
veșle învățătura cît și în ceea ce
privește educația lor. Se urmărește
pe de o parte ca elevii să asimi-
leze cunoștințe temeinice, iar pe
de alta să devină cetățeni con-
știenți, sprijin de nădejde al tine-
rei republici. Activitatea elevilor
este îndrumată și de organizația
de tineret a tării, care are comitete
în fiecare clasă și care este afi-
liată organizației africane a tine-
rilor (J.R.D.A.).
Personal am constatat . e
școlii o mare sîrguință în prrgă; ■
rea lor pentru munca pe care sir,
chemați s-o desfășoare în viitor
o bună disciplină și înaltă con-
știință a rolului pe care urmeazf
să-1 joace nu numai in domen
cultural, dar și în viata publică
a patriei lor
Prof. D. TOMESCU