■ v.a centrala*
j
rfid ona!ă |
^in^dcsîa-Deva
Proletari din toate țările, unițî-vă!
Organ al Ministerului Invâțâminlului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâtâmmt și Cultura
Anul XIII nr. 673
vineri 14 septembrie 1962
8 pagini 25 bani
Succes în munca din noul an școlar
Ziua de 15 septembrie a intrat prin tradiție
în viața școlii noastre ca zi de sărbătoare
pentru elevi, învățători, profesori, pentru
părinți și întregul popor. E sărbătoarea întîl-
nirii cu școlile înnoite, cu colegii, cu învăță-
torii și profesorii înfrățiți în aceeași hotărîre
de a porni Ia drum pentru cucerirea științei,
pentru însușirea tezaurului de cunoștințe
creat de generații de-a rîndul.
Prin nemărginita grijă a Partidului și
Guvernului, școala noastră are condiții din ce
în ce mai bune pentru a instrui și educa
tineretul la nivelul cerințelor vieții, ale eco-
nomiei și culturii noastre în plin avînt.
Statul nostru democrat-popular nu precu-
pețește nici un efort pentru înzestrarea învă-
țămîntului cu tot ce este necesar ; nimic nu
stă în calea împlinirii dorinței de a învăța a
tineretului nostru.
Sarcina trasată de Congresul al Hl-lea al
P.M.R. privind generalizarea învățămîntului
de 7 ani a fost îndeplinita cu un an înainte
de termen, iar trecerea la învățămîntul ge-
neral de 8 ani se înfăptuiește treptat. Anul
acesta clasele I—VI își desfășoară acti-
vitatea pe sistemul școlii de 8 ani.
Numărul copiilor și tinerilor care vor frec-
venta cursurile școlilor de 8 ani și medii de
cultură generala va depăși în acest an școlar
impresionanta cifră de trei milioane. în noul
an de învățămînt vor fi școlarizați cu peste
200.000 mai mulți elevi decît în anul școlar
trecut.
Pentru a se asigura cuprinderea în școli a
tuturor copiilor din clasele I-VII își deschid
porțile încă 410 noi școli de 8 ani. De aseme-
nea, creșterii numărului de elevi din școlile
medii îi corespunde lărgirea cu 64 de noi u-
nități a rețelei acestor școli.
Noi localuri moderne de școli apar în
orașe și sate, noi săli de clasă se adaugă la
cele construite în anii puterii populare,
creînd condiții pentru ca întregul nostru ti-
neret să se poată bucura din plin de dreptul
la învățătură. începutul noului an școlar în-
seamnă darea în folosință a peste 5.000 noi
săli de clasă, care împreună cu cele aproape
7.000 construite în anii 1960—1961 ,constituie
o garanție sigură că sarcina trasată de
Congresul al III-lea al P.M.R. de a se construi
«.«nr _m
Acad. ILIE G. MURGULESCU
ministrul Învățămîntului
15.000 noi săli de clasă pînă în 1965 va fi
îndeplinită și depășita.
în timp ce elevii se bucurau de frumuse-
țile vacanței de vară, mîini grijulii s-au
ocupat de efectuarea reparațiilor și curățe-
niei localurilor de școli, a mobilierului, a ma-
terialului didactic, de aprovizionarea școlilor
cu combustibilul necesar.
Anul școlar pe care îl începem va marca
o creștere a calității conținutului învățămîn-
tului. Se continuă întărirea legăturii învăță-
mîntului cu viața, cu practica.
Programele și manualele au fost revizuite
și îmbunătățite, ținîndu-se seama de ultimele
realizări în domeniul științei și tehnicii, iar
școlile au primit o cantitate sporită de mate-
rial didactic.
Pentru învățămîntul de cultură generală
s-au editat în acest an 386 titluri de manuale
într-un tiraj de 20.600.000 exemplare, din
care, prin grija partidului, 17.400.000 exem-
plare se acordă gratuit elevilor din clasele
I—VII.
O dată cu triumful socialismului la sate, în
fața școlii se pune sarcina unei mai strînse
îmbinări a învățămîntului cu cerințele satului
complet colectivizat. Pentru îndeplinirea sar-
cinilor trasate prin Hotărîrile Plenarei C.C. al
P.M.R. și ale sesiunii extraordinare a Marii
Adunării Naționale din aprilie 1962, începînd
cu acest an școlar se introduce un obiect nou
de studiu la clasele V-VII ale școlilor sătești
— „Agricultura".
înfăptuirea complexelor sarcini puse de
dezvoltarea școlii noastre este strîns legată
de munca susținută și entuziastă pe care o
desfășoară harnicii și devotații slujitori ai
școlii, zecile de mii de învățători și profesori,
directori și inspectori, care se bucură de grija
permanentă a partidului și guvernului și de
prețuirea întregului popor.
învățătorilor și profesorilor care au func-
ționat pînă acum li se alătură în acest an
școlar noul contingent al absolvenților insti-
tuțiilor de învățămînt superior, ai școlilor și
institutelor pedagogice, ai universităților.
Cei ce participă astăzi la festivitatea des-
chiderii școlilor își amintesc cu siguranță că
nu întotdeauna începutul anului școlar adu-
cea bucurie pentru toți. Pentru cei mai mulțî
copii școlile rămîneau mereu cu porțile fere-
cate ; școala și slujitorii ei se zbateau în
lipsuri și greutăți, pentru că stăpînirea de
atunci nu avea nevoie de un popor luminat.
Firească este bucuria și mulțumirea pe care
oamenii școlii o aduc din inimă partidului
pentru zilele luminoase pe care Ie-a creat ti-
nerei generații ca să crească și să-și dez-
volte armonios toate forțele creatoare.
Ce gînduri, ce îndemnuri pot fi adresate
acum, la acest început de an școlar, elevilor
și slujitorilor școlii ?
Nici o piedică, nici o greutate nu stă în
calea voastră, copii și tineri, pentru îmbogă-
țirea cunoștințelor, pentru însușirea culturii
celei mai înalte. Aveți o singură grijă, o
singură datorie — să învățați cu sîrguință, să
puneți tot elanul tinereții voastre în muncă,
să vă pregătiți temeinic pentru a putea parti-
cipa cu pricepere Ia opera de desăvîrșire a
construcției socialismului, să deveniți oameni
demni de epoca minunată pe care o trăim.
Ne adresăm și vouă, celor ce aveți fru-
moasa menire de a instrui și educa viitoarele
generații de constructori ai socialismului și
comunismului cu îndemnul de a depune ca
și pînă acum aceeași muncă entuziastă,
străbătută de un înalt patriotism, de elan
creator, pentru continua îmbunătățire a me-
todelor de muncă, în vederea ridicării conti-
nue a nivelului activității voastre.
Fiți, prin munca voastră, prin rezultatele
ce le veți obține, la înălțimea grijii și prețu-
irii pe care v-o acordă partidul și guvernul,
întregul nostru popor.
Să începem noul an școlar cu hotărîrea vie
de a obține noi succese pe drumul cuceririi
științei, în formarea unui tineret bine pregă-
tit și devotat partidului, poporului.
Vă urăm, dragi elevi, învățători, profesori,
directori și inspectori succes deplin în anul
școlar în care pășim acum 1
7^
Urâm
cititorilor noștri
spor la muncă
noi și mari
realizări
în instruirea
și educarea
i
t
tinerei generații
| URĂRI PENTRU (
| ANUL NOU AL I
I INVATAMINTULUI I
i	1	B
^iwiiniiiiipiiiiiiMiiiw	raiHinMMEgtum^
Să dătn tineretului știința vie,
izvor de putere și progres
Pe porțile școlilor și facultăților reintră în aceste zile copii și
tineri, elevi și stuăenți, cu forțe sporite după lunile de frumoasă va
canță,
începe un nou an școlar.
Poporul nostru se mândrește cu marile realizări ale școlii de toate
gradele, fundamentată pe învățătura marxist-leninistă, legată indes-
tructibil de marile țeluri ale construcției socialismului și comunismu-
lui. Noi generații de învățători și profesori întăresc continuu frontul
larg al armatei culturii. în fiecare colț al țării se înalță noi construcții
școlare, iau ființă noi laboratoare, biblioteci, cămine șî cantine. Sînt
dovezile concrete ale grijii partidului și guvernului pentru continua
dezvoltare a învățămîntului, științei și culturii
Pe noi, dascălii, ne așteaptă un nou an de muncă. Să dăm tine-
retului știința vie, izvor de putere și progres, să-1 educăm în spiritul
atașamentului profund pentru partid, pentru popor și umanitate, pen-
tru cauza socialismului și păcii. Să facem ea noul an școlar să dea
roade și mai bogate, îndeplinind astfel cu cinste nobila misiune ce
ni s-a încredințat.
Prof. univ. JEAN LIVESCU
Rectorul Universității București
In drum spre școală
© TREAPTĂ MÂI SUS
Salutul metalurgiștilor
Constructorii de mașini și uti-
laje pentru industria noastră,
printre care se numără și colec-
tivul uzinei „Timpuri Noi“, în-
tîmpină cu bucurie fiecare în-
ceput de an școlar. Noi conside-
răm zecile de mii de ucenici și
elevi care intră în anul întîi al
școlilor profesionale și tehnice
drept un nou detașament care,
pregătit cu pricepere și dragoste
în școală și în cadrul practicii
din uzine, va face să crească
forța și capacitatea de producție
a industriei socialiste din țara
noastră. De aceea toți ucenicii și
elevii școlilor profesionale și teh-
nice sînt priviți de muncitori,
tehnicieni și ingineri drept niște
copii ai lor.
Ceea ce este esențial, ceea ce
trebuie să avem toți în vedere
— cadre din producție, profesori,
maiștri-instructori — este fami-
liarizarea viitorilor muncitori cu
tehnica în plin progres și în spe-
cial cu acele mijloace de pro-
ducție și cu acele procese tehno-
logice care constituie afirmarea
noului. Este un fapt cert, pe
pare nu trebuie să-1 uităm, că
Sîntem siguri că nu veți precupeți
nici un efort
învățămîntul agricol își începe
activitatea în noul an școlar sub
semnul istoricelor documente ale
plenarei C.C. al P.M.R. și ale
sesiunii extraordinare a Marii
Adunări Naționale din aprilie
a.c., care au consemnat victoria
definitivă a socialismului în în-
treaga economie a țării.
în lumina noilor cerințe for-
mulate de agricultura noastră în
plină dezvoltare,. în care se in-
troduc pe scară tot mai largă
știința și tehnica agricolă cea
mai avansată, mijloacele mecani-
zate de muncă și electrificarea
complexă, învățămîntul agricol a
fost reorganizat printr-o recentă
Hotărîre a C.C. al P.M.R. și a
Consiliului de Miniștri, asigurîn-
du-se condiții dintre cele mai
bune pentru pregătirea temeinică
și multilaterală a specialiștilor
cu calificare medie și superioară.
Ca urmare, în acest an școlar își
încep munca plină de răspundere
noi tipuri de școli tehnice-agri-
eole, veterinare, horticole. Miile
de tineri care au dat nu de mult
examenul de intrare în aceste
școli pășesc acum cu emoție pra-
gul lor, însuflețiți de dorința de
a învăța cît mai bine, de a cu-
noaște în amănunțime frumoa-
sele lor meserii.
peste cîțiva ani, cînd elevii și uce-
nicii de astăzi vor absolvi școa-
la, uzinele noastre vor lucra cu
utilaje dintre cele mai moderne,
mai perfecționate.
Grija pentru educarea comu-
nistă a tinerei generații de mun-
citori constituie un factor însem-
nat pe care, de asemenea, tre-
buie să-1 avem mereu în vedere.
Ne bucură mult faptul că, spri-
jinită de conducerea uzinei noa-
stre, școala profesională „Tim-
puri noi“ a organizat în acest an
un club al ucenicilor, spațios și
bine dotat, în care viitorii mun-
citori își vor putea petrece în
chip plăcut timpul liber : vor
citi și vor face sport, vor ascul-
ta muzică și vor vedea specta-
cole, își vor dezvolta înclinațiile,
talentele.
Succes în activitatea creatoare
pe care o veți desfășura în noul
an școlar, dragi tovarăși profe-
sori, succes în muncă și în viață,
dragi ucenici și elevi !
Ing. MIHAI ONISIE
director adjunct al uzinelor
„Timpuri noi“-Bucureiști
La rîndul lor, cadrele didactice,
cărora li s-au pus la dispoziție
condiții materiale dintre cele
mai bune, s-au pregătit să pre-
dea la nivelul științei și tehnicii
înaintate cunoștințele privind
cultura solului și creșterea ani-
malelor. Pe terenurile stațiunilor
experimentale ale marilor uni-
tăți agricole socialiste, în cabi-
netele școlare, în laboratoare, ca-
drele didactice au posibilitatea
de a îmbina în pregătirea viito-
rilor lucrători din agricultură
munca didactică cu cercetarea
științifică.
O muncă importantă, de mare
însemnătate pentru pregătirea
viitorilor colectiviști, au de înde-
plinit și profesorii care vor preda
obiectul „Agricultura", nou in-
trodus în programa școlilor de
cultură generală de la sate.
Elevii și profesorii din toate
școlile patriei își pornesc acum
cu elan și hotărîre munca. Si-
guri că nu vor precupeți nici un
efort în realizarea' sarcinilor lor,
le urăm succes deplin în activi-
tatea rodnică pe care o desfă-
șoară.
ION NEGO1ȚĂ
Erou al Muncii Socialiste,
președintele G.A.C. Pechea,
regiunea Galați
Am umblat mult prin Iară în
vara asta. Și pretutindeni m-am
înlîlnit cu școlari. Școlari de
toate vîrstele. Școlari în tabere,
în excursii, în vizită la muzee,
la muncă pe tarlalele colective-
lor. Mi-am încrucișat drumul cu
grupuri de elevi, conduși de pro-
fesori, la Omul, la Cluj, la Bicaz,
la Mamaia. A fost asta o vară
de bucurie și desfătare tinerea-
scă pentru școlari; o vacantă de
cunoaștere a tării, a monumente-
lor ei istorice și artistice, a fru-
musejilor naturii patriei noastre,
și, mai cu seamă, a grandioaselor
realizări din anii aceștia.
Și au avut școlarii noștri ce
vedea, cu ce-și îmbogăți bagajul
de cunoștințe și, mai ales, au avut
de ce să Ie vibreze sufletul și
să li se umple inima de mîndrie :
prin vrednicia oamenilor tara
devine zi de zi tot mai cuceritor
de frumoasă.
Iar acum, la început de sep-
tembrie, am intrat și în cîteva
școli, cu grijă pregătite pentru
noul an de muncă școlară. Și
m-a emoționat osîrdia cu care
profesorii și directorii pregăteau
totul: laboratoare, material di-
dactic, manuale.
Nu știu cum, dar eu, care am
trăit și altfel de vacanțe, și altfel
de începuturi de an școlar, nu pot
să nu subliniez caracterul nou
al acestei acțiuni care preocupă
azi întregul popor.
Altădată vacanta era ca o
prăpastie între un sfîrșit și un
început de an școlar. Cei mici
aproape că uitau ce au învățat
în cursul anului școlar. In vacan-
Se deschid școlile!
Pe ogor se culeg roa-
dele, iar școala abia-și
începe însămînțările.
Toamna este primăvara
însorită a școlii
în față îmi stă șirul
lung de toamne — toam-
nele în care mi-am în-
tâmpinat elevii în pragul
fiecărui -nou an școlar.
Toamne udate cu ploi
reci și dese de munte,
cu copii zgribuliți și pa-
lizi, cu manuale flendu-
rite și cu un conținut în-
tunecat, sau fără nici
un manual. Amintirile
toamnelor tinereții mele.
Apoi toamne însorite,
cu lumină violetă de
brînduși și văzduh brăz-
dat de funigei, cu inimi
încălzite de dragoste
pentru noile vieți, cu
larmă de început și cu
nădejdi, nădejdi și pla-
nuri.
tă școlarii nu se mai întîlneau
cu cartea ori cu caietul decît în
vis. Cînd am început cursurile
în clasa a llf-a, jumătate din co-
legii mei n-au mai știut să scrie
cuvînlul „pîine“; îl scriau cum
îl rosteau acolo, în fundul Mol-
dovei : „pine". Atunci cartea lip-
sea cu desăvîrșire. Una, cu po-
vești, fără început și fără sfîrșit,
am descoperit-o înlr-o vacanță
în podul casei crîșmarului. Am
citit-o pe cîmp cu vacile, pînă s-a
desfăcut foaie de foaie. Am cusu-
t-o la Ioc. Și poate ar mai fi
durat biata, cîtăva vreme, dacă
n-o rodea un pîrdalnic de vitei.
Mi-a reamintit de aceste întîm-
plări unul din colegii mei de
alunei, azi brigadier în colectivă.
Discuta cu feciorașul lui, elev în
clasa a IV-a, despre programul
Ia televizor. In seara aceea era
ocupat la batoză și deci nu putea
viziona la televizorul căminului
cultural piesa de teatru.
— Să-mi spui mîine subiectul!
— a dat în grijă ieciorașului. Și
să-mi ceri cartea de la bibliotecă,
s-o citesc duminică. Scria în ziar
că-i o piesă bună.
Vacanța na mai întrerupe mun-
ca de culturalizare; vacanța men-
ține cartea la mare cinste. Pre-
tutindeni : la oraș și la sat, la
tineri și la vîrstnici. Dar asta
se datorește, în mare măsură,
setei de cultură a poporului. Se
datorește regimului nostru.
In bibliotecile din orașe și sate,
în bibliotecile uzinelor, nu-i ceas
în care să nu apară patru-cinci
școlari cu cărțile sub braț, să
ceară mereu alte și alte cărți
noi. Alături de părinți, muncitori
Inima mea vibrează
de emoție și azi, ca și a-
cum 37 de ani, ca în fie-
care primă zi de școală
a anului. Pînă și strada,
strada cu oameni, cu
copii, cu clădirile ei este
mai luminoasă, mai cal-
dă, mai îmbietoare pen-
tru mine în ziua începu-
tului de an.
începutul anului șco-
lar are un miros care ră-
mîne întipărit, miros de
librărie, de literă nouă,
miros de curățenie, de
mere — o prospețime
care înviorează mintea
și inima gata de muncă,
prospețime pe care o
dau naturii numai zilele
acestea unice ale anului
școlar — zilele lui sep-
tembrie.
Întâlnirea dintre edu-
cator și elevi are un far-
mec pe care nu-l mai
poți uita, chiar dacă l-ai
trăit o singură toamnă,
o singură zi.
Pînă nu de mult, ziua
aceasta era și pentru
mine un prilej de a-mi
analiza înfăptuirile, de a
găsi noi căi spre a-mi
desăvîrși munca de în-
vățătoare. Construiam
planuri care-și ridicau
vîrful pînă sus, la stele,
și cu sufletul avîntat
chibzuiam apoi și cîntă-
ream posibilitățile de în-
făptuire.
Astăzi, în mintea mea
cresc și se luminează
imaginile scumpe ale
foștilor mei elevi, ale oa-
menilor crescuți de mine
sau sub ochii mei și care
muncesc acum în patria
noastră, construind viața
nouă. li văd cu atâta
sau țărani, școlarii vacantelor
noastre de azi citesc și-și com-
pletează cultura, îmbină sportul
și distracția cu lectura Da. am
trecut aproape pe nesimțite a
faza școlii continue, corespcu z_-
toare fazei culturii fără
de analfabetism. Și cultura Hlnie-
lor e semnul numărul unu al pro-
gresului.
De aceea și începutul muncii din
școală are in anii aceștia un ca-
racter deosebit. Vine ca o treaptă
mai sus, în lumină. Vine o dată
cu emoția „celor mici" și cu bucu-
ria „celor mari", convinși că au
de învățat lucruri minunate, capa-
bile să întrețină setea și dra-
gostea de știință. Vine cu con-
vingerea că partidul dă v . d-
mintului și culturii tot ce se
poale da : grija cea mai
și călăuza cea mai sigură.
Intr-un sat de lingă Orăștie
am intrat într-o clasă împodobită
de elevi și părinfi pentru ziua
festivă a începutului de muncă.
Parcă adunaseră, acolo, toate flo-
rile și toată cromatica toamnei i
o dăruire de culoare și lumină,
pe bănci, în jurul tablei. Iar pe
catedră, înconjurată de ghirlande,
elevii au scris numele învățătoa-
rei cu flori de crăițe. Părea o
impresionantă cusătură pe un
ștergar de nuntă transilvană. Un
cuceritor semn de recunoștință.
Și nu-i nimic mal emoționant
poale decît un început șî~*un
sfîrșit de an împodobit cu fiori.
Florile vieții, ale muncii încunu-
nate de succes, florile dragostei
și ale recunoștinței.
DUMITRU ALMAȘ
limpezime pe fiecare în
banca lui, cu chipul lui,
cu firea lui, cu posibili-
tățile lui 1
li văd... căci munca de
educator are un farmec
Pe care nu-l mai poți
uita chiar dacă l-ai trăit
o singură toamnă, o sin-
gură zi.
Mă gîndesc de pe a-
cum la roadele pe care
le va culege școala la
sfârșitul anului care în-
cepe. Și sînt sigură că
în școala nouă a pa-
triei noastre, în școala
călăuzită cu atita grijă
și dragoste de partid,
ele vor fi mari, vor fi
depline.
ELENA MATEI
învățătoare pensionară
decorată cu Ordinul
Muncii
Crește zestrea școlilor noa st re
= Succesele obținute de statul nostru în dez-
g voltarea economiei — devenită astăzi, în anii
g puterii populare, tot mai puternică și mai în-
; floritoare — fac posibilă investirea unor fon-
=	duri mereu sporite în toate sectoarele de ac-
g	tivitate. De o grijă deosebită din partea parti-
□ dului și guvernului se bucură învățămîntul
nostru de toate gradele. Școlile se îmbogățesc
g an de an. Crește zestrea învățămîntului. Este
1 o creștere masivă, substanțială, de neconceput
g în anii de altădată.
O astfel de creștere a bazei sale materiale
iiliilIMIMIIIIIIM	’” 'imn
cunoaște învățămîntul și	în acest an școlar. Pe	H
tot întinsul patriei s-au	înălțat școli noi, în-	g
căpătoare, înzestrate cu laboratoare bine uti- g
late, cu material didactic modern. Milioa- g
nele de elevi din clasele	I—VII primesc gra-	g
tuit manuale în valoare	de și mai multe mi-	=
lioane de lei.	=
Această îmbogățire a zestrei școlilor o simte =
fiecare profesor la catedra lui, o constată fie- g
care elev din banca lui. Ea le creează condiții ==
tot mai bune pentru o muncă rodnică, plină =
de succese.	=
Con strucții
După mai muîți ani am trecut
din nou pe drumul care duce din
Em. Vîleii prin Govora spre
Horez și mai sus, spre ținttu.îlc
Vladimirescului. Păs\ sera în
toți acești ani în amintire pito-
rescul satelor vîlcene adăpos te
adeseori la umbra renumitelor
dealuri care se aștern în valuri
pînă aproape de Cîmpia Dunării.
Nici la începutul dramului nici
pe parcurs n-am regăsit însă
locurile rămase în amintire.
Peste tot au survenit sebi—bări.
La umbra dealurilor s-a aftău at
umbra sondelor, spre Govora lu-
cesc în soare turnurile metalice
ale renumitei fabrici de sodă în
timp ce din Băbenii Ungurenilor
de demult răzbat ritmice ecouri
vestind trecătorilor că aici se
ț^n-lacrează lemnul. Nu s-a
schimbat un aspect sau altul al
lucrurilor, ci însăși esența lor.
Și asta se vădește în toate ra-
murile vieții, în toate aspecte-
le ei-
Acum, în zilele premergătoare
deschiderii anului școlar, vezi
parcă mai limpede și mărite
transformări de pe tărîmul în-
vățămîniului.
La Băbenî, vechea școală de
4 ani a ajuns mai întîi de 7 ani,
iar azi e o impunătoare școală
medie cu mai multe rînduri de
clase, funcționînd într-o clădire
nouă. La Govora — școală medie,
la Călimănești — școală medie,
la Horezu — școală medie. Peste
tot clădiri noi, impunătoare,
luminoase, de dimensiuni necu-
noscute altădată, înzestrate cu
laboratoare și bogat material di-
dactic. La poala munților, în
raionul Horezu, am văzut ca-
drele didactice din comuna Vai-
deeni zorind pregătirile pentru
deschiderea anului școlar. Ală-
turi de școala mică, săracă, pe
care am vizitat-o ultima oară
aram trei ani, se înalță un local
mare cu etaj — adevărat palat
— in care învață copiii ciobani-
lor de altădată. La Bărbătești,
Mateești, Romani, Șirineasa
zeci și zeci de noi săli de clasă
adaugă celor existente zestre bo-
gată, menită să asigure condițiile
pentru trecerea la învățămîntul
general de 8 ani.
în întreaga țară numărul să-
lilor de clasă construite în anii
1960-1961 se ridică la 6.955 —
atîtea cîte nu se construiau altă
dată nici într-un deceniu. In
prima zi a noului an școlar alte
peste 3.600 de săli noi de clasă
își vor primi pentru prima dată
oaspeții, urmînd ca pînă în
decembrie numărul localurilor
de școală nou construite să în-
sumeze 5.415 săli de clasă.
C.R.
Două imagini care anunță începutul anului școlar. Sus : cîteva îndru-
mări despre cum trebuie îngrijită grădina școlii, jos : o afluență mare
de cumpărători în fața raioanelor cu manuale școlare
Tovarășa
M A N U A L E
Ma t e r i a 1 didactic
luliana
toarea Școlii de 8
Mușat,
ani nr.
raionul ,,30 Decembrie",
zilele trecute, ajutată de
cadre didactice, pentru a
la
de
an
lor
nu
punct ultima problemă
pregătirea deschiderii
direc-
11 din
zorea
cîteva
pune
legată
noului
școlar : repartizarea manuale-
pe clase, pe elevi. De fapt,
este o problemă ușoară, cum
pare a ii la prima vedere. Buna
ei rezolvare presupune o
evi-
dentă clară a eiee
ii de elevi,
o siluajie precisă c celor care
vor veni în clcsa l. Pentru că
în prima zi de școală, frumos
împachetate, cariile vor ii în mi-
nate fiecărui elev. Nu se admite
nici o îneurcâtură. în pachete
fii
ligur să
618 elevi,
sc ve.iuc sd etichetezi, nu este
un isenr simplu. Dar directoarea
pi pudrele didactice au experiență
li înaintea; z repede.
ța cărților pe care le vor
școlarii claselor
ceau mai departe, din mină
mină. Cartea uzată, roasă pe
în
ia
margini, pătată, devenea un sim-
bol. Simbolul vieții
căjit, al copilului de
de țăran.
Cărțile pe care le
copilului ne-
muncitor sau
vor primi în
dar elevii claselor I-VII ale șco-
lilor noastre
17.400.000 de
exemplare — reprezintă și ele un
simbol. Simbolul grijii pe care
partidul și guvernul
tineretului, pregătiri.
o
acordă
. și educației
iui. Manualele școlare — unelte
principale în mur'
și elevilor — se
număr si codiși
tura didac’i u s
editat numai In
;ra profesorilor
îmbogățesc, în
an de an. Edi-
cedagogică a
ar.
de titluri de manuale
acesta 386
școlare,
care însumează un tiraj
20.500.000 de exemplare.
Au fost editate și reeditate
de
atît
manuale pentru învălămîntul de
cultură generală, cît și pentru
O cifră : 19.000.000.
Ea reprezintă valoarea
materialului didactic cu
care au fost înzestrate școlile de cultură generală
din țară pentru noul an de învățămînt. Este cu
circa 3 milioane mai mare decît în anul școlar tre-
cut. (Facem, de la un timp, comparații, cu ani apro-
piați nouă, anii puterii populare, căci cu mulț.i ani
în urmă termenii de comparație ar fi infimi sau
de-a dreptul inexistenți).
La întreprinderea de material didactic — acolo
unde se fabrică cea mai mare parte din aparatele,
piesele, instrumentele și planșele folosite în școli
— sporirea producției se exprimă în procente. în
1962 producția a crescut cu peste 20 la sută față de
1961, iar în 1963 va crește cu încă 23 la sută. Har-
nicul colectiv al întreprinderii se străduiește să
predea școlilor lună de lună tot mai multe sorti-
mente moderne, perfecționate și în cantități sufi-
ciente pentru a satisface nevoile învățămîntului.
La începutul acestui an școlar multe produse ale
I.M.D. au îmbogățit zestrea laboratoarelor. Iată
cîteva cifre edificatoare : pe lîngă sortimentele fa-
bricate în anii trecuți; I.M.D. produce aproape 20
de sortimente noi. Au și fost expediate școlilor 400
Peste 100 de produse care au fost experimentate
în școli în anii trecuți și au dat rezultate bune au
fost fabricate anui acesta în cantități mai mari și
livrate școlilor. Printre ele enumerăm 3 000 amper-
metre și voltmetre, 1 000 de truse pentru studiul
chimiei, 1 000 de truse pentru studiul mecanicii și
electrotehnicii, 350 de stații meteorologice, 300 de
telescoape didactice, 500 de mulaje ale corpului
omenesc, numeroase hărți în relief, aparate de emi-
sie-recepție, generatoare electrostatice, truse de cor-
puri geometrice pentru clasele
tîmplărie și altele.
Ținînd seama de rolul tot mai
lor audio-vizuale în procesul de
I-IV, bancuri de
mare al mijloace-
învățămînt, I.M.D.
a produs și a livrat recent școlilor peste 450.000
de diapozitive, reprezentînd sute și sute de titluri,
dintre care 200 noi — „Muzeul Antipa”, „Muzeul
satului”, „Construcții noi în București”, imagini din
regiunile țării etc.
în graiul cifrelor, toate acestea înseamnă pătrun-
derea materialului didactic nou și modern în fie-
care școală, din fiecare colț al țării.
I. MIRCEA
de celule fotoelectrice, 200 de
polariscoape demonstrative, 500
de truse pentru experiențe opti-
ce. 200 de detectoare tip Geiger-
Muller. Tot din zestrea noului an
școlar vor face parte și alte pro-
duse noi, cum ar fi aparatul pen-
fala
R CONSTANTIN
școlile profesionale, tehnice
tehnice de maiștri. Acestea
Și
se
manualele
pedagogie
tru punerea în
pului magnetic
rezistențe fixe,
dactic, trusa de
vătămintului nostru,
școlare, lucrările de
contribuie intr-o măsură tot mai
însemnată la perfecționarea mun-
cii didactice, la îmbunătățirea
țregdtini tineretului pentru viață.
mbrie de
cînd la
evidență a cîm-
rotitor, cutia cu
manometrul di-
electrochimie etc.
sS
ridică la aproape 200 de titluri, cu
un tiraj de 800.000 exemplare,
In afara manualelor editura a
pregătit și o serie de lucrări de
specialitate și metodice.
Parte integrantă a zestrei în-
laboratoare


In laboratorul
de chimie,
sclipind de curățenie, se lucrează
în liniște. Se aude numai clin-
chetul caracteristic al vaselor și
al eprubetelor. Ochii elevilor ur-
măresc cu atenție explicațiile
profesorului. Mîinile lor, care
i-au deprins cu astfel de lu-
crări, agită eprubetele, toarnă
picătură cu picătură substanțele
chimice necesare, în dozele indi-
cate. O clipă — și pe fețele tu-
turor a apărut un zîmbet:
experiența a reușit ! Alta,
atît de interesantă, începe...
Am anticipat puțin,
cursurile încă n-au început.
tot
căci
Dar
vizitînd laboratoarele școlilor
vedem parcă aievea scena acea-
sta atît de reală, atît de frecvent
întilnită în școli. Pretutindeni
în țară locașurile în care învață
elevii s-au îmbogățit cu labora-
toare noi, bine utilate, pretutin-
deni laboratoarele existente au
fost completate, puse la punct.
Să ne oprim la Școala medie
nr. 32 „Filmon Sîrbu" din Capi-
tală — una din sutele de școli
noi construite pe tot întinsul
patriei. Aici, în laboratorul de
chimie, o dată cu primele lecții,
se vor putea efectua lucrări
frontale, va fi posibil ca fiecare
elev să efectueze singur expe-
riențele cele mai complicate. In
dulapuri se află peste 1.000 de
eprubete, sute de sticluțe cu
substanțe chimice, truse indivi-
duale, veselă. întreg aparataiul
de laborator a fost pregătit din
vreme.
La fel arată și laboratorul de
fizică, care și-a mărit în anul
acesta zestrea cu o trusă electro-
nică, un spintariscop, un spec-
troscop, un generator electro-
static tip Van der Graff și multe
altele.
Și aceasta nu e totul. In cursul
primului trimestru școala va
primi noi utilaje și materiale
didactice, în valoare de 100.000
de lei. Conform acestui contract
laboratorul va fi înzestrat cu
aproximativ 10 exemplare din
fiecare gen de aparate
O dată cu începerea noului an
școlar, pe elevi îi așteaptă și
alte surprize: a fost completat
mobilierul laboratorului, s-a rea-
lizat un camuflaj perfect pen-
tru desfășurarea în bune condi-
ții a lucrărilor de optică, proiecții
etc. Și pentru extinderea activi-
tății din cercuri au fost achi-
ziționate aparate și materiale
noi, cum ar fi de pildă aparatele
de fotografiat și mărit pentru
cercul de fotoamatori al școlii.
— In casa nouă se cade să
avem și zestre bogată — ne spu-
ne tov. Florin Popescu, directo-
rul adjunct al școlii. Anul acesta
6-au alocat fonduri însemnate
pentru înzestrarea laboratoarelor
școlii. Noi vedem în aceasta o
mărturie a grijii pe care o poartă
partidul și guvernul învățămîn-
tului nostru. Sîntem mîndri că
muncim în școli bine înzestrate,
în care există toate . condițiile
pentru a desfășura procesul, de.
învățămînt la. un nivel...ridicat,
Se jac ultimele pregătiri și in laboratoarele de fizică și chimia
IONEL VLADIMIR

institutele de învățămînt superior.
nice, din
Cunoștințe
pe
măsură
socialiste
noastre
epocii
implicit o neîntreruptă strădanie plina de gnja
și atenție pentru creșterea a noi și noi deta-
șamente de cadre. Aceasta este cea mai de
seamă sarcină încredințată școlilor din patria
prin munca pasio-
de mii de pedagogi,
din școlile de cul-
proiesionale și teh-
noastră. Ea este realizată
nată de fiecare zi a zecilor
de învățători și profesori
tură generală, din școlile
Minunate sint realizările cu care se poate
mîndri astăzi patria noastră socialistă. Ear și
mai minunate sînt proiectele noastre de viitor,
proiecte care devin de Ia o zi la alta birui-
toare realități.
Succesele repurtate de regimul nostru în
toate domeniile sînt rezultatul firesc al muncii
avîntate, entuziaste, desfășurate de oameni.
Tocmai de aceea bătălia pentru desăvîrșirea
construcției economice și culturale înseamnă
Viața nouă din patria noastră,
luminată de soarele strălucitor
al socialismului, a pus în fața
școlii de cultură generală sar-
cini pe măsura zilelor pe care
le trăim și pe măsura zilelor
încă mai mărețe care vor veni.
în școala noastră nouă, tuturor
copiilor li se asigură posibilita-
tea de a-și însuși cunoștințele de
bază din cele mai diferite dome-
nii de activitate. Cuprinderea
tuturor copiilor patriei în școala
de 7 ani, trecerea la învățămîn-
tul general și obligatoriu de 8
ani — trecere care se realizează
în prezent
permanenta ridi-
care a calității procesului de în-
vățămînt asigură an de an eco-
nomiei și culturii din țara noas-
tră un nesecat izvor de cadre
temeinic pregătite, menite să
facă față grandioaselor sarcini
cultură generală, pornesc la sfîr-
șitul fiecărui an de invățămînt
noi detașamente de tineri care
se îndreaptă spre uzine și fa-
brici, spre ogoarele înfrățite ale
gospodăriilor agricole colective,
spre școli profesionale și tehnice,
spre institute de învățămînt su-
perior.
Tocmai de aceea munca, în
cele mai variate forme, a deve-
nit o parte organică a procesului
instructiv-educativ. Legarea cu-
noștințelor teoretice de practică,
proces deosebit de complex, se
realizează prin experiențele efec-
tuate în laboratoare, prin munca
desfășurată nemijlocit în produc-
ția industrială și agricolă. Inar-
mîndu-i pe elevi cu cunoștințe
și deprinderi, școala de cultură
ale desăvîrșirii construcției
cialiste. De aici, din
școala
so-
de
generală îi
în spiritul
muncă. în
educă în același timp
dragostei față de
procesul învățăturii
și al muncii se conturează noul
profil moral al tineretului din
patria noastră, înzestrat cu o
voință puternică, disciplinat și
dirz, însuflețit de un patriotism
fierbinte.
Nu o dată poți întîlni în halele
uzinelor tineri care, schimbînd
pentru cîteva ceasuri uniforma
școlară cu salopeta, lucrează cot
la cot cu muncitorii, împreună
cu ei. Faptul acesta nu repre-
zintă ceva excepțional, ci, dim-
potrivă, el intră în limitele fires-
cului, ale obișnuitului. Sînt nu-
meroase școli ai căror elevi cu-
nosc practic, în cadrul procesu-
lui de instruire în producție,
răspunderea muncii. Elevii Șco-
lii 'medii nr. 39 din raionul Tu-
dor Vladimirescu, bunăoară, au
efectuat instruirea practică —
și urmează s-o continue și anul
acesta — la întreprinderea „Op-
Elevul Ilie Cimpoc a contribuit din plin la realizarea unui
prețios material didactic pentru cabinetul școlii projesion-iîe
Semănătoarea
Cunoscători ai tehnicii Înaintate
tica romînă".
obținute de ei
tivă, folosirea
stă muncă a
Rezultatele bune
în munca produc-
pricepută în acea-
cunoștințelor de
Invățămîntul dă patriei, cu
fiecare an, tot mai multe cadre,
nu numai pentru economie, pen-
tru toate sectoarele industriei și
agriculturii, ci și pentru frontul
larg și însemnat al construcției
culturale.
Vrem să vorbim astăzi, aici,
despre acele instituții de învă-
țămînt care pregătesc pe cei
chemați ei înșiși să instruiască
și să educe mîine tineretul patriei
— despre institutele pedagogice.
De pe băncile lor pornesc zeci și
sute de tineri entuziaști, profe-
sori care îmbogățesc rîndurile
Ritmul impetuos de
creștere a
economiei noastre socialiste atra-
ge după sine creșterea, de la un
an la altul, a numărului
neri care se pregătesc să
muncitori calificați. Un
dar semnificativ exemplu
mărul elevilor cuprinși î
de ti-
devină
singur.
in
Iile profesionale și tehnice
Ministerului Metalurgiei și
nu-
șco-
ale
Con-
strucțiilor de Mașini a crescut la
52.000 în actualul an școlar față
de 43.000, cît era în anul trecut.
Pentru a se asigura tot ceea ce
este necesar în vederea bunei
pregătiri a viitorilor muncitori
are loc extinderea neîntreruptă
a spațiului școlar, cît și îmbună-
tățirea continuă a condițiilor de
viață, de activitate și de studiu
ale elevilor din școlile profesio-
nale și tehnice. Iată cîteva date
care vorbesc convingător despre
ceea, ce se realizează pe această
linie în sectorul metalurgiei și
construcțiilor de mașini. începe
construirea a cinci grupuri șco-
lare noi — la Galați, București,
Călan, Ștefănești și Cugir. Cu-
rînd va fi dat în folosință un
nou complex școlar Ia Constanța.
Se vor construi ateliere noi Ia
școala metalurgică din Birlad și
la grupul școlar de pe lingă uzi-
nele „Electroputere" din Craio-
va, instalații noi la Centrul șco-
lar din Timișoara și la școlile
profesionale din Turnu Severin și
Roman.
De condiții din ce in ce mai
bune se vor bucura în noul an
și școlile din sectorul industriei
petrolului și chimiei. Cabinetele
și laboratoarele acestora au fost
reorganizate, înzestrate cu tot
materialul didactic și dispoziti-
vele necesare. Pînă la sfîrșitul
anului curent vor fi date în fo-
losință localuri noi de școală la
Băicoi și Orașul Victoria, nume-
roase ateliere și laboratoare pe
lingă diferite alte școli din țară,
ca și noi internate, cu o capaci-
tate totală de peste 1.000 locuri.
Aceeași grijă se manifestă pen-
tru îmbunătățirea continuă a
condițiilor de pregătire a viito-
rilor muncitori și în școlile din
sectorul construcții. Localul cen-
trului școlar de construcții din
București, de pildă, ridicat în anii
puterii populare, este modern,
spațios, bine înzestrat. în acest
an școlar el s-a mărit cu încă 8
săli de clasă, 5 ateliere și un la-
borator. Prin darea în folosință
a noilor ateliere toți elevii anu-
lui I își vor putea efectua mai
bine munca practică. în cursul
anului se vor mai amenaja încă
două laboratoare, unul pentru în-
cercarea materialelor de construc-
ții* iar altul pentru încercarea
materialelor de instalații. Elevii
vor avea astfel posibilitatea să
cunoască încă de pe băncile șco-
lii toate materialele noi folosite
astăzi în construcții — panouri
prefabricate, ziduri de beton pre-
comprimat, piese pentru instala-
ții tehnico-sanitare, materiale
pentru executarea tencuielilor ob-
ținute pe baze chimice — și vor
putea executa în timpul practicii .
pe șantier toată gama de opera-
ții cu aceste materiale.
Pretutindeni, în fiecare
din
școlile unde sînt instruiți și edu-
cați viitorii muncitori, se crează
matematică, fizică, chimie au fost
evidențiate de nenumărate ori.
— Sîntem mulțumiți de felul
cum s-au prezentat anul acesta
la practică elevii — spunea în-
tr-o discuție tînărul muncitor
fruntaș Constantin Caloianu. E-
levii au venit punctual la uzină,
au lucrat cu multă seriozitate și
tragere de inimă. Sîntem cu
adevărat mîndri de ceea ce au
reușit să facă ei și îi ajutăm cu
drag să pătrundă mai departe
în tainele meseriei.
Valorificînd experiența preți-
oasă a anilor trecuți, cadrele di-
dactice din școlile patriei noas-
tre sînt hotărîte ca în acest an
școlar să strîngă și mai mult
celui mai larg detașament
intelectualității noastre. Sînt
neri care poartă în suflete
rința nobilă de a contribui
ridicarea nivelului cultural
al
ti-
do-
la
al
3 ani, prima instituție de învă-
_ țămînt superior din acest oraș.
Pentru Institutul pedagogic din
Craiova începutul anului școlar
înseamnă și prima verificare în
procesul activității la catedră a
primei promoții de absolvenți.
Cum vor face față răspunderilor
pe care le implică minunata lor
profesie? cu ce rezultate vor
ci ? Orice răspuns dat asti^ 1
acestor întrebări nu poate avea
decît valoarea unei anticipații.
Și totuși, avem suficiente motive
să facem aprecieri din cele mai
optimiste cu certitudinea că ele
vor fi
Nu e
ranția
la alte
confirmate de practică,
vorba aici numai de ga-
promoțiilor precedente de
institute și care se bucură
condiții
pregăti
tehnicii
tot mai bune pentru a-i
ca buni cunoscători ai
înaintate.
Prof. GH. DIVRICIAN
legătura
practica, să
o pregătire
cală pentru
învățămîntului cu
asigure elevilor lor
temeinică, multilale-
viață.
Prof. GH SOVU
poporului, de a-și pune forțele
în slujba cultivării și educării
generațiilor de constructori ai
viitorului. La Iași, la Cluj, la
București, la Galați — în mai
toate regiunile țării — au apărut
aceste institute care s-au inte-
grat în peisajul universitar al
patriei. Aici se pregătesc fizicieni
și chimiști, matematicieni și na-
turaliști, filologi și geografi, mii
de studenți care au îmbrățișat
cele mai diferite discipline dar
care au o pasiune comună : dra-
gostea de copii, dorința de a-i
învăța și de a-i crește oameni.
Deschiderea noului an de învă-
țămînt universitar va însemna
pentru orașul Pitești și inaugu-
rarea Institutului pedagogic de
de stima colectivelor unde.și
duc munca. Este deajuns doar
să știm cîte ceva din viața aces-
tui tînăr institut pentru a înțe-
lege că absolvenții lui v r K
demni de menirțe ce to-e
probleme
economie
probleme
politică
de ped = £
logie, problemele ;
care și-au ales-o.
la lecții, la semin
toare, pe te
unde și-*u
strînsă, r r.
in ș,
leg?
UIUM
Viitorii specialiști ai
Victoria de însemnătate isto-
rică repurtată pe frontul desă-
vîrșirii construcției socialiste de
întregul nostru popor, sub con-
ducerea partidului, o dată cu în-
cheierea colectivizării agricultu-
rii, a pus sarcini noi, de mare
însemnătate, în fața învățămîn-
tului.
Numărul mare de tractoare și
mașini agricole cu care va fi
dotată în anii următori agricul-
tura impune pregătirea într-un
ritm corespunzător a mecanici-
lor agricoli. Conform Hotărîrii
C.C. al P.M.R. și a Consiliului
de Miniștri, școlile profesionale
de mecanici agricoli vor primi
anual cîte 15.000 tineri din
rîndurile absolvenților școlilor
de 7 (8) ani. în acest an
profesionale de mecanici
coli vor fi urmate de
40.000 elevi.
Pentru a-i
să-și însușească temeinice
ștințe despre tractoare și
școlile
agri-
peste
ajuta
cuno-
mași-
nile agricole, despre funcționarea
și folosirea acestora, precum și
despre agrotehnica principalelor
plante și
cutare a
mijloace
didactice,
cuprinse
partid, își
activitatea
despre modul de exe-
lucrărilor agricole cu
mecanizate, cadrele
urmînd îndrumările
în documentele de
propun să lege strîns
din școală de munca
marilor unități agricole socialiste,
în vederea cît mai bunei pregă-
tiri a elevilor, școlile de mecanici
agricoli sînt înzestrate cu un bo-
gat utilaj de specialitate, cu tot
parcul de mașini agricole și trac-
toare necesare pentru învățarea
agriculturii
meseriei, cu ateliere
procesul didactic să
desfășura în cele mai
diții.
în care
se poată
bune con-
nizate în primul rînd pe
mari unități agricole de
Elevii lor vor efectua o
O mare însemnătate se dă de
asemenea pregătirii cadrelor
tehnice necesare pentru folosirea,
întreținerea și repararea tractoa-
relor și mașinilor agricole. In
acest scop se deschid acum, la
începutul anului școlar, patru
școli tehnice de maiștri agricoli
cu o durată de 3 ani. Numeroa-
sele și variatele cunoștințe
teoretice și practice pe care le vor
primi elevii acestor școli le vor
permite să fie ajutoare de nă-
dejde ale inginerilor mecanici în
organizarea, îndrumarea și con-
trolul executării întreținerii și
reparațiilor la tractoarele și
mașinile agricole.
în cadrul noului sistem de
pregătire a cadrelor tehnice
pentru agricultura socialistă din
țara noastră, un loc important
îl ocupă școlile tehnice agricole
cu durata de 4 ani, al căror nu-
măr se ridică la 139 unități, cu
un număr total de circa 27.000
elevi. înființarea acestui tip nou
de școli a fost cerută de necesi-
tatea de a pregăti într-un timp,
relativ scurt un însemnat număr
de tehnicieni agricoli, horticul-
tori, veterinari și contabili agri-
coli capabili să ajute inginerii și
medicii veterinari în organizarea
procesului de producție din
G.A.S., G.A.C. și stațiunile ex-
perimentale. Pentru a lega cît
mai strîns pregătirea acestor
cadre de nevoile producției, șco-
lile tehnice agricole sînt orga-
tică multilaterală, care
zintă &0% din totalul
lîngă
stat.
prac-
repre-
timpului
de școlarizare și care va fi ast-
fel organizată încît să cuprindă
un întreg ciclu de producție și
perioadele de vîrf cele mai
caracteristice din fiecare ramură.
Sarcinile mari care stau în
fața agriculturii noastre
vința irigării culturilor
pregătirea în continuare
număr corespunzător de
tehnicieni cu studii medii.
în pri-
impun
a unui
hidro-
Pregă-
tirea lor se realizează prin școli
tehnice cu durata de 2 ani,
care au primit absolvenți ai șco-
lilor medii de cultură generală.
Viitoarele detașamente de lu-
crători în domeniul agriculturii
își încep în aceste zile studiul
și practica, sub îndrumarea co-
lectivelor de cadre didactice din
școlile profesionale și tehnice.
Toți profesorii și maiștrii care
predau în aceste școli sînt ho-
tărîți să folosească din plin, în
mod creator, bogatele mijloace
materiale care le-au fost puse
la dispoziție, astfel încît să
crească oameni capabili să aducă
o contribuție însemnată la con-
solidarea economico-organiza-
torică a gospodăriilor agricole
colective, la sporirea producției
de cereale, la dezvoltarea secto-
rului zootehnic, creșterea pro-
ducției pomiviticole și legumico-
le și extinderea mecanizări
agriculturii.
viața. Desigur, nu vor cwn-rrr-w
viitorilor lor elevi de<ît o p
din ceea ce știu. Dar pentru i
o face așa cum trebuie este ne-
cesar să învețe ei înșiși m
cît mai mult. De aceea pm.. ^
Alexandru Firescu, pentru S." .
Dănciulesu, pentru Gtv-rgne
Sorescu, pentru Ovidu Ch la,
pentru toate cadrele dtosctte»
ale institutului este perm; •	;
preocuparea de a găsi cele
potrivite căi în vederea cît măi
bunei pregătiri a studenților.
Acestor preocupări li se adaugă
activitatea științifică din cercuri.
Cităm doar cîteva teme dezbă-
tute aici în ultimul timp : „Te-
leviziunea la mare distanță",
„Surse moderne de lumină”,
„Integrala Stiltjes" etc. Și să nu
uităm o altă latură a pregătirii
studenților, și ea de o mare
însemnătate pentru activitatea
lor viitoare : studiul pe care-1
realizează în cadrul cursului
„Organizarea, metodica și con-
ținutul muncii culturale". Pro-
blemelor teoretice pe care și le
însușesc viitorii profesorii la
acest curs li se alătură o sume-
denie întreagă de acțiuni prac-
tice : întîlniri cu artiști amatori
de la uzinele „Electroputere",
dezbateri vii pe teme artistice
și de popularizare a artei, vizio-
narea unor repetiții generale la
Teatrul de stat, discuții cu re-
gizori și actori, vizitarea muzee-
lor și observații cu privire la
sarcinile unui ghid bine pregâ-
tit, înregistrări pe bandă
magnetofon de la un cerc
de
de
AL. CHICA
citit, de la o seară de socotit, de
la spectacolul unei brigăzi ar-
tistice de agitație etc. .
Sînt aspecte obișnuite din
viața de muncă a unui institut
asemănător oricăror altora. în
ele se află cuprinsă însă asigu-
rarea că viitorii militanți pe
frontul muncii culturale își vor
face cu cinste datoria.
B. OCTAVIAN
Aproape de
elevii Ooștri
Educația este un proces în-
delungat și complex, care nu
5»aie fi realizată de un singur
factor — dirigintele. De aceea
de la început trebuie să spun
că, dacă clasa al cărei diriginte
am fost anul trecut, clasa a
Xl-a „B“, a absolvit școala cu
bune rezultate la învățătură și
disciplină, aceasta nu se datore-
ște numai muncii mele, ci și
sprijinului pe care l-am primit
din partea celorlalți profesori, a
părinților și organizației U.T.M.,
eforturilor făcute de elevii
înșiși
Și acum încerc ceva din emo-
ția pe care am simțit-o acum
patru ani, cînd am fost numit
diriginte Ia această clasă — pe
atunci una din clasele a VlII-a
ale școlii. Nu mai fusesem diri-
ginte la cursul mediu și parcă
nu aveam curajul să primesc o
asemenea muncă. M-am hotărît
totuși pentru ea, fiind sigur că
vot primi ajutorul colectivului
de profesori. Clasa pe care am
primit-o era destul de numeroasă
și neomogenă (ca toate clasele de
început de ciclu). Fiecare elev
căuta să-și impună ^personalita-
tea-, care de multe ori distona
cu obligațiile școlare. Desigur, la
început munca a mers mai greu.
De fiecare dată ieșeam de la ora
de dirigenție obosit, supărat, dar
cu nădejdea că ora viitoare va
fi mai bună. Doream să mă fac
înțeles de elevi, să-i unesc în-
tr-un colectiv puternic, închegat,
Mi-am dat seama că pentru
aceasta trebuie să mă apropii eu
însumi de ei cu înțelegere și
căldură, să caut a-i cunoaște cît
mai bine, ținînd seama că aveam
în față un material ce trebuia
modelat în timp și cu pricepere.
Totodată am socotit că este ne-
cesar să nu trec peste abaterile
lor. Și așa am și făcut. Atenția
mea s-a îndreptat cu deosebire
în spre elevii mai dificili. De
multe ori am pornit discuțiile
purtate în orele de dirigenție de
la fapte săvîrșite de aceștia. Pe
cei mai indisciplinați i-am che-
mat în fața colectivului de pro-
fesori. în fața conducerii școlii
și în fața familiei Paralel cu
aceasta, fiecare profesor care
preda la clasa mea se străduia
să contribuie la educarea elevi-
lor. folosind în acest scop multi-
plele, variatele posibilități pe
care le oferă lecția.
Ca urmare a preocupărilor
noastre conjugate, la sfîrșitul
clasei a VlII-a nu aveam nici
un elev exmatriculat sau mutat
disciplinar și de asemenea nici
un elev cu nota 7 La purtare.
Era un prim succes. Colectivul
nu era totuși pe placul meu,
căci nu era suficient închegat.
Exigență și o profundă cunoaștere a clasei
Experiența fiecărui an școlar
mi-a întărit convingerea că fără
o cunoaștere temeinică a colecti-
vului clasei și a condițiilor în
care trăiesc și învață elevii nu
se pot obține rezultatele dorite
în munca de instruire și educa-
re. De aceea. înainte de a Pla-
nifica materia pe care o voi
preda la orele de matematică în
acest an școlar, am consultat
însemnările făcute în cursul
anului trecut, pentru ca pla-
nificarea să țină seama de condi-
țiile reale de muncă la fiecare
clasă. Din planificare n-au lip-
sit și nu vor lipsi nici acum —
mai ales la începutul anului —
lecții în care se dau îndrumări
privind munca independentă cu
manualul.
Știind că studiul individual stă
la baza unei pregătiri temeinice,
insist ca elevii mei să se deprin-
dă cu folosirea manualului și
pentru pregătirea lecțiilor, nu
numai pentru rezolvarea exerci-
țiilor și a problemelor. Pretind
acest lucru deoarece cartea îi
ajută pe elevi să înlăture even-
tualele greșeli pe care le fac în
maculatoare scriind în grabă,
notînd incomplet cunoștințele
mai prezenta cazuri de indisci-
plină ș.a.
Bineînțeles, am continuat în
clasele următoare procesul edu-
cării elevilor și închegării co-
lectivului.	,
Pentru a adînci realizările, am
căutat ca paralel cu colaborarea
cu diriginții să țin o strînsă le-
gătură cu familia. Multe roade
au dat ședințele cu părinții în
care am analizat situația la în-
vățătură și disciplină a clasei.
La aceste ședințe conducerea șco-
lii a adus o contribuție de preț,
deoarece a împărtășit părinților
din experiența altor clase, le-a
vorbit despre ajutorul dat școlii
de către familiile respective la
educarea copiilor. Contactul
permanent cu părinții m-a aju-
tat să-mi cunosc mai bine elevii
și, în funcție de cele cunoscute,
să iau măsurile ce se impuneau.
Bunăoară, am aflat că unii co-
pii își mințeau părinții, plecînd
zilnic de acasă sub pretext că
sînt chemați la școală. Alții nu
le comunicau notele sau le de-
naturau în carnete. Bineînțeles,
pe aceștia i-am controlat mai
îndeaproape și, împreună cu pă-
rinții și cu ceilalți colegi ai mei,
i-am supravegheat mai atent.
In fiecare an și chiar în clasa
a Xl-a am persistat în cunoaș-
terea adîncă a elevilor, avînd în
vedere dezvoltarea lor perma-
nentă — fizică și morală. In
toate clasele, inclusiv în clasa
a Xl-a, am căutat să adîncesc
educația lor morală. M-am preo-
cupat să le formez noțiuni mo-
rale, să dezvolt în sufletele lor
puternice sentimente politico-so-
ciale. să-i înarmez cu deprinderi
și obișnuințe de conduită mora-
lă. La orele de dirigenție am
purtat convorbiri etice care por-
neau de la fapte concrete petre-
cute în viața clasei. Asemenea
convorbiri i-au interesat pe șco-
lari și au avut mult efect. Am
analizat în orele de dirigenție șl
situația la învățătură, dar m-am
ferit de a prezenta statistici
asupra acestei situații, de comu-
nicarea monotonă a notelor sau
de obositoarea înșirare a abate-
rilor. Și în asemenea împrejurări
am pornit de la cazuri concrete
concludente : evidențiam pe ele-
vii buni și popularizam metodele
lor de muncă, iar cînd discutam
lipsurile nu-i apostrofam pe cei
aduși în discuție, ci căutam ca
ei să regrete cu adevărat că
sînt citați pentru insuccese, să
dorească din tot sufletul să se
îndrepte. Elevii aceștia erau puși
în situația să mărturisească co-
legilor de ce nu au învățat, de
ce au încălcat disciplina școlară
etc.
Folosind permanent sprijinul
acordat de conducerea școlii, de
comunicate de către profesor.
Cartea este pentru elevi, acasă,
ceea ce este pentru ei la școală
profesorul.
Sprijinul acordat zi de zi ele-
vilor pentru însușirea cunoștin-
țelor trebuie să se împletească
cu exigența crescîndă. Și nu mă
sfiesc să spun că am cerut une-
ori elevilor să pregătească sin-
guri, după manual, unele lecții
care urmau a fi predate de
mine și pe care să le expună ei
mai întîi în fața clasei. Acest
procedeu de muncă a reușit să
convingă pe toți elevii că mânu-
aiul are un anumit rol în pre-
gătirea lor și mai ales m-a aju-
tat să dezvolt la elevi posibili-
tatea de a se „descurca" fără su-
pravegherea profesorului, ceea ce
are o mare importanță în viață.
Explicînd fiecare termen nou
întîlnit și verificînd sistematic
cunoștințele predate, am reușit
să asigur o însușire conștientă a
materiei, să îmbogățesc vocabu-
larul elevilor și să-i deprind să
folosească limbajul științific și
exprimarea corectă. Exercițiile
și aplicațiile practice tratate la
fiecare temă au fost astfel alese
organizația U.T.M., de către pro-
fesori și părinți — așa cum ară-
tam la început — am reușit ca
în ultimul an de școală, clasa
mea să obțină rezultate din cele
mai bune.
începînd cu acest an voi lucra
cu o nouă clasă. Este bine că
voi lucra la o clasă mai mică,
pe care aș dori să o duc pînă
la absolvire. Astfel voi putea să
urmăresc mai bine efectele
muncii educative pe care o voi
desfășura. In plus, avînd conti-
nuitate la aceeași clasă, voi
putea să iau măsurile cele mai
bune căci voi cunoaște în pro-
funzime particularitățile colecti-
vului și ale fiecărui elev.
Cred necesar să-mi încep
munca prin a mă apropia sufle-
tește de elevii mei. Aceasta în-
seamnă să fiu cît mai mult ală-
turi de ei, să discut cu dînșii
apropiat, ca un prieten mai
mare, să organizez cu ei acțiuni
care le plac și îi interesează.
Pentru ca orele de dirigenție
să fie așteptate cu interes și
gustate am de gînd să nu mai
folosesc referatele. Chiar cînd
sînt făcute de elevii buni, cu
ajutorul profesorului, cînd sînt
bogate în învățăminte, acestea
•— așa cum am constatat dese-
ori — nu sînt urmărite cu inte-
res. Ca orice material carș tre-
buie să se citească, referatele
obosesc și nu pot menține trează
atenția elevilor. De aceea, îmi
voi baza orele de dirigenție mai
ales pe convorbiri etice. Subiec-
tele pentru aceste convorbiri
desigur, nu le voi putea planifica
de la începutul anului. Și acea-
sta, pentru simplul motiv că am
de gînd să pornesc în discuțiile
mele cu clasa de la fapte de
viață, de la ceea ce se petrece
mai semnificativ în colectivul
nostru într-o anumită săptămî-
nă sau etapă. Aceasta nu în-
seamnă însă că nu-mi voi pre-
ciza, imediat ce voi cunoaște în
linii mari clasa pe care o preiau,
direcțiile principale pe care le
voi urma în munca mea educa-
tivă.
Socotesc că procedează foarte
greșit cei care în orele de diri-
genție se arată distanți, reci
față de elevi, care pun o bari-
eră între ei și clasă. De aceea
mă voi feri de muștruluială, dar
și de „tămîierea" copiilor și voi
căuta să discut cu ei despre
orice pe tonul cel mai apropiat,
nrai firesc, străduindu-mă să le
fiu tovarăș bun, adevărat prie-
ten și sfătuitor cu experiență.
Prof. VIRGIL JOIL
Școala medie nr. 6 din Iași
încît elevii să se convingă de
faptul că matematica este pre-
zentă în fiecare sector de acti-
vitate.
în anul școlar ce începe, chiar
din prima lecție de matematică
voi sublinia la fiecare clasă că o
prdgătire temeinică cere revede-
rea cu atenție a materiei anilor
trecuți. Cred că este bine ca
fiecare elev să scrie la începutul
maculatorului teoremele și regu-
lile principale la care vom face
apel foarte des. Și; pentru ca
munca să le fie ușurată, voi da
indicații în legătură cu materia-
lul ce trebuie parcurs. în felul
acesta perioada de aclimatizare
cu școala — după o vacanță
atît de lungă — se scurtează,
fiind asigurată oarecum continu-
itatea în muncă.
Mi-am propus ca în noul an
să sporesc exigența — mai ales
la clasele mari — și să cer ele-
vilor să rezolve cît mai multe
exerciții și probleme, lucrînd și
la „Gazeta de matematică și
fizică".
GH. CĂLUGĂRIȚĂ
Școala medie
„Tudor Vladimirescu"
București
Povestirile elevilor din clasele mai mari sînt ascultate cu viu in-
teres de către „boboci"
Activitatea cu cei mai mici dintre școlari
în anul școlar trecut am fost
învățător la clasa I. Știind că
voi preda la această clasă, care
ridică probleme speciale, am
căutat să mă pregătesc și să-mi
organizez activitatea în așa fel
încît să obțin rezultate cît mai
bune.
Pregătirea mea pentru munca
cu această clasă am început-o
încă din perioada premergătoare
deschiderii anului școlar, prin
vizite la domiciliul viitorilor mei
elevi. M-am interesat de situa-
ția generală a părinților, de fe-
lul cum și-au educat în primii
ani copilul.
După această etapă premergă-
toare am început pregătirile pen-
tru a-i primi la școală pe copii,
căutînd ca prima zi petrecută
aici să aibă asupra lor o influ-
iență cît mai favorabilă.
în această zi copiii au fost
primiți din poarta școlii cu flori,
de către elevii clasei a Il-a și de
un grup de pionieri. Tovarășul
director le-a urat bun venit și
spor la muncă. Programul artis-
tic a fost în parte dedicat și noi-
lor elevi.
Munca la clasă nu poate în-
cepe fără studiul programei și
în special al instrucțiunilor in-
troductive de la fiecare obiect,
al îndrumătorului metodic pen-
tru predarea abecedarului, al
Metodicii predării aritmeticii în
școala elementară, al Metodicii
predării citirii și al altor mate-
riale de specialitate. Aceasta din
cauză că materialele amintite
mai sus vin cu numeroase indi-
cații concrete care ne reîmpros-
pătează cunoștințele, cu preci-
zări asupra unor capitole din
programă, asupra metodelor mai
indicate a se folosi într-o îm-
prejurare sau alta.
în perioada preabecedară și
abecedară am pus un accent
deosebit pe analiza fonetică, fo-
losind la început reprezentarea
grafică a propoziției, cuvintelor,
silabelor și sunetelor prin lini-
uțe. Este foarte bine ca Ia clasa
I fiecare lecție să fie însoțită de
un bogat material didactic. Eu
am folosit tablouri, ilustrații,
desene care să stimuleze gîndi-
rea elevilor și să le dea posibi-
litatea să facă asocieri.
Se întîmplă ca în perioada
abecedarului nu toți elevii să
albă alfabetare, pentru că nu
toți părinții se interesează de
confecționarea acestor auxiliare
ale muncii școlare. De aceea am
luat legătura cu profesorul de
lucrări practice care, la orele
respective, ne-a construit alfa-
betarele necesare.
Este bine să nu trecem cu
vederea greșelile de pronunție și
citire ale copiilor . Dacă sîntem
indulgenți sau negii jenți în
această privință, urmările se vor
vedea în tot cursul școlarității
— și se știe că ele sînt mai greu
de înlăturat decît de prevenit.
Permanent am căutat — și voi
continua să fac acest lucru și
în clasa a II-a — ea prin lec-
țiile de citire să le formez ele-
vilor o pronunție corectă, o lec-
tură curentă, conștientă și
expresivă. Această preocupare a
făcut ca la sfîrșitul anului majo-
ritatea elevilor mei să citească
bine și să poată povesti, cu aju-
torul întrebărilor, cele citite.
La aritmetică, de asemenea,
este important să nu trecem
peste greșeli. Preocuparea mea
permanentă a fost aceea de a-i
face pe copii să înțeleagă sensul
operațiilor aritmetice. In această
muncă m-a ajutat mult materia-
lul didactic — mașina cu bile,
cuburile, bețișoarele, diferitele
figuri de fructe și păsări decu-
pate. Am folosit toate acestea în
așa fel încît regula să fie scoa-
să din cît mai multe exemple.
Astfel am făcut ca elevii să se
ridice mai lesne de la concret
la abstract. Spre sfîrșitul anului
au putut formula ei înșiși pro-
bleme simple de aritmetică.
încă din primele etape ale
anului școlar trebuie să avem
în vedre modul cum vor scrie
elevii noștri toată viața. Am
vegheat mereu la îndeplinirea
corectă a exercițiilor de scriere,
insistînd asupra respectării ca-
racterelor literelor și cifrelor și
în special a literelor cu o formă
mai complicată, pe care elevii
au adesea tendința de a le de-
natura.
Desigur, cunoștințele pe care
le oferim prin lecții se vor fixa
mai bine dacă vom acționa la
unison prin toate obiectele de
învățămînt pe care le predăm
la clasa noastră. Personal, în
planificarea lecțiilor am căutat
să stabilesc pe această bază le-
gătura între toate obiectele de
învățămînt. De exemplu, cînd
am predat la citire litera M,
copiii au învățat cuvîntul „ra-
mă". în același timp, la desen
am desenat o ramă, iar la ora de
îndeletniciri practice, copiii au
decupat din hîrtie cîte o ramă,
iar unii au confecționat-o din
tulpină de porumb.
în munca la clasă am întîm-
pinat și unele greutăți. Le voi
aminti aici fiindcă desigur s-au
izbit și alții de ele. Sînt cazuri
cînd părinții le fac copiilor te-
mele, îi învață să citească ■ pe
litere, să socotească pe degete
etc. Firește, părinții nu sînt rău
intenționați, dar ei nu sînt pe-
dagogi. Pentru a-i ajuta pe toți
părinții în ce privește modul
cum trebuie să-și sprijine copiii
în munca școlară am ținut cu
ei consfătuiri pe tema: „Cum tre-
buie să ne ajutăm copiii".
Copiii mei sînt în acest an în
clasa a II-a. Pentru a cunoaște
mai bine munca, manualele și
programele la această clasă, am
discutat cu învățătorul clasei a
II-a din anul trecut, care m-a
informat asupra unor probleme
întîmpinate de el în predare și
mi-a arătat cum le-a rezolvat.
Aceste lucruri, precum și cele
cunoscute de mine imi vor fi de
un real folos în activitatea pe
care o încep zilele acestea.
înv. ION ION
Școala de 8 ani Brabova,
regiunea Oltenia
INSTRUCȚIUNI
privind predarea agricultorii în școala
generala de 8 ani în anui șco ar 1962|1963
O dată cu triumful socialismu-
lui la sate — victorie de însem-
nătate istorică în viața poporului
nostru — în fața școlii generale
de 8 ani de la sate s-a pus sar-
cina de a asigura o temeinică
pregătire agrozootehnică a tinere-
tului din mediul rural. Pentru
realizarea cu succes a acestei im-
portante sarcini, Hotărîrea parti-
dului și guvernului cu privire la
îmbunătățirea și dezvoltarea în-
vățămîntului agricol prevede in-
troducerea „Agriculturii", ca obi-
ect principal de învățămînt, eșa-
lonat pe 4 ani de studii în clasele
V—VIII ale școlii generale de
8 ani de la sate.
în vederea asigurării unei pre-
gătiri agrozootehnice sistematice
a elevilor la niv'lul cerințelor a-
griculturii social'sie s-au elaborat
programe care înmănunchiază
intr-un sistem unitar cunoștin-
țele și deprinderile practice din
principalele ramuri ale agricul-
turii. Astfel, programele pentru
predarea agriculturii în școala de
8 ani prevăd, la clasa a V-a, stu-
dierea solului, a lucrărilor solului
și a culturii plantelor de cîmp ; în
clasa a Vl-a se studiază horticul-
tura (legumicultura, pomicultura
și viticultura) ; în clasa a VII-a,
creșterea animalelor domestice;
în clasa a VIH-a elevii vor studia
unele probleme privind mecani-
zarea. electrificarea, chimizarea și
organizarea întreprinderilor agri-
cole socialiste.
în anul școlar 1962/1963 progra-
mele pentru predarea agriculturii
se vor aplica după cum urmează :
La clasa a V-a se va aplica pro-
grama de agricultură pentru școa-
la de 8 ani, care prevede preda-
rea teoretică și efectuarea lucră-
rilor practice referitoare la sol și
lucrările lui și la cultura plante-
lor de cîmp. S-a avut în vedere
ca însușirea cunoștințelor despre
sol și cultura plantelor de cîmp să
se sprijine pe cunoștințele pe care
le dobîndesc elevii la botanică.
La clasa a Vl-a se va aplica o
programă de tranziție. întrucît
elevii care vor frecventa cursurile
acestei clase nu au studiat în
clasa a V-a cultura plantelor de
cîmp. De aceea, programa de a-
gricultură pentru clasa a Vl-a —
tranziție — cuprinde atît cultura
plantelor de cîmp cît și horticul-
tura (legumicultura, pomicultura
și viticultura). Pentru ca aceste
ramuri ale agriculturii, care se
studiază în mod normal în cinci
trimestre (în două trimestre în
clasa a V-a și în trei trimestre în
clasa a Vl-a) să se poată încadra
în timpul acordat clasei a Vl-a
(in 170 ore), programa de tranzi-
ție pentru clasa a Vl-a cuprinde
numai studierea principalelor
plante de cîmp, plante legumicole,
pomi fructiferi și viță de vie. In
felul acesta se pot studia proble-
mele de bază referitoare la cul-
tura plantelor de cîmp și horti-
cultură, fără ca elevii din această
clasă să fie supraîncărcați.
întîlnire în ultimele zile de vacanță între elevii claselor a IV
V-a ale școlii medii „I. L. Caraglale“ din București
La clasa a VII-a a școlii de
7 ani se va aplica, de asemenea,
o programă de tranziție, care pre-
vede studierea pomicultura, viti-
culturii, mecanizării agriculturii și
organizarea întreprinderilor agri-
cole socialiste.
Studiul agriculturii, prin însuși
caracterul său aplicativ și mai ales
prin scopul pe care-1 urmărește
în șecrlâ. impune realizarea unei
strînse legături între teorie și
practică De aceea, programele
prevăd la fiecare claiă ore pen-
tru predarea cunoștințelor teore-
tice și ore pentru efectuarea lu-
crărilor practice. Predarea orelor
de curs va fi îmbinată organic cu
munca pra dcă ce se va desfăj’jra
în cadrul G.A.C. sau G A S .
p£ri'Cipice* gupa	y.. ’i'f lor,
Ici	D-Tt IV!£- Ce	213
procesul muncii in saricul-
tură. Raportul dintre cunoș-
tințele teoretice și lucră-
rile practice variază de la
o clasă la alta. în funcție de
ramura agricolă ce se studiază.
De exemplu, la clasa a V-a tu-
noștintGe termice se vor preda
în 3 ore pe săp.âmină iar lucră-
rile practice în cite 2 ere. O si-
tuație asemănătoare există și la
clasa a Vl-a La clasa a VII-a. în
primul trimestru, cunoștințele
teoretice se vor preda în cîte 3 ore
pe săptămînă. iar în trimestrele II
și III în cîte 2 ore pe săptămînă.
Pentru a se asigura o reparti-
zare rațională a lecțiilor de agri-
cultură. cît și o asimilare temei-
nică de către elevi a cunoștințe-
lor predate este necesar ca obiec-
tul ..Agricultura' să fie fixat în
orar Ia intervale de 1—2 zile. Lu-
crările practice agricole se vor
fixa, însă, într-o singură zi — și
anume în continuarea unei ore de
cunoștințe teoretice agricole. De
exemplu, la clasa a V-a, unde se
vor preda cîte 3 ore de cunoștințe
teoretice pe săptămînă și se vor
efectua cîte 2 ore de lucrări
practice, obiectul „Agricultura" se
va putea fixa în orar în zilele de
luni, miercuri și vineri ; cele două
ore de lucrări practice se vor
prevedea în orar în una din aceste
zile, imediat după ora în care s-au
predat cunoștințele teoretice (în
acest caz, în una din aceste zile
vor figura în orar 3 ore de agri-
cultură, din care una de teorie și
două de lucrări practice). Se re-
comandă ca cele două ore de cu-
noștințe teoretice să fie fixate în
orar în primele ore de clasă ; ulti-
ma oră de cunoștințe teoretice
din cadrul săptămînii și cele două
ore de lucrări practice se vor pre-
vedea în ultimele 3 ore de clasă.
Avindu-se în vedere caracte-
rul sezonier al muncilor agricole
și faptul că unele lucrări nu se
pot efectua în toate perioadele
anului, in programele pentru pre-
darea „Agriculturii' s-a prevăzut
organizarea unei practici continue
de două săptămîni, a cîte 5 ore pe
zi, în care elevii să participe la
executarea lucrărilor caracteris-
tice sezonului respectiv în G A.C.
sau G.A.S. Această perioadă de
practică a fost stabilită diferen-
țiat, în funcție de ramura agri-
culturii care se studiază în fiecare
clasă. Astfel, la clasa a V-a prac-
tica continuă se va organiza în
perioada cînd se vor efectua prin-
cipalele munci legate de îngrijirea
și recoltarea plantelor de cîmp. La
clasa a Vl-a se prevede desfășu-
rarea practicii continue în două
etape, toamna și iarna, pentru ca
elevii să poată participa la semă-
natul și recoltatul unor legume,
la plantarea pomilor, la recoltarea
fructelor și strugurilor, la îngro-
parea viței de vie, la pregătirea
răsadnițelor etc.
Perioada corespunzătoare pen-
tru efectuares practicii continue
se va stabili de către conducerea
școlii și a G.A.C. sau G.A.S., în
funcție de condițiile pedoclimatice
specifice regiunilor și localităților
în care funcționează școlile.
Practica continuă va fi con-
dusă de profesorul care predă ,,A-
gricuîtura". Această practică va fi
astfel organizată incit profesorul
să-și poată efectua numărul de
ore de predare pe care îl are la
celelalte clase, făcindu-se even-
tual unele modificări în orarul
claselor respective. încheierea
cursurilor se va prelungi cu tim-
pul corespunzător practicii efec-
tuate în timpul anului școlar.
In acest an. la clasa a VII-a a
școlii de 7 ani nu s-a prevăzut o
perioadă de practică continuă,
deoarece elevii au de susținut
examenul de absolvire și de ad-
mitere în diferite școli de grad
mediu sau profesionale.
Pe baza cunoștințelor și a lu-
crărilor practice prevăzute de fie-
care programă și ținîndu-se sea-
ma de caracterul sezonier al mun-
cilor în agricultură s-a întocmit
pentru fiecare clasă un calendar
care cuprinde lucrările ce ur-
mează să se efectueze cu elevii
în diferite anotimpuri. Lucrările
prevăzute au un caracter orienta-
tiv. Ele pot fi înlocuite și com-
pletate cu alte lucrări. în funcție
de specificul unităților agricole
în care fac practică elevii. în or-
ganizarea și desfășurarea practicii
în agricultură se va cere ajutorul
inginerilor și tehnicienilor din
unitatea agricolă socialistă res-
pectivă.
Pentru studierea agriculturii în
anul școlar 1962 1963 se vor folosi
următoarele manuale :
— la clasa a V-a, în primul tri-
mestru, se va folosi manualul
„Cunoștințe agricole” ediția 1962,
care cuprinde cunoștințe despre
sol și de agrotehnică ; în trimes-
trele II și III se va folosi noul
manual de „Agricultură" — ediția
1962, elaborat după programa
școlii de 8 ani, care cuprinde cu-
noștințe despre sol, agrotehnică
și cultura plantelor de cîmp (în
trimestrele II și III se va studia
numai cultura plantelor de cîmp);
— Ia clasa a Vl-a, care își va
desfășura activitatea după o pro-
gramă de tranziție, se va folosi în
trimestrul I manualul de „Agri-
cultură" — partea I. ediția 1962,
care cuprinde numai cultura plan-
telor de cîmp ; în trimestrele II
și III se va folosi noul manual de
„Agricultură", elaborat după pro-
grama școlii de 8 ani, care cu-
prinde horticultura (legumicul-
tura, pomicultura și viticultura) ;
— la clasa a VII-a se va folosi
manualul „Cunoștințe agricole" —
ediția 1962 — care a fost revizuit
și îmbunătățit în lumina noilor
sarcini ce revin agriculturii socia-
liste din tara noastră.
Un loc important în predarea
cu succes a lecțiilor de agricultură
îl ocupă materialul didactic. De
aceea, profesorii vor folosi în
predare planșe, aparate, colecții
de semințe și plante, mostre, dia-
filme și filme. Pentru procurarea
materialelor didactice necesare,
școlile se pot adresa secțiilor de
învățămînt raionale (orășenești)
pentru a încheia contracte cu
D.D.A., C.L.D.C. regional sau
D.D.C-
Studiul motoarelor este o îndeletnicire deosebit de pasionantă pentru
elevi
Structura
Prin Ordinul minitrului
vățămîntului nr. 721 din 12
1962 s-a aprobat structura anului
școlar 1962-1963.
Anul școlar începe Ia 15 sep-
tembrie și se împarte în trei
etape de muncă școlară — tri-
mestre
a)	trimestrul I — începe la
15 septembrie și se încheie la
18 decembrie, după ultima oră
de curs ;
b)	trimestrul n — începe la
5 ianuarie și se încheie la 22
martie, după ultima oră de curs ;
c)	trimestrul III — începe la
6 aprilie și se încheie la datele
prevăzute mai jos :
— 25 mai — la clasele a VII-a
și a Xl-a ;
— 31 maj — la clasele I-IV;
— 10 iunie — la clasele a V-a,
a Vl-a, a VUI-a. a IX-a și aX-a.
între 1—5 iunie elevii claselor
I-IV vor desfășura activități
Tabără«curs
pentru profesorii de geografie
Societatea de științe naturale
și geografie a organizat în vara
aceasta, pentru profesorii de geo-
grafie, o tabără-curs. La această
tabără, care a avut loc în Ma-
ramureș, au participat profesori
din 13 regiuni ale țării. Ei au
cercetat specificul naturii locale
și au putut cunoaște multiple
aspecte ale Maramureșului, în-
țelegînd astfel mai bine marile
transformări petrecute în anii
puterii populare în această re-
giune atît de slab dezvoltată în
trecut.
Schițele de desen executate
înainte de fiecare deplasare pe
teren, explicațiile referitoare la
diferitele obiective ale cercetării,
descifrarea și urmărirea pe teren
a fenomenelor întîlnițe au soli-
citat mult interesul cursanților.
Printre lucrările cele mai inte-
resante efectuate în cadrul ta-
berei se pot aminti cele de car-
tare a teraselor Izei, studierea
urmelor trecutului geologic în-
depărtat identificarea unor
monumente ale naturii, ca de
pildă Lestrița din Vișeu, cerce-
tarea florei de pe masivul Pie-
anului școlar
în- patriotice și recreative ; între 25-
IX 30 mai elevii claselor a Vll-a se
pregătesc pentru examenul de
absolvire ;
între 25 mai — 5 iunie, are loe
perioada de pregătire prin lecții
de sinteză a elevilor clasei a Xl-a
în vederea examenului de matu-
ritate ; perioada 5—15 iunie, re-
prezintă timp de pregătire indivi-
duală pentru examenul de ma-
turitate
Examenele de absolvire a
școlii de 7 (8) ani au loc între
2 și 10 iunie.
Concursul de admitere are loc
între 15 și 27 iunie.
Examenul de maturitate se
organizează între 15-27 iunie.
Examenele de eorigenț^ de abT
solvire a școlii de 7 (8) ani, de
maturitate și concursul de ad-
mitere în clasa a VlII-a se vor
organiza între 15 august și ' 5
septembrie
trosul Mare, precizarea unor ter-
meni științifici ca Gutini sau
Gutîi, încercarea de măsurare a
adîncimii lacului de la Coștiui,
eare are caracter helîotermic etc.
Deosebit de mult i-au interesat
pe profesori aspectele noi din
economia regiunii: întreprinde-
rile industriale din Sighet, Vi-
șeu, unitățile agricole socialiste,
construcțiile feroviare, sondele
de petrol de la Săcel și Drago-
mirești etc. I-au impresionat de
asemenea mult portul, cîntecul
și jocul din Țara Oașului, ser-
pentina de la complexul Borșa
(cu arhitectură și contraforturi
medievale), drumul prin pasul
Prislop — cea mai înaltă trecă
toare din țară — sau drumul pe
valea Izei, unde apa, după ce
întîinește un masiv de calcar,
dispare pe o distanță de 3 kn»,
spre a reapare apoi din nou.
Materialul bogat și variat ta-
dunat cu prilejul lucrărilor din
cadrul taberei-curs va consțițnî
pentru profesori un sprijin în"
semnat în munca de predare și
în excursiile pe care Ie vor or-
ganiza cu elevii
In ultimele zile de vacanță, într-o documentare... floricolă
TOATE PREGĂTIRILE
SÎNT GATA
ȘCOLI
/IIOI
In raionul Fălticeni se dau în
folosință acum, cn prilejul des-
chiderii anului școlar, 11 noi
clădiri de școală, cuprinzînd 48
săli de clasă.
Printre noile unități școlare
se numără și două școli medii,
una la Dolhasca și cealaltă la
Drăgănești, ca și școlile de 8 ani
din Pleșești, Vigotești, Chiscova-
ta, Vorona etc. La înălțarea aces-
tor școli și-au adus o entribuție
importantă și cetățenii.
în noile unități școlare, eare
au fost dotate și cu întreg mo-
bilierul necesar, s-au creat con-
diții dintre cele mai bune pentru
munca instructiv-educativă.
★
Pentru noul an școlar in
raionul Caransebeș s-au dat în
folosință 35 de săli de clasă nou
construite sau reamenajatc.
La ridicarea noilor construcții
școlare au adus o contribuție de
seamă părinții elevilor. în
comunele Giimboca, Vîrciorova,
Obreja, Zăvoi ele. aceștia au
efectuai numeroase lucrări prin
muncă patriotică, ceea ce a dus
la economisirea unor sume im-
portante.
Școlile raionului au primit în
acest an și numeroase bănci noi,
catedre, table etc.
(De Ia corespondenții noștri:
Prof. I. MARȚOLEA și. COR-
NEL GHERGA).
0 excursie a cadrelor didactice
De curînd s-au întors dintr-o
frumoasă excursie prin tară un
număr de 60 de cadre didactice
din școlile orașului și raionului
Tg. Neamț.
Excursia, care a fost organizată
de sindicatul de învățămînt în
colaborare cu secția de învăță-
mint a raionului Tg. Neamț. a
constituit un bun prilej de îmbo-
gățire a cunoștințelor, de destin-
dere și recreare. Excursioniștii
au vizitat regiuni pitorești ca
Vatra Dornei, Orșova, muzee și
locuri istorice, întreprinderi și
uzine mari din tară ca Șantierul
Activitatea fotoam sforilor
Vacanta care se încheie acum
a dat prilej fotografilor ama-
tori din rîndurile învățătorilor și
profesorilor să-și intensifice acti-
vitatea.
Frumoasele peisaje ale patriei,
noile obiective industriale, viața
din tabere, drumeția au fost sur-
prinse de obiectivul aparatelor
de fotografiat, care i-au întovă-
rășit pretutindeni pe pedagogi și
elevi. O dată întorși din vacantă,
fotografii amatori au început să-și
developeze filmele, scoțînd Ia
iveală adevărate lucrări artistice.
In această perioadă și-a reîn-
ceput activitatea și cercul de fo-
toamatori al Clubului Sindicate-
lor din învățămînt — București.
Aici se proiectează organizarea
unei expoziții de fotografii artis-
tice, care să aibă loc în primul
trimestru al anului școlar și la
care să participe toți fotoamato-
rii din rîndurile cadrelor didac-
tice din Capitală. Expoziția va
cuprinde aspecte surprinse de
fotografii amatori în viața de
fiecare zi a școlilor și în timpul
vacantei.
Desigur, activitatea cercului
foto nu sn va limita la organizarea
acestei expoziții. Planul lui cu-
naval din Galați, Combinatul de
antibiotice din Iași, Uzinele „23
August" din București, Uzinele
de vagoane din Arad și altele.
Deosebit de plăcute au fost pen-
tru excursioniști zilele petrecute
în Delta Dunării sau pe litoralul
Mării Negre.
Toate cele văzute în această
plăcută și instructivă excursie
vor contribui la îmbogățirea lec-
țiilor pe care cadrele didactice
le vor (ine în noul an școlar.
Prof. G. APOSTOL
prinde și numeroase alte obiec-
tive : un ciclu de expuneri pe
diferite teme legale de tehnica
și arta fotografică, conferințe cu
privire la utilitatea întrebuințării
fotografiei în procesul de învă-
țămînt, proiecții etc. Vor avea
loc totodată cursuri de inițiere
fotografică pentru începători cu
durata de trei luni, pentru a se
răspunde dorinței exprimate de
mulți profesori care au posibili-
tatea să organizeze în școli
cercuri de fotoamatori cu elevii
dar ei înșiși nu cunosc în amă-
nunt tehnica și arta fotografică.
Cursul, predat de instructori cu
înaltă calificare, va cuprinde lec-
ții despre legile optice ale foto-
grafiei, regia iluminării, tehnica
fotografică, lucrul în laborator,
(developare, copiere, mărire) etc.
Pe tot timpul cursului clubul va
pune la dispoziția eursanților stu-
dioul, laboratorul, aparatajul fo-
tografic și substanțele chimice
necesare. Pentru primul curs —
care se deschide la 1 octombrie
— înscrierile au și început.
Prof. M. MAR1US
La fel ca în toate
colțurile țării, și la
Boldești, în raionul
Ploiești, s-au încheiat
toate pregătirile pen-
tru deschiderea anu-
lui școlar. Clasele
proaspete, strălucind
de curățenie, îi aș-
teaptă pe elevi pen-
tru un nou an de
muncă sîrguincioasă.
Sălile școlii sini li-
niștite, peștii din ac-
variu se zbenguie
voioși, iar florile își
întorc frunzele spre
lumină.
Iată sălile în care
vor învăța elevii cla-
selor 1—VII. Pe fie-
care bancă, cu grijă
aranjate de învățători
și diriginți, stau noile
manuale, care vor
fi dăruite elevilor în
prima zi de școală.
Materialele didactice,
revizuite și comple-
tate în cursul vacan-
ței, sînt gata pentru
lecții. Totul în școală
Natatia școlară
ecent au avut loc
/ a Baia Mare finalele
campionatelor repu-
E gr rlicane școlare de
E I natație. Printre parti-
E B cipanți s-au numărat
H E mulți școlari cu
performanțe la nive-
lul juniorilor sau chiar al senio-
rilor, cum ar fi Vladimir Morarii,
Cornel Georgescu, Zoe Bezni-
cenco, Florentina Rambosek,
Monica Munteanu, Eugenia Bo-
tezatu (București), Ivan Baneth
(Timișoara), Smaranda Lupuțin
(Arad), Cristina Honoiu, Henrich
Tischl, Alexa Băim, Ditta Langer
(Reșița).
Dar și elevii din orașul gazdă
s-au arătat la înălțime. Fără a
se număra printre campioni, cei
18 tineri care au reprezentat la
finale școlile din Baia Mare și-au
evidențiat, în mod convingător,
priceperea în sportul natației. Vic-
tor Vâri (50 m. liber). Adriana
Sasu (50 m. bras), Edit Cuna
(100 m. bras), Zoltan Hennig
(100 m. liber) — ca să nu amin-
tin decît cîțiva dintre ei, deși abia
au deprins tehnica înotului, au reu-
șit să facă față în mod onorabil
unei finale de campionat repu-
blican și prezența lor trebuie a-
preciată ca promițătoare. Un
început bun, care se cuvine a fi
relevat.
Numai că pentru propășirea
natației în rîndul școlarilor băi-
măreni lucrurile nu trebuie să
se oprească aici. Orașul dispune
de două bazine — unul de 25 m„
altul de 50 m. Acest avantaj
obiectiv trebuie să constituie un
Hiiilililiiiliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiw^
Bibliografie
A apărut nr. 7/1962 al „Revistei de
pedagogie".
Rubrica STUDII Șl CERCETĂRI se
deschide cu articolul : Jean-Jacques
Rousseau și destinul gîndirii sale peda-
gogice, semnat de prof. dr. Stanciu
Stoian.
La aceeași rubrică sînt publicate arti-
colele : I. L, Caragiale despre rolul pe-
dagogului de Isidor Cremer : Studii a-
supra capacității de muncă a elevilor
din școlile în care se experimentează
predarea pe obiecte de către profesori
de A. Cazangiu, M. Zlate și T. Ghimpu;
Aspecte ale consolidării cunoștințelor în
predarea economiei politice în învăță-
mîntul seral de N. Goldhamer și B. Gi-
roiu 1 Despre „învățăturile Iui Neagoe
Basarab" de I. D. Negrescu.
La rubrica CONSULTAȚII-DISCUȚH
au apărut articolele : Seminarul — for-
mă necesară de organizare a studierii
este pregătit spre a
spune elevilor : „Bun
venit în noul an șco-
lar 1".
Cîțiva elevi nerăb-
dători discută în
curtea școlii. Unul din
ei, mic, doar de 7 ani,
și-a turtit nasul pe
geamul unei clase și
a strigat emoționat:
— Uite abecedarul
meu 1
Prof. V. LEONTIES
puternic imbold ca în natație să
fie atrași cît mai mulți elevi.
Profesorul Robert Botz își
propune ca în 2-3 ani toți elevii
din localitate să fie inițiați în
natație. Proiectul acesta, desigur,
trebuie încurajat, căci realizarea
lui va fi întru totul folositoare
elevilor din cele 10 școli de 8 ani
și din cele 3 școli medii ale ora-
șului, ca și elevilor de la grupul
școlar profesional minier. Ar fi
bine ca toți profesorii de educa-
ție fizică din orașul Baia Mare
să-și aducă aportul la această
acțiune, îndrumați de secția oră-
șenească de învățămînt.
TIBERIU STAMA
Da cules
economiei politice și socialismului știin-
țific în școala medie de cultură gene-
rală de V. Bunescu și S. Popescu ; Pen-
tru ridicarea nivelului muncii politico-
educative a organizațiilor U.T.M. și de
pionieri din școală de Aghi Ardeleanu ;
Vacanța de vara — perioadă de bogată
activitate educativă de Emil Bîldescu.
Articolele .Probleme ale educației
comuniste a tineretului dezbătute la
Congresul al XlV-lea -I U.T.C.L.", de
Dina Soare, .Dezvoltarea școlilor cu
«ziua de muncă prelungită» în U.R.S.S."
de Valentina Filipescu și „Din expe-
riența învățămîntului din R.D.G. în do-
meniul legării școlii de viață" de Teo-
dor Mucică și Nicolae Dinu au apărut
la rubrica intitulată. DE PESTE HOTARE.
Revista publică de asemenea, sub
semnătura prof. univ. Ștefan Bîrsănescu,
recenzia cu titlul „Curs de pedagogie
generală".
Cei mai mici elevi din acest an ai școlilor bulgare fin sfat
18 ani de la eliberarea Bulgariei
înflorirea irwățămîntului
Au trecut 18 ani de la data
cînd Bulgaria, cu ajutorul hotă-
rî tor al Armatei Sovietice, s-a e-
liberat din întunericul fascist și
robia capitalistă. Timp de 18 ani
poporul bulgar și-a construit o
viață nouă, a lichidat înapoierea
economică și culturală moștenită
de la orînduirea burgheză. în a-
cești 18 ani au crescut noi ora-
șe, au fost create noi ramuri in-
dustriale, a fost construită și la
sate o nouă orînduire socialistă.
Revoluția socialistă a creat con-
diții și pentru culturalizarea ra-
pidă, înaintată, cu adevărat de-
mocratică a poporului.
Astăzi, în toate tipurile de școli
din R. P. Bulgaria învață mai
bine de un milion de copii și ti-
neri. Aceasta înseamnă că fieca-
re al 5-lea cetățean al republicii
învață. în anii puterii populare
au fost construite mii de școli
și numărul acestora continuă să
sporească. Astăzi nu există în
țară sat fără școală. Fiecare co-
pil are posibilitatea deplină să-și
însușească cunoștințele de bază,
fiecare tînăr — să-și continue
studiile în școala medie, să-și a-
leagă specialitatea pe care o do-
rește, să se pregătească pentru
munca în folosul societății.
Poporul bulgar iubește cultura
și el a luptat decenii de-a rîn-
dul pentru ea, izbutind să impu-
nă guvernelor burgheze unele legi
relativ democratice în domeniul
învățămîntului. Dar în timpul
monarhiei și al fascismului prin-
cipiile democratice n-au fost ni-
ciodată aplicate cu adevărat. La
9 septembrie 1944, în Bulgaria
existau aproape un milion și ju-
mătate de analfabeți și peste
100 000 de copii de vîrstă școlară
nu frecventau școala. Mai bine
de 1 780 de sate n-aveau școli.
Numărul cadrelor didactice, al
clădirilor de școală, al materia-
lului didactic era cu totul insu-
ficient.
Numai acel care a cunoscut si-
tuația grea a învățămîntului din
Bulgaria în timpul stăpînirii bur-
gheze poate aprecia marile reali-
zări ale școlii de azi, socialiste.
Ziua de 9 septembrie 1944 —
sărbătoarea națională a Bulgariei
— a însemnat și începutul ade-
văratei sale renașteri culturale.
Potrivit legii din 1959 cu pri-
vire la legătura mai strînsă a
școlii cu viața, toți copiii sînt o-
bligați să termine cel puțin opt
clase, să învețe pînă la vîrsta
de 16 ani. învățămîntul obliga-
toriu este asigurat nu numai prin
lărgirea rețelei de școli în toate
colțurile țării, ci și prin existen-
ța căminelor, internatelor și can-
tinelor pentru elevi. Aceste in-
stituții asigură îngrijirea copiilor
care locuiesc în sate îndepărtate
sau ai căror părinți sînt ocupați
în producție. în ultimii ani s-au
creat peste 1 000 de semiinterna-
tc pe lîngă școli.
în țară s-au deschis peste 70
de școli speciale, față de patru
școli de acest fel cîte existau în
trecut.
Datorită tuturor acestor condi-
ții, numărul elevilor din școlile
de bază a crescut în decurs de
18 ani de la 1 003 675 la 1 221 857.
Astăzi în Republica Populară
Bulgaria învățămîntul obligato-
riu este înfăptuit pentru mai
bine de 99,5 la sută dintre copii.
Analfabetismul în rîndul popu-
lației a fost lichidat în linii mari.
Majoritatea tinerilor care ter-
mină învățămîntul de bază își
continuă studiile în școli medii
cu instruire în producție, în școli
medii tehnice sau în școli pro-
fesionale. Industrializarea socia-
listă și reorganizarea agricultu-
rii au impus în ultimii ani spo-
rirea numărului de școli profe-
sionale. în aceste școli învață
în prezent aproape tot atîția e-
levi cîți învață și în școlile de
cultură generală.
în primii ani de la eliberarea
țării de sub jugul fascismului în
Bulgaria existau în total 21000
specialiști cu studii superioare,
25 000 specialiști cu studii medii
și profesionale. Ca urmare a gri-
jii puterii populare pentru dez-
voltarea învățămîntului, astăzi
lucrează în țară peste 110.000
specialiști cu studii superioare
și peste 165 000 tineri cu studii
medii de specialitate. Dacă în
anul 1944 în Bulgaria existau
28 236 învățători și profesori, în
prezent numărul acestora trece
de 80 000.
Paralel cu democratizarea lar-
gă a școlii s-au petrecut schim-
bări radicale și în conținutul în-
vățămîntului și educației. Scopul
principal al școlii este să creas-
că tineri pregătiți pentru viața
în societatea socialistă și comu-
nistă, să lege în mod organic în-
vățătura și educația cu munca de
folos obștesc și munca în produc-
ție, să-i înarmeze pe tineri cu
cunoașterea bazelor științelor, să
le formeze concepția marxist-le-
ninistă asupra lumii, să asigure
pregătirea lor pentru muncă, să
realizeze educația fizică, estetică
și morală a tineretului. Școlile
profesionale asigură pregătirea
cadrelor pentru diferite ramuri
de producție la nivelul actual al
științei și tehnicii.
Reorganizarea învățămîntului,
îmbinarea studiilor cu munca în
producție, cu practica, au creat
posibilități nemaiîntîlnite în tre-
cut pentru influența educativă
asupra elevilor. Munca — factor
educativ care disciplinează pe ti-
neri și le dezvoltă spiritul de or-
ganizare, priceperea, spiritul co-
lectiv — ocupă un loc din ce în
ce mai important în procesul in-
structiv-educativ. De asemenea,
în școli și în casele pionierilor
funcționează zeci de mii de
cercuri și colective în care pio-
nierii și elevii desfășoară o bo-
gată activitate artistică de ama-
tori, își dezvoltă aptitudinile în
diferite domenii ale științei și
tehnicii, își călesc sănătatea.
Rolul cel mai important în dez-
voltarea inițiativei tineretului, în
înarmarea lui cu deprinderi în
vederea traiului în colectiv și
pentru munca obștească îl au or-
ganizațiile comuniste de tineret,
care desfășoară o activitate mul-
tilaterală în școală și în afara
ei, în timpul studiilor și în va-
canțe, sădind în rîndurile tine-
retului sentimente de patriotism
și internaționalism, de tovărășie
și intr-ajutorare, învățîndu-i să
fie harnici, să manifeste dîrze-
nie comunistă.
Sarcinile importante ale mun-
cii instructiv-educative sînt în-
deplinite de mii de învățători și
de profesori. In ultimii ani au
fost înființate noi institute pen-
tru pregătirea cadrelor didacti-
ce, cu o durată de trei ani. în-
cepînd din noul an de învățămînt
vor funcționa 18 institute pen-
tru pregătirea învățătorilor și a
profesorilor care predau la cla-
sele V-VIII. Universitățile și in-
stitute pedagogice nou înfiin-
țate pregătesc profesori pentru
clasele IX-XII și pentru preda-
rea obiectelor de cultură gene-
rală în școlile profesionale și
tehnice. Pentru ridicarea califi-
cării cadrelor didactice din șco-
lile de toate gradele au fost
create trei institute de perfecțio-
nare. Un mare ajutor primesc
cadrele didactice din partea sec-
țiilor de învățămînt și cultură de
pe lîngă sfaturile populare.
în luna mai a acestui an a avut
loc Congresul cadrelor didactice
din Bulgaria, care a discutat re-
zultatele reorganizării învăță-
mîntului și a trasat școlii noi
sarcini. In numele C.C. al Parti-
dului Comunist Bulgar, tovară-
șul Todor Jivkov, prim-secretar
al P. C. Bulgar, a mulțumit ca-
drelor didactice pentru devota-
mentul arătat în îndeplinirea
sarcinilor din domeniul învăță-
mîntului și culturii. Congresul a
deschis noi perspective pentru
înflorirea școlii bulgare, a trasat
sarcini pentru crearea unor con-
diții optime în vederea instruirii
și educării tineretului, pentru
dezvoltarea multilaterală a tine-
rei generații.
în prezent, cadrele didactice
din Bulgaria depun mari efor-
turi pentru a întîmpina Congre-
sul al VIII-lea al Partidului Co-
munist. conducătorul eroic al po-
porului bulgar, cu succese tot
mai mari în muncă, în făurirea
școlii comuniste.
ILIA TACEV
directorul Direcției de cultură
generală din Ministerul
învățămîntului și Culturii
al R. P. Bulgaria
S-A DAI
Așadar, așa arată „Orașul as-
tral" ! Clădiri mari și luminoase,
străzi mici, liniștite. Aici trăiesc,
aici se pregătesc pentru noi zbo-
ruri cosmonauții sovietici. In
lista locuitorilor pennanenți ai
orașului figurează și Gagarin, și
Titov, și Nikoalev, și Popovici.
în acest oraș cuvîntul „Cosmos"
nu reprezintă o noțiune științi-
fică abstractă, îndepărtată, ci
muncă — muncă dificilă, com-
plexă, de fiecare zi a soților, a
părinților, a fraților mai mari...
Totuși, orașul este oarecum
neobișnuit, iar școlile lui nu
sînt întrutotul asemănătoare ce-
lorlalte școli. Și aici, ca pretu-
tindeni, sint clase spațioase, și
aici vezi la porți inscripția „Bun
venit". Dar oare unde, în care
alt oraș, școîilele sînt patronate
de asemenea oameni ca Iurii
Alexeievici Gagarin și Gherman
Stepanovici Titov ? Locuitorii
orașului deosebesc școlile una de
alta denumind-o pe cea dinții
„Școala Gagarin", iar pe cea de
a doua „Școala Titov".
La 1 septembrie, ziua deschi-
derii anului școlar în Uniunea
Sovietică, glorioșii eroi au venit
din nou Ia școlile pe care Ie
patronează pentru a-i felicita pe
copii cu prilejul deschiderii
cursurilor, al trecerii pe o nouă
treaptă în ascensiunea lor spre
știință, urîndu-le perseverență și
cele mai mari succese.
— Astăzi e sărbătoare pentru
voi, copii, pentru profesorii și
părinții voștri — a spus în scurta
lui cuvîntare I. A. Gagarin.
Știu, mulți dintre voi ar dori să
devină viitori cosmonauți. Lu-
crul acesta este pe deplin posi-
bil. Dar trebuie să vă spun
ceva : se înșeală adine cei care
cred că unui cosmonaut îi ajun-
ge să cunoască matematica,
fizica și o leacă de chimie, că
el n are nevoie nici de istorie,
nici de literatură. Nu, crede-
ți-mă, nu există nici un singur
obiect de învățămînt care să
reprezinte în Cosmos o încărcă-
tură inutilă. Și matematica, și
literatura, și — neîndoielnic —
cultura fizică și sportul — toate
sînt necesare în profesiunea
noastră. Voi toți, chiar acei
care nu veți deveni cosmo-
nauți, veți participa într-un fel
sau altul Ia cucerirea Cosmosu-
lui, la făurirea navelor interpla-
netare, Ia pregătirea zborurilor
spre astre. Voi veți trăi în co-
munism, veți deveni maturi, în-
țelepți, puternici — mai înțelepți
și mai puternici decît noi. Toate,
v-o spun încă o dată, cu o sin-
gură condiție: să învățați pen-
tru „bine" și „foarte bine”, să
vă însușiți și să înțelegeți tot
ceea ce vă spun manualele, tot
ceea ce vă spun profesorii...
în aceeași zi, a doua școală a
orașului, l-a avut ea oaspete pe
Gherman Stepanovici Titov.
La ora 8 precis, in fața școlii
Franța
Perspective sumbre pentru învățămînt
In Franța, luna sep-
tembrie pune proble-
me deosebit de grele
în fa(a multor copii
și tineri și a părinți-
lor lor. Un mare nu-
măr de oameni ai
muncii se întreabă
cum pot face ca fiii
for să intre într-o
școală medie sau pro-
fesională, fără a găsi
însă răspuns la acea-
stă întrebare. Potrivit
celor mai recente date
ale Institutului peda-
gogic național, publi-
cate în Buletinul de
informații al Ministe-
rului Educației Națio-
nale al Franfei, peste
45 la sută din elevii în
vîrstă de 14 ani sînt
nevoiti să renunțe la
școală și să intre în
producție fără a avea
vreo pregătire profe-
sională.
Datele statistice ofi-
ciale ale Ministerului
Educației Naționale
sînt deosebit de eloc-
vente. Din 100 de
elevi, doar 20 se pot
înscrie în școli teh-
nice sau profesionale
și numai unul intră în
liceu.
In Fran/a se resim-
te o lipsă cronică de
școli profesionale, cen-
tre de meserii și co-
legii tehnice. Dacă în
1960 80.000 de elevi
francezi au fost ne-
voiți să renunțe la
gîndul de a-și însuși
cunoștințe profesiona-
le sau tehnice, în anul
1961 numărul acestora
a fost de 100.000. Po-
trivit acelorași date
statistice oficiale, în
anul trecut 1.270.000
de tineri și tinere în
vîrstă de 14—17 ani
STARTUL‘
s-a oprit o mașină „Volga". Un-
chiul Ghera ! Aleea care conduce
la ușa școlii devenise un coridor
îngust, clocotitor. Iar cosmona-
utul, strecurîndu-se printre rîn-
durile de elevi, aplauda ca
răspuns și zimbea sfios : de un
an întreg se tot obișnuiește ea
gloria și încă n-a reușit să se
obișnuiască.
— Copii ! — spune Titov înce-
tișor. Și deodată se înstăpînește
liniștea. — Vremea trece repede.
Nici nu veți reuși să priviți
o dată bine în urmă și veți și ter-
mina școala. Fie ca ea să vă lase
cele mai bune amintiri. Fie ca
notele voastre să fie cît mai des
note de 5 și cît mai rar note
de...
Gherman Stepanovici face o
pauză și apoi, în rîsetele tuturor,
desenează in aer un uriaș și
expresiv „2". Apoi continuă :
— Prieteni ! Voi nici nu știți
cît de mult aș dori să fiu înscris
în echipajul vostru. Căci va
veni ziua cînd veți zbura voi,
iar eu voi rămîne pe Pămînt și
vă voi invidia din tot sufletul...
Copiii își pot reprezenta cu
greu așa ceva. Mai ales cei mici,
din clasa I: nici n-au deschis
caietele încă, iar școala li se
prezintă ca un drum lung, fără
sfîrșit. în clasă, învățătoarea
lor ii liniștește :
— Nu vă speriați, copil. O să
învățăm și să citim, și să scri-
em, și să socotim. De aceea am
venit doar la școală. Gherman
Stepanovici a învățat și el o dată
după cartea asta...
...Se povestește că Ia 12 aprilie
1961, începînd din ora a 3-a de
studiu, butonul stației de radio
al școlii era deschis pină la ma-
ximum. Atunci, în „Orașul as-
tral" nu știa încă toată lumea
că Gagarin este unul și același
cu tînărul pe care fiecare I a
întilnit nu o dată pe stradă sm
la cinematograf. Ceva mai tir-
ziu. cind toți au aflat cine este,
exclamațiile de triumf păreau
că vor surpa clădirea școlii. Oare
nu de aceea — zîmbesc acum
profesorii — toate starturile ul-
terioare s-au dat în luna august,
în timpul vacanței școlare ?
Este vorba, desigur, de o
glumă — dar, ca orice glumă
bună, ea cuprinde un grăunte de
adevăr. Ziua de 12 aprilie 1961
a hoiărît soarta viitoare a mul-
tor cetățeni ai „Orașului astral”.
Și așa cum în trecut au fost
multe orașe de fierari, de mari-
nari sau de pictori din tată în
fiu, nu e imposibil ea pe planeta
noastră să se ivească un oraș
al cosmonauților din tată în fiu,
a! cuceritorilor drumului către
astre.
O. BITOV,
G. VOHMIANIN ■*«
„Orașul astral", 1 septembrie
(text prescurtat, după „Ucitel-
skaia Gazeta")
au intrat în viață iară
a-și însuși în prealabil
nici o pregătire teh-
nică sau proiesională.
In anul acesta, după
cum a declarat șeful
Direcției educației na-
ționale din Departa-
mentul Sena, situația
va fi încă și mai grea.
Aceasta provoacă o
neliniște serioasă și
o îngrijorare legitimă
nu numai în rîndurile
părinților, dar și în
rîndurile membrilor
organizațiilor demo-
cratice de masă din
Franța, care cer gu-
vernului să înfăptu-
iască o reformă in-
tr-adevăr democratică
a sistemului de învă-
țămînt.
Z. F-