Organ al Ministerului Învățămîntului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățâmint și Cultură Anul XIII nr. 671 marți 21 august 1962 12 pagini 25 bani Marea sărbătoare a poporului Se împlinesc 18 ani de cînd, în condițiile înaintării victorioaselor armate sovietice, a fost declanșată insurecția armată organizată și condusă de Partidul Comunist din Romînia. Răspunzind chemării partidului, armata romînă a întors armele împotriva trupelor fasciste și a continuat apoi lupta, cot Ia cot cu eroica armată sovie- tică, pînă Ia victoria deplină asupra Germaniei hitleriste. In focul războiului dus împotriva fascismului s-a făurit frăția de arme romîno-sovietică, s-a întărit prietenia frățească dintre poporul nostru și popoarele sovietice. Insurecția de Ia 23 August 1944 a constituit începutul revoluției populare. Sub conducerea partidului, masele s-au ridicat cu o forță ** nestăvilită Ia lupta pentru înfăptuirea reformelor democratice, pentru cucerirea puterii. In anii puterii populare, milioane de oameni ai muncii au desfășu- rat o uriașă activitate pentru a înfăptui, sub conducerea partidului, sarcinile construcției socialismului, au urmat cu încredere politica marxist-leninistă a partidului nostru, bazată pe analiza temeinică a realității, pe cunoașterea profundă a legilor obiective ale trecerii de la capitalism la socialism. Optsprezece ani înseamnă puțin în seculara istorie a unui popor, dar prin amploarea și profunzimea transformărilor petrecute în răstimpul lor, prin marile realizări obținute, cei 18 ani care au trecut de la 23 August 1944 nu-și au seamăn în viața zbuciumată a țării noastre. De atunci, din acea zi de august a anului 1944, a început cu ade- vărat istoria contemporană a patriei noastre, istorie care a înre- gistrat uriașul ei salt spre viitor. Legendele poporului vorbesc ades de voinicul care crește într.o zi cît alții într-o lună, într-o lună cît alții într-un an. Voinicul acesta de neînfrînt a devenit astăzi aievea țara întreagă, care, condusă de partid, s-a transformat dintr-o țară cu o industrie slab dezvoltată și o agricultură înapoiată într-un înflo- ritor stat industrial cu o agricultură în continuă dezvoltare. Ceea ce caracterizează ansamblul operei de construcție socialistă este dezvoltarea multilaterală rapidă a forțelor de producție, temelia trainică a industrializării socialiste. Sub conducerea partidului eco- nomia națională a țării noastre s-a dezvoltat pe o linie mereu ascen. dentă, echilibrată, toate ramurile crescînd armonios, în ritm susținut. In anii puterii populare au fost create noi ramuri industriale, s-au construit numeroase întreprinderi, a fost îndeplinit înainte de ter- men planul decenal de electrificare a țării. Partidul a promovat con- secvent politica de industrializare socialistă, punind în centrul aten- ției " dezvoltarea industriei grele și în primul rînd a industriei con- structoare de mașini, factor hotărâtor în crearea bazei tehnice mate- riale a socialismului, în dezvoltarea tuturor ramurilor economiei, Cîteva cifre sînt pe deplin edificatoare din acest punct de vedere. In anul 1961 producția industrială a fost de aproape 5 ori și jumătate mai mare decît în 1949, producția industriei constructoare de mașini, a industriei energiei electrice și a materialelor de construcție a fost de peste 12 ori mai mare decît în 1938, iar a industriei chimice de peste 14 ori mai mare față de același an. Numai în trimestrul I al acestui an, am produs de 2—3 ori mai multă energie electrică, fontă, oțel, produse sodice și altele decît în tot anul 1938. In perioada 1949— 1961 au fost reutilate, modernizate și dezvoltate aproape 500 de între- prinderi existente șî au fost construite peste 280 de întreprinderi și secții noi. Mari succese au fost repurtate pe tărimul agriculturii. Marea familie socialistă a patriei a crescut an de an mai puternică, mai unită de-a lungul și de-a latul țării. In primăvara acestui an a avut loc un măreț eveniment istoric în viața poporului nostru : terminarea colectivizării agriculturii, victoria definitivă a socialismului și în satele Republicii Populare Romîne. Obiectivul stabilit de Congresul al III-lea al P.M.R. în domeniul transformării socialiste a agriculturii a fost astfel realizat cu aproape 4 ani înainte de termen. Sporirea producției vegetale, agricole și animale a asigurat satis- facerea nevoilor crescînde de consum ale populației și a cerințelor aprovizionării industriei cu materii prime. Pe baza dezvoltării industriei și agriculturii, a creșterii venitului național, a crescut an de an bunăstarea celor ce muncesc. în ultimii 12 ani salariul real a crescut de 2 ori, iar cheltuielile statului pentru acțiuni social-culturale au crescut de 5 ori. Au luat un mare avînt construcțiile dc locuințe. Volumul desfacerilor de mărfuri prin comerțul socialist a sporit în 1961 de aproape 5 ori față de 1949. Dar țara nu a devenit în acești 18 ani doar mai frumoasă, mai bogată. în viata ei strălucește tot mai puternic și lumina culturii. O caracteristică esențială a transformărilor ce s-au petrecut în perioada revoluției socialiste o constituie marele avînt al științei și artei, larga dezvoltare a învățămîntului de toate gradele, ampla răspîn- dire a cunoștințelor științifice în rândurile maselor populare. Școli de toate tipurile, instituții de artă și cultură, cărți, ziare, reviste stau Ia dispoziția oamenilor muncii din patria noastră pentru a Ie lărgi orizontul, pentru a Ie dărui cele mai noi cuceriri ale științei și teh- nicii contemporane, atît de necesare constructorului socialismului. în anii puterii populare învățămîntul nostru a cunoscut dimen- siuni cu totul noi, inimaginabile înainte de 23 August 1944. Numai în anul școlar trecut cursurile celor 15 638 de școli de cultură gene- rală au fost urmate de peste 2 800 000 de elevi, cu peste 1 200 060 mai mult decît în anul școlar 1938—1939.CeIe 930 de școli profesionale, tehnice și tehnice de maiștri au fost frecventate în anul trecut dc 223 890 de elevi. Hotărârile de partid și de stat cu privire la genera- lizarea învățămîntului de 7 ani, cu privire la trecerea Ia școala de Sub atotbiruitorul steag Cu 18 ani în urmă, la 23 Au- gust 1944, în condițiile favorabi- le prilejuite de victoriile istorice ale armatei sovietice și ale ofen- sivei ei eliberatoare pe teritoriul țării noastre, Partidul Comunist din Romînia unind în jurul său forțele patriotice populare, a în- făptuit insurecția armată, deschi- zînd o nouă etapă în istoria pa- triei noastre, etapa revoluției populare. Pentru poporul nostru ziua de 23 August este ziua celei mai mari sărbători, ziua în care i s-au deschis larg orizonturile spre viața pentru care zeci de ani au luptat cei mai buni fii ai clasei muncitoare. Este bine cunoscută starea de înapoiere economică și socială a Romîniei burghezo-moșierești, mi- zeria cumplită și ignoranța în care era ținut poporul. Învăță- mîntul nu făcea nici el excepție de la această regulă generală a regimurilor de exploatare. Tran- sformat într-un instrument de dominație, de asuprire a poporu- lui, sistemul de învățămînt bur- ghez era astfel organizat încît zeci de mii de copii rămîneau în fiecare an în afara școlii, sporind necontenit numărul milioanelor de COSTIN NĂDEJDE adjunct al ministrului Învățămîntului piu: în anul școlar 1932—1933, numai jumătate din numărul co- piilor între 7 și 11 ani frecven- tau școala primară. Școala bur- gheză urmărea să dea tineretului o concepție idealistă despre lume, cultiva misticismul și naționalis- mul șovin, obscurantismul, încer- ca să înăbușe orice tendință spre progres. Mulți dintre tineri ter- minau liceul de altă dată fără a apuca să facă măcar o singură experiență de laborator. Cele mai multe școli erau dealtfel lipsite de laboratoare și de aparatura necesară, învățămîntul fiind cu totul rupt de viață, de realitate. Partidul Comunist din Romînia a demascat în anii grei ai ilegali- tății caracterul reacționar al școlii burgheze. în apelul adresat de partid în august 1933 „Către în- vățătorii și institutorii șomeri, către toți membrii săraci ai cor- pului didactic" se arăta că 7000 dintre învățători și profesori sînt fără posturi, guvernul lăsîndu-i pradă foamei și mizeriei. Desen de MARCEL CHIRNOaua. al partidului dre didactice devotate cauzei poporului, au urmat indica- țiile partidului, luptînd pentru o școală democratică. pusă în slujba luminării poporului. Dar o asemenea școală nu a putut fi creată decît în anii puterii popu- lare, sub conducerea partidului de avangardă al clasei muncitoa- re. In lumina documentelor Con- ferinței naționale din 1945 a P.C.R., în anii care au urmat s-au luat măsuri pentru lichida- rea neștiintei de carte, pentru a- sigurarea obligativității învăță- mîntului de 4 ani. Porțile școli- lor s-au deschis pentru fiii oa- menilor muncii. Problema reorganizării întregu- lui sistem de învățămînt a con- stituit unul din obiectivele pro- gramului de luptă al partidului, înfăptuirea reformei învăță- mîntului din 1948 și documentele ulterioare elaborate de partid au dat școlii noastre o orientare nouă, un conținut adecvat aces- tei orientări, la baza căruia stă principiu] partinității învătămîn- tului, astfel ca tineretul patriei noastre să capete o instrucție în- tr-adevăr științifică și un profil moral la dimensiunile eticii co- muniste. Prin reforma din 1948 Sub atotbiruitorul steag a! partidului (Urmare din pag. 1) învățămîntul a devenit egal pen- tru toți cetățenii țării, fără deo- sebire de sex naționalitate sau religie laic si unitar. El a dobîn- dit un profund caracter realist- știin tifle. Zecile de mii de cadre didactice din țara noastră au luptat neobosit pentru a traduce în viată misiunea încredințată lor de partid și de popor. așa Cum a definit-o tovarășul Gheor- gh» Gheorghiu-Dej în cuvîntarea Tostită Ia Congresul învățători- lor - de a forma pe noul cetățean al tării noastre, ziditor ni socia- lismului. de a făuri cadrele noi, necesare construcției socialiste, capabile să aplice în viață știința si tehnica nouă, de a lupta pen- tru stîrnirea obscurantismului Si înapoierii culturale, de a duce în masele cele mai largi fSc>’a culturii si științei înaintate, de a creste din ținerii noștri oameni devotați cu trup șî suflet po- porului muncitor, natriei noastre, oameni devotați cauzei păcii, e~ ducati în spiritul frăției între po- poare In dezvoltarea scolii noastre noi au avut un rol de o mare în- semnătate hotărîrile Congresului al II-lea a! P.M.R.. care a trasat sarcina realizării învățămintului general și obligatori® de 7 ani. a cerut scolii să lese întreaga ei activitate de munca productivă din fabrici si de ne osuare, să-sî ridice nivelul te înălțimea cerin- țelor împite» do construcția so- cialistă Pe baza directivelor Congresului. Ho+ărirea CC. al Partidului Muncitoresc Romîn și a guvernului R.P.R din 1°56 cu nrivire la continua dezvoltare a învățămîntului de cultură gene- rală a stabilit măsuri pentru ri- dicarea necontenită a nivelului învățămîntului. în vederea asi- gurării unei pregătiri cît mai te- meinice a tinerei generații, du- rata școlii de cultură generală a fost mărită cu încă un an. revi- zuindu-se si îmbunătătindu-se programele școlare, planurile de învăiămînt. manualele In planul de învățămînt al școlilor medii si al școlilor profesionale și teh- nice de maiștri s-a introdus stu- diul economiei politice, al filozo- fiei și al socialismului științific. Această măsură a contribuit la întărirea educației comuniste a elevilor. la înarmarea lor cu concepția științifică despre natu- ră și societate, i-a aiutat să cu- noască bazele teoretice ale poli- ticii partidului marxist-leninist, să înțeleagă caracterul științific, transformator și revoluționar al acestei politici. Școlile noastre au dobîndit an de an succese tot mai mari în educarea omului nou al societăți socialiste. însuflețit de puternice sentimente de dra- goste fată de patrie, față de po- por. față de partidul clasei mun- citoare. Tn munca lor educativă învățătorii si profesorii au aiuto- rul larg și nenretuit al organi- zațiilor comuniste de tineret care, împreună cu școala. îi cresc pe eonii si tineri în spiritul unui patriotism militant. înflăcărat, în spiritul dragostei pentru muncă și pentru cei ce muncesc. Urmînd indicațiile partidului, școala noastră pune pe primul plan al preocupărilor ei problema pregătirii elevilor nentru activi- tatea practică, pentru munca pro- ductivă. tn planurile de învătă- mînt s-au introdus ore speciale pentru studierea bazelor produc- ției industriale și agricole, ca șî ore de practică în întreprinderi, în G.A.S $i G.A.C. Paralel cu a- ceasta s-au organizat școli medii experimentale cu instruirea prac- tică în producție. Rezultatele ob- ținute confirmă pe deplin juste- țea orientării dată școlii de par- tid Lucrînd în producție elevii adîncesc cunoștințele teoretice, învață să le aplice în practică, își formează deprinderile necesa- re pentru aceasta. Munca în întreprinderi are în același timp o mare însemnătate pentru edu- cația comunistă a elevilor. Aici mai bine decît oriunde învață ei să iubească, să prețuiască munca și să înțeleagă însemnătatea ei socială. Cerințele organizării producției socialiste au impus totodată să se examineze problema pregăti- rii cadrelor de muncitori la un dicat. Prin hotărîrea din 1955 partidul a indicat sarcinile și măsurile ce se impun în această privință, stabilind ca pregătirea cadrelor muncitorești și medii tehnice să se realizeze în școli profesionale de ucenici, în școli tehnice pentru muncitori cu înal- tă calificare și in școli tehnice de maiștri pentru personalul tehnic. Astăzi luarea® în producție zeci de mii de muncitori și tehnicieni pregătiți în șceiile profesionale, în școlile tehnice și tehnice de maiștri, multi dintre eî fiind frun- tași în întrecerea socialistă, oa- meni eu o înaltă etică comunistă, care se bucură de un mare pres- tigiu în rîndurile tovarășilor lor de muncă. Un eveniment de însemnătate istorică în viața poporului nostru l-a constituit Congresul al III-lea al partidului, care a făcut bilan- țul mărețelor realizări obținute în patria noastră sub conducerea partidului si a deschis perspec- tivele desăvârșirii construcției socialiste, mareînd o nouă etapă în viața poporului nostru. Unul din obiectivele importante stabi- lite de Congresul al III-lea al partidului l-a constituit în- cheierea generalizării învăță- mîntului de 7 ani. Așa cum au cerut documentele Con- gresului. în 1962 aproape între- gul tineret de vîrstă școlară a absolvit școala de 7 ani. mareîn- du-se astfel un moment deosebit de important «1 revoluției cultu- rale ce se desfășoară în patria noastră. Ir -i'te’asi timp, se rea- lizează o altă măsură de im- porten*? istorică nentru scoaba notem-ă — trecerea t rentată la îravă^mîniul genera1 obligatorir de B ?nț. durate scolii de cultură generală ajunsănd altfel la i? ani. După nun se știe, încă din anul trecut cursurile claselor I—V s-au desfășurat pe baza unor planuri și programe nei. în care s-a dat o atenție snorîță obiectelor dm ciclul științelor naturii. înțărindu-se caracterul realist-știintific al învătămîntu- lui. A sporit volumul cunoștin- țelor nrivifoare la n-ndvetia m- dnatrială si al lucratelor nractiee, elevii nrimind cunoștințe despre principiile de funcționare a ma- șinilor si deprinderi de anh-pre îs practică a acestor omogrinte. Există permanent nreocrmanea de a dane ca învătămîntiil să meargă în pas cu progresul științei și tehnicii moderne, cu dezvoltarea societății noastre so- cialiste. Pe baza unor atente studii si cercetate a unor dez- bateri la care participă numeroși profesori, cadre de bază ale în- vățămîntului mediu și superior, oameni de știință, programele de învățămînt sînt mereu îm- bunătățite, adaptate cerințelor noi ale vieții noastre economice și sociale, astfel îneît să-i înar- meze pe tineri cu cunoștințe și deprinderi care să le îngăduie să lucreze cu bune rezultate în producția modernă. Din progra- mele de matematică, fizică, chi- mie de exemplu au fost scoase o serie de noțiuni și cunoștințe al căror conținut era depășit, care nu mai aveau aplicativitate și s-au restrîns unele capitole. S-au introdus în schimb noțiuni, lecții și capitole noi, cerute de stadiul actual de dezvoltare a științei și tehnicii, s-au adîncit și s-au îmbogățit unele capitole, legate de domenii care se dez- voltă. Bunăoară, în programa de ma- tematică a clasei a VIII-a s-au introdus noțiuni despre determi- nanți de ordinele II și III, care permit să se rezolve mai rapid sisteme de ecuații și simplifică scrierea unor formule în geome- tria analitică. în programa clasei a Xl-a s-au introdus un capitol, despre șiruri și noțiuni elemen- tare despre mulțimi. S-a ușurat în acest fel înțelegerea noțiunilor de limită și funcție, care sînt fundamentale în analiza mate- matică, utilizată atît de larg în tehnică. Din programele de fizică s-au scos unele cunoștințe peri- mate, ca de pildă cunoștințele privitoare la navigația aeriană cu ajutorul baloanelor și la ma- șina electrostatică, s-au redus mult cunoștințele despre scările termonțetrice, mașina cu vapori, pompe ș.a.m.d. S-au introdus în schimb cunoștințe cum sînt cele despre semiconductor!, despre structura atomului și izotopii radioactivi, care au largi și im- portante aplicații în industrie, a- gricultură, biologie, medicină etc. Se studiază de asemenea pro- bleme de electronică, noțiuni despre undele electromagnetice care au aplicații în domeniul au- tomatizării și al xa-dmoarnunica- ți ilar. Preocuparea necontenită pen- tru introducerea în programele de învățuinînt -a celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii va asigura an de an o pregătire tot ■mai temeinică a tineretului pen- tru viață. O dată cu triumful socialismu- lui la sate, victorie de mare în- semnătate istorică — la care, în- suflețiti de cuvîntul partidului, și-au adus contribuția prin răs- pîndirea culturii în masele țără- nimii muncitoare și cadrele di- dactice — în fața școlii sătești s-a pus sarcina unei mai strînse îmbinări a învățămîntului cu ce- rințele satului complet colecti- vizat. începînd din acest an în școlile sătești s-a introdus un o- biect nou de studiu. ..Agricul- tura”. Căutîndu-se căile prin care să se realizeze încă din primii ani de școală o pregătire temeinică a elevilor și dezvoltarea tuturor po- sfbilrWțHor lor. se experimentea- ză. începînd din anul școlar 1961- 196? predarea cunoștințelor în clasele I—IV de către profesori de specialitate. Concluziile unui an de experiment arată că acest sistem poate constitui o cale bu- nă pentru realizarea scopurilor propuse El a găsit de pe acum adeziunea largă a oamenilor șco- lii si a părinților. Rezultatele dobîndite ne dau convingerea că. perfecționîndu-și continuu munca, școlile noastre vw putea îndeplini cu cinste sar- cina ne care le-a încredințat-o partidul — de a pregăti un tine- ret cu un nivel ridicat de cuno- ștințe științifice, cu o cultură ge- nerală multilaterală, profund de- votat cauzei poporului. Ele dispun, pentru aceasta, de condiții materiale la care nici măcar nu îndrăzneau să viseze altădată. Sute și mii de școli. în- zestrate cu laboratoare și mate- rial didactic modern s-au cons- truit pe întreg cuprinsul patriei. Numai în anii 1960 și 1961 s-au dat în folosință 6.958 de săli noi de clasă, cu un număr de 268.854 de locuri. Manualele tipărite pentru clasele I—VII ale anului școlar 1962—1963 și care vor fi distribuite gratuit tuturor elevi- lor acestor clase depășesc cifra de 17 milioane. Laboratoare și cabinete școlare tot mai bine în- zestrate, materiale didactice care se îmbogățesc și se perfecționea- ză mereu, un număr tot mai mare de săli și terenuri de sport con- tribuie la dezvoltarea multilate- rală a tineretului. Grija deosebită acordată de partid învățămîntului s-a răs- frînt și se răsfrînge permanent și asupra slujitorilor școlii, ca- drele didactice. Prețuirea cu care sînt înconjurate acestea se oglin- dește din plin în preocuparea de zi cu zi pentru îmbunătățirea condițiilor lor de muncă și de viață. Ridicarea în mai multe rînduri a salariilor muncitorilor din învățămînt, instituirea gra- delor didactice sînt doar o parte din măsurile luate de partid și guvern pentru a asi- gura celor ce instruiesc și educă tineretul condiții de muncă și de viață demne de înalta misiune ce le-a fost încredințată. însuflețite de prețuirea cu care sînt înconjurate, cadrele didac- tice din patria noastră slujesc cu pasiune țelurile spre care ne conduce partidul, străduindu-se să fie la înălțimea sarcinilor pe care acesta le trasează școlii și slujitorilor ei. Cei doi frați cosmici: Pavel Popovici și Andrian Nikolaev Frații Două stele făurite de mina o- mului, cele mai strălucitoare în constela/iile acestui cer minunat de vară, au înconjurat de zeci de ari Păminlul, urmărite de admi- rația a sute și sute de milioane de oameni din întreaga lume. Vostok-3 și Vostok-4, conduse de „Irații cosmici" — pilojii cos- monauti sovietici Andrian Nikola- ev și Pavel Popovici, au parcurs împreună 4.600.000 de kilometri în spațiul cosmic, înapoindu-se cu succes pe Pămînt. Tot ceea ce a făurit mai îndrăz- neț istoria și legenda cu privire la for(a omului de a învinge na- tura, toate cîntecele închinate tenacității lui se află îmbinate în firul strălucitor al acestei mă- rețe epopei contemporane — măr- turie impresionantă a eroismului fiilor poporului sovietic, a nive- lului dezvoltării șliinfei și tehni- cii contemporane puse în slujba celor mai nobile idealuri umane. Savanti cu renume mondial, fi- zicieni, astronomi, medici, biologi au comentat și vor comenta încă multă vreme rezultatele acestui raid cosmic în grup. Oamenii de știință sovietci — Kcns'antin Palatov sau acad. A. Blagonravov — ca și Havan ți oc- cidentali de renume mondial, ca directorul radio-telescopului de la Jodrel Bank, sir Bernard Lo- vell, sînt unanimi în a sublinia în- semnătatea acestui nou pas către cucerirea Cosmosului. Zborul în grup ai lui Nikolaev și Popovici demonstrează cît de mult au perfecționat în scurt timp specaliștii sovietici posibilitățile științifice și tehnice pentru un salt, în viitorul cel mai apropiat, către alte planete ale sistemului nostru solar. De pe acum rache- tele sovietice de tip Vostok-3 și Vostok-4, care au întrecut distan- ta circumlunară, asigură condiții pentru un zbor de lungă durată. De asemenea, a fost rezolvată de- finitiv nu numai problema comu- nicațiilor în spațiul interastral în- tre Pămînt și o navă cosmică, ci și aceea a comunicațiilor între două nave cosmice aliate în zbor pe orbită. Așadar, în viitoarele zboruri către Venus și Mărie cosmonautii vor avea asigurate Marea sărbătoare a poporului (Urmare din pag. 1) 8 ani gratuită și obligatorie pentru toți copiii, cu privire la acordarea de manuale fără plată tuturor elevilor din clasele I—VII, cu privire la dezvoltarea învățămîntului agricol în raport cu cerințele noii etape, ale desăvârșirii construcției socialiste ș.a. — iată doar cîteva dintre măsurile care caracterizează politica Partidului Muncitoresc Romîn în domeniul învățămintului, politică ce urmărește ridicarea nivelului de cultură al maselor largi populare. Preocupată de munca ei constructivă, țara noastră apără cu hotă, rîre cauza păcii. Alături de celelalte țări socialiste, ea își aduce con- tribuția la cauza apărării păcii, militează cu perseverență pentru dezarmarea generală și totală, pentru soluționarea pașnică a proble- melor litigioase, pentru dezvoltarea colaborării și apropierea între popoare. Sub steagul atotbiruitor al marxîsm-leninismuluî, înfăptuind pro. gramul elaborat de Congresul al III-lea al Partidului Muncitoresc Romîn, poporul nostru pășește neabătut înainte, încrezător în forțele și capacitatea sa. în lupta sa poporul nostru nu este singur. Alături de noi sînt prie- teni încercați, de nădejde. Țara noastră se dezvoltă în cadrul marelui lagăr socialist, se bucură de sprijinul marii Uniunii Sovietice, de roadele colaborării și întrajutorării frățești cu celelalte țări socialiste. Plin de încredere în viitorul sân luminos, poporul nostru pășește înainte pe drumul deschis de 23 August. însuflețiți de victoriile obți- nute sub conducerea partidului, toți oamenii muncii din țara noastră sînt hotărîți să-și dăruiască toate forțele luptei pentru a obține noi și strălucite succese în munca lor închinată nobilei cauze a socia- lismului și păcii. cosmici legături permanente cu Păminlul șî comunicînd între ei vor putea să modifice după voință orbita sau traiectoria de zbor a navelor astrale. O problemă de cea mai mare importanță pe care a lămurit-o zborul în grup al cosmonauților Nikolaev și Popovici este posibi- litatea adaptării organismului pe o perioadă îndelungată la starea de imponderabilitate fără nici un lei de urmări. Ajunge să privești înfățișarea plină de robusteță a celor doi cosmonauti, pe care ne-o prezintă fotografiile lucie imediat după aterizare, pentru a-fi da seama de adevărul acestui fapt. Corespondentii agențiilor de presă relatează imensa bucurie, simțămîntul de fericire pe care le-au încercat cei ce au avut primii prilejul de a-i vedea pe cosmonauti revenind pe Pămînt. Pilotii de pe avioanele care aș- teptau reîntoarcerea navelor cos- mice în perimetrul aterizării au pornit o adevărată întrecere pen- tru a ajunge primii alătur: sie ,v> kolaev și Popovici, ier u* >■- toast a căutat să descopere • mașina pe care o conducea cali- tățile unui automobil de curse. Moscova, Capitala patriei celor doi cosmonauți, a făcut sîmbălă o primire triumfală eroilor întorși din raidul care a durat 112 zile cosmice. Ne bucurăm de împrejurarea care :»su » «r. 5 Timișoara — ' _______ta ax ' — ~=c;*e =nx:.î. Se vor se Ia școala me- dhc l- 5 Tir..?:.’re r de Ia școala r»-s e Ct = 2 rs de zi, restan- t-*- ■ r - - -:ie^e ' ' diferența). Pre- 9 _ Ghrsrgiia Victor, prof. univ. - - ■ _-J pclnehnic Timișoara. Școala medie de muzica și artă plasfkid Timișoara — Comisia nr. 17 — s*::>? mixtă. Se vor prezenta can- c -iii de la școala medie de muzică T.~ îr oara, școala medie Ciacova, școa- la medie Gătaia, școala medie Lipova si liceul nr. î Timișoara (cursuri de ii. serale, restanțieri și prin exame- ne de diferență). Președinte Reichel losif, prof. univ. chimie. Institutul po- litehnic Timișoara. Școala medie nr. 5 Timișoara — Comisia nr. 18 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie Timișoara (prin examene de diferență). Președinte Bica Maria — lector univ. matematici Institutul Po- litehnic Timișoara. REGIUNEA BRAȘOV Școala medie nr. 1 Brașov — Co- misia nr. 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1, nr. 2, nr. 3, nr. 4, nr. 5 Bra- șov și de la școala medie Sf. Gheor- (jhe (curs de zi). Președinte Morarii! lulln, prof. univ. șt. naturale. Insti- tutul politehnic Brașov. Școala medie ar. 1 Brașov — Co- misia nr. 2 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie nr. î Brașov (prin examene de dife- rența). Președinte Stih! Emil, prof. ■univ. matern atici, Institutul politehnic Brașov Școala medie nr. 5 — Brașov — Comisia nr. 3 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr, 4 și nr. 5 Brașov, școala medie Codlea, școala medie Rîșnov, școala medie Săcele si școala medie Predeal (curs de zi). Președinte Russu Aurel, prof. univ. matematici, fnsti- tutui politehnic Brașov. Școala medie serală nr. 3 Brașov — Comisia nr. 4 — secție reală. Se vor prezenta candidați de Ia șco- lile medii serale nr. 1 și nr. 3 Bra- șov (curs seral și restanțieri). Pre- ședinte Petrescn Gheorghe, prof. univ. matematici, Universitatea București. Școala medie serală nr. 6 Brașov •— Comisia nr. 5 — secție reală Se vor prezenta candidați de Ia școala medie serală nr. 6 Brașov, școala medie serală Săcele (curs seral). Pre- ședinte Teodorescu Georgeta, lector univ. fizică, Institutul Agronomic „N. Bălcescu44 București. Școala medie serală nr. 5 Brașov Comisia nr. 6 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile medii serale nr. 2 și nr. 5 Brașov și de la școala medie Codlea (curs se- xal). Președinte Munteanu Ion, prof. matematică-fizică, director școala me- die nr. 3 Sibiu. Școala medie nr. 1 Făgăraș — Comisia nr. 7 — secție reală. Se voi prezenta candidați de la școala me- die nr. 1 Făgăraș și de la școala medie Orașul Victoria (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Han- gea Nicolae, conf. univ. fizică, Insti- tutul pedagogic de 3 ani București- Școala medie ir. 2 Făgăraș — Comisia nr. 8 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile me- dii nr. 1 și nr. 2 Făgăraș și de la școala medie Orașul Victoria (curs de zi). Președinte Fanache Maria, prof. Ib romînă, directoare adjunctă școa- la medie nr. 1 Sibiu. Școala medie Mediaș — Comisia nr. 9 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie Mediaș și de la școala medie Blaj (cursuri zi și serale). Președinte Vrabie Emii, lector univ. filologie. Institutul „Maxim Gorki" București. Școala medie nr. 1 Sighișoara — Comisia nr. 10 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr 1 și or. 2 Sighișoara, școala me- die Rupea, școala medie Dumbrăveni și școala medie Agnita (cursuri de zi și serale). Președinte Stoica Maria, lector univ. șt. naturale. Universitatea București. Școala medie nr. 1 Sibiu — Comisia nr. 11 — secție umanistă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 3 Sibiu, școala medie Blaj, școala medio Mediaș și școala medie Sighișoara (curs de zi). Preșe- dinte Păun Octavian, lector univ. 1b. romînă, Institutul pedagogic de 3 ani București. Școala medie nr. 1 Sibiu — Co- misia nr 12 — secție reală. Se vor prezenia candidați de la școala medie nr. 1 Sibiu, școala medie Cis- nădie și școala medie Săliște (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președin- te Arginteanu Constantin, lector univ. matematici I.S.E. București. Școala medie nr. 3 Sibiu — Comi- sia nr. 13 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile me- dii nr. 2 și nr. 3 Sibiu (cursuri de zi, serale și restanțieri). Preșe- dinte Ganea Alexandru, prof. mate- matică-fizică, director școala medie nr. 2 Făgăraș. Școala medie nr. 2 Sibiu — Co- misia nr. 14 — secție mixtă cu limba de predare germană. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr, 1 și nr. 2 Sibiu, școala medie Me- diaș și școala medie Cisnădie (cursuri de zi și serale). Președinte KIoss An- drei, prof. 1b. romînă și Ib. germa- nă, director adjunct școala medie Me- diaș. Școala medie nr. 1 Brașov — Co- misia nr. 15 — secție mixtă, ou Ib. de predare germană. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 5 Brașov, școala medie nr. 2 Sighișoara, școala medie Agnita reg. Brașov și școala medie Bistrița reg. Cluj (cursuri de zi și serale). Pre- ședinte Colbert Bruno, conf. univ. Ib germană, Universitatea București. Școala medie nr. 1 Sf. Gheorghe — Comisia nr. 16 — secție mixtă, cu limba de predare maghiară. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Sf. Gheorghe, școala medie Baraolt și școala medie nr. 3 Sibiu (cursuri de zi și serale). Pre- ședinte Temfli Maria, prof. șt. na- turale-geografie, directoare adjunc- tă școala medie Tg. Secuesc. Școala medie Tg. Secuesc — Co- misia nr. 17 — secție mixtă, cu limba de predare maghiară. Se vor prezenta candidati de la școala medie Tg. Se- cuesc, școala medie Covasna, școala medie Săcele, școlile medii nr. 5 și nr. 6 Brașov (cursuri de z< și se- rale). Președinte Bodi Alexandru, lec- tor univ. fizică, Universitatea „Babes- Bolyai" Cluj. REGIUNEA BUCUREȘTI Școala medie Alexandria — Co- misia nr. 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la Școala me- die Alexandria și de la Școala medie Zimnicea (cursuri de zi și serale). Președinte Boldan Emil, conf. univ. filologie — Universitatea București. Școala medie Buftea — Comisia nr, 2 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidati de la Școala medie Buftea, Școala medie Răcari, Școala medie Snagov, Școala medie Brănești și Școala medio Titu (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Mi- halache Ilie, prof. matematică, direc- tor adjunct Școala medie Roșiorii de Vede Școala medie Călărași — Comisia nr. 3 — secție reală. Se vor pre- zenta candidați de la Școala medie Călărași (curs de zi si seral). Preșe- dinte Cristescu Nicolae, conf, univ. matematică-fizică — Universitatea București. Școala medie Călărași — Comisia nr. 4 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la Școala medie Călărași și de la Școala medie Ur- ziceni (cursuri de zi, serale si res- tanțieri). Președinte Dumttrescu Zoe, lector univ. filologie — Universitatea București. Școala medie Fetești — Comisia nr. 5 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la Școala medie Fetești și Școala medie Slobozia (cura de zi și seral). Președinte Druc Emi- lia, prof. chimie, directoare adjunctă Școala medie Călărași. Școala medie Giurgiu — Comisia nr. 6 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la Școala medie Giurgiu (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Miulescu Vasile, prof. ma- tematici, director adjunct Școala me- die Alexandria. Școala medie Giurgiu — Comisia nr. 7 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la Școala medie Giurgiu și de la Școala medie Vi- dele (curs de zi). Președinte Bo- goescu Constantin, conf. univ. șt. naturale, — Universitatea București. Școala medie Oltenița — Comisia nr. 8 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la Școala medie Oltenița și de la Școala medie Bo- lintin Vale (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Negoiu Ion, lector univ. istorie — Universitatea București. Școala medie Roșiorii de Vede — Comisia nr. 9 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la Școala medie Roșiorii de Vede (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Bulgăr Gheorghe, conf. univ. filolo- gie. Institutul „Maxim Gorki" Bucu- rești. Școala medie Tr, Măgurele — Co- misia nr. 10 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la Școala me- die Tr. Măgurele (cursuri de zi, se- rale și restanțieri). Președinte Vlaicu Petra, prof. istorie, director adjunct, Școala medie Giurgiu. REGIUNEA CLUJ Școala medie „Avram lancu" Aiud — Comisia nr. 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Avram lancu" Aiud și de la școala medie Ocna Mure- șului (cursuri de zi și serale). Pre- ședinte Nicula Alexandru, lector univ. fizică, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj. Școala medie Bistrița — Comisia nr. 2 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de Ia școala medie Bistri- ța și de la școala medie Prundul Bîr- găului (cursuri de zi și serale). Pre- ședinte Ciobanu Augusta, prof. 1b. ro- mînă, dir. șc. medie „G. Coșbuc44 Cluj. Școala medie Dej — Comisia nr. 3 — secție mixtă, Se vor prezenta candidați de la școala medie Dej (cursuri de zi și serale). Președinte Brinzel Vasile, prof. istorie, dir. șc. medie „N. Bălcescu" Cluj. Școala medie „Petru Maior" Gher- la — Comisia nr. 4 — secție mix- tă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Petru Maior44 Gherla, școala medie „Ana Ipătescu" Gher- la, școala medie „Ady“ Zalău și școa- la medie Jibou (cursuri de zi si se- rale). Președinte Herman Victor, lec- tor univ. matematici. Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj. Școala medie nr. 2 Năsăud — Co- misia nr. 5 — secție reală. Se vor prezenta candidați de ia școala me- die nr. 2 Năsăud, șc. medie „G. Coșbuc44 Năsăud și de la șc. medie Beclean (cursuri de zi și serale). Pre- ședinte Țăranu Eugen, prof. matema- tică dir. șc. medie „Gh. Barițiu" Cluj. Școala medie „Mihai Viteazul" Tur- da — Comisia nr. 6 — grixtă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Mihai Viteazul*4 Turda și de la școala medie Abrud, (cursuri de zi și serale și prin examene de di- ferență). Președinte Tarța Cornel, lec- tor univ. matematici Universitatea „Babeș-Bolyai44 Cluj. Școala medie nr. 2 Turda — Co- misia nr. 7 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școala medie nr. 2 Turda, șc. medie Cimpia Tur- zii și de la șc. medie Baia de Arieș (cursuri de zi și serele) Președinte Găzdac Grigore, prof. filozofie, dir. șc. medie ..G Coșbuc" Năsăud. Școala medie „Ady-Șincai" Cluj — Comisia nr. 8 — secție reală cu 1b. de predare maghiară. Se vor pre- zenta candidați de Ia școala medie „Ady-Șincai" Cluj, școala medie (1Bras- sai Samuel44 Cluj, școala medie nr. 14 Cluj si școala medie Dej (curs seral) Președinte Dezso Ervin, conf. univ. fizică. Universitatea „Babeș-Bo- lyai44 Clui Școala medie „G. Coșbuc" Cluj — Comisia nr. 9 — secție reală. Se vor prezenta candidati de la școala medie UG. Coșbuc** Cluj, școala me- die „Ady-Șincai" Cluj, școala medie „Emil Racoviță" Cluj, școala medie „Gh. Barițiu44 Cluj, școala medie „N. Bălcescu44 Cluj44, școala medie „M. £minescu“ Cluj, școlile medii nr. 10 și nr. 13 Cluj și școala medie Huedin (curs de zi). Președinte Cris- tea Maria, lector univ. fizică, Uni- versitaîea „Babeș-Bolyai** Cluj. Școala medie ,,Ezb. Racoviță" Cluj —Comisia nr. 10 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Em. Racoviță" Cluj, școala medie or. 10 Cluj și de la școala medie serală de pe lîngă Uzinele de încălțăminte Cluj (curs seral și prin examene de diferență). Președinte Bucșa Petru, lector economie politică I.P.CD. Ciut Școala medie „Gh. Baritiu" Cluj — Comisia nr. 11 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Gh. Barițiu" Cluj, școala me- die „Ady-Șincai" Cluj și de la școa- la medie nr. 14 Cluj (curs seral). Președinte Mesaroș Victor, prof. is- torie, directorul școlii medii Abrud. Școala medie „Brassai Samuel" Cluj — Comisia nr. 12 — secție mixtă eu 1b. de predare maghiară. Se vor pre- zenta candidați de la școala medie „Brassai Samuel44 Cluj, școala medie „Ady" Zalău, școlile medii nr. 3, nr. 10, nr. 11, nr. 12 Cluj și școala me- die de muzică Cluj (curs de zi). Pre- ședinte Rozsa Eugen, piof. univ. fi- lozofie, Universitatea „Babeș-Bolyaj" Clui. Școala medie „Mihail Eminescu* Cluj — Comisia nr. 13 — secție uma- nistă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Mihail Eminescu" Cluj, școala medie „Ady-Șincai" Cluj, școala medie „G. Coșbuc" Cluj, școa- la medie „Em. Racoviță" Cluj, școala medie „Gh. Banțiu" Cluj, școala me- die „N. Bălcescu" Cluj, școala medie artă plastică Cluj, școala medie de muzică Cluj și de la școala medie Huedin, (curs de zi). Președinte Toth losif, proi. «niv. economie politică. Universitatea „Babeș-Bolyai44 Cluj. Școala medie nr. 13 Cluj — Comi- sia nr. 14 — secție reală, cu 1b. de predare maghiară. Se vor prezenta candidați de la școala medie nr. 13 Cluj, școala medie „Bethlen Gabor44 Aiud, școala medie Bistrița, școala medie Dej, școala medie „Petru Ma- ior" Gherla, școala medie Huedin, școala medie „Ady" Zalău, școala medie „Mihai Viteazul" Turda, școa- la medie ,rAdy-Șincai“ Cluj și școala medie nr. 11 Cluj (curs de zi). Pre- ședinte Toth Alexandru, conf, univ. matematici, Universitatea „Babeș-Bo- lyai" Cluj, ORAȘUL CONSTANȚA Școala medie nr. 3 Constanța — Comisia nr. 1 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1., nr. 2 și nr. 3 Constanța și școala medie Eforie-sud (curs de zi). Președinte Gruia Leo, conf. univ. matematici. Institutul politehnic Bucu- rești. Școala medie nr. 2 Constanța — Comisia nr. 2 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1, nr. 2, nr. 3 Constanța (cursuri de zi și serale). Președinte Zaharia Ion, prof. matematici, dir. școala medie nr. 4 Constanța. Școala medie nr. 2 Constanța — Comisia nr. 3 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Constanța (curs seral). Președinte Lungu Ion, prof. istorie, directorul școlii medii nr. 3 Cons- tanța* Școala medie nr. 1 Constanța — Comisia nr. 4 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școlile me- dii din Constanța (prin examene de diferență). Președinte Bogdănescu Virgii, conf. univ. matematici. Insti- tutul petrol, gaze și geologie Bucu- rești. REGIUNEA CRIȘANA Școala medie nr. 1 Oradea — Co- misia nr. 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de Ia școala medie nr. 1 Oradea și de la școala medio Ineu (curs de zi și restanțieri). Pre- ședinte Crăciun Gh.r prof. filozofie, directorul școlii medii Vadul Crișului. Școala medie nr. 1 Oradea — Co- misia nr. 2 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala me- die nr. 1 Oradea (curs seral). Pre- ședinte Ondșor Teodor, conf. univ. geografie, Universitatea „Babeș-Bo- Școala medie nr. 3 Oradea — Co- misia nr. 3 — secție mixtă, cu Ib. de predare maghiară. Se vor prezenta candidați de la școala medie nr. 3 Oradea, școala medie Salonîa, școala medie Marghita și școala medie Se- cuem (curs de zi și restanțieri). Pre- ședinte Zsako loan, lector univ. chi- mie, Universitatea „Babeș-Bolyai" Cluj Școala medie nr. 3 Oradea — Co- misia ni. 4 — secție reală, cu 1b. de predare maghiară. Se vor prezenta candidati de la școala medie nr. 3 Oradea (curs seral și restanțieri). Pre- ședinte Ney Andrei, lector univ. ma- tematici. Universitatea ..Babeș-Bolyai" Clui Școala medie nr. 4 Oiadea — Co- misia nr. 5 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de Ia școala medie nr. 4 Oradea, școala medie nr. 2 Ora- dea, școala medie Criș și școala me- die Salonta (cursuri de zi și serale). Președinte Schechter Erwln, lector univ. matematici, Universitatea „Babeș- Bolyaî" Cluj. Școala medie nr. 4 Oradea — Co- misia nr. 6 — secție mixtă cu ib. de predare maghiară. Se vor prezenta candîdații de la școala medie nr. 4 Oradea, școaia medie nr. 2 Oradea ți școala medie Simleu (cursuri de zi și restanțieri). Președinte Boroș Ladi- slau, prof. ib. romînă, directorul școlii medii Salonta. Școala medie nr. 1 Beiuș — Comi- sia nr. 7 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la școala medie nr. î Beiuș, școala medie nr. 2 Beiuș și școala medie „Petru Gioza" (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Boșca Gheorghe, prof. geografie, di- rector școala medie Simleu. Școala medie Marghita — Comisia nr. 8 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie Marghi- ta, școala medie Simleu și școala me- die Vadul Crișului (cursuri de zi și serale). Președinte Roșu Vasile, prof. matematici, directorul școlii medii nr. 1 Oradea. REGIUNEA DOBROGEA Școala medie Medgidia — Comisia nr. 1 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la școala medie Medgidia, școala medie Cernavoda, școala medie Hirșova și școala medie Băneasa (curs de zi). Președinte Homei Vasile, lector univ. șt. naturale. Uni- versitatea București. Școala medie Medgidia — Comisia nr. 2 — secție reală. Se vor prezenta candidați de la școala medie Medgi- dia, școala medie Cernavoda și școala medie Negru-Vodă (cursuri de zi, se- rale și restanțieri). Președinte Voicu Georgeta, prof. științe-naturale, direc- toare adj. școala medie Babadag. Școala medie nr. 1 Tulcea — Co- misia nr. 3 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Tulcea, școaia medie Macin, școala medie Babadag (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președinte Stoian Emilia, prof. geografie, direc- toare adj. Școala medie Cernavodă. REGIUNEA GALAȚI Școala medie nr. 1 „V. Alecsandri*4 Galați — Comisia nr. 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Galați (curs de zi și restanțieri). Președinte O ană Ion, conf. univ. filologie, Insti- tutul „Maxim Gorki" București. Școala medie nr. 2 Galați — Co- misia nr. 2 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile me- dii nr. 3 și nr, 4 Galați, de la școala medie Bujor și de la școala medie Pechea (curs de zi, restanțieri și prin examene de diferență). Președinte Mi- colescu Andrei, prof. 1b. latină, direc- torul scolii medii nr. 3 Brăila. Școala medie nr. 3 Galați — Comi- sia nr. 3 — secție reală. Se vor pre- zenta candidați de ia școala medie nr. 1 Galați, școala medie serală „N. Cristea" Galați, școala medie serală „Șantierul naval" Galați/școala medie serală de pe lingă întreprinderile textile Galați și școala medie Galați (curs seral și restanțieri). Președinte Gavriliuc Angela, lector univ. fizico- chimie, Institutul pedagogic de 3 ani Galați. Școala medie nr. 1 Brăila — Comi- sia nr. 4 — secție mixtă. Se vor pre- zenta candidați de la școlile medii nr. 1, nr. 2 și nr. 3 Brăila și de la școala medie Comuna însurăței (curs de zi). Președinte Vasiliu Emanoil, lector univ. filologie Universitatea București. Școala medie nr. 2 Brăila — Comi- sia nr. 5 — secție reală. Se vor prezenta candidați de Ia școlile nr. 1, nr. 2 și nr. 3 Brăila (curs seral). Pre- ședinte Lupu Ciobotaru Victoria, prof. matematici, directoarea școlii medii nr. 2 Tecuci. Școala medie nr. 3 Brăila — Comi- sia nr. 6 — secție reală. Se vor pre- zenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 3 Brăila și de la școala me- die lanca (curs de zi, restanțieri și prin examene de diferență). Președin- te Opreanu Elena, lector univ. mate- matici, Institutul pedagogic de 3 ani București. Școala medie nr. 1 Focșani — Co- misia nr. 7 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Focșani, școala medie Vidra, școala medie Pancîu și școala medie Mărășești (curs de zi). Președin- te Enăchescu Gheorghe, prof. socia- lism științific, directorul școlii medii nr. 1 „V. Alecsandri44 Galați. Școala medie nr. 2 Focșani — Co- prezenta candidați de la școlii® nr 1 și nr 2 Focșani, școala medie Focșani, școala medie Gugeșii. școala medie Vidra, școala medie Pancîu, școala medie Mărășești și școala medie O- dobești (cursuri de zi, serale, restan- țieri și prin examene Je iiferentă). Președinte Toboșarii Ion, lector univ. 1b. romînă, Instituîul de artă teatra- lă și cinematografică .1 L Caragiăle" București Școala medie nr. 1 Tecuci — Comi- sia nr. 9 — secție mixtă Se vor pre- zenta candidați de la școlile medii nr. 1 și nr. 2 Tecuci (cursuri de zi, serale, restanțieri și prin examene de diferență). Președinte Dimofte Gheor- ghe, prof. ib. romînă directorul școții medii nr. 1 Brăila. REGIUNEA HUNEDOARA Școala medie „Decebai4 Deva — Comisia nr 1 — secție mixtă. Se vor prezenta candidați le la școala medie „Decebai" De»a uursuri de zi și serale). Președinte Hăgan Teofil, conf. univ socialism științific Uni- versitatea ..Babeș-Bolvar" Cluj. Școala medie „Deciebar Deva — Comisia nr 2 secție mixtă. Se vor prezenta candidați de la școala medie „Decebai" Deva, școala medie Uia, școala medie „Avram lancu" Brad, școala medie serală Guraharza, școala medie Simerta și școala medie serală C.F.R. Stmeria (cursuri 4e zi, serale și restanțieri). Președinte Ciolan Ana- tolie, prof. mate mati că-fizică, directo- rnl scolii medii Hunedo-ra. Școala medie „Horia, Cloșca și Cri- șan* Aiba-Tulia — Comisia nr. 3 — secție mixtă. Se vor prezenta candi- dați de la școala medie ..Horia, Cloșca și Crișan" Alba-Iuiia. școala medie Zlatna și școala medie Teiuș (cursuri de zi, serale și restanțieri). Președin- te Susan Dumitru, prof lb romînă, directorul școhi medii Deva Școala medie „Aurel Vlalcn" Orăș- tie — Comisia nr. 4 — secție mixtă cu limbile de predare romînă și ger- mană. Se vor prezente candidați de la școala medie „Aurel Vlaicu" Orăș- tie, școala medie Cuqir. școala medie de pe lingă Uzinele metalurgice Cu- gir și de la școala medie Sebeș (cursuri de zi. serate și restanțieri). Președinte Drașnveanu Dumitru, lec- tor univ. filologie î‘n