proletari din toate țările, uniți-vă !
iiivnTnniinTului
Or^an al Ministerului învățământului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de tnvâtâmâit și Cultura
Anul XIII nr. 669
vineri 27 iulie 1962
12 pagini 25 bani
O convorbire
Pe birourile inspectorilor sec-
ției de învățămînt a Capitalei se
adună continuu, parcă am fi în
perioada de vîrf a unui an școlar,
situafii centralizatoare, scurte ra-
poarte, statistici. De astă dată si-
tuațiile nu se referă însă Ia des.
fășurarea procesului instructiv-
educativ, la nivelul de cunoștințe
al elevilor, ci oglindesc pregătirile
făcute pentru ca în viitorul an
școlar elevii să poată învăța mai
bine și mai spornic.
Chiar D? la început tov. Oscar
Roșeanu, șeful adjunct al secției
de învățămînt a Capitalei, tine să
iacă o precizare: „In noul an
școlar numărul elevilor din Capi-
tală va crește cu peste 11.000, a-
jungînd la impresionantul total
k de 174.000 de școlari. Pe șantie-
ff rele de construcții școlare — con-
tinuă el — se fac acum ultimele
amenajări pentru a se asigura pri-
mirea în cele mai bune condiții a
acestei vaste populații școlare. Se
va extinde spațiul unor școli exis-
tente, cum este de pildă Școala
de 8 ani nr. 49, căreia i se mai
adaugă încă 4 săli de clasă. In
același timp, vor fi date în folo-
sință școli nou construite. Bucu-
ria de a-și începe activitatea șco-
lară într-un local nou, modern,
dotat ou săli de clasă și labo-
ratoare spațioase și bogat înzes-
trate, o vor avea sute și sute de
elevi din raioanele V, I. Lenin —
în care esi'3 gala pentru a ii dată
în folosință o nouă școală medie
— Grivița Roșie — unde se vor
da în folosință o școală medie și
o școală de 8 ani — N. Bălcescu,
ÎS Februarie, 1 Mai, T. Vladimi-
rescu, 23 August și 30 Decembrie,
ale căror rețele școlare se vor
îmbogăți cu noi școli de 8 ani. In
total elevii din Capitală primesc
în dar pentru noul an școlar 200
de săli de clasă și 19 laboratoare,
toate dotate cu utilaj și mobilier
din cele mai moderne. Numai
pentru laboratoarele de fizică, chi-
mie și științe naturale se procură
materiale didactice și instrumen-
tar în valoare de aproape
2.200.000 lei".
Ce vești aduc scrisorile
Cîteva clipe de răgaz pentru a
orîndui teancurile de plicuri care
s-au adunat pe birourile secției
„Scrisori" din redacția noastră și
dintre care majoritatea se referă
la pregătirile pentru noul an
școlar. Așa, iaiă-le pe toate de o
Se pregătește noul an școlar
Ne aflăm la jumătatea vacanței de vară.
Sorocul e tocmai potrivit pentru a căuta să
surprindem stadiul pregătirilor pentru mo-
mentul solemn al reînceperii activității șco-
lare sau, cum se spune in școli, pentru Anul
nou al profesorilor și elevilor.
Vom face un rapid tur de orizont pe șan-
tierele noilor școli, în birourile secțiilor de
învățămînt, în atelierele pentru producția de
material didactic — pretutindeni unde se
pregătește primirea festivă a unui an școlar
care trebuie să constituie o treapta mai înaltă
în viața învățămîntului nostru.
parte. Cu care să începem ? Cu
aceasta care poartă stampila poș-
tei din Cornul Luncii ? Bine, să-i
dăm întiietate.
„Călătorul care coboară din
autobuz la stația Cornul Luncii
— ne scrie corespondentul nostru
Pavel Zahareseu — zărește prin-
tre acoperișurile caselor silueta
unei clădiri de proporții mult
mai mari decît celelalte și în a-
celași timp mai sveltă decît ele.
Este un nou local de școală care
s a înălțat prin contribuția locui-
torilor comunei Băisești și care
va fi dat in folosință la toamnă,
în aceste zile cînd se efectuează
lucrările de finisare, pe șantierul
noii școli vin, alături de meșteri,
zeci de colectiviști care ajută ca
școala unde vor învăța copiii lor
să fie cit mai curînd gata și să
aibă o înfățișare cît mai frumoa-
să. Economiile realizate în acest
fel însumează aproape 20.000 de
lei. Secția de învățămînt a raio-
nului s-a preocupat și ea ca
școala să fie dotată cu mobilier
nou și modern și cu un bogat
material didactic".
Școli noi se înalță, după cum
aflăm din scrisorile coresponden-
țîlor noștri și la Răi coi, Cîmpina»
Slănic și Breaza, în regiunea
Ploiești, Ia Groși, Surdești, Co-
pelnic și alte șase comune din
raionul Tîrgu Lăpuș ca și in
multe alte orașe și sate din toate
regiunile patriei.
Chiar în clipa cînd reportajul
pleca la tipar am primit din
partea corespondentului nostru
Dumitru Anghel o scrisoare prin
care ne informează că și în satul
său, Șerbănești, regiunea Argeș,
școlari; vor începe noul an de în-
vățămînt într-o clădire nouă,
înălțată prin contribuție volun-
tară în vara aceasta.
Dar nu numai în localitățile
unde se înalță școli noi, ci pretu-
tindeni pregătirile pentru deschi-
derea în cît mai bune condiții a
noului an școlar sînt în toi. După
cum ne informează profesorul
V. Miron, Ia Școala de 8 ani nr.
2 din Focșani s-a terminat zugră-
virea șî este aproape de înche-
iere repararea mobilierului.
In raionul Bacău, exemplul
pregătirilor pentru deschiderea
nouluj an școlar l-a dat colecti-
vul Școlii de 8 ani din comuna
Bărești unde pregătirile au în-
ceput, se poate spune, chiar din
prima zi de vacanță. Acum școa-
la, proaspăt zugrăvită, strălucește
în soare iar materialul didactic
orînduit, clasat și mult îmbogă-
țit așteaptă începerea lecțiilor.
Urmînd acest exemplu, ne scrie
corespondentul nostru Petru Ju-
verdeanu — majoritatea școlilor
din raion au terminat reparațiile
și curățenia.
Și la școala medie „Al. Sabia"
din Tîrnăveni pregătirile pentru
noul an școlar sînt pe sfîrșite.
S-a terminat zugrăvitul în sălile
de clasă, în laboratoare etc. iar
acum se acordă o mare atenție
înfrumusețării parcului din fața
școlii.
Corespondenții noștri din re-
giunea Suceava ne-au transmis
însă și vești mai puțin îmbucu-
rătoare. Ei ne informează că pînă
nu de mult, ritmul de desfășu-
rare al construcțiilor școlare era
foarte lent în raioanele Săveni,
Dorohoî și Vatra Dornei și că
numai printr-o rapidă și energică
intensificare a acestui ritm vor
fi create condiții pentru ca toate
școlile planificate să fie date în
folosință la începutul noului an
școlar. Exemplul activităților ci-
tate în scrisorile menționate mai
sus, ca și exemplul activității po-
zitive desfășurate în raioanele
Botoșani și Fălticeni din aceeași
regiune trebuie să stimuleze sec-
ția de învățămînt a sfatului
popular regional Suceava, s-o a-
jute să treacă cu tot simțul de
răspundere la remedierea defi-
ciențelor semnalate.
Scurt interviu
— Tovarășe Oproiu, am vrea să
cunoaștem cîteva amănunte în
legătură cu noile sortimente pe
care le pregătește întreprinde-
rea de material didactic pentru
anul școlar 1962—63.
— Cu plăcere. Voi începe cu a-
paratajul pentru demonstrațiile
de fizică. Putem afirma că noile
produse realizate în acest dome-
niu sînt de o complexitate deo-
sebită. De pildă, pentru lecțiile
de fizică din noul an școlar au
fost construite voltmetre și am-
permetre demonstrative vertica-
le, ceea ce va permite urmărirea
de către toți elevii unei clase, în
condiții mai bune decît în trecut,
a felului cum se execută măsură-
torile în industrie. Pentru de-
monstrațiile de acustică privind
rezonanța s-au construit și vor
fi trimise curînd în școli apa-
rate diferite: unul pentru de-
monstrarea rezonanței în meca-
nică, altul pentru demonstrarea
rezonanței electrice, al treilea
pentru demonstrarea rezonanței
electromagnetice, iar al patrulea
pentru studiul undelor stațio-
nare.
— Ce aparate au fost realizate
pentru demonstrarea celor mai
noi principii științifice și teh-
nice ?
— De pildă trusa pentru lu-
crări de aerodinamică. Aceasta
va permite studiul amănunțit al
principiilor aerodinamicii, inclu-
siv al celor pe care se bazează
cucerirea spațiului cosmic.
— Laboratoarele de chimie și
cabinetele de științe naturale vor
primi și ele în noul an școlar
sortimente noi ?
— Chiar acum ne-au fost a-
duse, după omologare, cîteva
dintre ele. Bunăoară macheta
sistemului osos al omului, exe-
cutată din material plastic, ceea
ce-i va da o mai mare rezis-
tență în timpul demonstrațiilor
și transportării, sau trusa de e-
lectro-chimie, cu care se va pu-
tea executa o gamă largă de ex-
periențe practice
— Vă mulțumim pentru răs-
punsuri și vă promitem să rela-
tăm, după începerea anului șco-
lar, aprecierile profesorilor asu-
pra noilor produse și eventualele
sugestii.
„Au sosit noile
manuale ?“
De pe acum întîlnim prin li-
brării grupuri de elevi ai școli-
lor medii care întreabă, plini de
nerăbdare : „Au sosit noile ma-
nuale școlare ?“. Răspunsul la a-
ceastă întrebare l-a dat de cu-
rînd Centrul de librării și de di-
fuzare a cărții, anunțînd că ma-
nualele pentru anul școlar 1962—
63 vor fi puse în vînzare înce-
pînd de la 1 august.
Deci, să așteptăm doar cîteva
zile. Apoi vom putea să mergem
la una din librăriile însărcinate
în mod special cu vînzarea ma-
nualelor, unde pentru ușurința
alegerii vor fi afișate liste cu-
prinzînd titlurile manualelor
puse în vînzare. Desigur, o dată
cu apropierea noului an școlar,
lista va deveni pe fiecare zi tot
mai impresionantă. îmbrăcate în
coperte de culori vii, majoritatea
din material plastic sau carto-
nate, manualele vor părăsi rînd
pe rînd rafturile librăriilor. Iar
șirurile de elevi care le vor pur-
ta sub braț se vor grăbi, ca în
fiecare an, să le răsfoiască, să
afle cu o clipă mai devreme ce
cuprind.
Cei 145.000 de elevi ai claselor
I—VII din școlile Capitalei vor
face cunoștință cu noile manuale
în prima zi de școală, cînd le vor
găsi frumos rînduite pe bănci,
reprezentînd, ca și în anii tre-
cuți, darul de început de an al
partidului și guvernului.
•Ar
Iată, în cîteva imagini semnifi-
cative, stadiul pregătirilor pentru
un nou început de an școlar.
Profesorii și elevii înlîmpină a-
cest An nou al învățămîntului
gata pentru a desfășura chiar
din prima zi o muncă rodnică și
bogată în rezultate.
M. HERIVAN
Profesorul Ilie Cristea
La 16 iulie 1962 s-au împlinit
70 de ani de la nașterea profeso-
rului Ilie Cristea, luptător comu-
nist, publicist de talent, pedagog
care a contribuit la dezvoltarea
gîndirii pedagogice din țara noas-
tră.
bl ascut în comuna Leheceni,
din regiunea Crișana, ca cel de
al unsprezecelea fiu al dască-
lului Gheorghe Cristea, el urmea-
ză clasele primare în comuna
Zimbru, apoi liceul la Beiuș, de
unde este înlăturat, pentru vede-
rile sale progresiste, printr-un
„consilium abeundi". își continuă
studiile la liceul „A. Șaguna" din
Brașov și apoi la Facultatea de
litere a Universității din Buda-
pesta.
Ilie Cristea manifestă de tim-
puriu preocupări pentru munca
educativă. Elev sîrguincios la în-
vățătură, ajută pe cei slabi la
earte. Ca „prefect de studii"
(pedagog) la internatul liceului
din Beiuș (1912—1913), în timpul
studenției, el reușește să se apro-
pie cu tact deosebit de elevi și să
se lege profund de activitatea
didactică. Chiar din liceu conduce
o revista literară a elevilor, iar
din timpul studenției publică
materiale împotriva asupririi
sociale și naționale din imperiul
habsburgic.
Începînd din septembrie 1916,
Ilie Cristea lucrează ca profesor
suplinitor la liceul „A. Șaguna"
din Brașov, unde funcționează
pînă în 1933, iar între 1929 și
1931 deține funcția de inspector-
șef Ia Brașov, funcție din care
demască fără cruțare corupția,
favoritismul, nepotismul, mita și
alte apucături specifice funcțio-
narilor din aparatul de stat bur-
ghez, în special al Ministerului
Instrucțiunii.
Profesorul Ilie Cristea a îmbi-
nat strîns activitatea didactică
cu cea obștească. Prin articolele
sale publicate încă din 1918 la
ziarele „Gazeta Transilvaniei",
„Glasul Ardealului", „Tribuna
socialistă" ș.a. se situează pe po-
ziții înaintate în analiza fenome-
nelor social-politice interne și
internaționale. O etapă impor-
tantă marchează activitatea sa în
cadrul organelor de presă îndru-
mate de P.C.R. în 1931 primește
sarcina de a conduce, ca director,
revista legală a P.C.R. „Spre
stînga". Merită să fie menționată
de asemenea prodigioasa sa acti-
vitate publicistică în cadrul a
16 ziare și reviste legale ale
P. C. R. și al altor publicații
progresiste („Bluze albastre",
„Cuvîntul nou", „Cuvîntul liber",
„Vremuri noi“, „Manifest", ,,E-
coul“, „Zorile", „Stînga", .,Ko-
runk“, „Clopotul" etc.), la care
colaborează susținut între 1930—
1939. In articolele sale, Ilie Cris-
tea ia atitudine, cu fermitate și
consecvență, împotriva regimului
capitalist exploatator, demască
politica agresivă imperialistă și
pregătirile statelor capitaliste și
fasciste pentru atacul banditesc
împotriva Uniunii Sovietice, tra-
tează problemele cele mai arză-
toare ale politicii interne și inter-
naționale. Totodată el desfă-
șoară o bogată activitate revolu-
ționară în organizațiile legale
conduse de P.C.R. (Comitetul
antirăzboinic, Comitetul națio-
nal antifascist, asociația „Amicii
U.R.S.S."), face propagandă co-
munistă prin conferințe publice,
este martor al apărării comuniș-
tilor, muncitorilor ceferiști și
luptătorilor antifasciști în pro-
cesele înscenate de burghezie.
Pentru convingerile sale co-
muniste, pentru activitatea lui
revoluționară este suspendat în
mai multe rînduri din învăță-
mînt, este mutat disciplinar la
Aiud (1933) și la Dumbrăveni
(1938), este dat în judecată și în-
temnițat, apoi deținut în lagărul
de la Tg. Jiu. Nimic n-a putut
clinti însă încrederea profesoru-
lui Ilie Cristea în viitorul lumi-
nos al țării noastre.
După 23 August 1944, Ilie Cris-
tea ocupă funcții de răspundere
în Ministerul învățămîntului
(director al învățămîntului pro-
fesional și tehnic și inspector ge-
neral) contribuind cu toată capa-
citatea sa la reorganizarea școlii
noastre pe baze noi. socialiste.
Se preocupă îndeosebi de proble-
mele îmbunătățirii conținutului
învățămîntului, ale muncii edu-
cative, de îmbunătățirea predării
literaturii romîne etc. și elabo-
rează manualul „Istoria univer-
sală antică" (1946). Măcinat fiind
de o boală grea din cauza mize-
riilor îndurate în trecut, moare
la București în august 1958.
între numeroasele scrieri ale
lui Ilie Cristea, ce totalizează
cîteva sute de studii, articole,
note, un loc important îl ocupă
cele în care tratează problemele
învățămîntului și școlii. Critica
ascuțită pe care o face el peda-
gogiei burgheze și sistemului de
educație capitalist constituie o
contribuție importantă la dez-
voltarea gîndirii pedagogice
din țara noastră. In articolele
„Problema învățămîntului" (1920),
„Școala fără dascăli" (1923),
„Reforma învățămîntului pri-
mar" și „Improvizație" (1924),
„Dezastrul școlii romînești (1925),
„Adevărata reformă școlară"
(1928), „Dezastrul bacalaurea-
tului" (1934), „Impasul școlii"
(1936)	ș.a., Ilie Cristea de-
mască caracterul de clasă al în-
vățămîntului și educației bur-
gheze, demonstrînd cu fapte și
cifre starea jalnică a acestora, a-
devăratul sens al reformelor șco-
lare burgheze, făcute în interesul
claselor exploatatoare, se ridică
cu tărie împotriva studierii reli-
giei în școală, împotriva învăță-
mîntului confesional. Totodată,
el militează pentru o școală uni-
că, menită să asigure ridicarea
nivelului de cultură al poporului,
pentru o școală democratică și
accesibilă tuturor copiilor, pentru
un învățămînt realist-științific.
în articole ca „Secătura tricolo-
ră" și „Cum se tratează minori-
tățile" (1924), ..Școala urii" (1925)
etc. Ilie Cristea supune unei cri-
tici ascuțite educația naționa-
listă și individualistă dată ti-
neretului de școala oficială.
El demască caracterul fascist al
conținutului învățămîntului bur-
ghezo-moșieresc, în strînsă legă-
tură cu evenimentele care au loc
după anii 1932—1933 în țara
noastră.
încă de la începutul activității
sale, Ilie Cristea luptă pentru un
trai mai bun al cadrelor didac-
tice. în articolele „Mișcarea func-
ționarilor" (1921), „Concepții ne-
gustorești" și „Demisiile învăță-
torilor" (1921), „Mișcarea corpu-
lui didactic" (1923), „Din viața sa-
telor" și „Făgăduielile ministrului
de instrucție" (1924) etc. arată
lipsa de drepturi a profesorilor
și învățătorilor, starea lor de
mizerie materială, chemîndu-i
să se solidarizeze cu muncitorii
în cadrul unor greve organizate
și îndrumate spre țeluri precise,
iar după 23 August 1944 mili-
tează pentru antrenarea cadrelor
didactice la lupta revoluționară
sub conducerea P.C.R., iar apoi
a P.M.R., pentru o școală nouă.
Ca profesor și diriginte Ilie
Cristea a luptat pentru formarea
unui ideal moral înalt tineretu-
lui școlar, pentru stabilirea unor
relații apropiate între profesori
și elevi, pentru eliminarea din
școală a bătăii și a pedepselor
corporale. în amintirea elevilor
și colegilor săi stăruie figura
modestă, pasiunea șl înflăcărarea
profesorului Ilie Cristea, care
și-a dobîndit un mare prestigiu
prin cultura sa și prin măiestria
sa profesională, prin caracterul
sau ferm comunist, prin încrede-
rea sa neclintită în viitorul lu-
minos al poporului condus de
partid. într-o serie de articole
scrise după 23 August 1944 el
subliniază teza pedagogiei marxist-
leniniste despre însemnătatea
deosebită a muncii profesorului
în formarea personalității elevi-
lor. „Firește — arată el — oricît
s-ar schimba programa școlară,
chestiunea esențială rămîne ființa
profesorului. Un bun profesor
poate lumina mințile elevilor săi
într-o singură oră mai mult
decît colegul său slab în luni de
zile".
O contribuție importantă aduce
prof. Ilie Cristea la populari-
zarea realizărilor Uniunii Sovie-
tice în toate domeniile de activi-
tate, arătînd și succesele epocale
dobîndite de școala sovietică, în
contrast cu declinul școlii bur-
gheze.
Culegerea „Articole 1923—
1936“ de Ilie Cristea, apărută în
Editura politică (1961) prezintă o
parte din scrierile sale.
Viața și activitatea profesoru-
lui Ilie Cristea constituie pentru
cadrele didactice și tineretul nos-
tru un exemplu viu de slujire a
intereselor poporului, de devota-
ment pentru cauza partidului și
victoria socialismului. El este o
figură luminoasă de intelectual
cinstit, atașat de popor, care a
luptat cu devotament și abnega-
ție pentru traducerea în viață a
politicii partidului clasei munci-
toare.
EMIL DOMOCOȘ
0 consfătuire a profesorilor de fizică
Societatea de științe matema-
tice și fizice din R.P.R. a orga-
nizat la Arad, în zilele de 11-13
iulie, o consfătuire cu profesorii
de fizică din aproape toate regiu-
nile țării. In cadrul consfătuirii
au fost prezentate o serie de re-
ferate și s-au purtat discuții
privind unele probleme științifice
și metodice legate de predarea fi-
zicii în școlile de cultură gene-
rală.
Astfel, conferința despre „Fu-
ziunea nucleară", prezentată de
conf. univ. Nicolae Martalogu,
care a făcut cunoscute partici-
pantilor la consfătuire ultimele
rezultate dobîndite în domeniul
respectiv, va ajuta acestora
la mai buna predare a cunoștin-
țelor de fizică în clasa a Xl-a.
Tov. luliu Gross, lector la I.P.C.D.
Timișoara, a prezentat un refe-
rat cu tema „Realizarea lucrări-
lor frontale la lecțiile de fizică”,
în care a vorbit despre metodele
folosite în organizarea și desfășu-
rarea lucrărilor frontale în legă-
tură cu presiunea, frecarea, legea
a doua a lui Newton, legile Boyle-
Mariotte și Gay-Lussac, determi-
narea echivalentului chimic etc.
în referatul cu tema „Folosirea
proiecției în predarea fizicii”,
prof. Gh. Fabian, de la Școala
medie nr. 3 din Arad, a demon-
La asociația sportivă „Olimpia"
Am vizitat zilele trecute unele
baze sportive la care au acces
membrii asociației „Olimpia", a-
sociație sportivă a cadrelor didac-
tice din Capitală. Am poposit
astfel la sala de sport din strada
Haga, la sala de sport din incinta
Institutului pedagogic și în sfîrșit
la complexul sportiv amenajat pe
malul lacului Tei.
Peste tot, datorită grijii deose-
bite a statului nostru, am găsit
minunate posibilități pentru ca
membrii asociației să poată prac-
tica cele mai variate sporturi : in-
stalații moderne, materiale spor-
tive și echipament bogat stau per-
manent Ia îndemîna doritorilor.
Ne-a surprins însă foarte ne-
plăcut un aspect întîlnit peste tot
în vizita noastră : la bazele spor-
tive mai sus amintite n-am prea
găsit profesori de cultură gene-
rală. Rareori îi vezi pe aceștia
participînd la un meci de volei
sau de baschet, la o partidă de
șah sau avîntîndu-se în apele de
cristal ale pitorescului lac de la
marginea Capitalei.
Iată de ce ne-am întrebat, în
mod firesc : oare cînd activează
membrii asociației sportive „O-
limpia", dacă acum, în plină va-
canță de vară nu sînt prezenți în
cea mai plăcută activitate a se-
zonului estival ? Negăsind răs-
puns, nc-am deplasat la sediul a-
sociației sportive respective.
...Documentele de evidență ale
De la Ministerul învățămintului
LN ATENTIA CELOR ÎNSCRIȘI
LA EXAMENUL DE DEFINITI-
VAT DIN SESIUNEA 1962
Examenul de definitivat din
sesiunea august 1962 va începe
strat metoda proiecțiilor, care
permite o bună observare a
fenomenelor fizice din par-
tea fiecărui elev din clasă, și
a prezentat o serie de diapozi-
tive executate la școala unde lu-
crează. în sfîrșit, ultimul referat,
susținut de tov. Gligor Groza,
profesor la Școala medie nr. 1 din
Arad și avînd tema „Experiențe
demonstrative la lecțiile de fizi-
că”, s-a ocupat de metodica or-
ganizării experiențelor, incluzînd
și cîteva demonstrații practice
și arătînd modul de executare a
aparatelor necesare.
Pe marginea referatelor pre-
zentate au fost purtate discuții
vii și fructuoase. Majoritatea
profesorilor care au luat cuvîntul
s-au referit la importanța lucră-
rilor frontale de laborator, au
discutat amplu posibilitățile pe
care le creează aceste lucrări. De
asemenea, ei au făcut propuneri
concrete pentru îmbogățirea prin
mijloace locale a aparaturii și dis-
pozitivelor necesare acestor lu-
crări. în acest sens au vorbit, de
exemplu, profesorii Țarălungă
(Bacău), Pușcașu (Craiova), Ar-
meny (Timișoara), Buzu (Roșiori
de Vede), Codreanu (București),
Dinulescu (Buzău) etc. Prof. O-
limpia Bînă, de la școala medie
„Gh. Lazăr" din Capitală, a
asociației sportive „Olimpia" vor-
besc despre existența a peste 2 000
de membri, cu cotizația plătită în
proporție de aproape 70 la sută.
Din rîndul lor doar 200 participă
la diferite concursuri și competi-
ții organizate la baschet, fotbal,
tir cu arcul, volei și aeromode-
lism.
Pentru a respecta adevărul tre-
buie să spunem că și restul de
1 800 desfășoară o oarecare acti-
vitate. Este vorba de turism. O
dată sau de două ori pe lună, a-
matorii de turism, de excursii la
mare sau la munte, își aduc a-
minte de... existența asociației lor
sportive, vin la magazia ei (ex-
celent dotată) de unde își ridică
echipamentul adecuat. Dar, o
dată cu terminarea excursiei și
cu înapoierea materialului împru-
mutat încetează și activitatea
sportivă a acestor cadre didactice.
Unilateralitatea în materie de
activitate sportivă este de fapt
doar un aspect caracteristic vieții
acestei asociații. Există însă și un
alt aspect : acela al necuprinderii
întregii mase a cadrelor didacti-
ce din Capitală. Cifra de 2 060 de
membri înscriși în U.C.F.S. repre-
zintă doar o cincime din numă-
rul cadrelor didactice din Bucu-
rești (ca să hu mai punem la so-
coteală salariații din instituțiile
anexe ale Ministerului învăță-
mîntului...).
în ziua de 1 august, orele 9 di-
mineața, pentru învățători și
educatoare, și în ziua de 15 au-
gust, orele 9 dimineața, pentru
profesorii de toate specialitățile.
arătat Ia ce rezultate au
dus lucrările frontale de la-
borator în școala respectivă și
a	prezentat	totodată cîteva
aparate confecționate de elevi
la cercurile	de fizică, apa-
rate care pot fi folosite la i \
multe demonstrații. Tov. Ilie
vrilă, lector la Institutul ped?« -
gic de trei ani din Brașov, a al: ■
atenția asupra contribuției pe
care o pot aduce lucrările fron-
tale de laborator Ia pregătirea
elevilor din școlile serale, ele
dînd posibilitatea ca intr-un timp
scurt toți elevii unei clase să e-
fectueze experiențele necesare.
Participanții la discuții s-au refe-
rit în cuvîntul lor și la folosirea
proiecțiilor și a experiențelor de-
monstrative în cadrul predării fi-
zicii și au împărtășit experiența
lor în această privință.
In cadrul consfătuirii u ui
Ioc și o îmi’-’re :	■ : G
zeiei ma'v.icc fiiMK* pre-
cum o v. 7.'.* ?	î'"r
de fizică la uzinele î. R^r.gix"
din Arad.
Consfătuirea a dovedit intere-
sul profesorilor de fizică din șco-
lile de cultură generală pentru
îmbunătățirea continuă a muncii
lor, pentru cît mai temeinica
pregătire a elevilor.
Prof. ELENA TULIPANT
Cum se explică o atare situa-
ție ? De ce să fie omiși din acti-
vitatea sportivă cei mai muIțifL
dintre profesorii de cultură gene-
rală din primul oraș al țării ? La
toate aceste întrebări sînt chema-
te să dea răspuns comitetele sin-
dicatelor raionale de învățămînt,
cărora le revenea sarcina de a-i
mobiliza pe profesori la activi-
tatea sportivă. Or. responsabilii
sportivi din activul comitetelor
sindicale au trecut cu vederea a-
ceastă obligație a lor. Cu excep-
ția responsabililor de la sindica-
tele raionale de învățămînt „Gri-
vița Roșie" și „Tudor Vladimires-
cu“, ceilalți au „strălucit" prin-
tr-o totală neglijare a problemei.
Ei nu s-au preocupat de cuprin-
derea tuturor cadrelor didactice
într-o activitate sportivă organi-
zată, de înscrierea acestora în
U.C.F.S. Sindicatul învățămînt
„30 Decembrie" a avut un în-
ceput bun : a prezentat consiliu-
lui asociației sportive vn număr
de adeziuni. Dar apoi....
Așa se face că o asociație spor-
tivă care trece drept fruntașă în
ce privește baza materială, nu se
poate lăuda în schimb decît cu o
activitate competițională de or-
din minor.
Sînt aspecte care trebuie să dea
de gîndit. In primul rînd celor
care răspund de starea existentă
de lucruri. Trebuie să se renun-
țe la actuala tendință spre som-
nolență și să se privească cu spi-
rit de răspundere problema cu-
prinderii maselor de învățători și
profesori în activitatea sportiva.
Printr-un efort susținut asocia-
ția sportivă „Olimpia" poate de-
veni cu adevărat una din asocia-
țiile sportive fruntașe ale Capi-
talei.
T. STAMA
Pregătirea învățătorilor
pentru examenul de definitivat
Numeroși învățători din regiu-
nile Brașsv și Mureș-Autonomă
Maghiară se află în orașul Bra-
șov la cursurile de pregătire în
vederea examenului de definiti-
vat. Conform programei cursurile
cuprind un număr de lecții și de
consultații la marxism-leninism,
limba și literatura romînă, ma-
tematică și pedagogie. Lecțiile și
consultațiile sînt ținute de lectori
ai I.P.C.D. Brașov și de unii din
cei mai buni profesori din oraș.
Cu mult înainte de deschiderea
cursurilor, conducerea institutu-
lui a stabilit împreună cu co-
lectivul de lectori problemele
ce urmau a fi adîncite prin lecții,
astfel încît ajutorul oferit
cursanților să fie cît mai util. Ca
urmare aceștia au putut audia la
marxism-leninism lecții despre
revoluția socialistă, despre clase
și lupta de clasă, despre conștiin-
ța socială și formele ei, la peda-
gogie lecții despre educația ideo-
logică-politică a elevilor din cla-
sele I-IV, despre specificul or-
ganizării și desfășurării lecțiilor
Ja aceste clase, despre formarea
deprinderilor practice elementare
- de muncă la școlarii mici. La
limba și literatura romînă s-au
ținut expuneri despre lupta din-
tre realism și antirealism între
cele două războaie mondiale,
despre caracterul realist-socialist
al literaturii noastre noi, despre
literatura pentru copii, despre
problemele fundamentale ale pre-
dării gramaticii la clasele I-IV
și despre predarea textelor de ci-
tire la aceste clase. In ceea ce
privește matematica o serie de
lecții au ajutat pe cursanți să re-
vadă cunoștințele despre preda-
rea numerației și a celor patru
operații cu numere întregi, des-
pre metodica predării probleme-
lor la clasele I-IV și altele.
In unanimitate învățătorii so.
cotesc ca foarte utile cursurile de
pregătire organizate de minister.
Este desigur și un merit al co-
lectivului de lectori faptul că
lecțiile șl consultațiile sînt urmă-
rite cu viu interes. învățătorii
apreciază, de pildă, expunerile
ținute de tovarășii Silvestru Pa-
tița, Maria Orfanu, Al. Găvenea
și alții. Astfel, este pozitivă pre-
ocuparea tov. Orfanu ca, paralel
cu revederea și adîncirea cuno-
ștințelor de gramatică și litera-
tură, să arate cursanților cum
pot face pe elevi să înțeleagă o
chestiune mai dificilă, să rețină
f unele amănunte și să nu greșească
—. în rezolvarea unor probleme în
care de obicei se întîmpină greu-
tăți. Bunăoară, predînd despre
substantiv și articol, a stăruit
asupra procedeelor prin care se
înlătură confuziile mai frecvente
între articol și pronume, asupra
procedeelor de fixare în mintea
școlarilor a cazurilor substanti-
vului, de stabilire corectă a func-
țiilor sintactice, asupra greșelilor
tipice pe care le fac elevii în
scrierea și pronunțarea unor cu-
vinte și expresii.
Cu toate aceste realizări, există
și lipsuri în organizarea și con-
ținutul activității desfășurate la
cursurile de la Brașov pentru
pregătirea învățătorilor ce se
vor piezenta la examenul de de-
finitivat. Una din acestea este,
după părerea noastră, faptul că
ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI • ȘTIRI
Institutele de perfecționare a
cadrelor didactice caută să dea
un sprijin susținut educatoare-
lor în vederea ridicării califică-
rii lor profesionale. în această
Vacanță, numeroase educatoare
înscrise la examenul de defini-
tivat și de gradul II au urmat
cursurile organizate în acest
scop de I.P.C.D. Cluj. Cu viu
interes privesc cursurile organi-
zate de I.P.C.D.-Cluj în vederea
sprijinirii celor ce se prezintă
la examenul de grade și educa-
toarele înscrise la examenele de
definitivat și gradul II din insti-
orele de consultații se confundă
cu lecțiile. Ca și la lecții, în ore-
le afectate consultațiilor lectorii
trec în revistă problemele legate
de o anumită temă prevăzută în
programă (o. trecere în revistă
în mare viteză, căci la aceasta
obligă intenția de a trata în
două ore, cît durează o consul-
tație, teme ca „Poligoane regu-
late, cercul, arii", „Ecuația de gra-
dul I și discuția ecuației de gra-
dul I”, sau „M. Eminescu. Viața
și opera. însemnătatea creației
lui în literatura romînă", „I. L.
Caragiale. Vraja și opera"). Con-
sultațiile au rostul de a adînci
un anumit aspect al temelor sau
al problemelor cerute de progra-
mă, de a lămuri chestiunile mai
complicate. De aceea, ele nu pot
avea teme atît de largi ca cele
enumerate mai sus. De obicei,
subiectele consultațiilor se sta-
bilesc pe baza sugestiilor și ce-
rințelor cursanților, în funcție
de greutățile întîmpinate de ei în
însușirea materialului. Dar insti-
tutul — deși bine intenționat — nu
a ținut seama de acestea și a
fixat din oficiu, încă înainte de
deschiderea cursurilor, capitolele
din programă care vor ocupa
timpul rezervat consultațiilor. Se
motivează aceste măsuri prin
aceea că învățătorii înscriși
la examen nu au adîncit în pe-
rioada studiului individual în-
treaga materie, astfel încît și
aceste „pilule" concentrate în care
le este servită materia le prind
bine. Părerea noastră este că a-
ceasta invită la o plutire de su-
prafață în întreaga materie.
Arătam că, în general, nivelul
științific al expunerilor este asi-
gurat prin calitatea lecțiilor, prin
munca pe care o desfășoară lec-
torii pentru a veni la cursuri cît
mai bine pregătiți, cu probleme-
le cît mai bine sistematizate. To.
tuși mai sînt și aci obiecții de
făcut. Consultația — sau mai
bine zis lecția — despre patrio-
tismul socialist, de exemplu, ți-
nută de lector Nicolae Madar,
s-a desfășurat la un nivel de
popularizare. Unele probleme
importante — bunăoară patrio-
tismul poporului muncitor în con.
dițiile orînduirilor bazate pe ex-
ploatare, legătura indisolubilă
dintre patriotismul socialist și
internaționalismul proletar ș.a. —
au fost expediate foarte rapid.
In general, expunerea alcătuită
în cea mai mare parte după o
lecție de acum 3 ani — după cum
lectorul însuși mărturisește —nu
a fost adusă la zi decît printr.o
improvizație de moment.
Socotim această expunere defi-
citară și sub aspectul tratării ro-
lului școlii și al cadrelor didac-
tice în educarea elevilor în spi-
ritul patriotismului socialist și al
internaționalismului proletar. Re-
ferindu-se la mijloacele prin
care putem cultiva la școlari
dragostea de patrie, vorbitorul
s-a oprit aproape exclusiv la ac-
tivitățile în afara clasei. L?cția,
ca principal mijloc de educare a
tineretului, nici măcar nu a fost
pomenită. O asemenea omisiune
nu este permisă, cu atît mai mult
cu cît se știe că nu întotdeauna
cadrele didactice au în vedere
sarcina de a educa pe școlari în
primul rînd prin lecție, de a în-
tuțiile școlare cu limba de pre-
dare maghiară din toată țara.
Printre acțiunile organizate de
institutele de perfecționare a
cadrelor didactice pentru spri-
jinirea învățătorilor și profeso-
rilor în vederea îmbunătățirii
pregătirii lor profesionale și po-
litice se numără și excursiile.
De curînd, învățătorii și pro-
fesorii din școlile și secțiile cu
limba de predare maghiară aflați
la cursurile de perfecționare
din Sibiu au avut ocazia să
participe la o interesantă ex-
cursie pe valea Oltului. Ei au
vizitat localitățile Turnu Roșu,
țări conținutul educativ al orelor
de curs.
Este bine că expunerea tov. N.
Madar s-a referit la informa-
rea elevilor asupra realizărilor
regimului nostru, asupra trecu-
tului de luptă al poporului și mai
ales asupra prezentului luminos.
Despre necesitatea formării con-
vingerilor care dictează în viață
sensul acțiunilor fiecărui individ
nu s-a vorbit însă deloc, ceea
ce constituie fără îndoială o lipsă
serioasă.
Era util ca tovarășii care răs-
pund în institut de buna desfășu-
rare a cursului de pregătire, să
cunoască măcar liniile mari de
orientare a fiecărei lecții, proble-
mele principale pe care le va
trata ea și care ar fi fost nece-
sar să se dezbată. Astfel, scăpă-
rile de genul celor de mai sus ar
fi putut fi evitate.
Corectă din punct de vedere al
modului în care au fost puse
problemele, lecția (consultația)
tov. Al. Găvenea despre predarea
simultană la două sau mai multe
clase s-a abătut însă de la un
principiu pedagogic bine cunos-
cut. Ea s-a axat în principal pe
aspectele negative întîlnite în
școli, arătînd mai mult cum nu
trebuie să se procedeze. Axarea
lecției în primul rînd pe ceea
ce este corect și indicat a se face
i-ar fi ajutat pe învățători să-și
verifice mai ușor și mai direct
propria experiență.
Ar fi de arătat și lipsuri care a-
parțin cursanților și care creează
greutăți în munca desfășurată de
I.P.C.D. Brașov pentru buna lor
pregătire. Astfel unii învățători
au venit cu gîndul să învețe totul
acum în perioada de pregătire
colectivă (2—28 iulie). Ca urmare
ei nu au parcurs întreaga biblio-
grafie, nu au făcut conspecte
astfel încît acum numai să re-
vadă problemele, să se clarifice
asupra unora din ele, să le adîn-
cească pe altele. Lucrul acesta
se observă atunci cînd sînt puși
în situația să discute o anumită
problemă, cînd adeseori se limi-
tează la expunerea seacă a pro-
priei experiențe, fără a putea
fundamenta teoretic, științific
cele prezentate.
Această situație se datorește
desigur comodității unora din
cursanți, dar și faptului că mai
sînt secții de învățămînt care nu
sprijină îndeajuns pe cei înscriși
la examenele de grade. Ne gîn-
dim la lipsa de preocupare pen-
tru scutirea de prea multe sar-
cini cu care unii din ei sînt în-
cărcați, pentru trimiterea în ter-
men a programelor și înzestrarea
bibliotecilor școlare și sătești cu
materialul bibliografic cerut.
Este bună orientarea care
există în regiunea Brașov, unde
inspectorii metodiști regionali
care merg pe teren au primit sar-
cina să dea și consultații pe a-
numite teme în sprijinul celor ce
urmează să se prezinte la exame-
nele de grad.
Astfel de inițiative ar trebui să
fie mai multe, la asemenea mă-
suri ar fi bine să se gîndească
toate secțiile de învățămînt.
STELA PREDESCU
Căciulata, Călimănești și Rîm- 1
nicu Vîlcea ca și mînăslirea
Cozia etc.
Excursia — după cum au ară-
tat participanții — a contribuit la
lărgirea orizontului de cunoș- 1
tințe al învățătorilor și profeso-
rilor în domeniul geografiei și
istoriei. Totodată ea a dus la
dezvoltarea sentimentelor de .
dragoste și admirație pentru 1
frumusețile patriei.
întorși la școală, cei ce au fă- .
cut această excursie le vor putea |
vorbi copiilor mai convingător ।
și mai bine despre locurile pito-
rești pe care le poți întîlni co-
lindind țara.
Pregătirea teoretică a profesorilor pentru examenul de definitivat
este îmbinată și cu experiențele de laborator.
CURS PENTRU MAIȘTRII-INSTRUCTORI
Perfecționarea pedagogică a
maiștrilor-instructori constituie
una din preocupările principale
ale Ministerului Invățămîntului
și ale altor ministere și institu-
ții care tutelează școli profesio-
nale și tehnice. în acest scop
s-au organizat, îndeosebi prin
intermediul cabinetelor metodice
de specialitate, acțiuni variate
— schimburi de experiență, se-
siuni de lecturi pedagogice,
cursuri și instructaje etc.
De curînd. Ministerul Indus-
triei Petrolului și Chimiei, în
colaborare cu cabinetele meto-
dice pentru învățămîntul profe-
sional și tehnic din București și
Cluj, a organizat la Grupul șco-
lar de petrol-chimie din Tîrgoviș-
te un curs de 3 săptămîni pentru
perfecționarea maiștrilor-instruc-
tori care lucrează în școlile din
sectorul respectiv. în cadrul
cursului s-au predat noțiuni de
socialism științific, de pedago-
gie, de desen tehnic, de tehnolo-
gia materialelor și de metodică
a specialității.
Ponderea cea mai mare a
avut-o în cadrul cursului stu-
dierea problemelor privitoare la
metodica specialității, îndeosebi
la metodica lucrărilor prac-
tice. Astfel, cursanții au dezbă-
tut pe larg, în, lecții și semina-
rii, probleme privind formele și
sistemele de instruire practică,
organizarea locului de muncă al
elevilor, întocmirea și utilizarea
documentației tehnice, normarea
lucrărilor practice în atelierul
școlii etc. Apoi ei au ținut lecții
demonstrative de instruire prac-
tică. Acestea au tratat teme va-
riate din programa de lăcătușă-
rie și au fost de tipuri variate
— lecție introductivă, lecție cu-
rentă, lecție de lucrări complexe,
lecție de verificare și control.
Numeroși cursanți, ca Dumitru
Matache și Ștefan Staicu din
Tîrgoviște, Teodor Diaconescu
din Tîrnăveni, Gheorghe Mai
din Copșa Mică, Nicolae Polcov-
nicu din Iași, Iulian Voicplescu
din Cîmpina și alții au ținut lec-
ții izbutite, de un nivel ridicat,
arătînd că și-au însușit indica-
țiile metodice primite la curs.
Pentru o cît mai strînsă legă-
tură a cunoștințelor predate la
curs cu practica de producție,
s-a făcut o lecție-expunere la
Uzina de utilaj petrolier din
Tîrgoviște. Cu acest prilej au
putut cunoaște principalele proce-
dee de prelucrare a metalelor și
carea calității lor. De asemenea,
o serie de lecții privind predarea
noțiunilor de tehnologie a meta-
lelor au fost însoțite de prezen-
tarea unor diafilme ca „Furna-
lul", „Cuptorul Martin", „Pro-
tecția muncii în metalurgie" etc.
în partea finală a cursului
profesorii au primit indicații
concrete în vederea îmbunătăți-
rii muncii lor în viitorul an șco-
lar. Astfel, ei au fost orientați
să aplice în cadrul instruirii
practice în atelierele-școală sis-
temul de produse complexe, să
realizeze cu elevii produse spe-
cifice sectorului de producție
pentru care se califică și ma-
chete în funcțiune necesare pre-
dării diferitelor discipline de
cultură tehnică, să introducă la
toate lucrările complexe fișele
tehnologice, să asigure sculele și
utilaj ale necesare bunei desfășu-
rări a instruirii practice în ate-
lierele-școală, să normeze lucră-
rile și operațiile în atelierul-
școală etc.
în general, cursul a dat rezul-
tate bune, așa cum au dovedit-o
lecțiile demonstrative susținute
de profesorii care l-au urmat. în
același timp însă au ieșit la
iveală și o serie de sarcini care
se impun pentru îmbunătățirea
pe viitor a cursurilor de acest
fel. De pildă, s-a constatat că e
necesar să se includă în pro-
grama cursului și unele noțiuni
de fizică, de mecanică aplicată
și de matematică, pentru a ri-
dica nivelul de pregătire al
maiștrilor-instructori în aceste
domenii. Totodată s-a vădit ne-
cesitatea de a se afecta mai
multe ore pentru studierea dese-
nului tehnic, deosebit de impor-
tant în munca maiștrilor-instruc-
tori. Cu aceste completări cursul
de perfecționare își va atinge
mai deplin scopul, contribuind
în și mai mare măsură la per-
fecționarea profesională a celor
ce muncesc în școlile profesio-
nale și tehnice.
Ar fi indicat să se organizeze
cursuri de perfecționare și pen-
tru maiștrii-instructori din alte
sectoare ale pregătirii cadrelor
pentru economia noastră naționa-
lă, deoarece ele constituie un spri-
jin important pentru îmbunătă-
țirea instruirii practice a viitori-
lor muncitori.
Ing. EDUARD CUPFER
directorul Cabinetului metodic
„Agricultura44 — obiect principal de învățămînt
Proarama '
Lucrările sesiunii extraordina-
re a Marii Adunări Naționale din
primăvara acestui an, ca și Ho-
tărîrea partidului și guvernului
cu privire la îmbunătățirea și
dezvoltarea învățămîntului agri-
col au pus în fața școlilor de
cultură generală de la sate sar-
cina de mare însemnătate de a
asigura o temeinică pregătire a-
grozootehnică elevilor din mediul
rural. Pentru realizarea cu suc-
ces a acestei sarcini s-a luat ho-
tărîrea ca din anul școlar 1962—
63 să se predea în școlile de 8
ani din mediul sătesc, începind
din clasa a V-a și pînă în clasa
a VUI-a, obiectul „Agricultura",
în cadrul căruia elevii vor do-
bîndi cunoștințe și deprinderi
bazate pe metodele înaintate
de muncă folosite în agricultura
noastră socialistă. în scopul asi-
gurării unei cît mai bune pregă-
tiri agrozootehnice a elevilor. Mi-
nisterul învățămîntului a întoc-
mit, în colaborare cu Consiliul
Superior al Agriculturii, progra-
ma pentru predarea obiectului
„Agricultura" la clasele V—VIU.
Programa înmănunchează în-
tr-un sistem unitar cunoștințele
și deprinderile de bază din do-
meniul agrozootehnici, creînd
condiții bune pentru însușirea a-
cestora de către elevii școlii de
cultură generală de la sate. In
ansamblu ea prevede predarea
teoretică și efectuarea lucrărilor
practice în cadrul capitolelor re-
feritoare la sol și lucrările lui și
la cultura plantelor de cîmp în
clasa a V-a, a cunoștințelor și
deprinderilor de horticultura (le-
gumicultura. floricultură, pomi-
cultură și viticultură) în clasa a
,VI-a, a cunoștințelor și deprin-
derilor privind creșterea anima-
lelor domestice în clasa a Vil-a
și a celor privind mecanizarea,
chimizarea și electrificarea agri-
culturii, ca și organizarea între-
prinderilor agricole socialiste in
clasa a VUI-a. Toate aceste cu-
noștințe și deprinderi prevăzute
în programă au la bază me-
todele cele mai înaintate de
muncă folosite în agricultu-
ra noastră, în scopul de a-i a-
juta pe elevi să cunoască mij-
loacele prin care se realizează
continua creștere a producției a-
gricole.
Bunăoară, in cadrul capitolului
referitor la lucrările solului se
prevede cunoașterea unor metode
faune de lucru, ca de exem-
plu metoda arăturii adinei pentru
toate solurile in afară de cele
podzolice șl erodate, metodă expe-
rimentată cu succes în condițiile
agriculturii socialiste. De aseme-
nea, se prevede cunoașterea ex-
perienței înaintate a unităților a-
gricole socialiste, ca de pildă efec-
tuarea arăturilor adinei în agregat
cu grapă stelată, care a fost
popularizată la consfătuirea pe
țară a țăranilor colectiviști, cît și
alte metode noi de lucru ce au
scopui ele a mări fertilitatea so-
lului. în cadrul lucrărilor de cu-
noaștere a structurii solului și de
recunoaștere a tipurilor de sol,
se fac referiri concrete la
calitatea, structura și tipul de
sol din regiunea în care se află
școala, pentru a stimula inte-
resul elevilor față de munca ce
se desfășoară în imediata lor a-
propiere și pentru a-i pregăti să
participe cu bune rezultate la a-
ceastă muncă.
Aceluiași scop al pregătirii e-
levilor pentru a folosi în vii-
metode aplicate de marile uni-
tăți agricole îi sînt subordonate
și cunoștințele și deprinderile
prevăzute în programă cu privi-
re Ia lucrarea solului, la selec-
ționarea și producerea semințe-
lor de soi, la raionarea soiurilor,
la densitatea optimă de plantare,
la administrarea îngrășămintelor
și amendamentelor, ca și la pre-
venirea și combaterea bolilor la
plante.
In lumina sarcinilor trasate în
prezent agriculturii noastre so-
cialiste in vederea dezvoltării
armonioase a tuturor ramurilor
sale programa prevede pre-
darea unor importante cu-
noștințe și deprinderi de horti-
cultura, ținînd seama de faptul
că această ramură a agriculturii
are în țara noastră largi pers-
pective de dezvoltare. In ca-
drul metodelor ae cu.tură a le-
gumelor se pune accentul pe
însușirea de către elevi a cunoș-
tințelor și deprinderilor de culti-
vare a legumelor pe baza celor
mai înaintate metode, a meto-
delor de obținere a cultu-
rilor timpurii și a culturilor
forțate de legume, menț-ionindu-
se procedeele de obținere a re-
coltelor timpurii. Lucrările prac-
tice din cadrul acestui capitol
privesc pregătirea răsadniței, ar-
marea bălegarului pentru răsa-
duri, pregătirea amestecului de
pămînt și a ghivecelor nutritive
— lucrări de primă Importanță
pentru producția de legume. De
asemenea, se indică metode noi
de irigare a culturilor de legume.
în ceea ce privește pomicultu-
ri se prevede cunoașterea de că-
tre elevi a planului general de
dezvoltare a pomiculturii în țara
noastră pe baza repartizării ju-
dicioase a speciilor de pomi în
zonele cele mai corespunzătoare
particularităților lor biologice, ca
și a metodelor de sporire a pro-
ducției pomicole la ha. prin fo-
losirea unor noi metode de plan-
tare și îngrijire. în legătură cu
viticultura elevii vor cunoaște
condițiile de cultivare a viței pe
diferite terenuri, în special pe
terenurile în pantă, metodele de
amenajare a teraselor, adaptarea
soiurilor de viță în diferite re-
giuni și pe anumite terenuri, cît
și metodele de muncă mecani-
zată folosite în acest domeniu.
Sarcinile mari ce stau în fața
sectorului zootehnic cu privire la
creșterea producției de carne,
lapte, ouă sînt reflectate în pro-
gramă prin importanța acordată
cunoștințelor și deprinderilor pri-
vind creșterea animalelor, meto-
dele raționale de alimentare, de
întreținere igienică și de repro-
ducere a acestora. în cadrul ca-
pitolelor referitoare la reproduc-
ție programa pune accentul pe
cunoașterea raselor celor mai
productive și pe metodele de îm-
bunătățire a raselor.
O deosebită atenție o acor-
dă programa cunoștințelor pri-
vind chimizarea agriculturii. Se
prevede astfel cunoașterea de
către elevi a principalelor îngră-
șăminte chimice și bacteriene ce
se fabrică în țara noastră, a me-
todelor de aplicare a acestora pe
teren. Se dau de asemenea no-
țiuni despre amendamente, des
pre rolul lor în sporirea recol-
telor și despre mijloacele de ad-
ministrare, ca și cunoștințe des-
pre folosirea substanțelor chimi-
ce pentru combaterea dăunăto-
Problemele privind mecaniza-
rea agriculturii, atribut princi-
pal al marii agriculturi socialis-
te, ocupă un loc foarte impor-
tant în programă Astfel ele-
vii claselor a VIII-a vor
primi cunoștințe ample pri-
vind principalele mașini agrico-
le și modul lor de funcționare,
își vor putea da seama de mari-
le avantaje pe care le aduce a-
griculturii folosirea mecanizării,
automatizării și electrificării. Se
acordă de asemenea multă aten-
ție cunoașterii de către elevi a
principiilor de organizare a în-
treprinderilor agricole socialiste,
pentru a-i pregăti cît mai com-
plet pentru munca lor de vii-
tori colectiviști.
Prin felul în care grupează lu-
crările practice în funcție de con-
ținutul fiecărui capitol și prin
felul cum le repartizează în pe-
rioadele cele mai potrivite pen-
tru efectuarea lor, programa
realizează o strînsă legătură a cu-
aoștințelor teoretice cu practica.
De pildă, se prevede ca lucrările
de zootehnie să se efectueze
toamna și primăvara. în cadrul
acestor lucrări au fost incluse nu-
meroase lucrări de îngrijire ra-
țională și de îmbunătățire a rase-?
lor de animale în vederea obți-
nerii unor producții sporite. în
general, lucrările practice îi vor
deprinde pe elevi cu cele mai
noi metode de muncă în diferite
sectoare ale agriculturii, în scopul
obținerii producției maxime.
Alcătuită pe baza unor crite-
rii științifice de organizare și de
împărțire pe capitole a materialu-
lui ce va fi predat, programa de
agricultură subliniază deosebita
importanță ce se acordă acestui
obiect nou introdus în școala de
cultură generală de la sate.
Prin caracterul său științific
cît și prin felul judicios în care
a fost întocmită, programa va
reprezenta un sprijin prețios în
munca profesorilor ce au sarcina
să pregătească tineri care să
poată munci cu bune rezultate în
agricultura noastră socialistă.
La Stațiunea experimentală hor-
tiviticolă Greaca — regiunea
București profesorii studiază
soiul de struguri Perla cultivați
Lucrări practice de pomicultură în cadrul cursului de specializare
pentru predarea „Agriculturii" de la Institutul agronomic „N. B*i-
cescu" din București
Pregătirea
cadrelor
De curînd s-au deschis în în-
treaga țară cursuri de pregătire
cu durata de o lună pentru ca-
drele didactice care vor preda în
anul școlar viitor obiectul „A-
gricultura". Peste 7000 de pro-
fesori participă in cadrul acestor
cursuri la lecții cu un ridicat ni-
vel științific, discută în semina-
lii problemele viitoarei lor
munci, efectuează interesante și
variate lucrări practice.
Cursurile se desfășoară con-
form unei programe alcătuite de
Ministerul învățămîntului în co-
laborare cu Consiliul Superior al
Agriculturii. Programa prevede
studierea unor probleme de agro-
fitotehnie și horticultură, de or-
ganizare a întreprinderilor agrico-
le socialiste și de metodică a pre-
dării obiectului „Agricultura",
precum și lucrări practice orga-
nizate în stațiuni experimentale
sau în cadrul unor mari unități
agricole socialiste.
Peste 700 de cadre didactice
din regiunea București sînt cu-
prinse Ia cursul organizat la In-
stitutul agronomic ,,N. Bălcescu"
din Capitală. Ele au audiat pînă
în prezent prelegeri de agrofito-
tehnie ținute de prof. univ.
Ștefan Dimancea, prof. univ.
N. Zamfirescu și lector univ.
A. Negrilă, precum și despre or-
ganizarea întreprinderilor agrico-
le socialiste ținute de lector univ.
Mariana loniță.
Am luat loc în băncile amfi-
teatrului, alături de cursanți, în
timp ce urmăreau lecția cu tema
„Despre întărirea economico-or-
ganizatorică a gospodăriilor agri-
cole colective", ținută de lector
univ. M. loniță. I-am văzut as-
cultînd cu atenția încordată, no-
tînd cu grijă cele mai importan-
te probleme : conținutul noțiunii
de întărire economico-organiza-
torică a G.A.C., caracterul obiec-
tiv al acestui proces, care constă
în dezvoltarea necontenită a pro-
ducției agricole pe baza princi-
piilor socialiste, sarcinile puse de
partid în acest domeniu începînd
încă de la Congresul al II-lea al
P.M.R., căile de întărire econo-
mico-organizatorică a G.A.C. și
îndeosebi calea principală — spo-
rirea și dezvoltarea continuă a
proprietății obștești. Cu deosebit
interes au ascultat cursanții re-
latarea experienței din ultimii
ani a unor gospodării fruntașe
cum ar fi de pildă G.A.C.
„1 Mai" din Cuza Vodă și
G.A.C. din comuna Ceacu, raio-
nul Călărași, care, ținînd seama
de recomandările făcute în Con-
sfătuirea pe țară a țăranilor și
lucrătorilor din sectorul socialist
al agriculturii de la Constanța,
ță sporirii fondului de bază al
gospodăriei. Foarte interesante
au fost pentru cursanți și expli-
cațiile privind dezvoltarea mt:’;:-
laterală intensivă a prccuciA:
obștești și necesitatea imc. c :
raționale a ramurilor ae pro-c -
ție vegetate cu ramurile de pro-
ducție animală in funcție de con-
dițiile economice ale fiecărei gos-
podării, care au fost de aseme-
nea ilustrate cu exemple concre-
te din unitățile fruntașe. în mod
deosebit au reținut atenția
cursanților cele relatate în lec-
ție în legătură cu necesitatea
unificării gospodăriilor mici în
gospodării mari, sarcină princi-
pală în etapa actuală, ca și re-
comandările făcute în documen-
tele de partid c.u privire la mă-
rirea rațională a suprafețelor de
teren, care permite obținerea
unei eficiente economice maxime
în activitatea gospodăriilor agri-
cole colective.
Am participat, împreună cu *
viitorii profesori de agricultură,
și la un seminar ținut pe margi-
nea acestei lecții, seminar în care
s-a urmărit în mod special lega-
rea cunoștințelor predate de si-
tuația concretă a gospodăriilor
agricole colective din regiune.
Cursanții au căutat să dea cît
mai multe exemple care să ilus-
treze modul de organizare a gos-
podăriilor colective din comunele
lor. Bunăoară s-a. vorbit despre
organizarea gospodăriilor din Bu-
dești, Fundulea etc. în felul a-
cesta discuțiile nu au avut un
caracter abstract teoretic, ci au
reflectat în permanența legătura
cu realitatea, cu viața.
In timp ce unele grupe de
cursanți participă la lecții și se-
minarii, altele efectuează lucrări
practice pe terenul institutului.
Am asistat la astfel de lucrări
în care s-au cercetat profile de
sol, s-a studiat alcătuirea și func-
ționarea principalelor mașini
agricole sau au fost efectuate
observații referitoare la calitatea
unor culturi. Bine organizate și
conduse, lucrările asigură apli-
carea practică a cunoștințelor
studiate la cursuri și îi pregă-
tesc pe viitorii profesori de agri-
cultură pentru munca pe care o
vor desfășura la rîndul lor cu
elevii, începînd din noul an șco-
lar.
Ca și la București, în întreaga
țară cursurile pentru profesorii
de agricultură constituie un aju-
tor important acordat acestora
în vederea îndeplinirii în cît mai
bune condiții a importantei lor
sarcini — pregătirea temeinică
a viitoarelor cadre pentru agri-
cultura noastră socialistă.
STUDIUL LIMBII ROMÎNE ÎN ȘCOALĂ
Așteptînd sfaturi pentru lectura de vacanță.
0 problemă care ne preocupă
Verbul și cîteva aspecte ale predării lui
Articolele din presa centrală
și emisiunile săptămînale la ra-
dio consacrate felului cum vor-
-exți și cum scriem — pe lingă
materialele din publicațiile de
specialitate — dovedesc interesul
larg și continuu al oamenilor
muncii din diverse domenii de
activitate pentru problemele
limbii noastre, dorința ca ea să
fie cunoscută bine, în toate amă-
nuntele, de a se asigura însuși-
rea formelor ei corecte (explicate
și înțelese), exprimarea orală și
scrisă cît mai justă și cît mai
precisă. Ca urmare, în școală, în
special în școala de 8 ani, crește
și mai mult răspunderea profe-
sorului de limba romînă.
O bună parte din chestiunile
de limbă „litigioase” privesc pro-
bleme mai complexe, cazuri mai
rare sau mai dificile ori suscep-
tibile de confuzii, laturi insufi-
cient stabilite în lingvistică. Dar
se mai întîlnesc în exprimarea
orală — și uneori chiar în scrieri
— greșeli care se referă la ches-
tiuni elementare, de mult fixate
în practică și riguros circumscri-
se în lucrările normative.
Astfel de lipsuri în cunoștin-
țele de limbă pot fi temeinic și
definitiv înlăturate încă din
școală. Regulile, amplele expli-
cații științifice recomandate de
programă, exemplele ce se dis-
cută mai ales in clasele V—VII,
într-un număr de ore adecvat,
sînt suficiente spre a înrădăcina
|^bine deprinderile de recunoaște-
ț re a formelor gramaticale și de
folosire a unei exprimări corecte.
Totul depinde aici de pregătirea
profesorului, de orientarea lui
concretă în practică, de stăruin-
ța Iui, de atenția și exigența cu
care urmărește exprimarea orală
și scrisă a elevilor, de măsura
în care dezvoltă interesul pentru
problemele de limbă în rîndurile
acestora.
Mă voi referi în cele ce ur-
mează la unele probleme ale
predării verbului, așa cum mi
s-au prezentat ele în practică.
Verbul este, după cum se știe, o
categorie gramaticală complexă.
De aceea, în mod firesc apar în
predarea lui — în funcție de
școală și de clasă — momente
destul de dificile, care cer pro-
fesorului eforturi pentru a asi-
gura însușirea temeinică de către
elevi a cunoștințe1 or, a deprin-
derilor de a aplica aceste cunoș-
tințe. Iată cîteva exemple.
Am observat în anul școlar
trecut că elevii din toate clasele
V—VII de la școala unde am
fost repartizat să lucrez — o
școală din Moldova — folosesc
inconsecvent în povestirea orală
diferite forme de trecut. Abia
cînd am ajuns cu clasa a VII-a
la reluarea conjugării mi-am
putut da seama de cauza aces-
tei situații : elevii formau cu
greutate perfectul simplu, deoa-
rece în graiul moldovenesc al
limbii noastre acest timp nu este
folosit în vorbire. Lipsa deprinde-
rii de a folosi perfectul simplu
îi împiedica pe copii să-l
formeze atunci cînd erau so-
licitați să conjunge vreun verb
ca exemplu șl din aceeași cauză
îl determinau greu în text. Dar
perfectul simplu este în litera-
tură — în afara cazurilor de fo-
losire a prezentului istoric —
timpul prin excelență al poves-
tirii, al comentariului autorilor și
în studierea textelor literare co-
piii îl întîlnesc des. Așa că a tre-
buit să stărui asupra lui pînă
au ajuns să conjuge relativ les-
ne și să folosească și verbe ca a
coace, a cosi, a coase, care sînt
mai dificile la acest timp. în cla-
sele a V-a și a Vl-a, fiind pre-
venit, am acordat multă atenție
perfectului simplu cînd am ajuns
cu predarea la el.
Un regionalism ce mi-a dat de
lucru la verb este și forma popu-
lară de viitor la persoana a
IlI-a singular : „el (ea) a lucra”,
în loc de „va lucra”. Chiar după
ce am dat toate explicațiile în
legătură cu forma corectă și cu
deosebirea ei de cea populară,
după ce elevii au arătat, prin
exemple, că au înțeles aceste ex-
plicații, continuau să folosească
în vorbire și în scris, în împreju-
rările îa care aveau nevoie de
persoana a IlI-a singular a viito-
rului. tot forma regională. în-
drepțîndu-i mereu, cerînd clasei
să-i corecteze pe cei ce greșeau,
am obținut ca ei să-și dea seama
singuri cînd nu se exprimă co-
rect și să recurgă la forma justă.
Ar fi necesar ca și profesorii
moldoveni de origine să arate
mai multă exigență în cazul for-
mei de care e vorba, să stăruie
ca elevii să și-o însușească așa
încît s-o folosească automat.
Verbul, cu multilateralele lui
posibilități de legături, m-a obli-
gat uneori să dau elevilor expli-
cații în afara programei și ma-
nualului. La un moment dat, la
clasa a Vl-a, la declinarea sub-
stantivului în propoziții, mulți
elevi au dat pentru cazul genitiv
exemple de felul acestuia : caie-
tul este al elevului. Cînd au tre-
buit să determine funcția sin-
tactică a substantivului declinat,
toți elevii care dăduseră aseme-
nea exemple au fost de părere că
el are în propoziție rolul de atri-
but. Pentru a ajunge la adevă-
rul științific, am amintit elevilor
caracterul copulativ — în cele
mai multe cazuri — al verbului
„a fi” și definiția predicatului
nominal. Le-am cerut, bineînțe-
les, numeroase exemple. Astfel
le-a fost lesne să înțeleagă de
ce funcția genitivului „al elevu-
lui” din propoziția discutată este
aceea de nume predicativ. în
schema declinării am introdus
la cazul genitiv, pe lîngă funcția
de atribut, și pe cea de nume
predicativ. Am procedat la fel la
clasa a VII-a. Dar la clasa a V-a
n-am mai putut face același lu-
cru. De aceea, încă de la expli-
cații am căutat să-i feresc pe
elevi de exemple cu pume pre-
dicative și le-am dat numai
exemple în care substantivul de-
clinat la genitiv era atribut, a-
dică însoțea totdeauna alt sub-
stantiv, pe care îl și determina.
Cei mai mulți elevi au înțeles
explicația Totuși, la verificarea
cunoștințelor în ora următoare,
unul dintre ei a formulat o pro-
poziție în care exemplul de sub-
stantiv în cazul genitiv era
nume predicativ. De data aceas-
ta am acceptat introducerea sub-
stantivului declinat în categoria
atributelor, întrucît în clasa a
V-a elevii nu au încă noțiunile
de verbe copulative, predicate
nominale, nume predicative. Am
făcut însă observația că în toate
exemplele date de mine sau de
ceilalți elevi substantivul în ge-
nitiv urmează imediat substanti-
vul determinat și am cerut ele-
vului respectiv să refacă exem-
plul. în anul școlar viitor voi
avea ocazia să dau Și acestor
elevi explicația științifică, cu
toate elementele ei.
De cea mai mare însemnătate
pentru înarmarea elevilor cu
deprinderi de exprimare corectă
oral și în scris sînt exercițiile,
care-i obișnuiesc să aplice în
practică cele învățate. Revenind
mereu și mereu asupra perfec-
tului simplu și cerîndu-le exem-
ple, îndemnîndu-i să-l folosească
în povestiri. în rezumate și în
alte compuneri, am reușit să-i
„împrietenesc” pe copiii din acest
sat moldovenesc cu un timp al
verbului atît de puțin familiar
pe meleagurile lor. De asemenea,
tot mai rar s-au oprit ei la viito-
rul regional și tot mai des au
început să recurgă la cel corect :
el va citi, va scrie.
M-am bucurat de asemenea vă-
zînd că elevii au dobîndit interes
pentru corectitudinea limbii. Da-
că în foarte multe cazuri s-au
corectat ei între ei în mod spon-
tan, pînă să intervin eu cu în-
dreptări, în alte cazuri mi-au ce-
rut diferite lămuriri în le-
gătură cu sensul sau explicația
științifică a formei unor cuvinte.
Această atmosferă deja creată
cuprinde, cred, perspectiva obți-
nerii unor rezultate bune în anul
următor.
Prof. G. VĂRZARU
Școala de 8 ani din satul Zberești
raionul Buhuși
BIBLIOGRAFIE
De curînd a apărut volumul V
din culegerea „Limbă și literatu-
ră", editată de Societatea de
științe istorice si filologie din
R.P.R.
Volumul cuprinde capitolele :
Limbă, Istoria literaturii, Teoria
literaturii, Folclor. Texte și do-
cumente. Printre studiile și arti-
colele publicate se numără
„Etape din dezvoltarea artis-
tică a limbii romîne" de acad.
Tudor Vianu, „Prezentare succin-
tă a istoriei literaturii romîne"
de Emil Boldan, „Curentul literar
patruzecioptist" de G. C. Nico-
lescu, „Publicații progresiste sub
îndrumarea și influența P.C.R.
înainte de 1944 (contribuții cu
privire la conținutul lor literar)"
de George Sanda etc.
Nu există nici un fel de exage-
rare în afirmația că unul din a-
tributele fundamentale ale cul-
turii stă în posibilitatea comuni-
cării ideilor într-o formă corectă
și îngrijită. O foarte grăitoare
„carte de vizită" a omului cult
este însuși manuscrisul său. Am
greși dacă am socoti pe cineva
„tobă de carte" într-o anumită
disciplină, stăpînind temeinic și
mînuind cu ușurință un număr
de cunoștințe, dacă n-a ajuns în
același timp la folosirea cu juste-
țe și claritate — cel puțin în
zona specialității sale — a ele-
mentelor de comunicare ce i le
pune la îndemînă limba literară.
Dacă lucrurile se pot petrece și
altfel, dacă se ivește o discrepan-
ță între „cultura" cuiva și expri-
marea sa — aceasta din urmă
deficitară din punct de vedere
gramatical sau ortografic —- a-
tunci trebuie pusă la îndoială în-
săși temeinicia pretinsei sale
„culturi".
în faza actuală a revoluției
noastre culturale, problema capă-
tă o însemnătate cu atît mai
mare cu cît generalizarea învăță-
mîntului de opt ani urmărește ca
fiecare cetățean al Republicii, in-
diferent de profesiune, să aibă
un nivel cultural care implică în
mod firesc cunoașterea adîncită
a limbii romîne contemporane.
Exprimarea corectă, decentă —
orală sau scrisă — a viitorului
absolvent al școlii de opt ani ne
apare deci firească, obligatorie.
Instruirea, din acest punct de
vedere, a viitorilor absolvenți ai
școlii generale de opt ani cade
în cea mai mare parte în sarcina
profesorilor de limba romînă care
se pregătesc astăzi, ca studenți,
în institutele pedagogice de trei
ani. Aceștia vor avea și răspun-
derea, dar și marea satisfacție
de a da școlii medii și apoi învă-
țămîntului superior elevi și stu-
denți cu conștiința respectului
față de normele și exigențele lim-
bii literare.
Toate acestea am găsit nece-
sar să le spunem pentru a atrage
și mai mult atenția asupra înda-
toririlor pe care le au, în cadrul
institutelor pedagogice de trei
ani, facultățile de filologie în ge-
neral și catedrele de limba și li-
teratura romînă în special.
Deși nu ne putem întemeia de-
cît pe o experiență de scurtă du-
rată, rezultatele obținute pînă
acum de tinerele noastre institu-
te pedagogice ne îndreptățesc să
privim cu multă încredere rostul
și perspectivele de viitor ale a-
cestor institute de învățămînt su-
perior. Cîteva din facultățile de
A apărut revista Limba Romî-
nă nr. 3/1962
în sumar :
Lingvistică generală
SORIN STATI: Redundanța
I. COTEANU : Caracterele ge-
nerale ale limbajului popular
Dialectologie
GR. BRINCUS : Graiul din
Oltenia
* * * Glosar regional
Gramatică și vocabular
FLOREA ȘUTEU : Atribut
pronominal sau complement in-
direct ?
LUIZA SECHE : Etimologii
ELENA STÎNGACIU : Etimo-
logii
Limba literară
IORGU IORDAN : Neologisme
și... neologisme
TU. HRîSTEA : Forme „hiper-
corecte" asimilate de limba li-
terară
EDITH IAROVICI : Despre
filologie au dat, anul acesta, pri-
ma serie de absolvenți. Prilejul
de a face parte, în sesiunea iunie-
iulie 1962, din comisia examenu-
lui de stat al secției limba romî-
nă — limba rusă de la Institutul
pedagogic de 3 ani din Craiova
ne-a întărit această încredere.
Analiza gramaticală dată la
lucrarea scrisă de limba și litera-
tura romînă, deși însuma și unele
dificultăți de interpretare sintac-
tică, a fost rezolvată mulțumitor
de majoritatea candidaților. Cu
unele excepții, candidații au do-
vedit, și la proba scrisă, și la
cea orală, corectitudine și matu-
ritate în exprimare. Tratarea su-
biectelor de literatură la lucrarea
scrisă a arătat preferința pentru
literatura actuală, lucru observat
și la proba orală. Răspunsurile
privitoare la literatura romînă
contemporană (secolul al XX-lea)
— materie de studiu a anului III
— s-au învederat mult mai bine
orientate decît cele ce se rapor-
tau la literatura veche sau mo-
dernă (materie studiată în anii
I și II). Lipsa de omogenitate în
cunoașterea materiei prevăzute în
programă își găsește explicația
principală în faptul că absolven-
ții n-au știut sau n-au putut să
recapituleze în mod sistematic
materia predată în primii doi ani
de studii. în consecință, ca suges-
tie penau activitatea viitoare,
rămîne în obligația catedrelor de
limba și literatura romînă să în-
drumeze studiul individual al stu-
denților anului III în vederea
unei pregătiri sistematice a exa-
menului de stat.
Aceste considerații sumare nu
închid discuția problemei ridi-
cate în articolul de față. Faculta-
tea de filologie a Institutului pe-
dagogic de 3 ani din București
va da prima promoție de absol-
venți de abia la sfîrșitul anului
viitor de studiu. In aceeași situa-
ție se găsesc și facultățile de fi-
lologie ale altor institute peda-
gogice din țară. Pe de altă parte,
pe baza experienței, Ministerul
învățămîntului a adus, de la un
an la altul, substanțiale îmbună-
tățiri planului de învățămînt și
programelor diverselor cursuri.
în lumina tuturor acestor as-
pecte intenționăm să continuăm,
CU un prilej cît mai apropiat, dis-
cuția în legătură cu pregătirea
viitorilor profesori de limba ro-
mînă în institutele pedagogice de
3 ani.
Cont. univ. AL. BISTRIȚI AN U
șeful Catedrei de limba
și literatura romînă de
la Institutul pedagogic
de 3 ani din București
unele probleme ale traducerii
din limba engleză în limba ro-
mi nă
ANA CANARACHE : Folosirea
infinitivului lung
Istoria lingvisticii romînești
MIRCEA SECHE : Schiță de
istorie a lexicografici romîne
(VII)
Critică și bibliografie
GHEORGHE GOIAN — Baza
logică a predării și a însușirii
terminologiei științifice. Bu-
curești, Editura de stat didac-
tică și pedagogică. 1961. 'An-
drei Avram) Folclor din Tran-
silvania, 2 voi.. București Edi-
tura pentru literatură. i962.
(Valeriu Rusul Dicționar o ma-
ghiar-romîn București. Editura
științifică, 1961. (Gh. Btileăr)
Terminologia sportivă în Dic-
ționarul de neologisme (V. Teo-
dorescu).
Vacanță • Vacanță • Vacanță. *
Zile plăcute
de odihnă
în orașul
în acest an
organizarea
Brașov s-a
multă grijă
unor acțiuni
acordat
pentru
cît mai
plăcute pentru copiii rămași în
timpul vacanței in localitate.
Sute și sute de elevi de Ia cei
mai mici pînă la cei mai mari,
participă la excursii intere-
sante, ca de pildă excursia in
Banat sau excursia pe circuit cu
autocarele. în același timp, s-au
organizat numeroase tabere
cale, astfel că, practic, nici
lo-
un
elev brașovean nu va rămîne in
această vacanță fără amintirea
de neuitat a zilelor petrecute în-
tr-o tabără sau în drumeție.
Foarte atractivă este pentru
copii tabăra turistică deschisă
de la începutul vacanței Ia Ol-
teni, în raionul Sf. Gheorghe.
Aici petrec cîte două săptămîni
serii succesive de cîte 50 de elevi.
Am vizitat această tabără puțin
după ce sosise aici cea de a doua
serie. Totul vădea grija plină de
dragoste a organizatorilor, stă-
ruința lor de a asigura copiilor
activități cît mai plăcute, mai
recreative. Fiind vorba de o ta-
bără turistică, este de la sine în-
țeles că principalele obiective ale
programului vizează organizarea
de excursii în împrejurimi.
Foarte interesantă și plăcută a
fost, bunăoară, excursia in îm-
în forme atractive, bilanțul
de învățăminte al drumeției. A-
cesta are loc cu prilejul unui con-
curs gen „Drumeții veseli' în
care fiecare școlar este stimulat
să răspundă la întrebări. De pil-
dă, după o vizită la G.A.C. s-au
cerut răspunsuri privind viața
colectiviștilor și rezultatele mun-
cii lor, trecutul istoric al locali-
tății, vegetația caracteristică etc.
Pe baza celor mai bune răspun-
suri se alcătuiește apoi, în jurna-
lul de tabără, relatarea amplă a
excursiei. Sînt foarte intere-
sante, de exemplu, datele consem-
nate de elevi ca rezultat al cer-
cetării lor personale despre in-
dustria locală de Ia Bod, des-
pre istoricul acestei localități, de-
spre proprietățile balneare ale
Malnațului etc.
Zile frumoase de vacanță pe-
trec elevii brașoveni și la clubul
și tabăra de curte care funcțio-
nează Ia Școala medie nr. 4. Pro-
gramul acestora este în general
bine alcătuit, stimulînd
elevilor.
Din păcate însă, una
mai potrivite posibilități
interesul
din cele
de reali-
prejurimile Oltenilor,
care
clevii au făcut observații asupra
florei specifice. Este de remarcat
caracterul lipsit de didacticism al
acestei excursii, care a lăsat ele-
vilor întreaga inițiativă creatoa-
re. După ce, la plecare, cei care
ii conduceau au atras atenția șco-
larilor asupra obiectivelor ce vor
fi urmărite, explicațiile pe par-
curs au fost foarte succinte, refe-
rindu-se mai ales la unele date
cu caracter istoric. Elevii au fost
iăsați să admire frumusețile na-
turii, li s-a stimulat spiritul de
observație pentru determinarea
culturilor dominante, pentru in-
tuirea întrepătrunderii între zona
de vegetație a fagului și cea a
coniferelor etc.
Reveniți în tabără, elevii fac.

Zilnic la Ștrandul tineretului din
Capitală vin sute de copii care,
îndrumați de profesori de educa-
ție fizică, învață să înoate.
zare a unui program cit mai a-
tractiv a fost pînă acum insufi-
cient valorificată. Și nu numai
de către tabăra de Ia Școala me-
die nr. 4, ci de către toate tabe-
rele din orașul Brașov. Este vor-
ba de posibilitatea de a organiza
manifestări cultural-artistice și
sportive comune între elevii bra-
șoveni și elevii din alte colțuri
ale țării care vizitează în aceste
zile Brașovul în cadrul itinerarii-
lor de excursie. Numai pînă a-
cum orașul de la poalele Tîmpei
a primit vizita a peste 1500 de
elevi de Ia școlile din Bacău, din
Iași, din Rîmnicul Sărat, din
Constanța, de la Școala medie
nr. 15 și de la Școala medie „Gh.
Lazăr" din București etc. Mulți
dintre elevii participanți la ex-
cursie erau membri ai formații-
lor artistice sau ai echipelor spor-
tive ale școlilor respective. Se
puteau organiza seri de cîntece
și recitări in care elevii din Bra-
șov și oaspeții lor să petreacă
împreună, să se cunoască, să lege
prietenii. Prietenii care ar fi pu-
tut fi întărite pe terenul de sport
sau în vizitele prin oraș, în care
gazdele ar fi putut arăta cu mân-
drie oaspeților minunatele înfăp-
tuiri din viața Brașovului în anii
regimului democrat-popular. A-
semenea manifestări comune nu
au avut însă loc. Este păcat, căci
ele ar fi constituit momente din-
tre cele mai atractive ale progra-
mului de vacanță.
Secția de învățămînt a orașu-
lui Brașov, care în general s-a
preocupat de organizarea unei
vacanțe cît mai plăcute, mai ins-
tructive pentru elevii tuturor șco-
lilor din oraș, trebuie să se orien-
teze în viitorul apropiat și către
organizarea unor asemenea ac-
țiuni comune între elevii din lo-
calitate și școlarii din alte colțuri
ale țării.
AL. C.
Pentru cei ce pleacâ
și excursii
Echipamentul
întreaga țară este străbătută
în aceste luni de vară de gru-
pele vesele ale elevilor pornite
în drumeție.
Reușita unei excursii — fie că
este vorba de o simplă drume-
ție locală, fie că ne referim la
excursiile turistice de mai multe
zile — depinde și de modul în
care sînt echipați elevii. In
funcție de durata excursiei, de
profilul terenului care trebuie
străbătut, de lungimea itinera-
rîului și de condițiile climaterice
specifice perioadei respective și
regiunii unde
excursia, elevii
mâți să ia cu ei
haine, de lucruri
Unii elevi —
torită excesului
se efectuează
vor fi îndru-
un minimum de
necesare.
în general da-
de grijă al pă-
rinților — au tendința să ia a-
supra lor în excursie o serie de
lucruri care nu le sînt absolut
necesare și le încarcă inutil ba-
gajul. Există și o altă tendin-
ță — de a pleca în excursii cu
un echipament cît mai sumar,
elevii respectivi crezînd că astfel
scapă de o greutate și de o gri-
jă în plus. Aceste tendințe tre-
buie combătute, fiindcă amîn-
două pot da naștere la multe ne-
tiile de alimente, pantalonii de
trening — vor fi așezate dede-
subt, iar cele mai ușoare și de
care este nevoie mai des — dea-
supra.
Este bine ca elevii să ia asu-
pra lor cămăși colorate și echi-
pament care a mai fost purtat,
întrucît lucrurile noi — în spe-
cial încălțămintea — pot jena pe
cei care le poartă sau pot provo-
ca rosături.
în general se recomandă ca
un elev să aibă tot echipamen-
tul într-un singur loc, întrucît
purtarea lucrurilor în pachete
separate duce la pierderea lor.
Chiar aparatul de fotografiat și
binoclul vor fi ținute în sacul
de spate, de unde se vor scoate
numai atunci cînd se folosesc.
Cu cîteva zile înainte de ple-
care în excursie, fiecare profe-
sor sau conducător de excursie
va atrage atenția elevilor asupra
echipamentului pe care trebuie
să-1 ia cu ei. In ziua plecării va
controla personal la fiecare e-
lev ce echipament și-a luat și
cum și l-a aranjat în sacul de
spate.
ajunsuri în timpul excursiei,
în general, se recomandă
în drumeția locală elevii
ca
să
poarte încălțăminte ușoară (san-
dale, pantofi de tenis, ghete de
baschet). Sînd indicați pantalo-
nii scurți sau pantalonii lungi
din material subțire pentru bă-
ieți și pantalonii scurți sau fus-
ta pentru fete. De asemenea,
este bine ca elevii să ia în ex-
cursie cîte o cămașă cu mînecă
scurtă sau un tricou subțire cu
Exercițiile
de gimnastică
în tabere, în colonii, în excur-
siile de mai multe zile gimnas-
tica ocupă un loc de seamă. în-
drăgită de copii pentru carac-
terul său atractiv, ea contribuie
la fortificarea lor, îl face
mînecă scurtă, iar fetele cîte
tricou sau o bluză. &e vor
în plus o șapcă sau o bască,
un
lua
un
puternici,
vioi.
Una din
cesibile de
mai sprinteni,
mai
mai
formele cele mai
ac-
practicare a exerci-
în tabere
tații elevilor și la
lor mai rapidă în
zilnice, se recomandă ca ea să
fie introdusă în țimpul vacanței
în programul zilnic al tuturor
taberelor și coloniilor, ca și în
excursiile de mai multe zile.
De obicei, complexele de e-
xerciții fizice sînt alcătuite
sac mic de spate, o sacoșă, o pla-
să sau o servietă pentru bagaje,
un costum de baie, ciorapi, ba-
tistă, prosop, săpun. Se mai pot
lua o haină de vînt sau o fla-
nelă ușoară, un maieu de rezer-
vă, un bidonaș pentru apă, o-
chelari de soare, un cuțitaș sau
un briceag, un
ion. Este bine
posibilități să
de fotografiat.
Elevilor care
carnețel, un cre-
ca elevii care au
ia cu ci aparate
binocluri, busole,
merg în excursii
de mai multe zile le vom reco-
manda să aibă, pe lîngă echipa-
mentul de mai sus, o pereche de
bocanci cu șireturi de rezervă,
pantaloni de trening, 2—3 pe-
rechi de șosete, 2 cămăși sau
bluze, 2 perechi chiloți, un ma-
ieu, 2 batiste, 2 prosoape, o pe-
rie de dinți, pastă, ac și ață, ta-
cîm din material plastic sau alu-
miniu.
In excursiile de mai multe zile
bagajele vor
sac de spate
fi purtate într-un
sau într-o sacoșă
mai mare de mînă, prevăzută cu
un sistem de legături pentru a
putza fi purtată în spate.
Lucrurile tari, grele și cele
la care se umblă mai rar —
spre exemplu încălțămintea, cu-
țiilor fizice în timpul vacanței
o constituie gimnastica de învio-
rare, care constă dintr-un com-
plex de mișcări ce se execută
zilnic, dimineața, timp de cca.
10 minuate. Scopul practicării
acestor exerciții este acela de a
înviora organismul elevilor, de
a contribui la întărirea sănătății
lor și de a ridica posibilitățile
de lucru ale organismului, cre-
înd astfel condiții favorabile
pentru desfășurarea activității
din cursul zilei. Gimnastica de
înviorare ajută organismului
elevilor să iasă mai repede din
starea de repaos, de încetinire a
proceselor fiziologice din tim-
pul somnului și amplifică activi-
tatea tuturor organelor și siste-
melor organismului, favorizînd o
mai bună și mai rapidă reglare
a legăturilor funcționale între
scoarța cerebrală și inimă, plă-
mîni, mușchi. în același timp, o-
bișnuindu-i pe elevi cu practica-
rea exercițiilor fizice la o oră
matinală, îi ajutăm să-și formeze
deprinderi igienice, îi învățăm să
fie mai organizați, mai discipli-
nați.
Avînd în vedere aportul pe
care-1 poate aduce gimnastica
de înviorare la întărirea sănă-
antrenarea
activitățile
de
către profesorul de educație fi-
zică, un complex aplicîndu-se,
cu mici modificări, pe o perioa-
dă de una sau două săptămîni.
Conducerea zilnică a exercițiilor
poate fi asigurată prin
de către celelalte cadre
bară și chiar de către
levi mai mari, instruiti
special de profesorul de
rotație
din tă-
unii e-
în mod
educa-
ție fizică.
Este bine ca fiecare complex
să cuprindă 6—8 exerciții sim-
ple, astfel alese încît să antre-
neze în lucru principalele grupe
musculare — mușchii brațelor,
ai picioarelor, ai trunchiului,
abdomenului etc. — și principa-
lele articulații — scapulo-hume-
rală, coxofemurală, coloana
tebrală etc.
Este bine ca exercițiile
fie executate în aer liber,
ver
sa
di-
mineața, după deșteptare. Elevii
din taberele turistice le pot e-
xecuta lîngă vagon, în timpul
opririi trenului într-o gară. E-
chipamentul cel mai indicat este
costumul de sport. Cînd con-
dițiile meteorologice permit, bă-
ieții pot lucra cu bustul desco-
perit.
în scopul orientării dăm ur-
mătorul complex de exerciții
de înviorare : adunarea, mers
pe loc în cadență. Exercițiul I :
ducerea brațului stîng lateral, a
brațului drept pe umăr și întoar-
cerea capului spre stingă (D. re-
venire (2), aceeași mișcare spre
dreapta (3—4). Se execută de
cîte 4 ori în fiecare parte. Exer-
cițiul II : ridicarea pe vîrfuri
(1), îndoirea genunchilor cu du-
cerea brațelor lateral (2), reve-
nire (3). Se execută de 6 ori. E-
xercițiul III : din poziția depăr-
tat stînd, ridicarea brațelor prin
înainte în sus (1), aplecarea trun-
chiului înainte în jos cu două
tensiuni (2—3), revenire (2). Se
repetă de 4 ori. Exercițiul IV :
din poziția depărtat stînd cu mîi-
nile pe șolduri, îndoirea latera-
lă a trunchiului spre stînga (1),
revenire (2), spre dreapta (3), re-
venire (4). Se execută de cîte
două ori în
de cîte două
fiecare parte, apoi
ori cu tensiune. ’
Exercițiul V : săritura cu min-
gea pe loc, cu depărtarea și a-
propierea picioarelor (1—2). Se
execută de 10 ori în 20 de timpi.
Exercițiul VI : ducerea brațelor
lateral cu tensiune înapoi, lăsa-
rea capului pe spate și inspira-
ție profundă (1), revenire cu ex-
pirație profundă (2). Se execută
de 6 ori. Mers liniștitor.
La începerea și terminarea
complexului de exerciții se
xecută întotdeauna mersul
cadență pe loc sau deplasare.
e-
în
Prof. ILIE A. ISTRATE
elevi. Vn meci de volei susținut de elevii școlii de 8. ani din comuna
Drăgușeni, raionul Oaș.
Cu ielele pe lacul Siut-Ghiol
Pe munte, admirînd minunatele frumuseți ale patriei
Pe plajă.^
M
ii de pionieri și
școlari sînt săptă-
mînă de săptămî-
nă oaspeții tabere-
lor de pe litoral.
Au venit aci să se
destindă în tovă-
rășia cîntecului și a jocului, a
soarelui și a valurilor mării. Și
nu este greu să observi efortul
celor mari de a face ca așteptă-
rile copiilor să fie împlinite. Ori
unde ai merge te întîmpină, încă
de la intrarea în tabără, această
grijă. Pretutindeni localuri curate
și înzestrate cu toate cele nece-
^rre, bucătării bine aprovizionate.
Woioșia copiilor răsplătește din
plin preocupările vîrstnicilor de a
face ca micii prieteni ai mării să
se simtă în tabără ca la ei acasă.
Și tabăra de la Tuzla (director
tov. Sofia Pindichi) dispune de
toate condițiile materiale pentru
ca pionierii și școlarii să petreacă
aci zile de neuitat. Copiii au hra-
nă bună, suficientă, se odihnesc
în dormitoare curate, au la dis-
poziție întreaga îngrijire medicală
necesară. Un colectiv de aproape
zece cadre didactice — profesori
de muzică, de cultură fizică și
sport și instructori de pionieri —
se ocupă de organizarea timpului
petrecut în tabără de cei cca 159
de pionieri și școlari veniți în
fiecare serie. în tovărășia unora
din acești pedagogi ca Gertruda
Dumitrescu, profesoară la Școa-
la medie nr. 29 din Capi-
tală sau Amelia Zorilă, de
la Școala specială de ambliopi,
copiii se simt deosebit de bine,
căci văd afecțiunea și respectul
cu care îi tratează permanent a-
ceste profesoare, simt grija lor
pentru fiecare din ei. Tovarășa
Amelia Zorilă, de pildă, este me-
reu printre copii, discută cu ei
prietenește și îi sfătuiește cu bu-
În
tabără la Tuzla
năvoință, este atentă la ținuta și
comportarea pionierilor și școla-
rilor, la sănătatea lor. Se vede
din capul locului că acestei pro-
fesoare nu-i este indiferent dacă
pionierii se simt bine ori nu în
tabără.
Dar ce păcat că la Tuzla sînt
și cadre didactice care nu-și fac
datoria ! Printre profesorii care
s-au ocupat de seria de copii ve-
niți din raionul Huși și din Bucu-
rești, bunăoară, s-au aflat unii
care au uitat că sînt pedagogi,
care par să creadă că sînt în
concediu la mare și nu în exer-
cițiul muncii educative. De aceea
nu e de mirare că în tovărășia
lor micii oaspeți ai taberei se
plictisesc cel mai adesea. Și cum
să nu se plictisească — îndeosebi
după amiezile — cînd ceasuri în
șir sînt puși în situația să repete
la nesfîrșit aceleași jocuri ori cîn-
tece ? Desigur, jocul și cîntecul
sînt întotdeauna îndrăgite de co-
pii. Este adevărat, d'ar aceasta
depinde de conținutul lor, de
caracterul lor atractiv. Or, ce fel
de jocuri se practică în tabăra
de la Tuzla? Jocuri de copii de
pe vremea bunicii — „Albastră-i
albastră”, „Printre dealuri și prin
văi trece o căruță”, „Joacă, joacă,
joacă, băiete, / Că ești frumos ca
un castravete" și altele de acest
fel. Toate — folosite pînă la exas-
perare, amețindu-i pur și simplu
pe copii, căci toate se desfășoară
într-un cerc în mijlocul căruia, de
obicei, un copil sare într-un pi-
cior, pe un traseu de asemenea
circular. Unde sînt nenumăratele
și atractivele jocuri pionierești,
jocurile cu un conținut bogat în-
vățate de cadrele didactice tri-
mise în tabere sau recomandate
lor în felurite broșuri și reviste
— jocuri care îi solicită pe copii
la mișcări variate, înveselindu-i
și punîndu-le totodată la încer-
care inteligența și iscusința ?
Unde sînt frumoasele cîntece pio-
nierești și școlărești pe care copiii
le pot învăța ușor sau care —
cunoscute fiind și îndrăgite de
către toți — sînt cîntate pur și
simplu de dragul de a se delecta
cîntînd? Este greșită tendința
existentă în această tabără de a-i
învăța pe școlari, cu orice preț,
cîntece complicate, greoaie. în-
vățarea unor asemenea cîntece
nu are nimic plăcut, atractiv pen-
tru copii.
Ceea ce caracterizează colecti-
vul care conduce activitățile în
tabăra de la Tuzla este improvi-
zația. învățătorul Grigore Lăn-
geanu de la Școala de 8 ani
nr. 30 din București, care lucrea-
ză în tabără ca instructor supe-
rior de pionieri, nu reflectează
dinainte la programul pe care îl
va organiza. De aceea, după ce a
terminat, să zicem, jurnalul vor-
bit, întreabă senin : „Acum ce să
mai facem ? Organizăm jocul cu-
tare ; ba nu, cutare. Nu, nu e
bine, pentru jocul ăsta nu avem
material". Și astfel, de multe ori
copiii sînt martorii — plictisiți,
bineînțeles — ai unor îndelungi
deliberări și oscilări din partea
celor ce se ocupă de viața lor din
tabără. E lesne de înțeles că
un asemenea program este și mai
plictisitor pentru elevii mai mari,
în vîrstă de 15-16 ani — căci
și copii de această vîrstă se află
în tabăra pionierească de la Tuz-
la, trimiși de secțiile de învăță-
mînt contrar instrucțiunilor.
Ar fi de spus unele lucruri și
în ce privește atitudinea unor ca-
dre didactice din această tabără,
învățătoarea Lucia Băhnăreanu
din Huși vorbește urît cu elevii,
ca și Valentina Lăzărescu din
București, de altfel. Aceasta din
urmă poartă discuții în contra-
dictoriu cu directoarea taberei în
față copiilor și tot în fața lor
își exprimă nemulțumirea pentru
cine știe se problemă care pri-
vește exclusiv cadrele didactice,
învățătorul Marin Iordan, trimis
în tabără ca... profesor de cultu-
ră fizică și sport de către secția'
de învățămînt a raionului Huși,
își permite pur și simplu să pă-
răsească serviciul ori de cîte ori
dorește, lipsind nejustificat de la
program ore și zile întregi și lă-
sînd treaba pe spinarea altora.
Credem că asemenea situații
nu s-ar ivi dacă directoarea tabe-
rei ar conduce cu mai multă
fermitate și autoritate întreaga
muncă. Tov. Pindichi trebuie să
manifeste, în munca ei cu colec-
tivul pedagogic pe care îl condu-
ce, mai mult tact, mai multă răb-
dare. Ea trebuie să pună în fața
cadrelor didactice toate cerințele
necesare cu fermitate, dar în-
tr-un fel care să nu le știrbeas-
că autoritatea și să le mobilizeze
la o activitate bogată.
în același timp este necesar ca
tov. Pindichi și întreg colectivul
de pedagogi să fie mai substan-
țial sprijiniți, atît în problemele
de organizare cît și în cele de
conținut ale muncii din tabără,
de către inspectorii secției de în-
vățămînt a orașului Constanța,
în răspunderea căreia intră și ta-
băra de la Tuzla.
Există toate condițiile ca și în
tabăra de la Tuzla pedagogii să
desfășoare o muncă bogată în
conținut, sistematică, astfel încît
timpul pe care îl petrec aci co-
piii să le lase amintiri plăcute, să
aibă urmări favorabile asupra
conduitei lor și a felului lor de
a privi realitățile înconjurătoare.
ANA COSMIN
Palatul pionierilor din Capitală
oferă micilor desenatori minuna-
te motive de inspirație.
Program bogat
Ca în fiecare vară, și
acum Casa pionierilor
din orașul Botoșani ofe-
ră numeroșilor săi vizi-
tatori o vacanță plă-
cută.
Programul cuprinde,
printre altele, vizite la
gospodăriile colective din
împrejurimi. O astfel de
vizită s-a făcut de cu-
rînd la gospodăria agri-
colă colectivă Stănceni.
Numeroase sînt și ex-
cursiile pentru cunoaș-
terea regiunii și a țării.
în programul Casei
pionierilor mai sînt în-
scrise întreceri sportive,
Concursuri etc.
A. EMIL
Botoșani
Popularitatea concursurilor gen „Dru-
meții veseli” sau „Cine știe cîștigă” este
atît de mare, încît e puțin probabil să e-
xiste vreo tabără în planul căreia să nu
fie prevăzute aceste adevărate meciuri ale
spiritului unde, indiferent de scorul final
sau de premiu, toată lumea cîștigă. Pe de
altă parte, prin însăși natura lor (întrebări
și răspunsuri), aceste concursuri sînt atît
de „la ele acasă” printre școlari și pionieri,
încît nimeni niciodată nu joacă „în de-
plasare", absolut toți participanții aflîndu-
se pe cel mai familiar teren. E de presă-
rat un grăunte de fantezie peste stră-
dania pedagogilor și acțiunea aceasta, în-
ghesuită uneori în cine știe ce ungher al
planului de muncă, va deveni un moment
de neuitat al vacanței. Nu lipsesc pentru
aceasta nici temele, nici ocaziile. Apropie-
rea zilei de 23 August, cea mai mare săr-
bătoare a poporului nostru, de pildă, oferă
un foarte bun prilej pentru un asemenea
concurs.
Am vrea să adresăm, în legătură cu a-
ceasta, cîteva cuvinte către organizatori.
Faceți totul (și nu trebuie atît de mult)
ca acest concurs cu tema, bunăoară, „Chipul
nou al patriei socialiste la 18 ani de la eli-
berare”, să aibă o desfășurare avîntată,
plină de însuflețire
Desigur, miezul concursului îl constituie
întrebările și răspunsurile. Dar pînă acolo
sînt atitea amănunte prealabile, atîtea ro-
tițe: participanții, regulamentul de desfă-
șurare, notarea (punctajul), juriul, pre-
miile, cazurile de baraj etc. Fără îndoială,
în toate aceste privințe variantele sînt nu-
meroase și a prezenta rețete este cu ne-
putință. Dar în mare măsură aici, în acea-
stă fază încă, se hotărăște succesul. Ideea
CONCURSURILE
fundamentală, de pornire, este că regula-
mentul trebuie astfel întocmit încît să dea
un cîștigător final, după o luptă în care,
ca în orice meci, concurența au avut con-
diții și șanse egale. Este preferabil, pentru
simplitate, să se înfrunte doar doi concu-
renți, eventual două grupe solidare, care
să se sfătuiască pe loc înainte de a da
răspunsul. Altfel, trierea și clasificarea
concurenților va fi o operațiune foarte
greoaie, se va consuma un număr enorm
de întrebări pentru a-i departaja, barajul
va deveni regula (cînd, de fapt, această si-
tuație este, sau ar trebui să fie, excepțio-
nală). E limpede însă că cei doi concurenți
— sau grupe — vor fi reprezentanții a
două unități sau detașamente deosebite,
altminteri însăși ideea de întrecere își
pierde sensul. Aceasta nu înseamnă, fi-
rește, că întreg concursul va cădea pe ume-
rii celor ce vor răspunde. Ceilalți, așa cum
vom vedea îndată, vor avea și ei ce face.
Juriul trebuie alcătuit în orice caz. El
este nu numai dirijorul secund al con-
cursului (primul este examinatorul), ci și
instanța ce judecă prompt orice contesta-
ție și înlătură orice piedică neprevăzută.
Membrii juriului vor trebui să fie cît mai
obiectivi și, pentru a putea lua hotărîri
cu majoritate de voturi, în număr impar
Se practică uneori punctajul diferențiat:
întrebare de 10, de 20, de 30 de puncte, în
ordinea dificultății răspunsurilor. Aici in-
tervin însă riscuri: întîi — cîntărirea apro-
ximativă a greutății întrebărilor, așa în-
cît o întrebare de 30 de puncte se nime-
rește uneori tot atît, dacă nu chiar mai
ușoară, decît una de 20 de puncte; apoi —
riscul recompensării nejustificat de gene-
roase a ultimului răspuns: cineva care a
răspuns doar la întrebarea a treia obține
tot atîtea puncte ca cel care a dat două
răspunsuri. E preferabil de aceea ca pen-
tru fiecare răspuns să se acorde același
număr de puncte.
Și iată că am ajuns la miezul con-
cursului, la întrebări. La unele con-
cursuri, întrebările sînt adevărate confe-
rințe — lucru cu totul neindicat. Firește,
o întrebare trebuie să aibă și o parte in-
troductivă, așa-zisul „cap", dar ea nu va fi
mai lungă de 2-3 fraze.
în ce privește întrebarea propriu-zisă,
ea trebuie astfel întocmită încît răspun-
sul să fie lapidar, ușor de apreciat ca exact
sau inexact, într-un cuvînt unic și unicul
valabil. Nu vom cere concurenților să ne
răspundă la întrebări de felul : „Ce condi-
ții trebuie să îndeplinească un pionier pen-
tru a obține distincția ?“, ci, abordînd ase-
menea chestiuni, vom înșira noi înșine cî-
teva condiții, cerînd să ni se spună una
anume, bine precizată și conturată.
Nu încape îndoială că cele mai reușite
concursuri sînt „concursurile-spectacol". In
ce constă farmecul lor ? în aceea că fie
întrebările, fie răspunsurile sînt de fapt
adevărate „numere de program". Vă în-
demnăm să preferați tocmai un asemenea
gen de concurs, desfășurat pe idei plastice
și artistice cît mai variate, în locul con-
cursului-,^ ă c ăn e al ă" : întrebare-răs-
puns, întrebare-răspuns. Nu rămîne în
amintirea copiilor concursul în care la
o întrebare despre noile localități petroli-
fere de pe harta patriei noastre, de pildă,
s-a dat un răspuns prompt și exact, ci
acela în care, pe o hartă de contur, concu-
rentul a fixat la locul precis macheta
unor sonde în miniatură sau în care s-au
folosit hărți cu beculețe colorate.
Dintr-un COncurs-spectacol nu poate
lipsi, evident, cîntecul pionieresc închinat
partidului, patriei socialiste. Cîntecul poa-
te fi executat fără cuvinte, cerîndu-se
concurentului să spună versurile sau,
dimpotrivă, se recită o strofă și se cere
detașamentului aflat in concurs să execu-
te melodia. Nici dansul nu trebuie să lip-
sească dintr-un concurs-spectacol. De
exemplu, la o întrebare despre bucuria
colectivizării totale, răspunsul poate cere
executarea unui dans cu strigături din
folclorul nou. La fel, vorbind despre re-
voluția culturală din patria noastră, exa-
minatorul poate aduce pe scenă eroi din
cărțile cele mai iubite, costumați sau pre-
zentînd tablouri animate, cerînd să li se
precizeze identitatea și desfășurînd astfel,
sub ochii încîntați ai copiilor, un adevă-
rat carnaval literar. La concursurile-spec-
tacol se mai pot folosi, la diferite între-
bări, mima, pantomima, jocurile cu ste-
gulețe, baletul, piramida, portretul vorbit
Sînt numai cîteva sugestii pentru des*
fășurarea unui asemenea concurs-specta-
col, la care aplauzele fierbinți ale copiilor
vor răsplăti din plin nu numai succesul
cîștigătorilor, ci și strădania pedagogilor.
M. I.
Vacanță • Vacanță •Vacanță. •
din experiența anului incheiat
Predarea socialismului științific și economiei
politice m școlile profesionale
In realizarea sarcinilor puse în
fața școlii noastre de către Con-
gresul al III-lea al P.M.R. un rol
însemnat îl are predarea noțiu-
nilor de socialism științific și a e-
lementelor de economie politică
menite să contribuie ia formaFea
unor cadre care vor munci conș-
tient pentru desăvîrșirea cons-
;ruirii socialismului și pentru
construirea comunismului în țara
noastră.
Cu ocazia vizitelor făcute la di-
ferite școli profesionale din Cluj,
Turda, Dej, Cîmpia Turzii, Nă-
săud etc. am observat strădania
profesorilor de a obține rezultate
cît mai bune în predarea aces-
tor obiecte. Ca urmare a pregă-
tirii amănunțite a lecțiilor mulți
din elevii acestor școli și-au în-
sușit cunoștințe temeinice de e-
conomie politică și socialism ști-
ințific. Ei au dat în general răs-
punsuri clare, documentate, ex-
primîndu-și logic ideile și dove-
dind că au înțeles și și-au însu-
șit materialul prevăzut în pro-
grame.
Orele de socialism științific de
la Centrul școlar de pe lîngă U-
zina de pielărie și încălțăminte
din Cluj, de pildă, au fost efici-
ente, datorită grijii profesoarei
de a orienta în mod just studiul
elevilor, de a le atrage atenția
asupra problemelor esențiale.
Bunăoară, verificînd cum și-au
însușit elevii din anul II cunoș-
tințele din lecția „Rolul condu-
cător al partidului marxist-leni-
nist în sistemul dictaturii prole-
tariatului", le-a cerut să se o-
prească. în definirea dictaturii
proletariatului, la discutarea u-
nor probleme ca : partidul mar-
xist-leninist, conducătorul statu-
lui de dictatură a proletariatului,
sfaturile populare din țara noas-
tră, sindicatele, organizațiile de
tineret și de femei, cooperative-
le, diferitele asociații cu ca-
racter cultural și sportiv etc.
Discuția a fost astfel condusă în-
cît s-a subliniat cu tărie că forța
conducătoare și îndrumătoare în
statul de dictatură a proletaria-
tului, în statul socialist, este
partidul marxist-leninist. Această
teză a fost exemplificată cu date
concrete din țara noastră.
Folosindu-se același procedeu
de analiză în prezentarea siste-
mului dictaturii proletariatului
din țara noastră și a rolului con-
ducător al partidului s-a reliefat
faptul că acesta conduce organi-
zațiile de masă care antrenează
pe oamenii muncii la rezolvarea
treburilor obștești, le orientează
spre un țel unic, dezvoltîndu-le
larg inițiativa creatoare. S-a sub-
liniat de asemenea că partidul în-
vață și educă masele și totodată
învață de la ele, analizînd și ge-
neralizînd experiența lor. Răs-
punsurile elevilor au dus la con-
cluzia că partidele de tip nou re-
zolvă, în fruntea poporului și îm-
preună cu poporul, toate proble-
mele vitale ale construcției so-
cialiste și comuniste.
întrebările puse de către pro-
fesoară au avut menirea să lămu-
rească problemele teoretice gene-
rale, i-au orientat pe elevi spre
exemplificarea și concretizarea
acestor probleme, activizînd în-
treaga clasă. Profesoara a fost a-
tentă ca fiecare răspuns să fie cît
mai complet, ca flecar™ confuzie
să fie lămurită
Tematica cercului pedagogic
Cercul pedagogic al învățători-
lor de la școlile de 8 ani nr. 1,
nr. 4 și nr 5 din Tg. Jiu și-a îm-
bogățit în anul care a trecut ex-
periența. ajutînd într-o măsură
tot mai mare membrilor lui să-și
îndeplinească în bune condiții
sarcinile instructiv-educative.
Tematica cercului a fost orien-
tată spre problemele cele mai im-
portante și actuale ale muncii în-
vățătorilor. Astfel, ținîndu-se sea-
ma de faptul că formarea de-
prinoierilor de scriere și citire co-
rectă are o mare însemnătate
pentru întreaga muncă din școa-
lă, cîteva ședințe ale cercului
pedagogic au avut ca temă toc-
mai această problemă. S-au ținut
lecții deschise de scriere, de citi-
re, de gramatică, de compunere,
precum și referate cu teme ca
„Formarea deprinderilor de scri-
ere corectă", „Dezvoltarea expri-
în activitatea profesoarei care
predă economia politică la Cen-
trul școlar profesional și tehnic
de maiștri în sticlă și ceramică
fină din Turda am observat pre-
ocuparea de a folosi metode și
procedee variate, în funcție de
conținutul materialului predat.
Ea a căutat ca elevii nu numai
să înțeleagă problemele tratate,
dar și să învețe chiar din clasă
ceea ce este esențial în lecția
nouă. în acest scop activiza în-
treaga clasă, făcea fixări parțiale
în timpul orei și revenea adeseori
asupra unor teze învățate ante-
rior. Problemele principale erau
subliniate în mod deosebit și scri-
se la tablă.
Am asistat, în anul III „A“, la
o lecție în care profesoara veri-
fica cunoștințele elevelior despre
proprietatea socialistă asupra mij-
loacelor de producție. Dînd răs-
punsuri la întrebările puse, elevii
au folosit just terminologia eco-
nomiei politice. După prezentarea
deosebirilor ce există între pro-
prietatea socialistă și cea capita-.
listă, s-a trecut la analiza pro-
prietății socialiste. Elevii au lă-
murit noțiunile și problemele le-
gate de proprietatea socialistă, de
apariția acesteia în general și de
apariția proprietății socialiste a-
supra mijloacelor de producție la
noi în țară. O deosebită atenție
s-a acordat politicii P.M.R. față
de proprietatea socialistă.
La lecția nouă — despre cele
două forme ale proprietății so-
cialiste — exemplificînd temele
teoretice cu fapte cunoscute de
către elevi profesoara a ușurat
înțelegerea noilor cunoștințe.
în prezentarea asemănărilor și
deosebirilor ce există între cele
două forme de proprietate socia-
listă au fost luate ca exemplu
întreprinderi de stat și coopera-
tive de producție. Unele laturi
ale activității acestor întreprin-
deri erau cunoscute de către e-
levi din contactul nemijlocit cu
ele. Bazîndu-se pe aceste cunoș-
tințe, profesoara a lămurit pro-
blemele teoretice legate de mun-
ca lor și de modul lor de organi-
zare. Pentru a fixa mai bine cu-
noștințele, după prezentarea ase-
mănărilor celor două forme de
proprietate socialistă, profesoara
a făcut o fixare parțială ; de ase-
menea, după prezentarea deose-
birilor dintre acestea, ea s-a oprit
împreună cu elevii la fixarea
principalelor probleme. In ace-
lași timp profesoara a atras aten-
ția elevilor asupra faptului că
deosebirile dintre proprietatea de
stat și cea cooperatistă nu creea-
ză antagonisme de nerezolvat în-
tre acestea și că principalul con-
stă în asemănarea dintre ele.
In felul acesta s-a realizat în
bună măsură învățarea lecției
chiar în clasă.
Experiența a dovedit că succe-
sul în predarea cunoștințelor de
economie politică și socialism ști-
ințific este asigurat dacă predarea
se face într-un limbaj adecvat a-
tît obiectului cît și nivelului cla-
sei, dacă se activizează întregul
colectiv de elevi și dacă tezele
teoretice sînt fundamentate pe un
material concret.
EMIL BALLA
lector la I.P.C.D. — Cluj
mării orale și scrise la elevii din
clasele I—IV" etc. în mod deose-
bit s-a stăruit asupra căilor care
trebuie folosite în vederea cît
mai bunei aplicări a metodei fo-
netice analitico-sintetice în pre-
darea citirii la clasa l-a.
Lucrările cercului privind pre-
darea limbii romîne au făcut ca
munca învățătorilor în această
direcție să se îmbunătățească
simțitor. în școli s-a realizat un
front comun în vederea asigu-
rării unei exprimări corecte.
Membrii cercului au participat
și la lecții deschise de zoologie,
care i-au ajutat în predarea a-
cestui obiect de învățămînt nou
in+rodus în programa clasei a
IV-a. De asemenea, au avut loc
lecții deschise de geografie, de
educație fizică muzică și desen.
Foarte utile au fost pentru în-
vățători și referatele ținute în
Figura
Figura 3.
Figura 4.
Figura 5.
Figura 6.
Snur'ul ele-stcc
cadrul cercului, cu teme ca t
„Formarea deprinderilor de mun-
că independentă", „Cum mențin
atenția elevilor în timpul lecții-
lor", „Specificul muncii cu elevii
din clasele mici", „Despre corec-
tarea temelor", „Folosirea mate-
rialului didactic la lecții", „Cum
organizez excursiile și vizitele cu
elevii".
Lecțiile și referatele ținute în
cadrul cercului pedagogic al în-
vățătorilor din Tg. Jiu au dove-
dit o preocupare deosebită pen-
tru studiul metodicilor, pentru
îmbunătățirea continuă a predă-
rii, contribuind astfel la perfec-
ționarea profesională a membri-
lor lui.
ELEONORA NEGULESCU
Tîrgu Jiu
Material didactic
pentru predarea intuitivă a geometriei
Se știe cît de mare este însem-
nătatea folosirii unui material
didactic adecvat în predarea geo-
metriei, astfel încît elevii să-și
poată da seama în mod corect de
forma figurilor și corpurilor geo-
metrice, de poziția lor relativă
precum și de poziția elemente-
lor care le compun.
Căutarea unor mijloace ușoare
și rapide de predare intuitivă a
geometriei ne-a condus la ideea
de a construi un dispozitiv care
să poată fi folosit la cît mai mul-
te capitole. Am căutat ca el să
nu ocupe mult loc și să fie execu-
tat dintr-un material ce se poate
găsi cu ușurință (placaj, material
plastic, fire de bumbac colorate).
Cu ajutorul altor cadre didacti-
ce și al elevilor — în deosebi
al celor de la cursul seral — am
izbutit să construiesc un dispozi-
tiv care mi-a ajutat mult în pre-
dare. El constă dintr-o cutie de
forma unui paralelipiped drep-
tunghic de dimensiunile 30x21x2,5
cm, care cuprinde toate acceso-
riile necesare pentru construirea
rapidă a figurilor sau corpurilor
studiate la lecții. Cutia dispune
de un capac plan, ca un penar
mai mare. în centrul simetric al
capacului dreptunghiular se gă-
sește un orificiu prevăzut cu o
piuliță filetată cu filetul 5 mm.
în această piuliță se poate înșu-
ruba un tub lung de 24 cm sau
12 cm, filetat la ambele extremi-
tăți, care servește ca înălțime la
corpurile geometrice (fig. 1) sau
ca perpendiculară dusă pe un
plan. El poate fi folosit cu suc-
ces la demonstrarea teoremei ce-
lor trei perpendiculare, la de-
monstrarea poziției relative a
dreptei și a planului, a unghiu-
lui format de o dreaptă cu pla-
nul, a unghiului format de două
drepte din spațiu. în aceste ulti-
me cazuri ne mai servim și de
cîteva fire colorate sau de șnu-
ruri elastice rotunde, care se pot
agăța de orificiile sfiite ne eapac
sau pot trece chiar prin acewe
orificii, fiind fixate apoi, în par-
tea opusă, de extremitatea tubu-
lui simetric (fig. 2).
în cutie se mai găsesc urmă-
toarele accesorii: două paralelo-
grame egale, cu ajutorul cărora
putem construi paralelipipedul
drept sau oblic ; două pătrate e-
gale, pentru construirea cubului,
prismei pătratice sau a unei pi-
ramide ; două pătrate mai mici,
pentru construirea corpurilor
susamintite în proporții mai mici
sau pentru construirea unui
trunchiu de piramidă (prin fo-
losirea unui patrat mare și a
unuia mic); două triunghiuri e-
chilaterale egale mai mari și
două mai mici; cîte două triun-
ghiuri oarecare egale (mai mari
și mai mici), exagoane regulate,
pentagoane regulate, discuri cir-
culare etc. Tot în cutie păstrăm
cele două tuburi susamintite care
sînt prevăzute la extremitate (la
terminarea filetului) cu cîte un
inel de oprire. Mai găsim între
accesorii 10 șnururi elastice ro-
tunde, lungi de 20 cm și tot atî-
tea de 10 cm, avînd la ambele
capete cîte un mic cîrlig de oțel.
Acestea ne servesc la reprezen-
tarea muchiilor laterale ale cor-
purilor, a apotemelor, diagonale-
lor etc.
Dacă aranjăm bine interiorul
cutiei, putem introduce aici și
creta colorată, precum și un
compas de dimensiune mai mică,
construit special. Astfel cutia de-
vine un adevărat „cabinet porta-
tiv” al profesorului de matema-
tică.
Cu ajutorul accesoriilor amin-
tite le putem arăta elevilor, de
exemplu, triunghiuri egale, astfel
încît ei să-și formeze o imagine
justă despre noțiunea de egali-
tate. De asemenea, le putem ară-
ta figuri asemenea (triunghiuri
sau poligoane). Pentru a arăta
cum se determină poziția unui
plan putem folosi capacul cutiei
(este indicat ca acesta să fie
confecționat din material plastic
transparent) și bare subțiri de
metal sau lemn. Dacă vrem să
reprezentăm intersecția a două
plane folosim încă o față plană,
din carton sau material plastic
transparent.
Cu ajutorul cutiei putem con-
strui orice corp geometric în cî-
teva clipe, datorită faptului că
fiecare dintre figurile plane
este prevăzută la fiecare vîrf cu
un mic orificiu, unde se agață
cîrligele de oțel de la capetele
șnururilor elastice. Poligonul care
reprezintă baza inferioară a cor-
pului se fixează cu ajutorul tu-
bului pe capacul cutiei, prin ori-
ficiul din centrul figurii plane
(pentru corpuri drepte), sau prin
cel care se află într-o parte
(pentru corpurile oblice). Baza
superioară a corpului (dacă nu
este vorba de o piramidă) se re-
prezintă printr-o figură plană e-
gală sau asemenea cu cea infe-
rioară și se fixează, la fel, la ca-
pătul superior al tubului, cu aju-
torul unei piulițe. După aceasta
nu ne rămîne decît să fixăm e-
lasticele rotunde la vîrfurile po-
ligoanelor. Imediat devine vizi-
bil scheletul corpului.
în clișeul nr. 3 vedem parale-
lipipedul construit cu ajutorul
dispozitivului. Se pot deosebi mu-
chiile laterale, de bază, diagona-
lele, înălțimea și cutia întreagă.
Dacă fixăm baza superioară prin
centrul de simetrie, obținem un
paralelipiped drept. Orice secțiu-
ne a corpului reprezentat se poa-
te realiza cu ajutorul unor fire
colorate sau prin elastice întinse
la locul respectiv.
La reprezentarea prismei pro-
cedeul este absolut același, numai
că drept baze se folosesc poli-
goanele corespunzătoare. Per. .
construirea prismei oblice
suficient să deplasăm p . ba;
superioară, fixînd-o prin trifieâtl
lateral. La reprezent	cilin-
drului folosim drept	dou.l
discuri cirevâm, iir
rele le reaiuuku prin
întinse prin fiuriie r..'.: în i-
propierea	Pirami-
da (îiiț, 4) o irjMWMWtAro wi”. fi-
xarea briei de forui* doriui A*
tubul-mi?.: —. . ir. .. jau-
rurile ,..	.	.•	< -.
la	de * al
Ccr.rr - o H&aSjS
gulaU cu baza triunghiulară.
Dacă drept bază fixăm un cerc,
obținem un con. generatoarele
fiind iarăși reprezentate prin șnu-
rurile elastice întinse. La repre-
zentarea trunchiului de pirami-
dă (fig. 5), folosim două poligoa-
ne asemenea. Ca în fiecare caz,
și aici muchiile laterale sînt re-
prezentate prin șnururile elasti-
ce. în același timp, putem face
vizibile apotemele, diagonalele
corpului, diagonalele bazelor și
secțiunea cu planul de orice po-
ziție. în clișeu se vede trunchiul
de piramidă exagonală, la care se
deosebesc și diagonalele cele mai
lungi. Dacă folosim ca baze
discuri de mărimi diferite, putem
reprezenta trunchiul de con
(fig. 6), iar pentru reprezentarea
sferei folosim cercurile meridiane
fixate pe tub și un cerc mare
pentru ecuator.
La fiecare corp se pot arăta,
cu ajutorul cîtorva fire colorate,
dreptele sale caracteristice, pre-
cum și planele secante care de-
termină elementele necesare pen-
tru calcularea volumului. De e-
xemplu, la sferă putem arăta
generarea suprafețelor de rotație
cu ajutorul unei figuri plane tă-
iate după forma curbei meridia-
ne, pe care o fixăm pe axă, ro-
tind axa împreună cu această fi-
gură. Rotirea o realizăm cu aju-
torul unui arc spiral, la fel cu
arcele folosite la unele jucării.
Folosirea cutiei îi sprijină mult
pe elevi în rezolvarea probleme-
lor de geometrie, îi ajută să vadă
în spațiu.
S-a ridicat însă întrebarea dacă
nu cumva există primejdia ca
excesul de intuiție să împiedice
dezvoltarea imaginației elevilor.
Problema aceasta a dat loc la o
serie de discuții în cercul meto-
dic al profesorilor de matematici
din 'școala noastră. Răspunsul
definitiv l-au dat elevii care, da-
torită folosirii acestui material
didactic, s-au deprins să desene-
ze exact figurile cerute de de-
monstrarea teoremelor sau de
rezolvarea problemelor si pot deo-
sebi ușor, la diferite corpuri, un-
ghiul drept de cel ascuțit, de e-
xemplu, nu cu ajutorul desenului,
ci pentru că au început să „vadă
în spațiu".
Prof. ERNEST DOBOȘ
Școala medie „Kolcsey Ferenc"
Satu Mare
din experiența anului încheiat
Despre educația
ideologico-politică a elevilor
Anul școlar care s-a încheiat
a îmbogățit experiența școlilor
noastre în ceea ce privește rea-
lizarea educației ideologico-poli-
tice a elevilor. în articolul de
fată vom face cîteva observații
pe marginea acestei experiențe.
Caracterul științific al cunoș-
tințelor care contribuie la for-
marea concepției marxist-lenini-
ste a elevilor este asigurat de
conținutul programelor, al ma-
nualelor, ca și de pregătirea de
specialitate a fiecărui profesor.
Dar educația ideologico-politică
nu se realizează de la sine în
succesiunea activităților școlare.
Pentru îndeplinirea sarcinilor ei
este necesară transformarea cu-
noștințelor în convingeri, for-
marea pe baza acestora a unor
sentimente profunde.
Experiența celor mai bun»
cadre didactice arată că, pentru
a favoriza apariția și dezvolta-
rea convingerilor și sentimente-
lor comuniste, are o mare în-
semnătate predarea cunoștințelor
despre natură în strinsă legă-
tură cu un principiu științific
<Qînalt și cu sarcinile desăvârșirii
'construcției socialiste. Pentru
Milustrare ne vom referi Ia două
lecții cu aceeași temă — „Ani-
malele domestice”, ținute la două
clase a IlI-a. Unul dintre învă-
țători a arătat sistematic, folo-
sind planșele, care sînt anima-
lele domestice, părțile compo-
nente ale corpului lor, cîteva din
caracterele lor externe și inter-
ne, cîteva rase, apoi foloasele
pe care omul le are de la ele.
La fixarea cunoștințelor elevii
au răspuns bine. Lecția putea
fi calificată ca 'fiind fără gre-
șeală din punct de vedere di-
dactic. Din punctul de vedere al
conștiinței lor sociale, însă, elevii
nu s-au dezvoltat în această
lecție cu nimic. La cealaltă clasă,
lecția s-a desfășurat pe baza a-
celorași cunoștințe, a acelorași
planșe. Dar rezultatul a fost al-
tul. Discutînd despre părțile
componente ale corpului diferi-
telor animale domestice, învăță-
torul a pus o întrebare : oare
corpul omului cîte părți are ?
Ideea banală, care trebuia doar
memorată, că vaca are cap,
trunchi și membre, a devenit
dintr-o dată foarte grăitoare pen-
tru copii : corpul tuturor viețui-
toarelor superioare, inclusiv al
omului, are trei părți compo-
nente. Discuția care a avut loc
ulterior și concluzia trasă au
lovit în concepția despre origi-
nea divină a omului care mai
dăinuia la unii elevi, producînd
un efect incomparabil mai rnare
decît ar fi produs dacă ar fi
fost formulată pentru prima dată
abia la cursul de anatomie din
clasa a VII-a.
în continuare, discutînd des-
pre modul de îngrijire a diferi-
telor soiuri de animale domesti-
ce, învățătorul i_a condus pe
copii spre înțelegerea faptului că
numai gospodăria agricolă colec-
tivă poate asigura o înaltă pro-
ductivitate în sectorul producției
animale, la fel ca în cel al pro-
ducției vegetale.
O altă cale pe care o folosesc
cadrele didactice cu experiență
în vederea realizării educației
ideologico-politice a elevilor în
cadrul lecțiilor o constituie fo-
losirea cunoștințelor despre tre-
cutul societății în vederea expli-
cării și înțelegerii prezentului.
în genere, studierea trecutului
nu ar avea nici o rațiune dacă
prin aceasta nu s-ar contribui la
rezolvarea unei probleme a pre-
zentului, dacă nu ar rezulta în-
țelegerea științifică a stadiului
actual de dezvoltare a^ societății
și a perspectivelor ei de viitor.
Cu atît mai mult în școală ideea
studierii trecutului în vederea
explicării științifice a prezentu-
lui trebuie să stea la baza pre-
dării lecțiilor ce vorbesc despre
trecut. Această orientare a pre-
dării cunoștințelor despre tre-
cutul societății este impusă și
de faptul că interesele și
activitățile copiilor sînt anco-
rate în prezent, orientate spre
viitor. De aceea o lecție care
tîmplări din trecutul mai a-
propiat sau mai îndepărtat pre-
zintă interes pentru elevi și este
ascultată în măsura în care con-
tribuie la înțelegerea mai pro-
fundă a unei probleme actuale.
Pentru exemplificare, ne vom
referi la lecția de romînă „Vi-
zită** de I. L. Caragiale, predată
în două clase a V-a și anume la
aspectele de cunoaștere a socie-
tății timpului respectiv realizate
în cadrul acestor lecții. într-un
caz lecția s-a soldat cu urmă-
toarele concluzii, stabilite îm-
preună de profesor și elevi :
„Ionel era un băiat rău. Strica
lucrurile, se purta urît cu mu-
safirii, cu servitoarea, cu mama
sa. Vinovata principală era mama
lui Ionel, care n-a știut să-i dea
o creștere bună. Noi (copiii de
azi) nu ne purtăm ca Ionel.
Vorbim frumos, ajutăm părinți-
lor etc.”. Este limpede că acea-
stă lecție nu și-a atins pe deplin
scopul educativ.
într-un alt caz, aceeași lecție,
concepută ca studierea unui as-
pect al vieții trecute pentru a
se explica astfel mai bine o
problemă a prezentului, a dus
la stabilirea altor concluzii:
„Ionel era pregătit de mic pen-
tru a deveni ofițer, politician,
moșier. Ca atare. Ionel primea
de mic o educație burgheză:
dispreț fată de oamenii muncii,
față de intelectuali, față de bu-
nurile produse prin muncă etc.”.
în comparație cu aceasta s-a
scos în evidentă superioritatea
cerințelor sociale și morale co-
muniste.
înțelegînd necesitatea de a fo-
losi cunoștințele despre trecutul
societății în vederea explicării și
înțelegerii prezentului, profesorii
cu experiență înaintată care pre-
dau la clasele mai mari caută să
ajungă cu elevii, pe baza acestor
cunoștințe, la concluzii de mare
valoare etică-științifică : lupta po-
porului (popoarelor) de-a lungul
veacurilor pentru eliberare națio-
nală și socială, datoria generații-
lor actuale de a îndeplini visul
de veacuri al omenirii : construi-
rea societății fără clase și fără
exploatare, crearea condițiilor
pentru dezvoltarea multilaterală
a fiecărui om etc.
O însemnătate la fel de mare
pentru educația ideologico-poli-
tică a elevilor o are studierea
problemelor prezentului în pers-
pectiva viitorului. Acest lucru
este necesar atît pentru înțele-
gerea științifică a dezvoltării so-
cietății contemporane, cît și pen-
tru trezirea entuziasmului și
pentru mobilizarea energiei ele-
vilor, pentru formarea hotărîrii
lor de a participa la rezolvarea
sarcinilor care stau în fața so-
cietății.
Predarea cunoștințelor despre
stadiul actual al dezvoltării so-
cietății pune problema formării
idealului de viață al copiilor. Pe
măsură ce cresc, copiii se în-
treabă : ce voi deveni ? cum să
trăiesc ? Ei își pun, deci, pro-
blema fericirii lor în viitor. în
această privință tineretul nostru
este în general bine orientat de
către școală, dar la unele clase
se mai fac greșeli care pot avea
repercusiuni destul de serioase.
Iată un exemplu. La o clasă a
VII-a, într-o oră de dirigenție,
s-a discutat tema „Viața fericită
a copiilor în R.P.R.”. Timp de
o oră s-au enumerat și exempli-
ficat condițiile în care trăiesc
astăzi copiii, ceea ce li se dă
astăzi copiilor în comparație cu
trecutul. De cîteva ori a fost
repetată și ideea : „Trebuie să
fim recunoscători partidului, să
învățăm bine, să muncim și
noi”. Accentul principal a căzut
însă nu pe această idee, ci pe-
ideea fericirii prin lipsă de e-
fort : copiii sînt fericiți pentru
că li se pune totul de-a gata la
dispoziție. Astfel însă copiii pot
ajunge să considere că acesta
este un drept al lor, pe care îl
vor pretinde și cînd vor fi mari.
în societatea noastră ideea fe-
ricirii trebuie cultivată în strîn-
să legătură cu amam. procadea-
elevilor lor că munca eliberată
de exploatare este baza dezvol-
tării multilaterale a omului, că
pe ea se întemeiază fericirea lui,
că omul este fericit în măsura
în care esle multilateral dezvol-
tat și poate desfășura o activi-
tate creatoare. Astfel de profe-
sori leagă ideea de fericire a
copiilor nu de faptul că „li se
pune totul la dispoziție”, ci de
faptul că, în condițiile care li
s-au creat, ei pot să se dezvolte
multilateral, se pot pregăti pen-
tru o activitate de muncă crea-
toare, participînd de pe acum la
munca socială.
Convingerile comuniste și sen-
timentele comuniste se trezesc
și se dezvoltă în procesul pre-
dării cunoștințelor. în procesul
întregii activități instructiv-edu-
cative din școală. Conștiente de
acest lucru cadrele didactice se
străduiesc să realizeze o cît mai
bună sistematizare a cunoștințe-
lor, să le integreze sub principii
științifice din ce în ce mai largi,
să folosească exemple cu o mare
putere educativă, să lege strîns
toată munca lor din școală de
problemele practice ale desăvîr-
șirii construcției socialismului.
I. ROMAN
lector la I.P.C.D. Iași
Forme atractive de activitate
Pionierii de la Școala de 8 ani
nr. 6 din Brașov veniseră la o a-
dunare tematică de detașament,
îndată după terminarea ceremo-
nialului de deschidere, președin-
tele detașamentului citi cu glas
tare o telegramă care anunța so-
sirea la adunare a „vrăjitoarei
vrăjitoarelor**. Nici nu apucară
copiii să se mire de vestea neaș-
teptată cînd iată că pe ușă intră
chiar vrăjitoarea, însoțită de pa-
tru ucenici, care mai de care mai
ciudat dichisiți. Fără să lase timp
pentru cumpănirea nedumeririlor,
noii veniți au și început să-și a-
rate puterile,
— Ciribaba, Ciribaboi, sai căr-
bune / Unu, doi / Se-nvîrtește, se
roșește / Și de loc nu se oprește"*
După aceste cuvinte ale vrăji-
toarei, un cărbune, căzut într-o
eprubetă încălzită, sare ca un
licurici, minunîndu-i pe toți. Ime-
diat, ajutată de ucenici, vrăji-
toarea schimbă apa în cerneală
și iarăși o preface în apă. Pio-
nierilor le oferă apoi limonadă
făcută prin farmece din apă, însă
printr-un gest limonada redevine
iar apă.
în mîinile vrăjitoarei apare un
mojar și fiecare mișcare a piu-
liței trezește pocnete vii, inexpli-
cabile, însoțite de comentariile a-
bracadabrante ale ciudatei vizi-
tatoare. Dar ea trece repede la
altă minune, făcînd să izbucneas-
că un incendiu sub apă. Vraja
ei aprinde și nisipul, iar zahărul
pe care un pionier l-a ținut în
zadar deasupra flăcării arde nu-
mai după ce-1 atinge ea.
O pionieră e invitată să-și spe-
le mîinile în apa curată dintr-un
vas, spre a putea participa la de-
monstrația care urmează. Dar
ștergîndu-și mîinile pe un pro-
sop alb, ele se înnegresc în mod
surprinzător, așa că asistența este
nevoită să renunțe la servi-
ciile ei.
De pe o placă de marmoră un
pionier ia o monedă și o ține
strîns în mînă. Apoi o introduce
într-o șapcă, alături de alte cinci
monede care se aflau pe aceeași
placă. Un ucenic al vrăjitoarei,
tocmai atunci venit din altă
încăpere, ghicește ușor, spre sur-
prinderea generală, ce monedă a-
vea pionierul în mînă.
Ceasurile petrecute la bibliotecă sînt întotdeauna foarte plăcute și
instructive.
Asistase în sală la minunile vră-
jitoarei și nu-1 răbda inima să
nu-și spună cuvîntul. Spre surpri-
za vrăjitoarei el repetă fiecare
„minune**, arătînd însă și felul
cum a avut ea loc.
Iată, azotatul de potasiu încăl-
zit în eprubetă se topește și de-
gajă oxigen. Cărbunele de lemn
introdus acolo arde producînd
bioxid de carbon, care saltă pe-
riodic masa incandescentă a căr-
bunelui în formă de licurici. Sul-
fatul feros amestecat cu acid ta-
nic, ambele în cantități imper-
ceptibile, au colorat apa în cer-
neală, iar metabisulf:. jl de po-
tasiu din paharul ai treilea a
decolorat cerneala. Metamorfoza
apei în limonada și a acesteia
în apă s-a petrecut în patru pa-
hare. Din primul s-a turnat apă
curată in al doilea, care conți-
nea o picătură invizibilă de fe-
nolftaleină. Conținutul acestui
pahar a fost trecut in al treilea,
unde se găseau cîteva picături
ale unei baze oarecare. îndată
apa s-a înroșit. în paharul al pa-
trulea, cîteva picături de acid au
decolorat imediat „limonada-.
Exploziile în mojar au fost
realizate amestecindu-se cloratul
de potasiu cu sulf. Prin frecarea
lor s-a produs căldură, iar clo-
ratul de potasiu a degajat oxi-
gen, în care sulful s-a aprins poc-
nind. într-o eprubetă conținînd
permanganat de potasiu și acid
sulfuric s-a degajat oxigen.
Turnîndu-se apoi terebentină, a-
ceasta s-a aprins „sub apă“.
Cloratul de potasiu amestecat
cu praf de sulf, praf de cărbune
și azotat de stronțiu a dat focul
bengal, frumos colorat, care a fă-
fost atins cu puțin scrum de ți-
gară, care a avut rol de catali-
zator.
Profesorul a demonstrat că li-
chidul în care s-a spălat pio-
niera pe mînă. conținea sulfat
feros, iar prosopul era îmbibat
cu acid tanic. Cînd ea s-a șters
pe mîmi, cele două substanțe chi-
mice s-au întîlnit, producînd cer-
neala ce a murdărit mîinile. Mo-
nedele de pe marmoră erau toa-
te reci, așa încât ucenicului vră-
jitoarei i-a venit ușor sa alea-
gă singura monedă încălzită în
mina pionierului.
Demascată în toate tainele ei
de argumentele științifice ale
chimiei, „vrăjitoarea** și-a luat
masca de pe față și înaintea pio-
nierilor a apărut o colegă a lor,
chimistă amatoare.
în hazul și satisfacția genera-
lă, gornistul anunță din nou ve-
nirea poștașului. Acesta aducea
un plic trimis de „Clubul chimiști-
lor si fizicienilor celebri". Scrisoa-
rea sosită felicita detașamentul
nr. 1 de la Școala de 8 ani nr. <5
din Brașov pentru inițiativa or-
ganizării unei atît de interesante
adunări tematice. Sub iscălitura
lui Newton, Lomonosov, Lavoi-
sier și Mendeleev, pionierilor li
s-au adresat întrebări-ghicitori
de felul următor : „Alții în flă-
cări se sting, eu și pe apă mă a-
prind” ; ,.De ce după ploaie tu-
Îndepărtate se aud mai
bine decât în restul timpului ?“ 1
„Sînt nevăzut ca orice gaz / Dar
curg ca un lichid. / Eu focului
dau răgaz / Și-n apă sînt
acid- : „Cine-i însetat mereu, /
De-. at:ngi te arde rău, / Piele,
pinză și bîrtie / Să bea apă îl
imbîe ' - etc. Pionierii s-au între-
cu; în a răspunde cît mai corect
la teesie întrebări, bazîndu-se pe
curoș*. oțele lor de fizică și chi-
mie și avind satisfacția deplină
pe care țî-e dă încrederea în pu-
terea științei.
Experiența organizării unor
astfel de adunări tematice s-a do-
vedit a fi pozitivă. Realizate cu
mijloace simple, la indemîna ori-
cui, ele se bucură de un mare
succes în rîndul elevilor și au a-
supra lor o influentă foarte po-
zitivă.
Excursie științifică a profesorilor de istorie
Membrii cercului pedagogic al
profesorilor de istorie care pre-
dau în școlile serale din Capitală
au făcut de curînd o excursie ști-
ințifică în R. P. Bulgaria.
Trecînd peste Podul Prieteniei
de la Giurgiu, excursioniștii au
vizitat portul Ruse, odinioară, ca
și Giurgiul, raia turcească, în-
dreptîndu-se apoi spre satul Gri-
vița, locul unâ'e ostașii romîni,
ruși Și bulgari au luptat în 1877
împotriva turcilor. Tranșeele se
păstrează și acum, ca urme isto-
rice, iar în amintirea acelor zile
străjuie un mausoleu în interio-
rul căruia excursioniștii au văzut
cu adîncă emoție osemintele unor
eroi romîni căzuți la asaltul re-
dutei Grivița.
Obiectivul următor al excursiei
a fost orașul Pleven (Plevna).
Și aici au fost vizitate o serie
de monumente istorice, printre
care vestitul mausoleu, ca și mu-
zeul cuprinzînd exponate din
trecutul de luptă al poporului
bulgar, din istoria mișcării mun-
citorești bulgare.
La Sofia excursioniștii au vi-
zitat catedrala Alexandru Newski
și biserica Sfînta Sofia, în inte-
riorul căreia s-a deschis un ade-
vărat șantier arheologic. îndelung
au poposit și la mausoleul mare-
lui fiu al poporului bulgar
Gheorghi Dimitrov, ca și în fața
monumentului ridicat în cinstea
partizanilor.
La întoarcerea spre patrie pro-
fesorii s-au oprit în orașul de
veche tradiție istorică Tîrnovo,
fosta capitală a statului romîno-
bulgar. Printre obiectivele vizi-
Orchestra
pionierilor
Orchestra pionierilor și elevilor
de la Școala de 8 ani din comu-
na Popești, raionul Focșani, care
cuprinde un număr de 50 de in-
strumentiști, face intense pregă-
tiri pentru noi spectacole.
în repertoriul orchestrei se nu-
mără cîntece ca : „Steagul roșu“,
„Conducător mi-e partidul" „Prie-
teni să fim", „Hora pionierilor",
„Sînt pionier", „Copiii din Pireu",
„Cîntec pentru spor și pace" etc.
Colectiviștii, părinți ai pionieri-
lor care fac parte din orchestră,
urmăresc cu interes programul pe
care-1 vor prezenta aceștia cu
prilejul serbării pentru inaugura-
rea noului cămin cultural din co-
mună.
înv. DINU N. DA VID
tate aici s-au numărat vechiul
centru citadin, închisoarea-turn
unde și-a sfîrșit zilele Balduin
de Flandra, făcut prizonier de
către loniță Caloian, conducăto-
rul Imperiului latin de răsărit,
ca și ruinele palatului ridicat de
Petru și Asan, primii conducători
ai statului romîno-bulgar.
Acțiuni
In prima jumătate a lunii
iulie, un număr de 97 elevi din
clasele VIII— X ale Școlii medii
din Lipova au petrecut zile plă-
cute în cele două tabere de
muncă și odihnă organizate de
comitetul raional U.T.M. la
Lipova și Odovoș.
în timpul cît au stat în tabără
ei au desfășurat bogate acțiuni
patriotice, care au fost alternate
cu activități cultural-sportive;
'Astfel, au ajutat muncitorilor de
la G.A.S. Lipova la prășitul, ră-
ritul și copilitul porumbului, la
In drumeție
A intrat în tradiția Școlii de
8 ani nr. 2 din Sibiu de a orga-
niza în fiecare an cu elevii
excursii în țară. De circa 9 ani,
în această școală se obișnu-
iește organizarea unor aseme-
nea excursii cu absolvenții cla-
sei a Vil-a.
Cu cîteva zile în urmă, 50 de
absolvenți ai școlii puteau fi vă-
ZUți poposind la Constanța, unde
au fost găzduiți de Școala de S
ani nr. 15.
— Am pornit în dumeție —*
ne-a spus unul din profesori —
pentru două săptămîni. In drum
spre mare, ne-am oprit în Capi-,
tală, unde am putut admira
haina nouă, tot mai frumoasă pe
care o îmbracă aceasta.
în București drumeții s-au
plimbat în cartierele cu blocuri
înălțate în ultimii ani, pe martie
bulevarde, au fost la Casa
Scînteii, la Pavilionul de expozi-
ții, au vizitat Muzeul satului,
Muzeul de istorie naturală „Gri-
gore Antipa", Galeriile de artă
ale Palatului R.P.R., Cișmigiul,
au gustat din plin distracțiile
oferite copiilor de către Parcul
de odihnă și cultură Herăstrău
și ștrandul Floreasca.
Deosebit de mult i-au impre-
sionat pe excursioniști marile
realizări economice, social-politi-
ce și culturale ale poporului bul-
gar, pe care au avut prilejul să
le cunoască nemijlocit în timpul
vizitei lor.
Prof. PETRU D. POPESCU
patriotice
nivelatul terenurilor de pășunaî,
iar la Odovoș au contribuit la
curățarea unei suprafețe de
20 ha de parchet.
în cadrul activităților cultural-
sportive elevii au participat la
competiții, seri literare, audiții
la radio, au asistat la programe
artistice etc.
Zilele petrecute în tabără au
fost instructive și recreative,
contribuind totodată la educarea
patriotică a elevilor.
FRANCISC WILD
corespondent
La mare, au admirat frumuse-
țile litoralului — noile hoteluri
și vile de la Mamaia, Eforie,
Mangalia — bucurîndu-se de
soare, de nisipul plajelor. In
timpul șederii la Constanța ele-
vii au vizitat 'Acvariul, Sala
sporturilor, Teatrul de stat etc.
Drumeții s-au întors din
excursie cu fotografii făcute de
ei în toate locurile pe unde au
călătorit. Fotografiile vor îmbo-
găți albumele de care dispune
școala — albume ce amintesc
despre locurile minunate pe
care le-au cunoscut copiii dru^
mețind pe meleagurile patriei.
I. PETRESCU
corespondent
De curînd s-au întors dintr-o
excursie de 7 zile în Deltă 228
de elevi din școlile medii și pro-
fesionale ale regiunii București.
Ei au cunoscut, cu prilejul a-
cestei excursii, orașele Brăila,
Galați, Sulina, Tulcea și Cerna-
vodă, au văzut monumente ale'
naturii, au vizitat întreprinderi
și construcții noi.
Excursia le-a lăsat amintiri
frumoase, de neuitat.
B. PETRE
corespondent
Elevi excursioniști pe muntele de sare de la Slănic Prahova.
L a
'Acum, tn campania agricolă
de vară, cînd colectiviștii se află
în toiul muncii pentru strînsul
recoltei, cadrele didactice din
școlile raionului Giurgiu, îndru-
mate de organizațiile comunale
de partid, desfășoară o vie ac-
tivitate culturală la arii. în co-
muna Vlasinu, de pildă, învăță-
torii și profesorii țin scurte
informări politice sau recenzii
ale unor broșuri privind obți-
nerea de recolte bogate, întă-
rirea economico-organizatorică a
G.A.C.
într-una din zilele trecute,
bunăoară, cadrele didactice au
discutat la arie cu un grup de
colectiviști despre lucrările Con-
gresului mondial pentru dezar-
mare și pace de la Moscova.
Apoi au vorbit colectiviștilor
despre unele probleme agroteh-
arie
nice pe marginea broșurii „în-
grijirea principalelor culturi".
Vizita cadrelor didactice la arie
s-a încheiat cu un scurt program
al brigăzii artistice de agitație.
în colaborare cu organizația
U.T.M. din comună, învățătorii
și profesorii au organizat la
căminul cultural scurte jurnale
.vorbite, recitări, dansuri, coruri
și alte manifestări menite să
creeze colectiviștilor momente
de destindere.
O activitate asemănătoare des-
fășoară și cadrele didactice de
la școlile de 8 ani din comunele
Gogoșari, Malu, Găujani, Vieru,
Putineiu, Crețești, D. Cantemir A
ți altele.
P. BRĂTAN
corespondent

Despre „lecturile pedagogice44
Potrivit noului regulament al
„lecturilor pedagogice", Institu-,
tul de științe pedagogice, împre-
ună cu institutele de perfecțio-
nare a cadrelor didactice și cu
secțiile regionale de învățămînt
organizează pe această cale un
larg schimb de experiență între
învățători și profesori, activiști
din domeniul învățămîntului, din
organizațiile de copii și tineret,
părinți ai elevilor și toți cei care
se ocupă cu probleme de învăță-
mînt și educație. „Lecturile pe-
dagogice" devin astfel un mijloc
de studiere, generalizare și popu-
larizare a experienței înaintate
în munca instructiv-educativă,
de dezvoltare a cercetării științi-
fice a problemelor pedagogice.
După cum se știe, concluziile la
care ajung cei ce studiază o se-
rie de probleme legate de proce-
sul de instrucție și educație sînt
popularizate la sesiunile regio-
nale și la sesiunea centrală a
„lecturilor pedagogice", care se
organizează din doi în doi ani.
Astfel de sesiuni vor avea loc în
curînd, în cel de al patrulea tri-
mestru al anului 1962.
valorificare a celor mai bune lu-
crări din regiunile și raioanele
țării, Institutul de științe pe-
dagogice a luat numeroase mă-
suri. Astfel, a făcut cunoscut,
prin presă și prin mijlocirea sec-
țiilor regionale de învățămînt,
noul regulament al „lecturilor".
Cercetătorii institutului și ai
filialelor sale din Cluj, Iași și
Timișoara au purtat discuții cu
reprezentanții secțiilor regionale
de învățămînt, ajutîndu-i să des-
fășoare mai bine munca de pre-
gătire a sesiunilor regionale. Ei
au sugerat să se organizeze cu
sprijinul institutelor de perfecțio-
nare a cadrelor didactice, al
secțiilor de învățămînt și al In-
stitutului de științe pedagogice,
consfătuiri pe școli, în cadrul
cercurilor pedagogice, pe raioane
și chiar pe regiuni în care să
se discute conținutul acelor lu-
crări care urmează să fie pre-
zentate la sesiunile regionale
ale „lecturilor pedagogice". In
unele raioane, ca de exemplu ra-
ionul Grivița Roșie din Bucu-
rești, raionul Arad etc. s-au și
organizat asemenea consfătuiri.
tensă muncă de analiză și apre-
ciere a lucrărilor elaborate în
vederea prezentării la „lecturile
pedagogice", așa încît acestea
să aibă un nivel cît mai ridicat.
Este necesar să se selecționeze
lucrările cele mai bune, care co-.
respund atît din punctul de ve-
dere al temei tratate cît și din
punctul de vedere al calității,
care oglindesc problemele cele
mai importante ale învățămîntu-
lui nostru : legarea predării de
viață, de producție, munca în
școlile de 8 ani, probleme de
metodică, de psihologie pedago-
gică, de defectologie, monografii.
Numeroase secții regionale de
învățămînt au avut permanent
în atenția lor antrenarea cadre-
lor didactice în munca de cer-
cetare științifică prin tribuna
„lecturilor pedagogice". De pildă,
la secția de învățămînt a regiu-
nii Cluj se găsesc depuse circa
100 de lucrări pentru apropiata
sesiune a „lecturilor". Tematica
acestora este destul de variată
și abordează probleme importan-,
te ale învățămîntului nostru. La
Sînt însă și secții regionale de
învățămînt la care pînă la
10 iulie 1962 nu sosiseră decît
3—7 lucrări (de exemplu la
București, Ploiești, Crișana) iar
la altele nu se prezentase pînă la
aceeași dată nici o lucrare (de
exemplu, în regiunile Suceava și
Dobrogea și chiar în orașul
București). Faptul acesta arată
că nu se duce pretutindeni o
muncă sistematică de antrenare
a unui număr cît mai mare de
cadre didactice în munca de cer-
cetare științifică prin „lecturile
pedagogice". Este drept că și In-
stitutul de științe pedagogice și
institutele de perfecționare a
cadrelor didactice au întrerupt,
pînă la apariția noului regula-
ment, activitatea de îndrumare a
organelor locale de învățămînt în
această privință.
Este necesar să se depună
toate eforturile pentru a se asi-
gura desfășurarea apropiatelor
sesiuni la nivelul cerințelor ac-
tuale ale învățămîntului nostru.
Se impune ca secțiile regionale
de învățămînt, institutele de per-
fecționare, Institutul de științe
pedagogice să antreneze cadrele
didactice la definitivarea lucră-
rilor care mai sînt în curs de e-
laborare și să se înceapă neîntîr-
specialități, în vederea îmbunătă-
țirii lor de către autori.
în viitor ar fi indicat să se a-
dopte noi metode de lucru, prin-
tre care și aceea de a acorda a-
jutor tovărășesc individual ce-
lor înscriși la „lecturi". îndru-
marea acestora s-ar putea reali-
za pe etape și ar putea privi a-
tît munca de documentare, de
strîngere a materialului faptic, de
experimentare a anumitor pro-
bleme din tema aleasă, de
protocolare continuă a materia-
lului adunat, cît și munca de e-
laborare și definitivare a lucră-
rii. Cei care vor fi astfel ajutați
pentru elaborarea lucrărilor vor
putea deveni apoi, la rîndul lor,
îndrumători ai altor cadre di-
dactice care își vor arăta do-
rința de a elabora lucrări pen-
tru „lecturile pedagogice". A-
ceasta va duce, desigur, la creș-
terea nivelului lucrărilor, la an-
trenarea în munca de cercetare
pedagogică a unui număr tot
mai mare de învățători și pro-
fesori. Lucrările tipărite ca re-
zultat al sesiunilor „lecturilor"
Vor fi astfel de un folos sporit
cadrelor didactice în munca lor
de zi cu zi, iar pedagogia știin-
țifică se va îmbogăți mereu.
u p r e m
a
La 25 iulie, deputății Sovie-
tului Suprem al R.S.F.S.R. au
adoptat în unanimitate o ho-
tărire cu privire la felul cum
se aplică în R.S.F.S.R. legea
cu privire la întărirea legătu-
rii dintre școală și viață.
Sovietul Suprem al R.S.F.S.R.
consideră necesar „să se asi-
gure de la 1 septembrie a.c.
Sesiunea de la Geneva a Conferinței internaționale
de instrucție publică
Intre 2 și 13 iulie a.c., a avut
loc la Geneva cea de a XXV-a
conferință anuală a Biroului In-
ternațional de Educație, organi-
zată în colaborare cu UNESCO.
în anul acesta, pe lîngă pre-
zentarea și discutarea rapoarte-
lor privitoare la dezvoltarea în-
vățămîntului în anul școlar
1961—1962 în fiecare din cele 90
de țări participante la confe-
rință, au fost dezbătute și apro-
bate două proiecte de recoman-
dări : unul cu privire la planifi-
carea învățămîntului, celălalt cu
privire la perfecționarea învăță-
torilor în funcțiune.
Discutarea rapoartelor prezen-
tate de țările participante la con-
ferință a prilejuit un larg schimb
de informări asupra dezvoltării
învățămîntului, asupra probleme-
lor care preocupă organele de
învățămînt din fiecare țară, asu-
pra succeselor obținute, a lipsu-
rilor care se manifestă, a proiec-
telor de viitor. Un interes cres-
eînd au manifestat delegațiile
pentru problemele pe care le ri-
dică alfabetizarea, cuprinderea în
școală a copiilor și pregătirea ca-
drelor didactice în țările slab
dezvoltate și mai ales în țările
care s-au eliberat recent de sub
jugul colonialismului. Cu interes
a fost discutată și problema le-
gării învățămîntului de viață, de
munca productivă.
Raportul prezentat de delega-
ția țării noastre s-a bucurat de
multă atenție. Un număr de 17
delegații reprezentînd țări din
Europa, America, Asia și Africa
au cerut detalii și lămuriri supli-
mentare în legătură cu multe din
problemele abordate succint în
acest raport. Ele s-au interesat,
bunăoară, de gratuitatea învăță-
mîntului din R.P.R., de pre-
gătirea pedagogică a viitoarelor
cadre didactice, de rezultatele
experimentelor privind instrui-
rea în producție a elevilor din
școlile medii și predarea pe spe-
cialități la clasele mici ale șco-
lii de 8 ani, de perfecționarea
cadrelor didactice și inspecția
școlară, de pregătirea muncitori-
lor calificați și a tehnicienilor
etc. Raportul și răspunsurile date
la întrebări au făcut cunoscute
tuturor delegațiilor succesele
mari obținute de țara noastră în
dezvoltarea școlilor de toate gra-
dele, problemele pedagogice care
preocupă organele noastre de în-
vățămînt, soluțiile pe care le
căutăm pentru rezolvarea pro-
blemelor noi pe care le ridică
teoria și practica pedagogică.
Recomandarea adoptată de
conferință cu privire la planifi-
carea învățămîntului prevede
măsuri care în țările socialiste —
țări unde planificarea se reali-
învățămîntul general obliga-
toriu de 8 ani al copiilor în-
tre 7 și 15-16 ani“. în hotărîre se
arată necesitatea transformă-
rii în termenele stabilite a
școlilor medii de zece ani în
școli medii de cultură genera-
lă de 11 ani, care să dea
cursanților cunoștințe de
muncă și politehnice, atît în
orașe cît și în mediul rural.
zează în toate domeniile de acti-
vitate — sînt foarte ușor de a-
plicat. De altfel, numeroase pre-
vederi ale acestei recomandări au
și fost de mult depășite în țara
noastră, ca și în celelalte țări
socialiste. Toate delegațiile au
recunoscut că dezvoltarea nor-
mală a învățămîntului poate
avea loc numai în condițiile pla-
nificării lui și ținînd seama de
factorul economic și cel social în
care se dezvoltă, de necesitatea
de a se prevedea din timp numă-
rul elevilor care vor intra în
școală, luîndu-se în funcție de
aceasta măsuri pentru asigurarea
spațiului de învățămînt și a ca-
drelor didactice necesare. Pentru
a se veni în ajutorul țărilor care
nu dispun de o planificare a în-
vățămîntului și care nu au specia-
liști în astfel de probleme, capi-
tolul privitor la colaborarea in-
ternațională din recomandarea
adoptată de conferință cuprinde
indicații pentru sprijinirea ac-
țiunilor naționale în ce privește
planificarea, trimiterea de ex-
perți care să ajute concret în a-
ceastă muncă, trimiterea de ma-
terial documentar, stagii și con-
ferințe internaționale pe această
temă ș.a.
Recomandarea cu privire la
perfecționarea învățătorilor în
funcțiune a devenit necesară
deoarece numai 25 de țări dispun
de un sistem mai mult sau mai
puțin organizat de perfecționare
a cadrelor didactice. Această re-
comandare conține indicații atît
pentru sprijinirea cadrelor di-
dactice care urmează să obțină
o calificare sau pentru cele care,
fiind calificate, trebuie să-și ri-
dice nivelul de cultură generală,
pedagogic și tehnic și să se pună
mereu la curent cu noutățile în
domeniul specialității, cît și pen-
tru cadrele didactice care, fiind
calificate pentru un grad de în-
vățămînt, doresc să obțină o ca-
lificare mai înaltă și să promo-
veze în muncă. în conținutul
acestei recomandări se arată ce
înlesniri ar trebui acordate ca-
drelor didactice și ce drepturi ar
urma să obțină acestea în urma
perfecționării, acțiunile interna-
ționale care ar trebui întreprinse
în scopul perfecționării cadrelor
didactice și în special ajutorul
ce trebuie acordat în această
privință țărilor slab dezvoltate
sau care s-au eliberat recent.
Propunerile pe care delegația
noastră le-a făcut în vederea
îmbunătățirii celor două proiecte
de recomandări se oglindesc în
forma definitivă a recomandări-
lor. Este de remarcat că sistemul
de perfecționare a învățătorilor
și profesorilor din țara noastră a
fost mult apreciat de către unele
R.
Referindu-se la sarcinile
instituțiilor de învățămînt
superior și mediu de spe-
cialitate, Sovietul Suprem al
R.S.F.S.R. a recomandat „să
se extindă pregătirea specia-
liștilor în domeniul automati-
zării producției, în domeniul
mașinilor de calcul moderne, al
radioelectronicii, al hidroteh-
nicii, fizicii nucleare, matema-
ticii și chimiei".
delegații participante la confe-
rință.
Ca și în anii trecuți, țara noas-
tră a făcut toate pregătirile ne-
cesare pentru aducerea la zi a
exponatelor cuprinse la standul
R.P.R. din cadrul expoziției per-
manente existente pe lîngă Bi-
roul Internațional al Educației,
în Palatul Wilson. Și de data
aceasta țara noastră a fost evi-
dențiată în plenara consfătuirii
pentru faptul că a oglindit în
expoziție aspecte legate de pro-
blemele de la ordinea de zi a
conferinței, iar conducătorii
B.I.E. și ai conferinței, precum
și numeroasele delegații care au
vizitat standul nostru au expri-
mat păreri pozitive atît în legă-
tură cu realizările pe care la
prezintă cît și cu modul de pre-
zentare a acestora.
In general, desfășurarea lu-
crărilor conferinței, discuțiile
purtate de delegația țării noas-
tre cu alte delegații, contactele
care s-au stabilit cu acestea do-
vedesc că interesul pentru învă-
țămîntul nostru, și pentru pro-
blemele care ne preocupă în ve-
derea dezvoltării lui. a crescut
mult în ultimii ani.
Prin problemele pe care le-a
abordat, prin atmosfera de lu-
cru și colaborare, prin interesul
manifestat pentru situația învă-
țămîntuluî și prin dorința de a
elabora documente cît mai cores-
punzătoare, cea de a XXV-a
Conferință anuală a B.I.E. orga-
nizată în colaborare cu UNESCO
a contribuit la dezvoltarea schim-
bului de experiență pe scară in-
ternațională în domeniul învăță-
mîntului, la o mai bună colabo-
rare în această direcție.
NICOLAE SIPOȘ
I. GH. BORCA
Printre cele 1000 de școli ale Mileniului se numără și acest impună-
tor edificiu cu 32 săli de clasă, 14 săli de lucrări practice și sală de
gimnastică construit la Lodz.
Pionierii din orașul Golovka, regiunea Donețk, vizitînd o expoziție
organizată la Palatul pionierilor din orașul lor.
R. P. Polonă
1000
în cinstea
In anii liberi au avut loc în
Polonia o seamă de realizări im-
portante și în domeniul învăță-
mîntului. Astfel, numărul sălilor
de clasă a crescut cu 54% în
comparație cu perioada dinainte
de război. Polonia a atins azi
un nivel înalt în ceea ce privește
răspîndirea științei de carte în
mase și accesul în școală al co-
piilor.
Răspunzînd nevoilor crescînde
ale ridicării nivelului de pregă-
tire a tineretului, Comitetul Na-
țional al Frontului Unității Po-
porului a făcut un apel către oa-
menii muncii, chemîndu-i ca, în
cinstea Mileniului statului polo-
nez, să contribuie la construirea
unui număr de 1600 de școli. A-
pelul a găsit un larg răsunet în
rîndurile poporului. Ideea aceas-
ta constructivă, urmînd tradițiile
istorice cele mai progresiste ale
poporului polonez, a trezit o lar-
gă inițiativă obștească.
La construirea școlilor în cin-
stea Mileniului își oferă contri-
buția cele mai diferite întreprin-
deri, instituții, organizații ob-
ștești, precum și unități comer-
ciale, meșteșugărești, persoane
particulare. Trebuie să subliniem
participarea la această campanie
de școli
Mileniului
a tineretului școlar, care a siria
pînă in prezent fonduri suficien-
te pentru construirea unui număr
de 10 școli mari, cu cîte 15 săli
de curs.
Au trecut trei ani de la lan-
sarea acestui apel de către Co-
mitetul Frontului Unității Po*
porului și de la înființarea „Fon-
dului social al construirii școli-
lor Mileniului". în acest răstimp
au fost construite din fonduri ob-
ștești și date spre folosință 2.623
săli de clasă și 1.576 camere de
locuințe pentru învățători și pro-
fesori. Sînt în curs de construire
4.744 săli de clasă, ceea ce în-
seamnă că în decurs de trei ani
au fost construite peste șapte mii
de săli de curs.
Planurile Fondului social ah
construirii școlilor Mileuiulu>
pentru viitorul apropiat sînt *
mari. Pînă în 1965 se vor con-
strui în total 9.778 săli de curs
pentru școlile elementare și me-
dii, internate cu 2.360 de locuri,
7.124 încăperi de locuit pentru
cadrele didactice, precum și 32
de clădiri pentru alte sectoare ale
învățămîntului.
Efectul acestei vaste inițiative
sociale trebuie privit însă nu nu-
mai prin prisma însemnătății
materiale. Deosebit de importan-
te, deși greu de măsurat, sînt e-
fectele morale ale acestei cam-
panii. în jurul Fondului social al
construirii școlilor s-au concen-
trat mii și mii de activiști Ob-
ștești, însuflețiți de entuziasmul
acestei idei. Ei activează atît în
comitetele de strîngere a fondu-
rilor cît și în comitetele de con-
struire a școlilor. Activitatea lor
nu se limitează la strîngerea ma-
terialului necesar, ci se extinde
și la grija pentru executarea ra-
pidă și în condiții optime a con-
strucțiilor școlare. După darea în
folosință a școlilor ei se preocupă
de nivelul procesului instructiv-
educativ, se interesează de înzes-
trarea bibliotecilor și a labora-
toarelor.
Prin antrenarea în opera de
construire a noi și noi școli, în-
treaga populație a țării se simte
mai strîns legată de îndeplinirea
marilor sarcini naționale pe care
le reprezintă răspîndirea largă a
culturii în mase, instruirea și e-
ducarea generației tinere a Po-
loniei populare.
ZOFIA SIELCZAK
CREAȚII ALE CADRELOR DIDACTICE
---------------------------------
Cînd spui Partid
Cînd spui Partid vezi stînd în frunte
Conducătorul Încercat în grele lupte.
Cînd spui Partid vezi tone de metal.
Victorii incandescente-n șesenal,
Cînd spui Partid vezi mări de grîne-n soare,
Pe-ntregul plai, din zare pînă-n zare.
Cînd spui Partid vezi noile orașe.
Culturii larg deschise largi făgașe.
Cînd spui Partid, tu vezi cum își desface
Aripile hulubul — simbol iubit de pace.
Cînd spui Partid vezi stînd in frunte
Conducătorul încercai în grele lupte.
prof. VIOREI. POPESCU
corn. Fundaia-Brașov
Prof. Alexandrina Zberea (București) : „Studiu"
DISCUȚIE IN TREN
Mergeam în trenul lung, pe Bărăgan.
Eu către Dunăre și ei la mare.
Erau vreo șase pionieri, îmi pare.
Și n-aveau la un loc atîția ani,
Cîți îi purtam eu singur în spinare.
Dar cum eram tovarăși, azi, de drum
Și n-aveam loc cu toții la fereastră,
Să admirăm, sub bolta larg albastră,
întinsele oceane de porumb,
Ne-am pomenit vorbind— de țara noastră.
MATURIZARE
Eu m-am deprins cu zborul în vremile aceste,
cînd ne-a deschis partidul spre viitor, ferestre.
Mi-am regăsit cadența într-al mulțimii pas
și îmi amestec glasul în al mulțimii glas.
Pășesc matur sub steagul partidului părinte,
multiplicînd chemarea-i de aur în cuvinte.
Contemporan cu lumea aceasta de eroi,
cînd sînt chemat pe nume, răspund mai tare : „NOI".
Azi toți
elevii tăi
vor da examen
Azi toți elevii tăi vor da
examen...
Vor ireoe-n altă școală, mai
înaltă.
Le dai un ultim sfat, o-ncurajare.
Te temi și speri cu dînsii laolaltă
Și-i urmărești cu gîndul pină-n
sală,
Și parcă-i vezi cum, siguri, trag
biletul,
Și parc-auzi răspunsurile clare,
Și-ți pare rău de Șteiănică,
bietul :
E cam timid și cam încet la vorbă
Deși la muncă nimeni nu-1
întrece...
Ddl iată-i : vin cu fețe-mbujorate
Să-ți spună c-au luat cu toții
zece.
Ce ii-vor miine ? Muncitori,
constructori.
Cosmonauți ori agronomi,
chimiști.
Sau medici alții, profesori ca
tine...
Cu toții dădi-vor statul comunist.
E munca ta ce va rodi
piinti-înșii.
Și visul tău ei îl vor întrupa,
în toi ce ei vor da mai bun în
viață
Va fi și-un strop din străduința ta.
De munții noștri mîndri și bogațl,
De ape repezi care curg la vale
Să se prefacă la hidrocentrale
prof. IOANID ROMANESCU
Școala de 8 ani Voinești, raionul Iași
prof. N, ROȘA
Botoșani
Dragoste
■Ml
In milioanele de kilowați...
Și-am mai vorbit de sonde și furnale.
Știau copiii despre colectivizare.
Că țara noastră este astăzi toată
O colectivă mîndră și bogată,
Cu holde, cum le vezi, întinse ca o mare.
Cum nu puteau să fie altădată.
A fost o caldă convorbire-n tren.
N-a iost numai un drum prin geografie.
Ea mi-a rămas săpată-n suflet, vie.
prof. STELIAN CUCU
București
Porumbelul are aripi de zăpadă ;
11 țin in mîini un băiat și o fată —
Dragostea lor e oa pana lui de
curată.
Porumbelul pornește epre soare ;
Băiatul și fata-1 petrec plnă-n
zare —-
Dragostea lor cît zborul lui e de
mare.
M1HAI MUNTEANU
învățător, corn. Slobozia,
Dorohoi
Alfabetizare
în Cuba
Oceanul, o vastă oglindă.
Azuriii din cer să cuprindă.
Pe țărm însorit, palmieri,
Proiectați cu creștetu-n cer.
In joc de lumină — orbitoare,
Imemse cristale de-cagint,
Noi blocuri se-nalță în soare,
Oleandri cu flori parfumate.
Oceanul cu alge sărate.
Pe plajă, un grup de pescari
Și-O fată cu ochii sprințari.
Cu-adîncă răbdare-i învață
Din slovele scrise, din viață,
Citesc și flacără-i cartea :
„Ori patria dragă, ori moartea*.
Se-nalță pădurea de schele ;
Deasupra, oceanul de stele.
prof. NATAL1A BON CU
Școala medie „I. L. Caragiale"
Ploiești
Prof. N. Spirescu (Galați): Citirea manifestelor în port (Din ciclul
„Trecutul de