Proletari din toate țările, uniți-vă l
^uzeTa liivoJămlnTuU
Anul XII! nr. 670
vineri 10 august 1962
înserării, admirmd
frumusețea
Iacului Herăstrău
In umbra
contribuie
în spiritul
patrie.
Printre
Organ al Ministerului ln¥â(âm ntului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmint și Cultură
12 pagini 25 bani
fa cinstea zilei de 23 August
întîmpinînd marea sărbă-
toare a eliberării patriei noa-
stre, Casa Pionierilor din
orașul Pitești organizează
numeroase acțiuni menite să
facă cunoscută pionierilor
importanța acestei zile, să
la educarea lor
dragostei față de
acțiunile progra-
marea cadrelor didactice și
a instructorilor de pionieri,
și numeroase acțiuni patrio-
tice. Bunăoară, copiii din co-
muna Ursoaia cinstesc ziua
de 23 August participînd,
alături de părinții lor, la
munca voluntară pentru con-
struirea unor noi săli de
clasă.
B. MOLDOVANJ
Oaspeți
dragi ai Capitalei
De la ferestrele șirului de au-
tobuze, blocurile de pe Calea, Gri-
viței par în dimineața aceasta
plină de soare palate de basm.
Sutele de ochi privesc minu-
nata panoramă cu îneîntare și
uimire. Prima întîlnire cu Bucu-
reștiul depășește cu mult aștep-
tările micilor oaspeți.
într-o clipă oboseala drumului
a dispărut ți cei 1.500 de pasageri
— o parte din cei peste 11.000
care vor vizita in această vacanță
Capitala — nu-și mai iau ochii
de la ferestre.
„Cînd s-au înălțat, ce mîini
măiestre le-au clădit atît de su-
ple, de frumoase?”. Gîndurile,
întrebările încep să prindă grai.
Cu doi ani în urmă — se aud
răspunsurile — nu erau aici. E-
leonora Banciu și toți ceilalți
elevi care au vizitat atunci Ca-
pitala își amintesc bine. în locul
lor se vedeau niște căsuțe pi-
pernicite, clădite și acelea cu tru-
dă în vremurile de mult apuse,
cînd ceferiștii Griviței abia aveau
cu ce trăi. Acum, prin fața co-
piilor se perindă sute de ferestre,
sute de balcoane. La fiecare lo-
„Tot ce facem
noi aici
pentru ca, voi, copiii noștri,
este
să
cuiește cîte o familie de
tor, de ceferist. Pentru ei
construite toate.
Calea Griviței, popasul
la Uzinele „Grivița Roșie"
munci-
au fost
făcut
au fost
abia începutul. Capitala avea să
ofere oaspeților săi noi și noi sur-
prize, alte minunate priveliști.
...Cu ce poate fi asemuită ma-
rea, uzină? Elisabeta Rajcsanyi,
fiica unui colectivist din comuna
Craidorolț. obișnuită cu liniștea
meleagurilor maramureșene de
unde vine, n-a mai văzut nicio-
dată hale mari ca acestea de la
uzinele „23 August”, unde lucrea-
ză sute de muncitori, unde se
află mașini, motoare atît de mul-
te și mari. Și ce oameni priete-
noși a întilnit aici ! Tot grupul
lor mare de elevi a fost condus
prin uzină, prin secțiile ei. Fie-
care s-a străduit să nu scape nici
un cuvînt din explicațiile pri-
mite de la ingineri și muncitori,
care le-au vorbit despre munca
lor în uzină, despre lupta pe
care o duc pentru sporirea pro-
ducției, pentru îmbunătățirea ca-
lității produselor, despre viața și
preocupările lor.
trăiți o viață fericită, îmbelșu-
gată” — le-au spus ei.
Aceeași atmosferă de muncă
entuziastă au întîlnit-o micii vi-
zitatori și la uzinele „Semănă-
toarea”, „Vasile Roaită”. Vizita
la cele mai mari uzine ale Bucu-
reștiului le-a dezvăluit încă o
dată elevilor frumusețea muncii,
le-a întărit mai mult dragostea și
interesul pentru muncă, respec-
tul față de cei ce muncesc.
...Palmele, 1500 de palme, mîn-
gîie catifeaua moale cu grijă, să
nu o strice cumva, se urcă apoi
în sus spre perete și-i pipăie lu-
ciul și-ar vrea parcă să ajungă
mai sus, să-și plimbe degetele
pe bolta unduită a tavanului.
Chipurile copilăroase exprimă o
gamă întreagă de sentimente: ui-
mire, bucurie mîndrie. „Aceasta
este deci sala Palatului, pe care
am văzut-o de nenumărate ori
în filme, în ziare și reviste? Este
mult mai frumoasă cînd o pri-
vești, o adevărată bijuterie!” —
par a spune ochii fiecăruia. Ghi-
dul le explică, spre și mai ma-
rea lor mirare, că din oricare
parte a sălii sunetul se aude la
fel de bine. Le face chiar o de-
monstrație, le arată instalațiile
și le vorbește apoi despre hărni-
cia, despre dragostea cu care a,u
muncit constructorii la ridicarea
acestui impunător edificiu.
...Nici Benone Cărmăjan de la
Școala medie din Bocșa și nici
Ștefan Batki, viitor oțelar, acum
elev la Școala profesională a
Combinatului metalurgic din Re-
șița, amândoi la prima lor întîl-
nire cu Capitala, nu și-au putut
închipui prin cîte mîini trece car-
tea pe care învață ei, pînă să
ajungă așa cum o cunosc. Abia
vizita la Combinatul poligrafic
„Casa Scînteii” le-a dezvăluit a-
cest lucru, lor și tuturor celor-
lalți vizitatori elevi. Manualele
pe care le vor primi în dar
sau le vor cumpăra în cu-
rînd din librării sînt făcute cu
migală, cu grijă, de o armată în-
trea-gă de muncitori — linotipiști,
tipografi, zețari, legători. Zilnic
din mîinile lor ies mii de cărți
pe care cei doi fii de oțelari de
la Bocșa și Reșița, ca și toți cei-
lalți elevi care au privit cu cită
muncă se fac, le vor păstra, le
vor îngriji mai bine, în semn
de respect pentru muncitorii com-
binatului.
O săptămînă șirul de autobuze
i-a purtat pe oaspeții din școlile
regiunilor Maramureș, Dobrogea,
Suceava, Bana-t, Crișana, pe bu-
levardele largi ale Capitalei.
Popasurile făcute sînt greu de
numărat. Vizitatorii s-au oprit
îndelung și în fața blocurilor noi
care împînzesc străzile și cartie-
rele, și în parcurile cu mirosuri
îmbătătoare. și în fața uriașei
cupole a Pavilionului expoziției
economiei noastre naționale.
S-au plimbat ceasuri întregi
pe aleile și prin sălile Palatu-
lui Pionierilor, minunatul dar fă-
cut de către partid copiilor Ca-
pitalei, au aplaudat cu căldură
spectacolul de estradă prezentat
special pentru ei la Circul de
Stat, au admirat nemuritoarele
mate se numără o seară li-
terară cu tema „Eliberarea
patriei", la care pionierii
vor recita versuri închinate
acestui eveniment și vor
cînta cîntece patriotice. Pio-
nierii vor participa, de ase-
menea, la adunarea cu tema
„Recunoștință partidului iu-
bit" și la simpozionul „Pa-
gini din lupta comuniștilor
pentru fericirea poporului".
Intense pregătiri pentru
întîmpinarea marii sărbători
se fac și în taberele din ra-
ionul Pitești. Bunăoară, la
tabăra de pionieri de pe lîn-
gă Școala de 8 ani din co-
muna Cosmeana se pregă-
tește o adunare cu tema
„Satul nostru în trecut și
astăzi". îndrumați de cadre-
le didactice, pionierii au în-
ceput să se documenteze a-
supra trecutului satului, să
stea de vorbă cu țăranii co-
lectiviști, de la care primesc
numeroase informații inte-
resante. în curînd pionierii
vor face o vizită la fabrica
de cherestea, unde se vor în-
tîlni cu muncitorii fruntași
în întrecerea socialistă care
se desfășoară în cinstea zi-
lei de 23 August.
In același timp pionierii și
elevii desfășoară, sub îndru-
Dornici să sprijine din
toate puterile lor campania
de
de
ai
pe
recoltare și a arăturilor
toamnă, elevii din anul II
școlilor profesionale de
lingă uzinele de mașini
agricole „Semănătoarea" din
București și „7 Noiembrie"
din Craiova participă activ
în aceste zile la realizarea
de noi mașini agricole per-
fecționate, la repararea și
întreținerea chiar la locul de
muncă a mașinilor puse în
funcțiune.
Alături de elevi, profe-
sorii-ingineri și maiștri i-in-
structori aduc o contribuție
activă, îndrumînd practica
și rezolvînd problemele teh-
nice de producție.
De curînd conducerile ce-
lor două uzine au mulțumit
școlilor pentru activitatea
desfășurată de elevi care,
așa cum se arată într-una
dintre scrisori,
colectivului
,a ajutat
de muncitori.
ingineri și tehnicieni ai uzi-
nei să realizeze înainte de
termen angajamentele luate
în cinstea zilei de 23 Au-
gust, contribuind la înzes-
trarea agriculturii noastre
socialiste cu noi mașini, mai
perfecționate.
FI- MIRCEA

tablouri expuse în
artă al R.P.R.
Capitala a rămas
fiecărui elev ca- un
Muzeul de
în imaginea
oraș tînăr,
plin de farmec și frumusețe. Un
oraș care freamătă de muncă,
care crește pe zi ce trece. Des-
pre frumusețile sale, despre oa-
menii săi, despre tot ce au în-
tîlnit în vizita de-o săptămână,
elevii vor povesti cu mîndrie pă-
rinților, prietenilor.
...în șirul de autobuze, locul
primilor oaspeți l-au luat alții.
Sînt elevi din toate colțurile par-
triei. După ei vor urma alții și
alții. Peste 11.000 de elevi. Toți
vor privi
îneîntare,
Și toți
transmită
orașul de
11.000 de
Capitala cu uimire, cu
cu bucurie.
vor simți nevoia să
impresiile în satul sau
unde au venit. Peste
ilustrate de cărți poș-
tale, cu imagini din Capitala iu-
bită se vor răspîndi în toată țara,
purtînd pe ele cuvinte din care
se desprinde același gînd sincer,
din inimă: „Sînt mîndru că țara
noastră are o Capitală atît de
frumoasă4"t
MONICA VERD
Cărți
entru toti
Cu sprijinul
ORGANIZAȚIEI DE BAZĂ
îndrumate de organizația de
bază P.M.R., cadrele didactice din
școala noastră s-au străduit per-
manent, în cursul anului școlar
încheiat, să ridice pe o treaptă
mereu mai înaltă nivelul muncii
instructiv-educative.
în adunările generale ale co-
muniștilor din școală s-au anali-
zat nu o dată probleme legate de
munca de educare comunistă a
elevilor, urmărindu-se antrenarea
tuturor cadrelor didactice, a or-
ganizațiilor U.T.M. și de pionieri
și a comitetului sindical la reali-
zarea sarcinilor izvorîte în acest
domeniu din documentele de
partid și de stat.
într-o adunare generală ținută
în trimestrul I, de pildă, comu-
niștii au discutat despre rolul
școlii în formarea omului nou, a
omului comunist. La această a-
dunare au fost invitați diriginți
și învățători, secretarul organi-
zației U.T.M. și instructorul su-
perior de pionieri. Dezbaterile au
scos la iveală realizările obținute
în munca instructiv-educativă,
lipsurile existente, ca și sarciiîi-
le cadrelor didactice pentru con-
tinua îmbunătățire a pregătirii
lor profesionale și politice. Hotă-
rîrile adoptate au dat o orienta-
re justă activității ulterioare a
conducerii școlii, a profesorilor
diriginți, a organizației U.T.M. și
a comitetului sindical din școa-
lă. Bunăoară, s-a recomandat
conducerii școlii să se ocupe mai
îndeaproape de conținutul mun-
cii metodice, îmbunătățind tema-
tica ședințelor ținute de comisii-
le metodice, ajutîndu-le să-și
axeze activitatea pe interpreta-
rea faptelor și fenomenelor ana-
lizate în cursul lecțiilor de pe po-
zițiile materialismului dialectic și
istoric, pe găsirea celor mai bune
metode de predare, pe combate-
rea rămînerii în urmă la învăță-
tură.
Recomandările făcute au fost
traduse în viață. Astfel, în comi-
sia profesorilor de limba romî-
nă au fost analizate metodele și
procedeele folosite pentru preda-
rea temei „Partidul oglindit în
poezia de după 23 August 1944“.
Discuțiile purtate i-au ajutat pe
profesorii care predau limba ro-
mînă să întărească în predare
preocuparea pentru conținutul
ideologic al operelor studiate în
vederea unei bune orientări a e-
levilor, pentru dezvoltarea dra-
gostei tineretului față de partidul
clasei muncitoare.
Comisia metodică a profesori-
lor de științe sociale a dezbătut
teme ca „Folosirea documentelor
de partid, a presei, a literaturii
și a radioului pentru îmbogăți-
Brigada artistică de agitație a cadrelor didactice din comuna Ciorăști,
raionul Rîmnicu Sărat, nrezentînd un spectacol la arie, în iața colecti-
rea conținutului și actualizarea
lecțiilor de științe sociale“, „Asi-
gurarea accesibilității cunoștințe-
lor de istorie la clasele V—XI și
interpretarea fenomenelor isto-
rice de pe pozițiile materialismu-
lui istoric" etc. Discutarea aces-
tei teme a adus o contribuție în-
semnată la justa orientare a pro-
fesorilor de specialitate, la îmbu-
nătățirea lecțiilor ținute de ei. A-
ceasta i-a ajutat pe elevi să-și
însușească cunoștințe temeinice,
le-a dat posibilitatea să interpre-
teze just fenomenele istorico-so-
ciale.
Tema susținută în comisia diri-
ginților — „Cum lupt împotriva
misticismului în activitatea edu-
cativă la clasa pe care o conduc"
— a dat o bună orientare mun-
cii profesorilor diriginți, combă-
tîndu-se atitudinile de formalism
și indieîndu-se căi de realizare a
educației ateist-științifice a ele-
vilor. De asemenea, diriginții au
fost îndrumați ca în ședințele lu-
nare cu părinții să poarte cu ei
convorbiri pe teme pedagogice.
Ca urmare a sprijinului dat de
comisia metodică, munca de edu-
care ateist-științifică a elevilor
s-a îmbunătățit. Totodată, în
urma orientării primite din par-
tea biroului organizației de bază
și a conducerii școlii, s-a îmbu-
nătățit colaborarea între profeso-
rii diriginți și organizațiile U.T.M.
și de pionieri.
Ținîndu-se seama de faptul că
la un moment dat se neglijase în
școala noastră organizarea vizi-
telor în întreprinderile industria-
le și a excursiilor în împreju-
rimi, s-a discutat în comisia me-
todică de specialitate despre ne-
cesitatea excursiilor și vizitelor
în producție și despre metodica
desfășurării lor. Ca urmare, sub
conducerea profesorilor de spe-
cialitate și a profesorilor diri-
ginți, pînă la sfîrșitul anului șco-
lar toate clasele VI—XI ale șco-
lii au vizitat Centrul de indus-
trializare a lemnului din locali-
tate, unde li s-a explicat elevilor
întregul proces tehnologic. Nu
este nevoie să mai accentuăm a-
supra rezultatelor instructive și
educative pe care școala le-a rea-
lizat prin vizitarea acestei între-
prinderi și a altor obiective in-
dustriale din localitate.
Multe sînt laturile muncii noas-
tre școlare în care organizația de
partid ne-a dat îndrumări pre-
țioase. In cele de mai sus am a-
rătat doar cîteva din ele.
GHEOKGHE NEGOIȚA
directorul Școlii medii
„Vasile Roaită"
Rîmnicu Vîlcea
Tovarășul secretar al comitetu-
lui executiv al sfatului popular
raional Roșiorii de Vede cunoaș-
te bine stadiul în care se află
pregătirea bazei materiale a șco-
lilor din raion în vederea des-
chiderii noului an de învățămînt.
Ne expune pe scurt situația fie-
cărui local în construcție la data
de 3 august 1962 și ne relatează
totodată că majoritatea covîrși-
toare a școlilor existente sînt
puse la punct încă de la sfîrși-
tul lunii iunie, așa cum au ra-
portat la consfătuirile raionale
mulți directori de școli. Aflăm,
de asemenea, că s-au făcut co-
menzile de manuale pentru cla-
sele I—VII, care vor fi distribuite
gratuit elevilor.
Așadar -— vești bune. Plecăm
bucuroși în raion, să vedem „pe
concret" situația. Ne întovără-
șește tov. Ion Tecuceanu, care
ne vorbește cu lux de amănun-
te nu numai despre situația la zi
a fiecărei construcții, dar și des-
pre „istoria" ei.
în comuna Papa, clădirea nouă
a școlii cu 4 săli de clasă și de-
pendințele necesare se apropie
de sfîrșit. Va fi gata mult îna-
inte de deschiderea cursurilor.
Construcția se realizează din
contribuție voluntară și împru-
mut rambursabil. Stăm de vorbă
cu directorul școlii. „Păcat — ne
spune acesta — că proiectul nu
a prevăzut și hîrtie gudronată
sub țiglă. Vedeți, la noi, iarna,
viscolul introduce multă zăpadă
în pod. Construcția e însă soli-
dă, vom face trotuarele ceva mai
jos, ca să apărăm cît mai mult
din zidărie". Apoi ne conduce
prin școală : „Priviți, aici vor
lucra .cadrele didactice, aici e
depozitul de material didactic,
aici..."
Aflăm de la inspectorul sec-
ției de învățămînt că directorul
acestei școli, tov. Nicolae Lebe-
denco, nu e numai un organiza-
tor priceput, ci și uq om care
îndrumă cu competență procesul
de învățămînt.
La școala nouă din Siliștea, cu
nUUMHMIhl! IL !.OTfilIIIîNrtlIiIhlill 1101111111111
IN ATENȚIA
ORGANIZATORILOR
DE EXCURSII ȘCOLARE
Excursiile școlare se organi-
zează numai cu aprobarea co-
mandamentelor regionale și a
comandamentului central pentru
organizarea excursiilor, care func-
ționează pe lîngă Ministerul In-
vățămîntului.
Cadrele didactice care conduc
excursiile au obligația ca de în-
dată ce ajung în localitățile în
care se deplasează să ia legătura
cu comandamentul de pe lîngă
secția de învățămînt, pentru a
primi indicații în legătură cu vi-
zitarea obiectivelor înscrise în
planul excursiei, cu condițiile de
cazare și masă, cu asigurarea
ghizilor necesari și cu alte pro-
bleme privind buna desfășurare a
Pregătiri pentru noul an școlar
Instantanee
patru săli de clasă, mai trebuie
doar să se parcheteze o sală pen-
tru ca totul să fie gata. Și aici
s-a muncit mult, cu spor.
Păcat că nu putem spune ace-
lași lucru despre felul cum este
pregătită pentru noul an cealaltă
școală din Siliștea. Aici lucrările
de reparație capitală prevăzute
nici n-au început încă, iar în-
tr-una din săli s-a depozitat
ovăz. „Tot trebuie să facem re-
parații capitale..." — explică pre-
ședintele sfatului comunal. Di-
rectorul, tov. Ion Mincă, e ple-
cat în concediu. Frumoasă sur-
priză vei avea la întoarcere, to-
varășe director !
La școala din Peretu, însă, lu-
crurile merg bine. încă puțin și
ea va fi gata să-și primească
elevii. Directorul e plecat la exa-
menul de definitivat, dar ad-
junctul său e la post și-și face
datoria. Administratoarea școlii
nu știa cîte ochiuri de geam tre-
buie înlocuite, dar colectiviștii
care muncesc pentru punerea la
punct a ferestrelor cred că-n trei
zile vor termina.
Intr-o clasă, profesorul de lim-
ba romînă, Iulian Rădulescu,
făcea meditații cu vreo 10—15
elevi în vederea concursului de
admitere. Și aceasta face parte
din pregătirea pentru noul an.
La șccala din Peretu acest lucru
este cu atît mai necesar, cu cît la
sesiunea din vară a concursului
au reușit puțini elevi.
Să pregătești pentru deschide-
rea anului de învățămînt o casă
de copii în cadrul căreia func-
ționează și o școală și unde sînt
găzduiți 800 de elevi, nu-i treabă
ușoară. Curățenia și zugrăvitul
trebuie efectuate și în clase, și
în dormitoare, și în multe alte
încăperi cu destinație variată.
Dar cei ce lucrează la casa de
copii din Siliștea-Gumești au do-
vedit că știu să muncească.
Directorul a avut o inițiativă
bună : să se realizeze majorita-
tea lucrărilor prin posibilități
proprii. Organizația de bază
P.M.R. l-a sprijinit îndeaproape.
Rezultatul : jumătate din lucrări
sînt gata. Am văzut cîteva dor-
mitoare puse la punct de perso-
nalul „calificat" al școlii. Nu le
deosebești cu nimic, în ce pri-
vește calitatea lucrării, de cele
în care au lucrat salariații între-
prinderii de specialitate. Dar
cheltuielile ? în loc de aproxima-
tiv 400.000 lei, costul lucrărilor
se va reduce la circa 40.000 Lei —
ne spune directorul casei, tov.
Ștefan Costea. Iată dar ce rezul-
tate se pot dobîndi atunci cînd
există inițiativă, cînd oamenii
sînt mobilizați, cînd se muncește
cu însuflețire.
La Ciolănești-Deal sînt două
școli de opt ani. Una din ele,
Școala nr. 2, e pregătită pentru
deschiderea cursurilor încă de la
1 iulie. Și cealaltă e gata să-și
primească elevii. Intre ele este
însă o mare deosebire. La Școala
nr. 2 te îmbie florile frumos în-
grijite de elevi, la Școala nr. 1
grădinița din fața intrării e nă-
pădită de buruieni. Lucrurile au
și ele o explicație: La Școala
nr. 2 sînt prezenți directorul
la Școala nr. T nu se află nici un
cadru didactic.
Școala dată în folosință în ani
trecut la Ciolănești Vale n-a
avut nevoie de reparatii. Elevii
au păstrat-o „ca nouă". Dar gră-
dina de lîngă ea a fost ..păstrată-
în aceeași stare în care se afla
înainte de a se clădi aici o școală.
Profesoara care suplinește ca-
tedra de științe naturale, tov.
Margareta Coman, n-a putut da
nici o explicație în legătură cu
starea de părăsire care domnește
în „grădina" școlii. Cultivarea și
îngrijirea ei nu fac parte din pro-
blemele deschiderii anului școlar?
Ba da — dar aceasta ar trebui
s-o știe și cadrele didactice care
lucrează aici.
Cînd intri pe poarta școlii din
Săceni îți dai seama ime-ii:: cA
ai de-a face cu un difecipr : <-
nic și priceput. Tot ce vezi iți
face plăcere. Clasele, coridoarele
sînt „lună" și grădina școlii e
bine îngrijită.
— Cine îngrijește grădina, to-
varășe director ?
— Profesoara de științe natu-
rale, tov. Sevastița Șerban, dar
o mai ajut și eu.
Tov. Ion Albulescu, directorul,
are cu ce se mîndri.
La școala din Drăcșani se pre-
gătesc listele de inventar, căci în
localul școlii totul e pus la punct.
La Beuca se muncește de zor :
se repară clădirea veche. în ceea
ce privește însă clădirea nouă;^^-^
realizată prin contribuție volun-
tară și împrumut rambursabil,
mai este mult de făcut. Lipsesc
dușumelele pentru o sală de cla-
să, nu s-a primit încă toată
tîmplăria, iar cea care s-a primit
și s-a montat are nevoie, în unele
cazuri, de reparații generale.
Cum a putut I.I.L. Videle să li-
vreze asemenea tîmplărie și cum
de a recepționat-o funcționarul
sfatului popular ? Dacă nu se iau
măsuri urgente, copiii nu vor pu-
tea învăța în noul local din pri-
mele zile ale anului școlar.
La Văcărești, ultima construc-
ție nouă pe care am vizitat-o,
munca e în toi. Se pare că în
ultimul timp s-au luat măsuri de
grăbire a lucrărilor. Dar faptul
că nici pînă acum cheresteaua
pentru dușumea nu este pe șan-
tier, arată că se pot pune semne
de întrebare în legătură cu ter-
minarea la timp a localului.
Iată, pe scurt, ce-am văzut în
două zile, cutreierînd satele ra-
ionului.
Constatările noastre coincid în
mare măsură cu ceea ce se știe
la comitetul executiv raional.
Dar școlile vor putea fi deschise
în condiții bune numai dacă or-
ganele învățămîntului vor con-
tinua să se îngrijească îndea-
proape de felul cum se desfă-
șoară lucrările acolo unde ele
n-au fost încă terminate, dacă
vor mobiliza întreprinderile con-
tractante, dacă vor arăta pînă
la capăt toată atenția pregătiri-
lor pentru noul an.
L GH. BORCA
Inspector general șef al Minis-
In anul școlar care se va des-
chide în curînd, nivelul pregă-
tirii de specialitate a viitorilor
mecanici agricoli trebuie să se
ridice pe o nouă treaptă, astfel
încît ei să poată îndeplini în cele
mai bune condiții munca de con-
ducere și exploatare a tractoare-
lor, a mașinilor și agregatelor a-
gricole moderne. în realizarea a-
cestei sarcini are o mare însem-
nătate buna organizare a cabine-
telor-laborator și a atelierelor
din școlile de mecanici agricoli.
Iată de ce în școala noastră se
dă o mare atenție de pe acum,
din timpul vacanței, amenajării
cabinetelor-laborator de tractoa-
re, de mașini agricole, de meca-
nică tehnică, de agricultură etc.
și a atelierelor de instruire prac-
tică, precum și dotării lor cu ma-
teriale didactice — mașini-unel-
te, scule și dispozitive.
Cabinetele-laborator sînt, după
cum se știe, săli de curs unde
profesorul de specialitate prezin-
tă, în cadrul lecțiilor teoretice,
materialul intuitiv — piese de
motoare și de tractoare sau de
mașini agricole. în aceste cabi-
nete, clasele de elevi trec de la
oră la oră, în funcție de discipli-
nele prevăzute în orar în ziua
respectivă. Dotarea cabinetelor-
laborator se realizează în func-
ție de specificul disciplinei pen-
tru care au fost organizate. Ast-
fel, în cabinetul nostru de trac-
toare se vor găsi, expuse în du-
lapuri-vitrină, piese și ansamble
ale motoarelor Diesel 35 și Die-
sel 36 M, grupate pe mecanisme
și sisteme. De exemplu, sistemul
de alimentare cuprinde piese în
mărime naturală și secționate
pentru a se putea demonstra în
timpul lecțiilor piesele compo-
nente ale fiecărui filtru de cu-
rățire grosieră și fină a combus-
tibilului sau ale pompei de ali-
mentare și de injecție și totodată
să se poată percepe și funcțio-
narea lor. în același cabinet vor
îi expuse pe piedestale (din Ri-
cina greutății lor), piese ale
transmisiilor de tractoare —
breiaje, transmisii principale și
diferențiale — precum și piese ale
o-ganelor de conducere, dir£Ue
și rulare. Pentru o înțeleg6
mai temeinică a principiile de
funcționare a tractoarelor In-
versai 26, 27 și 2», se vor găsi
în cabinet și planșele respecive,
prinse pe suporți pentru a pu-
tea fi cît mai ușor utilizate de
profesori în timpul expunerii
în cabinetul de mașini agrico-
le instalăm, montate pe piedes-
tale și suporți, diferite organe ac-
tive ale principalelor mașini fo-
losite în agricultură — plugul
P-3-35, cultivatoare CPF și CPU,
semănători de porumb și cereale
2 ESPC-2 și SU-29, mașini de
recoltat etc. De asemenea, în a-
cest cabinet vor fi expuse sub
formă de machete majoritatea
mașinilor agricole.
Atelierele de instruire practică
r din școala noastră se împart în
'două grupe : atelierele de lăcătu-
șărie — unde elevii din anul I
.vor executa operațiuni de trasa-
re, tăiere, pilire, găurire, nituire,
filetare, sudură etc., pentru a-și
O etapă nouă,
superioară
Moment din pregătirea de specialitate a viitorilor maiștri-mecanizatori
• Cabinete și ateliere bine amenajate
Școli in care vor fi pregătiți
fruntașii recoltelor bogate
Pînă în anul 1970 agricultura noastră are nevoie de 59.000
de cadre cu pregătire medie, de 150.000 mecanizatori și de
4.000 de maiștri mecanici. îndeplinirea acestei sarcini de
mare însemnătate revine școlilor tehnice agricole, horti-
cole și veterinare, școlilor profesionale de mecanici a:ri-
coli, școlilor tehnice de hidrotehnicieni și de contabili agri-
coli. Rețeaua acestor școli, create în lumina Hotăririi C.C.
al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri cu privire la o,gani-
zarea învăță.mîntului agricol, va număra în noul an de
învățămînt 174 de școli profesionale de mecanici agricoli și
98 de centre școlare complexe. Aceste școli, răspîndite în
toate regiunile țării, vor fi legate de cele mai mari si mai
multilateral dezvoltate unități ale agriculturii sociali, te —
stațiuni de mașini și tractoare, gospodării agricole de stat,
stațiuni experimentale ale institutelor de cercetări din do-
meniul agriculturii.
Numeroși absolvenți ai școlilor de 7 ani și ai școlilor
medii de cultură generală își manifestă dorința de a urma
cursurile școlilor tehnice de agricultură și ale școlilor pro-
fesionale de mecanici agricoli. Urmînd aceste școli ei vor,
putea intra în rîndul celor care desfășoară pe ogoare bătă-
lia pentru a smulge naturii cît mai multe roade, al mecani-
zatorilor fruntași, stăpîni pe utilajele perfecționate cu car»
este dotată an de an mai mult agricultura noastră socialistă,
specialiști în agrotehnica solului, tehnicieni care vor face
să crească renumele podgoriilor și al livezilor din țara
noastră, zootehnicieni pricepuți.
mașini-agricole, scule și dispozi-
tive, unde elevii vor executa lu-
crări de montare și demontare a
unor piese pentru a cunoaște
construcția și destinația lor.
Atelierul de lăcătușărie pentru
instruirea elevilor din anul I
este pregătit pentru grupe de
cîte 20 de elevi, îndrumate de un
maistru-instructor. Fiecare din
ele este dotat cu un polizor elec-
tric, o mașină de găurit, strung,
bancuri de lucru pentru fiecare
elev și pentru maistru. Bancurile
cuprind, pe lîngă menghină, o
trusă individuală de scule for-
mată din ciocane, daltă lată nor-
mală, daltă în cruce, dornuri de
2, 3 și 4 mm diametru, puncta-
tor, ac pentru trasat, echer, șu-
rubelniță, compas, pile, suport de
șlefuit etc.
Stabilind tabloul lucrărilor
practice care vor fi executate de
elevii anului I în noul an școlar,
maiștrii-instructori de la școala
noastră au avut grijă să includă
în el, după efectuarea de piese
simple — punctator, ciocan, e-
cher — și confecționarea unor
machete de tractoare și mașini
agricole.
în atelierele de tractoare, ma-
șini agricole, scule și dispozitive
unde se va realiza instruirea
practică a elevilor din anii II și
III, locurile de muncă sînt ame-
najate pe grupe de elevi (4—5
grupe). Noi am organizat atelie-
rele de tractoare separat, în func-
ție de principalele ansamfole-
motor, transmisie, organe de con-
ducere și rulare.
Atelierul de motoare a fost
dotat cu bancuri și dispozitive
pentru rodajul motorului, pentru
centricubat pompe de injecție,
pentru alezat lagăre paliere și
maneton, pentru încercat și ve-
rificat chiulase, radiatoare, ven-
tilatoare. El dispune de un nu-
măr de motoare Diesel-35 și Die-
sel-36 M egal cu numărul de
grupe al fiecărei clase. Fiecare
grupă are un banc de lucru do-
tat cu sculele și dispozitivele ne-
cesare.
Atelierul de mașini agricole
posedă o platformă de beton per-
fect orizontală, pe care se re-
glează poziția organelor active ale
mașinilor în plan orizontal, ver-
tical sau înclinația lor la diferi-
te viteze de lucru, cantitățile de
semințe debitate de mașină în u-
nitatea de timp sau pe unitatea
de suprafață. Atelierul va fi do-
tat cu mașini agricole moderne
cum sînt plugurile purtate și re-
versibile, cultivatoarele purtate
în față și în spate de tractor, se-
mănători de porumb și cereale,
mașini de recoltat, diferite grape
și sape rotative etc. Elevii vor
putea lucra astfel efectiv la iden-
tificarea pieselor componente
prin demontări și montări, pre-
cum șl la recondiționarea piese-
lor uzate.
Ținînd seama de faptul că des-
fășurarea lecțiilor teoretice și
practice în cabinetele-laborator
și în atelierele-șeoală contribuie
mult la îmbunătățirea calitativă
a pregătirii viitorilor mecaniza-
tori, ne străduim să amenajăm
cît mai bine aceste cabinete și
ateliere.
Ing. ST. DUMITRACHE
directorul Școlii profesionale
de mecanici agricoli
din Roșiorii de Vede
Cu ajutorul
mecanizatorilor
din lanca
S.M.T. — lanca din apropierea
Brăilei are renumele de a fi una
dintre cele mai bune stațiuni de
mașini și tractoare din regiunea
Galați. Anul acesta, în apropierea
clădirilor centrale, chiar în peri-
metrul S.M.T.-ului, s-a înălțat un
corp de clădire nou, cu încăperi
largi, luminoase.
întrebați asupra destinației a-
cestei clădiri, mecanizatorii răs-
pund cu mîndrie „Aici va fi pe-
piniera noastră 1“.
în noua clădire a școlii de me-
canici agricoli din lanca, căci
despre ea este vorba, elevii vor
dispune, începînd din acest an,
de condiții asemănătoare celor
de care dispun elevii marilor
centre școlare: laboratoare și
ateliere de specialitate dotate
cu mașini și utilaje moderne,
condiții de învățătură dintre cele
mai bune, După perioada de
cursuri teoretice, în lunile de
practică, încadrați în brigăzi, ele-
vii își vor putea însuși din plin
experiența bogată a mecanizato-
rilor din lanca, recunoscuți frun-
tași ai recoltelor bogate.
Numeroase posibilități le vor
sta la îndemînă și pentru a-și
petrece cu folos timpul liber.
Iată condiții pentru ca viitorii
mecanizatori care se vor forma
aici, la lanca, să devină oameni
stăpîni pe minunata lor meserie
și multilateral dezvoltați.
Condiții
dintre cele mai bune
Condiții dintre cele mai bune
pentru pregătirea viitorilor me-
canizatori care vor lucra pe
ogoarele socialiste se întîlnesc la
Centrul școlar de mecanizare a
agriculturii din Craiova. Aici se
acordă o grijă deosebită familia-
rizării elevilor cu tehnica agri-
colă cea mai înaintată. într-
adevăr, cabinetele de tractoare și
reparații de tractoare, de mașini
agricole și de tehnologie ale Cen-
trului școlar agricol din Ciaiova
dispun de mașini, de ansamble
și subansamble reprezentînd cele
mai moderne realizări din țara
noastră în domeniul tehnicii me-
canizării lucrărilor agricole.
începînd din acest an, în ca-
drul Centrului școlar agricol din
Craiova va funcționa și o școală
tehnică de maiștri. Aici vor veni,
trimiși de unitățile agricole so-
cialiste din regiune, numeroși
mecanizatori fruntași în între-
cerea socialistă, șefi de brigăzi
de tractoare. Aceasta va face ca
activitatea practică a ucenicilor
mecanici de tractoare să devină
și mai rodnică, creîndu-le posi-
bilități mai largi de a pătrunde
toate tainele meseriei. '
Pregătirea specialiștilor cu ca-
lificare medie pentru agricultură
Și pînă acum această școală —
una dintre cele mai vechi din
țara noastră — a obținut rezul-
tate dintre cele mai bune, după
cum o dovedesc, printre altele,
expozițiile de produse agricole
pe care le organizează. In fie-
care an aceste expoziții cunosc o
afluență deosebită de vizitatori,
în special colectiviști din împre-
jurimi, ingineri și tehnicieni agri-
coli, lucrători din gospodăriile
agricole de stat. Laudele nu-
meroase înscrise de ei în cartea
de impresii sînt cu atît mai va-
loroase cu cît sînt aprecierile
unor specialiști.
Pe zecile de hectare ale tere-
nurilor fermei experimentale a
Centrului școlar se cultivă plante
din soiurile cele mai productive
și mai rezistente. Porumbul dublu
hibrid a dat în cultură neirigată
și în condiții climatice grele
peste 5.000 kg. la hectar, pe
unele parcele de grîu s-au obți-
nut recolte de peste 3.000 kg. la
hectar etc.
Dispunînd de o bogată bază
materială, care asigură condiții
de însușire a deprinderilor prac-
tice, îndrumați de profesorii spe-
cialiști care îmbină strîns activi-
tatea didactică cu cea de cerce-
tare științifică, viitorii elevi ai
școlilor tehnice agricolă, horti-
colă și veterinară care vor func-
ționa din toamna acestui an în
cadrul centrului școlar vor do-
bîndi o pregătire științifică și
tehnică pe deplin corespunză-
toare cerințelor.
Gata să-și pr'meascâ
elevii
Cadrele de conducere și pro-
fesorii Școlii de mecanici agri-
coli din Ciulnița pregătesc cu
grijă școala lor în vederea mun-
cii care urmează să înceapă la
15 septembrie. Ei au acordat
toată atenția creării bazei didac-
tico-materiale a școlii prin orga-
nizarea și dotarea științifică a ca-
binetelor, laboratoarelor și ate-
lierelor. Cu sprijinul consiliului
regional al agriculturii și al trus-
tului S.M.T., au fost create o
serie de cabinete și ateliere care
au fost dotate, datorită aceluiași
sprijin, cu motoare de tractoare,
cu principalele tipuri de mașini
folosite în agregat, cu piese și
subansamble ale acestor mașini,
orînduite în succesiunea prezen-
tării lor în cadrul lecțiilor.
în aceste zile se fac uîumele
amenajări interioare și exterioare
necesare clădirii. în curînd școala,
va fi gata să primească pe viito-
rii ei elevi, gata să le asigure o
pregătire temeinică pentru activi-
tatea ce-i așteaptă în satele co-
lectivizate ale patriei.
*
In fiecare regiune, școli tehnice
agricole create în acest an și
numeroase școli de mecanici agru
coli își vor deschide porție pen-
tru mii și mii de elevi. Cu spriji-
nul Ministerului Învățămîn i lui
și al Consiliului Superior al gri-
culturii, toate aceste școli r-au
ma sub formele - sau
S-a
în a-
a—x
K
împărțirea
în
prin punctul M. în
poziția punctului M pe axă
exprimă prin segmentul OM, :
în al doilea caz prin formula :
că aceste
exprimă
for-
ace-
seg-
raportul
primul c
geometrice ;
cea scrisă cu
.Verificarea cunoștințelor la matematică
muie echivalente
lași fenomen : i
mentului AB i
arătat că dacă se notează ra-
MA
portul- cu —K, atunci raportul
Am calculat citul dintre aceste
segmente, cît care se poate expri-
-W.A VB
să cu simboluri
MA
~ K' Ca și
simboluri algebrice
Am arătat elevilor
MB
— se notează cu —
MA

însușirea primelor noțiuni
Probleme ale lecției
In principiu, orice lecție îi
formează pe elevi sub raport in-
telectual, îi convinge de anumite
adevăruri, le trezește anumite
sentimente. însă aceste scopuri
complexe pot fi atinse numai
dacă la lecție se formează o at-
mosferă intelectuală și emotivă
de natură să favorizeze modela-
rea personalității elevilor. O
asemenea atmosferă nu se creea-
ză cu mijloace și procedee spe-
ciale, nu este rolul „vrajei" exer-
citate de personalitatea profeso-
rului, ci se realizează mai ales
printr-o prezentare interesantă
a materialului, prin formularea
unor întrebări care să-i oblige
pe elevi să judece, prin pune-
rea unor probleme care să sus-
cite interesul lor și să-i îndem-
ne a căuta ei înșiși soluții, prin
stimularea participării active a
elevilor și aprecierea pozitivă a
contribuției lor la buna desfășu-
rare a lecției.
In unele cazuri profesorii nu
țin seama de experiența per-
sonală a elevilor, de psihologia
lor, urmare a condițiilor în care
trăiesc. Voind să explice în clasa
a V-a cauzele apariției credin-
țelor religioase, un profesor de
la o școală din Cluj a în-
cercat să le desprindă dintr-o
conversație cu elevii. El a înce-
put prin a spune că oamenii se
temeau de forțele naturii, de a-
nimalele mari, iar apoi a în-
trebat pe unul din ei :
— Dacă tu te temi de un leu
sau de un crocodil, ce vei face ?
— Voi încerca să-1 supun —
a răspuns copilul veacului nos-
tru.
Fără a sesiza că acest răspuns
decurge în mod firesc din fap-
tul că societatea noastră, ajunsă
la un înalt nivel de dezvoltare,
determină un anumit mod de a
privi și de a judeca lucrurile și
fenomenele, profesorul a conti-
nuat :
•— Nu cumva oamenii încearcă
să cîștige bunăvoința animalelor,
șă le înduplece ?
.Un alt elev răspunde :
— Ba da, eu le-aș da de mîn-
care, dar ca să le supun.
E clar că această conversație
turistică n-a contribuit cu ni-
mic Ia realizarea scopului pro-
pus. Profesorul n-a ținut seama
de faptul că nu toate cunoștin-
țele noi pot fi desprinse cu aju-
torul conversației, ci se cer ex-
plicate și argumentate, iar pe
de altă parte, nesocotind psiho-
logia elevilor, a creeat o situa-
ție dificilă în clasă.
Preocupați de bogăția materia-
lului prevăzut în programă și
manual, de sarcinile multiple
ele lecției, profesorii nu acordă
întotdeauna suficientă atenție
modului cum reacționează, cum
judecă elevii și de aceea uneori
nu valorifică ideile și concluzii-
explicat desfășurarea și carac-
terul războiului civil din seco-
lul al XVI-lea, a vorbit despre
trecerea la catolicism a lui
Henric a IV-lea citind butada
acestuia : „Parisul merită o li-
turghie". Vrînd să controleze în
ce măsură au înțeles elevii ca-
racterul războiului civil, profe-
sorul a întrebat : „Ce ne dove-
desc aceste cuvinte?" Din clasai
s-a răspuns : „Aceasta ne arată
că Henric oricum ■— hughenot
sau catolic — a dorit de fapt
pămînt și putere". Profesorul
nu s-a oprit asupra acestui răs-
puns, nu l-a valorificat, ci a
trecut mai departe, la expli-
carea Edictului din Nantes. S-a
văzut limpede că el nu apre-
ciază suficient posibilitățile in-
telectuale ale elevilor, că nu ex-
ploatează toate prilejurile ofe-
rite de răspunsurile lor.
Deprinși în școală să compare,
să analizeze, să generalizeze,
unii elevi sînt capabili să des-
prindă anumite idei generale,
anumite concluzii care depășesc
concepția noastră despre posi-
bilitățile lor intelectuale la vîr-
sta dată. Iată un exemplu.
Socotind că ar fi prea dificil
pentru elevii din clasa a V-a
să se prezinte Sparta ca un
exemplu al perioadei de demo-
crație militară, un profesor și-a
propus să predea lecția despre
Sparta fără a compara proprie-
tatea spartanilor și forma de
organizare a societății spartane
cu cele din orînduirea comunei
primitive. Dar atunci cînd el a
vorbit despre felul de reparti-
zare a pămîntului și a Hoților
între cele 9 000 de familii de
aristocrati, un elev a intervenit,
spunînd : „Dar proprietatea lor
seamănă cu cea din orînduirea
comunei primitive". Sesizînd a-
ceastă observație, profesorul i-a
cerut elevului respectiv să ex-
plice ce înțelege prin aceasta.
Elevul a continuat: „în orîndu-
irea comunei primitive oamenii
aveau proprietate egală. Și în
Sparta pămîntul și iloții sînt ai
tuturor spartanilor". Profesorul
a căutat să stimuleze analiza :
„Dar nu vezi și deosebiri?" „Ba
da, numai spartanii aveau pă-
mînt bun și aveau în proprietate
și iloți. Ceilalți — iloții și pe-
riecii — nu aveau proprietate,
sau aveau o proprietate foarte
mică ; ei nu erau egali cu spar-
tanii". Vorbindu-se mai departe
despre adunarea poporului și
sfatul bătrînilor, un elev a re-
marcat din nou asemănarea cu
formele de organizare din orîn-
duirea comunei primitive. „Dar
vedeți și vreo deosebire?" — a
întrebat profesorul. — ,,Da, căci
aici participau la adunarea po-
porului numai aristocrații, pe
cînd în orînduirea comunei pri-
mitive participau toți membrii
Apreciind concluziile elevilor,
profesorul le-a completat, ară-
tînd că asemănările se datoresc
păstrării unor forme vechi, care
aparțineau orînduirii comunei
primitive.
Se ridică aici o problemă :
trebuie oare ca profesorul să se
oprească la ideile formulate de
elevi, să se bazeze pe ele în ex-
punerea sa ulterioară, să le com-
pleteze. sau să nu le ia în sea-
mă, continuîndu-și lecția așa
cum a conceput-o ?
Credem că, așa cum reia și
argumentează din nou proble-
mele despre care constată că
nu au fost înțelese suficient, tot
așa profesorul este obligat să
țină seama și de generalizări,
de concluziile desprinse de elevi.
Bineînțeles, el trebuie să se
convingă de faptul că ei au pă-
truns cele spuse, să vadă în ce
măsură concluziile lor sînt ro-
dul unor raționamente corecte
și dacă întreaga clasă se poate
ridica la înțelegerea acestor
concluzii.
Profesorii cu experiență bogată
folosesc toate procedeele adec-
vate pentru crearea unei
atmosfere care să-i antreneze
pe elevi Ia o participare activă
la lecție. Ei corectează, comple-
tează aspectele scoase la iveală
de elevi — desigur acele aspecte
care se leagă în mod direct de
lecția dată. Aceasta nu numai
pentru a răspunde la problemele
pe care le ridică lecția respec-
tivă, ci și cu scopul de a dez-
volta gîndirea, intelectul elevi-
lor.
S. CSEHI, R. MIHALEVICI
și A. MOGA
Cluj
însușirea primelor noțiuni de
geometrie analitică în clasa a
X-a a școlii medii contribuie nu
numai la formarea unui sistem
de cunoștințe, priceperi și de-
prinderi necesare activității prac-
tice și teoretice, ci ajută în mare
măsură și la dezvoltarea gîndi-
rii elevilor, la înțelegerea profun-
dă de către aceștia a noțiunilor
de matematică, a corelațiilor din-
tre ele.
Predarea noțiunilor elementare
de geometrie analitică reflectă o
anumită supraetajare obligatorie
a cunoștințelor. Se începe cu o
corespondență biunivocă între
mulțimea numerelor reale și mul-
țimea punctelor unei axe, se con-
tinuă cu măsurarea unui segment
orientat în funcție de abscisele
extremităților, cu teorema lui
Chasles și așa mai departe. Dar
studiul fiecărei noțiuni presupu-
ne neapărat cunoașterea apro-
fundată a tuturor cunoștințelor
anterioare. De pildă, studierea
punctului care împarte un seg-
ment așezat în plan într-un ra-
port dat necesită în prealabil
stăpînirea adîncită a noțiunilor
de segment de dreaptă, punct pe
o dreaptă, raportul a două seg-
mente etc.
Pentru ca elevii să poată trece
cu succes la rezolvarea proble-
melor legate de punctul care îm-
parte un segment într-un raport
dat, am asigurat înțelegerea co-
respondentei biunivoce dintre
punctele din plan și perechea de
numere reale, a noțiunii de seg-
ment ca totalitate a punctelor
cuprinse între două puncte de pe
o dreaptă, a noțiunii de raport
între două segmente. în scopul de
a asigura o înțelegere cît mai a-
profundată de către elevi a acestor
cunoștințe, care sînt destul de
complexe și dificile, am căutat
să îmbin efectuarea operațiilor cu
descrierea acestora în cuvinte
și apoi cu folosirea simbolului
matematic. Astfel, fiecare opera-
ție (acțiune) a fost exprimată
concret, prin exemple, prin miș-
care etc. Apoi s-a descris în cu-
vinte efectuarea operației și, în
sfîrșit, operația a fost notată
prin simboluri, prin formule.
Să exemplific .
Am considerat un segment pe
0 axă. Imediat am trasat o axă
pe care s-a delimitat, prin două
puncte, segmentul de dreaptă
AB, Pe tablă a apărut figura.
Apoi s-a luat un punct M între
A și B. S-au notat, pe baza co-
respondenței, abscisele punctelor.
S-au obținut A (a), B (b) și M
(x). Figura s-a complicat. Punctul
M putea fi situat mai aproape
de A sau mai aproape de B. S-au
desenat cele două figuri posi-
bile. Punctul M a împărțit seg-
mentul AB în alte două segmen -
te, MA și MB, neegale între ele.
celași timp s-a arătat de ce s-a
notat raportul cu -—K și nu
cu +K.
Folosind cunoștințele anterioare
(corespondența biunivocă, relația
lui Chasles si rezolvarea unei
ecuații), am obținut formula scri-
x
a + Kb
care s-a obținut prin
rezolvarea ecuației de mai sus și
exprimă abscisa punctu.ui M.
Prin cîteva exemple numerice
am prezentat cele arătate mai
sus într-o formă generalizată. De
pildă, am considerat A (2), B (8)
i
Și K = ~ . Totodată am socotit
O
necesară și o prezentare mal am-
plă a aceleiași probleme, concre.
tizînd abscisele punctelor A și B
prin numere întregi. în acest fel
conținutul noțiunilor predate a
fost aprofundat și fixat prin co-
relațiile lor cu ceieîsb-r ncAiuru dm
cadril «Htemuiuf 6» c
însuși: ce elevi.
Desigur, elevilor nu le P
fi accesibilă o noțiune mai com-
plexă, dacă ei nu stăpînesc cu-
noștințele anterioare al căror
conținut se împletește cu eonii- *
nutul noului concept matematic
pe care trebuie să-l asimileze,
în această privință are o mare în-
semnătate învățarea pe de rost
de către elevi a unor adevăruri,
a unor formule. De pildă, opera-
____________________«A A6
rea cu formula x— ț~ț~ implică
neapărat cunoașterea pe de rost
a tehnicii calculului cu fracții,
deoarece altfel, paralel cu însu-
șirea noilor noțiuni, elevii ar fi „ -
nevoiți să piardă foarte mult
timp pentru a deduce, pe baza
raționamentului, felul cum tre-
buie rezolvată operația.
Fără îndoială însă că orice for-
mulă, orice tehnică de calcul
este ușor de memorat numai dacă
cele predate au fost înțelese
conștient. întotdeauna elevii tre-
buie să-și însușească cunoștințe-
le matematice pe baza efortului
propriei lor gîndiri. Un adevăr
înțeles în mod temeinic, con-
știent, formează baza însușirii
adevărului următor.
Prof. ILIE ILASIEVICI
Școala medie nr. 15 — București
Pentru înțelegerea esențialului
Predînd psihologia și logica e-
levilor de la școala „Kolcsey Fe-
reno" din Satul Mare, am cău-
tat ca ei să înțeleagă în adîn-
cime cea ce este esențial în cu-
noștințele prevăzute de Pro-
gramă
La lecțiile de psihologie, de
exemplu, m-am călăuzit perma-
nent de ideea că pentru a con-
tribui la formarea concepției
științifice despre lume a elevi-
lor este necesar să asigur în pri-
mul rînd înțelegerea de către ei
a tezei fundamentale a filozofiei
materiaiist-dialectice :	primor-
dialitatea materiei și caracterul
secund al psihicului. Primele
lecții de psihologie, în cadrul
capitolului „Obiectul psihologiei",
le-am folosit pentru a-i ajuta
pe elevi să înțeleagă că psihi-
cul este o proprietate a materiei
superior organizate, că este re-
flectarea, prin mijlocirea creie-
rului, a lumii obiective și nu
o manifestare a unui „suflet" i-
material. Pentru a-i face să-și
însușească acest adevăr m-am
referit la realități incontestabile:
inexistența psihicului indepen-
dent de corp, lipsa psihicului pe
treptele inferioare de dezvoltare
a materiei, dezvoltarea vieții
psihice atît pe plan fîloge-
netic cît și pe plan ontoge-
netic. paralel cu dezvoltarea sis-
temului nervos și datorită lui,
dependența vieții psihice nor-
male de activitatea nervoasă nor-
mai?, a creierului, apariția stări-
lor psihopatologice ca urmare a
tulburărilor din activitatea scoar-
ței cerebrale etc.
Am căutat să relev faptul că
la om, însă, psihicul, conștiința,
are nu numai o condiționare bio-
logică (sub raportul genetico-
funcțional), cît mai ales o con-
diționare social-istorîcă (sub ra-
portul conținutului). In felul a-
cesta elevii au înțeles depen-
dența conștiinței de condițiile
dezvoltării vieții materiale a so-
cietății, și-au explicat posibili-
tatea apariției unei noi conștiin-
țe, superioare — a conștiinței so-
cialiste — ca urmare a lichidării
orînduirii sociale bazate pe ex-
ploatare și a construirii orîn-
duirii noi, socialiste.
în legătură cu orice fenomen
psihic am urmărit să arăt elevi-
Practica pedagogică a
Pe lîngă cursuri, seminarii și
alte forme ale procesului de în-
vățămînt, la pregătirea temeinică
a studenților din universități și
din institutele pedagogice con-
tribuie mult practica pedagogică
efectuată în școlile de cultură
generală, sub conducerea cadre-
lor didactice de la catedra de
pedagogie și a metodicienilor de
specialitate Această practică re-
prezintă un factor important în
munca de pregătire a studenților,
o completare firească și necesară
a cursurilor de pedagogie, de
psihologie și de metodică, adu-
cînd o contribuție însemnată la
legarea studiului teoretic de ac-
tivitatea practică din școală. A-
sistind la lecțiile ținute de către
profesori cu o experiență bogată
și rodnică, participînd la diferitele
acțiuni educative din școală, ți-
nînd ei înșiși lecții, studenții iau
contact cu realitățile muncii In-
structiv-educative, se familiari-
zează cu specificul profesiei pen-
tru care se pregătesc.
Studenții anului II de Ia cele
trei facultăți ale Institutului pe-
dagogic de 3 ani din Brașov și-au
desfășurat în anul școlar trecut
practica pedagogică la unele din
cele mai bune școli din localita-
te. Ei au participat la diferite
activități din școală, au asistat
la lecții, au făcut analiza lor,
urmînd ca în anul III, pe baza
experienței acumulate și a cu-
noștințelor mai complete primite
la cursuri, să predea ei înșiși
unele lecții.
Pentru desfășurarea în bune
condiții a practicii, în cadrul In-
stitutului a fost înființat un ca-
binet pedagogic în conducerea
căruia au fost cuprinse cadre di-
dactice de la catedra de pedago-
lor care este baza sa materială,
mecanismul său fiziologic, înte-
meindu-mă pe fiziologia activi-
tății nervoase superioare. Aceas-
ta i-a ajutat pe elevi să dobîn-
dească o înțelegere materialistă
a psihicului, să-și dea seama de
caracterul neștiințific al credin-
țelor religioase și al superstiții-
lor — bunăoară, de falsitatea
concepției despre caracterul „ne-
muritor" al sufletului, a credin-
ței în caracterul „prevestitor"
al viselor etc.
M-am străduit de asemenea să
folosesc fiecare prilej în vede-
rea ilustrării legilor dialecticii
materialiste, pentru, r. arăta cum
acționează ele în domeniul rea-
lității subiective, a psihicului, a
conștiinței. Teza materinlist-dia-
lectică privind unitatea și inter
dependența fenomenelor am
exemplificat-o, de pildă, ară-
tînd elevilor unitatea și inter-
dependența proceselor psihice
(de cunoaștere, afective și voii
tive). Legea schimbărilor calita-
tive ca urmare a acumulărilor
cantitative am ilustrat-o vorbin-
du-Ie elevilor despre apariția
reflectării ca proces psihic, des-
pre evoluția psihicului la ani
male, despre apariția conștiinței
ca formă superioară, specific n-
mană de reflectare a realității.
Le-am atras în același timp a-
tenția asupra faptului că trece-
rile de la o calitate veche Ia
alta nouă au loc, în mediul con-
științei, în mod treptat, prin li-
chidarea treptată a vechilor tră-
sături de conștiință și formarea
treptată a trăsăturilor noi. Legea
unității și luptei contrariilor am
exemplificat-o analizînd, de ni>-
dă, cele două procese nervoase
fundamentale — excitația și in-
hibiția — funcțiile corticale de
sinteză și analiză, formele con-
tradictorii ale mișcării procese-
lor nervoase — iradierea și con-
centrarea — laturile contradicto-
rii ale memoriei — memorarea
și uitarea.
în ceea ce privește lecțiile de
logică, am căutat să asigur efi-
ciența lor prin exemple luate
din cele mai diferite obiecte de
învățămînt : matematica chimia,
limba romînă, economia politică,
socialismul științific etc. în fe-
gie, precum și metodlcieni de la
catedrele de matematică, fizică,
chimie și științe naturale. Aceș-
tia au coordonat diferitele acțiuni
din cadrul practicii și au dat
consultații studenților și profeso-
rilor de la școlile de 8 ani unde
s-a efectuat practica. Fiecare gru-
pă de studenți practicanți a fost
condusă de un membru al cor-
pului didactic. Studenții au primit
astfel o îndrumare competentă în
ceea ce privește problemele pe
care trebuiau să le urmărească
in asistentele lor la lecții și la
acțiunile educative, ca și în ceea
ce privește orientarea discutării
lecțiilor. Aceasta a contribuit la
aprofundarea, în timpul analizei,
a momentelor principale ale lec-
ției respective, la scoaterea în
evidență a ceea ce este esențial,
creîndu-se astfel posibilitatea în-
sușirii temeinice a cunoștințelor
de metodică.
S-a observat că discuțiile sînt
mai rodnice atunci cînd studenții
urmăresc în timpul asistenței te-
nie precise, că în felul acesta
metodele bune folosite de profe-
sorii care țin lecțiile sînt mai
bine sesizate. Un interes deose-
bit a trezit în rîndurile studen-
ților urmărirea unor probleme ca
stimularea muncii independente a
elevilor, folosirea problemelor-
întrebări pentru fixarea cunoștin-
țelor noi, metodica demonstrației
în predarea noilor cunoștințe etc.
Două studente care au studiat în-
deosebi problema stimulării mun-
cii independente a elevilor la
lecțiile de fizică au prezentat, în
cadrul cercului metodico-științific
organizat cu studenții anului II
de la Facultatea de fizică-chimie,
un referat pe această temă, folo-
sind exemple culese în cadrul
Iul acesta materialul însușit de
către elevi în decursul anilor de
școală a putut fi privit dlntr-un
punct de vedere nou, acela al
legilor șl formelor generale ale
gîndirii logice. De asemenea,
m-am străduit să-i antrenez și pe
elevi în analiza logică a exem-
plelor, iar cu ocazia verificării
cunoștințelor le-am cerut să fo-
losească alte exemple decît ace-
lea analizate în clasă.
Un important mijloc de înar-
mare a elevilor cu deprinderi
de aplicare a legilor logicii îl
constituie, fără îndoială, exerci-
țiile. De aceea am utilizat exer-
cițiile atît la fixarea cunoștin-
țelor, ca teme orale pentru a-
casă, în cadrul verificării, cît și
cu ocazia lucrărilor scrise de
control. Le-am dat. bunăoară,
exemple de definiții, de divizi-
uni, de silogisme și Ie am cerut
să analizeze structura logică a
acestora, arătînd, de Ia caz la
caz, fie genul proxim și diferen-
ța specifică, fie subiectul lo-
gic, copula și predicatul logic
ale judecății etc. De asemenea,
am cerut elevilor să alcătuiască
singuri construcții logice. Am
folosit si forme mai complexe de
exercițiu logic : am plecat de
Ia un exemplu care reprezenta
o definție greșită, o diviziune
greșită, un silogism greșit etc. și
am cerut elevilor să arate nor
ma logică încălcată, să identifice
eroarea logică comisă (tautolo-
gie. neidentitatea diviziunii, ca-
racterul prea îngust sau nrea
larg al definiției, extinderea
inadmisibilă a termenului ma-
jor etc.).
Nu rareori se întîmnla, mai
ales la început, ca elevii să co-
mită greșeli în construcțiile mai
complexe ale gîndirii logice. Și
aceste greșeli au constituit pre-
texte pentru exerciții logice.
In general am urmărit să
folosesc la lecții exemple cît mai
bine alese, știind că în felul a-
cesta elevii privesc cu mai mult
interes problemele de psihologic
și logică și că, totodată, ei simt
utilitatea în viață a acestor dis-
cipline.
Prof. IULIU BUD
Satu Mare
studenților
practicii pedagogice. Nivelul ri-
dicat al referatului, ca și orien-
tarea justă a discuțiilor purtate
pe marginea lui, au dovedit se-
riozitatea cu care privesc studen-
ții viitoarea lor activitate în
școală.
O preocupare principală a con-
ducătorilor practicii pedagogice
și a profesorilor din școlile unde
s-a efectuat ea a fost asigurarea
asistenței studenților la diferite
tipuri de lecții. De pildă, la Școa-
la medie nr. 2 și la Școala de
8 ani nr. 3 studenții au partici-
pat la lecții mixte, la lecții de
comunicare a noilor cunoștințe,
la lecții în care s-au rezolvat
probleme, la lecții in care s-au
efectuat lucrări de laborator ca
și la lecții de recapitulare.
Studenții au manifestat mult in-
teres și pentru activitățile edu-
cative : orele de dirigenție, ac-
tivitățile pionierești, vizitefe la
domiciliul elevilor etc.
Cunoașterea muncii instructiv-
educative a profesorilor, pregăti-
rea experiențelor demonstrative,
a lucrărilor de laborator cu e-
levii etc. a contribuit în bună
măsură la îmbogățirea și la fixa-
rea temeinică a cunoștințelor pre-
date la cursurile de pedagogie și
de metodică, precum și la cunoaș-
terea de către studenți a importan-
ței muncii pe care sînt chemați
s-o desfășoare după absolvirea
institutului. Acest lucru Ie-a im-
primat o mai mare seriozitate în
activitatea de zi cu zi, ceea ce
s-a reflectat în mai buna lor
pregătire la toate disciplinele.
Lector univ. ILIE GAVRILĂ
Institutul pedagogic de 3 ani —
Brașov
Pentru elevii care vizitează în aceste zile de vacanfă Capitala, un
obiectiv important este și Muzeul de Artă al R.P.R. Iată un grup de
elevi din Maramureș admirînd tablourile din galeria de artă contem-
porană
STĂRUINȚĂ
PERMANENTĂ
Formarea deprinderilor de
exprimare corectă orală și
scrisă este o problemă extrem
de importantă, care stă la baza
întregului învățămînt. Iată de
ce am acordat, în munca mea
de conducere a școlii, o atenție
deosebită acestei probleme.
Asistînd, de-a lungul anului
școlar încheiat, la lec iile ținute
de învățători și profesori, am
urmărit în mod special pro-
bleme ca citirea expresivă și
conștientă, analiza conținutului
de idei al textului citit, scrierea
corectă, dezvoltarea vorbirii etc.
Pentru a mă lămuri și mai bine
asupra felului ci’.m rezolvă în-
vățătorii și profesorii din școala
noastră aceste probleme am fo-
losit și verificarea orală a cu-
noștințelor elevilor, am consul-
tat lucrările periodice de con-
trol. am cercetat, prin sondai,
caietele de teme, caie'ele de
notițe, caietele-vocabular etc.
Apoi, pe baza unui bogat mate-
rial faptic, am organizat pre-
zentarea într-o ședință a con-
siliului pedagogic a referatului
„Munca învățătorilor și profeso-
rilor pentru ridicarea nivelului
de predare a limbii romîne în
școala noastră".
Referatul și discuțiile duse pe
marginea lui au arătat realiză-
rile dobîndite, lipsurile și cau-
zele lor, au dus la stabilirea
unor concluzii și la luarea unor
Consfătuiri privind problemele
de metodică
Secția de învățâmînt a sfatu-
lui popular raional Giurgiu a or-
ganizat adeseori în cursul anu-
lui școlar încheiat consfătuiri la
școlile în care s-au obținui re-
zultate bune. Acest luciu a fost
impus de faptul că în raion e-
xistă școli al căror stil de mun-
că este bine să lie generalizat,
a căror experiență merită a fi
cunoscută de cadrele tinere.
Au fost organizate astfel de
consfătuiri, de exemplu, la școa-
la din Gogoșari — școală frun-
tașă pe regiune, la școa’a din
Maiu — fruntașă pe raion — și
la școala din Găujani, unde
s-au obținut bune rezultate la
învățătură. De asemenea, a a-
vut loc o consfătuire la Școala
de 8 ani din comuna Vieru, un-
de au fost împărtășite metodele
folosite de colectivele didactice
de la școlile din comunele Vie-
ru și Falaștoaca, care au reu-
șit să aibă un procent scăzut
de elevi cu note mediocre Și
nici un elev în situația de re-
petent.
La consfătuirea din comuna
Vieru au participat numeroși di-
rectori de școli, profesori diri-
ginți, secretari ai organizațiilor
U.T.M., instructori superiori de
pionieri, ca și unii președinți ai
comitetelor de părinți. Directorii
școlilor din Vieru și Falaștoaca
au prezentat referate în care au
hotărîri pentru îmbunătățirea si-
tuației. De exemplu, constatîn-
du-se că unii elevi povestesc
mecanic cele citita, bazîndu-se
doar pe memorie, fără a des-
prinde esențialul, că se abat de
la subiect în temele date, s-a
hotărît să se remedieze aceste
deficiențe folosindu-se încă din
clasele mici citirea selectivă,
variată, compuneri, utilizîndu-se
povestiri cară să apeleze la ju-
decata și la afectivitatea elevi-
lor. S-a arătat de asemenea că
pentru îmbogățirea vocabularu-
lui elevilor nu este deajuns ca
ei să aibă caiete-vocabular, în
care să treacă toate cuvintele
noi și explicarea acestora, ci
trebuie să li se ceară să con-
struiască propoziții, fraze și
texte în oare să le introducă,
pentru a le sesiza sensul,
nuanța.
S-a cerut ca toți profesorii,
nu numai cei de limba romînă,
să corecteze greșelile de orto-
grafie și punctuație ca și gre-
șelile de exprimare orală a
elevilor, subliniindu-se că nu-
mai printr-o stăruință perma-
nentă, în cadrul tuturor obiecti-
velor de învățămînt, asupra for-
mării deprinderilor de expri-
mare corectă, vom putea ajunge
la rezultatele dorite.
<
ANGLIA BJhAIESCU
directoarea Școlii de 8 ani
din Ocna Sibiului
arătat cum s-a muncit în școlile
lor pentru obținerea rezultatelor
bune. A fost prezentat totodată
un referat al secției de învăță-
mînt, care cuprindea aspecte
ale muncii desfășurate de di-
verse școli din raion.
Referatele prezentate, discuți-
ile purtate pe marginea lor, au
scos în evidență faptul că pro-
fesorii de la școlile din Vie u șl
Falaștoaca s-au pregătit te-
meinic pentru lecții, consultînd
cu rigurozitate un bogat și va-
nat material bibliografic. Ei
au folosit în lecțiile lor și nu-
meroase date legate da reali-
tățile satului, îndeosebi din
viața gospodăriilor agricole co-
lective. Totodată pentru a a-
siqura desfășurarea unei munci
educative de calitate, învă'ătorii
și profesorii din Vieru și Falaș-
toaca s-au străduit să cunoască
în cît mai mare măsură parti-
cularitățile individuale ale ele-
vilor și condițiile în care trăiesc
aceștia în familie.
Dind cadrelor didactice posi-
bilitatea să cunoască experien-
ța fruntașilor muncii din școli,
consfătuirile organizate de sec-
ția de învățămînt a sfatului
popular raional Giurgiu s-au
dovedit deosebit de utile
V. SlRBU
P. BRÂTAN
In anul care a trec ut, profesorii Școlii medii „M. Eminescu“ din Buzău au dat o atenție spo-
rită muncii educative, căutînd să rezolve mai just problemele acestei munci. Ei și-au îmbunătățit
astfel experiența, izbutind să folosească metode și procedee diferențiate, în funcție de configu-
rația colectivului pe care-l conduceau, de aspectele concrete ale fiecărui caz în parte.
Publicăm mai jos ar ticolele a doi dintre diriginții de la Școala medie „M. Eminescu" din
Buzău, în care aceștia împărtășesc unele aspecte ale experienței lor.
Cunoașterea particularităților
individuale
începînd să lucrez ca diri-
ginte, în luna septembrie a anu-
lui trecut, cu o clasă nouă
pentru mine, flii-am dat seama
că efortul meu principal trebuie
să se îndrepte în primul rînd
spre cunoașterea particularități-
lor individuale ale atenției, per-
cepției, gîndirii și voinței lor,
a aptitudinilor și intereselor pe
care le manifestă, a însușirilor
lor temperamentale și mai ales
a trăsăturilor caracterului lor în
formare.
Pentru ca munca mea educa-
tivă să dea roade într-un timp
relativ scurt trebuiau folosite
toate prilejurile ce-mi puteau
dezvălui multiplele și feluritele
aspecte ale vieții acestor adoles-
cenți.
Mi-am început activitatea
luînd legătura cu colegii care
m-au precedat ca diriginți și
cu profesorii clasei din anii tre-
cuți, cu organizația U.T.M. Am
aflat astfel numeroase lucruri
despre noii mei elevi, căpătînd
o anumită orientare pentru acti-
vitatea pe care urma s-o desfă-
șor. Desigur însă că principalele
jaloane ale acestei activități tre-
buiau puse în urma observațiilor
proprii.
Am căutat căile prin care să
mă pot apropia de elevii mei
fără a-i stingheri. Mi-am dat
seama că, urmînd să mă bizui
mai ales pe metoda observației
directe, va trebui să fiu cît mai
mult timp alături de ei. Am
ajuns astfel la concluzia că
asistentele la ore mă pot ajuta
în mare măsură să le cunosc
interesele, particularitățile aten-
ției și memoriei, gradul de dez-
voltare a gîndirii, posibilitățile
de exprimare, ca și acele însu-
șiri de caracter legate de atitu-
dinea față de muncă : consec-
vența, perseverența, hotărîrea
de a învinge greutățile etc.
Mi-am însemnat în caietul de
observații atît „impresiile", cît
și constatările făcute în legă-
tură cu fiecare elev în parte.
M-a preocupat tot timpul verifi-
carea primei impresii, ținînd
seama de cerința pedagogiei ca
observația să se efectueze cu
răbdare, interpretîndu-se just
orice manifestare a fiecărui copiL
Am completat observațiile din
clasă cu cele culese în alte
împrejurări în care am fost ală-
turi de elevi: la adunările
U.T.M., la munca patriotică, la
serbări, vizionări de filme, se-
rate literare etc. Fără îndoială
că am putut face multe obser-
vații interesante asupra mani-
festărilor lor în discuțiile din
cadrul orelor de dirigenție, mai
ales al celor cu conținut etic și
de analiză a muncii. Alte obser-
vații am cules din convorbirile
individuale și cu ocazia vizite-
lor în familie, din relatările pă-
rinților cu privire la comporta-
rea copiilor lor, la înclinațiile,
preocupările sau dorințele ace-
stora.
Datele observației mele nu au
rămas, firește, doar consemnate
în caiet, ci mi-au servit ca o
premisă pe baza căreia mi-am
stabilit mijloace de influențare
a fiecărui elev, atît în direcția
înlăturării aspectelor negative
constatate, cît și pentru încura-
jarea, întărirea și desăvîrșirea
unor aspecte pozitive.
Iată cîteva exemple.
Una din eleve s-a impus aten-
ției mele nu atît prin notele ei
bune, cît prin contrastul dintre
felul cum învăța și unele aspecte
din comportarea ei : superficia-
litate în îndeplinirea unor sar-
cini, ușoară ironie la adresa
străduințelor unor colege, lipsa
de atenție față de preocupările
colective. Am acționat asupra ei
direct, prin conținutul orelor de
dirigenție, prin exemplele din
viață, din literatură, din istorie,
prin atitudinea fermă pe care
am căutat s-o manifest perma-
nent față de munca și compor-
tarea ei, aprobînd ceea ce era
valoros, dar dezaprobînd de fie-
care dată greșelile. Toate acestea
n-au rămas fără urmări. încă
din trimestrul al doilea această
elevă a devenit mai atentă față
de îndeplinirea sarcinilor pe
care le primea și își dădea
vădit osteneala de a se purta
mai bine cu colegele. Participa-
rea ei la convorbirile cu caracter
etic a devenit din ce in ce mai
plină de interes. în cursul lunii
februarie, cînd s-a vorbit la o
oră de dirigenție despre luptă-
torii comuniști din ilegalitate,
s-a înscris la cuvînt și a pre-
zentat figura Iui Ilie Pîntilie
cu atîta căldură, a schițat perso-
nalitatea lui cu accente atît de
sincere, încît am iertat-o în
sinea mea pentru îngrijorările
ce mi le-a dat în primele săp-
tămîni de școală.
Probleme serioase mi-au pus
temperamentele nestăpînite și
năvalnice ale cîtorva eleve. în
cazul uneia din ele, purtările
nedorite erau într-o oarecare
măsură mascate de educația
îngrijită primită în viața de fa-
milie. Au fost necesare destul
de multe discuții — pornite de
la împrejurările din viața clasei
în care ea se manifesta negativ
— destul de multe critici ale
utemiștilor, ale tuturor colegilor,
pentru a o face pe această elevă
să-și dea seama că greșește.
Dar pînă la urmă am izbutit. în
alt caz a trebuit s-o conving pe
mama elevei că unele aspecte
nejuste ale educației acesteia în
familie se împleteau nefavorabil
cu impulsivitatea ei temperamen-
tală. După convorbirile purtate
'Atenție și concentrare
cu părinții am obținut unele re-
zultate bune și în acest caz.
Mi-a dat de gîndit și o altă
elevă, care dovedea o mare sen-
sibilitate afectivă și vădite apti-
tudini pentru declamație, desen,
broderie și orice lucrări care cer
migală și răbdare. Manifesta
multă promptitudine în îndeplini-
rea sarcinilor pe care le primea,
dar dădea periodic semne de
oboseală intelectuală, ceea ce
m-a dus la convingerea că sis-
temul ei nervos nu rezistă la
eforturi susținute. Am sfătuit-o
să respecte cu strictețe un regim
de viață ordonat, alternînd
munca cu odihna, echilibrîn-
du-le.
Răsfoind caietul meu de în-
semnări aș avea de arătat,
aproape la fiecare elev, cît de
utile mi-au fost numeroasele
observații asupra particularități-
lor lor individuale. La unii a
trebuit să înlătur timiditatea,
neîncrederea în forțele proprii,
la alții să birui deprinderile
nejuste de folosire a timpului
necesar studiului. Am întîlnit la
unii aspecte contradictorii ale
personalității în formare. Am
avut, de exemplu, un elev care
putea ajunge la rezultate remar-
cabile în muncă, dar nu avea
în suficientă măsură educat sen-
timentul cinstei, al onoareî,
fapt ce l-a împins la încercarea
de a copia pe trimestrul I la
un obiect, după care a trecut
prin stări sufletești foarte grele
de rușine și remușcare.
Știu că în munca de educație
rezultatele nu se vădesc dintr-o-
dată. Aceasta cere timp și răb-
dare. Totuși, în fiecare an școlar
trebuie să se realizeze un pro-
gres vizibil în comportarea
elevilor. Este ceea ce m-am
străduit să obțin prin munca
mea educativă, pornind de la
cunoașterea particularităților
elevilor mei.
Prof. ECATERINA GAVRILĂ
Scrisori din tabără pentru cei dragi, de acasă.
Cu ajutorul utemiștilor
Munca dirigintelui, complexă,
variată și plină de răspundere,
nu poate fi concepută la clasele
mari fără sprijinul biroului
U.T.M. al clasei respective. în
ceea ce mă privește, am primit
un ajutor de seamă în anul care
a trecut din partea biroului
U.T.M., alcătuit din elevi frun-
tași Ia învățătură și avînd o
comportare al cărei exemplu a
fost grăitor pentru întregul co-
lectiv.
La începutul anului școlar,
cînd am luat în primire clasa,
aceasta întîmpina, cum se întîm-
plă deseori, o serie de greutăți.
Elevii, proveniți din trei clase
diferite, erau încă legați de co-
lectivele din care plecaseră și nu
alcătuiau încă un colectiv nou.
Se manifestau abateri de la dis-
ciplină, iar o serie de elevi în-
vățau în salturi, sau se mulțu-
meau cu note la limită.
Cum am procedat pentru lichi-
darea acestor lipsuri ?
Consultîndu-mă cu biroul
U.T.M. al clasei, am hotărît ca
toate cazurile de indisciplină, de
neîndeplinire a sarcinilor, de
delăsare la învățătură să fie
discutate mai întii individual,
cu elevii în cauză. Dacă lipsu-
rile s-ar fi repetat, urma să se
poarte discuții în clasă sau în
adunarea generală U.T.M.
în unele cazuri au dat rezul-
tate discuțiile individuale. în
altele, a fost necesară discuția
în fața colectivului. De exem-
plu, s-au purtat discuții în
clasă în legătură cu atitudinea
unor elevi ca Nicolae Goicea,
Ștefan Rozoviețki și Nicolae
Matache, care zîmbeau cu „su-
perioritate" și nepăsare cînd li
se atrăgea atenția asupra unor
abateri. Au luat cuvîntul la
aceste discuții în primul rînd
membrii biroului U.T.M. Prin
spiritul lor combativ, prin căl-
dura cu care-și expuneau ide-
ile ei au reușit să mobilizeze și
pe ceilalți elevi în luarea unei
atitudini juste față de lipsurile
care se manifestau. Și astfel s-a
făcut că cei ce arborau înainte
zîmbete ironice, cînd au fost
puși în situația de a-și analiza
comportarea în fața colectivului,
și-au dat seama că zîmbetele
nu-i ajută la nimic și că trebuie
să răspundă în mod corespunză-
tor exigențelor.
Deosebit de interesante și pli-
ne de învățăminte au fost adu-
nările generale ale organizației
U.T.M. pe an în care se anali-
zau, în spirit critic și autocritic,
unele probleme privind compor-
tarea elevilor. Așa a fost, de
exemplu, adunarea în care s-a
discutat manifestarea de nesin-
ceritate a unui elev, de altmin-
teri bun la învățătură. Utemiștii
i-au vorbit cu multă căldură
despre succesele sale, despre
posibilitățile largi care-i stau
în față, dar pe care le va raia
cu siguranță dacă va continua
să se poarte ca un om al socie-
tății vechi. Criticîndu-1 cu aspri-
me pentru nesinceritatea lui,
pentru abaterile sale, dar
arătîndu-i clar, prin toată atitu-
dinea lor, că vor să-1 ajute,
utemiștii l-au emoționat puiernic
pe elevul respectiv, au deșteptat
în el dorința de a-și schimba
comportarea — și aceasta a fost
premisa cea mai sigură a în-
dreptării lui.
Membrii biroului U.T.M. m-au
sprijinit mult și în desfășurarea
orelor de dirigenție. întotdeauna
ei luau cuvîntul și lămureau în
fața clasei un aspect sau altul
al problemelor puse în discuție.
In cadrul orelor noastre de diri-
genție s-au discutat, de pildă, în
afara situației la învățătură, o
seamă de probleme de etică :
despre prietenie, despre sinceri-
tate, despre politețe și bunăcuvi-
ință etc. Aceste teme au izvorît
din necesitățile reale ale colecti-
vului nostru și tocmai de aceea
au putut fi tratate concret, por-
nind de la viața clasei.
Trebuie să arăt că am primit
ajutorul membrilor biroulu
U.T.M. nu numai în timpul ore
lor de dirigenție, ci și în afara
acestora. De fiecare dată ei ur-
măreau ca angajamentele luate
în urma discuțiilor noastre să nu
rămînă simple vorbe și cereau
utemiștilor să raporteze în fața
adunării generale de îndeplinirea
lor. De aceea lucrurile nu se în-
vecheau, lipsurile nu erau lăsate
să devină o obișnuință.
Desigur, munca pe care am
dus-o în mijlocul elevilor cu
ajutorul biroului U.T.M. nu s-a
limitat la discuții și la urmări-
rea îndeplinirii angajamentelor
luate. Pentru a înlătura rămî-
nerea în urmă la învățătură a
unor elevi care arătau bună-
voință în pregătirea lecțiilor
dar nu aveau rezultate prea
hune, deoarece nu știau cum să
învețe, li s-a arătat practic
cum să-și ia, de pildă, notițe,
cum să extragă ideile principale
dintr-o lecție, cum să traducă
un text, cum să efectueze un
exercițiu etc. Cadrele din con-
ducerea organizației U.T.M. și
cei mai buni utemiști au primit
sarcina să ajute pe unii elevi
rămași în urmă la învățătură,
îndeosebi la matematică și
fizică, deoarece era vorba de o
clasă reală. în felul acesta și-au
îndreptat situația la învățătură
elevele Marieta Găgeanu, Ar-
ghira lacob, Paulina Alexandru
și alții.
Biroul U.T.M. al clasei s-a
preocupat ca fiecare elev să fie
abonat la „Scînteia Tineretului",
ca lectura ziarului să devină o
necesitate. Aceasta a contribuit
la lărgirea intereselor elevilor,
la îmbogățirea cunoștințelor lor,
i-a ajutat să-și formeze păreri
în multe probleme, să dobîndea-
scă mai multă maturitate în
gîndire. De asemenea, biroul
U.T.M. al clasei s-a ocupat cu
perseverență de popularizarea
cărților bune, de lărgirea lec-
turii extrașcolare a elevilor.
S-au organizat multe discuții
interesante în jurul unei opere
literare sau în jurul unor pro-
bleme de teorie și critică lite-
rară.
Membrii biroului U.T.M. m-au
însoțit și în vizitele pe care
le-am făcut la domiciliul unor
elevi. Ne formam astfel o părere
comună și puteam acționa pe
aceeași linie.
Desigur, am veghiat tot timpul
ca membrii biroului să nu
fie supraîncărcați cu sarcini, să
aibă posibilitatea de a face
față, ca toți ceilalți elevi, sarci-
nii lor de bază — învățătura —
de a se odihni, de a avea timp
liber. De aceea i-am sprijinit să
organizeze, pe lîngă birou, un
activ larg de utemiști care să-i
ajute în muncă.
Gîndindu-mă la activitatea
mea de diriginte, la sarcinile pe
care le-am rezolvat în cursul
anului școlar, nu văd cum mi-aș
fi putut duce munca fără prie-
tenii mei devotați și curajoși —
membrii Hroului U.T.M. al cla-
sei, utemiștii în general — care
m-au sprijinit în toate acțiunile.
Prof. OVIDIU FRÎNCULESCU
Intr-o școală
din regiunea Bacău
rx>b: ia
•e ra
Și
O mare atenție s-a acordat la
școala din Itești orelor de diri-
genție. Diriginții au fost pro-
fesori fruntași, cu experiență în
această muncă. Directorul școlii,
tov. Constantin Doroftei, a
incne
sistat cu regularitate la
a-
orele
de dirigenție, comunicînd apre-
legind-o
cierile și observațiile sale
direct diriginților la orele
rora a asistat, cît și în
dințele consiliului pedagogic.
atît
că-
șe-
profe-
Școala a ținut o legătură
strînsă cu părinții elevilor. în
afara ședinelor obișnuite cu pă-
rinții s-au ținut ședințe speciale
cu părinții elevilor mai slabi la
învățătură. De asemenea, s-au
făcut vizite la domiciliul ele-
vilor, analizîndu-se condițiile în
care sînt educați aceștia în fa-
milie. Profesorii i-au îndrumat
pe părinți să fie cît mai atenți
față de copii, să le creeze con-
diții pentru învățătură, să
gure în familie o atmosferă
mă, armonioasă, bazată pe
țelegere și respect reciproc,
asi-
cal-
în-
să-i
or-
obișnuiască pe copii să fie
donați, să muncească, dezvoltîn-
du-le astfel spiritul de răspun-
dere pentru îndatoririle ce le
revin.
Preocuparea sporită a cadrelor
didactice din Itești pentru îm-
bunatățirea continuă a muncii e-
rucative se datorește în mare
rauve se datorește
rară faptului că ele
tat cu regularitate
;tul ideologic și de
au frec-
învăță-
fiecare
da:ă s-au pregătit temeinic, cu
simț de răspundere. Aceasta i-a
ajutat să îmbine în munca lor
de zi cu zi problemele teore-
lice cu sarcinile practice puse
de partid și guvern în fața ce-
lor ce muncesc în școli.
I. CHIRILOIU
Bacău
Sprijin in
activitatea
cu părinții
ce mă privește, am
la
COCK
în mun-
clasa a
Belea
ăi la in-
al
De exem
păci»
pra
princip
se că)
;tînd părinților
care trebuie să
munca indepen-
Despre formarea colectivului ae eievi
in clasele mici
Este știut că educația prin și
pentru colectiv se realizează în
raport cu vîrstă elevilor, ținînd
seama de particularitățile lor.
Problema care se pune în fața
educatorului ce lucrează cu co-
pii între 8—10 ani este de a
găsi calea cea mai potrivită pen-
tru a face ca manifestările
spontane ale dorinței de succes
personal a copiilor să se trans-
forme în manifestări tot atît de
sincere ale bucuriei pentru suc-
cesul colectiv.
Se poate porni, în această pri-
vință, de la situația la învăță-
tură a clasei, de exemplu. As-
pectul unei clase în care se află
copii foarte buni la învățătură,
dar care rîd de cei ce nu-și fac
temele sau de cei ce dau răs-
punsuri greșite trebuie să cons-
tituie motiv serios de îngrijo-
rare pentru educator, să-1 în-
demne a lua măsuri urgente de
îndreptare. Astfel de manifestări
arată că în clasa respectivă nu
s-a ajuns încă nici măcar la
primul stadiu de formare a co-
lectivului, ci că avem de-a face
doar cu un grup de elevi a-
flați între pereții aceleiași săli.
Transferul de la „eu” la „noi”,
presupune îndeobște un proces
îndelungat, care se bazează atît
pe înțelegerea unor noțiuni cît
și — mai ales — pe folosirea
concrete cît mai
unor exemple
grăitoare. Este
din literatură
exemplele din
înconjurătoare
vorba de exemple
și, îndeosebi, de
viață, din viața
și cu precădere
trimestru, elevului respectiv i
s-a cerut să facă lectura lec-
ției noi la citire. La început șo-
văitor, nesigur de sine, el și-a
biruit însă curînd neîncrederea
și a pornit să citească expresiv,
curent, frumos chiar. în clasă se
făcuse o tăcere desăvîrșită.
Toate privirile erau îndreptate
spre el. Apoi, foarte bucuroși,
colegii lui au izbucnit, fără să
se poată stăpîni, în strigăte de
„bravo !“, „foarte bine !“, „minu-
nat !”. Succesul unui copil deve-
nise succesul clasei. Toți
au
s-au
ma ■
tate
doua
făcut două propuneri : pri-
— ghiozdanele să fie pur-
pe rînd de fiecare, iar a
i — cei trei să depună
a VUI-a D~ dădea adesea sem-
ne de încapă ți nare. Studiind cu
atenție capitolele referitoare la
cauzele încăpățînării din bro-
șura lui A. P. Larin „Despre
încăpățînarea copiilor” și cercei
tînd mediul în care trăiește e-
levul, dirigintele clasei și-a dat
seama că el este neglijat in fa-
milie și că încăpățînarea sa
poate fi înlăturată dacă i se va
acorda mai multă atenție. Luînd
legătura cu părinții elevului, a-
rătîndu-le ce au de făcut, diri-
gintele a izbutit să obțină reale
îmbunătățiri în comportarea a-
cestuia.
dentă a elevilor cu manualul și
in general cu diferite texte ti-
părite. Controlul făcut asupra
caietelor elevilor în lunile ce au
urmat mi-a confirmat justețea
procedeelor folosite.
Pentru a populariza broșurile
apărute în cadrul colecției „în
ajutorul părinților”, la stația lo-
cală de amplificare s-au pre-
zentat o serie de scurte recenzii
pe marginea lor.
N. HUBEBT
Școala medie nr. 2 din Sibiu
din viața pe care o trăiește în-
suși colectivul în formare.
Iată, bunăoară, cîteva proce-
dee care s-au folosit în acest
scop la clasa a III-a a Școlii de
8 ani din comuna Vidra, raio-
nul Giurgiu. Desigur că între a-
ceste procedee întîietatea a a-
vut-o folosirea împrejurărilor din
viața clasei. Relatăm mai jos una
din ele. care a constituit un mo-
ment destul de important în
închegarea colectivului de elevi.
Spre sfîrșitul trimestrului I,
aproape întreaga clasă înregis-
tra succese la învățătură. Un
simțit atunci limpede că for-
mează un colectiv care luptă so-
lidar pentru înfrîngerea greu-
tăților și se bucură laolaltă de
izbînzile dobîndite.
Pentru realizarea unor mo-
mente educative ca cel relatat
mai sus nu trebuie să se aștepte
condiții deosebite, întîmplări ie-
șite din comun. Faptele curente,
de fiecare zi ale procesului in-
structiv-educativ ne oferă multe
ocazii pentru a forma la elevi
calitățile dorite. Pe lîngă acti-
vitățile din clasă, creează multe
ocazii de acest fel vizitele în
comună și în împrejurimi, dru-
mețiile, excursiile. Acestea ne
dau prilejul de a pune în lu-
mină, în împrejurări schimbate,
noi aspecte ale omului în for-
mare.
într-o zi însorită și caldă de
aprilie, clasa a III-a de la Școa-
la de 8 ani din comuna Vidra
a pornit într-o excursie la pă-
durea Cîmpurelu, aflată la o de-
părtare de 3 km de școală, pen-
tru a aplica pe teren o serie
de cunoștințe de geografie și
științe naturale dobîndite la
lecții. S-au prevăzut pentru ex-
cursie patru ore, stabilindu-se
timpul de mers pînă la pădure,
ghiozdanele la casa cea mai a-
propiată, aflată pe drumul de
întoarcere acasă și să ajungă
apoi din urmă întregul grup.
Cei mai mulți elevi, în frunte
cu cei trei, au fost pentru solu-
ția a doua, care a și fost adop-
tată. Dar de la plecarea celor
trei trecea mai mult timp decît
se prevăzuse. De ce intirzie ?
începură să se întrebe unii.
Oare nu era mai bine să fi pur-
tat ghiozdanele pe rînd ? Trebuie
să-i așteptăm, sau să mergem
înainte ? în această împreju-
rare nouă, cu o firească solida-
ritate față de cei trei și cu răs-
punderea colectivă de a duce
la bun sfîrșit excursia, elevii
clasei a III-a au purtat din
nou
o discuție. Unii au fost de pă-
rere că, deoarece nu exista nici
o piedică în calea celor trei,
tîrzierea se datorește unei
nici
in-
ne-
timpul pentru
odihnă, pentru
rece majoritatea
aplicații, pentru
înapoiere. Deoa-
elevilor locuiesc
elev
mă,
teva
tire.
put
însă rămînea mereu în ur-
întîmpinînd greutăți la cî-
materii și mai ales la ci-
Colegii, care erau la înce-
indiferenți față de această
situație, au început să se preo-
cupe treptat de ajutorarea lui.
îl încurajau, urmăreau cu aten-
ție răspunsurile pe care le dă-
dea la lecții, erau mîhniți vă-
zînd că nu izbutește încă să
citească mai bine.
începerea celui
de
Puțin după
al doilea
aproape de școală, s-a hotărît
ca ghiozdanele să fie lăsate în
clasă, de unde urma să fie ri-
dicate la întoarcere. Trei elevi,
care locuiesc în direcția opusă,
la distanțe de peste 2 km de
școală, trebuiau să-și ia însă
ghiozdanele cu ei.
După vreo 20 de minute de
mers acești elevi începură să
obosească, să simtă povara pur-
tată și să rămînă în urma ce-
lorlalți. Ce era de făcut ? Vrînd
să vadă în ce măsură poate re-
zolva singur colectivul clasei o
asemenea problemă, cadrele di-
dactice care-i însoțeau pe copii
i-au lăsat să ia ei înșiși o ho-
tărîre. Din rîndurile elevilor
— Extraordinar:
au mai venit doi...
— Parcă numai
dumneata? Am mai
mi-
la
pri-
mit și eu unul; cu cei
trei de săptămîna tre-
cută, sînt patru. — Apoi,
cu năduf: O adevărată
echipă. Ce mă fac?
— Și cînd te gîndești
că ăștia sînt... recoltă
nouă, pe lîngă ai noș-
tri proprii!
Dialogul acesta a a-
vut loc la începutul tri-
țul gurii. Fiecare ve-
nise cu „specialitatea"
lui: unul nu învăța de-
cît la sfîrșitul trimes-
trului, altul copia „la
mare știință”, altul... mă
rog: fiecare cu „specia-
litatea” lui.
de
treabă. Vorba lor:
' tî“ au ținut să se
■cu fa fața primului virf
mestrului I al
școlar încheiat,
două diriginte
anului
între
de la
Școala medie nr. 2 din
Pitești. Discutau
jite despre niște
neca-
elevi
„mutați disciplinar", fie
de la școlile din oraș,
fie de la cele din re-
giune.
I-am
pe cei
nouă” și
din cla?a
toți avei-
te ingrij
cunoscut și eu
din „recolta
anume, pe cei
z a Xl-a. Mai
u o ținută foar.
ită — doar un
smoc de freză „un pi-
cuț” mai mare decît se
îngăduie unor elevi —■
priviri inteligente și un
zimbet „blazat” în col-
...Sfîrșitul trimestrului
I. Unul din noii veniți
e căzut aproape la toate
materiile. A vrut să sa
salveze învățînd doar
la lecțiile din preajma
încheierii mediilor, dar
a fost obligat să con-
state că (cităm): „nu se
prinde”. Altul — care a
încercat să copieze —
și-a văzut chipul la ga-
zeta satirică a postului
utemist de control și a
fost .eroul" unei emi-
siuni la stația de radio-
amplificare a școlii. Pa
al treilea, care socotea
că prezența la ore e fa-
cultativă, l-am văzut —•
flancat de ambii pă-
rinți — stînd spăsit în
fața directorului: sa
trimisese o telegramă a-
casă...
Vremuri grele pentru
elevii care nu-și văd
„aici nu e de glumit".
Adică — de fapt — nu
se poate glumi cu exi-
gența colectivului de
profesori de la Școala
medie nr. 2, cu urmă-
rirea atentă de către di-
riginți a comportării e-
levilor în școală și în
afară de școală, cu cri-
tica principială și per-
în clasa lui s-a îndrep-
tat la vreo 4—5 materii,
dar tot a mai rămas
restanțier cu două.
— Nu-i nimic... va mai
învăța și o să-i prindă
bine — îl consolează
confrații.
severentă
ției U.T.M.
comun al
clasei, cu
familiei în
structiv-educativ...
a organiza-
cu frontul
colectivului
antrenarea
procesul in-
...In ședința consiliu-
lui pedagogic pentru
încheierea situației de
sfîrșit de an a claselor
a Xl-a, o discuție între
diringinți, într-o pauză:
— Știi că „ai mei” sînt
promovați toți?
— Și ai mei.
— Ai mei... aproape
...Pregătiri intense pen-
tru examenul de matu-
ritate. Absolvenții cla-
selor a Xl-a cer cu in-
sistență mai multe ore
de consultație. Cer și
cei „mutați disciplinar".
Adică mai ales ei, fiind-
că e destul de greu să
recuperezi timpul pier-
dut.
— Ce bine era, frați-
lor, dacă eram oameni
serioși mai din vreme!...
Și iată cum,
în clasa a XI-a
tite elemente
intrați
ca ves-
turbu-
toți: culmea e că
mas
tri”.
unul „de-ai
a ră-
noș-
Numai tov. Gh. Tuță,
dirigintele clasei a Xl-a
v. 4
e mai abătut: ele-
,,mutat disciplinar”
lente, elevii mutați dis-
ciplinar au înțeles că
trebuie să devină „oa-
meni serioși". E meritul
profesorilor și al diri-
ginților lor.
A. FLORIN
glijențe a lor. Alții au arătat
că este totuși mai posibil să îi
întîmpinat o piedică : n-or fi
găsit pe nimeni acasă aco.o
unde și-au propus să lase ghioz-
danele și atunci au trebuit sa
se ducă mai departe. Părerea
tuturor a fost însă că drumul
spre pădure trebuie continuat.
Curînd, cînd întîrziații au ajuns
din urmă grupul, s-a aflat că
.într-adevăr trebuiseră să lase
ghiozdanele la o altă casă decît
cea prevăzută, mai departe de
locul despărțirii.
Excursia la pădure a fost
astfel nu numai un prilej de a-
plicare a cunoștințelor, ci și un
însemnat moment educativ. Ea
a ridicat în fața copiilor proble-
me de organizare, le-a cerut sa
rezolve situații neprevăzute m
desfășurarea unei activități pre-
gătite. Dovedind că munca edu-
cativă dusă de cadrele didactice
a dat roade, copiii au știut să
ia hotărîri juste, bazate pe re-
lațiile principiale constituite
deja în sînul colectivului.
S-au folosit firește, în scopuri
educative, și lecturi cu conținut
adecvat din manualul de citire. Pe
marginea acestora au avut loc dis-
cuții cu caracter etic, menite
să contribuie la educarea în
spirit colectiv a elevilor. O ast-
fel de discuție s-a purtat, de e-
xemplu, după lectura povestirii
„Copăcelul din stradă”. Eroul a-
cestei povestiri, Mihăiță, este la
început foarte îneîntat de fap-
tul că pomișorul îngrijit de el
crește frumos, apoi însă se ne-
căjește văzînd realizările celor-
lalți îngrijitori de pomi din
strada lui. în cele din urmă își
dă seama că pomișorul îngrijit
de el este doar o parte din fru-
musețea străzii, iar întristarea
sa de la început se transforma
într-o mare bucurie, în bucuria
realizărilor comune, în timp ce
mîndria de a fi făcut el singur
o faptă frumoasă se transforma
în sentimentul mîndriei pentru
colectiv. Prin întrebări elevii au
fost stimulați să înțeleagă mo-
mentele semnificative ale com-
portării eroului povestirii.
O altă lectură folosită cu suc-
ces în același scop a fost aceea
a povestirii „Frunze albastre”
aflată și ea în manual. Elevii
au înțeles, citind și comentînd
această povestire, că numai a-
jutorul dat cu inima deschisă, cu
voie bună este un ajutor adevă-
rat, o bucurie atît pentru cel
care îl dă cît și pentru cel care
îl primește, că el semnifică
prietenia, colegialitatea, raportu-
rile tovărășești.
Desigur, mai sînt multe de
făcut pentru a ajuta colectivul
clasei în ceea ce privește for-
marea opiniei sale, a posibilită-
ții de a acționa în mod just
în orice împrejurări, atunci cînd
acestea sînt pe măsura forțelor
lui. Cum este vorba de un co-
lectiv de elevi de virs’â mică,
aceasta se va realiza, firește,
treptat, cu condiția existenței
unei permanente preocupări a
învățătorilor pe această linie.
1. IUPU și T. LEONESCU
PERFECȚIONARE
Cursuri de pregătire pentru viitorii
profesori de agricultură
Peste 350 de cadre didactice
care vor preda începînd de la
15 septembrie noul obiect „Agri-
cultura" elevilor din clasele
V-VII ale școlilor sătești din re-
giunea Suceava participă la
cursurile organizate în regiune
în vederea pregătirii lor. Ei au-
diază expuneri bogate în conți-
nut, iau parte la seminarii în
care sînt adîncite problemele pre-
zentate la lecții. Foarte intere-
sante sînt pentru cursanți de-
monstrațiile practice organizate
în întreprinderi agricole socia-
liste, la Stațiunea experimentală
regională Suceava și la Stațiunea
experimentală horticolă Fălticeni.
Astfel, la Stațiunea experimen-
taiă Suceava profesorii au avut
ocazia să cunoască întregul set
de mașini folosite în agricultură
pentru lucrările de pregătire a
terenului, semănat, lucrări de
întreținere și recoltat. Demons-
trațiile practice i-au documentar
pe cursanți asupra problemelor
referitoare la sol și culturi, ia
îngrășăminte și folosirea lor etc.
Ei au participat la demonstrații
practice privind agrotehnica fo-
losită în cultura griului, porum-
bului, sfeclei de zahăr și carto-
fului, ca și la demonstrații pri-
vind lucrările solului cu plugul
cu antetrupiță și subsolier în
agregat cu grapa stelată. Cu
deosebit interes au fost urmări-
te și demonstrațiile privind lu-
crările de ameliorare la porumb
prin metoda consangvinizării
pentru crearea de hibrizi dubli
extratimpurii.
De un real folos în predarea
obiectului „Agricultura" în clasa
a V-a sînt demonstrațiile practice
Elevi și pionieri în timpul unei excursii în împrejurimile Predealului
LA I. P. C. D.-BUCUREȘTI
în vederea pregătirii pentru
cea de a treia sesiune a exame-
nelor de definitivat și a exame-
nelor pentru obținerea gradului
al II-lea, s-au organizat la Bucu-
rești, în cadrul Institutului de
perfecționare a cadrelor didactice,
cursuri care au fost urmate de
peste 300 de învățători și educa-
toare și de circa 800 profesori
I.P.C.D.-București a îndrumat de
asemenea cursurile de pregătire
organizate în regiunile Argeș,
București și Dobrogea.
Datorită experienței dobîndite
în anii trecuți, acțiunea de spri-
jinire a cadrelor didactice pentru
ridicarea, prin examenele de de-
finitivat și de grad, a nivelului
lor ideologic-politic și profesional
este în prezent mai bogată și mai
eficientă. înainte de începerea
cursului, în perioada studiului in-
dividual. la sediul institutului și
în regiuni au avut loc numeroa-
se consultații pentru învățătorii
și profesorii înscriși la examene.
In felul acesta ei și-au putut des-
fășura mai bine pregătirea indi-
viduală, aprofundînd, pe baza u-
nei bibliografii mereu îmbogăți-
te, problemele principale prevă-
cu privire la structura și com-
poziția chimică a solului, precum
și demonstrațiile practice privind
cultura cartofilor, care au dat
cursanților prilejul să cunoască
temeinic cum se aplică metodele
înaintate pentru producerea de
semințe de elită la cartofi.
Dorind să se pregătească cît
mai bine pentru munca pe care
o vor începe în curînd. viitorii
profesori de agricultură din re-
giunea Suceava acordă multă
atenție studiului teoretic și lu-
crărilor practice din cadrul
cursului.
Prof. ROMAN RACOCEA
Suceava
I
Cursul de pregătire pentru cei
aproape 500 de profesori care
vor pred* agri««_<. ura la școlile
de 3 ani din satele regiunii Ol-
tenia se desfășoară la Craiova,
în localul Institutului agronomic.
Lecțiile ținute la acest eurs de
cadre didactice de la Institutul
agronomic din rocrihsie îi înar-
mează pe profesor: cu bogate cu-
noștințe teoretice și practice. De
asemenea, sînt foarte instructive
pentru ei seminariile, lucririle
de laborator, lucrările practice
pe care le efectuează în dome-
niul culturii plantelor de cîmp,
al legumicultorii, pomiculturii,
viticulturii, compoziției solului
etc., ca și vizitele la stațiunile
experimentale.
STELIAN NEDESCU
Craiova
zute în programe. Pe de altă par-
te. Institutul a analizat periodic,
fie în ședințele de instructaj ale
conducerii, fie în consfătuirile de
muncă, cele mai bune metode
folosite în anii preeedenți, în sco-
pul unei continue îmbunătățiri a
muncii de perfecționare și pen-
tru ridicarea calității cursurilor
la nivelul cerințelor actuale ale
dezvoltării învățămîntului nostru.
Activitatea din cadrul cursu-
lui a fost în așa fel organizată
îneît să se îmbine în mod armo-
nios metoda expunerii unor teme
în conferințe și prelegeri cu a-
ceea a discuțiilor pe baza tema-
ticilor studiate în prealabil de
cursanți, aprofundarea teoretică
a principiilor științifice cu apli-
carea lor în practică, ajutorul
permanent cu pregătirea indivi-
duală serioasă, studierea proble-
melor prevăzute în programa e-
xamenului cu orientarea mai
largă în problemele actuale ale
învățămîntului.
Conferințele și consultațiile de
socialism științific și materialism
dialectic și istoric prezentate la
cursuri au înfățișat principalele
laturi ale filozofiei marxist-leni-
Studente ale Institutului pedagogic de 3 ani din București la muncă patriotică pe ogoarele G.A.S. din.
Asanaga, regiunea București
Pentru însușirea temeinică
a limbii romîne
în vara acestui an, peste 500
de Învățători de ia școlile și sec-
țiile cu limbi de predare ale na-
ționaiitătilor cor.'ccuitoare au
participat la cursurile de perfec-
ționare a cuncșlir.țâsor de limba
romină org-in --te de I.P.C.D.-
Cluj in regiunile Cluj, Cri-
șana și Mar am :res. Această par-
ticipare masivi, ca și preocuparea
stăruitoare pentru studiul amănun-
țit al problemelor prevăzute în pro-
gramă, dovedesc interesul deose-
bit al cursanților pentru însușirea
temeinică a limbii romîne.
Lecțiile predate în cadrul
cursurilor au fost de tip mixt,
reușind să realizeze o largă antre-
nare a învățătorilor, pentru a le da
posibilitatea să vorbească ei înșiși
cît mai mult in limba romînă. De
asemenea, la seminarii și în activi-
tățile practice accentul s-a pus pe
conversație. Menționăm că la toate
grupele conversațiile s-au desfășu-
rat pe baza lecturi: unor texte din
operete iui Ervnes c. Creangă,
Sadoveanu, M. Beniuc, M. Preda,
T. Popovici etc.
Un însemnat ajutor în adîn-
cirea cunoștințelor cursanților l-a
constituit efectuarea expunerilor
și compunerilor în limba romînă,
în special a compunerilor cu
cuvinte date, care le-au stimulat
activitatea creatoare în ceea ce
privește utilizarea unor termeni
specifici ai limbii.
De mare utilitate pentru
cursanți s-au dovedit lecțiile și
seminariile de metodică, în ca-
drul cărora, pe lîngă perfecțio-
narea cunoștințelor de limbă, s-a
realizat și un larg schimb de ex-
periență referitor la desfășurarea
diferitelor tipuri de lecții. De
asemenea, în ajutorul cursanților
au avut loc consultații colective
și individuale menite să le asi-
gure o cît mai amplă îndrumare
în desfășurarea studiului.
Pe lingă activitățile prevăzute
în programă, în sprijinul adînci-
niste. au analizat documentele
partidului nostru, documentele
consfătuirilor reprezentanților
partidelor comuniste și muncito-
rești de la Moscova, ale Congre-
sului al XXII-lea al P.C.U.S. pre-
cum și alte documente care ilus-
trează aplicarea științifică și
creatoare a învățăturii marxist-
leniniste la construirea socialis-
mului și comunismului. In discu-
tarea tuturor acestor probleme
cursantii au dovedit un nivel co-
respunzător, izbutind să aprofun-
deze din punct de vedere teore-
tic și practic tematica prevăzută
în programă. In același sens s-au
desfășurat și activitățile pentru
înarmarea cursanților cu cunoș-
tințele de bază ale pedagogiei
științifice, precum și cu cele mai
noi metode de predare, care asi-
gură realizarea educației comu-
niste a tineretului, dezvoltarea
multilaterală a personalității o-
mului nou.
în cadrul fiecărei specialități,
cursanții au participat la activi-
tăți multiple și variate : confe-
rințe de prezentare a celor mai
rii cunoștințelor de limba romînă
a venit și vizionarea urmată de
discuții a unor filme romînești și
a unor piese din dramaturgia ro-
mînă. Totodată au fost deosebit
de folositoare excursiile organi-
zate pentru cursanți, din iniția-
tiva organelor, de partid și de stat
din regiunea Cluj, pe Valea Pra-
hovei, Valea Oltului, în regiunile
Maramureș și Crișana. Pe lîngă
faptul că au contribuit la conso-
lidarea cunoștințelor de limba
romînă, excursiile i-au ajutat
pe învățători să cunoască mai
bine realizările regimului demo-
crat-popular.
Apreciind în ansamblu rezulta-
tele obținute la cursuri, se poate
trage concluzia că toți învățătorii
care au participat la ele au
progresat în cunoașterea legilor
de bază ale limbii romîne, ca și
în posibilitatea de a le aplica în
vorbire. La obținerea rezultatelor
bune a contribuit munca stărui-
toare a lectorilor și a cursanților,
ca și faptul că, sesizîndu-se pe
parcurs o serie de lipsuri, acestea
au fost înlăturate la timp.
Bunăoară, la începutul cursurilor
nu s-a acordat suficientă atenție
lecturii expresive, fapt care a
dus la accentuarea greșită de că-
tre o serie de cursanți a unor
cuvinte și uneori la neînțele-
gerea efectivă a valorilor stilis-
tice ale textelor literare studiate.
Acest neajuns a fost eliminat în
partea a doua a cursurilor, cînd
s-a pus mai mult accent pe
lectura expresivă.
Lectorii au căutat să cunoască
amănunțit greșelile tipice de
limbă ale cursanților, ca și parti-
cularitățile individuale existente
în exprimarea acestora, pentru a
putea să insiste asupra eliminării
lor. Astfel, s-a stăruit asupra fo-
losirii corecte a genitiv-dativului
la substantivele și adjectivele
feminine, asupra înlăturării unor
alterări fonetice determinate de
noi cuceriri ale științei în dome-
niul specialității respective, con.
sultații cu temă, referate și apli-
cații practice, lucrări de labora-
tor la fizică, chimie și științe
naturale, lucrări de măsurători pe
teren la matematică și geografie.
Pentru a-i ajuta pe cursanți să
cunoască mai bine realizările do-
bîndite de poporul nostru mun-
citor, sub îndrumarea partidului,
pe calea desăvîrșirii construcției
socialiste, au fost organizate vi-
zite și excursii în întreprinderi
industriale și agricole, institute
de cercetări, muzee de artă etc.
unde cursantii au primit explica-
tii asupra procesului de produc-
ție și au putut constata caracte-
rul științific și creator al politicii
partidului în domeniul economiei
și culturii socialiste.
Cu o asemenea pregătire și ju-
decind după rezultatele obținu-
te de către învățători și educa-
toare la examenul pentru obține-
rea gradului definitiv se poate
întrevedea progresul pe care-1 va
înregistra cea de a treia serie de
cadre didactice la sfîrșitul acestei
sesiuni.
influența pronunțării unor con-
soane și vocale din limba ma-
ternă.
Cu toate rezultatele obținute,
nu s-a ajuns încă la înlăturarea
tuturor lipsurilor din cunoștințele
de limba romînă ale cursanților
Unii dintre aceștia, cu toate că
și-au însușit normele gramaticale
ale limbii romîne, nu le pot apli-
ca încă pe deplin în vorbirea cu-
rentă. Ca urmare, în exprimarea
acestora se mai constată unele
greșeli de acord după gen, folosi-
rea improprie sau elipsa prepozi-
ției, unele greșeli în folosirea ca-
zurilor.
Reiese din toate acestea pentru
noi necesitatea de a organiza mai
bine pe viitor cursurile de perfec-
ționare pentru limba romînă.
Considerăm că la baza acestei
munci trebuie să stea studiul in-
dividual din etapa de pregătire a
cursului, urmînd ca în timpul de
30 de zile cît durează acesta să
fie lărgite și adîncite unele cu-
noștințe și să se lămurească o serie
de probleme mai dificile. Ne-am
dat seama totodată că este ne-
cesar ca în timpul etapei în care
cadrele didactice studiază indivi-
dual — și îndeosebi în vacan-
tele de iarnă și de primăvară —
lectorii institutului, ca și meto-
diștii de limba romînă de la sec-
țiile de învățămînt regionale si
raionale, să le acorde un sprijin
efectiv în desfășurarea studiului.
La ridicarea nivelului de pregă-
tire al cursanților ar contribui și
îmbunătățirea programelor con-
form cărora se desfășoară stu-
diul. De exemplu, la programa
pentru începători, care este în
general corespunzătoare cerințe-
lor, s-ar putea aduce unele îmbu-
nătățiri în sensul deplasării
accentului pe îmbogățirea voca-
bularului, pe exercițiile de vor-
bire și scriere corectă și nu pe
însușirea teoretică a problemelor
de gramatică, așa cum este în
prezent. S-a observat apoi că stu-
diul unor opere literare este mai
accesibil pentru începători, el
contribuind într-o mai mare mă-
sură la îmbogățirea vocabularului
lor decît expunerile de sinteză
făcute de lectori. De aceea, cre-
dem că ar fi indicată înlocuirea
celor patru capitole de sinteză
privind literatura romînă, prevă-
zute în prezent în programă, cu
studierea unor opere reprezenta-
tive prin lectură, analiză literară,
conversație etc.
Pentru avansați credem că este
necesar să se repartizeze în pro-
gramă cel puțin șase ore de com-
puneri orale și scrise, mai ales
pentru compuneri cu cuvinte
date.
Secțiile de invățămînt sînt che-
mate să acorde în viitor o mai
mare atenție problemelor legate
de organizarea cursurilor. Ne re-
ferim îndeosebi la necesitatea
unei mai judicioase selecționări
a celor care sînt trimiși să le
urmeze, în funcție de nivelul pre-
gătirii acestora la limba romînă.
Ajutînd la tot mai buna pregă-
tire a învățătorilor, cursul va
aduce o contribuție importantă la
îmbunătățirea predării limbii ro-
mîne în școlile și secțiile cu
limbi de predare ale naționalități-
lor conlocuitoare.
M. BENDORFEANU
Directorul I.P.C.D. — Cluj
„De la corespondenții noștri*6
ACȚIUNI PATRIOTICE
Popas într-o excursie a pionierilor din Cîmpulung-M.oldovenesc.
Primele așezări omenești de pe
locul unde se află astăzi satul
Mînăstirea datează de pe vre-
mea lui Ștefan cel Mare. De alt-
fel nu departe de acest sat se
află ruinele unei cetăți din vre-
mea vestitului domnitor al Mol-
dovei.
In trecut satul n-a avut școală.
Puținii copii care ajungeau să
învețe buchiile erau nevoiți să
meargă pînă la Dagita, la dis-
tanță de 5-6 km. Cînd în anii re-
gimului democrat-popular dreptul
de a învăța carte a revenit tu-
turor copiilor din țara noastră,
Imbinind teoria cu practica
Scopul studierii matematicii în
învățămîntul seral este și acela
de a contribui la ridicarea cali-
ficării profesionale a muncitorilor
elevi, de a-i ajuta să participe
la introducerea în producție a
mecanizării și automatizării, să
facă fața noilor sarcini ce sînt
impuse de dezvoltarea impetuoa-
să a industriei în patria noastră
socialistă.
Unul din principalele procedee
care s-au folosit în acest scop la
școala noastră în predarea mate-
maticii l-a constituit utilizarea
experienței dobîndite în pro-
ducție de muncitorii-elevi. In ca-
drul verificării cunoștințelor, de
pildă, s-a cerut elevilor să arate
cum se aplică cele studiate în lec-
ția respectivă la rezolvarea unor
probleme la locul lor de muncă.
Bunăoară, în clasa a X-a, s-a ce-
rut unor elevi ca, după ce au de-
monstrat formulele volumelor
unor prismatoide, să afle greuta-
tea unei grămezi de betonită și
numărul vagonetelor necesare în-
cărcării minereului în vagoane
C.F.R.
mînăstirenii și-au creat școală la
ei acasă. Dar clădirea acesteia
nu mai corespundea astăzi pentru
nevoile satului. Cu prilejul unei
adunări obștești ținute la începu-
tul anului, colectiviștii au sprijb
nit cu căldură propunerea direc-
torului școlii, de a se construi
pentru aceasta un local nou prin
contribuție și muncă voluntară. Ei
și-au achitat la timp sumele cu
care s-au angajat, astfel încît de
îndată au putut fi procurate toate
materialele de construcție ne-
cesare. Lucrările construcției au
mers în ritm viu datorită faptului
Nu numai la verificare, ci șî
în predarea noilor cunoștințe s-a
urmărit realizarea unei strînse
legături cu activitatea practică
a elevilor, pornind de la proble-
me cunoscute de ei. De pildă,
vorbind despre perpendiculare și
oblice, li s-a cerut elevilor să
dea exemple de părți ale unor
piese care au poziția perpendi-
cularei și oblicelor duse din a-
celași punct.
Permanent muncitorii-elevi au
fost îndrumați să observe, să cer-
ceteze cu atenție mașinile la care
lucrează, piesele executate, să e-
fectueze unele măsurători, să cu-
leagă date din secția lor și din
întreprindere. Procedînd astfel ei
au putut asimila mai ușor cunoș-
tințele de matematică ce consti-
tuie generalizări ale unor cazuri
particulare întîlnite de ei la locul
de muncă și le-au putut folosi
mai rațional în vederea sporirii
productivității muncii.
Au ajutat mult în activitatea
la cursurile serale vizitele în
întreprinderi. De obicei, cînd se
organizează o astfel de vizită se
că s-a primit sprijin material și
din partea statului. La grăbirea
lucrărilor o contribuție de seamă
au adus-o și unii colectiviști, care
au transportat materialele și au
efectuat săpăturile necesare.
Noua școală are 4 săli de
clasă, și încă 3 încăperi pentru
cancelarie, laborator, muzeu. Ea își
ya deschide porțile o dată cu în-
ceperea noului an școlar.
IOAN TRIFON
comuna Dagîța, raionul
Negrești.
fixează în prealabil un scop pre-
cis care să fie urmărit. De exem-
plu, s-a vizitat cabinetul tehnic și
secția de strungărie de la Șantie-
rul naval pentru a cerceta cum
aplică muncitorii-elevi cunoștințe-
le privitoare la asemănarea figu-
rilor, pentru a culege unele date
în vederea compunerii unor pro-
bleme și ilustrarea unor teoreme.
In același timp s-a observat mo-
dul în care lucrează, priceperea și
îndemînarea lor în descifrarea
schiței, în folosirea mașinii și e-
xecutarea pieselor.
Aceste vizite, ca și studierea
unor lucrări tehnice din bibliote-
cile întreprinderilor și discuțiile
cu inginerii, tehnicienii și mun-
citorii au contribuit și la perfec-
ționarea profesorilor, le-au permis
să se familiarizeze cu diferitele
procese tehnologice, ceea ce i-a
ajutat în predare.
FLORICA MAGERIU
profesoară la secția serală a
Școlii medii „Ștefan Plavăț"
din Orșova
împreună cu cadrele didactice,
elevii Școlii de 8 ani din satul
Scărișoara Nouă, raionul Mar-
ghita, au participat cu entuziasm
la campania de strîngere a spi-
celor rămase pe cîmp în urma
seceratului.
însuflețiți de lozinca „Spic cu
spic patriei snop“, pionierii și
școlarii au reușit să depășească
cantitatea de spice pe care și-au
luat angajamentul s-o realizeze.
Totodată, muncind alături de co-
lectiviști, ei au avut un bun pri-
Preocupări
Sub îndrumarea organelor de
partid și de stat, secția de învă-
țămînt din raionul Costești s-a
preocupat intens de buna desfă-
șurare a lucrărilor pe șantierele
construcțiilor școlare. Rezultatele
acestei preocupări n-au întîrziat
să se arate.
Astfel, pînă la 1 septembrie
a. c. vor fi terminate construc-
țiile școlilor din localitățile Șer-
bănești Gliganu, Cornăței, Slobo-
zia-Trăznitu și Coșereni-Sîrbii
Măgura. Alte 28 de să'i de clasă
vor fi terminate și date în folo-
sință în cursul trimestrului I al
anului școlar 1962—1963.
A existat o intensă preocupare
și pentru punerea la punct a lo-
calurilor de școală existente,
astfel încît și pregătirea lor pen-
tru noul an școlar să fie termi-
nată cît mai din vreme. Ca ur-
mare, pînă la data de 7 iulie a.c.
au fost gata pentru începerea
cursurilor 25 de școli. Printre
acestea se numără Școala de 8
ani din satul Malu, comuna Urlu-
eni, școlile de 8 ani din Bociu,
Siliștea Ungheni etc. într-un sta-
diu înaintat se află lucrările de
pregătire la școlile din Colonești,
In drumeție
De curînd, cea de-a zecea pro-
moție de absolvenți ai Școlii pro-
fesionale de ucenici „Partizanul
Roșu" din orașul Brașov a făcut
o frumoasă excursie prin țară.
Conduși de profesori, tinerii
absolvenți au vizitat întreprin-
derile textile din Sibiu, Cisnădie,
Arad, Timișoara, Lugoj, București,
Galați, Iași, Buhuși și Bacău. De
asemenea, ei au poposit la
muzeul Bruckenthal din Sibiu, la
Muzeul de artă din București,

lej ds a învăța o serie de lucruri
interesante in legătură cu mun-
cile agricole efectuate în această
perioadă.
Profesorii care au participat
alături de elevi la această cam-
p-t, - au avui grijă să le creeze
m ^r-nte de odihnă și destindere,
orgaHteînd pentru ei jocuri atră-
gătoare.
GH. BOBOC
Scărișoara Nouă,
raionul Marghita
și rezultate
Rîca-Broșteni, Braniște-Sîrbii
Măgura, Stolnici etc.
Pînă la 23 August toate școlile
din raionul Costești vor fi gata
pentru deschiderea în bune con-
dițiuni a noului an școlar. Multe
din ele vor primi și mobilier
nou. Astfel, se vor distribui în
școli numeroase bănci, catedre,
dulapuri, table etc. De aseme-
nea, școlile vor fi dotate cu ma-
terial didactic și intuitiv în va-
loare de 245.000 lei.
Secția de învățămînt a raionu-
lui s-a îngrijit și de pregătirea
profesională a cadrelor didactice
pentru noul an școlar. în afară
de cei 50 de învățători și profe-
sori înscriși la cursurile organi-
zate de I.P.C.D.-București, secția
de învățămînt a trimis la cursu-
rile de pregătire organizate în
regiune numeroși învățători, ca
și profesori de agricultură, de
limba romînă, limba rusă, mate-
matică și fizică.
Toate măsurile luate vor con-
tribui, de bună seamă, la îmbu-
nătățirea desfășurării procesului
instructiv-educativ în noul an
școlar.
Prof. I. MARINESCU
Costești
la Palatul de cultură, „bojdeuca"
lui Creangă și „teiul lui Emi-
nescu" din Iași.
Deosebit de interesantă a fost
pentru absolvenți vizitarea mo-
numentalului baraj de la Bicaz.
Excursia, bine organizată, a
dat tinerilor prilejul să cunoască
frumusețile patriei și realizările
regimului nostru democrat-popu-
lar.
Prof. NICOLAE LUPAȘ
Brașov
O formație artistică de elevi
Nu de mult corul de copii și
orchestra de mandoline, chitare
și balalaici a Școlii medii nr. 1
„N. Bălcescu" din Craiova s-a
deplasat la București pentru a
prezenta un spectacol muzical Ia
Televiziune și pentru a face im-
primări la studiourile de radio.
Micii artiști amatori au dovedit
și cu acest prilej o bună pregă-
tire, care se datorește în mare
măsură grijii ce există în școală
pentru desfășurarea activității ar-
tistice. Astfel, școala posedă o
sală de muzică dotată cu instru-
mente, cu aparataj de imprimare
și difuzare, discotecă, bibliotecă
muzicală și un variat material di-
dactic pentru educația muzicală
a elevilor. La cercul muzical
„George Enescu" din școală se
organizează expuneri, audiții mu-
zicale, concerte-lecții, medalioane
muzicale etc.
cole și concerte în școală, pre-
cum și în sălile Teatrului Națio-
nai și ale Filarmonicii din loca-
litate, în întreprinderi industriale
și agricole, la căminele cultu-
rale.
în repertoriul corului de copii
se găsesc cîntece închinate pa-
triei și partidului, cîntece revo-
luționare, piese din literatura
clasică romînească și universală
etc. De exemplu,
tat concerte cu
cînt Partid" de M.
iubit părinte"
corul a prezen-
cîntecele „Te
Neagu, „Partid,
de L.
„Salutul cravatelor roșii'
Profeta,
de H.
Jerea, „Tinerețe" de V. Timiș,
corul final din opera „Tînăra Gar-
dă" de I. Meitus, corul final din
opera „Ivan Susanin" de Glinka,
„Repetiție de concert" de Mozart și
altele. în repertoriul orchestrei
se găsesc melodii de compozitori
romîni, ruși și sovietici, o suită
școlare formațiile școlii au obți-
nut numeroase premii și distinc-
ții. în sala de muzică se pot ve-
dea nouă diplome, toate arătînd
că elevii școlii au obținut locul I
la concursurile la care au parti-
cipat.
Printre micii artiști s-au re-
marcat Laurențiu Dincă Maican,
în vîrstă de 9 ani, care dobîn-
dește succese cu piese din lite-
ratura violonistică, pianista Elena
Doina Șerbănescu, din clasa a
Vl-a, solistele vocale Ioana Tră-
ilă și Marcela Șarpe.
Cu prilejul recentei lor vizite
în Capitală tinerii muzicieni ama-
tori din Craiova au văzut și nu-
meroase obiective turistice : uzi-
nele „Grivița roșie", Palatul Pio-
nierilor, Grădina botanică, Ate-
neul R.P.R., Teatrul de operă și
balet, Universitatea, Combinatul
poligrafic „Casa Scînteii", car-
tierele noi, marile bulevarde.
Pe drumurile patriei
Colocviu pe malul mării
în ddrnicia ei fâiâ margini,
natura a dat țării noastre re-
giuni de un pitoresc fără sea-
măn, împodobind-o, de la un
capăt la altul, cu peisaje cum
rar se întîlnesc în altă parte.
De aceea pionierii așteaptă în-
totdeauna cu nerăbdare zilele
dragi ale drumeției. Pentru ele
au strîns tot timpul anului note
bune, fapte cu care au cinstit
cravata roșie de pionier... Și
acum vacanța își acordează
sonor cîntecul ei plin de vese-
lie. Gările sînt luate cu asalt
de copiii care pornesc pe dru-
murile minunate ale patriei. Să
însoțim și noi un grup de 150
de pionieri din Capitală —
fruntași la învățătură și în activi-
tatea pionierească — care au
pornit, împreună cu, profesorii
lor, într-o excursie pe Valea
Prahovei și în Carpații răsări-
teni.
...Cele patru autobuze în care
călătoresc pionierii gonesc cu
viteză. în față se întinde, ca
o panglică argintie, șoseaua
largă. Pionierii stau nedeslipiți
de fereastră. Sînt „numai ochi“s
Ar vrea să cuprindă cu privirea
întreg peisajul Văii Prahovei,
cu pădurea ei de sonde, cu co-
șurile fumegînde ale fabricilor.
Ploiești, Cîmpina... orașele ră-
mîn în urmă unul după altul. în
zare încep să se profileze con-
tururile crestelor împădurite,
„Munții 1“ — exclamă într-un glas
pionierii. Și bucuria lor este fără
margini.
In față li se desfășoară bo-
gatul și variatul tablou al Văii
Prahovei, cu cabanele și vilele
lui, cu fabricile și uzinele sale,
cu orașele din defileul Bucegi-
lor — adevărate perle.
— Ce minunată e Valea Pra-
hovei ! — spune Lucia Mocanu
colegei sale mai mici, Liliana
Maximenco. Și, cu un aer de cu-
noscătoare, se oferă să-i dea
cîteva consultații geografice.
Popas la Sinaia. „Perla Car-
paților“ i-a întîmpinat pe micii
excursioniști cu pitorescul său
caracteristic. Se vizitează Muzeul
Peleș și Uzinele metalurgice.
Apoi, călăuziți de profesorul de
educație fizică, pionierii iau cu
asalt Bucegii.
— Totul e încîntător — ne
spune pioniera Gabriela Manea
de la Școala de 8 ani nr. 128.
Urcușul, cărările umbrite, poie-
nițele cu flori și fragi, șopotul
de izvoare și ferigele.
Iarăși în mașini, spre Brașov,
după un scurt popas la Predeal.
Pionierii se joacă de-a telefo-
nul fără fir. Ce mai rîseie 1
Sanda Stancu, Dau Enescu,
Magda Enculescu și alți pionieri
au improvizat ad-hoc un cor. Și
parcă întreaga vale răsună de
cîntecele Ier pionierești.
în continuare pionierii au vi-
zitat Brașovul — orașul unde se
fabrică tractoare și autocami-
oane — stațiunea de odihnă
Tușnad, Izvorul Mureșului și au
ajuns la Lacul Roșu. Aici au
privit cu emoție imensul ochi
strălucitor de apă — lacul re-
zultat dintr-o prăbușire catas-
trofală de pămînturi, care a
înghițit odinioară păduri întregi.
Apoi au trecut în marș pionie-
resc prin Cheile Bicazului și zi-
durile de piatră le-au dat fiori
de uimire.
în sfîrșit, Bicazuf. Oprite de
baraj, apele repezi și tulburi
ale Bistriței rotesc către soare
oglinda lacului pe care, tăind
apa în unghiuri ascuțite, se
avîntă vaporașe și șalupe-taxi.
Lacul Bicazului și-a uimit vizi-
tatorii cu culoarea lui uimitor
de limpede, adăugind elanu-
lui care i-a adus pînă aici în-
cîntarea în fața unei frumuseți
nebănuite.
Urmează apoi vizitarea Hidro-
centralei „V. I. Lenin“. Pionie-
rii sînt atenți la explicații și
imaginația lor vede încă Bistrița
care, cu. cîțiva ani în urmă, era
folosită numai pentru a trans-
porta bușteni cu plutele. lat
profesorii le explică pionierilor
că, în așezările risipite pe văi,
oamenii, care-și scriu, conduși
de partid, o nouă istorie, au
abia azi parte de bogățiile și
frumusețile acestor meleaguri.
...Pionierii au pornit înapoi
spre București. Dar impresiile
culese în excursie vor rămîne
neșterse în amintirea lor. Ei au
întîlnit pretutindeni pecetea
omului contemporan care a
înălțat baraje, a tăiat drumuri
prin stîncă, a îmblinzit apele, a
ridicat orașe noi — și toate
acestea au făcut să fie mai in-
tense, mai profunde, sentimen-
tele lor de dragoste față de
patria noastră, posesoare a
unoi frumuseți unice.
ADBIAN VASlLESCU
profesionale de meserii de pe
uzinele „Semănătoarea".
lingă
Plecau
reștile
seni.
în drumeție spre pito-
locuri ale Munților Apu-
Primul popas l-au făcut la
Turda. Devenit în anii puterii
populare un puternic centru in-
dustrial, Tv.rda
atras pe
elevi prin mărejia construcțiilor
sale industriale ce domină îm-
prejurimile- Atit la
cît și la fabrica
.Turdeana'
de
.Victoria socialismului"
ciment
sau la
uzinele chimice, excursioniștii
au primit explicații amănunțite
în legătură cu procese.1, de pro-
ducție, cu activitatea muncitori-
lor. Apoi, în drum spre Muntele
Găina, ei au vizitat cîteva gos-
podării
regiune.
colective cu faimă în
ca de pildă G.A.C.
„Mihai Viteazul".
Avînd la dispoziție
O.N.T.-ului, elevii au
apoi de-a lungul Văii ,
spre inima Munților
Popasurile făcuîe în
sa‘.e de moți le-au dat
tatea să cunoască pe
mașinile
i pornit
Arieșului
Apuseni,
diverse
posibili-
harnicii
locuitori ai Țării Moților, trans-
formările petrecute în viața lor
în anii puterii populare. Ascul-
tînd xelatăiile profesorului de
istorie, copiii au înțeles și mai
bine însemnătatea acestor trans-
formări, puțind compara traiul
nou ce prinde rădăcini în sa-
tele moțești cu viața întunecată
pe care au dus-o ele în trecut.
In comuna Cărpiniș excursio-
niștii s-au oprit la locul unde
s-a născut Cloșca, iar în co-
muna Avram lancu au vizitat
casa memorială care păstrează
amintirea neînfricatului luptător.
La Detunata și Scărișoara, pro-
fesorul de științe naturale le-a
explicat „pe viu" cum s-au for-
mat peșterile, cum au luat naș-
tere stalactitele și stalagmitele,
originea ghețarului din Munții
Apuseni.
Una din nopți, cei 72 de
excursioniști au petrecut-o la
poalele Muntelui Găina, iar a
doua zi au fost prezenți la tra-
diționalul
schimbat
nind o
un prilej
tîrg, care acum și-a
semnificația,
sărbătoare a
de cunoaștere
deve-
tinereții,
a tine-
iilor din Munții Apuseni.
Zile de
In fiecare dimineață, înălțarea
drapelului tricolor al taberei
este întîmpinată cu exclamații
de bucurie de glasurile argintii
ale celor peste 200 de pionieri și
școlari veniți la odihnă în fru-
moasa localitate Bistrița. Copiii
din raioanele Cîmpeni, Dej și
Huedin, fii de mineri, de munci-
tori forestieri și de colectiviști,
participă aici la minunate excur-
sii, la jocuri, competiții sportive
și focuri de tabără, asistă la fil-
me și spectacole date special
pentru ei, iau parte la întîlniri
prietenești, bucurîndu-se de tot
ce le oferă zilele de neuitat ale
.vacanței.
Tabăra este dotată cu tot ce
e necesar bunei desfășurări a pro-
gramului, începînd de la mate-
rialele sportive pînă la cele mai
noi reviste și cărți pentru copii
și tineret.
Directorul taberei, întreg per-
sonalul se străduiesc permanent
ca zilele petrecute de elevi să
fie cît mai bogate în activități
educative și plăcute. Și izbutesc
din plin, după cum o arată chi-
purile voioase ale copiilor.
Iată ce scrie părinților săi unul
de
pe
dă
au
...Ce minunat tablou ! Sute
trupuri de copii întinse
plaja aurie, în bătaia cal-
a razelor de soare. Cînd
sosit pionierele de servi-
★
într-o dimineață însorită au
părăsit Capitala, cu un tren
special, 72 de elevi de la 3
școli medii din raionul 16 Fe-
bruarie și 20 de elevi ai școlii
neuitat
duriie, cîntecele, prietenii. Masa
e foarte bună. Mîncăm tot. To-
varășii profesori și instructori
sînt tot timpul în mijlocul nostru,
ne îngrijesc cu drag. La început
mi-a fost tare dor de voi. Acum
parcă aș vrea să stau aici, în
tabără, toată vacanța".
Impresii asemănătoare se pot
citi pe toate ilustratele și cărțile
poștale trimise de copii acasă, ce-
lor dragi.
Jurnalul de tabără este și el
o mărturie a activităților inte-
resante desfășurate de copii. Iată,
de pildă, filmul unei zile : „Ziua
de astăzi a fost plină de bucurie,
voie bună și surprize. Dimineața
am fost la filmul „Balada Sol-
datului". Ne-a plăcut foarte mult.
Apoi s-au organizat excursii-ghi-
citoare pe detașamente. S-a evi-
dențiat detașamentul nr. 2. După
masă au avut loc jocuri sportive
și distractive și o întrecere de
fotbal pe detașament. Au jucat
cei din Dej cu cei din Huedin".
Multe asemenea zile frumoase
trăiesc copiii ce-și petrec vacan-
ța în tabăra de la Bistrița. Pen-
tru fiecare în parte, zilele de ta-
Excursia
bucureșteni
s-a dovedit
cută pe cît
făcută de
în
a
Munții
elevii
Apuseni
fi tot atît de plă-
iost de instructivă
ciu cu gustarea s-au adunat
în cîteva clipe toți, pe grupe
și detașamente. Disciplina
pionierească nu e... în va-
canță ! Și, în timp ce copiii
serveau veseli gustarea, am
stat de vorbă cu tov. Stelian
Băluță, directorul taberei,
un tînăr învățător care vor-
bește cu o deosebită pasi-
une despre copii.
— Aceasta este cea de a
doua serie de pionieri din
tabăra noastră. Primii au
fost din regiunea Galați; a-
ceștia sînt din regiunea Plo-
iești. în cea de-a treia serie
vor sosi pionieri din regiu-
nea Bacău.
Micii ploieșteni sînt îm-
părțiți în nouă detașamente,
alcătuite din 18 grupe. Pri-
mul punct din programul
lor îl constituie, firește, pla-
ja și baia în mare. De altfel,
priviți-i!
Intr-adevăr pionierii, care
își terminaseră gustarea, se
îndreptau veseli spre mare,
într-o clipă mingile au în-
ceput să zboare deasupra
valurilor înspumate.
Pe chipurile copiilor care
se strigă voioși unul pe al-
tul, se joacă în apă, rîd, ci-
tești numai bucurie și sănă-
tate. După cîteva minute
baia se termină, și iată-i din
nou întinși pe nisipul auriu.
întrerupem convorbirea
cu directorul taberei și în-
cepem colocviul nostru la
malul mării, colocviu cu o
singură, dar atît de cuprin-
zătoare întrebare : „Ce vă
place mai mult în tabără ?“
Dumitrache Aurora, elevă
în clasa a V-a la Școala de
8 ani nr. 2 din Tirgoviște:
„întâlnirea cu marea și
plaja !“
Popescu Mirela, elevă în
clasa a Vl-a la Școala de 8
ani din comuna Cerașul, ra-
ionul Teleajen: „Mă aflu
pentru prima oară într-o
tabără. îmi place foarte
mult aici. îmi plac mai cu
seamă nesfîrșitele întinderi
de ape ale mării. Mi-am fă-
cut și noi prietene: Con-
stanța lonescu din Tîrgo-
viște, Liana Șerbănescu din
Ploiești..."
Șoiman Mariana, elevă în
clasa a Vl-a la Școala de
8 ani din Slănic Prăjani:
„N-am să uit niciodată șe-
zătoarea organizată de noi.
maică de mă vezi" — cu care
am luat premiul întîi (un
vaporaș) — am fost acom-
paniată de îndepărtatul vu-
iet al mării.
Pantili Dumitru, elev în
clasa a Vl-a la Școala medie
nr. 3 din Ploiești (cunoscut
în tabără sub denumirea de
„Centrul înaintaș") : „îmi
plac cel mai mult baia în
mare și competițiile sporti-
ve pe care le organizăm. Sub
denumirea de „Petrolul-
Schitu”, echipa de fotbal a
taberei noastre a jucat cu
formația taberei pionierilor
bucureșteni, care și-au inti-
tulat
nești".
ciurile
Dar în
taberei
fotbal.
echipa „Rapid-Costi-
Și în mai toate me-
a cîștigat „Petrolul".
cadrul Spartachiadei
nu s-a jucat numai
Am avut și întreceri
de atletism, precum și două
concursuri de orientare tu-
ristică".
Mihăiescu Nicolae, elev în
clasa a 11-a la Școala de 8
ani nr. 1 din Tirgoviște.
(Mezinul taberei — un băiat
vesel, cu părul blond, fața
rotundă și ochii albaștri):
„îmi plac și plaja, și marea,
îmi place mîncarea, îmi plac
excursiile și... corăbioara pe
care am cumpărat-o pentru
tăticu !“
Ologeanu Daniela, elevă în
clasa a IV-a la Școala de 8
ani nr. 1, din Tirgoviște:
„Și prietena mea cea mai
bună mi-a trimis o scrisoare
în care mi-a pus aceeași în-
trebare. O să vă dau același
răspuns pe care i l-am dat
și ei: totul îmi place aici în
tabără! Careul de diminea-
ță, cînd ni se anunță pro-
gramul de peste zi, plaja,
apa... totul, fiecare clipă pe-
trecută aici în frumoasa
noastră tabără~.
...Pe litoral, umbrele inse-
rării sosesc de undeva, din
largul mării. Pe plajă se
înalță limbile galben roșia-
tice ale focului de tabără.
Are loc serbarea de la sfîr-
șitul celor două săptămîni
rezervate fiecărei serii. Din
piepturile pionierilor și șco-
larilor răsună puternic un
cîntec drag, purtat pe aripi
de vînt pînă departe, pe țăr-
mul mării!
.Mulțumim din inimă
partidului...'
și interesantă.
STELIAN CINCA
Atunci,
melodia

cîntînd ta concurs
populară „Vino
Și în fiecare cuvînt în
fiecare vers, copiii pun în-
treaga lor recunoștință, toată
căldura inimi lor.
C. IOAN

Studii și articole in. sprijinul
profesorilor de limba romînă
Limbă și literatură, publicația
Societății de științe istorice și
filologice din R.P.R., a sporit
cu încă un număr, al cincilea, in-
trat de curînd în librării. Volu-
mul atrage din primul moment
atenția prin masivitate (peste
400 de pagini —in 8°) și prin va-
rietatea domeniilor abordate de
colaboratori (cercetări de limbă,
istorie literară, teorie literară,
folclor etc.), răspunzînd celor
mai felurite preocupări filolo-
gice, mai ales ale cadrelor di-
dactice de specialitate din în-
vățămîntul mediu și superior.
Partea rezervată lucrărilor de
limbă — și, în același timp, vo-
lumul — se deschide cu studiul
Etape in dezvoltarea artistică a
limbii romîne, semnat de acade-
micianul Tudor Vianu. Conti-
nuînd seria cercetărilor valo-
roase întreprinse de autor în
sfera stilisticii literare, în spe-
cial pe cele din Arta prozatorilor
romîni, studiul menționat fi-
xează, pe baza unor analize com-
parative, dezvoltarea limbii lite-
rare în decursul ultimilor 80-100
de ani în proza noastră, începînd
cu Negruzzi, Alecsandri, Filimon,
Bolintineanu etc., trecînd pe la
Ion Ghica, Macedonschi, Dela-
vrancea sau lorga, spre a ajunge
Ia Sadoveanu, Arghezi, Camil Pe-
trescu, Geo Bogza sau Marin
Preda. Alegerea judicioasă a for-
melor literare supuse analizei
(dialogul, descrierea naturii, por-
tretul, descrierea stărilor sufle-
tești etc.) și a exemplelor, cla-
ritatea pînă în adînc a analizei
stilistice, precum și concluziile
de toată însemnătatea trase din
materialul comparat fac din a-
cest studiu încă o contribuție de
seamă a autorului la identifica-
rea calităților estetice care, in-
troduse treptat de scriitori, au
dat limbii noastre valoarea
unui „instrument suplu și inge-
nios al exprimării realității'.
Semnalăm apoi, din aceeași
parte a volumului, cele două
studii de gramatică, Analiza gra-
maticală și contextul (Gh. Bul-
găr) și Locuțiunile adverbiale
(Gh. N. Dragomirescu), atît pen-
tru interesul științific, cît și pen-
tru utilitatea lor în munca prac-
tică a profesorilor de limba ro-
mînă.
Partea rezervată lucrărilor de
istorie literară, cea mai bogată,
acoperă mai mult de jumătate
din întinderea volumului. Aci se
reliefează, ca o preocupare nouă
a redacției, prezența cîtorva sin-
teze : o Prezentare succintă a is-
toriei literaturii romîne, însoțită
de bibliografie (Emil Boldan),
un rezumat recapitulativ al lite-
raturii noastre dintre 1400—1780,
Literatura romînă în perioada
feudală (Al. Piru) și o privire
de ansamblu asupra principale-
lor caracteristici ale mișcării li-
terare din jurul lui 1848, Curen-
tul literar patruzecioptist (G. C.
Nîcolescu). Aceste trei sinteze,
semnate de specialiști din învă-
țămîntul universitar, exprimă
punctul de vedere contemporan,
la zi, asupra dezvoltării literatu-
rii noastre în diferite perioade și.
O carte pentru
nascar




deocamdată, în lipsa Tratatului
de istoria literaturii romîne, pot
face măcar în parte și în linii
foarte generale oficiul unor „în-
drumătoare", necesare mai ales
profesorilor din școlile medii,
cărora le înlesnesc orientarea di-
dactico-științifică. Aceleiași nece-
sități îi răspunde, cu toate că
pornește din alte intenții, și ar-
ticolul Probleme actuale cu pri-
vire la reconsiderarea cronicilor
(Dan Simonescu).
Materialele contemporane o-
cupă, în raport cu cele privitoare
la literatura trecutului, un loc
necorespunzător, cum recunoaște
autocritic și Prefața volumului.
Pe lîngă pasajele în care acad.
Tudor Vianu se referă la proza-
torii contemporani și pe lîngă
cele șase pagini sintetice despre
literatura de după 23 August
1944 cu care se încheie articolul
lui Emil Bofdan, cităm Contri-
buții la cunoașterea limbii și sti-
lului lui T. Arghezi (Const. Cri-
șan), diluat
cele promise
in lirica Iui
(AI. Husar),
și modest față de
în titlu, apoi Omul
Demostene Botez
care prezintă cu
justețe, convingător, dezvoltarea
actuală a unor aspecte mai vechi
din creația poetului, precum și
cele două încercări, într-un fel
gemene, intitulate Reportajul Ii-
terar
loace
jelor
șovei
(Mana Georgescu) și Mij-
artistice specifice reporta-
literare ale Iui Traian Co-
(Simion Bărbulescu), din-
tre care acesta din urmă se ha-
zardează în concluzia, prin nimic
dovedită, că Traian Coșovei a
deschis „o nouă etapă în evolu-
ția reportajului literar" (p. 355).
Menționăm, în sfîrșit, Biblio-
grafie eminesciană (Grațian Ju-
can), cu lista cronologică a ma-
terialelor apărute în presă între
23 August 1944 și 30 iunie 1960
în legătură cu marele poet, pre-
cum și Publicații progresiste sub
îndrumarea și influența P.C.R.
înainte de 1944 (George Sanda),
care aduce date în legătură cu
conținutul literar al presei men-
ționate, legale, pînă în 1936. Nu
e străin de actualitate nici stu-
diul de folclor comparat Va-
riantele maghiare ale „Mioriței-
(L Farago), interesant, realizat
cu discemămi.it științific.
Noi lucrări
pedagogice
apărute în E. D. P
în ultimul timp, Editura di-
dactică și pedagogică
sub tipar numeroase
literatură pedagogică
că. Au apărut astfel
a scos de
lucrări de
și metodi-.
volumele :
Texte pedagogice alese, de N. A,
Dobroiiubov, Texte pedagogice
alese, de John Locke, Articole
La răspîndirea tot mai
largă în rîndurile tineretului
a pescuitului sportiv cu un-
dița, cartea recent editată de
A-G.V.P.S. aduce un aport
prețios.
In stil simplu, prietenesc,
autorul sfătuiește pe începă-
tori subliniind totodată la-
tura educativă și frumusețea
pescuitului cu undița.
Elevii și cei care-i îndru-
mează pot găsi în carte con-
siderații științifice despre
pești și obiceiurile lor, de-
spre uneltele necesare pes-
cuitului sportiv și despre
tehnica propriu-zisă a aces-
tuia. Un întreg capitol, inti-
tulat „Atelierul mîinilor în-
demînatice", este consacrat
confecționării, păstrării și
reparării uneltelor mai sim-
ple.
Tot o problemă actuală,
de
astădată din domeniul limbii,
întîlnim în articolul Lingvistica
și matematica (Dumitru Mus-
ter), poate de prea mare conci-
ziune și care, după părerea noas-
tră, dacă ar fi ținut seamă de ci-
titorii cărora li se adresează pu-
blicația, ar fi trebuit să înceapă
cu o expunere informativă asu-
pra formelor contemporane de
contacte concrete dintre cele
două științe și numai după aceea
să treacă la discuția teoretică a-
supra limitelor acestor contacte.
Volumul al cincilea din Limbă
și literatură însumează un mare
număr de lucrări care, inițial,
sub înfățișarea unor comunicări,
au fost prezentate și discutate în
ședințele filialelor Societății de
științe istorice și filologice din
R.P.R. sau la sesiuni metodico-
științifice interregionale ale so-
cietății, așa îneît volumul re-
flectă îmbucurător, creșterea
muncii membrilor acesteia, în
mod deosebit a celor proveniți
din rîndurile profesorilor din
învățămîntul de cultură gene-
rală. în schimb este mîhnitor de
constatat, pentru o publicație a
cărei preocupare este în toate
chipurile cuvîntul, că introduce
la sfîrșit o erată deosebit de
mare, care, din păcate, poate fi
continuată cu o și mai mare era-
tă nemărturisită de redacție, din
care dăm doar cîteva mostre —
„Contradicțiile din sînul clasei
feudalilor este o altă particulari-
tate a statului feudal..." (p. 145);
„Date noi în literatură cu bio-
grafia lui I. Budai Beleanu..."
(p. 183, nota 2); o notiță despre
Heinrich Heine, în 1931, este pu-
blicată „...cu ocazia împlinirii a
60 de ani de viață" (p. 308) ;
„...munca ei supraomenească a
cărui rod i se răpea aproape în
întregime..." (p. 208) etc. etc. —
destule și acestea cîteva spre a
dovedi lipsa de deferentă față de
limba pe care o cultivă.
înmănunchind numeroase stu-
dii și articole valoroase, volumul
V al publicației „Limbă și lite-
ratură" constituie un sprijin
efectiv în munca profesorilor de
limba romînă.
MIRCEA BRĂTUCU
despre educație și învățămînt, de
R. Tagore, Contribuția școlii ar-
delene la culturalizarea mase-
lor, de R. Munteanu, Psihologie
pedagogică — studii de V. Pa-
velcu, Psihologia copilului pre-
școlar, învățămîntul preșcolar —
culegere de articole. Educarea
atitudinii disciplinate la preado-
lescenți, de V. A. Krutețki și N, S.
Lukin, Educația ateistă în școală,
sub redacția lui N. V. Skvorțov,
Cum să ne ajutăm copiii la în-
vățătură (în limbile germană și
maghiară), de Gh. Belea, Dezvol-
tarea vorbirii copilului și tulbu-
rările ei, de C. Păunescu.
Recent în E.D.P. a apărut o se-
rie de noi lucrări, printre care
cităm : Jocuri și activități distrac-
tive, de Xenia Nicolau, Educația
estetică a copilului în familie, de
P. lacobsohn, Academia domnea-
scă din Iași, de St. Bîrsănescu,
Disciplina conștientă și educarea
ei în școala medie mixtă de Gh.
Fleancu și V.
deveni copilul
Iade, Culegere
tru admiterea
de Gr. Gheba,
Radulian, Ce va
meu ?, de D. Sa-
de probleme pen-
în clasa a VIII-a,
Despre învățarea
matematicii de Eugen Rusu, Me-
todica predării literaturii Ia cla-
seleV-XI, de C. Chiosa și colec-
tiv, Probleme de defectologie, al-
cătuit de un colectiv de cerce-
tători de la Institutul de științe
Șezătoare literară în tabăra locală a Școlii de 8 ani din comuna Păușa,
regiunea Argeș
îndrumător pentru admiterea
in
școlile tehnice și școlile de maiștri
tru
apărut îndrumătorul pen-
admiterea în școlile tehnice
și școlile tehnice de maiștri, pe
anul școlar 1962—1963.
El cuprinde condițiile de ad-
mitere pentru școlile tehnice și
tehnice de maiștri, cu
țiile necesare în ce
condițiile de primire,
indica-
privește
obiectele
A apărut de curînd REVISTA
DE PEDAGOGIE, nr. 6/1962.
Revista se deschide cu edito-
rialul Lenin și educația morală
a tineretului. La rubrica „Studii
și cercetări" sînt cuprinse artico-
lele Internatul și rolul său edu-
cativ în școală de Ștefan Bîrsă-
nescu, Vasile Bunescu și Gheor-
ghița Fleancu, Despre conținutul
educativ al lecțiilor de Ion Bîrna
și Stela Predescu, Dezvoltarea
spiritului de inițiativă al școlari-
lor în procesul activității pionie-
rești de Virgll Caraba, Cu pri-
vire la metodica examenului de
maturitate
și Aspecte
gice a lui
Stanciu.
Rubrica
de Cornelia Dimitriu
ale concepției pedago-
J. J. Rousseau de Ion
intitulată ,,Consultații
— Discuții — Cronică" include
articolele :
gramă a
școală? de
privire Ia
al muncii
Este necesară o pro-
muncii educative în
Stelian Marinescu. Cu
caracterul de sistem
dirigintelui de O. Șa-
fran, Caracterizarea personajelor
pozitive din literatura noastră
actuală, mijloc important de e-
ducare comunistă a elevilor de
Alexandru Bojin, La a 40-a ani-
versare a creării Uniunii Tinere-
tului Comunist din Romînia, de
Ion Vîlciu.
La rubrica „De peste hotare"
se publică articolul Problemele
educației comuniste oglindite în
revista „Kommunist" de Constan-
ța Sorik.
Rubrica „Critică și bibliogra-
fie" prezintă articolele : O preți-
oasă lucrare pentru cadrele di-
dactice de G. F. ; Disciplina în
școală de Miron lonescu și Re-
gulament privind organizarea
„Lecturilor pedagogice".
De
LELE
seria
2 din
curînd au apărut ANA-
ROMINO-SOVIETICE,
Pedagogie-Psihologie, nr.
1962.
Rubrica „Teoria și practica
pedagogică" cuprinde articolele
Hotărîrile Congresului al XXII-
lea al P.C.U.S. și sarcinile ști-
inței pedagogice de N. K. Gon-
cearov, Unele probleme ale e-
ducațici estetice de T. D.
lozova, Un eficient mijloc
cativ de V. Korotova.
Din capitolul „Studii și
Po-
edu-
cer-
de examene pe specialități, data
ținerii examenelor etc.
De asemenea, sînt indicate
școlile cu specialitățile respec-
tive, pe orașe și regiuni.
îndrumătorul poate fi consul-
tat la școlile medii, la școlile
tehnice și tehnice de maiștri.
articolele : Compararea
nani
grafică a modului logic posibil
cu cel real de rezolvare a pro-
blemelor de A. N. Sokolov,
precum și articolul lui E. K.
Jukov și I. Z. Zaharianț, inti-
tulat Cu privire Ia mecanis-
mele fiziologice ale actelor vo-
luntare.
Probleme
bătute în
Gh. Zapan,
siderații cu
loviană a
condiționat.
interesante sînt dez-
articolul semnat de
intitulat Unele con-
privire la legea pav-
forței excitantului
Revista publică, de asemenea,
o bibliografie cu tema Particula-
ritățile muncii în școlile serale
din U.R.S.S.
REVISTA DE REFERATE din
literatura sovietică de specialita-
te, seria Pedagogie-Psihologie, nr.
7 din 1962 cuprinde numeroase
referate asupra unor articole care
tratează probleme importante și
actuale ale învățămîntului so-
vietic.
Numărul cuprinde referate și
indicații bibliografice asupra ar-
ticolelor apărute în numeroase
reviste sovietice, dintre care a-
mintim : Doșkolnoe vospitanie
nr. 4/1962, Narodnoe obrazova-
nie nr. 3/1962,
tehniceskoe
Professionalno-
obrazovanie
nr.
3 1962, Șkola-internat nr. 2/1962,
Sovetskaia pedagognika nr. 3/
1962, Vestnik vîsse skolî
1962. Voprcsî psihologhiî
1962 ș.a.
Materialul, grupat pe
nr. 3/
nr. 1/
dome-
niî mari de activitate, se adre-
sează cadrelor didactice din în-
vățămîntul superior și mediu,
precum și studenților din insti-
tute și facultăți.
Astfel, se prezintă referate pri-
vind articole închinate unor pro-
bleme teoretice generale ale pe-
dagogiei, unor probleme teoretice
în legătură cu educația comunis-
tă, unor probleme de metodică
etc. Printre acestea cităm Acti-
vitatea școlilor sătești în lumina
sarcinilor noi puse de Partidul
Comunist în fața agriculturii,
Unele probleme ale educației
morale a adolescentului în spiri-
tul codului moral al constructo-
rului comunismului. Pregătirea
psihologică și practică a copiilor
Festivalul de la Helsinki
Sărbătoarea tinereții
Festivalurile mondiale ale ti-
neretului și studenților au deve-
nit o tradiție scumpă tinerei ge-
nerații a lumii, născută din do-
rința tinerilor de a se cunoaște,
de a se apropia, de a întări uni-
tatea lor în lupta pentru pace și
un viitor mai bun. Mari sărbă-
tori ale cîntecului, dansului,
bucuriei de a trăi, ele sînt de
aceea și manifestări ale năzuin-
ței de pace a unei generații ce
dorește să fie ferită de ororile
războiului. Festivalul de la Hel-
sinki, ca și toate Festivalurile in-
ternaționale ale tineretului și stu-
denților, a fost o vibrantă mani-
festare a speranțelor și aspira-
țiilor pașnice ale generației ti-
nere, a hotărîrii sale de a lupta
alături de toate popoarele lumii
pentru ca omenirea să fie elibe-
rată de primejdia unui nou ca-
taclism.
în cifre, bilanțul marilor ma-
nifestări organizate anul acesta
la Helsinki, atestă nu numai
succesul cu totul deosebit al ce-
lui de-al 8-lea Festival Interna-
țional al Tineretului și Studen-
ților, ci demonstrează totodată
contururile unei sărbători a tinerei
generații care va intra fără în-
doială în istoria marilor întru-
niri tinerești ale veacului nostru.
Cei 18.000 de tineri partici-
panți la festivalul de la Helsinki
au reprezentat 1.500 de organi-
zații tinerești, cu 300 mai mult
decît la trecutul festival de la
Viena.
Ca și celelalte mari manifes-
tări tinerești internaționale, Fes-
tivalul de la Helsinki s-a carac-
terizat nu numai prin sute de
spectacole, nenumărate compe-
tiții sportive, întreceri artistice
etc., ci a prilejuit și luări de
contact deosebit de utile, discuții
și întîlniri de natură să lămu-
rească multe probleme care fră-
mîntă pe cei tineri.
Colocviul conducătorilor orga-
nizațiilor de tineret participante
la Festival, în cadrul căruia s-au
discutat problemele păcii și inde-
pendenței naționale, întîlnirea de-
putaților din diferite țări ale lu-
mii care au participat la Festi-
val, întîlnirea tinerilor econo-
miști, discuția celor 200 de e-
levi din toate colțurile lumii des-
pre situația din școlile lor, zecile
de întîlniri pe profesii, sutele de
manifestări artistice și sportive,
vizitarea unor întreprinderi și
cluburi din capitala Finlandei și
a unor localități din împreju-
rimi, atît de interesantele întîl-
niri cu furi Gagarin, marele pio-
nier al cosmonauticii, pasionan-
tele întîlniri între reprezentanții
tineretului din cele mai diferite
țări ale lumii, numeroasele semi-
narii, discuții, dezbateri pe cele
mai actuale probleme ale tinerei
generații, vizitarea celor aproape
30 de expoziții deschise în cadrul
Festivalului, marea conferință
organizată cu sprijinul U.N.E.S.-
C.O. despre valorile culturale
care interesează tineretul din O-
rient și Occident, o impunătoare
manifestare de solidaritate cu
luptă poporului spaniol pentru
democrație — iată, luate în-
tr-o ordine întîmplătoare — doar
cîteva din sutele de manifestări
care au avut loc zilele trecute în
capitala Finlandei și care dove-
desc dimensiunile cu totul deose-
bite ale celui de al 8-lea Festi-
val Internațional al Tineretului
și Studenților.
Tn multitudinea manifestărilor
cuprinse în agenda festivalurilor
vrem să marcăm aici locul deo-
sebit pe care l-au ocupat acțiu-
nile legate de dezbaterea diferi-
telor probleme de învățămînt. Un
rol deosebit l-a avut din acest
punct de vedere seminarul con-
sacrat temei „Principiile demo-
cratizării învățămîntului și adap-
tarea lui la cerințele epocii noa-
stre". Reprezentanții a 75 de or-
ganizații studențești din lumea
întreagă au luat parte, în cadrul
acestui seminar, la discuții inte-
resante, vii, pătrunse de un înalt
simț al responsabilității cu pri-
vire la problemele învățăturii, la
pregătirea pentru viață a tinerei
generații a lumii.
Un scurt film al problemelor
dezbătute în acest seminar este
pe deplin edificator cu privire la
larga gamă de probleme dezbă-
tute. Rosas Ribeiro — reprezen-
tant al Uniunii Naționale a Stu-
denților din Brazilia — a arătat
în cifre și fapte semnificative
condițiile vitrege în care se dez-
voltă învățămîntul brazilian, di-
ficultățile pe care le întimpină
studenții brazilieni în lupta pen-
tru însușirea unei calificări su-
perioare. Deosebit de interesantă
a fost expunerea reprezentantu-
lui Uniunii generale a studenți-
lor din Africa Neagră, R. Vieira,
care a arătat, pe baza unei serii
de exemple concrete, ce a în-
semnat în domeniul învățămîn-
tului misiunea „civilizatoare" a
colonialismului. Faptul că 97 la
sută din populația Angolei, 981a
sută din populația Mozambicului,
99 la sută din populația Guineei
portugheze sînt analfabeți, de-
monstrează fără putință de tă-
gadă groaznica situație a învăță-
mîntului în țările coloniale. R.
Vieira a subliniat în cuvîntul
său că studenții acestor țări sînt
conștienți de rolul pe care-1 au
în lupta pentru eliberarea po-
poarelor lor de sub oprimarea
colonialistă — condiție primor-
dială în realizarea unui învăță-
mint democratic național.
„Noi, studenții din Africa occi-
dentală — a spus în seminar V.
Vedzi, reprezentantul Uniunii
Generale a Studenților din Afri-
ca Occidentală — înțelegem
democratizarea învățămîntului în
strînsă legătură cu rezolvarea re-
voluționară a situației anacro-
nice din țările noastre. Pentru
popoarele din Africa, dreptul la
învățătură este un deziderat din-
tre cele mai acute, eliberarea din
ignoranță fiind una din căile
spre eliberarea de asuprire".
în cuvîntul lor, reprezentanții
studenților din Finlanda, Sudan,
Bulgaria, Uniunea Sovietică, Tu-
nisia, Iugoslavia, Argentina, Por-
to-Rico, India, Japonia, Siria au
subliniat marea importanța a
problemelor discutate în semina-
rul consacrat democratizării în-
Moment din zilele Festivalului Mondial al Tinerelului și Studenților
de la Helsinki
vățămîntului, relevînd contribu-
ția studenților la dezvoltarea în-
vățămîntului și la adaptarea lui
la cerințele epocii noastre.
Cu mult interes au ascultat
participanții la discuțiile din
seminar cuvîntul tov. Alexan-
dru Ignat, secretar al Con-
siliului U.A.S.R., care a vor-
bit despre caracterul profund
democratic al învățămîntului
nostru, despre contribuția sa la
pregătirea sutelor de mii de spe-
cialiști necesare dezvoltării ști-
inței și culturii din patria noa-
stră.
în ansamblul său, seminarul
consacrat problemelor democra-
tizării învățămîntului a fost nu
numai un fructuos schimb de
opinii, ci și o manifestare care
atestă hotărîrea tinerei generații
de intelectuali ai omenirii de a-și
dărui toate forțele pentru pro-
gresul omenirii.
Educat în spiritul învățăturii
marxist-leniniste, al internațio-
nalismului proletar, al solidari-
tății cu tinerii din lumea întrea-
gă care luptă pentru apărarea
păcii, tineretul romîn a partici-
pat cu entuziasm la marea săr-
bătoare de la Helsinki, a trans-
mis marii întîlniri a generației
tinere mesajul lui plin de căl-
dură. Delegația tineretului din
R.P.R. și-a adus din plin con-
tribuția la reușita Festivalu-
lui de la Helsinki. Cifrele sînt pe
deplin elocvente și în această
privință. Solii noștri au avut în-
tîlniri cu delegații ale organiza-
țiilor de tineret și studenți din
peste 40 de țări de pe toate con-
tinentele, au susținut referate și
au intervenit în dezbaterile a 14
seminarii și colocvii. Ei au pre-
zentat cu un remarcabil succes
17 spectacole, au cucerit în în-
trecerile artistice 16 medalii de
aur, 7 medalii de argint, 5 me-
dalii de bronz, 85 diplome de
laureați, 4 diplome de mențiuni,
iar în întrecerile sportive 6
medalii de aur, 10 medalii de
argint și 4 medalii de bronz.
Pe toate meridianele globului
circulă în zilele acestea trenurile
ce duc spre casele lor pe miile
de tineri care au participat la
Festivalul de la Helsinki și care
poartă cu ei în patrie nu numai
amintiri de neuitat, ci și hotărîrea
de a lupta necontenit pentru
pace, pentru a zădărnici încer-
cările cercurilor imperialiste a-
gresive care rîvnesc să-i folosea-
scă drept carne de tun în răz-
boaie.
S, IOACHIM
Școlari sovietici în vacanță
KlMl PENTRU mu
Cînd Iuri Gagarin a săvîrșit
istorica sa faptă de eroism —
primul zbor în Cosmos — în zia-
rele occidentale a apărut știrea
„senzațională" : „Eroul sovietic
nu este fiul unui țăran, așa cum
a anunțat Moscova. El este ur-
mașul direct al unei cunoscute
familii aristocratice din istoria
Rusiei, al Gagarinilor, care se
trag de la cneazul Vsevolod Bol-
șoe Gnezdo, adică din secolul al
XI-lea“. Această „descoperire"
bizară a distrat mult la timpul
său pe oamenii sovietici. Și, bine
înțeles, de această trăznaie au
rîs mult și concetățenii cosmo-
nautului. Adevărata genealogie
a lui Iuri Gagarin — nepotul
unui muncitor din Petersburg și
fiu de lemnar — era cunoscută
tuturor.
Nu ne-am fi încumetat să ră-
pim timp cititorului amintindu-i
despre acest episod anecdotic în
legătură cu scorneala presei bur-
gheze dacă această știre „senza-
țională" nu ar fi reflectat încer-
cările presei burgheze de a as-
cunde opiniei publice faptul că
în țara constructorilor comunis-
mului toți fiii muncitorilor și ță-
ranilor se bucură de o înaltă
pregătire științifică și tehnică,
pregătire care a făcut ca primul
zbor al omului în Cosmos să fie
realizat de un cetățean al Uniu-
nii Sovietice.
Cunoștințe pentru toți oamenii
fără excepție ! Acest principiu al
comunismului științific și-a gă-
sit o strălucită realizare în
U.R.S.S., țara care a depășit, în
ceea ce privește nivelul dezvoltă-
rii învățămîntului și științei, ță-
rile capitaliste cele mai înain-
tate.
Cînd în octombrie 1957 din
Cosmos s-au auzit semnalele
primului satelit artificial al Pă-
mîntului, Occidentul a fost ne-
voit să recunoască că sistemul
a'e învățămînt și de cercetări
științifice din Uniunea Sovietică
este cel mai bun din lume. Suc-
cesele importante obținute de
U.R.S.S. în principalele ramuri
ale științei și tehnicii, care au
urmat după aceea rînd pe rînd,
au confirmat și mai convingător
acest - lucru.
în prezent, în Uniunea Sovie-
tică, 40 la sută din totalul mun-
citorilor și 23 la sută din totalul
țăranilor au studii medii și su-
perioare. Fiecare al 4-lea om so-
vietic învață. Numărul școlilor
de cultură generală este de
224 000 și al elevilor din aceste
școli — de 36 186 000.
In U.R.S.S. există 3 328 școli
medii tehnice și alte școli medii
de specialitate în care învață
peste 2 000 000 de tineri. în Ru-
sia veche nu erau decît 450 de
instituții de învățămînt de acest
tip, cu 54.300 de elevi.
O realizare remarcabilă a orîn-
duirii sovietice în domeniul în-
vățămîntului este crearea unei
uriașe rețele de instituții de în-
vățămînt superior. în acest do-
meniu superioritatea socialismu-
lui asupra capitalismului este
atît de grăitoare încît nimeni,
pare-se, nu se mai încumetă s-o
pună la îndoială. în U.R.S.S. e-
xistă 739 de instituții de învăță-
mînt superior (inclusiv 40 de u-
niversități), iar numărul studen-
ților din aceste instituții de în-
vățămînt superior este de
2 400 000. în ultima neme, insti-
tuțiile de invățămînt superior
din Uniunea Sovietică sînt ab-
solvite în fiecare an de aproxi-
mativ 350 000 specialiști cu înal-
tă calificare, dintre care peste
100 000 sînt ingineri (de trei ori
mai mulți decît în S.U.A.).
Unul dintre principiile umani-
tare ale socialismului este crea-
rea condițiilor egale pentru toa-
te naționalitățile în ce privește
accesul spre învățămînt. Dacă
înainte de revoluție pe teritoriile
Kazahstanului și Asiei Centrale
nu exista nici o instituție de în-
vățămînt superior, în prezent în
republicile unionale cazahă, uz-
bekă, kirghiză, tadjikă și turk-
menă funcționează 76 de institui
ții de învățămînt superior, în
care învață 225 000 de studenți.
Răspîndirea învățămîntului în
masă a fost condiția principală
care a permis Uniunii Sovietice
să creeze înaintea celorlalte sta-
te un aparat unic de cercetări
științifice corespunzător cerinței
lor actuale și să-l asigure cu
cadre de oameni de știință. In
prezent, în U.R.S.S. funcționează
3 828 instituții de cercetări știin-
țifice, iar numărul lucrătorilor
științifici din aceste instituții
este de 354 000 oameni.
Uniunea Sovietică a început
construirea desfășurată a socie-
tății comuniste. în comunism toți
membrii societățți, fără excepție,
vor putea să.și l însușească nu
numai studii medii, dar și, dacă
doresc, studii superioare.
In anii următori, în U.R.S.S.
se va face un pas important îna-
inte pe calea dezvoltării conti-
nue a sistemului de învățămînt.
Astfel, încă în anul 1965 numărul
elevilor din clasele superioare
ale școlilor medii va fi de 4,6 mi-
lioane oameni, adică cu 2,6 mi-
lioane mai mulți decît în pre-
zent. Față de nivelul actual nu-
mărul studenților din instituțiile
de învățămînt superior se va
dubla.
O atenție deosebită se acordă
educației estetice a oamenilor
muncii, studiului temeinic al lite-
raturii beletristice, muzicii, pic-
turii etc.
în societatea viitorului cultura
multilaterală completă va deveni
un' fenomen tot atît de obișnuit
cum este astăzi pregătirea pro-
fesională.