| Btbiiote ' Heg;ona Hunedoara. Proletari din toate țările, unit Măi Bmîa invnîămînîuliii Organ al Ministerului învâțâmîntului și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de învățamint și Cultură Anul XIII nr. 672 vineri 7 septembrie 1962 8 pagini 25 bani Elevii claselor mari iși cumpără noile manuale. în și pînă sus, sus de tot, acolo lumea norilor, a zărilor vulturilor. Acum citesc iar și iar „La revedere, tabără dragă! Bun găsit, iubită școală ? Zilele de tabără s-au sfîr- șit. Copiilor le-a rămas doar amintirea plajelor însorite, a valurilor albastre și nesfir- șite, a terasei unde s-a ju- cat șotronul, a pajiștii cu iarba pîrlită pe locul unde a fost focul de tabără, printre brazii tăcuți și nemișcați, pe culmile bătrîne și masive cu crestele mîngîiate de scame- le norilor. Le pare rău că nu le pot avea și nu le pot pă- stra mereu alături de ei, așa cum le-au văzut și le-au în- drăgit aici. Dar joaca, și cîntecele, și tisul ! O, cit s-a mai rîs aici! Copii veniți din felurite col- țuri ale țării nu s-au cunos- cut decît abia în tabără sau în tren, pe drum. Parcă ar fi fost însă prieteni din tot- deauna. N-au să uite nicio- dată excursia la baraj, nă- vala aceea de ape năpustite în șuvoaie din care se naște lumină și foc și energie, nici drumurile bătute pe poteci strecurate printre brazi și jnepeni și coloși de piatră, în pragul noului an școlar Profesori și elevi au lăsat de- parte marea și munții cu podoa- bele ce le-au încîntat privirile o vară întreagă. încă nu s-au redeschis cursurile, dar nici u- nui din ei nu poate rămîne li- niștit acasă. Copiii vin să se in- tereseze de obiectele de învăță- mînt pe care le vor studia anul acesta, de profesorii cu care vor învăța, de manuale. Iar profe- sorii... Cei mai mulți dintre ei se gîndesc intens la sarcinile noi izvorîte pentru ei din docu- mentele de partid și de stat : cum vor putea face ca lecțiile să fie mai strîns legate de viață, ca elevii să capete cît mai solide deprinderi de muncă practică, ce măsuri trebuie să ia pentru a preda la înălțimea cerințelor noul obiect de învățămînt „Agricul- tura", cum vor putea ridica pe o treaptă mai înaltă munca de educare comunistă a școlarilor. Nu puțini sînt învățătorii și pro- fesorii care, gîndind la toate a- cestea, au început încă din vară pregătirea pentru predarea dis- ciplinei de care răspund. Și bine au făcut, căci revederea progra- melor, a manualelor, care în foarte multe cazuri sînt nou e- ditate, îmbogățirea materialului ajutător predării și altele sînt cu deosebire necesare realizării unui învățămînt de calitate. Se știe că programele de în- vățămînt sînt mereu descărcate de acele cunoștințe care au fost depășite de mersul înainte al științei și tehnicii, care nu mai corespund cerințelor actuale ale vieții. în schimb, sînt introduse în programe și manuale cunoș- tințe noi, cu o largă aplicativi- tate în viață. Ilustrativă în acest sens este îmbunătățirea progra- melor de fizică, matematică, chimie din școala de cultură ge- nerală, a programelor de la o- biectele de profil din școlile teh- nice de maiștri etc. Profesorii care simt marea răspundere ce o au în pregătirea pentru viață a tineretului studiază cu atenție și noile manuale, se opresc delung asupra capitolelor și în- cu- noșiințelor nou introduse, chib- zuind modalitățile prin care vor integra organic noile cunoștințe în asamblul materiei. Precum se știe, un interes deo- sebit a stîrnit ce lucrează pe hotărîrea de a școala de opt sătesc obiectul în rîndul celor tărîmul școlii se introduce în ani din mediul „ Agricultura". Consfătuirile raionale ale cadre- lor didactice, ca și cursurile spe- ciale de pregătire, la care au participat aproape 7000 de pro- fesori ce vor preda acest obiect, au scos în evidență hotărîrea pedagogilor de a face ca preda- rea agriculturii să corespundă pe deplin cerințelor științifice și pedagogice. Așa cum s-a arătat la consfătuirile raionale, pentru buna desfășurare a lecțiilor de agricultură este absolut necesa- ră colaborarea școlii cu gospo- dăria agricolă colectivă sau de stat din comună. Dispunînd de posibilități materiale și de spe- cialiști, unitățile agricole socia- liste pot ajuta școala în multe probleme — în organizarea acti- vităților practice și chiar în al- cătuirea programelor acestor ac- tivități, în procurarea de cît mai mult și mai variat material di- dactic legat de munca în agri- cultură, în orientarea lecțiilor și a activităților practice spre pro- blemele ridicate pe prim plan de particularitățile economiei agra- re din regiune, raion și locali- tate. Profesorii cu dragoste pen- tru munca lor se gîndesc de pe acum la toate acestea. Ei iau legătura cu conducerile gospo- dăriilor agricole colective și de stat, discutînd problemele în care vor avea să colaboreze, în care vor avea răspunderi co- mune. Școala noastră nouă slujește viața. De aci și grija pe care trebuie s-o aibă profesorul pen- tru larga lui informare asupra a- ceasta, științei asupra noilor cuceriri ale și tehnicii. A trecut de mult vremea cînd profesorul putea să prezinte în clasă ace- leași cunoștințe pe care le-a predat și în urmă cu 10 sau 20 de ani. Copiii trăiesc acum în- tr-un cu totul alt mediu decît în trecut. Ei află din cărțile ee le au la îndemînă, din discuțiile celor în vîrstă, din filme, multe ■•date despre progresele științei, despre aplicațiile pe care le au în viață noile ei cuceriri. Evident, educatorul trebuie să fie astfel dresele din carnețele, desfac mereu lungile panglici -de peliculă, retrăiesc iar ulti- mele ceasuri din tabără. Aud iar șuieratul prelung al tre- nului, văd iar peronul rămas pustiu. De la curbă, înainte de tunel, au mai zărit o dată acoperișurile înalte ale ta- berei și batistele au mai flu- turat spre coasta aceea de pădure sau spre plaja care pină ieri mai răsuna de stri- gătele voioase ale pionieri- lor : „La revedere, tabără dragă!“ în alte gări, pe alte me- leaguri de țară, purtătorii de cravate roșii așteptați de părinți, de profesori și de prieteni, au coborît voioși și bronzați, purtînd parcă în păr și în haine miresmele brazilor și ale mării, iar în suflete strălucirea aminti- rilor din vacanță. în drumul spre casă au întîlnit o veche prietenă: școala. Uneori, aceeași. Doar veșmintele îi sînt altele. Mai noi, mai cu- rate, mai frumos colorate. Alteori, chiar lingă ea s-a ridicat — cît de repede ! — alta mai înaltă, mai moder- nă, mai spațioasă. Peste puțin timp aici se va auzi din nou larma obiș- nuită. Cu bluzele albe scro- bite și călcate, cu flori — cred că la astfel de eveni- mente pot fi văzute cele mai multe flori — pionierii vor pătrunde din nou în clase puțin emoționați, dar plini de voioșie, se vor așeza in băncile noi, vor răsfoi noile cărți, vor intra în labora- toare unde răstimpul verii a adus de asemenea surprize, vor asculta vocile cunoscute și dragi ale profesorilor și vor începe noile lecții. începe un an nou de stu- diu. Și în zilele ce vor urma alte taine, alte lumi nebă- nuite se vor deschide aici în fața copiilor dornici să știe, să afle, să cunoască. învăță- torii și profesorii vor ști de- sigur să facă așa încît stră- lucirea comorilor culese în vacanță să se păstreze în- treagă în zilele de muncă ale anului școlar, ca fiecare să-și găsească locul unde va rămîne pentru toată via- ța, cimentîndu-se laolaltă cu noile cunoștințe, cu noile sentimente care vor îmbo- găți mintea și sufletele co- piilor. „Bun găsit, iubită școală!" (Continuare în pag. 2-a) R. PETRESCU * * i j t & Intr-unui din noile cartiere ale orașului Ploiești Munca sindicală în sprijinul procesului de învățămînt La Școala medie nr. 7 „I. L. Caragiale" s-a constituit cu un an în urmă un comitet sindical. Faptul acesta a contribuit mult la intensificarea muncii sindica- tului pe linia sprijinirii procesu- lui de învățămînt permițîndu-i Să cuprindă mai ușor problemele de învățămînt sub toate aspec- tele lor, să coordoneze și să în- drume activitatea grupelor, să le ajute în stabilirea unor sarcini concrete, să mobilizeze pe toți membri de sindicat la îndeplini- rea sarcinilor profesionale. Pen- tru orientarea muncii sindicale spre sprijinirea procesului de în- vățămînt s-au organizat consfă- tuiri de muncă bine pregătite. Așa a fost, de exemplu, consfă- tuirea de la secția serală cu tema „Cum sînt folosite cunoștințele din producție ale elevilor la lec- țiile de matematică, fizică, chi- mie". Referatul expus cu acest prilej a fost rodul muncii susți- nute a unor profesori de specia- litate, care s-au deplasat de mul- te ori la întreprinderile unde lu- crează elevii și au adunat un bo- gat material documentar. Atît referatul cit și discuțiile care au urmat au oferit numeroase e- xemple concrete privind legarea teoriei de practică. Comitetul sindicatului a sprijiniț de ase- menea întocmirea tematicilor pentru orele de dirigenție, a or- ganizat interasistențe la ore, a inițiat și a sprijinit diferite acti- vități pe linie cultural-educativă etc. Pentru noul an școlar, comite- tul sindicatului nostru își propu- ne să desfășoare o activitate și mai susținută în ceea ce privește sprijinirea procesului de învăță- mînt. Bunăoară comitetul își propune să intensifice ajutorul acordat profesorilor în ceea ce privește Se vor îmbunătățirea predării, organiza în acest scop schimburi de experiență pe linie metodică și de specialitate. Co- A apărut revista Bibliografie NATURA seria Geografie-Geologie, nr. 4 din 1962 Revista cuprinde .Congresul al XXII-lea editorialul al P.C.U.S. și regiunile economice ale U.R.S.S.". Sînt publicate de asemenea arti- colele : I. Sandru : Cîteva conside- rații pe marginea lucrărilor geo- grafice moldovenești din sec. al XVIII-lea, Șt. M. Stoenescu : Evo- luarea regimului climei și a resur- selor climatice ale teritoriului R P. Romîne, V. Mihăilescu: lal- ta, Soci, Batumi — călătoria organizată de Științe Naturale D. Paraschiv : O impresii din de Societatea și Geografie, captare re- centă în apropiere de Pitești. La rubrica „Metodică" se publi- că articolele : I. Ștefănescu : Agricultura R.P.R. — cifre și fapte, M. lancu : în ajutorul candidați- lor la concursul de admitere în facultățile de geologie-geografie, științe naturale-geografie, secțiile misiile metodice vor fi ajutate în întocmirea planurilor de mun- că. pentru ca acestea să preva- dă nu numai expunerea unor re- ferate cu conținut metodico- științific. ci și lecții deschise care să ducă la îmbogățirea ex- perienței cadrelor didactice și la ajutorarea în muncă a profesori- lor tineri. Se vor organiza de a- semenea consfătuiri de produc- ție ale căror teme se vor referi îndeosebi la legătura dintre școală și producție. Un loc important în preocupă- rile noastre pe linia sprijinirii cadrelor didactice îl ocupă acti- vitatea educativă. Valorificînd experiența celor mai buni diri- ginți, comitetul sindicatului va organiza discuții privind edu- carea elevilor în spiritul dragos- tei de patrie, al unei atitudini juste față de muncă, închegarea colectivului de elevi etc. Lărgindu-și activitatea cultu- ral-educativă, chemată și ea să vină în sprijinul muncii de in- struire și educare desfășurate de profesori, comitetul sindicatului va organiza pentru aceștia vi- zionări de spectacole de tea- tru și filme legate de progra- ma de limba și literatura romî- nă, de istorie, de socialism știin- țific, cit și de problemele majo- re ale vieții noi, care își găsesc răsunet în viața și munca elevi- lor. Se vor organiza mai multe vizite la muzeele și expozițiile din Capitală, se va da și mai mare atenție funcționării biblio- tecii, se vor organiza seri litera- re și muzicale, mai multe excursii. îndreptîndu-ne activitatea în aceste direcții vom căuta să fa- cem din munca sindicatului un sprijin permanent și eficace al procesului de învățămînt. Prof. PETRU D. POPESCU membru în comitetul sindica- tului de la Școala medie nr. 7 „I. L. Caragiale" — București I. Bojoi: Itinerar de excursie geografică și drumeție în Carpații Orientali, A. Braedt și N. lones- cu : Itinerarii de excursii școlare în sud-estu) țării, Al. Savu și Fe- licia Nana: Zăcămîntul de fier de la Căpușu Mic — Cluj. Revista cuprinde de asemenea rubricile „Pe harta lumii", „Cro- nică", „Recenzii”, „Calendar", „Din activitatea S.S.N.G.“. Deosebit de utilă pentru profe- sori este Harta politică a Africii, publicată în acest număr al re- vistei. De asemenea, revista vine în ajutorul profesorilor de geo- grafie chemați să studieze orizon- tul local în scopul de a contribui la rezolvarea diferitelor probleme ale economiei agricole locale și regionale, prin publicarea în su- pliment a unor îndrumări pentru cercetarea Concurs unor pentru elaborarea manuale școlare » în vederea asigurării învăță- mîntuîui de cultură generală cu manuale care să aibă un ridicat nivel ideologic, științific, pedago- gic și artistic-literar, Ministerul Invățămintului instituie, prin Edi- tura Didactică si Pedagogică, un concurs pentru elaborarea urmă- toarelor manuale școlare : 1. Limba romînă (citire și gra- matică) cl. II, 240 pagini dac- tilografiate, 100 ilustrații, termen de predare la 25 IV. 1963. 2. Limba romină (citire și gra- matică) ci. III, 280 pagini dactilografiate, 70 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963. 3. Anime.::a ci. I, 45 pagini dactilografiate, 220 ilustrații, :? n en de predare la 25. IV. 1963. 4. Aritmetica cl. II, 120 pagini dactilografiate, 130 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963. 5. Limba romînă (citire și gra- matică) cl. VIII, 380 pagini dactilografiate, 50 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963. 6. Geometria cl. VIII, 80 pagini dactilografiate, 120 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963. 7. Algebra cl. VIII, 200 pagini dactilografiate, 30 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963. 8. Fizica cl. VIII, 190 pagini dactilografiate, 200 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963 9. Chimia cl. VIII, 180 pagini dactilografiate, 100 ilustrații, termen de predare la 25. IV. 1963 10. Elemente de analiză matema- tică cl. XI reală, 300 pagini dactilografiate, 180 ilustrații, termen de predare la 25. IV 1963. La concurs pot participa cadre didactice din învățămîntul de cul- tură generală și din învățămîntul superior oameni de știință, spe- cialiști, precum și alte persoane cu preocupări in domeniul învă- țămintaiui. Manualele pentru clasele I-III scoase la concurs se vor elabora pe baza programelor școlare pen- tru clasele I-IV. ediția 1962. Ma- nualele pentru clasa a VIII-a vor fi elaborate pe baza proiectelor de programe publicate în cele două volume ale lucrării „Școala de 8 ani în Republica Populară Romînă". Manualul „Elemente de analiză matematică" pentru clasa a Xl-a reală se va elabora pe baza programei școlare în vigoare la data publicării concursului. Toate programele menționate se găsesc în școli și la secțiile de învățămînt raionale, orășenești și regionale din țară. Volumul fiecărui manual este In pragul noului an școlar (Urmare din pag. 1) pregătit încît să poată da răs- puns întrebărilor pe care și le pun școlarii de azi, să le poată dezvolta gustul pentru investi- gație, setea de a cunoaște, să le dea o pregătire la nivelul ce- rințelor vieții. De aceea, gîn- dind la munca pe care o vor des- fășura în noul an școlar, învăță- torii și profesorii știu că de pe masa lor de lucru nu pot să lipsească lucrările noi de specia- litate, revistele și ziarele. In desfășurarea muncii școlare sub toate aspectele ei este nece- sar să se aibă în vedere expe- riența bună din anul trecut, ex- periență analizată pe larg cu o- cazia consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice. în aceste zile pedagogii își răsfoiesc caietele de notițe de la consfătuiri, de la șe- dințele comisiilor metodice și ale cercurilor pedagogice. Sînt multe lucruri subliniate de două ori în aceste carnete : metode folosite de profesorii fruntași pentru a-i învăța pe elevi să judece feno- menele naturii și societății în lumina legilor dialecticii mate- rialiste, procedee de organizare a excursiilor care dau rezultate foarte bune etc. Este o datorie indicat în număr de pagini — text dactilografiat. Termenul de predare pre- văzut mai sus este data maxi- mă pînâ la care se primesc manuscrisele de către editură Lucrările pot fi înaintate editurii și înainte de acest termen. Lucră- rile prezentate la concurs după expirarea acestui termen nu vor fi luate în considerare. Termenul de predare a lucrărilor expediate prin poștă va fi considerat data de expediție (ștampila poștei) a coletului, termen ce va expira la orele 24 ale zilei de închidere a concursului. Manuscrisele (texte și ilustrații) vor fi trimise pe adresa Editurii Didactice și Pedagogice, la sediul său central din București, str. Spini Haret nr. 12, cu mențiunea : „Pentru concursul de manuale". Pe manuscris se va trece numai pseudonimul sau motto-ul ales de participantul la concurs. Manuscrisele vor fi însoțite în mod obligatoriu de un plic în- chis și sigilat de autor, în care se vor indica : numele, adresa auto- rului, pseudonimul sau motto-ul ales. In cazul cînd lucrările se trimit prin poștă, expeditorul va trece pe colet și pe buletinul de expe- diție, în locul numelui său, pseu- donimul sau motto-ul ales, cu in- dicația „Post-restant". Fie că lucrările pentru concurs sînt predate personal la registra- tura Editurii, fie că sînt expedia- te prin poștă, ele vor fi înregis- trate la Editura Didactică șl Peda- gogică sub pseudonimul sau motto-ul ales de autor. Textele manuscriselor prezenta- te la concurs se vor preda dacti- lografiate în 5 exemplare, fiecare exemplar avînd ilustrațiile în nu- mărul indicat mai sus. Manuscrisele dactilografiate vor avea paginile de cca. 31 rînduri a 65 semne fiecare rînd (aproxima- tiv 2000 semne pe pagină), iar versurile maximum 30 pe o pagi- nă. Fiecare exemplar va cuprinde toate elementele necesare înțele- gerii textului : ilustrații (schițe), planșe, diagrame, scheme, tablouri sinoptice etc. ; acestea nu intră în numărul de pagini dactilogra- fiate. Pentru materialul ilustrativ care urmează a fi reprodus din albu- me, enciclopedii, tratate, autorii vor da indicații precise asupra sursei. Desenele din manualele de matematică, fizică, chimie vor fi executate de autori cu toată exac- titatea. Formulele din manuale vor fi alcătuite cu rigurozitate științifică și scrise conform Stas-urilor în vigoare, folosindu-se terminologia științifică consacrată Manualele vor cuprinde, după caz, exerciții și probleme, lucrări de laborator, studiul gramaticii, texte literare etc. cerute de pro- grama respectivă în vigoare. La toate manualele autorii ce a socotit bun în activitatea unității în care lucrează, în ac- tivitatea celorlalte școli și să vi- nă cu propuneri judicioase conducerea școlii. Planul la de muncă anual trebuie să izvoras- că tocmai din astfel de propu- neri și sugestii. Cu cît se va ține seama, la alcătuirea lui, de pro- punerile învățătorilor și profe- sorilor, cu atît mai valoros va fi acest plan. în aceste zile ați observat de- sigur, în cancelarie, printre figu- rile cunoscute ale colegilor, și cî- teva chipuri noi, tinere, exprimînd dorința de a munci, de a înfăp- tui cît mai multe. Sînt cadiele didactice abia ieșite de pe băncile școlii. Avem datoria să facem ca visurile lor din anii școlarității să nu se spulbere în fața unor gre- utăți mărunte, inerente începutu- lui. Să ne apropiem cu căldură de tinerii noștri colegi, să-i familia- rizăm cu școala în care vor mun- ci, cu colectivul ei de profesori și elevi, să-i îndrumăm în ceea ce au de făcut și să le arătăm cum să se descurce încă din primele ' zile de școală. Să-i învățăm să nu se descurajeze la primul insuc- ces, ci să persevereze și să mun- cească permanent pentru desăvîr- șirea pregătirii lor profesionale, căci în aceasta stă „secretul" unei vor avea în vedere rolul important al acestora în edu- carea comunistă a elevilor. De a- ceea, conținutul manualelor (atît textul cît și ilustrațiile) trebuie să fie just orientat din punct de vedere ideologic și științific, să scoată în evidență trecutul glo- rios de luptă al poporului nostru și în mod deosebit realizările mă- rețe obținute de el sub condu- cerea Partidului Muncitoresc Ro- mîn în perioada contemporană, să răspundă cerințelor pedagogice, să fie atrăgător și convingător prin faptele expuse și prin argu- mentarea lor, să se adreseze ima- ginației și voinței copiilor, să-i îndemne la acțiuni pozitive. Ma- nualul trebuie să fie unitar, clar, accesibil elevilor. ideile să se succeadă logic, spre a fi ușor în- țelese și reproduse de copii ; idei- le principale să se desprindă cu ușurință de cele secundare. Totodată, manualul trebuie să fie scris într-o formă literară, plăcu- tă. cu propoziții și fraze clare și cu un vocabular ales cu grijă ; să constituie un model de limbă li- terară. Pentru manuscrisele manualelor școlare reușite la concurs se vor acorda premii și mențiuni după cum urmează : manuale de la clasa I pînă Ia clasa a IV-a : un premiu I de lei 6000, un premiu II de lei 4.500. un premiu III de lei 300 ; manuale de la clasa a V-a pînă la clasa a VIII-a : un pte: miu I de lei 8.000, un pre- miu II de lei 6000, un premiul III de lei 4000 ; manuale de la clasa a IX-a pînă la clasa a Xl-a : un premiu I de lei 10.000, un premiu II de lei 8000, un premiu III de Iei 6000 ; un număr de 3—5 mențiuni pînă la o valoare de lei 2.009 fiecare. Pe lîngă premiile de mai sus, autorii manualelor premiate la concurs vor primi, în cazul edi- tării lucrărilor respective, și drep- turile de autor cuvenite în baza contractelor ce vor îi încheia* o cu “Edițura Didacocă ș. pedago- gică — cunform normelor așnrbă- te prin H.CM. nr. 632 din >957. Rezultatele concursului vor fi publicate de Editură prin presă și revistele de specialitate. Manuscrisele nepremiate la con- curs pot fi restituite autorilor la cererea acestora, în termen de cel mult un an. Manuscrisele premiate, fie că sînt sau nu editate, nu se resti- tuie autorilor. Ele ramîn în arhi- va Editurii Didactice și Pedagogi- ce și vor putea fi publicate ori- cînd, cu respectarea drepturilor de autor. Concursul pentru elaborarea manualelor școlare indicate mai sus începe la data publicării pre- zentei comunicări. Participarea la concurs se face fără nici o în- scriere, cu respectarea clauzelor arătate. nere se vor simți „mai la ele acasă" din prima zi de școală. Pe de altă parte învățătorii și profe- sorii tineri trebuie să prețuias- că strădaniile cadrelor didactice vîrstnice de a-i ajuta să primeas- că cu drag și modestie ajutorul lor. Toate forțele și toată pricepe- rea noastră trebuie concentrate pentru a obține în acest an re- zultate și mai bune în munca școlară. în fiecare compartiment al vieții se cer înfăptuiri demne de epoca pe care o trăim. Cu atît mai mult se cer astfel de în- făptuiri cînd este vorba de for- marea oamenilor, a celor ce vor trebui să ducă pînă ia cele mai mari înălțimi edificiul început în anii noștri. Un copil bine pregă- tit și educat va fi desigur un om de nădejde pentru societatea în care trăiește, poate chiar o co- moară de neprețuit. Aceasta pre- supune însă o muncă plină de abnegație, de dragoste pentru ti- neretul patriei. Să ne pregătim astfel pentru deschiderea noului an școlar încît din prima zi de școală să nu avem întrebări a ne pune, să știm precis ce avem de făcut, încă din prima zi fiecare școală să fie un vas cu buni ma- rinari, condus cu precizie, care înaintează fără ocolișuri și rată- In strînsă legătură cu munca marilor gospodării agricole Sarcina de a preda noul obiect „Agricultura" introdus din anul acesta în școala de cultură ge- nerală de la sate, ridică în fața cadrelor didactice de specialitate o serie de probleme importante legate de respectarea cerințelor programei, de cît mai buna pre- gătire a elevilor pentru viitoarea lor muncă pe ogoarele socialiste. Pentru mine, ca și pentru toți colegii mei, cursul de pregătire pe care l-am urmat în vara a- ceasta a însemnat un ajutor foar- te prețios, deoarece mi-a arătat direcțiile principale spre care trebuie să-mi orientez munca în anul școlar ce va începe în cu- rînd. Am trecut, îndată după ter- minarea cursului, la studierea a- mănunțită a programei și la al- cătuirea planificării, căutînd să-mi organizez lecțiile din ca- drul unei anumite teme în ano- timpul cel mai prielnic. Pentru ca lecțiile și aplicațiile practice să-i înarmeze pe elevi cu cunoașterea metodelor agro- tehnice înaintate folosite în ma- rea agricultură socialistă, voi căuta să folosesc cît mai multe exemple din gospodăria colectivă din localitate, cît și din celelalte gospodării cu experiență bogată din regiunea noastră. In legătură cu cultivarea plantelor de cîmp Ie voi arăta elevilor rezultatele obținute de gospodărie în cultu- rile_de porumb irigate, compara- cu rezultatele pe care le dau culturile neirigate. In cadrul a- celuiași capitol le voi face cunos- cute elevilor o serie de metode noi de muncă, așa cum ar fi, de exemplu, înlocuirea dezmiriștitu- lui cu arătură adîncă progresivă, metodele de obținere a hibrizilor simpli și dubli la cereale etc. Voi arăta de asemenea rezultatele ob- ținute de gospodăriile care expe- rimentează anumite metode noi de cultivare a plantelor, bunăoa- ră rezultatele pe care le-a dat experimentul realizat în regiunea noastră in ceea ce privește cul- tura porumbului tratat cu ierbi- cide, care nu mai necesită pra- șile. In lecțiile și activitățile practi- ce legate de lucrările de toam- nă voi atrage atenția elevilor a- supra metodelor de întreținere a culturilor de toamnă și de prote- jare a culturii de grîu împotriva gerurilor. Lecțiile din cadrul capitolului privitor la cultura plantelor fu- rajere voi căuta să le documen- tez cu exemple din practica gos- podăriilor de stat din regiune, indicîndu-le elevilor metodele noi introduse de acestea, cum ar fi de exemplu cultura în rînduri alternative a trei sau mai multe B re . re laboratoarele școlilor creează elevilor condiții bune de a aprofunda cunoștințele teoretice plante de nutreț în combinație, ca și combinația cel mai des folo- sită — porumbul furajer cu soia. în ceea ce privește studiul le- gumiculturii acesta se va baza pe cunoașterea metodelor de iri- gare și a mijloacelor de adap- tare a culturii legumelor pe te- renurile regiunii noastre îmi propun să dau o deosebită atenție studiului viței de vie, a cărei cultură este larg extinsă în regiune. In cadrul culturilor locale, cît și la stațiunea experi- mentală de la Basarabi, elevii vor putea cunoaște metoda de cultivare a viței în terase, meto- dă ce va fi extinsă în întreaga regiune. De asemenea, ei vor putea cunoaște însușirile noilor soiuri introduse în cultură, cît și metodele și tehnica de al- toire. Cu prilejul practicii în gospo- dăria agricolă locală, ca și în cadrul vizitelor la alte gospodă- rii din raion voi atrage atenția elevilor asupra modului de acli- matizare a pomilor fructiferi la specificul terenului și climatului, regiunii. Le voi arăta, de exem- plu, că sîmburoasele se dezvoltă aici în bune condițiuni, din care cauză avem în regiune culturi întinse de piersici de cea mai bună calitate. Voi căuta să stărui în mod deosebit asupra lecțiilor privi- toare la zootehnie, în cadrul cărora îmi propun să mă opresc mai mult asupra metodelor noi de furajare a vacilor în scopul unor producții sporite de lapte, cît și asupra instalațiilor moder- ne în care sînt ținute animalele în vederea obținerii unui maxi- mum de produse. în predarea lecțiilor referitoa- re la utilajul și uneltele agricole voi solicita ajutorul inginerului de la S.M.T. spre a da elevilor explicațiile necesare cunoașterii mașinilor agricole și a modului lor de funcționare, iar în preda- rea lecțiilor privind organizarea întreprinderilor socialiste voi fo- losi ca material de bază planul de producție și modul de organi- zare a G.A.C. din localitate. Legînd lecțiile și lucrările practice de activitatea marilor u- nități agricole socialiste, folosind în predare experiența înaintată a gospodăriilor din regiunea noastră, voi căuta să le formez elevilor cunoștințe și deprinderi temeinice de muncă, dezvoltîn- du-le în același timp interesul și dragostea pentru agricultura noastră socialistă. Prof. ANA BUHANCA Școala medie din Techirghiol regiunea Dobrogca Micii naturaliști dd la Palatul pionierilor din Capitală discutînd despre soiurile de struguri Cu hotărîrea de a munci cit mai bine Siecare nou an șco- lar oferă profe- sorului posibilita- tea de a ridica pe o nouă treaptă calitatea muncii sale. Vacanța de vară care desparte un an de altul îi dă răgazul să mediteze la realizările dobîndite, să apre- cieze mijloacele care l-au dus la ele, să-și dea seama care a- nume laturi ale activității sale au făcut ca rezultatele să nu fie întotdeauna cele dorite și să-și facă proiecte în legătură cu munca din anul școlar ce ur- mează. Asemeni altor numeroși pro- fesori m-am pregătit și eu pen- tru a asigura lecțiilor și întregii mele activități la catedră încă din primele zile de școală o reușită cît mai deplină. Pentru a fi la curent cu noi- le probleme ale predării grama- ticii, de pildă, am revăzut se- ria de articole din „Scînteia" cu tema „Cum se predă gramatica în școală“, am consultat arti- colele din publicațiile de specia- litate, lucrările privitoare la is- toria limbii romîne, de Al. Ro- setti și Boris Cazacu etc. Mi-am propus ca în predarea gramaticii la clasa a VIII-a să urmăresc în primul rînd recapi- tularea și sistematizarea cunoș- tințelor dobîndite de elevi an- terior pentru consolidarea de- prinderilor ortografice și de punctuație, iar în al doilea rînd adîncirea și lărgirea orizontului de cunoștințe gramaticale prin abordarea unor noi aspecte ale acestei discipline. Am hotărît să planific conținutul orelor de gra- matică numai după ce voi fi cunoscut nivelul clasei, căutînd astfel ca încă de la început să completez lacunele constatate și să înlătur confuziile. Lecțiile de gramatică vor con- sta din exerciții aplicative : a- nalize gramaticale, dictări, com- puneri, în cadrul cărora voi an- gaja cu clasa discuții legate de două-trei probleme de fonetică, morfologie sau sintaxă. Mă voi strădui însă să nu rup nicio- dată aceste probleme, ci să le tratez în strînsă îmbinare, așa cum se întîlnesc în realitate. Pentru aceasta voi porni de fie- care dată, atunci cînd voi lucra pe texte, de la analiza sintactică, pentru a încadra cuvîntul în ca- tegoria morfologică pe care o capătă în frază. Voi planifica și lecții de recapitulare a unor probleme teoretice, ca declina- rea, conjugarea, felul subordo- natelor etc., folosind scheme și organizînd apoi aplicații prac- tice. îmi propun să consolidez în cadrul fiecărei lecții deprinde- rile de punctuație ale elevilor și cunoștințele lor asupra nor- melor ortografice, insistînd per- manent și asupra ortoepiei, prin combaterea regionalismelor și a pronunției defectuoase. Aceasta trebuie să ducă la o pronunție literară, la însușirea noțiunilor de bază privind structura gra- maticală a limbii, la educarea simțului de autocontrol al elevi- lor. Textele folosite la analizele gramaticale le voi lua din co- moara noastră folclorică, din ce- le mai valoroase creații ale lite- raturii clasice și contemporane, din documentele de partid și de stat. Voi folosi mai puțin versurile întrucît aici construc- țiile sînt mai complexe, mai di- ficile, acordînd prioritate extra- selor din proza literară și ur- mărind ca exemplele să ilustreze anumite probleme de limbă, dar să aibă și o valoare educativă, îmi propun să nu folosesc prea larg culegerile de texte existen- te pentru analiză gramaticală, pentru a nu-i împinge pe elevi la exemple stereotipe. De aceea am selectat eu însumi texte a- decvate diferitelor probleme de limbă urmărite la lecții. Interesul pentru însușirea lim- bii literare de către elevi va fi asigurat numai dacă voi reuși să conlucrez într-un front co- mun cu toți profesorii școlii, in- diferent de specialitate. Pe linia aceasta se va continua ceea ce s-a început încă din anii prece- denți: grija tuturor profesori- lor pentru ca expunerile elevi- lor să fie corecte, literare, cursi- ve, urmărirea regulată a felului cum se exprimă elevii în scris la teze, în lucrările curente etc. Desigur, m-am pregătit din vreme și pentru orele de lite- ratură. Călăuzindu-mă după sar- cinile trasate de Congresul al Hl-lea al P.M.R. lucrătorilor din domeniul ideologiei și culturii, voi căuta ca în cadrul orelor de literatură să dezvolt dragos- tea elevilor pentru patrie, pen- tru popor, mîndria pentru rea- lizările dobîndite de acesta sub conducerea partidului. Pentru buna desfășurare a o- relor de literatură, pe lîngă ma- nualele didactice voi folosi ca material bibliografic Studii cri- tice despre scriitori și materia- lele apărute în revistele literare cuprinzînd concluziile trase pe marginea discuțiilor despre ge- nul scurt, reportaje etc îmi vor fi de un real folos culegerea de studii de literatură romînă de Paul Cornea, care aduce mate- riale noi în legătură cu dezvol- tarea literaturii romîne de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XlX-lea și cu scriitorii epocii de la 1848, volumul de cronici literare al lui Ion Vitner, articolele apărute în „Contemporanul" și „Luceafă- rul" cu privire la simbolism, la critica lui Gherea, la curentul modernist și mai ales volumul Ilenei Vrancea „Tradiții ale cri- ticii literare marxiste din Romî- nia între 1930-1940“, volum care aduce extrase valoroase din pre- sa condusă de partid : „Bluze albastre", „Manifest”, „Proleta- rul", „Era nouă” etc. în predarea noțiunilor de te- orie a literaturii și de istorie a literaturii clasice și contempo- rane voi pune accent pe cunoaș- terea temeinică a operei literare, atît din punctul de vedere al conținutului ideologic cît și al realizării artistice, determinind pe elevi să releve legătura din- tre operă și baza economică a societății în care a apărut și în- drumîndu-i să înțeleagă legătu- ra indestructibilă dintre conținut și mijloacele artistice folosite. In ore speciale mă voi referi ia limba literară și la tehnica de compoziție din creațiile unor scriitori ca Eminescu, Sadovea- nu, Arghezi. îmbinînd analiza literară din clasă cu munca independentă voi recomanda elevilor studii de critică și articole apărute în re- viste și ziare, care îi vor ajuta să înțeleagă mai bine creațiile valoroase ale marilor noștri cla- sici și ale scriitorilor contempo- rani. care reflectă în imagini vii viața clocotitoare de azi și mă- rețele realizări obținute de popo- rul muncitor călăuzit de partid. Ca tematică a cercului de li- teratură îmi propun studii de sinteză a unei perioade sau epoci literare, ca și studii monografice asupra unor scriitori, care să completeze materialul studiat. Voi discuta de pildă cu elevii la cercul de literatură teme ea „Lupta dintre curentele realist și antirealist în perioada dintre cele două războaie mondiale", „Lupta comuniștilor oglindită în literatură", „Problematica litera- turii noastre după 23 August 1944“ etc. Dorind ca noul an școlar să însemne un pas înainte în pre- gătirea elevilor mei, îl încep cu hotărîrea de a munci cit mai bine pentru atingerea acestui scop. AURELIA ZAIIARIA Școala medie nr. 2 Constanta 'Din experiența pedagogică în biblioteca școlii medii „M. Sado veanu" din Capitală. Grija pentru scrisul elevilor RĂSPUNSURI COMPLETE Programa școlii de 8 ani a- cordă mai multă atenție for- mării și dezvoltării scrisului e- levilor, atît prin introducerea ca- ligrafiei ca materie de învăță- mînt, cît și prin mai justa distri- buire a exercițiilor de scriere, de ortografie, de gramatică și compunere. De aceea, în cursul anului școlar încheiat s-au ob- ținut rezultate mai bune în for- marea deprinderilor scrisului la copiii din clasele mici, ca și în dezvoltarea și perfecționarea a- cestor deprinderi la elevii clase- lor maî mari. Grija față de scrisul elevilor s-a manifestat la începutul a- nului școlar prin urmărirea șî analizarea, în cadrul comisiilor metodice, a problemelor legate de formarea treptată a scrisu- lui elevilor, pentru ca acesta să fie corect din punct de vedere gramatical, ordonat, caligrafic, frumos, citeț. La școala din Vidra, raionul Giurgiu, s-au obținut rezultate deosebit de bune în această pri- vință. învățătorii și profesorii din această școală au ținut sea- ma în munca lor de fazele prin care în mod normal trece un copil în însușirea șî dezvoltarea scrisului. Ei au acordat o aten- ție sporită momentelor de trecere Ia scrierea pe caietul obișnuit (dictando) ca și trecerii de la clasa a IV-a la clasa a V-a. In clasele I-II o deosebită a- tenție s-a dat deprinderii de a respecta forma și proporția li- terelor. direcția înclinării lor aspectului estetic al caietului și a fiecărei pagini. O preocupare importantă a co- lectivului de cadre didactice în legătură cu formarea scrisului a fost corectarea caietelor. Pe cînd la clasele mici corectarea s-a făcut mai ales în prezența elevi- lor, începînd cu efectuarea re- petată a gestului necesar, la cla- sele mai mari corectarea a avut Ioc mai ales în absența elevilor, din cauză că timpul nu permitea de cele mai multe ori efectuarea corecturilor pe loc, în clasă A- ceastă corectare a fost urmată însă întotdeauna de discutarea greșelilor tipice cu întreaga cla- să și. în unele cazuri, individual. La clasele a III-a și a IV-a s-au urmărit aspectele noi care apar în dezvoltarea scrisului — începutul unui scris individual. S-a dat tot mai mare pondere compunerilor, fără a se neglija copierile în același timp s-au aplicat măsuri pentru ă nu pro- duce o grăbire necorespunză- toare a acestei faze. Astfel, caie- tul de tip III a fost folosit Ia toate materiile și ca maculator s-au evitat dictările cu prilejul luării notițelor și s-a folosit cît mai mult tabla, cadrele didac- tice avînd grijă să scrie caligra- fic, pentru a oferi copiilor ade- vărate modele de scriere. Dificultățile pe care le in- tîmpină elevii la trecerea din clasa a IV-a in clasa a cincea se pot preveni — și noua pro- gramă a școlii urmărește acest lucru — printr-o serie de proce- dee și măsuri didactice luate încă în clasele a III-a și a IV-a Așa s-a procedat la școala din Vidra. In trimestrul al III-lea. la clasa a III-a s-a introdus caietul obișnuit. însoțit de un maculator liniat. La clasa a IV-a s-au fă- cut treptat exerciții de luare a notițelor în clasă, s-a introdus maculatorul neliniat, s-au folo- sit scheme grafice pe tablă care să ajute în sistematizarea noti- țelor scrise. In același timp s-au aplicat procedee de scriere ra- pidă pe bază de dictare. Este necesar să se analizeze în cadrul fiecărei școli condițiile concrete și situația trecerii pra- gului între clasa a IV-a și cla- sa a V-a. Scrisul elevilor poate suferi o regresiune, uneori gravă, din cauza supraîncărcării cu te- me pentru acasă, din cauza fo- losirii dictărilor la diferite ma- terii de învățămînt. din cauza lipsei de îndrumare în ceea ce privește luarea notițelor, care trebuie să fie esențiale, pre- zentate sistematic și relativ puține și, în sfîrșit, din cauza insuficientei preocupări pentru verificarea, corectarea și discu- tarea greșelilor de scriere, nu numai la lecțiile de romînă sau de caligrafie, ci la toate lecțiile. Mai sînt cazuri cînd nu se controlează în suficientă măsură maculatoarele — în timpul cînd elevii notează sau și după ce au scris notițele. Evidența erorilor de scriere, sarcină care revine mai ales profesorilor de limba și literatura romînă, nu este încă pretutindeni pusă la punct, iar urmărirea metodică a lichidării acestor erori nu cuprinde încă toate cazurile. Se pot constata mai multe fe- luri de scriere Ia unul și același elev — iar aceasta se vede ușor din comparația caietelor elevu- lui. In caietul de caligrafie se respectă forma literelor, propor- țiile. legătura între litere etc. ; de această situație se apro- pie și caietul de dictări la limba romînă. în caietele de teme pentru acasă crește frecvența greșelilor din cauza neatenției, din cauza necunoașterii proble- melor. din cauza lipsei de exer- ciții, din cauza incapacității de a aplica cele învățate etc. Cele mai multe erori apar în caietele de însemnări în clasă (macula- toare). Ele sînt rezultatul gra- bei, al neatenției, al unor cunoș- tințe și priceperi neconsolidate. Credem că un procedeu reco- mandabil în asemenea situații este să se compare diferite ca- iete în fața elevilor analizîndu-se împrejurările și modul în care s-a efectuat tema sau exercițiul respectiv. Acest procedeu s-a aplicat cu rezultate bune la clasele a V-a și a Vl-a ale Școlii de 8 ani din Vidra. Com- parația caietelor poate să ajute pe elev să înțeleagă efectele neatenției, ale executării meca- nice a unei lucrări independente, utilitatea exercițiului, importan- ța practică a problemei, ca și faptul că scrisul corect impune să se respecte in mod conștiin- cios poziția indicată la scris și respectarea regulilor ortografice și caligrafice. Din rezultatele obținute de școlile fruntașe s-a putut vedea că succesul este asigurat acolo unde se lucrează unitar, pe baza cunoșterii psihologiei copilului și respectînd exigențele programei. Pentru bunul mers al muncii în anul școlar ce începe se impu- ne, credem, ca de la începutul a- nuluî școlar să se facă o analiză a scrisului elevilor la toate cla- sele. pentru a se cunoaște prin- cipalele erori și frecvența lor pe clase și a se putea trece apoi la aplicarea sistematică și stărui- toare a metodelor și procedeelor indicate fiecărei faze în forma- rea și dezvoltarea unui scris cît mai îngrijit și corect al elevi- lor. Se impune ca îmbunătățirea continuă a scrisului elevilor să fie o preocupare importantă în procesul de învățămînt. I. LUPU și T. LEONESCU Cu cartea Discutam odată cu elevii cla- sei a Vll-a, într-o oră de diri- genție, tema „Cinstea, una dintre trăsăturile morale ale comunis- tului". Ei au dat atunci nume- roase exemple de cinste, pe care le cunoscuseră direct sau le auziseră de la părinții lor. Unul mi s-a părut nai valoros. „Tovarășe diriginte — mi-a spus un elev — tata mi-a poves- tit că ieri a primit chenzina și că la el în fabrică nu s-a mai făcut plata la ghișeul casieriei. Pe o masă erau așezate plicurile tuturor celor din secție. Fiecare venea. își lua plicul sau și pleca. Și știți, tovarășe diriginte, nu a fost nici o reclam'ație. Nimeni nu s-a atins de plicul altuia". Am folosit larg în discuție acest exemplu. Elevii au făcut pe marginea lui multe comenta- ră privind etica omului societății comuniste. în concluzie am ce- rut elevilor să dea și ei, la rîndul lor, dovadă de cinste, de corec- titudine.. Nu după mult timp mi-am putut da seama că discu- ția pe care am avut-o cu elevii -n-a rămas fără urmări. Era ora lucrării scrise trimes- triale Pregătindu-și cele necesa- re pentru lucrare, elevii s-au arătat surprinși că n-am cerut celor ce aveau încă manualele pe bancă să le ridice și să le pu- nă în ghiozdan. Le-am spus atunci : „Cred că nu este numai- decît necesar să strîngeți ma- nualele. Am încredere în voi, so- cotesc că ați înțeles ce înseamnă cinstea. Puzeți lăsa cărțile pe E un fenomen frecvent să în- tîlnim la elevi tendința de a dă răspunsuri pe jumătate formula- te, adesea chiar monosilabice, ei presupunînd restul de la sine în- țeles, aproape inutil a mai fi ex- primat. Dar asemenea răspunsuri la întrebările noastre în primul rînd nu ne dau garanția că e- levii au înțeles și știu bine to- tul, iar apoi îi deprind cu negli- jența în vorbire, împrejurare fa- vorabilă pentru tot felul de gre- șeli. Ivindu-mi-se asemenea si- tuații în munca mea de preda- re a gramaticii la clasele V-VII, am căutat insistent căile prin care să le pot înlătura. în primul rînd, conștient de caracterul abstract și rigid al unor noțiuni de gramatică, m-am străduit să dau elevilor explica- ții largi, însoțite de multe exem- ple la fiecare categorie, oprin- du-mă în special asupra chestiu- nilor mai complicate, cum ar fi declinarea substantivelor și pro- numelor sau conjugarea verbe- lor. încă de la definiția declină- rii, de exemplu, pe care am de- dus-o împreună cu elevii, am fă- cut o completare menită să le a- tragă atenția asupra scopului de- clinării și asupra nevoii de a o învăța. Astfel, le-am arătat că declinarea este schimbarea sub- stantivelor după caz și număr spre a exprima diferite raporturi sintactice (sau, la clasa a V-a, spre a arăta diferite legături cu alte cuvinte) — completare per- fect valabilă, de altfel, și la de- diniția conjugării. De aici mai departe, principa- lul procedeu care a contribuit la însușirea conștientă a cunoștin- țelor a fost explicarea din punct de vedere gramatical, de către fiecare elev, a exemplelor date — bineînțeles cu ajutorul meu. Așa, la declinarea unui substan- tiv ca „elevul” la nominativ sin- gular — de exemplu — în pro- poziția (căci declinarea am fă- cut-o numai în propoziții) : „e- levul silitor vine la școală tot- deauna bine pregătit”, am cerut să se dea explicația în felul ur- mător : în acest exemplu sub- stantivul „elevul” stă în cazul nominativ pentru că îndeplinește funcția de subiect și răspunde la întrebarea „cine ?”. Trebuie să spun că la început a fost greu de tot, deoarece elevii nu fuse- seră obișnuiți să explice ei în- șiși cazurile discutate și s-au a- pe banca bancă, știu că n-o să captați". Și am anunțat subiectele pentru lucrare. La început elevii m-au privit nedumeriți. Unii nu mă înțele- geau, alții nu mă credeau. A trebuit să intervin din nou. Cînd s-au convins că nu glumesc, cînd m-au înțeles, fețele lor s-au lu- minat. Un cunoscut „specialist în copiere" m-a întrebat chiar, emoționat: „Aveți încredere și în mine ?“ Am răspuns: „Am în- credere în toți, deci și în tine. Dar nu pierdeți timpul, începeți să scrieți." M-au mai privit odată, s-au uitat unii la alții și au început să rezolve problemele. în liniștea clasei se auzea numai scîrțîitul penițelor ce alunecau grăbite pe foile liniate ale caietelor. Nici o mină nu a întors nici o filă din carte. Cînd am corectat tezele a tre- buit să dau la doi elevi nota 4. în trimestrul II am repetat procedeul. Nici de data aceasta nici un elev nu s-a uitat în carte. Toți au venit foarte bine pregă- tiți și nu am fost nevoit să dau nici un 4 Unii vor considera poate că procedeul acesta e riscant. Eu m-am convins însă că, atunci cînd acorzi încredere elevilor, reușești să obții rezultate bune, le poți forma cu adevărat trăsă- turile morale caracteristice omu- lui nou. FILIP D. MANOLIU Arad ratat surprinși ; ceva a trebuit să se schimbe în sistemul lor de a învăța. Am revenit ore în șir la noțiunile transmise, iar cu unii elevi mai slabi, ca să-i „ur- nesc”, am făcut foarte multe exerciții pînă au reușit să ex- plice și ei singuri că, de exem- plu, în propoziția „colega ei a participat la strîngerea fierului vechi” pronumele personal de persoana a IlI-a singular femi- nin „ei“ este în cazul genitiv fiindcă are rolul de atribut și răspunde la întrebarea „a cui ?“ încet-încet, exersînd continuu, 'arătînd o exigență neslăbită în 'privința explicațiilor bazate pe ■definițiile învățate, i-am deprins pe elevi să gîndească totdeauna asupra noțiunilor și asupra exemplelor discutate (date în manual sau formulate de ei), să caute imediat explicația necesa- ră, să fie gata a o expune. O dată formată, această obiș- nuință a fost ulterior de foarte mare ajutor în procesul însuși- rii cunoștințelor de gramatică. Răspunsurile complete au men- ținut active în mintea elevilor toate cunoștințele însușite, au impus menționarea în primul rînd a ceea ce e principal, esen- țial și apoi a ceea ce e secundar. Procedeul de a pune accentul pe ceea ce este principal — în ca- zul dat pe funcția sintactică — a lămurit mai repede, busse€^ / deosebirea între nominativul și acuzativul substantivelor nume de lucruri care au la ambele ca- zuri aceeași formă și, mai cu seamă, răspund la aceeași între- bare („ce ?”) : la nominativ fac o acțiune, sînt subiecte, la acuza, tiv o suferă, sînt complemente directe. Respectarea unei anumi- te ordini în determinarea gramaticală a cuvintelor din texte a fost de mare folos apoi la analiza morfologică generală, obișnuindu-i pe elevi cu o dis- ciplină a răspunsului și c‘ndz-:e posibiîsraî ea -a-și amintească tca'e caracteristicile. Folosul categoric al acestui procedeu s-a văzut cel mai mult la sintaxă, în special la clasa a Vil-a, cînd au fost studiate sub- ordonatele. Tendința elevilor de a le identifica și categorisi după criterii formale, cum ar fi între- barea la care răspund sau con- juncția (adverbul, pronumele...) prin care sînt introduse, a fost stăvilită destul de repede datori- tă faptului că ei aveau deja de- prinderea de a căuta întîi func- ția. Astfel s-au deprins să gă- sească sensul subordonatei res- pective în frază — cale sigură de a o determina just din punct de vedere științific. întrucît multe din întrebările sau cuvintele de introducere — comune mai mul- * tor categorii de subordonate — pot oricînd să producă o confu- zie, am cerut elevilor să argu- menteze în întregime și în or- dinea următoare : funcția, între- barea, cuvîntul de introducere. Așa, în fraze ca „Nu lăsa pe miine ce poți face azi” și „Ce poți face azi ,e bun făcut” sub- ordonatele, identice ca formă, nu se deosebesc după criteriile formale, și totuși prima e com- pletivă directă și a doua subiec- tivă — după cum lesne și-au dat seama elevii căutînd să le deter- mine mai întîi funcția. Pot spune, după experiența din anul școlar trecut, că obișnu- indu-se să dea răspunsuri com- plete la gramatică elevii au în- ceput să fie mai atenți în ceea ce privește exprimarea corectă a ideilor și la lecțiile de lectură li- terară, ca și la celelalte materii, Satisfacția pe care au căpătat-o ei cu fiecare răspuns reușit, pes- te care eu nu mai aveam ce cere, le-a dat încredere în puterea lor de a-și însuși gramatica, o dată cu conștiința necesității ei. Prof. G. VĂRZARU Școala de 8 ani din satul Zberești. raionul Buhuși Programele valabile în anul școlar 19624963 Clasele I—VI ale școlii generale de 8 ani și clasa a Vil a a școlii de 7 ani Programa școlară pentru cla- sele I—IV — 1962 ; limba romî- nă. Gramatica și lectura literară, cl. V—VI — 1962 ; limba romî- nă. Gramatica și lectura litera- ră, cl. VII — 1961 ; istoria, cl V—VI — 1962 ; istoria, cl. VH — 1962 ; educația cetățenească, cl. VII — 1962; limba rusă pentru școlile cu limba de predare ro- mînă și școlile cu limbile de predare ale minorităților națio- nale, cl. V—VI — 1962 ; limba rusă pentru școlile cu limba de predare romînă și ale minorită- ' ților naționale, (cu excepția școlilor cu limba de predare ma- ghiară și germană), cl. VII — 1961 ; limba engleză, cl. VI — 1962 ; limba engleză, cl. VII — 1961 ; limba franceză, cl. VI — 1962 ; limba franceză, cl. VII — 1961 ; limba germană, cl. VI — 1962 ; limba germană, cl. VII — 1961 ; matematica, cl. V—VI — 1962 ; matematica, cl. VII — 1961 ; fizica, cl. VI — 1962 ; fizica, cl. VII — 1961 ; chimia, cl. VII — 1961 ; botanica, cl. V — 1962 ; zoologia, cl. VI — 1961 ; anato- mia. fiziologia și igiena omului, cl. VII — 1961 ; geografia, cl. V—VI — 1962 ; geografia cl. VII - 1961 ; agricultura cl. V—VII (sate) — 1962 ; lucrări practice de traforaj, tîmplărie și lucru de mînă și gospodărie, cl. V—VI (orașe și centre industriale) — 19&J , cunoștințe elementare des- i producția industrială, lucrări practice de lăcătușărie, electro- tehnică, lucru de mînă și gospo- dărie, cl. VII (tranziție) — 1962 ; desenul cl. V—VI — 1962 ; dese- nul, cl. VII — 1959; caligrafia, cl. V—VI — 1962 ; muzica, cl. V—VI — 1962 ; muzica, cl. VII — 1961 ; educația fizică, cl. V— VI — 1962 ; educația fizică, cl. VII — 1961. Clasele VIII-XI Literatura romînă, cl. VIII— X — 1962; literatura romînă, cl. XI — 1962; limba rusă pentru școlile cu limba de predare ro- mînă și școlile cu limbile de pre- dare ale minorităților naționale (cu exceipția școlilor cu limba de predare maghiară și germană), cl. VIII—XI și instrucțiuni pen- tru școlile cu instruire în produc- ție — 1962; limba engleză, cl. VIII—XI — 1962; limba fran- ceză, cl. VIII—XI — 1962; limba germană, cl. VIII—XI — 1962 ; limba latină, cl. VIII—XI—1962; instrucțiuni pentru predarea lim- bii latine în școlile medii cu ins- truire în producție, cl. IX — 1962; istoria, cl. VIII—X — 1962; istoria Romîniei, cl. XI — 1962; economia politică, cl. X — 1962; socialismul științific, cl. XI 1962; psihologia și logica, cl. XI — 1961; matematica, cl. VIII- XI — 1962; astronomia, cl. XI — JJ59; fizica, cl. VIII—XI — 1962; chimia, cl. VIII—XI — 1961; științe naturale, cl. VIII—IX și XI — 1960; anatomia și fiziolo- gia omului, cl. X — 1962; geo- grafia, cl. VIII—IX și XI și ins- trucțiuni pentru învățămîntul seral — 1962; studiul mașinilor cu aplicații practice, cl. VIII—XI — 1962; desenul, cl. VIII—XI — 1962; muzica, cl. VIII—XI— 1962; educația fizică, cl. VIII—XI — 1960 Clasele I—VII ale școlilor cu limbile de predare ale minorită- ților naționale La școlile cu limbile de pre- dare ale minorităților naționale se vor folosi la clasele I—VII aceleași programe ca și la șco- lile cu limba de predare romînă, cu excepția următoarelor pro- grame speciale : Limba romînă pentru școlile cu limbile de predare ale mino- rităților naționale, cl. I—IV — 1962 ; limba romînă pentru șco- lile cu limbile de predare ale minorităților naționale (cu excep- ția școlilor cu limba de predare maghiară), cl. V — 1961 ; limba romînă pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. V — 1961 ; limba romînă pentru șco- lile cu limbile de predare ale minorităților naționale (cu excep- ția școlilor cu limba de pre- dare maghiară), cl. VI — 1962 ; limba romînă pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VI — 1962 ; limba romînă pen- (cu excepția școlilor cu limba de predare maghiară), cl. VII — 1960 ; limba romînă pentru șco- lile cu limba de predare ma- ghiară, cl. VII — 1959 ; instruc- țiuni pentru predarea limbii ro- mîne la școlile cu limbile de predare ale minorităților națio- nale, cl. VI—VII (se folosește numai pentru cl. VII) — 1961 ; limba și lectura literară ma- ghiară, cl. I—IV — 1962 ; lim- ba și lectura literară maghiară cl. V—VI și instrucțiuni pentru cl. VII — 1962 ; limba și lec- tura literară maghiară, cl. VII — 1961 ; limba și lectura literară germană, cl. I—IV — 1962 ; limba și lectura literară germa- nă, cl. V—VI — 1962 ; limba și lectura literară germană, cl. VII — 1959 ; instrucțiuni pentru fo- losirea programei de lectură li- terară germană, cl. VII — 1961 ; limba și lectura literară ucrai- neană, cl. I—IV — 1962 ; limba și lectura literară ucraineană, cl. V—VI — 1962 ; limba și lectura literară ucraineană, cl. VII — 1961 ; limba și lectura literară sîrbo-croată. cl. I—IV — 1962 ; limba și lectura literară sîrbo- croată cl. V—VI — 1962; limba și lectura literară sîrbo-croată, cl. VII — 1960: limba și lectura lite. rară cehă, cl. I—IV — 1962; lim- ba și lectura literară cehă, cl. V—VI — 1962 ; limba și lectura literară cehă, cl. VII — 1962; lim- ba și lectura literară slovacă, cl. I-IV — 1962 ; limba și lectura literară slovacă, cl. V-VI — 1962 ; limba slovacă, cl. VII— 1960; lec- tura literară slovacă, cl. VII — 1959 ; limba și lectura literară bulgară, cl. I-IV — 1962 ; limba și lectura literară bulgară, cl. V—VI — 1962 ; limba bulgară, clasa VII — 1960 ; limba și lectura literară polonă, clasa I—IV — 1962 ; limba și lec- tura literară greacă, cl. I—IV — 1962 ; limba și lectura literară greacă, cl. V—VI — 1962 ; lim- ba greacă, cl. VII — 1960 ; lec- tura literară greacă, cl. VII ■— 1959; limba rusă pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VII — 1961 ; limba rusă pentru școlile cu limba de predare ger- mană, cl. VII — 1961 ; muzica pentru școlile cu limba de pre- dare maghiară, cl. I—IV — 1962 ; muzica pentru școlile cu limba de predare maghiară, cl. V—VI — 1962 ; îndrumări pen- tru predarea muzicii in școlile cu limba de predare maghiară, cl. VII — 1961 ; muzica pentru școlile cu limba de predare ger- mană, cl. I—IV — 1962 ; muzica pentru școlile cu limba de pre- dare germană, cl. V—VI — 1962 ; îndrumări pentru preda- rea muzicii în școlile cu limba de predare germană, cl. VII — 1961 ; muzica pentru școlile cu limba de predare ucraineană, cl. I—IV — 1962 ; muzica pen- tru școlile cu limba de predare ucraineană, cl. V—VI — 1962 ; îndrumări pentru predarea mu- zicii în școlile cu limba de pre- dare ucraineană, cl. VII — 1961. Clasele VIII—XI ale școlilor cu limbile de predare ale minori- tăților naționale La școlile cu limbile de pre- dare ale minorităților naționale se vor folosi la clasele VIII—XI aceleași programe ca la școlile cu limba de predare romînă, cu ex- cepția următoarelor programe speciale : Literatura romînă, cl. VIII. Instrucțiuni pentru predarea li- teraturii romîne, cl. IX—XI — curs de zi și seral. Gramatica, cl. VIII—X — 1962; limba rusă pen- tru școlile cu limba de predare maghiară, cl. VIII—XI — 1962; limba rusă pentru școlile cu limba de predare germană, cl. VIII—XI — 1962; limba latină pentru școlile cu limba de pre- dare maghiară, cl. VIII — 1962; literatura maghiară, cl. VIII— XI — 1961; teoria literaturii ger- mane, cl. VIII — 1960; literatura germană, cl. IX și instrucțiuni pentru cl. XI — 1961; literatura germană, cl. X — 1962; literatura germană, cl. XI — 1959; litera- tura ucraineană, cl. VIII—XI — 1961; teoria literaturii sîrbe, cl. VIII — 1962; literatura sîrbă, cl. IX—X — 1958; literatura sîrbă cl. XI — 1962; teoria literaturii slovace, cl. VIII — 1960; litera- tura slovacă, cl. IX—XI — 1960; teoria literaturii grecești, cl. VIII — 1960; instrucțiuni pentru pre- darea literaturii grecești, cl. limbile de predare maghiară, germană și ucraineană, cl. VIII- XI — 1962 învățămîntul seral La învățămîntul seral sînt va- labile aceleași programe ca la cursurile de zi, cu excepția ur- mătoarelor clase și obiecte, unde se aplică programele speciale menționate mai jos : Desen, cl. V—VI — 1959; isto- ria, cl. VIII — 1961; limba rusă, cl. VIII—XI — 1962; matematica, cl. VIII—XI — 1962; fizica, cl. VIII—XI — 1962; chimia, ol. VIII—XI — 1962; științe natura- le, cl. VIII—XI —'1962; instruc- țiuni pentru predarea geografiei, cl. VIII—IX și XI (anexate la programa cursurilor de zi) - 1962. La școlile serale cu limbile de predare ale minorităților națio- nale se vor folosi programele speciale pentru învățămîntul se- ral — școli cu limba de predare romînă, iar pentru restul obiec- telor se vor folosi aceleași pro- grame ca la școlile respective ale minorităților naționale — cursuri de zi Școli pedagogice de învățători și educatoare. La școlile pedagogice de învă- țători și educatoare sînt valabile aceleași programe ca pentru cla- sele VIII—XI de la școlile de cultură generală, cu excepția ur- mătoarelor obiecte și ani, unde se aplică programe speciale : Limba romînă, anul III șc. ped. învățători — 1960; limba romînă. anii I—III, șc. ped. educatoare — 1960; literatura romînă, anii III— IV, șc. ped. învățători — 1960 ; literatura romînă, anii I—IV șc. ped. educatoare — 1960; litera- tura romînă, anul V șc. ped. în- vățători și educatoare și meto- dica predării limbii romîne, anul V șc. ped. învățători — 1961; me- todica predării limbii romîne, anul IV șc. ped. învățători— 1960; metodica predării limbii romîne, anii IV—V șc. ped. educatoare — 1961; literatura pentru copii, anul VI șc. pedagogice — 1962; ins- trucțiuni pentru predarea limbii ruse și limbilor occidentale la școlile pedagogice — 1962; me- todica predării istoriei, anul V șc. ped. învățători — 1961; logica, anul VI șc. ped. învățători și e- ducatoare — 1962; psihologia ge- nerală, anul II șc. ped. educa- toare — 1962; pedagogia gene- rală, anii III—V șc. ped. educa- toare — 1961; pedagogia preșco- lară, anul IV șc. ped. educa- toare — 1961; psihologia copilu- lui de vîrstă școlară mică, anul III șc. ped. învățători — 1959; psihologia copilului de vîrstă ■țț ’ preșcolară, anul III șc. ped. edu- catoare — 1959; istoria pedago- giei, anul VI șc ped. învățători și educatoare — 1961; conducere:, și organizarea școlii, anul VI șc ped. învățători — 1962; condu- cerea și organizarea instituțiilor preșcolare, anul VI șc. ped. edu catoare — 1962; aritmetica, ani III—IV șc. ped. învățători — 1960 ; aritmetica, anii I—IV șc ped. educatoare — 1960; aritme- tica, anulVșc. ped. educatoare — 1961; metodica predării aritme ticii, anul IV șc. ped. învăță tori — 1960; noțiuni de contabi litate și cooperație, anul VI șc ped. învățători și educatoare — 1962; instrucțiuni pentru preda rea fizicii la șc. pedagogic' (anexă la programa școlii me dii) — 1962; anatomia și fiziolo gia omului, anul I șc. ped. edu catoare — 1960; zoologia, anul I șc. ped. educatoare — 1961; bo tanica, anul III șc. ped. învăță tori și educatoare — 1961; me todica predării științelor natu rale, anul V șc. ped. învățători — 1962; agrotehnica, anul V șc. ped educatoare — 1962; cunoștințe agricole și lucrări practice agri- cole, anii III—VI șc. ped. învă- țători — 1962; lucrări practice agricole, șc. ped. educatoare — 1962; cunoștințe industriale și lucrări practice, șc. ped. învăță- tori — 1960; igiena școlară, anu VI șc. ped. învățători — 1962: igiena preșcolară și noțiuni de puericultura, anul V șc. ped. edu- catoare — 1961; metodica predă- rii geografiei, anul V șc. ped. în- vățători — 1960; desenul, ani III—VI șc. ped. învățători - 1958; caligrafia, anul III șc. ped învățători — 1960; metodica pre- dării desenului și caligrafiei, anu! V șc. ped. învățători — 1962; de- senul și modelajul, anii I—VI șc. ped. educatoare — 1957; lucrul manual și lucrări practice, anii I—VI șc. ped. educatoare — 1961; metodica predării desenului și lucrului manual, anul V șc. ped. educatoare — 1961 ; muzica vo- cală și metodica predării cîntu- lui, șc. ped. învățători și educa- toare — 1960; muzica instrumen- tală (vioară, acordeon, pian, mandolină) șc. ped. învățători și educatoare — 1960; educația fi- zică și metodica predării educa- ției fizice, anii IV—VI șc. ped. învățători — 1962; educația fizică și metodica predării educației fi- zice, anii IV—VI șc. ped. educa- toare — 1962 ; practica peda- gogică, anii IV—VI șc. ped. învă- țători — 1960; practica pedago- gică, anii IV—VI șc. ped. educa- toare — 1960: lucrul manual, unul III și metodica predării lu- crului manual, anul V șc. ped. învățători — 1960; programa 'entru activitatea cultural-artis- că, șc. ped. învățători — 1961. Școli pedagogice cu limbile le predare ale minorităților na- tonale Se vor folosi aceleași programe a pentru clasele VIII—XI de la jcolile respective ale minorități- or naționale și de la școlile pe- dagogice cu limba de predare romînă. cu excepția următoare- or obiecte și ani, unde se aplică irogramele speciale menționate nai jos : Limba, literatura romînă și letodica predării limbii romîne, mii III—IV șc. ped. de învăță- ori — 1960; literatura romînă și netodica predării limbii romîne, unul V șc. ped. învățători — 1961; literatura romînă și litera- tura pentru copii, anul VI șc. ped. învățători — 1962; limba și literatura romînă, anii I—VI șc. ped. educatoare — 1962; limba și literatura maghiară, anul IV șc. ped. învățători și educatoare — 1960; literatura maghiară, anul V șc. ped. învățători și educa- toare — 1961; literatura maghiară anul VI șc. ped. învățători — 1962; instrucțiuni pentru preda- rea literaturii maghiare, anul VI șc. ped. educatoare — 1962; me- todica predării limbii maghiare, anul V șc. ped. învățători și edu- catoare — 1961; literatura pentru copii, anul VI șc. ped. învățători și educatoare cu limba de pre- dare maghiară — 1962; litera- tura germană, anul II și instruc- țiuni de predare a gramaticii, anii I—II șc. pedagogice — 1961; limba și literatura germană, anul III șc. ped. învățători și educa- toare — 1960; literatura germană anul IV șc. pedagogice — 1961; metodica predării limbii germane, anul IV șc. ped. învățători și educatoare — 1961 ; literatura germană și metodica predării limbii germane, anul V — 1962; limba și literatura ucraineană, anii I—V șc. ped. învățători și educatoare — 1961; metodica pre- dării limbii ucrainene, anul IV șc. ped. învățători și educa- toare — 1960; metodica predării limbii ucrainene, anul V șc. ped. învățători — 1961; literatura ucraineană și literatura pentru copii, anul VI șc. ped. învăță- tori — 1962 ; instrucțiuni pentru predarea muzicii la școlile peda- gogice de învățători și educa- toare — 1960. ’4 Hanoi. Clădirea Institutului energetic și de irigații, construită recent U. R. S. S. Din nou pe băncile școlii EVGHENI AFANASENKO, MINISTRUL ÎNVĂȚĂMÎNTULUI AL R.S.F.S.R., DESPRE NOUL AN DE ÎN- VĂȚAMÎNT ÎN ȘCOLILE SOVIETICE De la adoptarea legii cu pri- vire la întărirea legăturii școlii cu viața și la dezvoltarea conti- nuă a sistemului învățămîntului public au trecut trei ani. Școala sovietică a făcut mult pentru a-i pregăti pe elevi în vederea parti- cipării lor la munca de folos obștesc, pentru ca școlile să crească oameni care stăpînesc bazele științelor, care respectă munca, principiile societății so- cialiste. în noul an școlar se perfecțio- nează în continuare întreaga ac- tivitate didactică. O atenție deo- sebiră se acordă formării la elevi a trăsăturilor de caracter alt omului nou, îndeosebi educării lor în spiritul dragostei față de muncă. Nikita Sergheevici Hrușciov sublinia că pentru elevi munca nu are însemnătate ca atare, că ea nu este importantă numai și nu atît prin produsul ei. Cel mai important este ca tineretul să fie educat în spiritul dragostei față de munca în folosul societă- ții. Și în noul an de învățămînt școala sovietică va desfășura o activitate profundă și sistematică pentru îndeplinirea acestei sar- cini. Iată mijloacele care vor fi fo- losite în acest scop. în primul rînd noi dispunem de un uriaș efectiv de cadre didactice. Anul trecut, în școlile din R.S.F.S.R. numărul profesorilor și al învă- țătorilor era de 1.100.000. Anul acesta, la 1 septembrie, numărul tor a sporit cu încă 60.000, în vederea noului an de învățămînt în afară de manualele existente, s-au editat 192.000.000 exemplare de manuale școlare. Are loc reorganizarea școlilor de 7 ani în școli de 8 ani. în timp ce în anul trecut au fun- cționat în R.S.F.S.R. circa 19.000 de școli de 8 ani, de la 1 septem- brie numărul acestora este de 31.000. O reorganizare serioasă are loc și pe treapta următoare a învă- țămîntului. Este vorba de trans- formarea școlilor de 10 ani în școli midii eu instruire în pro- ducție. în noul an de învățămînt numărul acestor școli este de peste 10.000. Ele cuprind aproape 85 la sută din totalul elevilor din clasele superioare. Procesul reorganizării ridică multe probleme importante. De pildă, sînt necesare noi localuri de școală. Cum se construiesc ele ? Să luăm bunăoară raionul Kirov din regiunea Kaluga, un raion sovietic obișnuit. Aici s-au construit în ultimii trei ani 7 școli, 8 internate, patru atelijre, două săli de sport. în afară de aceasta, unele școli au fost lăr- gite, construindu-se pe lingă ele 32 săli de clasă. Acest lucru a permis ca încă în anul școlar precedent 12 școli de 7 ani să fie reorganizate în școli de 8 ani. în- cepînd din toamna aceasta s-au transformat în școli de 8 ani și celelalte școli din raion. Școlile sînt construite după noi proiecte tip. care prevăd cabinete de stu- diu, ateliere, cantine, săli de gim- nastică. Dar aceasta este numai activi- tatea unui singur raion. în în- treaga R.S.F.S.R. au fost date în folosință în decurs de 3 ani 2.296.000 locuri pentru elevi. Trebuie să arătăm că grija în- tregului popor pentru școli nu este o simplă frază. Noi, oamenii școlii, sîntem foarte mult ajutați. Așa, de pildă, conducătorii între- prinderilor industriale din înde- părtatul oraș siberian Omsk au utilat anul trecut 7 secții pentru munca practică în producție a elevilor, iar anul acesta au pre- gătit încă 9 secții de acest fel. Acest lucru este foarte impor- tant, căci contactul zilnic de muncă al elevilor cu colectivele uzinelor ocupă un loc de frunte în procesul instructiv-educativ din țara noastră. Nu mai vorbim de faptul că sporește numărul cabinetelor speciale și al labora- toarelor înzestrate cu utilaj bun, modern, cu materiale didactice etc. Firește că pe cititorii străini îi interesează modul cum sînt stu- diate în școala sovietică limbile străinii. La noi au avut loc și în acest domeniu mari schimbări. Accentul principal se pune acum pe însușirea limbii vorbite. A- ceasta este o metodă înaintată și noi o introducem prin toate mijloacele. Memorizarea mecani- că a regulilor gramaticale a ce- dat locul în primul rînd conver- sațiilor în limba care se studiază. Conversația cu folosirea ma- terialelor didactice este o me- todă mai eficientă decît metoda citirii și studierii gramaticii. Au- tomatizarea deprinderii de a con- versa, asimilarea de către elevi a unui anumit bagaj de cons- trucții de fraze — iată una din sarcinile cele mai importante ale profesorului. în acest domeniu va ajuta fără doar și poate folosi- rea largă a mijloacelor tehnîco- acustice. Ministerul învățămintu- lui a emis o serie de filme cu subiecte didactice. De pildă, elevii care studiază limba engleză vizionează filmul „Robin Hood", cei car? învață limba germană văd captivantul film „Insula ra- țelor". Chiar și discurile de pate- fon sînt folosite într-un chip nou. Crainicul pune întrebări și aș- teaptă răspuns, cere să fie repe- tate propozițiile dificile etc. într-un cuvînt, școlile din R.S.F.S.R. s-au pregătit serios șî cu perseverență pentru noul an de învățămînt. (A.P.N? într-una din sălile noului Palat al pionierilor din orașul Sevastopol De curînd s-au împlinit 17 ani de la proclamarea Republicii De- mocrate Vietnam. In anii puterii populare, învă- țămîntul din Vietnamul de Nord, ca și toate celelalte domenii ale vieții republicii, a cunoscut mari transformări. In prezent în R. D. Vietnam analfabetismul a fost lichidat. Conținutul vechilor programe de învățămînt a fost radical trans- format, organizîndu-se un învă- țămînt socialist. In școală s-au stabilit noi raporturi între pro- fesori, elevi și părinții acestora. Pedagogia nuielii, a insultelor și observațiilor nu mai există. Pro- fesorii păstrează o legătură per- manentă cu părinții, pe care-i țin la curent cu situația la învă- țătură a elevilor, cu felul cum se comportă ei, cu metodele peda- gogice. în rîndurile elevilor s-a dezvoltat spiritul de întrajutora- re și de solidaritate. Numărul elevilor din învățămîntul gene- ral a crescut de la 716.000, cît era în 1955, la 2.380.000, iar nu- mărul studenților de la 1200 la aproape 16.000. Numărul cadre- lor cu pregătire tehnică medie și superioară a crescut de la 636 în 1955 la peste 2.500 în 1960. Școlile își perfecționează an de an activitatea. In Vietnamul de Nord sînt multe școli bine în- zestrate de către stat cu labora- toare, terenuri sportive, cluburi, internate. în articolul de față nu vom vorbi însă despre aceste școli ci, în scopul de a face cu- noscute eforturile desfășurate de profesori și de elevi pentru a preda și a studia în condițiile numeroaselor dificultăți de după război, pentru a-și aduce con- tribuția la opera de construcție a întregului popor, vom prezenta cîteva aspecte din munca școlii din Bak Ly. școală de cultură ge- nerală de ciclul al doilea. Se poate spune că fiecare dintre că- rămizile folosite la construcția acestei școli a trecut prin mîna profesorilor și elevilor ei. Provincia Ha Nam, în care se găsește școala din Bak Ly, nu este prea întinsă și are un sol puțin roditor. Pentru a dobîndi noi suprafețe de pămînt cultiva- bil populația trebuie să foloseas- că solul provenit de la săparea canalelor de irigație. Elevii din Bak Ly au procedat și ei în acest fel pentru a amenaja gră- dina școlii lor. în prezent, aceas- tă grădină cuprinde arbori și plante de toate varietățile, în număr suficient pentru a permi- te profesorilor să țină lecții în aer liber. Fiecare pom, fiecare plantă poartă numele elevilor care le-au îngrijit. Localnicii au adus și ei copaci sau plante pre- țioase din grădinile lor, pentru a îmbogăți grădina școlii. Aceas- ta are și un. neleșteu-acvariu, săpat de către elevi. De aseme- nea, școala dispune de un ate- lier construit de elevi. înzestrat cu ferăstraie, pile, motor de au- tomobil, generatoare etc.. pro- curate prin strădania profeso- rilor și elevilor. Cadrele didac- tice s-au preocupat de îmbogăți- rea propriilor lor cunoștințe teh- nice și agronomice, pentru a da elevilor o pregătire cît mai te- meinică. Lotul pentru studierea botani- cii, lotul experimental, terenul pentru studiul geografiei, terenul pentru studiul zoologiei, atelie- rul, sala de material didactic sînt dovezi ale preocupării pro- fesorilor și elevilor de a rezolva necesitățile studiului cu mijloace proprii, dovezi ale străduinței lor și ale spiritului lor creator. Meritul revine întregii școli, iar folosul este al elevilor, care do- bîndesc cunoștințe prin metoda observației directe cu ajutorul unui material didactic deosebit de atrăgător. Tinerii botaniști din clasa a V-a, de exemplu, ur- măresc cu interes viața vegeta- lelor, fac clasificări de plante și de arbori, pregătesc secante, efectuează lucrări de alto' £ Elevii din clasa a VII-a stud-.6- în mod experimental fizica șî chimia, efectuează lucrări prac- tice pentru a-și dezvolta capaci- tățile tehnice. Ei au preparat produse insecticide, U’ confecțio- nat și telefoane, generatoare de uz didactic etc. Profesorii și elevii au stabilit gradul de fertilitate a solului, au efectuat îngrășăminte cu băle- gar, cu compost, cu noroi din bălți în vederea creșterii fer- tilității. Acum, plantele cresc de minune în solul îngrășat. S-au făcut de a semen ta studii asupra inzrașâmintcior verzi preparate din lintița bălților și s-a efectuat un experiment cu aceste îngră- șăminte, care a avut ca rezultat obținerea unei recolte de orez superioară recoltei obținute de țăranii din localitate. Aceștia au cerut școlii formula îngrășămîn- tului folosit de ea. Școala a or- ganizat pentru populația locală cursuri științifice și tehnice. Cînd omizile au atacat recolta, școala a distribuit țăranilor produse insecticide. Nu-i de mirare, de aceea, că localnicii socotesc școa- la din Bak Ly drept un adevărat centru cultural, științific și tehnic. Aplicînd cu succes principiile legării strînse a învățămîntului cu munca productivă, profesai , din Bak Ly obțin în munca lor rezultate dintre cele mai bune. Guvernul Republicii Democrate Vietnam a decorat recent școala cu Ordinul Muncii clasa a II-a.