Organ al Ministerului Învâtâmîntuiui și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmml și Cultura
Anul XIII nr. 668
vineri *13 iulie 1962
12 pagini 25 bani
Activități de vacantă
In școli nu mai răsună clopoțelul care anunță începutul și sfîrșitul orelor de curs. Nu
mai întîlnești profesori cu catalogul sub braț, îudreptîndu-se spre clase. Au încetat să mai
tie luate cu asalt chiar și avizierele școlilor medii, unde figurează listele candidaților care au
luat examenul de maturitate.
înseamnă oare aceasta că școlile și-au întrerupt orice activitate ? Nicidecum!
A început în ultimul timp să circule o nouă expresie — „trimestrul al patrulea". E un tri-
mestru de un fel deosebit, dar și în cursul lui viața școlii continuă să pulseze la fel de viu ca
și în trimestrele precedente „obișnuite".
Tabere, excursii,
drumeție...
„Elevii claselor a VlII-a,
a IX-a și a X-a, care pleacă în
excursie pe data de 18 iulie, se
vor prezenta luni, 16 iulie, ora 10,
pentru a li se face unele comu-
nicări"... „Plecarea la tabără are
loc la 22 iulie (seria a Il-a) și
5 august (seria a III-a)“. „La
club se vor desfășura: luni —
vizitarea unei întreprinderi me-
talurgice, jocuri în aer liber, o
audiție muzicală ; marți — o șe-
zătoare literară, un concurs „cine
știe cîștigă" și un meci amical de
volei; miercuri — drumeție:
vizitarea împrejurimilor orașu-
lui ; joi — ..." Bogat în acțiuni
variate și atractive, programul
vacanței arată, în mai toate
școlile din țară, că activitatea
educativă nu s-a întrerupt de fel.
Prin definiție, vacanța repre-
zintă timpul de odihnă, întreru-
perea temporară a unei activi-
tăți cu scopul refacerii forțelor.
Definiția este corectă dar de-
parte de a reda sensul, bogăția
vacanțelor pe care le petrec
elevii noștri sub supravegherea
atentă, plină de grijă a școlii, a
cadrelor didactice. Lipsește din
această definiție reflectarea fap-
tului că, sub forme deosebit de
atractive, străbătind țara in lung
și lat, admirind frumusețile ei,
culegind cunoștințe și impresii
despre trecutul ei glorios, despre
minunatul ei prezent, stînd de
vorbă cu cei ce desăvîrșesc con-
struirea socialismului sau contri-
buind și ei, prin acțiunile ,lor
patriotice, la munca celor mari,
copiii se dezvoltă armonios, își
fortifică forțele, își lărgesc ori-
zontul de cunoștințe. Ei învață
să citească în construcțiile noi
pe care le întîlnesc pretutindeni,
în munca avintată a colectivelor
de muncitori din uzine ori de
pe ogoare, felul cum se făurește
istoria — istoria harnicului nos-
tru popor sub conducerea înțe-
leaptă a partidului. învață să
admire și să iubească natura,
frumosul. învață să se încreadă
în forțele lor, să înfrunte greu-
tatea de a trece un pîrîu mai
repede sau o pantă mai abruptă,
învață să trăiască în colectiv, să
se comporte tovărăseste cu co-
legii lor, viitorii lor tovarăși de
muncă.
Iată dar că, în forme specifice,
procesul educativ continuă să se
desfășoare din plin și în va-
canță.
Pregătiri pentru
noul an școlar
»
In timp ce elevii trăiesc, în
toate colțurile patriei, clipe de
neuitat, școlile s-au transformat
în adevărate șantiere. Gospodari
chibzuiți, harnici, directorii au
început din vreme pregătirile
pentru deschiderea noului an
școlar.
Dacă te oprești la Școala me-
die din Bicaz, bunăoară, mirosul
de var, de tencuială proaspătă,
îți spune încă de la intrare că
aici munca este în toi. Se zu-
grăvesc sălile de clasă și culoa-
rele, se fac reparații în exterior.
Internatul se renovează și își
mărește capacitatea.
Cu intense pregătiri este în-
S t u
Cei ce îi învață pe alții nu în-
cetează la rîndul lor să învețe.
Răgazul vacanței de vară esle fo-
losit din plin în acest scop.
In această perioadă institutele
de perfecționare ale cadrelor di-
dactice se află în plină activitate.
La Iași, la București, la Cluj sau
la Timișoara pot fi întîlniți acum
sute de învățători și profesori
care răsfoiesc tratate în săli ră-
coroase ale bibliotecilor, participă
la prelegeri, consultații și semina-
lii.
Programul institutelor de perfec-
ționare este foarte bogat și într-
un timp scurt, drămuit cu zgîrce-
nie, își propune să rezolve nume-
roase probleme. De curînd la Bu-
curești a luat sfîrșit un curs de
două săptămîni la care au parti-
cipat peste 500 de cadre didac-
tice din școlile speciale. Acum, în
căminul „Carpați", în locul stu-
denților, înlilnim numeroși învă-
țători, profesori, educatoare care
au sosit aici pentru a frecventa
cursurile pregătitoare în vederea
Alături de
Dar nu toate cadrele didac-
tice sînt cuprinse la cursurile de
perfecționare. Multe din ele se
află acum la sate, fie că sînt
localnice, fie că au sosit în va-
canță.
In aceste zile ale miezului de
vară, cînd bătălia secerișului este
în toi, învățătorii și profesorii
care se află la sate sînt ajutoare
de nădejde ale colectiviștilor. îi
întîlnești adesea la arie, gata să
ajute, cu fapta și cu vorba, la
munca plină de însuflețire a
treieratului.
La Olteni, în raionul Videle,
cadrele didactice au organizat o
bibliotecă volantă care se de-
plasează la arie, ducînd colecti-
viștilor ziare și broșuri de agro-
tehnică. La Apata, în raionul
Rupea, învățătorii și profesorii
tîmpinat noul an școlar și în
raionul Costești din regiunea
Argeș. La toate cele 110 școli din
raion au început reparațiile și
curățenia. Multe din ele vor
primi o „zestre" nouă; bănci,
catedre, dulapuri.
Mulți elevi din numeroase lo-
calități ale patriei vor începe
noul an școlar în localuri noi,
moderne și luminoase. în ra-
ionul Piatra Neamț, de exemplu,
sînt aproape de finisare localu-
rile noi ale școlilor din comu-
nele Galu, Bicaz-Chei, Ivaneș,
Mărgineni și Grințieși. în ra-
ionul Costești se ridică școli noi
la Șerbănești, Gliganu, Cornățel,
Slobozia, Coșăreni-Sîrbii Mă-
gura etc.
în întreaga țară — la Bucu-
rești și la Baia Mare, la Con-
stanța și la Suceava, în nenu-
mărate sate — școli noi, clase
mari, pline de soare, laboratoare
bine utilate, cabinete școlare și
săli de sport — daruri ale parti-
dului și guvernului, ale întregu-
lui popor, îi vor primi pe copiii
veniți să învețe carte, să se pre-
gătească temeinic pentru viață,
d i u
examenului de definitivat și de
gradul 11. Sînt printre ei profesori
de fizică, de matematică, de chi-
mie, științe naturale, geografie,
pedagogie etc. Pentru o vreme au
schimbat locul ce le esle rezervat
de obicei la catedră cu cel din
băncile destinate elevilor. Este
un schimb folositor căci el va a-
juta să fină lecții mai frumoase,
mai bune, să dea o pregătire mai
temeinică elevilor lor.
Alături de cursurile menite să
asigure un nivel cît mai ridicat
examenelor de definitivat și de
gradul II, se organizează în vara
aceasta la Predeal și un curs cen-
tral pentru profesorii de limba
rusă. limba franceză și germană.
Sînt numai cîteva aspecte ale
strădaniilor depuse de cadrele di-
dactice pentru a-și ridica măies-
tria profesională, pentru ca atunci
cînd, după deschiderea cursurilor
se vor întîlni din nou cu elevii
lor să înceapă în așa fel munca
încît să dea rezultate din ce în ce
mai bune.
colectiviști
discută cu colectiviștii despre
cultura cartofilor timpurii, des-
pre felul cum se pot obține
5000 kg porumb boabe la hectar
în cultură neirigată etc. La Ciol-
pani, în raionul Răcari, cadrele
didactice au scos o gazetă care
oglindește mersul treieratului, iar
la Tamaș, în același raion, au or-
ganizat o brigadă artistică care
dă scurte spectacole la arie, pro-
curînd colectiviștilor momente
de destindere și desfătare și mo-
bilizîndu-i în același timp în
muncă.
Pretutindeni în țară, alături de
îndeplinirea îndatoririlor lor de
oameni ai școlii, învățătorii și
profesorii sprijină și munca har-
nicilor noștri colectiviști, înde-
plinindu-și astfel și o însemnată
îndatorire patriotică.
Minunate săptămîni de odihnă
Dimineața în tabără goarnele sună începutul unei noi zile pline de
bucurii
'Activitate educativă în mij-
locul elevilor, pregătiri pentru
noul an școlar, desăvîrșirea pre-
gătirii ideologice și profesionale,
munca obștească în sprijinul
agriculturii socialiste — toate
acestea se îmbină cu minunatele
săptămîni de odihnă pe care ca-
drele didactice le petrec la
munte, la mare, în stațiunile
balneare, în cluburile sindicale.
Poștașii au început să aducă
în școli ilustrate cu saluturi de
la profesorii și învățătorii ple-
cați în concediu la casele de
odihnă de la munte, în stațiunile
balneo-climaterice, pe litoral. In
Capitală numeroase cadre didac-
tice din raioanele Lenin, 1 Mai,
30 Decembrie, Grivița Roșie, au
primit prin sindicate bilete cu
prețuri reduse pentru a se odihni
la Eforie, Sinaia, Bușteni, Tuș-
nad, precum și bilete de trata-
ment la Călimănești, Slănic Mol-
dova etc. Sindicatele din școli
s-au îngrijit de asemenea să asi-
gure prin O.N.T. bilete de călă-
torie în circuit pentru profesorii
și învățătorii care doresc să vizi-
teze în timpul concediului mai
multe localități din țară.
Demne de relevat sînt iniția-
tiva sindicatului învățămînt din
orașul Timișoara, care și în
acest an a asigurat prin mijloace
proprii odihna cadrelor didac-
Vacanța a încetat de mult să mai reprezinte o pată albă pe harta
anului școlar. Am putea spune chiar că, în formele specifice de acti-
vitate ale profesorilor și ale elevilor din timpul vacanței, sfera și ca-
drul acțiunilor s-a extins.
Unde nu întîlnești elevi și profesori în aceste zile ? Pe vîrf de
munte sau pe litoral, vizitînd uzinele, gospodăriile agricole colective,
expozițiile și muzeele. Mii de profesori studiază în bibliotecile institu-
telor de perfecționare, fac totul pentru a pregăti cît mai bine condițiile
materiale și de conținut ale muncii viitoare.
In lumina tuturor acestor fapte vacanța apare asemenea unui
imens acumulator de forțe și energii pentru noul an școlar.
tice într-o vilă foarte bine ame-
najată pe litoral, precum și ini-
țiativa secției sindicale a Grupu-
lui școlar de la uzinele „Steagul
Roșu" din Brașov, care, cu spri-
jinul sindicatului întreprinderii,
a amenajat la Năvodari o casă
de odihnă pentru cadrele didac-
tice.
Un număr însemnat de sindi-
cate din învățămînt au luat ini-
țiativa organizării unor excursii
atractive, pe itinerarii variate,
pentru cadrele didactice. In
aceste zile, Clubul sindicatului
învățămînt din București a or-
ganizat o excursie în Delta Du-
nării pe ruta Galați-Tulcea-Cri-
șani-Mila 23-Caraorman. Alte
excursii vor avea ca obiectiv vi-
zitarea Bicazului și a noilor în-
treprinderi industriale din Mol-
dova, a Hunedoarei și Văii
Jiului etc.
în timpul vacanței, pentru ca
profesorii și învățătorii să-și
poată folosi cît mai plăcut fie-
care zi de odihnă, sindicatele din
învățămînt au organizat la clu-
buri activități specifice recrea-
tive. La Clubul sindicatului în-
Vt țămînt din Capitală, bunăoară,
s-a deschis în aceste zile gră-
dina de vară unde au loc în fie-
care săptămînă prezentări de
filme, seri literare, simpozioane
etc.
Gei
de la
120 de elevi din anul HI
Centrul profesional și teh-
nic de maiștri din cadrul M.I.U.
și-au susținut de curînd exame-
nul de diplomă în fata unor co-
misii alcătuite din delegați ai
M.I.U. și delegati din întreprin-
deri. Examenul a constat din
susținerea proiectului de diplomă
— în care candidatii au trebuit
să propună soluții noi pentru
rezolvarea unor probleme
procesului de producție ,în
cialitătile filatură, tesătorie,
cotaje etc. — precum
probe orale privind
ale
spe-
tri-
din
Si
aspectele
organizatorice si tehnologice ale
muncii în industria ușoară.
Cu acest prilej s-a putut con-
stata temeinica pregătire pe care
au căpătat-o ei la lecțiile teore-
tice, în laborator și la practica
desfășurată în întreprinderi sub
îndrumarea cadrelor didactice,
care s-au preocupat intens de
instruirea și educarea viitorilor
maiștri, dezvoltînd în rîndurile
lor o înaltă conștiință a misiunii
lor în procesul de producție.
A intrat în tradiția școlilor din
Caransebeș ca după încheierea
fiecărui an școlar să prezinte lao-
laltă o mare serbare sportivă.
Anul -acesta, pregătirile pentru
Serbarea .sportivă au fost începute
încă din luna februarie. învăță-
torii și profesorii de educație fi-
zică i-au îndrumat pe elevi în
executarea unor exerciții eît mai
armonioase, cît mai izbutite. Pen-
tru ca pregătirea serbării să nu
ducă la supraîncărcarea elevilor,
repetițiile s-.au efectuat în gene-
ral în partea pregătitoare a lec-
țiilor de educație fizică și cu pri-
lejul anumitor întîlniri sportive,
duminica dimineața.
Un ajutor însemnat au acordat
Școlilor comitetele de părinți, care
au contribuit la procurarea echi-
Pentru copiii
Secția de învățămînt a raio-
nului Giurgiu a luat numeroase
măsuri menite să creeze condiții
cîi mai bune de odihnă și recrea-
re copiilor din școlile raionului.
S-au organizat astfel, pe lîngă
școli. 32 de tabere în cadrul că-
rora ^au loc serbări pionierești,
concursuri sportive, șezători lite-
rare, seri în jurul focului.
Peste 9.800 de pionieri și șco-
lari vor porni în drumeție sau
vor participa la excursii cu iti-
nerarii mai lungi. S-au organizat
vizite la Podul Prieteniei, Ia Fa-
brica de zahăr,
val, la Muzeul
la Șantierul na-
de istorie și de
Lucrări de artă plastică
ale elevilor
La muzeul raional din Lipova
'E-a deschis în aceste zile o ex-
poziție de pictură care cuprinde
lucrări ale elevilor școlii medii
'de arte plastice din Timișoara,
executate în școală precum și în
cedrul practicii efectuate la Li-
_ pova.
Sînt apreciate de vizitatori
lucrările „Peisaj nou“ (acuarelă
de Ion Gaiță, clasa a Xl-a), „Pei-
saj industrial" (cărbune de Petru
Bchweg, clasa a X-a) sau „Na-
Expoziții
în școli
A.
Gr.
Gh.
Pentru popularizarea în rîndu-
rile elevilor a muzeelor din pa-
tria noastră. Muzeul de istorie
din Caracal a luat inițiativa or-
ganizării de expoziții pe tema
„Să cunoaștem muzeele patriei”.
Prima expoziție de acest fel,
organizată în sala Școlii medii
nr. 1 din oraș, cuprinde imaginii
Ide la Muzeul raional din Salonta,
de maiștri pentru
industria ușoară
Numeroși absolvenți, asemeni
tinerilor Gh. Nelulescu din Pi-
tești, Liviu Lupuliu de Ia Arad,
Nicolae Golea din Brașov au dat
răspunsuri notate cu calificati-
vul „foarte bine”.
Acum, pășind la locurile lor
de muncă în producție, își încep
plini de avînt tineresc activita-
însoțiți de învățători și profe-
sori sau de instructori superiori
de pionieri, elevii din Sibiu au
cutreierat adesea cartierele ora-
șului lor descoperind rezerve de
fier vechi, pe care l-au încărcat
în camioane și l-au transportat la
întreprinderea de colectare a me-
talelor. în acest an numai elevii
Școlii de 8
tat aproape
care a luat
patriei.
Acum, în
ani nr. 12 au colec-
20.000 kg fier vechi,
drumul oțelăriilor
vacanță, avind mai
pamentului și la organizarea ser-
bării. La buna desfășurare a a-
cesteia au ajutat și unele sugestii
ale spectatorilor, veniti in număr
mare la repetiții.
în urma unor astfel de minu-
țioase pregătiri, serbarea sportivă
a fost reușită, s-a bucurat de mult
succes.
Pentru anul viitor se intențio-
nează organizarea unor asemenea
serbări sportive
în alte localități
de amploare și
din raion.
Prof.
ION BUCUR
Și
GHEORGHE CORNEL
corespondent
Recent s-a desfășurat la Blaj
faza de zonă a campionatelor de
volei ale școlilor medii sportiv^.
din Giurgiu
științe naturale etc. Numeroși e-
levi vor vizita Institutul de cer-
cetări agricole de la Fundulea,
vor pleca în Deltă, pe Valea Pra-
hovei, în Capitală.
Astfel vacanța de vară va fi
pentru copii un prilej minunat de
a se odihni într-un mod plăcut,
de a-și lărgi cunoștințele, de a-și
dezvolta aptitudinile fizice și in-
teleetuale,
pășind în
reînceapă
tivitatea.
pentru ca în toamnă,
noul an școlar, să-și
cu forțe proaspete ac-
P. BRATAN
Giurgiu
tură statică” (ulei de Maria Mun-
teanu, clasa a Xl-a).
Se remarcă în mod deosebit și
peisajele de pe valea Mureșului
— de exemplu „în parc la Li-
pova", executat de elevul Herbert
Hubner din clasa a Xl-a, sau
compoziția în linoleum executată
de Estera Takacs din aceeași
clasă.
FRANCISC WILD
corespondent
Lipova
regiunea Crișana. Sînt prezentate
aici numeroase fotografii, grafice,
fotocopii, hărți, documente, cărți
și broșuri etc.
Expoziția este vizitată zilnic
de elevi, profesori, părinți.
Muzeul de istorie din Caracal
și-a propus să organizeze și alte
expoziții de acest fel
PĂTRU CRĂCIUN
,ea dovedind o dată mai mult
că au meritat încrederea între-
prinderilor care i-au trimis să-și
ridice nivelul pregătirii profesio-
nale pentru a
tori de nădejde
care lucrează.
deveni conducă-
ai sectoarelor în
GH. BOBOC
mult timp liber, pionierii și șco-
larii din Sibiu și-au luat anga-
jamentul să sporească cantitățile
de
cu
la
Ia
fier vechi colectate. Alternînd
ceasurile minunate petrecute
taberele locale, în drumeție,
club etc., acțiunile pentru
strîngerea fierului vechi îi fac pe
copii să se simtă mîndri că ajută
și ei, după puterile
închinată înfloririi
lor, Ia munca
patriei.
I.
GEAMĂNU
Sibiu
S-au întrecut echipele din Blaj,
Cîmpulung-Muscel, București și
Tg. Mureș. Echipa elevilor din
Blaj a dovedit o bună pregătire
tehnică și a reușit să se claseze
pe locul I fără nici o înfrângere.
Au urmat. în ordine, echipa ele-
vilor Școlii medii nr. 2 București,
apoi cea din Cîmpulung-Muscel.
La fete s-au întrecut doar 3
echipe. Elevele Școlii medii nr.
2 din București s-au clasat pa
primul loc datorită unei mai bune
pregătiri. Au urmat echipele ele-
velor din Blaj și Tg. Mureș.
Întrecerile au dovedit dragos-
tea elevilor pentru sport, dorința
de a face cinste numelui școlii pe
care o reprezintă.
Prof. SERAFIM DUICU
Blaj
In valea Jiului
De curînd, un grup de 42 de
profesori de științe naturale din
raionul Sibiu au făcut o excursie
în bazinul carbonifer al Văii Jiu-
lui. Excursia le-a. dat prilejul să
cunoască munca încordată a mi-
nerilor din Petroșeni, Vulcan și
Lupeni, a furnaliștilor și oțelari-
lor din Hunedoara,
Primul popas l-au
stitutul de cercetări
Petroșeni, unde au
făcut la Irt-
miniere din
primit ex-
plicații asupra stratificării cărbu-
nelui în scoarța pămîntului, asu-
pra modului de extracție, asupra
mașinilor folosite în acest sgpp
și a procedeelor de automatizare
Deosebit de interesantă a fost
pentru profesori și vizita la Com-
binatul siderurgic din Hunedoara
unde au asistat la descărcarea
unuia din furnale. De asemenea,
a fost foarte instructiv popasul
la Grădina botanică din Simeria,
unde profesorii au putut vedea
specii rare de plante exotice.
Excursia, inițiată de Secția de
învățămînt a raionului Sibiu și
de cercul pedagogic de științe na-
turale, va contribui desigur Ia
ridicarea calității lecțiilor de
științe naturale în școlile raionu-
lui.
TRAIAN BICHIȘ
Sibiu

BIBLIOGRAFIE
A apărut revista NATURA, seria
Biologie, nr. 3/mai-iunie 1962.
In sumar :
Un măreț eveniment istoric in viața
poporului romîn.
M.
V.
P.
Gh.
Uăcătușur St. Boldor, I. Drăghicî :
Originea vieții pe P-ămînt.
Soian: însemnătatea rădăcinii ca
organ absorbant al plantelor supe.
xioare.
Burcea,
K. Nîedermaier • Buruienile
din pajiști.
Mauch : Metodele de încrucișări fo-
losite în avicultura pentru ridicarea
producției de ouă și de carne.
Strungarii : Progrese recente în
neurofiziologie.
Dihoru : Insula de fagi din
gea.
Crep : Munca în producție
vilor.
Dobr o-
îndrumări pentru vizitarea unei
dării agricole de stat.
a ele.
gospo-
A. Ciobanii, G. Kreindler : Excursii zoo-
logice legate de predarea zoologiei
la cl. a IV-a.
O. Braga : în excursie cu elevii pe me-
leagurile Moldovei.
Documentare, Recenzii, Noutăți, Inior-
mâții. Calendar, Din activitatea S.S.N.G.
Redacția revistei Natura reamintește
celor care au avut abonament numai pe
semestrul I, să-și reînnoiască abonamen.
tul pe semestrul II.
In excursie la minunatele chei ale Dimbovicioarei

O serie de cadre didactice
ne-au pus întrebări în legătură
cu unele probleme de legislație
a muncii. Dăm mai jos răspuns
la aceste întrebări.
Potrivit instrucțiunilor în vi-
goare, pedagogii beneficiază de
un concediu de odihnă de 18—21
de zile. Sarcinile lor în perioada
din timpul vacantei de vară cînd
nu au concediu sînt stabilite de
directorul școlii, pe baza regula-
mentului de funcționare a șco-
lilor.
Pregătirea pentru examenele
de grad (la cursuri) nu dă drep-
tul la concediu de studii nici
cadrelor didactice si nici organe-
lor de îndrumare. Pregătirea are
loc in timpul concediului legal
de odihnă.
Hotărîrea Consiliului de Mini-
ștri nr. 1434/19.60 privind cumu-
lul de funcțiuni prevede că po-
sturile vacante de învățători pot
fi date -în cumul numai învăță-
torilor de la clasele I—IV. Ele
sînt retribuite cu 60 la sută din
valoarea postului cumulat.
Hotărîrea Consiliului de Mini-
ștri nr. 175/1959 prevede că pos-
turile tehnico-administrative din
școli nu pot fi cumulate.
Directorii școlilor de 8 ani care
au și secții serale au dreptul, in-
diferent de numărul claselor, la
sporul de 10—15 la sută ce se
Institutul politehnic din Iași anunță
ocuparea prin .concurs a unui post va-
cant de profesor ta Facultatea de elec-
trotehnică, catedra Măsuri și mașini
electrice, disciplina Mașini electrice.
Cererile de înscriere se vor înainta
în decurs de o lună de la publicarea
prezentului anunț, la rectoratul Institu-
tului politehnic din Iași, Calea 23 Au-
gust nr. 11, însoțite de următoarele
acte :
acordă cadrelor didactice de la
seral.
Timpul servit ca instructor de
pionieri salariat se consideră ca
stagiu în învățămînt. De aseme-
nea, timpul servit ca activist
U.T.M. se recunoaște ea stagiu
de activitate în învățămînt cu
respectarea condițiilor prevăzute
în instrucțiunile pentru aplicarea
H.C.M. nr. 1059/1959.
Concediul fără plată luat în
cursul unui an pentru motive cu
caracter personal nu se exclude
din calculul timpului pentru con-
cediul de odihnă. Astfel, unui
salariat care a avut în timpul
unui an un concediu fără plată
de 0 lună, cîștigurile realizate i
se totalizează pe anul respectiv,
iar suma rezultată se împarte la
12 luni și nu la 11. adică luna
de concediu fără plată nu se
exclude din calcul.
Timpul servit ca secretar și ca
pedagog nu este considerat sta-
giu în învățămînt în cazul cind
persoana respectivă nu avea la
acea dată studiile necesare care
dădeau dreptul de a preda in
învățămînt.
Învățătorii care predau la cla-
sele I—IV și care au la bază o
școală de nivel mediu dar nu
sînt atestați în învățămînt, se
salarizează la categoria a H-a
de salarizare prevăzută pentru
învățători.
stat sau de pe actul echivalent de studii
superioare 1 copie legalizată de pe di-
ploma de doctor sau de candidat în
științe ; copie legalizată de pe atestatul
de profesor sau conferențiar ; lucrările
științifice ale candidatului, într-un
exemplar ; certificatul de caracterizare
a activității profesionale și sociale a
candidatului, eliberat de instituția (în-
treprinderea) în care acesta își are
funcția de bază ; memoriul de activitate
didactico-științilică, semnat de candidat;
Manuale pentru noul an școlar
Realizarea unor manuale de calitate ridicată și în număr suficient constituie unul dintre
factorii hotărîtori pentru asigurarea unui înalt conținut științific al muncii instructiv-educa-
tive. Iată de ce această preocupare se află pe primul plan al activității tuturor secțiilor Editurii
de stat didactice și pedagogice, unde munca de pregătire a manualelor pentru noul an școlar
se află în stadiul final.
Dornici să știm ce lucruri noi va aduce anul școlar 1962—1963 în această privința
ne-am adresat lucrătorilor care răspund de principalele sectoare editoriale.
La început, cîteva date statistice
Redactorul șef adjunct care răs-
punde de editarea manualelor pen-
tru disciplinele realist-practice,
tov. A. Geafer, a consultat timp de
cîteva clipe un tabel centraliza-
tor, dîndu-ne apoi cîteva date în
legătură cu stadiul de editare a
manualelor. Aflăm astfel că pen-
tru matematică, fizică, chimie au
apărut sau se află în fază tipogra-
fică finală toate manualele pen-
tru noul an școlar. Pentru științele
naturale vor apărea în noul an
școlar 32 de manuale, dintre care
numai două — manualele pentru
predarea Agriculturii la clasele V
și VI, se află încă în stadiul re-
dacțional-
Redacția de geografie din ca-
drul editurii a realizat în acest an
cifra cea mai mare de manuale noi
și revizuite pentru învățămîntul
de cultură generală. In noul an
școlar această redacție pune la
dispoziția profesorilor și elevilor
trei manuale noi și 17 manuale
revizuite substanțial.
Cifre impresionante în legătură
cu editarea de manuale pentru
anul școlar 1962/63 — în majori-
tate este vorba de manuale ori-
ginale noi — ne-a furnizat discuția
cu cei doi redactori șefi adjuncți
ai editurii care răspund de sec-
toarele de redactare a manualelor
pentru învățămîntul profesional
și tehnic și pentru predarea cu-
noștințelor industriale cu aplicații
practice în școlile de cultură ge-
nerală — tov. Constantin Marin
și Avram Pop. Astfel, am aflat
că școlile profesionale și tehnice
care pregătesc cadre pentru in-
dustria metalurgică și industria
minelor vor primi în acest an 22
de manuale noi, școlile din sec-
toarele industriei construcțiilor de
mașini și din industria transpor-
turilor vor primi 29 de manuale
noi, școlile din industria bunuri-
lor de consum 20 de manuale noi,
școlile din sectorul petrol-chimie
21 de manuale noi, iar școlile din
sectoarele industriei electrotehni-
ce și construcțiilor 54 de manuale
noi. S-a asigurat de asemenea re-
editarea tuturor manualelor pentru
predarea cunoștințelor industriale
cu aplicații practice în produc-
ție în școlile de cultură generală,
Încă din aceste zile sute de mii de manuale ies de sub tipar pentru
noul an școlar
Legarea strînsă a cunoștințelor cu viața —
preocupare centrală
CALITATE TOT MAI RIDICATA
ta întrebarea ce aduc nou din
punct de vedere al conținutului
manualele anului școlar 1962—63
față de manualele anului trecut
am aflat cîteva lucruri deosebit
de intersante.
în primul rînd, eforturile editu-
rii au mers spre îmbunătățirea
conținutului științific al manua-
lelor, spre legarea lor mai strînsă
de viață. De exemplu, la noul ma-
nual de fizică pentru clasa a Vl-a,
elaborat pe baza programei școlii
de 8 ani, în fiecare capitol sînt
prezentate și aplicațiile practice
ale principiilor și legilor științi-
fice despre care se vorbește. Ast-
fel, chiar de la primul capitol
„Măsurări11, se arată aplicațiile
practice ale măsurărilor în indus-
trie — cu șublerul și microme-
trul — și se vorbește despre măsu-
rările din agricultură — măsura-
rea adîncimii brazdelor, a peri-
metrului toracic al animatelor etc.
La capitolaie privind presiunea,
vase e ci raurdeante etc. se pre-
z -.'l aphcapiie acestora la iriga-
tpompe, adăpătoare automate
ș a m d:
Se evidențiază grija autorilor și
editurii pentru tratarea proble-
melor cuprinse în manuale la ni-
velul tehnicii înaintate, păstrînd
în același timp în expunere o for-
mă accesibilă. In deosebi s-a
realizat această cerință la o
serie de manuale pentru în-
vățămîntul profesional și tehnic.
De exemplu, manualul în trei vo-
lume pentru disciplina „Construc-
ții de clădiri", expune metodele
industriale de construcții înce-
pînd cu fundațiile prefabricate și
construcțiile din panouri mari,
continuînd cu cofrajele glisante și
construcțiile în carcase și termi-
La Editura didactică și pedagogică noile manuale sînt cercetate cu atenlie
nînd cu noile procedee de fini-
sare.
O mare atenție s-a acordat de
asemnea oglindirii în manuale a
celor mai noi date. Ceea ce ca-
racterizează conținutul manuale-
lor de geografie a continentelor,
de exemplu, este atenția deosebită
dată prezentării țărilor care și-au
dobîndit recent independența. In
Tehnica poligrafică nouă
în slujba îmbunătățirii manualelor
Noile manuale apărute pentru
anul școlar 1962—63 îți arată,
chiar de la coperte, strădania edi-
turii pentru îmbunătățirea pre-
zentării grafice artistice. Numărul
manualelor legate în material
plastic, care le face mai rezistente
și mai atrăgătoare, s-a dublat față
de anul școlar trecut. De aseme-
nea, a crescut numărul manuale-
lor ale căror coperte sînt rodul
muncii celor mai buni graficieni
din țara noastră.
în același timp, elementul gra-
fic a fost folosit și pentru a face
mai accesibil elevilor conținutul
cunoștințelor prezentate. De exem-
plu, la manualul de chimie pentru
clasa a Xl-a. tipărit în două cu-
lori, cea de a doua culoare —
roșu — a fost folosită pentru a
scoate în evidență grupările func-
ționale caracteristice anumitor
substanțe organice. La manualul
de fizică pentru clasa a Vl-a, pe
lîngă planșe, grafice și alte ma-
teriale ilustrative, au fost introdu-
sa fotografii sugestive reprezen-
tînd activitatea unor secții de
cadrul acestei prezentări autorii
au folosit cele mai noi date so-
cial-istorice și economice. Ma-
nualul de geografie pentru clasa
a Vl-a este unul dintre primele
manuale de geografie care răs-
pund noii concepții de prezentare
a fenomenelor de geografie fizică
în cadru regional.
producție din cîteva mari cetăți
ale industriei noastre socialiste,
iar manualul de geografie pentru
aceeași clasă cuprinde numeroase
fotografii reprezentînd peisajul
caracteristic al țărilor Africii și
viața popoarelor din aceste țări.
Colectivele de muncitori, ingi-
neri și tehniceni ai întreprinderi-
lor poligrafice din întreaga țară,
și în mod special colectivul Com-
binatului poligrafic „Casa Scîn-
teii", acordă un sprijin pre-
țios Editurii de stat didactice și
pedagogice pentru a asigura cît
mai bune condiții tehnico-grafice
de apariție a manualelor.
★
Ca rezultat al tuturor acestor
strădanii ale Editurii didactice și
pedagogice, ale autorilor de ma-
nuale, ale întreprinderilor poli-
grafice, învățămîntul nostru de
toate gradele va primi în noul an
școlar manuale mai multe, mai
bune și mai frumoase decît în
trecut.
AL. CIUCA
Manualul — instrument prețios
de lucru în mîna elevului ca și
a profesorului. Pe elev îl condu-
ce sistematic pe firul celor expli-
cate de către profesor. Pe profe-
sor îl ajută ca, în explicarea cu-
noștințelor, să se mențină la vo-
lumul și nivelul de înțelegere al
elevului.
Să satisfacă multiple cerințe de
ordin metodic ca și exigențele
mereu sporite de ordin științific
— sînt condiții pe care trebuie
să le îndeplinească orice mtnual
folosit în învățămîntul nostru.
De aceea, an de an a crescut
preocuparea organelor răspunză-
toare de elaborarea cărților de
școală față de calitatea acestora.
Cadre didactice cu experiență din
școala de cultură generală, cerce-
tători ai Institutului de științe pe-
dagogice, lucrători de la institu-
tele de perfecționare a cadrelor
didactice, profesori universitari,
scriitori și oameni de știință —
iată numai cîteva din categoriile
de specialiști care sînt folosiți
pentru elaborarea și îmbunătăți-
rea manualelor.
Să luăm, de exemplu, noul
manual de limba romînă (Lectura
literară și gramatica) pentru cla-
sa a Vl-a, apărut nu de mult la
E.S.D.P. La elaborarea lui și-au
dat contribuția unii dintre profe-
sorii fruntași din școlile Capita-
lei, cadre de la Institutul pedago-
gic de 3 ani din București și de
la Institutul de perfecționare.
Iată o altă carte școlară — Lim-
ba maghiară pentru clasa a V-a.
Ea a fost lucrată de către două
cadre didactice cu experiență în
predarea acestui obiect, precum
și de scriitorul Suto Andras.
După același principiu al asi-
gurării unui nivel științific și di-
dactic corespunzător au fost alcă-
tuite și colectivele care au elabo-
rat manualul de limba romînă
pentru clasa a V-a, anatomia pen-
în limbajul lor lapidar, ci-
frele ne dau întotdeauna
imaginea precisă a unei acti-
vități.
Iată cîteva cifre semnifica-
tive pentru activitatea desfă-
șurată în vederea asigurării
manualelor școlare necesare
noului an școlar.
•	386 de titluri de ma-
nuale cu un tiraj de 20.600.000
exemplare. Acesta este bilan-
țul activității Editurii de stat
didactice șl pedagogice în
domeniul asigurării manuale-
lor pentru școlile de 8 ani
și școlile medii în anul șco-
lar 1962—1963.
tru clasa a X-a geografia pentru
clasa a Vl-a, limba franceză pen-
tru clasa a IX-a și multe alte
cărți școlare nou apărute sau în
curs de apariție.
Pentru editarea manualelor
destinate obiectului nou introdus
în programele de învățămînt —.
Agricultura — sînt folosite, de
exemplu, colective formate din
cadre didactice universitare cu
deosebită experință pedagogică
și specialiști care predau în școli
profesionale și tehnice sau care
lucrează direct în producție. în
marile unități agricole socialiste.
Aceste colective se preocupă ca
fiecare din cunoștințele de agri-
cultură pe care le vor primi e-
levii să fie strîns îmbinate cu
producția agricolă și să permită
elevilor să aplice cele învățate
în practică, la anumite lucrări pe
ogoarele marilor unități agricole
socialiste.
Dar alcătuirea noilor manuale
este o operă colectivă mai largă
decît s-ar părea. Cîte cadre di-
dactice nu și-au spus părerea
despre calitatea manualelor —
ca referenți, prin presă, direct
prin scrisori către Editura de stat
didactică și pedagogică, către Mi-
nisterul învățămîntului, la diver-
se consfătuiri ! întreaga masă a
oamenilor școlii analizează conți-
nutul manualelor, arată deficien-
țele pe care le mai conțin unele
din ele, fac propuneri de îmbună-
tățire. Studlindu-se cu atenție
propunerile învățătorilor și profe-
sorilor. sugestiile și observațiile
lor pe marginea manualelor, s-au
reținut desigur cele mai valoroa-
se din părerile lor.
Manualele nou editate reflectă,
deci, și contribuția masei de ca-
dre didactice la apariția unor
cărți școlare tot mai bune, tot
mai utile elevului și profesorului
A. G.
•	Elevii claselor I—VII
vor primi în anul școlar
1962—1963 peste 17.400.000
de manuale gratuite.
— Dintre manualele tipă-
rite anul acesta, peste
3.500.000 vor fi legate în ma-
terial plastic și 2.700.000 voi
fi legate în pînză.
— Învățămîntul profesional
tehnic va primi, în anul șco-
lar 1962— 1963, 179 de titluri
de manuale într-un tiraj total
de 800.000 exemplare. Țoale
aceste manuale vor fi legale
Vs pînză.
Majoritatea manualelor au
și fost predate Centrului de
librării și difuzare a presei.
CT^^EAIlJlR^LiE HADOMATE ALE CADRELOR DIDACTICE
Problemele pregătirii agricole
a elevilor

Ridicarea nivelului pregătirii
agricole teoretice și practice a
elevilor școlii de 8 ani Ia nivelul
cerințelor formulate de Hotărîrea
partidului și guvernului cu pri-
vire la dezvoltarea și îmbunătă-
țirea învățămîntului agricol și
de recenta sesiune extraordinară
a Marii Adunări Naționale a fost
una dintre principalele probleme
discutate la consfătuirile raionale
ale cadrelor didactice din acest
an. In consfătuiri au fost dezbă-
tute pe larg sarcinile care stau
în fata școlilor de cultură ge-
nerală de la sate atît în ceea ce
privește conținutul predării cu-
noștințelor de specialitate, cît și
în ceea ce privește formele și
metodele instruirii teoretice și
practice a elevilor.
La consfătuirea din raionul
Teleajen, regiunea Ploiești, nu-
meroși participanti la discuții au
relevat contribuția adusă de ca-
drele didactice la încheierea co-
lectivizării agriculturii, munca
pe care o desfășoară acestea în
prezent spre a sprijini dezvolta-
rea economico-organizatorică a
gospodăriilor agricole colective.
Vorbitorii au dezbătut această
problemă în strînsă legătură cu
orientarea de viitor a muncii in-
structiv-educative în școlile de
la sate, eu pregătirea cadrelor
pentru agricultură, cu perfecțio-
narea profesorilor în vederea
predării cunoștințelor de specia-
litate și a organizării practicii
agricole.
Vorbind despre perspectivele
predării obiectului „Agricultura”
în școala sătească de 8 ani, ma-
joritatea participantilor la dis-
cuții au arătat necesitatea legă-
rii teoriei cu practica în cadrul
muncii în gospodăriile agricole
colective. Ei au subliniat că
munca elevilor în gospodăriile
agricole colective trebuie să aibă
drept rezultat realizarea unor
recolte bogate pe baza efectuării
lucrărilor la un nivel tehnic îna-
intat. A fost dată ca exemplu,
printre altele, activitatea practi-
că desfășurată în gospodăria a-
gricolă colectivă de către elevii
școlii de 8 ani din Podenii Noi.
Folosind, sub îndrumarea profe-
sorilor și a cadrelor din G.A.C.,
metode înaintate de lucru, ei au
plantat 500 de pomi, au executat
lucrări în livadă și vie și au pli-
vit culturile de grîu.
Luînd cuvîntul în legătură cu
problemele metodice ale desfășu-
rării lucrărilor practice în agri-
cultură, prof. Constantin Mihal-
cea de la Școala de 8 ani din
Roșești a arătat cum i-a îndru-
mat pe elevi să folosească în
munca lor practică o serie de
cunoștințe dobîndite de ei la
lecțiile de fizică și matematică.
Cunoștințele de matematică, de
exemplu, au fost aplicate la cal-
culele de agrimensură pentru lu-
crările de plantare a pomilor și
vitei de vie în terase și pe curbe
de nivel, ca și la unele calcule
pentru registrele de evidentă
contabilă ale gospodăriei agricole
colective. La rîndul lor, cunoș-
tințele de fizică pe care și le-au
însușit elevii au fost folosite la
explicarea funcționării pompelor
de stropit pomi, a mulgătoarei
mecanice, a . adăpătoarei -mecani-
ce a animalelor etc. De aseme-
nea elevii și-au putut da seama
'Aplicații practice la studiul tractoarelor și agregatelor agricole într-o
____________________școală de mecarurarca agriculturii
că în agrotehnică pîrghiile au o
largă aplicație în calculul reglă-
rii plugurilor (care în fond sînt
pîrghii de ordinul II), că noțiu-
nile studiate de ei în cadrul ca-
pitolului „Căldura”, își găsesc
aplicatii în măsurarea și înregis-
trarea temperaturilor solului, ae-
rului, apei, a presiunii atmosfe-
rice etc. Deosebit de interesante
au fost relatările profesorului
Mihalcea referitoare la felul cum
a arătat elevilor aplicațiile elec-
tromagnetismului în problemele
mecanizării și electrificării agri-
culturii și în selecția semințelor
(decuscutarea, scoaterea neghinei
din grîu etc.).
îndeplinirea cu eficientă a sar-
cinilor ce revin cadrelor didac-
tice pe linia familiarizării elevi-
lor cu progresele științei și teh-
nicii în domeniul agriculturii ri-
dică problema cunoașterii din ce
în ce mai adînci a acestor pro-
grese de către fiecare profesor,
indiferent de specialitatea pe
care o are. Numeroși vorbitori
s-au referit la mijloacele con-
crete pe care le au la dispoziție
profesorii pentru a-și însuși va-
riate cunoștințe de agricultură.
Exemplul unor profesori de fi-
zică, matematică, științe sociale
din cadrul raionului care și-au
însușit temeinic atît problemele
teoretice ale agriculturii cît și
unele lucrări cu caracter practic
datorită faptului că i-au ajutat
pe colectiviști să rezolve o serie
de probleme importante ale
muncii lor arată ce posibilități
largi se deschid în fata cadrelor
didactice pentru realizarea aces-
tui obiectiv.
Arătînd sarcinile lor în legă-
tură cu predarea obiectului
„Agricultura” o serie de profe-
sori, printre care I. Chivoiu de
la Școala de 8 ani din Podenii
Noi și Florica Necula de la
Școala de 8 ani din Mîneci-Pă-
mînteni au relevat și importanta
întocmirii și difuzării la timp a
programei acestui obiect, a ma-
nualelor și materialului didactic
corespunzător, la nivelul cerințe-
lor practicii.
Subliniind sarcinile școlilor de
8 ani de la sate în ceea ce pri-
vește pregătirea elevilor pentru
agricultură, tov. N. Sorescu, ins-
pector la secția regională de în-
vătămînt Ploiești, a accentuat
importanta îmbinării cunoștințe-
lor teoretice cu practica în ca-
drul gospodăriilor agricole colec-
tive ca și a aplicațiilor în labo-
ratoare, unde elevii să poată
studia principalele probleme teh-
nice ale mecanizării și chimizări
agriculturii, ale irigării culturi-
lor etc.
In totalitatea lor dezbaterile
purtate cu prilejul consfătuirii
cadrelor didactice din raionul
Teleajen au scos în evidență ho-
tărîrea și entuziasmul cu care
învățătorii și profesorii din șco-
lile raionului se angajează să
lupte pentru înfăptuirea însem-
natelor sarcini puse de partid și
guvern cu privire Ia dezvoltarea
și îmbunătățirea învățămîntului
agricol.
Prof. DIMITRIE D. ROMAN
cercetător principal
la Institutul de științe
pedagogice
___
y WK
După încheierea lucrărilor consfătuirilor raionale ale cadrelor didactice a avut Ioc, în țoală țara, sărbă-
torirea „Zilei învățătorului", care a prilejuit numeroase manifestări artistice închinate oamenilor școlii. în
clișeu : corul formațiilor artistice a sindicatului învățămîntului din București pe scena Ateneului R. P. R.
CU FORTE UNITE -
Toți profesorii și toate obiecte-
le de învățămînt trebuie să-și dea
contribuția la educarea comunis-
tă a tineretului școlar — aceasta
a fost concluzia, subliniată, pe
bună dreptate, cu tărie de con-
sfătuirea cadrelor didactice din
raionul Craiova.
„în școala noastră — s.a spus
în darea de seamă ținută de tov.
Dumitru Diaconescu, șeful sec-
ției raionale de învățămînt —
există numeroase și variate mij-
loace de înrîurire educativă a
elevilor. între acestea, lecția con-
stituie principala formă prin care
se realizează educația comunistă
a școlarilor. Nu există obiect de
învățămînt care să nu ofere
multiple posibilități de educare
a celor mici".
Vorbitorul și-a ilustrat afirma-
țiile cu exemple din școlile ra-
ionului. Astfel, tratarea la lim-
ba romînă a unor subiecte de
sinteză cum sînt „Viața nouă a
satului oglindită în literatură",
„Figuri de luptători pentru con-
struirea socialismului în operele
studiate" etc., vădesc preocupa-
rea profesorilor de specialitate de
a dezvolta dragostea și admira-
ția elevilor pentru popor, pen-
tru lupta dusă de el, sub înțe-
leaptă conducere a partidului, în
vederea dobîndirii drepturilor și
libertăților lui vitale. Cei mai
mulți profesori de limba romînă
s-au străduit să imprime un
profund caracter educativ și lec-
țiilor de gramatică, folosind în
analizele gramaticale texte lega-
te de practica construirii socia-
lismului în patria noastră. De a-
semenea, a arătat tov. D. Dia-
conescu, tot mai mulți profesori
de matematică au dat elevilor
spre rezolvare probleme care pu-
neau în evidentă superioritatea
agriculturii socialiste, avantajele
muncii după metode agrotehnice
avansate, creșterea nivelului de
trai material și cultural al țără-
nimii noastre muncitoare și al
întregului popor. Marea masă a
cadrelor didactice din raion nu
s-a mulțumit doar să comunice
în lecții cunoștințe și date exac-
te din punct de vedere al obiec-
tului predat, ci s-a preocupat și
de interpretarea acestor cunoș-
tințe și fapte, căutînd să pună
în lumină prin ele o lege sau
alta a dialecticii în scopul for-
mării concepției materialiste a
elevilor, al educării lor ateist
științifice.
în același timp, consfătuirea
cadrelor didactice din raionul
Craiova a scos în evidență și ro-
lul pe care îl are profesorul di-
riginte în ansamblul muncii e-
’ducative. Unii din participantii
la discuții au subliniat faptul că
activitatea educativă nu trebuie
și nu poate să se limiteze la ca-
drul strict al orelor de dirigen-
ție, că ea nu se realizează nu-
mai de către profesorul dirigin-
te, acestuia revenindu-i în pri-
mul rînd rolul de a coordona
întreaga activitate de educație
a copiilor din clasa pe care o
cesar ca dirigintele să colabore-
ze — așa cum sublinia în inter-
venția sa tov. Antoaneta Ștefa-
na, instructor cu problemele de
învățămînt al Comitetului regio-
nal P.M.R. Oltenia — cu toți
profesorii care predau la clasa
respectivă, în scopul realizării
unei unități de acțiune bazate
pe cerințele clasei.
în raporturile cu elevii, diri-
gintele trebuie să fie un prieten
mai mare, tovarășul lor bun —
respectat și iubit pentru afec-
țiunea cu care se apropie de fie-
care copil, pentru înțelepciunea
și modestia lui. în raionul Cra-
iova — așa cum a reieșit din
consfătuire — există mulți ase-
menea diriginți. Ei au privit cu
simț de răspundere sarcina ce
le-a fost încredințată, străduin-
du-se să îmbunătățească conți-
nutul orelor de dirigenție și al
celorlalte activități educative.
Așa au lucrat, de exemplu, unii
diriginți de la școlile de 8 ani
din comunele Almăj, Izvor, Leu,
Terpezita ș.a.
Consfătuirea cadrelor didacti-
ce din raionul Craiova s-a oprit
și asupra conținutului orei de
dirigenție. Pe bună dreptate a
fost apreciată ca pozitivă expe-
riența acelor profesori care în
orele de dirigenție folosesc cu
precădere convorbirea etică —
metoda cea mai indicată pentru
aceste ore — pornind de la fap-
te concrete petrecute în viața
clasei. Cîte lucruri — bune și
rele — nu se petrec într-un co-
lectiv în decursul unei săptă-
mîni, al unei etape de muncă ?
Din toate dirigintele poate ale-
ge pe cele mai concludente pen-
tru conduita morală a elevilor
săi, pentru formarea trăsături-
lor lor de caracter. Cîte discu-
ții frumoase, convingătoare și
mobilizatoare nu se pot purta
pornind de la asemenea reali-
tăți ! Cu deplin temei s-a arătat
în consfătuire că referatele fo-
losite de către unele cadre di-
dactice ca punct de plecare al
convorbirilor din orele de diri-
genție nu favorizează discuții
largi, cu participarea firească a
tuturor elevilor.
Așa cum menționa darea de
seamă, orele de dirigenție nu
trebuie transformate in lecții o-
bișnuite. Totuși, aceasta se mai
întîmplă pe alocuri. Tematica
unilaterală, legată aproape ex-
clusiv de aniversări, de viața și
activitatea unor personalități sau
de probleme din domeniul de
specialitate al profesorului, sla-
ba pregătire a convorbirilor, ni-
velul de cultură generală nesa-
tisfăcător sau lipsa de tact pe-
dagogic al celui ce conduce ora
— iată ce alimentează paralelis-
mul cu lecțiile. Or, se știe ca
acest lucru încarcă inutil pe
școlari, îi obosește și-i îndepăr-
tează de subiectele puse în dis-
cuție.
Fără a avea datoria să reali-
zeze întreaga educație comunistă
a copiilor — dirigintele are to-
rea trăsăturilor morale ale șco-
larilor. De aceea, a arătat tov.
Ion lancu, directorul Scolii de
8 ani din comuna Leu. dirigin-
ții trebuie aleși cu multă grijă,
nu numi^ la întîmplare, cum se
întîmplă uneori.
Consfătuirea cadrelor didacti-
ce din raionul Craiova a subli-
niat, o dată în plus, rolul impor-
tant pe care îl au organizațiile
U.T.M. și de pionieri în educa-
rea comunistă a tineretului șco-
lar, în formarea la elevi a tră-
săturilor de caracter ale omtăi.;
nou, în dezvoltarea unei a;uu-
dini principiale față de ^reșev-
le lor și ale colegilor lor. a com-
bativității lor revoluționare, in
multe școli din raion (de exem-
plu în cele din comunele Izvor,
Srabova, Teasc, Almăj, Sopot)
învățătorii, profesorii, diriginții,
prin experiența lor pedagogică
ajută organizațiile de tineret să
desfășoare activități bogate în
conținut, atractive, plăcute co-
piilor, în raport cu particulari-
tățile lor de vîrstă.
Un alt factor a cărui putere
de influențare asupra celor mici
nu poate fi trecută cu vederea
este familia. în condițiile actua-
le, ale victoriei depline a socia-
lismului la orașe și sate, crește
rolul ei în educarea tineretuluL
De aceea, îndrumate de către
secția de învățămînt colectivele
didactice din raionul Craiova au
sporit în acest an eforturile pen-
tru antrenarea familiei în rezol-
varea problemelor de educare a
tineretului. Ca realizări în a-
ceastă direcție menționăm preo-
cuparea pentru informarea pă-
rinților asupra variatelor proble-
me ale muncii educative din
școală (Școala de 8 ani din Co-
șoveni), înfăptuirea pe această
bază a unei unități de cerințe
între școală și familie, a unui
front comun de acțiune (școlile
de 8 ani din comunele Vela, Go-
goșu, Mihăița, Izvor ș.a.).
Tovarășul Ștefan Popescu de
la Școala de 8 ani din Almăj
arăta cît de mult slujește mun-
cii de educare comunistă a ele-
vilor colaborarea strînsă dintre
diriginți. Aite cadre au subli-
niat Însemnătatea pe care o are
conlucrarea permanentă dintre
toți factorii răspunzători de pre-
gătirea pentru viață a tineretu-
lui.
Școala, organizațiile de tineret,
familia — iată trei importanti
factori pentru succesul muncii
din școală. îmbinarea eforturi-
lor lor într-o unitate perfectă de
acțiune este o condiție de bază
în întreaga activitate ce se des-
fășoară pentru a crește cadre
capabile și demne de epoca mă-
reață pe care o trăim. Cu a-
ceastă convingere s-au întors în
comunele lor toți cei peste 400
de învățători și profesori pre-
zenti la consfătuirea cadrelor di-
dactice din raionul Craiova. Stă
în aceasta garanția unor noi și
frumoase realizări.
CONSFĂTUIRILE RAIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE
Rezultate
n lucrările consfă-
—rg- tuirii cadrelor di-
dactice din raio-
Ig nul Adamclisi s-a
IM putut observa, sub
, t§L multiple aspecte,
un progres evi-
dent față de consfătuirile din
anii trecuți. Este de remarcat în
primul rînd faptul că acestea au
fost mai bine organizate, că s-au
condus după un program judicios
alcătuit.
O atenție deosebită s-a acordat
analizei datelor statistice. La sfîr-
șitul acestui an școlar, procen-
tul de promovare la clasele I-IV
este de 92%; ceea ce înseamnă o
creștere de 2% față de anul șco-
lar trecut, iar la clasele V-VII
el reprezintă 89%, față de 87%
cît a fost în anul școlar prece-
dent. în cele trei școli medii care
funcționează pe cuprinsul raionu-
lui Adamclisi nu s-au înregistrat
la sfîrșitul acestui an școlar de-
cît 4 repetențd. Astfel de rezul-
tate. deși în anii viitori vor pu-
tea fi îmbunătățite, constituie to-
tuși un succes al muncii cadrelor
didactice. în discuții s-a arătat
că rezultatele bune obținute la
sfîrșitul anului școlar de învăță-
toare ca Niculina Rotaru de la
școala medie din Adamclisi-, Ma-
ria Duma de la școala nr. 1 din
și numeroase alte cadre
didactice se datorează tocmai
muncii lor conștiincioase, grijii
pentru cît mai buna organizare
a lecțiilor, pentru folosirea celor
mai înaintate și mal eficiente
metode de predare.
Desigur, notele și procentajele
de promovare nu reprezintă to-
tul. De aceea în cadrul discuții-
lor care au avut loc la consfătu-
ire s-au făcut referiri la modul
concret în care au fost pregătiți
elevii, la ceea ce știu și la cali-
tatea cunoștințelor lor. Au fost
subliniate rezultatele bune obți-
nute în pregătirea elevilor la u-
nele școli și la unele clase, cum
este, de exemplu clasa a IV-a de
la școala medie din Ostrov, cla-
să ai cărei elevi s-au remarcat
prin răspunsurile lor corecte, prin
capacitatea lor de a rezolva pro-
bleme și exerciții de matematică,
printr-o exprimare clară.
Un criteriu al aprecierii rezul-
tatelor muncii depuse de profe-
sori îl constituie și răspunsurile
date de elevi la examenul de ab-
solvire a clasei a Vlî-a și la
concursul de admitere în clasa
a VIII-a. Analizîndu-se din a-
cest punct de vedere munca șco-
lilor, a fost citat ca pozitiv
exemplul școlii de 8 ani din Ol-
tina. Toți elevii acestei școli care
s-au prezentat la concursul de
admitere în clasa a VIII-a la
școala medie din Băneasa au fost
declarați admiși, o bună parte
din ei situîndu-se chiar pe pri-
mele locuri. Cu rezultate asemă-
nătoare se poate mîndri și școala
de 8 ani din comuna Dobromir.
Participanții la consfătuire au
insistat și asupra aspectelor pri-
vind legarea învățămîntului de
viață. Au fost mult apreciate suc-
cesele profesorului Ion Stoica de
la Școala medie din Ostrov, care
a folosit în predare date legate
de munca gospodăriei agricole co-
lective din comună și a dezvoltat
la elevi dragostea pentru mun-
ca colectiviștilor. Au fost sub-
liniate și realizările prof. Vale-
riu Mogoșan de la școala de 8 ani
din comuna Abrud, care a efec-
tuat regulat cu elevii aplicații
practice în gospodăria agricolă
colectivă. Asemenea exemple
se întîlnesc și la școlile din
Corabia, Poenița etc.
Rezultatele obținute în munca
școlilor se datorează în bună mă-
sură și felului cum își desfășoa-
ră munca directorii acestora. Di-
rectori ca Dumitru Simionescu,
Vasile Constantin, Hristache Gro-
zea și alții, de exemplu, s-au
preocupat în tot timpul anului
de îndrumarea sistematică a
procesului de învățămînt. Ei au
efectuat un mare număr de a-
sistențe la ore, au făcut nume-
roase observații, pe care le-au
discutat apoi cu învățătorii și
profesorii, iar în cadrul comisii-
lor pedagogice au popularizat ex-
periența pozitivă a fruntașilor și
au analizat lipsurile tipice.
în timpul discuțiilor învățătorii
și profesorii s-au referit și la as-
pectele negative ale muncii lor,
la domeniile în care rezultatele
nu au fost dintre cele mai bune.
S-au subliniat, de exemplu, slă-
biciunile pregătirii matematice a
elevilor de la mai multe școli din
raion. S-a arătat astfel că mai
sînt elevi care nu cunosc ordinea
rezolvării ecuațiilor, care se fe-
resc de rezolvarea ecuațiilor prin
metoda substituției etc. Mai mulți
profesori de fizică și de chimie
s-au referit la folosirea nejudi-
cioasă în unele școli a materia-
lului didactic și au propus ca
înainte de deschiderea anului șco-
lar secția de învățămînt să or-
ganizeze un scurt instructaj pe
această temă.
Un alt aspect asupra căruia s-a
insistat la consfătuire a privit
problemele muncii diriginților.
S-a subliniat că în acest an șco-
lar diriginții au obținut rezulta-
te mai bune pentru că au ' dat
mai multă atenție particularită-
ților individuale ale elevilor, fo-
losind în funcție de aceasta me-
tode educative diferențiate. In
strînsă legătură cu munca e-
dueativă a fost tratată problema
folosirii de către școală a ajuto-
rului pe care-1 poate primi din
partea organizațiilor U.T.M. și de
pionieri.
' Cu privire la felul cum s-au
desfășurat lucrările consfătuirii
se cere subliniat caracterul com-
bativ al dezbaterilor, atitudinea
critică și autocritică a vorbitori-
lor. Au fost profesori și învăță-
tori care în cuvîntul lor și-au a-
rătat părerea în legătură cu pro-
blemele importante ridicate de
alții și le-au analizat în dorința
de a găsi cele mai bune soluții
pentru îmbunătățirea muncii.
Majoritatea celor înscriși la cu-
vînt au fost însă directori de școli.
Aceasta arată că, în general, în
raionul Adamclisi există direc-
tori de școală bine pregătiți, dar
mai arată și că organele de în-
vățămînt nu au dat atenția cu-
venită mobilizării tuturor cadre-
lor didactice pentru a participa
activ la lucrările consfătuirii.
Este de asemenea regretabil că
deși discuțiile au abordat nume-
roase aspecte, numărul propune-
rilor concrete, eficiente venite
din partea vorbitorilor a fost des-
tul de redus.
Dincolo de aceste lipsuri tre-
buie să reținem însă seriozitatea
cu care majoritatea cadrelor di-
dactice au tratat problemele im-
portante ale procesului de învă-
țămînt din școlile raionului, ata-
șamentul manifestat de învăță-
tori și profesori față de sarcinile
trasate învățămîntului de către
partid și guvern.
O. BUZESCU
Propuneri pentru munca viitoare
în raionul 1 Mai din Capitală
în mod deosebit s-au preocu-
pat cadrele didactice din raionul
1 Mai, în propunerile pe care
le-au făcut la consfătuire, de le-
garea învățămîntului de viață,
de producție.
S-a propus de exemplu ca-, în
vederea cît mai bunei pregătiri
a profesorilor de fizică, chimie,
matematică etc., la cercurile pe-
dagogice pentru aceste speciali-
tăți să fie invitați să facă ex-
puneri oameni de știință și con-
ducători de mari întreprinderi,
care să informeze pe membrii
cercurilor asupra celor mai noi
cercetări, asupra celor mai noi
metode folosite în industrie.
Pe linia acelorași preocupări
legate de îmbunătățirea pregăti-
rii practice a tineretului, s-au în-
scris propunerile privitoare la
realizarea unei mai strînse core-
lații între programele de fizică,
desen tehnic și lucrări practice
industriale, ca și propunerile pri-
vitoare la organizarea unor lu-
crări pe teren cu. elevii în gos-
podăriile agricole colective sau
în gospodăriile agricole de stat
din apropierea orașului.
Alte propuneri s-au referit la
îmbunătățirea manualelor și a
materialului didactic. Bunăoară,
s-a propus să fie aduse la zi ma-
nualele de geografie, al căror
conținut este în prezent depășit.
S-a arătat de asemenea necesi-
tatea ca manualul de zoologie
pentru clasa a IV-a să țină sea-
ma de nivelul cunoștințelor ele-
vilor din clasa respectivă, for-
ma actuală a acestui manual
fiind considerată ca prea dificilă
pentru ei.
în raionul Piatra Neamț
învățătorii și profesorii din
raionul Piatra Neamț au dat o
mare atenție în propunerile lor,
problemelor privitoare la răspin-
direa și generalizarea celei mai
bune experiențe în munca in-
structiv-educativă. Pe această
linie s-a propus, de exemplu, ca
în viitorul an școlar să se dea
simultan lucrări cu aceeași temă,
la aceleași clase și obiecte, la
școli diferite. Analiza compara-
tivă a calității acestor lucrări va
scoate la iveală clasele cu cel
I
mai ridicat nivel de pregătire șl.
va ușura descoperirea și apoi ge--
neralizarea celei mai bune ex-
periențe.
Alte propuneri în vederea răs_-
pîndirii experienței înaintate
s-au referit la organizarea unor
consfătuiri restrînse, pe speciali-
tăți sau probleme, la începutul
noului an școlar. De exemplu;
s-a propus să se organizeze o
consfătuire cu cadrele lipsite de
experiență, în care să se discute
despre planificarea muncii didac-
tice și să se prezinte cîteva din
cele mai bune planuri de mun-
că ale învățătorilor și profesori-
lor fruntași. De asemenea, să se
țină o consfătuire cu diriginții,
în cadrul căreia să se discute
despre conținutul orelor de diri-
genție.
i
în orașul Brașov
Multe din propunerile făcute
la consfătuire de cadrele didac-
tice din orașul Brașov s-au re-
ferit la munca educativă. Bună-
oară, s-a propus ca studenții In-
stitutului pedagogic de 3 ani să
cunoască în timpul practicii și
munca instructorilor superiori de
pionieri, pentru a se familiariza
cu problemele activității în rin-
durile pionierilor. Pentru o
mai bună îndrumare pedagogică
a părinților, în funcție de parti-
cularitățile de vîrstă ale copiilor
lor, s-a propus ca lectoratele
pentru părinți să fie organizate
pe clase.
Alte propuneri făcute de pro-
fesori s-au referit la probleme-
le legării învățămîntului de> via-
ță. Iată cîteva din acestea : să
se elaboreze culegeri de proble-
me de matematică și fizică cu
date din producție. „Gazeta ma-
tematică și fizică" să acorde a-
tenție problemelor privind școlile
cu instruire în producție și șco-
lile serale ; la munca practică în
întreprinderi a elevilor, să parti-
cipe nu numai cadrele didactice
de specialitate, ci și profesorii
de matematică, fizică, chimie etc.
Relevînd interesul cadrelor
didactice pentru îmbunătățirea
continuă a activității din școală,
propunerile pe care le-au făcut
ele la consfătuiri vor contribui,
desigur, la ridicarea nivelului
muncii în noul an.
H!!! I ilIlllilllilIlllllllllilIililllIllililIlliilllIllilIHlHllllilII' Illlllilll li II! iii . HI ' IIIIIIIIIIIIMinillffiHimimffllIlMOimiinilllHHIIIIIIlimi™	.............
scurt despre unele probleme
Planificarea muncii
Consfătuirea cadrelor didactice
din raionul Buhuși s-a oprit, prin,
tre altele, și asupra problemelor
privitoare Ia planificarea muncii
în școală, scoțînd la iveală unele
aspecte importante pe această
linie.
Subliniind faptul că cei mai
mulți directori de școli au întoc-
mit planurile anuale de muncă în
raport cu condițiile concrete din
școala lor, darea de seamă pre-
zentată la consfătuire a arătat că,
datorită acestui fapt, ele au con-
tribuit mai mult decit în anii tre-
cuți la buna desfășurare a muncii
instructiv-educative. Astfel au
stat lucrurile, de exemplu, la
școala medie din- Buhuși, la șco-
lile din satele Bahna, Zănești,
Costișa, Podoleni, Balcani etc.
Planurile de muncă ale acestor
școli au avut ca obiectiv central
ridicarea nivelului muncii instruc-
dv-educative și au prevăzut în a-
< e sl scop măsuri precise pentru
prevenirea râmînerii în urmă la
învățătură, pentru combaterea me-
diocrtății in rîndurile elevilor
e’ în fur:- e de condițiile con-
crete
în consfătuire s-a arătat însă în
aceiași •imn că unele școli din
ratonuiui, cum sînt de
• cele din Tuscani-Deal, Gura
.	Brosteni și alte.
• v. clanuri anuale întocmi-
r ' : i". care no *ores_
daqoțpc la «nit cw ț-2
organizarea I?. - -■.etodice
p:- snecAiitSti ța șm# cu 5-Ș rs-
dre chcau. .e. comi-u i -	■ -- n-
ți’or la cu 1-2 ateijuui etc.
Pe bună dreptate au fost criti-
cate în consfătuire asemenea pla-
nuri, care n-au putut constitui un
ajutor în orientarea și antrenarea
cadrelor didactice la rezolvarea
concretă și operativă a sarcinilor
specifice școlii.
Darea de seamă prezentată la
consfătuire a subliniat că s-au ob-
ținut o serie de rezultate pozitive
în ceea ce privește planificarea
trimestrială a materiei și alcătui-
rea planurilor de lecții. Numeroa-
se cadre didactice și-au întocmit
planuri care dovedesc un studiu
amănunțit al programelor școlare
și preocupare pentru eșalonarea
judicioasă a materiei, pentru par-
curgerea ei ritmică. Au fost însă
și cazuri cînd nu s-a ținut seama
de indicațiile date, de cerințele
programei școlilor de 8 ani. Așa
se face, de exemp'u, că la unele
clase a V-a s-a predat capitolul
privitor Ia fracțiile zecimale, care
urmează să fie predat în clasa a
Vl-a. dar nu s-au făcut cu elevii,
așa cum cere programa, exerciții
și probleme de geometrie cu con-
ținut practic.
Discutarea acestor probleme în
consfătuire a orientat masa ca-
drelor didactice din raion în ve-
derea unei mai bune alcătuiri a
planurilor anuale de muncă și a
planificărilor trii__estriale.
D. BlRLÂDEANU
Instruirea elevilor
în producție
O problemă larg dezbătută în
• --.uatuinle raionale ale cadrelor
::i£cuce a fost problema legării
iS i intului de practică, de via-
i r Această problemă a ocupat un
loc important, bunăoară, în dis-
cuțiile purtate la consfătuirea ca-
drelor didactice din raionul 30
Decembrie al Capitalei. Multe din
cadrele didactice care au luat cu-
vîntul în consfătuire au. subliniat
rezultatele pozitive pe care le-a
dat instruirea practică a elevilor
îh producție o dată pe săptămînă.
ca și munca efectuata de elevi,
sub conducerea cadrelor de spe-
cialitate, în orele de lucrări prac-
tice. S-a arătat că pe această cale
elevii nu numai că au dobîndit
numeroase deprinderi practice,
dar au avut și posibilitatea să a-
plice o serie de cunoștințe de
matematică, fizică, chimie, etc. Ia
confecționarea unor obiecte utile.
Faptul că numeroși profesori de
matematică sau fizică din raion
au participat la lecțiile practice
ale elevilor i-a ajutat pe aceștia
să folosească din plin noțiunile
învățate în clasă. în același timp,
au fost de un real folos lecțiile
tinute direct în întreprinderi. De
exemplu, la Școala medie nr. 7,
pentru a se realiza legătura di-
rectă între cunoștințele de fizică,
și cele de tehnologie, s-a ținut cu
elevii clasei a IX-a o lecție prac-
tică la Atelierele centrale I.T.B.
Tot aici s-au desfășurat și lec-
țiile de chimie cu tema ,,Emulsii
și lichide de răcire".
O preocupare permanentă pen-
tru legarea învățămîntului de via-
ță, pentru a verifica adevărurile
știinițifice prin experiențe și lu-
crări practice s-a manifestat și în
activitatea profesorilor din orașul
Constanța. în consfătuirea cadre-
lor didactice din acest oraș s-a
arătat că majoritatea profesorilor
de fizică, chimie, matematică și
științe naturale au reușit să tină
lecții de bună calitate, folosind un
material didactic adecvat și su-
gestiv, adesea confecționat chiar
de elevi în cadrul activităților
practice. Totodată munca desfășu-
rată de elevii unor școli cum sînt
Școala medie nr. 1 sau Școala me-
die nr. 3 la Șantierul naval, la
atelierele „23 August", la între-
prinderea „Energo-Combmat" sau
la întreprinderea locală de trans-
port a lărgit mult cunoștințele
despre producție ale elevilor.
Un loc însemnat au ocupat dis-
cuțiile legate de instruirea elevi-
lor în producția industrială și în
lucrările consfătuirilor din raioa-
nele regiunilor Brașov, Iași, Ba-
cău etc. Alături de dezbaterea
problemelor privind pregătirea a-
gricolă a tineretului, ele au con-
tribuit la orientarea cadrelor di-
dactice spre tot mai strînsa le-
gare a învățămîntului de viață,
spre folosirea celor mai bune căi
de realizare a acestei însemnate
sarcini a școlilor noastre.
C. DEMETRESCU
Predarea pe obiecte
la clasele l-IV
Printre problemele pe care
le-au discutat în consfătuire ca-
drele didactice din raionul Lenin
al Capitalei s-a numărat și pre-
darea experimentală pe obiecte
la clasele I-IV.
în raion, experimentul s-a des-
fășurat la două școli — Școala
de 8 ani nr. 150, unde s-a extins
la toate clasele I-IV, și Școala
de 8 ani nr. 141, unde a avut
loc la patru clase, în timp ce alte
patru clase au fost clase de conu
trol.
Analizînd rezultatele experi-
mentului, darea de seamă prezent
tată la consfătuire a arătat că
acestea au fost pozitive. La Școa-
la de 8 ani nr. 150, bunăoară,
procentul de promovați a fost de
98,64%, depășind procentul me-
diu pe raion. S-a subliniat de
asemenea că marea majoritate a
elevilor din clasele experimentale
au avut medii între 7 și 10, fiind
astfel înlăturată în mare parte
mediocritatea la învățătură.
în consfătuire s-a relatat că
dezbaterile ce au avut loc în
cursul anului în cadrul cercuri-
lor pedagogice și al comisiilor'
metodice au dus la concluzia că
predarea de către profesori spe-
cialiști la clasele I-IV asigură o
eșalonare mai judicioasă a ma-
teriei și un ritm mai susținut de
muncă, o însușire mai temeinică
de către elevi a cunoștințelor.
S-au obținut rezultate bune și la
materiile unde au intervenit
schimbări în planul de învăță-
mint și în programă — istoria^
geografia și științele naturale.
La buna desfășurare a muncii
în școlile unde s-a introdus ex-t
perimentul a contribuit și schim-
bul de experiență organizat intra
învățători și profesori, care a
dus la răspîndirea metodelor ca
și-au dovedit superioritatea.
I
T. CREȚII
IA SOCIALISM STIINTIHC $1 [COME POLITICA
xamenul de matu-
ritate verifică nu
numai cunoștin-
țele proaspeților
■“ absolvenți ai șco-
lilor de cultură
generală, ci și fe-
lul cum i-au pregătit dascălii lor.
Cu această ocazie sînt trecute în
revistă și apreciate principiile
care au stat la baza activității di-
dactice a profesorilor, metodele
folosite și eficiența lor, nivelul e-
xigenței etc. Tocmai de aceea a-
naliza rezultatelor obținute de
către elevi la examenul de ma-
turitate constituie un mijloc im-
portat pentru îmbunătățirea
muncii de viitor, pentru ridica-
rea măiestriei pedagogice, pen-
tru perfecționarea continuă a
pregătirii cadrelor didactice. In
acest scop ne propunem să așter-
Uem în rîndurile ce urmează li-
nele constatări făcute pe margi-
nea probelor de socialism științi-
fic și economie politică la care
S-au prezentat elevii de la secția
umanistă a școlilor medii nr. 27
ți 36 din Capitală.
Experiența acumulată de către
cadrele didactice în scurta peri-
oadă care a trecut de cînd se
predau aceste obiecte în școlile
medii a făcut posibilă înlăturarea
unei serii întregi de lipsuri din
bagajul de cunoștințe al elevilor,
lipsuri care se manifestau în se-
siunile anilor precedenți. Elevii
examinați au dovedit de astă
dată, prin răspunsurile lor, că
și-au însușit tezele de bază ale e-
conomiei politice și socialismului
științific. Trebuie remarcată stră-
dania cadrelor didactice de la
școlile de mai sus pentru reali-
zarea unei însușiri conștiente, ac-
tive, a cunoștințelor, pentru înde-
plinirea cerinței ce se impune
tot mai mult în fața învățămîn-
tului nostru — legătura dintre
teorie și practică. A rezultat, în
acest sens, că elevii au înțeles ca-
racterul creator, viu al științei
marxist-leniniste, că ei reușesc
să aplice cunoștințele stăpînite în
interpretarea fenomenelor sociale
contemporane.
A fost semnificativ pentru exa-
minator faptul că elevii au reți-
nut ideea caracterului legic al
marilor prefaceri sociale ce au
avut loc în țara noastră și că au
putut să demonstreze, pe această
bază, caracterul științific al poli-
ticii partidului. Astfel, referin-
du-se la legile revoluției socialis-
te, ei au dezvăluit acțiunea lor
în cadrul procesului revoluționar
de trecere de la capitalism Ia so-
cialism și au motivat pe această
bază caracterul realist, științific
în domeniul vieții economice, so-
ciale, culturale, de stat. Trebuie
semnalată și subliniată strădania
tovarășilor profesori de la școlile
medii nr. 27 și 36 de a nu se re-
zuma numai la transmiterea de
cunoștințe, ci de a transforma a-
ceste cunoștințe în convingeri
proprii. îndeplinirea acestei sar-
cini este fără îndoială un pas
important în formarea concepției
materialiste despre lume a tine-
rilor.
Bagajul de cunoștințe cu care
s-au prezentat la examen majo-
ritatea elevilor și modul de tra-
tare a problemelor au dovedit că
în general absolvenții au înțeles
marxism-leninismui ca o concep-
ție închegată, temeinic argumen-
tată, ca Un sistem de idei care se
bazează unele pe altele, se argu-
mentează reciproc. A fost eloc-
ventă în acest sens încercarea u-
nora dintre candidați de a argu-
menta răspunsurile la socialism
științific pe baza cunoștințelor
însușite la economia politică, deși
această sarcină nu rezulta direct
din subiectul ce trebuia tratat.
Mai rare au fost cazurile cînd
s-a urmărit îmbinarea cunoștin-
țelor de marxism-leninism cu cele
asimilate la alte discipline. Ase-
menea corelații nu s-au putut
face decît la cererea și sub în-
drumarea profesorului examina-
tor, deși ele se impuneau, în spe-
cial la disciplinele umaniste : is-
toria, literatura romînă. O dova-
dă grăitoare în ceea ce privește
lipsa de preocupare de a îmbina
cunoștințele de acest fel cu cele
de marxism-leninism o constituie
modul în care unii dintre elevi
și-au organizat materialul pentru
lucrarea scrisă la limba și lite-
ratura romînă. Vorbind despre o-
glindirea procesului de transfor-
mare socialistă a agriculturii în
operele scriitorilor noștri, ei au
trecut de la analiza formării pri-
melor gospodării agricole colecti-
ve în „Desfășurarea" de M. Pre-
da la reforma agrară oglindită în
romanul „Setea“ de T. Popovici,
s-au oprit apoi la înființarea gos-
podăriilor agricole de stat cu pri-
lejui analizei romanului „Bără-
gan" al lui V. Em. Galan, pen-
tru a reveni din nou la reforma
agrară reflectată în „Mitrea Co-
cor" de M. Sadoveanu — prin ur-
mare, neținînd seama de etapele
revoluției populare, de legitățile
dezvoltării sociale.
fice, materîalist-dialectice a ele-
vilor trebuie să participe toate
disciplinele ce se predau în școa-
la medie ; profesorului de mar-
xism-leninism însă îi revine sar-
cina principală. El trebuie să fie
preocupat ca plămădirea concep-
ției generale despre lume și via-
ță să nu se desfășoare în mod
spontan, lui îi revine sarcina de
a urmări închegarea tuturor cu-
noștințelor asimilate în cursul
școlarității într-un tot unitar și
armonios, care să fie fundamen-
tat pe temeiul de granit al înțe-
legerii marxist-leniniste. Desigur,
sarcina formării concepției des-
pre lume și viață nu se încheie
o dată cu absolvirea cursului de
școală medie. Aceasta nu înseam-
nă însă că trebuie să trecem pe
un plan secundar tocmai ceea ce
este specific predării acestei dis-
cipline în școala medie : de a
pune bazele concepției materialis-
te, ca o concepție generală despre
lume. Această sarcină trebuie să
stea în permanență în centrul a-
tenției cadrelor noastre didacti-
ce.
în rîndurile de mai sus ne-am
referit mai ales la unele aspec-
te care au valoare generală.
N-am vrea să încheiem însă fără
să ne oprim asupra pregătirii u-
nora dintre candidați. Am con-
statat cu prilejul audierii răspun-
surilor că o parte din ei nu au
asimilat sau n-au reușit să înțe-
leagă în mod satisfăcător pro-
bleme importante ca acumularea
capitalistă, pauperizarea proleta-
riatului, criza generală a capita-
lismului (care era confundată cu
criza economică generală) și în
special etapa a III-a a crizei
generale, că au confundat baza
economică cu baza tehnico-mate-
rială, perioada de trecere de la
capitalism la socialism din țara
noastră cu perioada revoluției
populare etc. Au fost și răspun-
suri abstracte, rupte de viață,
neconvingătoare, răspunsuri care
demonstrau că elevii respectivi
reproduceau mecanic ceea ce
reușiseră să memoreze fără să în-
țeleagă.
Concluziile cu privire la răs-
punsurile slabe nu trebuie să a-
runce o lumină proastă asupra
rezultatelor pozitive. Am atras
atenția asupra lor pentru a sesiza
cadrele didactice de specialitate
asupra lacunelor pe care le mai
întîlnim încă, pentru a-și concen-
tra toate eforturile spre înlătura-
rea lor, așa ca la viitoarele se-
siuni să nu mai putem vorbi des-
pre ele.
atonta perfecțio-
D nării continue a
cadrelor didactice
din învățămîntul
mediu, îmbunătă-
țirii manualelor,
experimentării
noilor metode pedagogice și în
fine creșterii conștiinței socia-
liste a maselor de profesori și
elevi, examenul de maturitate
devine an de an tot mai mult
ceea ce trebuie să fie : o con-
firmare a progresului în dome-
niul culturii generale ațît de
necesare pentru oricare cetă-
țean al patriei noastre în con-
dițiile desăvîrșirii construcției
socialismului.
Prin grija pe care o acordă
controlului cunoștințelor legate
de practica vieții și de forma-
rea unui înalt spirit cetățenesc,
examenul actual de maturitate
este superior examenului de ba-
calaureat din trecut.
La literaura romînă se cerce-
tează dacă elevii și-au însușit
acele creații care fac parte din
patrimoniul de aur al moștenirii
noastre culturale, operele repre-
zentative ale scriitorilor romîni
de ieri și de astăzi, cuprinzînd
idei înaintate, progresiste, sau
oglindind lupta de eliberare a
poporului din cele mai vechi
timpuri pînă la cuceririle din
contemporaneitate.
Ca președinte al unei comisii
Ia recenta sesiune a examenului
de maturitate într-o școală me-
die din Capitală, am avut pri-
lejul să constat pe viu nivelul
îmbucurător al cunoștințelor de
literatură romînă, exigența spo-
rită a profesorului de speciali-
tate și răspunsurile în majori-
tatea cazurilor corespunzătoare
ale candidaților proveniți de la
secțiile umanistă și reală, de la
cursurile de zi și seral. M-au sur-
prins în mod plăcut informațiile
candidaților despre literatura
vieții noi, adeziunea lor la elanul
revoluționar al oamenilor muncii
și aspirațiile către pace cîntate
de poeți, înțelegerea semnifica-
ției artistice a literaturii contem-
porane, literatură de un sens
superior, umanist.
în același timp, am avut o-
cazia să observ și unele defi-
ciențe ale probelor scrise și m
rale care cred că ar putea fi
înlăturate într-un viitor nu prea
îndepărtat prin acțiunea comună
a profesorilor de limba și lite-
ratura romînă din învățămîntul
de cultură generală.
O primă deficiență privește,
după părerea mea, modul de
înțelegere a specificului litera-
turii, uneori insuficient diferen-
țiat de fenomenul cultural în
genere, ideologic propriu-zis, is-
toric sau științific. Literatura
este în esență ideologie și nu
se opune științei, dar caracterul
ei particular este determinat de
expresia artistică. Atîta vreme
cît nu i se scoate în evidență
măiestria artistică, literatura ră-
mîne neînțeleasă în specificul ei,
însăși semnificația ei ideologică
fiind diminuată. Multe opere
tratează teme interesante, dar
ideile cele mai adînci rezultă
numai din creațiile măiestrit
realizate artistic, singurele care
intră efectiv în sfera literaturii
și contribuie necontenit la de-
săvîrșirea interioară a omului,
dezvo’tîndu-i atit capacitatea de
înțelegere a sensului existenței,
cît și gustul și sentimentul de
frumos. Faptul că unii candidați
la examenul de maturitate s-au
mulțumit cu simpla expunere a
conținutului operelor, fără re-
ferințe Ia gradul lor de înfăp-
tuire estetică, lăsă impresia că
ei — și, în parte, profesorul
care i-a pregătit — n-au pri-
ceput rostul studiului limbii și
literaturii romîne în școala
medie.
De aici a doua deficiență a
răspunsului acestor candidați.
Neizbutind să depășească inter-
pretările sociologist-vulgare, ne-
deprinși cu un limbaj critic cît
de cît științific, ei formulează
răspunsuri rudimentare, în cli-
șee, supărind prin simplism și
uniformitate de tipul : „Emines-
cu redă în „Scrisoarea a III-a“
trecutul istoric de luptă al po-
porului nostru"; „Coșbuc redă
foarte mult natura patriei noas-
tre așa cum este ea" ; „Arghezî
reușește să arate fazele prin
care a trecut omul în evoluția
lui".
Din cauză că nu iau în»' m ?
siderație valoarea artistică a o-
perelor, unii candidați cred că
„Epigonii” de Eminescu este in-
ferioară poeziei lui Vlahuță
„Unde ni sînt visătorii...” și pun
pe același plan schița „Socotea-
la” de același autor (supralici-
tat în manualul de școală) cu
„Răscoala” de Liviu Rebreanu,
pentrucă amîndouă „redau viața
grea a țărănimii în trecut”. Din
aceleași motive pentru unii can-
didați între Bolliac și Goga nu
e nici o deosebire, amîndoi
„reușind să ne arate”, la fel,
„viața grea” a clăcașilor.
Cele citate aici nu sint carac-
teristice, desigur, majorității e-
levilor. Le rețin însă pentru că
nu le aud întîia oară. Fără în-
doială, lipsurile pe care le re-
levă nu trebuie puse exclusiv
pe seama profesorilor, ci și pe
a elevilor, ispitiți să deschidă
cu o singură cheie toate ușile,
să se salveze expeditiv. Datoria
profesorilor de limba și litera-
tura romînă este însă nu numai
să ofere elevilor cunoștințe, ci
în primul rînd să-i pregătească
să înțeleagă semnificația unei ț
opere literare, să-i explice con-
ținutul ideologic și să-i pună în
relief procedeele de realizare
artistică într-un limbaj științific
adecvat, altul decît cel folosit
la științele naturii sau în vor-
birea curentă.
Date fiind răspunsurile candi-
daților, care au înțeles impor-
tanța examenului de maturitate
și s-au pregătit temeinic, sîntem
îndreptățiți să credem că unele
aspecte negative, ca cele semna-
late, se vor întîlni pe viitor tot
mai rar.
Lector univ. AL. PIRU
el politicii duse de către partid La formarea concepției științi- Lector univ. FL. GEORGESCU ,	înaintea ultimei probe a examenului
LA ISTORIE
m avut de curînd
— ca președinte al
/yW	comisiei examenu-
t —AJL	lui de maturitate
y	la care s-au" pre-
zentat absolvenții
secțiilor umaniste
de la cursurile de zi ale școlilor
medii nr. 3 și nr. 6 din Ploiești
— prilejul de a face o serie de
constatări asupra nivelului lor de
pregătire. în rîndurile de mai
jos mă voi referi la unele as-
pecte cu privire la cunoștințele
de istoria patriei.
Tin să subliniez ca un lucru
îmbucurător faptul că majorita-
tea candidaților au dat răspun-
suri bune la întrebările privi-
toare la istoria contemporană a
patriei, că ei cunosc bine proble-
mele de bază ale mișcării mun-
citorești, ale luptei partidului.
Elevii au vorbit pe larg și cu
pricepere despre mișcarea mun-
citorească în anii avîntului re-
voluționar, greva generală, crea-
rea P.C.R., eroicele lupte ale
muncitorilor ceferiști și petro-
liști, pregătirea și organizarea de
către partid a insurecției armate,
izgonirea monarhiei și proclama-
rea R.P.R., lupta oamenilor mun-
cii, sub conducerea partidului,
pentru industrializarea socialistă,
pentru victoria socialismului la
sate. în general candidații cu-
nosc documentele partidului și
au dovedit că înțeleg însemnăta-
tea lor.
Momentele principale din lupta
maselor populare împotriva ex_
ploatării, pentru libertate și in-
dependență națională și socială
*■ sînt de asemenea cunoscute. Fi-
gurile luminoase din istoria pa-
triei, ca Dimitrie Cantemir sau
Nicolae Bălcescu, eroii clasei mun-
citoare ca Ștefan Gheorghiu, I.
C. Frimu, Constantin Ivănuș, Pa-
vel Tcacenco, Constantin David,
Bela Brainer și alții sînt cunos-
cute uneori chiar în amănunt de
către candidați.
în majoritatea cazurilor candi-
dații au dovedit maturitate de
gindire, posibilitatea de a inter-
preta în lumina materialismului
istoric faptele și fenomenele is-
torice.
în unele cazuri pregătirea can-
didaților s-a dovedit însă nesa-
tisfăcătoare. Mă refer anume la
faptul că unii din ei s-au mulțu-
Studiul chimiei în școala medie
de cultură generală este chemat
să-i înarmeze pe elevi cu noțiu-
nile de bază ale acestei discipli-
ne, să le facă cunoscute bazele in-
dustrie chimice, principalele pro-
cese tehnologice întemeiate pe
procese și fenomene chimice și
. utilizarea chimiei în diferite do.
F menii ale economiei naționale, să
le creeze deprinderi experimenta-
le, capacitatea de a observa, ana-
liza, interpreta și generaliza pro-
cesele și fenomenele chimice care
au loc în natură și în producție.
Probele de chimie la examenul
de maturitate care a avut loc la
Școala medie nr. 1 din Pitești au
urmărit să verifice sub aceste
multiple aspecte nivelul de pre-
gătire al candidaților. Răspunsu-
rile lor — în marea majoritate
concludente, ample și judicios e-
xemplificate — au arătat că și-au
însușit temeinic materia.
Candidații la examenul de ma-
turitate au dovedit o cunoaștere
amănunțită a combinațiilor orga-
nice, a proprietăților, structurii,
metodelor de preparare și utiliză-
rii lor. Deosebit de bogate sînt
mai ales cunoștințele lor asupra
combinațiilor organice de utili-
zare mai largă, asupra hidrocar-
burilor, alcoolilor, grăsimilor, za-
harurilor. Răspunsuri complete au
fost date și în legătură cu com-
binațiile organice care constituie
o bogăție naturală a țării noas-
tre — metan, cărbuni de pămînt,
petrol etc. In cazul petrolului, răs-
punsurile s-au referit nu numai
la starea naturală a acestuia, la
teoriile existente asupra originii
lui etc. dar și la multiplele utili-
zări ale derivatelor petrolului în
economia națională. Candidații
și-au ilustrat răspunsurile la a-
ceastă problemă cu date asupra
zăcămintelor de petrol existente în
țară, despre directivele Congres
sulul al III-Iea al P.M.R, cu privii
mit să rețină mecanic date și
fapte, fără să gîndească asupra
lor. Aceștia cunoșteau unele eve-
nimente istorice chiar în amă-
nunt, dar atunci cînd li se cerea
să explice, de exemplu, succe-
sele lui Mircea sau ale lui Ște-
fan cel Mare în luptele cu turcii
nu puteau să răspundă exact,
în general au fost slab tratate
problemele privitoare la situația
social-economică din toate orîn-
duirile. Acest lucru arată că unor
elevi Ie lipsește încă puterea de
pătrundere, de generalizare și
sinteză, că profesorii nu au stă-
ruit suficient, în timpul anilor de
școală, asupra acestui aspect
deosebit de important al pregă-
tirii lor.
Am remarcat, de asemenea, că
unele documente mai recente de
partid care prin forța lucrurilor
n-au putut fi încă incluse în ma-
nual nu erau cunoscute decît
în parte de candidați. Este lim-
pede însă că profesorii nu se
pot mulțumi cu ceea ce dă ma-
nualul, care întotdeauna va fi
depășit de viață — ci au datoria
să-l completeze ei înșiși în expu-
nerile lor.
Un număr restrîns de elevi au
dovedit chiar necunoașterea unor
probleme esențiale — de exem-
plu, a unor probleme cu pri-
vire la participarea țării noastre
Ia războiul antihitlerist sau la
dezvoltarea procesului revoluțio-
nar în patria noastră.
Faptul că unii elevi au dove-
dit o pregătire mediocră la pro-
bele de istorie de la examenul
de maturitate se datorește. după
părerea mea, mai multor cauze.
Lăsînd la o parte fluctuația de
cadre didactice de specialitate
care a existat în cursul anului la
școlile respective, ca fiind o
cauză locală și întîmplătoare, aș
vrea să mă refer la unele pro-
bleme privind conținutul și me-
todica predării.
în prezent, la îndemîna celor
ce studiază istoria patriei se află
numeroase materiale de specia-
litate : „Analele Institutului de
istorie a partidului1', revistele
„Lupta de clasă” și „Studii", re-
vistele celor trei facultăți de is-
torie din țară, un mare număr
de monografii, primele volume
din monumentala lucrare „Isto-
LA CHIMIE
re la dezvoltarea industriei de u-
tilaj petrolier.
Evident, în întrebările puse,
problemele legate de bazele știin-
țifice ale celor mai importante
ramuri ale industriei chimice au
ocupat un loc central. Cunoaște-
rea proceselor de fabricație s-a
vădit în răspunsurile asupra al-
coolului, acidului acetic, zahăru-'
lui etc. Aproape în toate cazurile
candidații au dat răspunsuri com-
plete asupra desfășurării întregu-
lui sistem de fabricație, expunînd
procesul tehnologic pe faze și în
unele cazuri aducînd amănunte a-
supra principalelor instalații teh-
nologice. Vorbind despre zahăr,
candidații nu s-au mărginit la re-
feriri asupra proprietăților, fabri-
cării și utilizării zahărului, ci au
citat și date asupra industriei za-
hărului în anii puterii populare.
Răspunsuri complete, vădind
cunoștințe asupra legăturii subiec-
tului tratat cu viața, cu prac-
tica, s-au obținut și în legă-
tură cu proteinele. Candidații s-au
referit la proprietățile lor, dar
și la rolul lor în procesele vitale,
la sinteza lor de către organism,
la mecanismul asimilării protei-
nelor, la întrebuințările lor.
Felul cum s-au prezentat la e-
xamen candidații a arătat în a-
celași timp că ei știu să aplice
cunoștințele teoretice la explica-
rea diverselor fenomene chimice.
De exemplu, au scris corect reac-
țiile de adiție ale hidrocarburilor
nesaturate, ceea ce dovedește nu
numai cunoașterea regulii lui Mar-
kovnikov privind adiția la legă-
turi nesaturate, dar și posibilitatea
de a o aplica. Răspunsurile cu
privire la teoria structurii compu-
șilor organici a lui A. M. Butle.
rov, la izomerie, la clasificarea
compușilor organici etc. au ară-
tat că majoritatea candidaților au
înțeles chimia ca o știință care
reflectă procesele obiective ale
ria Romîniei" și, firește, pentru
elevi, noile manuale de istorie.
Deci, atît profesorii cît și elevii
au la dispoziție materiale sufi-
ciente pentru studiu. Este nevoie
însă ca acestea să fie cît mai
larg și mai bine folosite. Profe-
sorii nu se pot limita în predare
exclusiv la manual, ci au dato-
ria să-și completeze pregătirea
de specialitate urmărind tot ceea
ce apare nou în domeniul aces-
teia. De asemenea, este de dorit
ca ei să-i îndrume pe elevi spre
lectura directă a documentelor
de partid nou apărute și spre
studierea acestora, ca și spre ur-
mărirea presei.
Socotesc, de asemenea, că în
predare atenția profesorilor tre-
buie să se îndrepte în primul
rînd nu atît asupra datelor și
faptelor, care se găsesc în orice
manual, cît asupra transformă-
rilor social-economice și politice,
astfel încît elevii să înțeleagă
semnificația lor.
Aș vrea să atrag atenția și
asupra unui alt aspect. Cred că
atît profesorii cît și elevii consi-
deră o serie de momente din is-
toria patriei foarte cunoscute,
știute de toată lumea, și de' aceea
trec cu ușurință peste ele. Ur-
marea — tratarea superficială a
acestor momente, chiar dacă sînt
deosebit de însemnate.
De o importanță hotărîtoare
mi se pare strădania profesorilor
de a-i deprinde pe elevi ca ori
de cîte ori studiază un fapt is-
toric să se întrebe de ce s-a înt
tîmplat acesta într-un fel și nu
în altul și să caute să afle răs-
punsul just. Numai astfel se va
putea înlătura cu desăvîrșire în-
sușirea mecanică a cunoștințelor,
se va obține ca elevii să pătrun-
dă lucrurile în esența lor, să
înțeleagă istoria. Fără îndoială
că la fel de importantă este sar-
cina profesorilor de a dezvolta
dragostea și admirația elevilor
pentru trecutul de luptă al po-
porului nostru, pentru mărețele
realizări dobîndite de el în zilele
noastre, sub conducerea înțeleap-
tă a partidului.
De bună seamă că, intensifi-
cîndu-și eforturile în aceste di-
recții, profesorii de istorie vor
obține rezultate tot mai bune în
pregătirea elevilor lor.
Conf. univ. VASILE HURMUZ
materiei în veșnică mișcare și că,
deci, studiul chimiei i-a ajutat
să-și formeze o concepție mate-
riaiist-dialectică despre lume.
Unele răspunsuri au ilustrat de
asemenea legăturile pe care le fac
candidații cu cunoștințele căpă-
tate la alte discipline — științe
naturale, economie politică și so-
cialism științific.
In pregătirea unora dintre can-
didați s-au putut constata însă și
cîteva deficiențe. De exemplu,
s-au primit unele răspunsuri in-
complete în legătură cu nitrilii,
aminele și eterii. Dacă în ceea ce
privește combinațiile organice de
utilizare mai largă candidații au
putut scrie formule și reacții co-
recte, unii din ei au înlîmpinat
dificultăți la scrierea formulelor
și reacțiilor privind combinațiile
organice cu funcțiuni multiple, la
reacțiile de polimerizare a aceti-
lenei, reacțiile de polimerizare și
cele de adiție la mase plastice —
în general, combinațiile cu struc-
turi mai complicate, pe care și
le-au însușit, după cum se pare,
mai mult pe calea memorizării
mecanice. S-au constatat o serie
de lipsuri și în însușirea „limba-
jului chimic", candidații utilizind
pe alocuri terminologii nepotrivi-
te. Uneori s-au întîlnit chiar con-
fuzii, ca în cazul confuziei destul
de des repetate între distilarea
fracționată și distilarea uscată,
între reacții de cracare și reacții
de piroliză.
în general, însă, probele de
chimie la examenul de maturitate
au arătat că majoritatea candida-
ților au cunoștințe temeinice, că
știu să se folosească de aceste
cunoștințe, că pot interpreta prin
prăzma materialismului dialectic
fenomenele chimice și cunosc ma-
rile înfăptuiri ale regimului nos-
tru în dezvoltarea industriei chi-
mice.
Conf. univ. ing, I. IVANOV.
Mulfumiți ae rezultatele obținute la examenul de maturitate un grup
de absolventi de la Școala medie „Aurel Vlaicu" din Capitală își îm-
părtășesc impresii de la oral
LA MATEMATICĂ
Probele scrise și orale date
candidaților la examenul de ma-
turitate desfășurat la Școala me-
die „N. Grigorescu" din Cîmpina
au arătat că majoritatea candi-
daților și-au însușit cunoștințe
temeinice. în măsura în care
condițiile de învățătură devin
din ce în ce mai bune, crește și
nivelul de pregătire al absolven-
ților școlii de cultură generală,
aceștia reușind în măsură tot
mai mare nu numai să ateumu-
leze un volum important de cu-
noștințe științifice, dar și să
aplice în practică aceste cunoș-
tințe.
Mulți dintre candidații pre-
zenți la examenul de maturitate
din Cîmpina au dovedit, prin fe-
lul cum au rezolvat problemele
și exercițiile de matematică date
la examen, cunoștințe precise,
deprinderi temeinice de calcul,
capacitatea de a raționa. Bună-
oară la lucrarea scrisă candidații
au studiat variația funcției cu
toate amănuntele privind proble-
mele de maxim, de minim și a-
simptotele, au desenat graficul
funcției cu exactitate. La oral,
rezolvarea problemelor de vo-
lume, arii laterale și totale
n-a constituit, pentru cea mai
mare parte a candidaților, o
greutate. Și problemele de
limite, mai complexe, au fost
soluționate cu rigurozitate, ținîn-
du-se seama de toate regu-
lile învățate. Candidații, au
dovedit că știu să aplice regulile
privitoare la limita unei sume,
limita unui produs etc. Ceea ce
este și mai pozitiv, candidații au
cunoscut Și cazurile cînd aceste
reguli nu se pot aplica. în fața
unor astfel de excepții ei au știut
să facă și raționamentul adecvat.
Au fost însă și unii candidați
care au dovedit cunoștințe con-
fuze, însușite mecanic. Unele lu-
crări lasă să se vadă că o serie
de elevi, în loc să-și însușească
formulele pe calea raționamentu-
lui si a anUcării în cît mai di-
x —11*'
verse cazuri, s-au mulțumit pur
și simplu să le memoreze fără
demonstrație. Am observat la lu-
crarea scrisă, de exemplu, că o
serie de elevi au determinat
asimptotele la graficul unei func-
ții în mod mecanic, chiar dacă
din modul cum a fost dată func-
ția au rezultat imediat asimpto-
tele. Mi se pare grăitor în aceas-
tă privință și faptul că la oral
un candidat, destul de bine pre-
gătit, de altfel, a calculat exer-
cițiul
lim
adunînd și scăzînd o unitate în
paranteză, după procedeul învă-
țat pentru cazuri mai complicate,
■ferindu-se să facă împărțirea sau
să folosească alt artificiu de
calcul. Aceasta dovedește lipsă
de exercițiu, dar și o anumită
lipsă de îndrumare din partea
profesorului.
Au fost Și cazuri — ce-i drept
rare — cînd simpla rezolvare a
ecuațiilor de gradul I sau al
Il-lea a prezentat pentru candi-
dați anumite dificultăți. De ase-
menea, la geometrie unii candi-
dați nu au cunoscut suficient
proprietățile figurilor, astfel încît
să le poată aplica în practică.
Așa s-a întîmplat, de exemplu,
la calculul unui volum de con
sau de cilindru înscris într-o
sferă, la determinarea unui loc
geometric.
Aceste lipsuri în pregătirea
candidaților pot fi înlăturate fă-
cîndu-se apel în primul rînd la
aplicațiile practice ale matemati-
cilor și apoi folosindu-se rațio-
namentul.
Fără îndoială că experiența an
de an îmbogățită a profesorilor,
munca lor pentru perfecționarea
continuă a predării va duce la
ridicarea neîncetată a nivelului
pregătirii matematice a absolven-
ților Școlilor medii.
Cok’ univ. GRIGORE AGOFIAN
din experiența anului înreheiait
liwățămmtul ideologic
in centrul atenției
în cercurile de învățămînt ideo-
logic din regiunea Iași au iost cu-
prinse în anul școlar 1961—1962
un număr de 6.850 de cadre di-
dactice, din 7.016 cîte lucrează în
școli, restul de 16S pregătindu-se
prin sistemul învățămîntului supe-
rior de stat. La încadrarea în
cercuri s-a ținut seama de nive-
lul de pregătire al învățătorilor
și profesorilor, dîndu-li-se posibi-
litatea să-și aleagă cursnl pe care
voiau să-l urmeze.
Se poate aprecia că anul acesta
învățămîntul ideologic al cadrelor
didactice din regiunea noastră a
fost mai bine organizat și con-
dus A existat o mai mare preo-
cupare din partea comitetelor exe-
cutive ale sfaturilor populare față
de această activitate. Au fost mai
bine alese centrele de pregătire,
pentru a se ușura deplasarea ca-
drelor didactice din mediul sătesc.
Activiști de partid și de stat cu
munci de răspundere și cadre u-
niversitare au ținut consultații și
expuneri în fața învățătorilor si
profesorilor, au ajutat la îmbună-
tățirea nivelului muncii din semi-
narii.
După cum se știe, de propa-
gandist depinde in mare măsură
calitatea pregătirii cursanților.
Felul în care reușește propagan-
distul să conducă discuțiile asu-
pra temelor studiate este în func-
ție de pregătirea lui. De aceea ca-
binetele raionale de partid s-au
preocupat stăruitor de pregătirea
propagandiștilor, organizind pen-
tru ei consultații în vederea pre-
cizării și adîncirii problemelor ce
urmau să fie discutate în semi-
narli. Constatîndu-se unele nea-
junsuri în pregătirea propagandiș-
tilor pentru seminarii — mai ales a
celor din localități depărtate care
nu aveau întotdeauna la înde mi-
nă întreaga bibliografie — s-a
luat măsura de a se organiza pen-
tru ei la cabinetele raionale de
partid un program de studiu în
care să se poarte discuții pe mar-
ginea problemelor. Trimestrial au
fost organizate consfătuiri cu pro-
pagandiștii in care s-a analizat
felul cum studiază cadrele didac-
tic’. ce probleme se ridică în
legătură cu desfășurarea învăță-
mintului ideologic și îmbunătățirea
conținutului acestuia. Unele cabi-
nete raionale de partid —■ bunăoa-
ră cele de la Vaslui sau Huși —
au sprijinit secțiile raionale de
învățămînt să organizeze, pe
centre de comune, consultații
pentru cadrele didactice la temele
mai importante, să dea îndrumări
pentru studiul materialului biblio-
grafic, pentru interpretarea cît
mai justă a problemelor.
în acest an s-a acordat o atee
ție sporită îmbunătățirii confina-
tului dezbaterilor din cercuri, le-
gării mai strînse a discuțiilor de
sarcinile didactice și obștești ale
învățătorilor și profesorilor. A
crescnt interesul cursanților pen
tru problemele dezbătute, s-a îm-
bunătățit frecvența lor la semina-
rii. a sporit preocuparea lor pen-
tru însușirea marxism-leninismu.
lui. Cele mai multe cadre didacti-
ce au studiat cu conștiinciozitate
bibliografia recomandată, și-au
întocmit conspecte pentru proble-
mele studiate.
Apreciem preocuparea pentru
însușirea temeinică a problemelor
și pentru dezbaterea lor la un ni-
vel ridicat a unui număr însemnat
de cadre didactice, printre care
Maria Chirica din raionul Huși,
Gabriela Simion din orașul Iași,
Nicolae Buruiană din Pașcani,
Safta Ifrim din raionul Bîrlad și
alții.
De un real folos a fost studie-
rea documentelor Congresului al
XXII-lea al P.C.U.S. și a dării de
seamă prezentate de tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plena-
ra C.C. al P.M.R. din noiembrie-
decembrie 1961. Dezbaterea aces-
tor documente a dat cadrelor di-
dactice posibilitatea să înțeleagă
mai bine rolul activității ideologi-
ce în înaintarea țării noastre pe
drumul socialismului și comunis-
mului, necesitatea dezvoltării în
și mai mare măsură a muncii po-
litico-educative în rîndul maselor
largi ale populației și îndeosebi
ale tineretului. Deosebit de util
le-a fost cadrelor didactice și stu-
diul temelor privind învățătura lui
Lenîa despre imperialism, princi-
piile ideologice și organizatorice
ale partidului marxist-leninist și
lupta acestuia pentru înfăptuirea
vieți noi, libere și fericite. Pe
baza dezbaterilor din seminarii
profesorii au putut explica mai
bine elevilor, la nivelul lor de în-
țelegere, conținutul politicii sta-
telor imperialiste în epoca con
temporană, cum a luat ființă
partidul clasei muncitoare și
etapele glorioasei sale istorii, au
scos în evidență spiritul de sacri-
ficiu al comuniștilor, cultivind în
acest fel dragostea și devotamen-
tul elevilor față de partid, învâ-
țîndu-i să înțeleagă necesitatea
luptei împotriva dușmanilor orin-
duirii noastre socialiste.
Adîncind în seminarii proble-
mele legale de industrializarea so-
cialistă, de transformarea socia-
listă a agriculturii noastre, de re-
voluția culturală, precum si pro-
blemele de notifică externă. învă-
țătorii si profesorii au reușit să
tină lecții mai bine orientate din
punct de vedere ideologic, să fo-
losească în cadrul acestora argu-
mente mai convingătoare și mai
mobilizatoare Toioestă ei au des-
fășurat o largă activitate culturală
și educativă in rîndul maselor de
colectiviști, popularizând mărețele
realizări ale regimului nostru,
conținutul si justețea politicii
partidului succesele dcbîndite de
Uniunea Sovietică si celelalte țări
ale lagărului socialist, prestigiu!
de care se bucură ele pe arena
mondială.
Cu toate acestea, în ceea ce
privește conținutul si desfășura-
rea învățănrintului ideologic au
existat și unele neajunsuri. O se-
rie de cadre didactice n-au stu-
diat pe bază de izvoare, ci s-au
limitat la manuale, la culegeri de
Lct-i. In unele seminarii s-au fă-
cut prea puține referiri la docu-
mentele partidului nostru. Spre
exemplu, la un cerc de istoria
P.M.R. din raionul Hîrlău în care
s-a discutat despre lupta P.C.R.
pentru înfăptuirea insurecției ar-
mate de Ia 23 August 1944, nici
un cursant nu s-a referit la a-
precierile cu privre la acest eve-
niment istoric cuprinse în expu-
nerea făcută de tovarășul Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej cu prilejul ce-
lei de a 40-a aniversări a partidu-
lui sau în documentele Plenarei
C.C. al P.M.R. din noiembrie-de-
cembrie 1951.
Au existat și seminarii în care
discuțiile s-au desfășurat la un
nivel scăzut, școlăresc, în care
cursanții n-au iost suficient an-
trenați la discuții și nu s-au tras
concluzii pe baza dezbaterilor.
în cercurile de învățămînt ideo-
logic din anul I mai ales, unii
cursanti au o exprimare greoaie
și nu stăpînesc destul de bine o
serie de noțiuni sau termeni.
Un aspect negativ l-a constituit
și faptul că în unele cercuri nu
s-a analizat felul cum s-au pregă-
tit cursanții pentru seminar, nu
s-au dat recomandări pentru ac-
tivitatea lor de viitor și nu s-au
făcut aprecieri asupra eficienței
învățămîntului Ideologic al cadre-
lor didactice.
De pe acum s-au luat în regiu-
ne măsuri pentru pregătirea nou-
lui an de învățămînt, acordîndu-se
o atenție deosebită mai bunei
selecționări a propagandiștilor.
La cursurile organizate pe lingă
Comitetul Regional P.M.R. vor fi
cuprinși spre instruire, în primul
rînd, propagandiștii noi care vor
conduce cercurile de învățămînt
ideologic al cadrelor didactice.
Complexitatea sarcinilor care
stau în fața școlii, a învățătorilor
și profesorilor, impun ca în anul
viitor să se acorde o și mai mare
atenție organizării și desfășurării
învățămîntului ideologic.
IOAN CAPRĂ
activist în Secția știință și cultură
a Comitetului Regional P.M.R.
Iași
Desfășurarea unor lucrări frontale în laboratorul de chimie a școlii
FOLOSIREA TABELULUI IUI MENDELEEV
Problema interdependenței din-
tre proprietățile elementelor și
locul ocupat de ele în tabelul
lui Mendeleev constituie pentru
mine firul conducător în tot
timpul predării chimiei în cla-
sele VIII. IX și X. Folosind ori-
ce ocazie pentru a-i face pe e-
levi să sesizeze această interde-
pendență, pe lingă faptul că îi
ajutăm să înțeleagă mai clar ca-
racterul chimic al elementelor
studiate, contribuim și la dezvol-
tarea gîndirii lor, la formarea
concepției lor științifice asupra
lumii, le formăm capacitatea de
a recunoaște și a folosi creator
legătura dintre proprietățile ele-
mentelor și schimbarea legică a
acestor proprietăți.
Elevii noștri întîlnesc pentru
prima dată sistemul periodic în
clasa a VIII-a. dar aici această
temă este tratată sumar. Com-
pieiarea. adâncirea îi explicarea
îi!f<nus clasei a IX-a. De aceea,
studiul schimbărilor legice ale
proprietăților elementelor se poa-
te împărți în două perioade.
Prima perioadă ar putea fi
numită perioada de pregătire,
care începe cu predarea hidro-
genului și se termină cu studiul
gazelor inerte, cuprinzînd deci
partea descriptivă a cunoștințe-
lor de chimie studiate în clase-
le a VIII-a și a IX-a.
A doua perioadă, care are loc
după cunoașterea sistemului pe-
riodic, aș numi-o de aplicare și
de adîncire. Ea cuprinde studiul
radioactivității și al legăturilor
chimice (clasa a IX-a), precum
și studiul metalelor (clasa a X-a).
Pe baza experienței pe care
am dobîndit-o în predare, cred
că în perioada de pregătire, în
cursul predării grupelor de ele-
mente nemetâlice amintite, tre-
buie să se acorde o mare impor-
tanță asemănărilor și deosebiri-
lor dintre proprietățile elemen-
telor respective, iar în cadrul
unei grupe elementele să fie stu-
diate neapărat în ordinea cres-
cîndă a maselor lor atomice.
în grupa halogenilor mi se pare
neapărat necesar să se sublinie-
ze variația treptată a stării de
agregare, a culorii și a constan-
telor fizice (în ordinea crescîndă
a masei atomice), scoțîndu-se în
evidență în special structura
cristalină și luciul metalic al
iodului. De asemenea, cred că
trebuie să accentuăm asupra
scăderii treptate a caracterului
nemetalic, asupra combinării ha-
logenilor cu hidrogenul, a scăde-
rii afinității de la fluor spre iod,
a variației energiei degajate în
reacțiile chimice dintre halogeni
și hidrogen, precum și asupra
scăderii stabilității acizilor halo-
genați obținuți'. Pe această bază
elevii noștri înțeleg mai ușor
efectul reducător al acidului
bromhidric și al acidului iodhi-
dric.
Cred că este bine să se stă-
ruie și asupra stabilității com-
binațiilor chimice cu oxigenul
(care crește de la iod spre fluor),
cu toate că nu predăm mai a-
mănunțit decît combinațiile clo-
rului cu oxigenul. Compararea
sărurilor din punctul de vedere
al structurii și solubilității lor
întregește studiul grupei haloge-
nilor. Este bine să atragem a-
tenția elevilor noștri asupra in-
In predarea chimiei
solubilității halogenurilor de ar-
gint, amintind excepția făcută
de fluor (și care caracterizează
primele elemente ale grupelor):
fluorura de argint este solubilă,
însă fluorura de calciu nu.
La fel cred că este bine să se
procedeze și la studierea grupei
oxigenului, scoțîndu-se în evi-
dență variația caracterului ne-
metalic și metalic în raport cu
masa atomică, precum și proble-
ma valenței (variația stabilității
compușilor în care elementul din
grupă are 4 și 6 valențe de la
oxigen spre telur). Și aici pu-
tem scoate în evidență proble-
ma stabilității compușilor cu hi-
drogenul, comparînd proprietăți-
le apei și ale hidrogenului sulfu-
ros. Putem explica, de aseme-
nea, efectul reducător și carac-
terul acid al hidrogenului sulfu-
ros. eventual și al compușilor
H;Se și H/Te. în clasa a X-a
vom explica tot pe baza acestor
cunoștințe diferența dinxre apă
și hidrogenul sulfuros din punc-
tul de vedere al disociației.
La studierea grupei azotului și
grupei carbonului putem da
exemple și mai pregnante pri-
vind scăderea caracterului ne-
metalic în cadrul grupelor, sco-
țînd în evidentă caracterul semi-
metalic al elementelor As, St, Bi
și Ge. în ambele grupe este
bine să accentuăm felul compu-
șilor cu hidrogen, comparînd pe
de o parte stabilitatea amonia-
cului cu nestabilitatea și carac-
terul acid creseînd al compuși-
lor hidrogenati ai fosforului, ar-
seniului si stibiului, iar pe de
altă parte observând analogia
dintre hidrocarburi si silani, dar
și diferența mare în ceea ce pri-
vește stabilitatea lor. Se înțele-
ge că la studierea ambelor gru-
pe trebuie să amintim și schim-
barea proprietăților fizice, pre-
cum și asemănarea compușilor
oxigenați.
Paralel cu comparațiile făcute
în cadrul grupelor („verticală"),
este bine să folosim, începînd
din clasa a VIII-a, și compara-
țiile „orizontale". Trecînd de la
halogeni la celelalte grupe, vom
accentua asupra scăderii carac-
ferului nemetalic (în direcția
grupelor VII —> IV), precum și a-
supra apariției caracterului semi-
metalic și metalic creseînd, mai
ales la elementele cu masa ato-
mică mai mare. Dacă îi facem
pe elevii noștri să înțeleagă per-
manent această comparație în
ambele directii, atunei predarea
sistemului periodic pe baza
exemplelor cunoscute anterior
devine mult mai ușoară.
în cea de a doua perioadă se
realizează adîncirea și aplicarea
cunoștințelor dobîndite anterior
cu privire la tabelul lui Mende-
leev. Aceasta are loc începînd
încă din clasa a IX-a, în pri-
mul rînd la predarea radioacti-
vității și la explicarea legături-
lor chimice. Legea deplasării,
precum și proprietățile elemen-
telor radioactive naturale nu pot
fi explicate decît cu ajutorul sis-
temului periodic, de aceea gă-
sesc necesar ca tema „Radioacti-
vitatea" să nu preceadă studiul
tabelului lui Mendeleev. Soco-
tesc că, atunci cînd explicăm
formarea și caracterul legături-
lor chimice, trebuie să ne oprim
neapărat asupra poziției recipro-
ce pe care o au în sistemul pe-
riodic elementele ce alcătuiesc
molecula, apllcînd cele cunoscu-
te de elevi în legătură cu elec-
tropozitivitatea și electronegali-
vitatea.
Compararea „verticală" se poa-
te realiza la tratarea fiecărei gru-
pe principale, subliniindu-se va-
riația electropozitivității, a ca-
racterului bazic al oxizilor, pre-
cum și variația tăriei și solu-
bilității hidrolizilor în funcție
de masa atomică crescîndă.
Compararea „orizontală" se
realizează, în cazul primelor trei
grupe principale, aproape de la
sine, deoarece se poate arăta
ușor scăderea electropozitivitătii
și direcția grupelor I —> III, (Prin
stabilitatea mare a compușilor
elementelor primelor «r;: g?_pc
principale se exr'ic* f=pțu< ca
în țoale cazurrie eleciroirt? es:e
folosita ca metodă practică de
preparare a lor). Tot cu prilejul
comparării „orizontale" putem
scoate în evidentă variația sta-
bilității compușilor metalelor cu
hidrogenul.
La tratarea metalelor din gru-
pele III și IV principale, pre-
cum și din grupele secundare,
este bine să ne ocupăm în mod
special de problema caracterului
amfoter, pe care elevii o întîl-
nesc întîi la aluminiu și la com-
pușii săi, iar apoi la staniu și
plumb. Putem scoate ușor în e-
vidență variația caracterului am- i
foter în cadrul grupelor (ară- t
tînd că el scade o dată cu creș- Z
terea masei atomice). Cred, de
asemenea, că este- necesar ca a-
tunci cînd studiem cu elevii fie-
rul, cobaltul și nichelul, să dăm
o mare atenție situației specifi-
ce a metalelor din grupa a
VIII-a a sistemului periodic, sub-
liniind asemănarea metalelor din
grupa fierului din punct de ve-
dere fizic (proprietăți magneti-
ce), precum și problema valen-
ței lor pe baza structurii lor elec-
tronice. Are mare importanță,
după părerea mea, și aplicarea
sistemului periodic la tratarea
metalelor din grupele secundare.
Se impune să conducem cu grijă	j
studiul elevilor, astfel ca ei să-
nu tragă concluzii greșite privind
valența unor metale sau structura
lor electronică pe baza locului
ocupat de ele în tabel. De exem-
plu, putem arăta că aurul are
valența 3 și cuprul valența 2,
deși ambele au cîte un singur
electron de valență, corespunză-
tor numărului grupei.
Folosind sistemul periodic pu-
tem arăta și faptul că metalele
din grupa I secundară au multe
însușiri comune: formarea de
amalgamuri, marea reductibilita-
te a compușilor (care crește o da-
tă cu creșterea masei atomice),
efectul otrăvitor al sărurilor so-
lubile etc.
Folosirea exemplelor de acest
fel asigură însușirea conștientă
a materiei predate, precum și
recunoașterea rolului extrem de
însemnat pe care îl are tabelul
lui Mendeleev în domeniul cer-
cetării chimiei.
LUDOVIC SCHWARTZ
profesor la Școala medie nr. 3
din Oradea
din exp e y i enta anului i ii c he i at
Răspund profesorii Școlii medii
„Gheorghe Lazăr“ din Capitali
Pregătind cu
Experiența mi-a arătat că pen-
tru înlăturarea repetenției are o
importanță hotăritoare pregătirea
profesorului însuși pentru lecții.
Rezultatele pe care le-am do-
bîndit în acest an școlar la cla-
sele a VHI-a „A“ și „B“, la care
am predat botanica, mi-au dove-
dit încă o dată justețea acestei
afirmații.
Ce am urmărit în primul rînd
în pregătirea mea pentru lecții ?
Să asigur în comunicarea cunoș-
tințelor o permanentă înlănțuire
logică, să-i fac pe elevi să înțe-
leagă diferitele fenomene ale na-
turii în dezvoltarea lor dialectică,
pentru a le crea nu numai posi-
li^.tatea de a-și însuși esențialul
dirîmîâteria predată, dar și pe
aceea de a nu memora o sumă de
date disparate, ci de a-și forma
o imagine unitară asupra obiec-
tului studiat. Pe de altă parte,
cunoscînd importanța metodei in-
tuitive, m-am străduit să recurg
într-o cît mai largă măsură la
schițe, planșe, experiențe și de-
monstrații practice.
Prima parte a botanicii o con-
stituie botanica generală, care
cuprinde structura și fiziologia
organelor. în această primă parte
am pus accentul — în pregătirea
mea pentru lecții, ca și în cursul
acestora — pe raporturile de co-
relație care există între structura
organelor și fiziologia lor. Mi-am
alcătuit astfel lecțiile încît să-i
ajut pe elevi să înțeleagă de ce
un organ are anumite particula-
rități de structură deosebite de
ale altora, în raport cu funcția pe
care o îndeplinește. Totodată,
mi-am pregătit și am utilizat larg,
alături de materialul didactic pen-
tru demonstrarea structurii orga-
nelor, desene la tablă. Aceste de-
sene, pe care elevii Ie executau
o data cu Hxne in caietele lor,
aveau rolul de a fixa cunoștințele
predate.
4J-am preocupat de
Anul acesta am predat fizica la
clasele a VlII-a „A“ și „B“, la
clasa a IX-a „A“ și la clasele
a X-a „A", „C“ și „E“. In nici
una din aceste clase nu sînt e-
levi repetenți.
Urmărind la începutul anului
munca elevilor cu o pregătire
grijă lecțiile
M-am pregătit cu regularitate
și pentru efectuarea experiențe-
lor. în studiul funcției și fiziolo-
giei diferitelor organe, experien-
țele i-au ajutat pe elc-vi nu
numai să rețină datele lecm’c-r,
dar și să-și clarifice problemele
insuficient înțelese. Așa, de
exemplu, mulți dintre ei au cre-
zut, cînd s-a studiat funcția râdă-
emu, că pe măsură ce vom pune
la rădăcina unei plante mai multe
săruri aceasta se va dezvolta
mai bine. Observînd insă cu aju-
torul unui osmometru cum s-au
dezvoltat diferite plante, ei și-au
dat seama că legile osmozei ne
obligă la o dozare raiioaaiă a în-
grășămi.-.ielor.
In partea a doua a botanicii, in
cadrul căreia se studiază sistema-
tica vegetală, pregătirea mea
pentru lecții a avut ca obiectiv
central formarea la elevi a ideii
de evoluție și demonstrarea în-
semnătății practice a diferitelor
grupe de plante. Și aici am pre-
gătit numeroase experiențe de
laborator, care i-au făcut pe
elevi să înțeleagă mai bine că
schimbarea condițiilor de viață
influențează asupra dezvoltării
plantelor și i-au ajutat să pă-
trundă esența legilor care guver-
nează evoluția lor.
Grija pentru pregătirea temei-
nică a fiecărei explicații, a fie-
cărei experiențe, pentru sprijini-
rea permanentă pe observații di-
recte, pe elemente concrete, de
natură să Sie înțelese și reținute
de toți elevii, mi-a fost răsplătită
din plin de faptul că nici unul
din elevii claselor a VlII-a nu a
rămas corigent
T ARC VINI A ȘANDRU
profesoară de științe naturale
studiul individual
mai slabă am ajuns la concluzia
că lipsurile celor mai mulți din-
tre ei se datorau neglijării stu-
diului individual. De aceea mi-am
concentrat atenția asupra aces-
tui aspect. Le-am controlat ma-
culatoarele și, observînd că unii
nu știau să-și ia note sistematic,
le-am arătat ce anume și cum să
însemneze în timpul lecțiilor.
Am constatat de asemenea că
o parte dintre elevi, deși dove-
deau bunăvoință, nu știau pur
și simplu cum să învețe. Am a-
ooptat obiceiul de a reține câte
unul dintre ei dapă ore și de a
face împreună cite o scurtă ..șe-
dință" de studiu individual. Ast-
fel, unii care reduceau ..învăță-
tura* la lectura mecanică a unei
lecții și-au dat seama că a învă-
ța nu înseamnă să citești o lec-
ție cum ai citi o pagină dintr-un
roman, ci să te concentrezi, să
te strâduiești să înțelegi și să re-
ții ceea ce citești.
După ce i-am lămurit pe fieca-
re dintre elevii slabi asupra me-
todelor judicioase de studiu, am
eșalonat pe mai multe capitole
materia parcursă pînă la data
respectivă și le-am cerut ca în-
tr-un anumit termen să o revadă.
Paralel cu cunoștințele din lecții-
le la zi, pe acești elevi îi exami-
nam și de la lecțiile anterioare.
în legătură cu examinarea în
timpul orelor obișnuite de curs
aș vrea să mai relev un aspect
ce mi se pare important — acela
că elevii slabi nu trebuie să fie
niciodată neglijați în timpul ve-
rificării cunoștințelor. Cel puțin
o întrebare, atunci cînd sarcini-
le orei nu ne permit mai multe,
trebuie să le amintească acestor
elevi că urmărim în permanență
felul cum se pregătesc. Dar întru-
cît orele de curs nu-ți permit să
faci întotdeauna o verificare a-
Prin munca de
La clasa a VIII-a „F“, unde am
predat matematica, ex-istau la în-
ceputul anului cîțiva elevi cu o
situație mai slabă la învățătură.
Pentru a vedea cum pot să-i ajut
am studiat mai întîi cauzele ră-
mînerii lor în urmă și am obser-
vat că acestea difereau de la elev
la elev. Am înțeles că, dacă
vreau să le acord un ajutor efi-
cient, este necesar să iau măsuri
diferențiate, în funcție de particu-
laritățile individuale ale fiecăruia.
Am observat, de exemplu, că
unul din elevi nu avea suficiente
deprinderi de calcul matematic.
Acestuia i-am dat să rezolve mai
multe probleme, să facă mai
multe exerciții. Alții aveau anu-
mite lacune în pregătirea ante.
Doară și, printr-o verificare mi-
nuțioasă a cunoștințelor am aflat
care sînt aceste lacune. în ge-
neral era vorba de greutăți in
rezolvarea ecuațiilor de gradul II,
a sistemelor de ecuații, de egali-
Stimularea interesului — o condiție
importantă
Am predat anul acesta istoria
la șase clase a Xl-a. Nici una din
aceste clase nu a avut repetenți.
Consider că măsura în care toți
elevii învață la un obiect sau
altul depinde în bună parte și de
priceperea cu care profesorii știu
să dezvolte dragostea și interesul
elevilor pentru disciplina lor- Aș
dori să mă refer tocmai la acest
aspect al muncii mele.
Istoria, ca și ori care altă dis-
ciplină, poate fi pentru elevi fru-
moasă, interesantă, pasionantă
chiar, dar și indiferentă sau
chiar plicticoasă, în funcție de
felul cum le este prezentată. Am
căutat de aceea întotdeauna ca
ei s-o îndrăgească, știind că, dacă
voi reuși să obțin aceasta, ei o
vor studia cu plăcere.
Ce căi am folosit ?
în primul rînd, în timpul expu-
nerii m-am străduit să nu mă
rezum la o înșiruire de date și
mănunțită a tuturor elevilor, am
folosit din cînd în cînd și o altă
metodă. Am alcătuit cîte un ches-
tionar cu întrebări care solicitau
scurte răspunsuri în scris. Astfel,
pentru repetarea capitolului de
mecanică dinamică elevii au tre-
buit să arate, pe baza acestui
chestionar, care sint consecințe-
le legii inerției, să explice forța
centrifugă, legea a IlI-a a dina-
micii etc.
îndeobște, la cercurile științifi-
ce participă elevii bine pregătiți.
Eu i-am invitat însă din cînd în
cînd și pe cei cu o pregătire mai
slabă. Activitatea în cerc, temele
interesante discutate aici — cum
au fost, de exemplu, cele legate
de cucerirea spațiului cosmic —
au făcut să crească și interesul a-
eestora față de studiul fizicii.
Pentru a sădi încrederea elevi-
lor mai slabi în propria lor capa-
citate de muncă am luat obice-
iul de a-i chema lingă mine a-
tunci cînd pregăteam experiențe-
le pe care urma să le fac în cla-
să sau în laborator. în felul aces-
ta le ofeream și avantajul de a
repeta experiențele.
Preocuparea pentru fiecare
dintre elevii slabi, îndrumarea a-
tentă a studiului acestora a con-
stituit una din condițiile care a
asigurat absolvirea cu succes de
către ei a anului școlar.
OLIMPIA BINA
profesoară de fizică
la elev la elev
tatea triunghiurilor sau de locuri
geometrice. Revenind asupra a-
cestor probleme, efectuînd exer-
ciții, le-am lămurit ceea ce le era
neclar, am reușit să le înlătur
lacunele și să-i ajut să-și con-
tinue studiul în același ritm cu
colegii lor-
Au fost și elevi care își negli-
jau învățătura din comoditate.
Față de aceștia am adoptat o ati-
tudine exigentă. Le-am verificat
de fiecare dată temele și i-am
ascultat cît mai des, obligîndu-i
astfel să lucreze mai mult. Sim-
țindu.se controlați și suprave-
ghiați îndeaproape, ei s-au văzut
nevoiți să-și lase deoparte como-
ditatea și să se apuce de treabă.
Analiza atentă a particularită-
ților fiecărui elev mi-a permis să
iau măsurile cele mai adecvate.
ELISABETA IORGULESCU
profesoară de matematică
atrăgătoare, caldă, colorată. Pe de
altă parte, în fiece oră am adus
cel puțin un element nou, deose-
bit față de ce cuprinde manualul,
element care să trezească atenția
elevilor pentru lecție și pentru
problemele dezbătute în ea. Așa,
de exemplu, cînd am tratat des-
pre începuturile mișcării muncito.
rești în țara noastră, am folosit
citate alese dur expunerile tova-
rășului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
extrase din documentele de
partid privind istoria mișcării
muncitorești din țara noastră,
le-am vorbit elevilor despre scri-
soarea prin care muncitorii din
România l-au întrebat pe Engels
cum este mai bine să se organi-
zeze și despre răspunsul lui
Engels care le-a arătat că cea mai
bună formă de organizare este
aceea care să- aibă la bază învă-
țătura lui Marx.
Deosebit de utile mi-au fost
folosit albume cuprinzînd lucrări
ale pictorilor noștri care zugră-
vesc lupta partidului și a clasei
muncitoare pentru construirea so-
cialismului, citate din piesa „Ce-
tatea de foc“ pentru .a ilustra
lupta pentru industrializarea so-
cialistă, citate din „Desfășurarea",
„Seteau și „Bărăgan-" cînd am
vorbit despre transformarea so-
cialistă a agriculturii. Urmărind
presa mi-am alcătuit și o întrea-
gă colecție de tăieturi din ziare.
Atîta vreme cît reușesc să aduc
suficiente elemente noi, intere-
sante, cit la problemele pe care
le dezbat pot să adaug un mate-
rial documentar și ilustrativ bo-
gat, știu că reușesc să captez
atenția tuturor elevilor și să asi-
gur reținerea a ceea ce este esen-
țial chiar în timpul lecției. întru-
cit mobilizarea atenției tuturor
elevilor în timpul orei de curs
constituie o latură importantă a
muncii la catedră, consider că Si
acesta este un aspect prin care
se explică rezultatele bune obți-
nute de școala noastră la sfîrșitul
anului.
CLEOPATRA BORCEA
profesoară de istorie
Cu sprijinul
colectivului clasei
Am fost anul acesta dirigintele
uneia din clasele fără repetenți,
clasa a Xl-a ,,H". Am fost și în
anul trecut dirigintele acestei cla-
se și încă de atunci mă preocupa
ridicarea nivelului la învățătură
al tuturor elevilor. Căile pe care
le-am folosit sînt mai multe, dar
mă voi opri numai La cîteva.
Vreau să vorbesc in primul rînd
despre necesitatea de a le forma
elevilor o atitudine justă față de
muncă. Pentru aceasta m-am
sprijinit pe ajutorul biroului
U.T.M. al clasei, în jurul căruia
s-a adunat un nucleu puternic de
elevi bine pregătiți, sîrguincioși,
care dădeau, ca să spun așa. to-
nul. Ei criticau în -ședințele de
organizație pe cei ce nu-și res-
pectau îndatoririle școlare, ironi-
zau în coloanele gazetei de pere-
te pe delăsători sau pe chiulangii.
Nu este suficient să le ceri e-
levilor să învețe. Trebuie să le și
arăți cum să învețe și să-i con-
vingi de necesitatea studiului. De
aceea, nu o dată am discutat
astfel de probleme cu elevii cla-
sei mele. Totodată în disep.'.ie
etice din orele de dirigenție am
căutat să le sădesc elevilor con-
vingeri privind însemnătatea stu-
diului și le-am arătat ce au de
făcut pentru ca munca lor de
pregătire să fie cît mai rodnică.
Desigur, fiecare profesor se o-
cupă de preferință de felul cum
învață fiece elev la disciplina
lui. Dirigintele este însă obligat
să se îngrijească de pregătirea e-
levilor la toate obiectele. De a-
ceea am urmărit întotdeauna no-
tele lor din catalog, m-am inte-
resat la fiecare profesor cum în-
vață un elev sau altul și, acolo
unde era cazul, le ceream, pe
baza observațiilor făcute, să in-
siste mai mult asupra unui elev,
să folosească o anumită metodă
cu un altul etc.
ADRIAN SClNTEIE
dirigintele clasei a Xl-a „H“
MBLUIi:
Redacția „Gazetei Învăță-
mîntului" solicită pe învă-
țătorii și proiesoiii care au
lucrat în școli sau în clase
fără repetenți să-și împărtă-
șească experiența, să arate
căile pe care le-au iolosit
PRACTICA ÎN ȘCOLILE PROFESIONALE SI TEHNICE
In 'drum spre uzină, în prima zi de producție
Ucenicii constructori
pe șantiere
Recent, organele de control și îndrumare ale Direcției
generale a învățămîntului profesional și tehnic din Minis-
terul învățămîntului au cercetat modul cum se desfășoară
practica ucenicilor din școlile de construcții de la Pitești,
Craiova și Oradea. Articolul pe care-1 publicăm mai jos
reunește unele din constatările făcute cu prilejul acestei
inspecții.
Ne aflăm printre ucenicii zi-
dari și instalatori-electricieni
care își fac practica la șantierul
de construcții de locuințe din
fața gării Pitești. însoțit de di-
rectorul școlii profesionale, de
delegatul trustului regional de
construcții, precum și de cîteva
cadre didactice, ne îndreptăm
spre fațada secundară a blocului.
„Aici lucrează pe macara uce-
nicul fruntaș Săvulescu, din a-
nul II mecanici de utilaj" — ne
spune, cu mîndrie justificată,
directorul școlii. Și parcă simțind
despre ce este vorba, ucenicul
Ion Săvulescu ne-a făcut o de-
monstrație practică, ridicînd o
placă de beton armat la ultimul
etaj și stîrnind admirație nu nu-
mai pentru precizia, dar chiar și
pentru eleganța manevrării.
„11 încadrăm în categoria a
V-a, chiar de anul acesta“, hotă-
răște delegatul trustului.
„Stați, că de abia la anul, pe
vremea asta, va absolvi școala"
— precizează directorul.
Trustul regional de construcții
din Pitești acordă toată atenția
desfășurării în bune condiții a
practicii ucenicilor. Acest lucru
se poate constata pe toate șantie-
rele. Ucenicii au pretutindeni
front de lucru și, datorită grijii
cu care sînt îndrumați, dau lu-
crări de bună calitate.
Mai puțină grijă pentru prac-
lica ucenicilor s-a constatat pe
șantierele Trustului regional de
construcții-Oltenia. Fosta con-
ducere a trustului s-a preocupat
într-o măsură insuficientă ca u-
cenicii să execute, sub suprave-
gherea muncitorilor sau maiștri-
lor. lucrări de calificare superi-
oară, conform programei de teh-
nologia meseriei, iar răspunde-
rea de a organiza și îndruma
munca ucenicilor n-a fost încre-
dințată unui colectiv de ingineri
și tehnicieni, cu înaltă calificare,
așa cum este prevăzut în docu-
mentele care reglementează prac-
tica.
Organele care răspund de pre-
gătirea tinerelor cadre în cadrul
Trustului regional de construcții
— Oltenia au datoria să-și înde-
plinească cu mai mult simț de
răspundere sarcinile privind
munca de îndrumare și control a
practicii ucenicilor, astfel încît
aceștia să-și poată forma cunoș-
tințe și deprinderi la nivelul teh-
nicii și tehnologiei înaintate fo-
lorite pe șantiere.
Trebuie arătat însă că deficien-
țele existente în domeniul orga-
nizării și desfășurării practicii se
datoresc în mare măsură și con-
ducerii Școlii profesionale de
construcții din Craiova care a
depus insuficientă stăruință pe
lîngă fosta conducere a trustului
în problema organizării practicii
în producție. De asemenea, ca-
drele didactice ale școlii s-au ocu-
pat prea puțin de îndrumarea
muncii ucenicilor. Aceștia n-au
fost instruit] asupra felului cum
să cerceteze planurile de execu-
ție, normativele, stasurile, asupra
felului cum să folosească în mun-
ca practică manualele, notițele,
cărțile tehnice de specialitate, a-
supra feluluî cum să-șî întoc-
mească caietele de practică. De
aceea ei n-au avut întotdeauna
înainte perspectiva lucrărilor pe
care le execută șî nu au putut
cunoaște toate posibilitățile de
utilizare a tehnicii noi în lumi-
na indicațiilor documentației teh-
nice.
Felul cum este organizată de
către aceeași școală practica pe
șantierul supraetajării corpului
de clădire al sălilor dc cursuri,
unde sub îndrumarea maiștrilor-
instructori, ucenicii din anul I
execută lucrări de bună calitate,
căpătind în același timp o instrui-
în cadrul Grupului școlar mi-
nier din Baia Mare funcționează
și o școală tehnică de geologie, la
care se predau ca discipline de
specialitate geologia generală, mi-
neralogia, petrografia și paleon
tologia.
Pe lîngă munca din școală — la
lecții și în cadrul aplicațiilor
practice din laborator — viitorii
geologi și-au desfășurat activita-
tea și pe teren, în bazinul minier
Baia Mare, învățînd cum să des-
copere noi surse de minerale uti-
le. Bunăoară, ei au lucrat pe te-
renul care merge de-a lungul văii
de sub Dealul Florilor — situată în
partea de nord a orașului Baia
Mare — și în continuare pe
traseul de pe versantul vestic
al acestui deal. O a doua aplica-
ție pe teren a avut loc în partea
de sud-est a muntelui Igniș, în
scopul de a se cerceta structura
geologică, mineralogică și petro-
re temeinică, dovedește posibili-
tăți reale ale acestui colectiv di-
dactic de a îndruma bine munca
practică. De ce atunci este ne-
glijată îndrumarea practicii pe
șantiere a ucenicilor din anii II
și III?
Cu totul nesatisfăcător se des-
fășoară practica ucenicilor cons-
tructori de la Centrul școlar din
Oradea. Intrucît Trustul regional
de construcții Crișana, care tute-
lează centrul școlar, a refuzat să
primească ucenicii la practică,
școala s-a văzut silită să contrac-
teze direct lucrări de mică im-
portanță, complicîndu-se cu pro-
bleme de aprovizionare și procu-
rare de utilaj. In aceste condiții
parcurgerea integrală a temelor
din programa școlară devine
destul de grea. Ucenicii nu
sînt familiarizați decît în mică
măsură cu viața de șantier, cu
mînuirea utilajelor, cu lucrul la
înălțime, cu tehnica modernă și
adesea nu li se poate asigura
frontul de lucru necesar.
Starea de lucruri privind pre-
gătirea ucenicilor constructori de
la Oradea trebuie curmată fără
întîrziere. Exemplul unor școli de
construcții fruntașe, cum sînt
cele din Timișoara, Cluj și Pi-
tești trebuie utilizat creator în
organizarea practicii pe șantier
a ucenicilor Centrului școlar de
construcții din Oradea, în vede-
rea cît mai bunei pregătiri a
acestora.
Ing. VICTOR GHERGHIȘAN
inspector general
în Ministerul învățămîntului
Aplicații pe teren ale viitorilor geologi
grafică a terenului, precum și a
culturilor fosilifere aflate aici.
Pentru ca aplicațiile practice
să-și atingă scopul cadrele șco-
lii au pus un accent deosebit ps
pregătirea lor. Ele au dat elevilor
indicații privind minimul de e-
chipament necesar, le-au adus
din vreme la cunoștință scopul
muncii pe care o vor efectua,
le-au înfățișat aspectul geologic
al regiunii. In mod deosebit s-a
stăruit asupra metodelor practice
de studiere a terenului, precum
și asupra mineralelor, rocilor și
fosilelor care vor fi întîlnite.
Pe teren elevii au reușit să cu-
noască în adîncime, prin observa-
ții directe, o serie de probleme
din domeniul geologiei, ca de pil-
dă natura petrografică a regiunii
și tectonica acesteia, acțiunea geo-
logică a atmosferei, acțiunea a-
pei curgătoare. Ei au văzut
Intr-un atelier
Priceperea, dragostea și entu-
ziasmul în muncă al elevilor șco-
lii de meserii a Grupului școlar
al Ministerului Învățămîntului din
Capitală apar evidente chiar de
la primul atelier pe ușa căruia
pătrundem. E atelierul de slrun-
gărie, unde-și iac practica de vară
în produefie un grup de elevi ai
clasei a 11-a „E“.
Vreo 20 de strunguri sînt ali-
niate pe mai multe rînduri. Elevii
lucrează atenti, concentrati. In
mijlocul atelierului, un om scund,
în vîrstă, maistrul Sebastian Tal-
ciu, dă un sfat sau adresează o
observație cînd unui elev, cînd
altuia.
— Practica de vară a elevilor
— ne răspunde el la întrebarea
pe care i-o punem — este o acti-
vitate complexă, care urmărește,
printre 'altele, verificarea și con-
solidarea tuturor cunoștințelor
practice și teoretice primite de e-
levi în cursul anului școlar. Nouă,
maiștrilor, ea ne permite să cu-
noaștem mai bine nivelul pregăti-
rii elevilor, să ne orientăm mai
just, în funcție de acest nivel,
munca viitoare.
Ne apropiem de una dintre ma-
șinile de frezat ale atelierului. La
ea lucrează elevul Ion Barbălată,
fruntașul grupei și al clasei — un
băiat mărunt, bălan, cu ochi că-
prui. Urmărește cu privirea con-
centrată o roată dintală în curs
de prelucrare. Alături, la aceeași
freză, lucrează elevul Badea Bă-
jenaru, de asemenea fruntaș la
practică.
— La ce cadran și cu cîte ture
lucrați ? — întreabă maistrul.
— Lucrăm la cadranul 39, cu 3
ture și 3 găuri.
— Cum ați aflat toate aceste
dale tehnice ?
— Cunoscînd modulul și numă-
rul de dinfi am aflat ușor cadra-
nul și adlncimea dintelui. Efec-
tuînd raportul 40/13X3 am obținut
numărul de ture și cadranul la
care lucrăm.
Atenția ne-a fost atrasă apoi de
un băiat zvelt, tuns perie, cu mî-
necile suflecate pînă la coate,
care lucra de zor Ia un strung
demontat. Era elevul Ion Gălan.
— Ce s-a întîmplat, de ce ai
demontat strungul ?
Prof. GH. DIVRICEAN
Lucrările practice îi pasionează întotdeauna pe elevi
blocuri vulcanice azvîrlite de
vulcani în era terțiară, au schițat
deschiderile naturale de roci, au
colectat fosile din faună terțiară
din cele mai importante puncte
fosiliere de pe versantul sud-es-
tic al Ignișului, au strîns eșanti-
oane de roci pentru laboratorul
de geologie al școlii și pentru co-
lecțiile lor personale.
Aplicațiile practice din acest an
școlar nu se rezumă numai
la cele organizate în timpul peri-
oadei propriu-zise de studiu. A-
cestea le-au dat elevilor numai
cîteva jaloane necesare pentru
desfășurarea practicii de la sfîr-
șitul anului școlar, care va dura
șase săptămîni. Ea se desfășoa-
ră începînd de la 29 iunie, la
exploatările miniere din regiune,
unde sub îndrumarea pricepută
a geologilor elevii îmbină cu-
noștințele teoretice primite în
de strungârie
Elevul ne privește iscoditor, răs-
punzînd calm și competent.
— Se uzase excentricul păpușii
mobile, nu făcea contactul dintre
ghidajul batiului și placa de alu-
necare. M-am hotărît să-I repar
singur. L-am încărcat cu sudură,
apoi l-am adus, prin strunjire, la
forma inițială și acum îl montez-
— Va merge ?
— Cu siguranță.
Ne-am dat seama, din această
discuție, că la sfîrșitul celor doi
ani de școală elevii cunosc în
cele mai mici amănunte strungul,
știu să-l repare și să-i mînuiască
cu pricepere.
In atelierul de strungârie se
ailă două strunguri „losii Ran-
gheț". La ele lucrează elevii Du-
mitru Ganea și Iile Marian. Nu
întîmplător li s-au încredințat toc-
mai lor aceste strunguri, ci pentru
un motiv bine întemeiat. Iată-I:
La începutul anului școlar, în
atelier se găsea un strung vechi,
lăsat de mult în părăsire, „Nu e
bun și pace" — aceasta era pă-
rerea multora.
Pînă într-o zi cînd Dumitru și
Marian s-au apropiat de strung,
l-au examinat în amănunțime și
în cele din urmă au luat holărî-
rea să-1 pună la punct- Maistrul
a fost de acord. Și iată-i pe cei doi
prieteni la treabă. Au trecu, la
repararea căruciorului și a păpu-
șii mobile, au confecționat o roa-
tă dințată (roata conducătoare),
au iăcut legătura cu sursa de e-
nergie. Ca prin minune, strungul
a început să prindă viață. Atunci,
îndrumați de maistru, cei doi e-
levi au pregătit strungul pentru
filetat. Au lucrat pe el pînă la
sosirea strungurilor „losif Ran-
gheț". Acum, la practica de vară,
maistrul i-a trecut, pe merit, de
Ia cel mai vechi strung la cele
mai moderne.
Lucrînd la mașini de înaltă pre-
cizie viitorii muncitori :nva:c in
același
din ce
perfect
timp sa
în ce :

școală cu cele practice, studiază
pe baza unei tematici întocmite
de profesorii de specialitate as-
pectul geografic al perimetrului
minier în care se află situată re-
giunea, geologia acesteia, determi-
narea cu ajutorul busolei geolo-
gice a elementelor de așezare a
straturilor și filoanelor. De ase-
menea, vor colecta, fasona și eti-
cheta probe de roci, minerale și
minereuri, vor stabili natura geo-
logică și petrografică a regiunii,
vor lua probe de zăcăminte etc.
Toate operațiile și constatările lor
vor fi consemnate în caietele de
practică.
în felul acesta viitorii tehni-
cieni geologi vor face un pas
înainte în cunoașterea tainelor
subsolului, pregătindu-se să-i va-
lorifice mai din plin bogățiile.
Prof. SEVER PAȘCA
Baia-Mare
250 de ani de la nașterea lui Jean Jaques Ro»sseap
Un mare
pedagog
iluminist
Pentru îmbunătățirea
muncii în școlile speciale
Se împlinește în acest an un
sfert de mileniu de la nașterea
marelui scriitor, filozof și peda-
gog iluminist Jean Jacques Rou-
sseau. Se împlinesc totodată două
veacuri de cînd, în piețele Pa-
risului, reprezentanții orînduirii
feudale au ars pe rug lucrările
lui principale — „Contractul so-
cial” și „Emil sau despre educa-
ție” — căutînd zadarnic să ba-
reze calea noii orînduiri. Dar
filele arse n-au putut opri mer-
sul înainte al istoriei și scrierile
lui Rousseau, alături de scrierile
celorlalți ideologi ai „stării a
treia”, au mobilizat și ele ma-
sele să ia cu asalt zidurile Basti-
liei, simbol al încătușării poporu-
lui de către absolutismul
de către nobilime și cler.
Născut ia Geneva la 28
1712 în familia modestă a
regal,
iunie
unui
ceasornicar, Rousseau cunoaște
din fragedă vîrstă viața grea a
oamenilor lipsiți de drepturi.
Epoca în care a trăit Rousseau
a fost o epocă de puternice con-
tradicții economice și sociale, con-
tradicții care s-au oglindit în
viața și opera sa. Dușman neîm-
păcat al orînduirii feudale, a “
rei nedreptate a demascat-o
toată vehemența, el a fost
voit să ducă o viață plină
ca-
cu
ne-
de
privațiuni ă'e tot felul, pribegind
prin
nc”
Elveția, Franța și Anglia,
oaie greutățile unei vieți pli-
te nesiguranța zilei de mîine.
Rousseau. consecvent crezului său
social-politic, n-a acceptat nici a-
jutorul oferit de regele Franței
și nici cel oferit de curtea en-
gleză, ținîndu-se „întotdeauna de-
parte de orice compromis, fie și
aparent, cu autoritățile existente"
— după cum arăta K. Marx.
în lucrarea sa „Discurs asupra
originii și fundamentelor inegali-
tății dintre oameni” (1754), Rou-
sseau arată că inegalitatea din-
tre oameni s-a dezvoltat o dată cu
proprietatea particulară. EI nu
combate proprietatea în genere,
ci numai inegalitatea de avere,
considerînd în mod utopic că
mica proprietate bazată pe muncă
va asigura o orînduire socială
dreaptă. De aceea el opune
societății timpului său, coruptă
Și
nedreaptă, o presupusă „stare
naturală
în care oamenii,
egali și liberi, consimt să renunțe
la o parte din drepturile lor na-
turale pentru a construi statul
menit să le apere proprietatea ob-
ținută prin muncă și libertate.
„Omul s-a născut liber, dar pre-
tutindeni e în lanțuri". Rousseau
consideră
poporul este în-
dreptății să denunțe „contractul”
care-i uzurpă drepturile. îndem-
nîndu-i pe oameni la revoltă îm-
potriva uzurpatorilor și chemîn-
Su-i să organizeze o societate nouă,
Rpabilă să le apere drepturile.
Idealist în concepția sa filozo-
fică și social-politică, Rousseau
vedea realizarea societății noi
prin educație. Această educație,
însă, trebuie să fie radical deo-
sebită de educația și instrucția
feudală dogmatică și scolastică în
conținut, inumană în metode și
care, ca și societatea pe care o
servea, vicia și corupea natura
umană.
Lucrările pedagogice ale lui
Rousseau — „Emil sau despre e-
ducație” (1762) și „Considera.țiuni
asupra guvemămîntului Poloniei”
(1772), au avut un imens răsu-
net. Lovind în eșafodajul școlii
medievale, ele propuneau în ace-
lași timp un nou sistem de educa-
ție, bazat pe „natură și liber-
tate”. Cerința lui de a se vedea
în copil — copilul și de a-1 res-
pecta a fost ceva cu totul nou și
deosebit. „Natura vrea ca copiii
să fie copii înainte de a fi oa-
meni... Iubiți copilăria, ocrotiți-i
jocurile, drăgăstoasele ei porniri...
De ce vreți să umpleți de amă-
răciune și durere anii aceștia, cei
dintîi, care se scurg atît de re-
pede și care nu se mai întorc nici
pentru ei, cum nu se mai întorc
nici pentru voi?” — iată cum se
adresa marele pedagog societății
timpului său. Au trebuit să trea-
că însă aproape două secole pînă
ce dezideratul lui Rousseau să
devină realitate — în societatea
socialistă — pentru toți copiii
poporului.
Lui Rousseau îi revine meritul
de a fi descoperit — bazîndu-se
pe studiul evoluției psihice a o-
mului — copilăria ca stadiu spe-
cific de dezvoltare a acestuia, de
a fi elaborat teoria educației pe
vîrste, arătînd și metodele ei. De-
sigur, în funcție de gradul dez-
voltării științei din vremea lui,
ca și de limitele propriei sale
gîndiri. el nu a reușit să pre-
zinte just legile acestei evoluții,
dar în numeroase probleme s-a
situat pe poziții înaintate.
Rousseau a acordat un loc deo-
sebit educației prin muncă. El a-
rată că orice societate omenească
bine întocmită trebuie să se ba-
zeze pe muncă: „Cel care mă-
nîncă, trândăvind, ceea ce n-a cîș-
tigat el însuși, fură... A munci
este deci o datorie neapărat tre-
buincioasă omului social”. Iată
de ce Rousseau îl pune pe Emil
în situația de a cunoaște diferite
forme ale muncii agricole, fieră-
ria, lemnăria și alte meserii și
cere, totodată, ca pregătirea pen-
tru muncă să se facă cît mai te-
meinic: „Plimbîndu-l dintr-un a-
f el ier într-altul, spune Rousseau,
referindu-se la elev — nu-1 lăsa
niciodată să se uite Ia lucru fără
să pună și el mîna la treabă, nici
să iasă fără să știe perfect te-
meiul a tot ce se face acolo sau
cel puțin a tot ceea ce a obser-
vat”. Cît de mult prețuia Rou-
sseau activitatea practică în do-
bîndirea cunoștințelor reiese și
din recomandarea lui că „o oră
de muncă îl va învăța (pe elev)
mai mult decît ar reține dintr-o
zi întreagă de explicații”.
După Rousseau munca nu este
numai un mijloc, dar și un scop
al educației, o îndatorire per-
manentă a omului liber. Muncind
și ducînd viața unui om care
muncește, Emil va învăța să res-
pecte și să prețuiască munca al-
tora și-și va da seama de impor-
tanța ei pentru viața socială, va
înlătura prejudecățile medievale
care propagau disprețul pentru
muncă.
O dată cu dezvoltarea fizică și
intelectuală a omului Rousseau
acoroa o deosebită importanță e-
ducației morale, pe care o con-
sidera drept încoronarea întregii
activități educative. Copilul, spu-
nea el, trebuie să devină prin e-
ducație un adevărat om, care nu
numai să iubească oamenii, să-și
iubească patria, să iubească liber-
tatea, dar să fie în același timp
un luptător dîrz și energic îm-
potriva oricărei asupriri și împi-
lări.
Punînd numeroase probleme de
educație, dind, în parte, soluții
pentru rezolvarea lor, Rousseau
a deschis un cîmp vast de cer-
cetări în acest domeniu. Opera
lui pedagogică, străbătută de o
dragoste fierbinte pentru copil și
pentru tot ce e omenesc în om,
și-a găsit un puternic ecou în
activitatea unor pedagogi pro-
gresiști ca Pestalozzi, Frobel,
Diesterweg, în activitatea peda-
gogică a lui L. Tolstoi și R. Ta-
gore. Ea trăiește și astăzi în con-
știința fiecărui dascăl căruia îi
este dragă cauza educației tine-
retului.
Lector univ. IOSIF ANTOHI
De curînd a avut loc la Bucu-
rești un curs de perfecționare a
cadrelor didactice din școlile spe-
ciale pentru deficienți din în-
treaga țară, organizat de Insti-
tutul de perfecționare a cadre-
lor didactice în colaborare cu
serviciile de specialitate din Mi-
nisterul învățămîntului și din
Ministerul Sănătății și Prevede-
rilor Sociale.
Cursul — la care au participat
peste 600 de cadre didactice din
învățămîntul special de toate
gradele — s-a desfășurat la un
nivel științific ridicat. Prelegeri-
le principale au fost expuse de
cadre universitare pedagogice și
medicale din țara noastră, pre-
cum și de specialiști de la Insti-
tutul de defectologie al Acade-
miei de științe pedagogice din
R.S.F.S.R. Prin conținutul lecții-
lor și seminariilor ținute în
cadrul său cursul a contribuit
la ridicarea nivelului profesional
al cadrelor didactice din învă-
țămîntul special, constituind și
un bun prilej pentru realizarea
schimbului de experiență între
defectologii din întreaga țară.
în continuarea cursului a avut
loc o consfătuire inițiată de In-
stitutul de
care s-au
probleme
dezvoltării
instruire,
științe pedagogice, la
dezbătut principalele
ale îmbunătățirii și
sistemului actual de
educare și pregătire
pentru munca
instructiv-educativă *)
Orientarea spre cunoașterea
problemelor de psihologie (infan-
tilă și pedagogică) a pedagogu-
lui teoretician și practician este
necesitată de
preocupărilor
ția copilului
însuși obiectul
acestuia : educa-
în diferitele lui
faze de evoluție și dezvoltare.
Acestei necesități obiective îi
răspunde și culegerea de studii
de psihologie pedagogică a prof.
univ. V. Pavelcu de la Univer-
sitatea „Al. I. Cuza“ din Iași, a-
părută în acest an în E.S.D.P.
Lucrarea cuprinde o serie de
studii apărute în diferite pu-
blicații de specialitate. Adunarea
lor într-un volum este o lucrare
utilă nu numai pentru că astfel
autorul a putut să le revadă și
deci să le îmbunătățească, ci și
pentru că unele, apărute în re-
viste de specialitate cu tiraj re-
dus (ca de exemplu .Analele
științifice ale Universității „Al. I.
Cuza" din Iași) nu au putut fi
cunoscute de marea masă a ca-
drelor didactice și a studenților.
Culegerea începe cu studiul
„Perspectivele deschise de învă-
țătura lui I. P. Pavlov psiholo-
giei pedagogice", studiu care,
deși are mai degrabă caracterul
unei schițe, reușește totuși să
stabilească jaloanele legității pe
un teren care pînă nu de mult
era bîntuit fie de pedologismul
mul plat, fără nici un funda-
ment științific.
Autorul privește fenomenele
psihice și raportul dintre acestea
și procesul pedagogic în perspec-
tiva largă și profund științifică
a învățăturii lui I. P. Pavlov.
Unele studii se referă la pro-
blema învățăturii („Problema în-
vățăturii", „Cu privire la proble-
ma reușitei elevilor la învățătu-
ră"), altele fundamentează științi-
fic procesul educativ („Liniile de
perspectivă în lumina psiholo-
logiei științifice"), iar altele pri-
vesc din punct de vedere știin-
țific o serie de probleme de în-
vățămînt și educație. In studiul
„Problema cunoașterii elevului",
prof. univ. Pavelcu indică o me-
todologie științifică cu privire la
această complexă și dificilă pro-
blemă.
Culegerea se încheie cu un stu-
diu asupra personalității profeso-
rului, studiu care aduce unele e-
lemente noi față de capitolele si-
milare din lucrările de pedago-
gie.
Lectura și mai ales studierea a-
cestei lucrări va fi utilă pentru
fiecare cadru didactic, indiferent
de specialitatea ce o predă și in-
diferent de clasele la care lu-
crează.
I. DRĂGAN
O excursie
Societatea de Științe
Naturale și Geografie a
organizat între 5-10 iulie
a.c. o excursie de infor-
mare științifică, cu mo-
tonava „Transilvania"
pe itinerariul Constanța
— lalta — Soci
tumi.
La această
au participat
Ba-
excursie
360 de
geografi, geologi și na-
turaliști din învățămîn-
tul de toate gradele și
din institutele de cerce-
tări, majoritatea membri
activi ai Societății, care
lucrează în secțiile și fi-
lialele acesteia, cores-
pondenți voluntari raio-
nali ai revistei „NA-
TURA", lucrători ai
unor secții de învăță-
mînt regionale și raio-
nale și ai altor instituții
cu care colaborează
S.S.N.G.
Excursia a
la lărgirea
geografic al
ților, la mai
noaștere a
contribuit
orizontului
participan-
buna cu-
diferitelor
aspecte geografice, geo-
logice
părții
ropene
tice și
și biologice ale
meridionale eu-
a Uniunii Sovie-
mai ales ale re-
giunii caucaziene a aces-
teia, care prezintă nu-
meroase și interesante
particularități din aceste
puncte de vedere, ca șl
la cunoașterea multor
probleme de hidrologie,
hidrogeologie, hidrobio-
logie.
Asupra problemelor
de mai sus au ținut în
timpul excursiei expu-
neri și au condus discu-
ții oameni de știință în
domeniul specialităților
respective, profesori și
conferențiari universitari,
profesională a deficiențelor, pre-
cum și probleme privind asisten-
ța socială și medicală a acestora.
La consfătuire au fost prezenți,
în afara cadrelor didactice, nu-
meroși specialiști din rețeaua sa-
nitară și de asistență socială.
Lucrările consfătuirii au fost
deschise de către prof. dr. Al.
Roșea, director general în Minis-
terul învățămîntului, care a sub-
liniat necesitatea de a se ridica
nivelul învățămîntului special în
vederea asigurării unei mai bune
pregătiri a copiilor deficienți
pentru viață, pentru participarea
la activitatea productivă.
Cu deosebit interes au ascultat
participanții la consfătuire comu-
nicările făcute în ședința plenară
de oaspeții sovietici, care au vor-
bit despre stadiul actual de dez-
voltare și despre perspectivele
învățămîntului special în Uni-
unea Sovietică. Astfel, M. I. Zem-
țova, șeful secției tiflopedagogie
din Institutul de defectologie al
Academiei de științe pedagogice
a R.S.F.S.R., s-a referit la pro-
blemele instruirii, educării și
pregătirii profesionale a nevăză-
torilor și slabvăzătorilor, S. I.
Zîkov, șeful secției surdopedago-
gie din același institut, a vorbit
despre problemele instruirii, e-
ducării și pregătirii profesionale
a surzilor și hipoacuzicilor, sub-
liniind în special succesele obți-
nute în Uniunea Sovietică în
ceea ce privește formarea vorbi-
rii ca mijloc de comunicare la
copiii cu deficiențe de auz, iar
N A. Nikașina, cercetător prin-
cipal în probleme de logopedie,
despre importanța muncii de co-
rectare a deficiențelor de vorbi-
re pentru prevenirea insuccesu-
lui la învățătură la elevii școli-
lor de masă ce prezintă aseme-
nea deficiențe.
In continuare lucrările consfă-
tuirii s-au desfășurat pe secții
— surdopedagogie, tiflopedagogie,
oligofrenopedagogie, logopedie.
Au fost prezentate referate în
care s-a analizat stadiul actual
de dezvoltare a învățămintului
special din țara noastră, treeîn-
du-se în revistă realizările obți-
nute. S-a arătat astfel că în anii
regimului democrat-popular, ca
urmare a atenției deosebite pe
care o acordă partidul și guver-
nul dezvoltării învățămîntului de
toate gradele, s-a dezvoltat și
rețeaua de școli speciale, asigu-
rîndu-se cuprinderea în procesul
de învățămînt a principalelor ca-
tegorii de copii cu deficiențe. Au
fost elaborate planuri și progra-
me speciale de învățămînt, s-au
editat manuale, au fost elabora-
te și multiplicate materiale di-
dactice. Școlile speciale au fost
înzestrate cu aparatură tifloteh-
nică, acustică, de educație fizică
medicală. In vederea pregătirii
cadrelor necesare școlilor specia-
le s-a înființat o secție de defec-
Bolyai" din Cluj. în același timp
s-a intensificat munca de cer-
cetare în acest domeniu, crein-
du-se sectorul „Școli speciale" la
Institutul de științe pedagogice.
Referatele prezentate la con-
sfătuire, precum și discuțiile
purtate au scos în evidență ne-
cesitatea de a se îmbunătăți con-
ținutul învățămîntului special,
astfel îneît acesta să se ridice
la un nivel corespunzător cerin-
țelor etapei actuale de dezvolta-
re a învățămîntului din țara
noastră. S-a propus ca în acest
scop să se elaboreze, pentru
toate categoriile de școli speciale,
noi planuri și programe de în-
vățămînt, care să asigure în li-
mitele deficienței, mai ales la
copiii cu posibilități intelectuale
normale, o apropiere cît mai
mare de nivelul învățămîntului
în școlile de 8 ani. După cum
s-a arătat la consfătuire, este
necesară realizarea unității me-
todico-științifice în ceea ce pri-
vește munca cu deficienți! în
toate școlile speciale de cultură
generală și profesională, indife-
rent dacă aparțin din punct de
vedere administrativ-organizato-
ric Ministerului învățămîntului
sau Ministerului Sănătății și
Prevederilor Sociale. De aseme-
nea, este necesară asigurarea
continuității măsurilor instruc-
tiv-educative și curativo-medica-
le, începînd cu vîrsta preșcolară
și pină la încadrarea în produc-
ție. în vederea realizării unui
prim pas în această direcție s-a
propus organizarea unor comisii
formate din reprezentanți ai Mi-
nisterului învățămintului, Minis-
terului Sănătății și Prevederilor
Sociale și Institutului de științe
pedagogice, care să îndrumeze
munca de elaborare a noilor pla-
nuri și programe de învățămînt
pentru toate tipurile de școli
speciale.
Pentru îmbunătățirea sistemu-
lui de depistare, diagnosticare și
repartizare a copiilor deficienți
în instituții speciale, ca și pentru
asigurarea în mai mare măsură
a omogenității
elevi în școlile
port cu tipul și
cienței, precum
efectivului de
speciale, în ra-
gravitatea defi-
și în raport cu
vîrsta, s-a propus reorganizarea
comisiilor de diagnostic și triere
de pe lingă centrele de neuro-
psihiatrie infantilă și întocmirea
unui regulament al muncii de
depistare și repartizare a copiilor
deficienți în școlile speciale. A
fost combătută cu tărie atitudi-
nea greșită ce se mai manifestă
la unele cadre didactice care re-
comandă pentru înscriere în șco-
lile speciale anumiți
posibilități normale de
re, dar care au rămas
elevi cu
dezvolta-
în urmă
la învățătură datorită anumitor
cauze ce pot fi înlăturate chiar
în condițiile școlii de masă.
In vederea repartizării propor-
ționale pe întreg teritoriul țării
a rețelei de școli speciale s-a
propus ca noile școli care
urmează să se înființeze pentru
hipoacuziei, slabvăzători, înapo-
iați mintal, ca și noile tipuri de
școli pentru copiii cu tulburări
grave de vorbire, pentru cei cu
manifestări de astenie nervoasă
etc. să fie situate mai ales în
regiunile unde în prezent numă-
rul școlilor de acest fel este mai
mic.
S-au făcut de asemenea pro-
puneri privind specializarea în-
vățătorilor și profesorilor din
școli pentru copiii cu tulburări
intensificarea muncii de cercetare
științifică prin mobilizarea la a-
ceastă muncă a unui număr mai
mare de cadre și colective care
lucrează direct în școli etc.
Prin tematica și prin conclu-
ziile sale, consfătuirea pe țară a
defectologilor a contribuit la o-
rientarea acestora spre rezolvarea
celor mai importante sarcini care
se pun în prezent în fața celor
ce se ocupă de instruirea și edu-
carea copiilor deficienti.
A. CAKAIMAN
inspector în M. I.
GH. RADU
șeful sectorului școli speciale
din Institutul de
*) V, Pavelcu — Psihologie pe'
Pionierii pe litoral. • Pionierii pe litoral • Pionierii
La gurile Dunării
Tulcea. Un șuierat ca un vuiet
profund pornit din adîncurile
vasului. Plecarea ! Cîteva co.
"menzi și vaporul se desprinde de
ponton cu mișcări line, alune-
cînd spre mijlocul fluviului. Trei
sute de mîini flutură spre port.
Pionierii care s-au îmbarcat
aici cu destinația Sulina au în
Tulcea prieteni, cunoștințe ? Cu-
noștințe nu, dar prieteni — pre-
tutindeni. Pe oriunde trec li se
zîmbește, li se fac semne prie-
tenești, la care răspund cu en-
tuziasmul lor copilăresc. Eveni-
mentul plecării este serbat cu un
cîntec pionieresc care inundă
spontan întregul vapor. După o
călătorie îndelungată cu trenuri
pornite de pe meleagurile Olte-
niei și ale Moldovei, ținta mult
■dorită s-a apropiat. Ultima esca-
lă va fi la mare. „Ah, de-am
ajunge o dată!* Nerăbdarea co-
piilor e proverbială, ca și cu-
riozitatea lor.
Dar pînă la mare călătoria pe
brațul Sulina ridică încă nume-
roase probleme. Cum sînt prin-
se geamandurile? Pe Dunăre va-
sele se salută între ele ? De ce ?
Ce sat este acesta ? In Deltă oa-
menii merg numai cu lotcile ?
Aceea este o mașină de recoltat
stuf ? Noi am învățat despre
stuf. De aici îl transportă la
combinatul de la Brăila ? De
ce pe apă distantele se măsoară
în mile ?
Cînd totul a fost cercetat de-a
fir a păr, cînd uriașul sac cu
întrebări a început să se goleas-
că și cînd oboseala — unii au
plecat 'din zori de-acasă — înce-
pe să-și facă loc. se nasc poveș-
tile, cîntecele, ghicitorile.
încet, încet — nici nu simți
cînd trece timpul — Sulinavine
pe neașteptate, ca o surpriză.
Toți se îngrămădesc s-o vadă.
Portul e plin de copii localnici.
Anul acesta, pentru prima dată
a luat ființă aici o tabără pio-
nierească, așa încît sosirea oas-
peților este evenimentul zilei.
Urmează debarcarea, o scurtă
călătorie pe uscat și... iată tabă-
ra. O împrejmuire imensă, cu
numeroase cabane și pavilioane.
Deocamdată aici e un întreg șan.
tier. Alături de clădirile în care
va locui prima serie, sînt altele
unde^ se lucrează de zor, căci
numărul celor ce vor veni aici
să se joace cu valurile va fi din
ce în ce mai mare.
Luați cu atîtea treburi, admi-
nistratorii taberei au cam uitat
de sosirea copiilor. Așa că, abia
acum, în ultimul moment, alear-
gă îngrijorați să rezolve o sumă
întreagă de probleme la care nu
s-au gîiidit. In sfîrșit, cu cîteva
încurcături care dovedesc încă o
dată că nu e bine să lași totul
pentru ultima zi, copii iau masa
și se instalează în dormitoare.
S-a făcut tîrziu. Peste cabane-
le adormite a coborit liniștea.
Copiii dorm și visează marea
fi plaja și soarele cu care se vor
întilni chiar mîine.
Acum o săptămînă.
la tabăra
făceau i
„Libertatea1
aici,
'. se
ultimele pregătiri
pentru întîmpinarea micilor
oaspeți de peste hotare. Zii.
nic telefoane peste telefoane.
— .Alo ! Bucureștiul ? Cre-
dem că am pregătit tot ce
ne trebuie. Drapele ? Da.
Pentru fiecare țară în parte,
Ne-ar trebui un album
mare, frumos, în care să a-
dunăm imagini ale vieții din
tabără, amintiri ale priete-
niei internaționale dintre
copii. Da... știm precis cînd
sosesc copiii. Este bine că
pionierii din țara noastră vor
sosi mai de vreme. Trebuie
să se familiarizeze cu
să se simtă gazde.
Azi, tabăra răsună
tece într-un întreg
tabăra,
de cîn-
mozaic
de limbi : rusă, germană,
bulgară, cehă, slovacă, polo-
neză,
scurtă
rești,
noștri
maghiară. După o
excursie prin Bucu-
oaspeții
s-au oprit,
la Costinești. De
erau așteptati cu
pionierilor
în sfîrșit
cîteva zile
nerăbdare
de copii, care au depus toate
eforturile pentru a dovedi
însușirile unor gazde cît
poate de ospitaliere.
Prieteniile s-au legat
pede. Limbile deosebite
se
re-
nu
sînt o piedică și de multe
ori nici nu mai este, nevoie
de serviciile translatorilor.
Fiecare copil a și învățat
cîteva cuvinte din limba ce-
luilalt, iar unde nu mai a-
jung vorbele reușesc să a.
jungă sentimentele priete-
nești, felul de a fi și de a
se juca al copiilor care este
același și aici ca și in țara
lui Vania, a lui Hans sau
a lui Pencio.
Folosesc prilejul pentru a
afla cît mai multe unii des-
pre ceilalți.
In umbra înserării sau pe
plaja însorită se deapănă
povești despre străvechea
Moscovă, despre giganticele
hidrocentrale de pe Volga
sau despre minunile Expozi-
ției Unionale. Aici își dau
întîlnire amintiri de pe La-
cul Balaton sau din înmires-
mata vale a Mariței, de pe
meleagurile poloneze și ceho-
slovace. Cîte nu au să-și
spună copiii despre felul
cum învață și se joacă în
țările lor ! Adesea în poves-
tirile lor se aud și exclama-
ții de bucurie pentru vacan-
ța pe care o petrec împreu-
nă. în orice limbă, înțelesul
este același „Ce bine ! Minu-
nat ! Ce frumos !“
Intr-adevăr, e bine. Frit-
moașe sînt cîntecele și dan- '
șurile pe care le învață unii
de la alții. Frumoasă, mi-
nunată e prietenia care a
reușit să-i lege din primele
ceasuri.
pe. litoral 9 Pionierii pe litoral • Pionierii pe litoral
Cînd
La mare se vine pentru mare
și pentru soare. Dar soarele e
capricios, are nenumărate înda-
toriri, nu poate să țină lot tim-
pul seama de dorințele copiilor
din tabere. Și, citeodată, e în-
nourat, ba chiar și plouă.
„Trebuie să fie trist într-o
tabără la mare cînd plouă !' vă
spuneți, probabil.
Da de unde ? De loc !
Am fost intr-o zi înnorată la
tabăra „2 Mai'. Tabăra aceasta
se află intr-un sat situat la
extremitatea sudică a litoralu-
lui, dincolo de Mangalia. Aici
i-am întîlnil pe pionierii din
Dobrogea. Cînd plouă se stă, de
obicei în casă. Și copiii de la
„2 Mai' stăteau acasă. Dar de-
parte de a vedea vreo uimă de
tristețe, n-am auzii aici deci! ex-
plozii de rîsete. Am deschis ușa
— Ce faceți aici, copii ?
— Spunem ghicitori.
A trebuit să ghicim și noi ce
este „Bulgăraș de aur pe piele
de taur' sau „Ce-i în lună și
nu-i în soare ! Ce-i în tren și
nu-i în vapor".
în altă cameră, o fetiță cînlă
cu o voce caldă, melodioasă,
„Marea mea, neagră ești tu". E
Tudorița Mihai, un drăcușor de
iată din Tulcea, care are talent
cu carul și, după cum se pare,
nu e de Ioc unilaterală, pentru
că, după ce epuizează reperto-
riul de cîntece, trece Ia balet,
rezervîndu-și Ia ultimul număr
desenele din caietul de schițe.
La băieți — ciudat ! — este
liniște. Ne mirăm întrucît se știe
că băieții... Ce-or fi făcînd
înăuntru? Al Ne-am dumirit!
Citesc 1 Parcă ar fi sala de lec-
tură a unei biblioteci. „Tînăra
plouă
Gardă", „Frații Jderi', „La cîți-
va pași de graniță", „Așa s-a
călit oțelul", „20.000 de leghe
sub mări" și alte titluri care
alcătuiesc preferințele acestei
vîrste au reușit să obțină de la
băieți liniștea care, de obicei, le
dă atîta bătaie de cap instructo-
rilor. O pasionantă partidă de
șah între reprezentanții Med-
gidiei și cei ai Tulcei i-a grupat
pe cei cîțiva care nu au chef să
citească. Așa că... la băieți e li-
niște deplină.
Să mergem mai departe. Sau
nu, mai bine să-i lăsăm pe copii
și să stăm de vorbă cu cîțiva
instructori pentru .că, Ia urma
urmei, felul cum își petrec
timpul copiii este un rezultat al
grijii lor. Și aceasta este întru-
totul remarcabilă.
S-ar părea că totul pornește
■lin inițiativa copiilor. In preaj-
ma lor se află însă întotdeauna
un tînăr instructor sau un pro-
fesor. EI este acela care în chi-
pul cel mai firesc le spune „Hai
să organizăm un joc“ sau „Ce-ar
ii să inițiăm un cîntec" sau
„Cine știe cea mai frumoasă
ghicitoare'. Și dacă zilele petre-
cute in tabără vor rămîne adine
întipărite în mintea copiilor,
dacă ele vor sădi în inimile lor
noi sentimente și învățăminte nu
trebuie să uităm că acesta este,
în mare parte, meritul instructo-
rilor și al profesorilor.
Ei se alia în mijlocul elevilor,
știu să recomande jocul cel mai
atractiv, cîntecul cel mai drag,
cartea cea mai potrivită prefe-
rințelor fiecăruia. Așa se explică
de ce și în zilele înnorate chi-
purile copiilor rămîn senine și
vesele.
O 1
Dimineață la tabăra de la
Năvodari trompetele pionierești
fac să răsune în aerul răcoros și
proaspăt al zorilor sunetele ve-
sele și melodioase care porun-
cesc : „Deșteptarea!" De sub ple-
durile moi țîșnesc zeci de puș-
tani cu chipurile înnegrite de soa-
, re, aruneînd în goană pijamale
miniaturale. Liniștea dimineții e
sfărîmată în țăndări de rîsetele,
glumele, vocile a sute de copii.
Numai Castel, „Costel-încet-în-
cet“ cum îi spun colegii, doarme
mai departe.
— Hei! Deșteptarea !
— Numai puțin, se roagă Cos-
tel cu ochii închiși.
— încet, încet ! — rid colegii
în hohote. împăturindu-și așter-
nutul.
Cum însă instructorul de de-
tașament nu se împacă de loc
cu lenevia, nici chiar la cliihnă,
Costel-încet.încet trebuie să se
resemneze și să se pună bosum-
flat pe picioare. Dar numaidecît,
în ritmul grăbit al gimnasticii
de înviorare, își uită toate ne-
cazurile. Curînd se îndreaptă, im.
preună cu întreg detașamentul,
spre careul de dimineață. Cere-
monialul înălțării drapelului este
unul din cele mai solemne, mai
iubite și mai frumoase momen-
te ale vieții din tabără.
Primul punct din program
este, bineînțeles, marea și plaja.
Cum își petrec copiii timpul
pe plajă ?
Am putea face o întreagă
listă.
Intîi și intîi, la plajă se face,
bineînțeles, plajă. Da. dar nu
oricum. Aici există un medic
care trebuie ascultat cu sfințe-
nie și care spune de fiecare dată
cît timp e bun soarele și cum
să-i furi razele fără să te frigi
cu ele.
Ei, și după plajă, despre ce să
vorbim mai intîi ? Despre joa-
că și valuri, despre cei care în.
vață să înoate, despre jocurile
cu mingea, despre castelele de
nisip, întrecerile la sărituri sau
i de tabără
la alergări ? Mai bine să vorbim
despre Măria sa Voioșia care se
lăfăiește aici ca in propria sa
împărăție și care rîde din soa-
re, din briza răcoroasă a mării,
din stropii de apă, din chipurile
bronzate și dinții sclipitori ai
copiilor.
Pentru că după atîta zbengu-
ială ți se face foame, cam pe la
ora zece vin coșurile cu gustări,
înfulecate aici, pe malul mării,
sînt nespus de bune.
Apoi odihna, masa de prînz,
și apoi iar odihnă.
După-amiaza nu se face plajă,
dar programul este astfel alcă-
tuit încît nu te poți plictisi. Co-
pia veniți din toate colțurile
țării se întrec în a-și arăta mă.
iestria la recitări, cîntec și dan-
suri, văd filme sau spectacole de
teatru, citesc cărți, participă la
excursii.
O clipă ! Cu excursiile este o
complicație. Sigur, figurează în
program, căci sînt atît de multe
de văzut pe litoral ! Dar copiii
care au venit în tabără la Nă-
vodari nu prea au avut prilejul
să le vadă. Nici giganticele și
fastuoasele blocuri de la Ma.
maia, nici vilele Ide la Eforie,
nici acvariumul sau mozaicul sau
Muzeul arheologic cu splendidele
lui piese de la Constanța, nici
nimic. Dacă vrei să afli de ce.
conducătorii taberei îți prezintă
tot felul de motive: „e greu.j
mijloace de transport... compli-
cații... probleme..." Se prea poa-
te. Dar nu-i păcat să vină copiii
la mare și să nu vadă ce comori
de frumusețe s-au ridicat în ul-
tima ani pe țărmul ei ? Cu mai
mult interes și bunăvoință se
pot găsi și soluții.
Nu putem încheia aceste cîte-
va cuvinte despre tabăra de la
Năvodari fără să spunem ceva
despre condițiile de odihnă ce
li s-au creat copiilor aici. Vom
da numai cîteva cifre, care sînt
impresionante prin ele însele.
Tabăra se întinde pe o suprafa-
ță de aproximativ 300 de hec-
tare. Pe cuprinsul ei sînt peste
100 de clădiri, un adevărat oră-
șel. La dispoziția copiilor se află
un club cu peste 1.000 de locuri,
o bibliotecă cu mai mult de
10.000 de volume și un teatru de
vară. Trebuie să mai adăugăm
poșta, centrala telefonică, stația
de radioamplificare (la care, din
păcate, se aude prea multă mu-
zică de jazz și prea puține cîn-
tece pionierești).
Sînt numai cîteva amănunte
care atestă grija ce se poartă
copiilor, veniți aci la odihnă.
Moment solemn. In tabără se ri-
dică drapelul
D '	*	• •	> .	y	...
rloitierii pe litoral 9 Pionierii pe litoral • Pionierii
---■-IA*_	.	•_______~	*___________ ■	__ ______________