Organ al Ministerului învâțâmîitului și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învâțâmint și Cultura Anul Xlil nr. 667 vineri 29 iunie 1962 8 pagini 25 bani Salut adresat cadrelor didactice de către proi. Ion Nîstor, președintele Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de La 30 iunie, o dată cu în- cheierea unui an de rodnică activitate pe tărîmul crește- rii și educării tinerei genera- ții, oamenii școlii — învă- țători, educatoare, maiștri- instructori și profesori — sînt sărbătoriți de către în- tregul popor muncitor cu 41^ prilejul „Zilei învățătoru- lui". însăși înscrierea în calen- darul sărbătorilor poporului nostru a „Zilei învățătoru- lui1*, alături de asemenea glorioase și tradiționale săr- bători cum sînt „Ziua mine- rului", „Ziua ceferiștilor", „Ziua petroliștilor’, consti- tuie o dovadă grăitoare a stimei și respectului de care se bucură în țara noastră ca- drele didactice, cărora le-a fost încredințată creșterea tinerei generații — viitorul de aur al patriei noastre so- cialiste. Anul școlar 1961-62 vă ră- mine înscris în istoria învă- țămîntului din țara noastră drept anul în care s-a în- făptuit sarcina trasată de Congresul al IlI-lea al Parti- 1 dului privind generalizarea învățămîntului de 7 ani și trecerea la invăță^iintul ge- neral de 8 »nL La Infâp- tiiirc* m im an a acestei sarcini de deosebi- ti importanță au adus o perie 'M.M0 de învățători și pendesimi cate re- 5-H i~—t al ca meni- jar Kn - î. Ecascit ~- sgri1 r*<ă. cti tragere de î- peetrz a un coe- țaot ei ■■ bețat instructiv-educative, sădind tot mai adine în inimile ele- vilor dragostea de patrie și de popor, dragostea pentru Partidul Muncitoresc Romîn, sentimentul internaționalis- mului proletar, dorința de a-și însuși necontenit tainele culturii, științei și tehnicii pentru a aduce o contribuție cît mai deplină la cauza de- săvîrșirii construcției socia- liste și trecerii la construirea comunismului în tara noas- tră, la cauza apărării păcii în lumea întreagă. Cadrele didactice au des- fășurat o activitate plină de abnegație pentru încheierea procesului de transformare socialistă a agriculturii, mă- reață victorie a întregului nostru popor. Partidul și guvernul nos- tru s-a ocupat și se ocupă permanent, cu dragoste și grijă, de asigurarea unor con- diții cît mai bune pentru desfășurarea activității învă- țătorilor și profesorilor. Mii de școli noi s-au înălțat în ultimii ani pe întreg cu- prinsul țării. învățătorii și profesorii dispun de tot mai mult material didactic cons- truit după ultimele cerințe a»e științei și tehnicii, de la- boratoare. cabinete, ateiiere- șcMiă etc. Organizarea prac- •»?:: eteviier in rr.arife fabrici șt uzine pe ^oarere gospo- c^r itr "i-.-.lv c:'.ictive o- L.L r: irnnltr posibilități n:. ie e —.r.na strâns pre- : r -v.'.-tr teoretice producție, de a '■ - iâ cunoașterea legi- învătămint și Cultură I lor științifice pe baza aplica- țiilor lor practice. O atenție deosebită se a- cordă îmbunătățirii continue a condițiilor materiale și cul- turale ale cadrelor didactice. Un număr însemnat de ca- dre didactice au primit lo- cuințe confortabile și spa- țioase în noile blocuri sau în case noi construite la sate. Mii de învățători și profesori își vor petrece în această vară concediul de odihnă în cele mai pitorești stațiuni de la munte și de la mare. S-au asigurat condiții cît mai bune pentru desfășu- rarea unei rodnice activități științifice, culturale și artis- tice a cadrelor didactice. Tot mai numeroși sînt învățăto- rii și profesorii care au ela- borat lucrări științifice și metodice valoroase, bazate pe experiența lor personală. Răspunsul tuturor învăță- torilor și profesorilor la gri- ja și prețuirea pe care le-o arată partidul, guvernul și întregul nostru popor mun- citor constă în activitatea lor neobosită pentru ridi- carea pe o treaptă mai înaltă a procesului instructiv-edu- cativ din fiecare școală, pen- tru o muncă culturală tot mai vie și mai eficientă. Cu prilejul „Zilei învăță- torului", felicităm călduros cadrele didactice ale patriei noastre pentru succesele ob- ținute în muncă, urîndu-le ca în noul an școlar să do- bîndească succese și mai mari în nobila lor misiune de a educa în spirit comunist tinerele generații. Desen de GH. BOȚ AN ZIUA ÎNVĂȚĂTORULUI Partidului Ou* tsritiiwwlMi O xi in care întregul po- por îl siibătBnqu pe eb eel intxtdeauna bucuros » poreteaicâ — pentru a dl* oară ? — de mină m ființa plăpindâ. pe drumul lung al însușirii suinei. Ziua în eare ii înehiaăta toată recunoș- tința. stima și prețairea pentru dragostea cu care face să rodească in mințile celor mici floarea în- țelepciunii. în suflete comoara frumuseților mo- rale. Se leagă de viața anilor noștri liberi tradiția „Zi- lei învățătorului". Altădată, cine ar fi avut vreme să cintărească roadele strădaniilor lui în nobila muncă din școală? Burghezia ahtiată după ciști- guri, moșierimea prea sătulă — străine de intere- sele poporului ? Clasele exploatatoare indiferente la suferințele și nevoile maselor și prea interesate în cultivarea obscurantismului în rîndurile mun- citorilor și țăranilor ? Cît de mare a fost preocu- parea stăpînilor sacului cu bani din țara noastră pentru dezvoltarea învățămîntului, pentru viața și condițiile de muncă ale celor care, cu modestie și abnegație, se ocupau de pregătirea celor mici, ne-o spun cîteva cifre : peste 4.000.000 de analfabeți și semianalfabeți rămași moștenire de Ia regimul burghezo-moșieresc. Care din cei vîrstnici nu-și aduce aminte cu cită „regularitate" își primeau cadrele didactice salariile în anii de tristă amin- tire ? Cine nu-și amintește de numărul mare de șomeri din rîndurile învățătorilor și profesorilor, de zilele pierdute bătînd drumul Ministerului Edu- cației Naționale în căutarea unui post, a dreptului la muncă și la viață ? Sînt bine cunoscute tutu- ror cifrele cuprinse intr-o statistică parțială în- tocmită în anul 1933 de Asociația generală a li- ccnțiaților universitari din Romînia care arătau că doar 5% din profesori ocupau posturi sigure, 63% aveau posturi întâmplătoare și nu mai puțin de 32% erau șomeri. Intr-adevăr, marea masă a în- vățătorilor a fost ținută în mizerie de toate gu- vernele burghezo-moșierești care s-au perindat la cîrma țării. Împotriva acestei politici școlare reacționare au luptat cu multă hotărîre cadrele didactice înain- tate din țară. Prin articole publicate în presă, prin demonstrații de stradă, prin adunări revendicative, ele arătau fără încetare starea deplorabilă a în- vățămîntului, viața grea a cadrelor didactice, cau- zele care făceau ca sute de mii de copii să nu poată urma școala, îngroșînd an de an rîndurile analfabeților, demascau promisiunile demagogice ale politicienilor burghezi și moșieri în problemele Învățămîntului. „Că la sate nu sînt localuri de școală — spunea într-un articol intitulat „Mizeria culturală** invățătorul C. Pajură — că prețul căr- ților e fantastic și că copiii desculți și flămînzi ai muncitorilor și ai țăranilor săraci nu pot să aibă cărți și deci rămîn în afara de lumina culturii, slabă așa cum e într-o școală burgheză, că învă- țătorii în majoritatea lor sînt împovărați de nevoi materiale, toate aceste chestiuni nu interesează prea mult guvernul capitalist... La țară i-am văzut goi (pe copii n.n.) sau în trențe și petice, cu cîte un codru de mămăligă rece, păzind vitele chiaburilor. La orașe, de mici intră în fumul fabri- cilor și se ofilesc. Iată binefacerile regimului ca-: pitalist!“ Dar vremurile acelea au trecut pentru totdeau- na. Prefacerile mari ce au avut loc în anii puterii populare au schimbat total și situația școlii noas- tre și situația învățătorimii. Și nici nu se putea să fie altfel într-o țară în care țelul suprem al politicii statului este o viață îmbelșugată pentru masele largi, lumină și cultură pîn< în cel mai îndepărtat cătun. De aceea, școala a devenit mij- locul cel mai de preț pentru răspîndirea științei de carte în popor, învățătorul omul cel mai de nă- (Continuare în pag. 3) Sorbirea slovelor din prima carte, Durarea primei schele la Bicaz, Chemarea brazilor spre culmi, departe, Spre munca înfrățită primul pas, Sărutul lung și dulce, fără teamă, Mlndria sfîntă de-a fi liber om , Surîsul blînd și grijuliu de mamă, Frumosul vis al pruncului în somn, Uimirea-n fața crengii-mbobocite, 'Adînca dragoste de glie-apoi Sînt adevărul ce-1 înalț! spre noi. Deschizător de drumuri însorite, EI seva-i care suie din pământuri In oameni, și în holde, și în cînluri. MIHAIL MUNTEANU învățător Of&n MlipSr UiViițâțorttor șl profesorilor, tuturor et- si c» mereu m«i W- gW, fttfsîune» «oblHt de A înalță conștiința și prke- perea tinerei geyetțțiî ia nivelul sarcimtor mărețe $ epocii «JcUIMe, . , 4 ai muncii din școală Ștefania (Vatra Domei) ; Repta Aristide (Dorna Candreni-Vatra Doinei). ORAȘUL BUCUREȘTI Traci Ileana ; Petre Maria ; Da- maschin Teodora ; Vîlceanu Mag- daleua ; Ilieșcu Elena ; Castea Pe- tre ; Carabela Maria Mihaela ; Bișir Solia ; Onea Gheorghe ; Sță- nescu Aneta ; Iatagan Victoria ; Niculescu Solia ; Moșoianu Geor- geta. REGIUNEA DOBROGEA Grozea Cristache (Adamclisi- Băneasa) ; Marinescu Aurica (Ba- badag-Istna) ; Toader Ana (Med- gidia) । Mantu Maria (.Macini ; Ghișa Aurelia (Negru Vodai ; Dumanschi Elena Tulcea ; Gheorghe Neagu (Co c.: ■ • - gru Vodă). REGIUNEA GALAȚI Stroia Emanuela (GaloiU ; Vlad Virginia (Brăila) ; Miron Cu prilejul „Zilei învățătorului", prin Ordinul ministrului învățămîntului nr. 51711962, s au acor- dat titlurile „Învățător Iruntaș" și „Profesor frun taș', următoarelor cadre didactice : „Profesori fruntași** Florica (Brăila) ; Pețroniu REGIUNEA ARGEȘ ghe (Focșani) ; (Matca-Tecuci); (Tecuci) ; Ciuiacu Ursache Drăgan Gheor- Silvia Ținea Ion (Panciu) ; „învățători fruntași44 REGIUNEA ARGEȘ Badea Ristea (Găiești) ; Nicolae Dumitru (Dragodana-Găiești) ; Ni- țescu I. Avida (Rădești-Mușcel) ; Amzică D. Ion (Berevoiești Ungu- reni-Muscel) ; Luca A. Alexan- drina (Șerboieni lonești-Coștești ; Mibalcea Constantin (Burdea Căl- dăraru-Costești) ; lonescu Marin (Broscari Bălteni-Slatina) ; Mihai Nicolae (Galicea-Rm. Vîlcea) ; Ștefănescu Olimpia (Grădinari Satu Nou-Drăgășani) ; Bălănescu Ștefan (Pitești) ; Turu Elena comeanca-Călărași) ; Pădure Sul- tana (Patru Frați-Urziceni) ; State Marin (Gîrbovi-Urziceni) ; Ruse E- caterina (Beiu Chiriacu-Drăgănești- Vlașca) ;Marinescu Gheorghe (Ră- dulești Crevenicu-Videle) ; Tudor Ștefania (Tîntava-Videle) ; Dor- cescu Floarea (Lisa-Zimnicea) ; Luca Vasile (Găuriclu-Zininicea) ; GUcă Petre (Bogdana-Alexandria) ; Simion Maria (Moldo . eni-Tr. Mă- gurele). REGIUNEA CLUJ (Cirstănești Oteșani-Horezu) ; Bucur Florica (Păduroiu-Vedea) ; Barbu Florica (Cocu-Vedea) ; Păunescu C. Vasile (Purcăreni Micești-Pitești). REGIUNEA BACĂU Grozavu Vasile (Roman) ; Pleș- ca Tihon (Vilcele-Tg. Ocna) ; Mareș Vișgil (Solonț-Moinești) : Varga loan (Onești) ; Popescu Ilie (Săvești Răucești-Tg. Neamț) ; lo- Bită Mihai (Războieni-Tg. Neamț); Butnaru Maria (Ploscuțeni-Adjud); Barbu Gheorghe (Păucești-Adjud); Albu Constantin (Mărgineni-Ba- cău) ; Năstase Zaharia (Letea Ve- che-Bacău) ; Mihăiiescu Militina (Roznov-Buhuși) ; Frigură Adriana Banyai Elisabeta (Aiud) ; Dootz Georg (Bistrița) ; Mihai Gheorghe (Mănăstirea-Bisir; .al : Peter Va- sile (Dej) ; Luvdort Rozalia (Fizeș- Gherlal ; Chioreanii Pancrațiu (Sard-Huedir.i Katona Vasile (Macău-Huedra) . Anula loan (Nă- săud) Simoa Eauna (Piăiești-Tur- da) ; Mă născu Nicolae (Rediu-Tur- da) ; Bota loan (Jibou-Zalău) ; lo- nescu Constantin (Turda) ; Ilieș Cornelia (Cluj) ; Aabruș Maria (Cluj) : Pop Pelxaș Irina (Cluj). fașu Elisabeta (Hurezu Mare-Cehu Silvaniei) ; Danciu loan (Tg. Lă- puș) ; Pop Zachei (Poiana Botiz- Lăpuș) ; Frusescu Eugenia (Baiut- Lăpuș) ; Nemeș Vasile (Dumbrava Livada-Oaș) ; Haiduc Gheorghe (Vama-Oaș) ; Lovas Ileana (Ghi- ț;șa-Satu Mare) ; Tobac Bella (Si- ghet) ; Pop Gheorghe (Buciumi- Somcuta Mare) ; Andreica Florian (Marius-Somcuta Mare) ; Griga loan (Vișeul de Sus) ; Mihali Du- mitru (Moisei-Vișeu) ; Crajla Ni- colae (Poienile de sub munte-Vi- șeu) ; Hrițan Rozalia (Baia Mare) ; Verdeț Cornel (Gicirlău-Baia Mare) ; Zima Seapronia >Satu Mare). Lică Vasile (Glîmbocata-Găești); Rizescu Ion (Curtea de Argeș) ; Constantinescu Mihai (Slătioara- Slatina) ; Droașcă Maria (Rm. Vîl- cea) ; Enescu Eugen (Drăgășani) ; Nicolae Maria (Pitești) ; Voineag T. Nicolae (Costești-Horezu) ; Trandafirescu Ion (Pitești) ; Din- culescu C. Nicolae (Pitești) ; Mă- rășescu Teodor (Rm. Vîlcea). Lefteriu Vasile (Bujor) ; Ciocoiu Gheorghe (Adara-Bujor) ; Mușat Stan (Cazașu-Brăila); Constantines- cu Gheorghe (Focșani) ; Tomozei Ștefan (Galați) ; Grigoriu Nicolae (Galați). REGIUNEA HUNEDOARA Lascu Tit Liviu Moise Alexandru Aurelia (Călan) ; (Alba lulia) ; (Hațeg) ; Bal Coste Vasile REGIUNEA BACĂU Mihăiescu Eugenia (Roman); Popescu Maria (Adjud) ; Grigore Elena (Bacău); Bordeianu Gheor- ghe (Bacău) ; Tioc Valeria (P. Neamț); Birlădeanu Dumitru (Bu- huși) ■ Ghîroagă Gheorghe (Ro- man) ; Popovici loan (Bacău) ; Fetcu I. Emilian (Buhuși). (Hunedoara) ; Bădău Victor (Pe- troșani) ; Păunescu Dumitru (Lu- peni-Petroșani) ; Cațavela Olivia (Simeria) ; Vlad Ovidiu (Deva). REGIUNEA IAȘI REGIUNEA CR1ȘANA Dalea Aurelia (Beiuș) ; lo- (Pădureni Berești-Bacău) ; Neică Elena Vastica (Răcăciuni-Bacău) ; Pîntea (Ivanes, Bicaz Chei- P. Neamț) ; Muraru loan (Dănesti Girov-P. Neamț) ; Lungu Maria (Dumbrava Roșie-P. Neamț) ; Cos- tea loan (Roșiori-Roman). van loan (Bunteșfi-Beiuș) ; Potlog Floarea (Rieni-Beiuș) ; Cristea Solia (Ciiș) ; Kovacs Magdalena (Satul Nou-Ct:s) ; Pop Vasile (Ineu) ; Stăvaru Maria (Sdindia- Ineu) ; Csoma Irina (Valea lui Mihai-Marghita) ; Moruru Paulina (Marghita); Porțan Graf ian (Plopiș- Simleu ; Cscepei Ana (Nușfalău- Simleu) ; Demian loan (Oradea) ; Suța Luliana (Diosig-Oradea) ; Nil- hes Maria (Borș-Oradea) ; Bolo- gan Aurelia (Oradea). REGIUNEA DOBROGEA REGIUNEA BANAT Cătuți Alexandru (Pîncota- Arad) ; Coiculescu Silvia (Prigor- Bozovici) ; Donea Tonta (Ciuta Obreja-Caransebeș) ; Țăranu Ior- govan (Sipet-Deta) ; Nagy Ion (Dumbraya-Făqet) ; Crișan Crăciun (Dumbrăvița, Groșii Noi-Lipova) ; Borca Elena (Lipova) : Mihai Va- sile (Gavojdia-Lugoj) ; Fenesan Lazăr (Tapia-Lugoj) ; Vasilescu Vasile (Berzasca-Moldova Nouă) ; Apostolescu Petre (Liborajdia Si- chevita-Moldova Nouă) ; Solea losif (Oravița) ; Dorobanțu Floarea (Topleț-Orșova) ; Grawisch loan Gheorghe (Sandra-Sînnicolaul Ma- re) ; Moț Maria (Arad) ; Rimoczi Ilona (Bocșa-Reșita) ; Crișan Ma- ria (Reșița) ; Nițu Crizantema (Timișoara) ; Podină Elena (Jim- bolia-Timișoara) ; Cocoș Traian (Hodoni-Timișoara). Constantin Vasile i. Corvin-Bă- neasa) ; Temelie Ion (Ceatnurlia de Jos-Istria) ; Telea Dumitru (Sîmbăta Nouă-Hîrșova); Leonte Ion (Ghindărești-Hîrșova); David Zamfir (Galeșu.Medgidia) ; Băje- naru Ana (Poarta Albă-Medgidia) ; Coman Ilinca (Pecineaga-Măcin) ; Dumitrescu Valeria (Cobadin-Ne- gru Vodă) ; Bacalu Elena (Tulcea); Dragomir Ion (Cataloi-Tulcea). REGIUNEA GALAȚI REGIUNEA BRAȘOV Schopp Friederich (Proștea-Ag- nita ; Hoblca Valeria (Făgăraș ; Schowerth Elise (Proștea Mică- Mediaș) ; Radu Dumitru (Blaj) ; Pop Margareta (Sighișoara) ; Stein Kurt (Daia-Sibiu) ; Dobre Marin (Șelimber-Sibiu) ; Konya Ana (Pe- triceni-Tg. Secuiesc) ; Bunea Ștefan (Lunga-Tg. Secuiesc) ; Hulpoi Au- relia (Covasna-Tg. Secuiesc) ; Voi- nea Maria (Mediaș) ; Kocsis Arpad (Mediaș) ; Pumnea Gheorghe (Si- biu) ; Minea Teotixta (Brașov) ; Tăcutu Maria (Brașov). Trandafir Tatiana (Brăila) ; A- lexe Ecaterina (Gohor-Tecuci) ; Miron Vasile (Malul Alb-Tecuci) ; Fotin Aristide (Slobozia Ciorăști- Focșam) ; Donciu Maria (Focșani) ; Tătaru Elena (Golășei-Brăila) ; Pa- nait Nicolae (Brăila) ; Mocanu Bă- lașa (M. Vodă-Făurei) ; Radu Ște- fănache (Fundeni-Galați) ; Dibu Ecaterina (Liești-Galați) ; Onea Maria (Găuri-Panciu) ; Seche Mi- tică (Bujor) ; Ungureanu Ioana (Bujor) ; Panait Maria (Galați) ; Dumitriu Gheorghe (Galați) ; Cor- leancă Maria (Brăila) ; Ciucă Radu (Brăila) ; Smărăndescu Cristache (Galați). REGIUNEA HUNEDOARA Păcurar Aurel (Galda de Jos- Alba) ; losa Sofia (Alba lulia) ; Riscuța Emilian (Brad) ; Jianu Con- stantin Traian Valeria giul dș (Prăvăleni-Brad) ; Bardan (Ohaba-Hațeg) ; Oprean (lila) ; Urs Dionisie (Lăpu- Sus-Uia) ; Cazan Marian (Balșa-Orăștie) ; Redeanu Ion (O- răștie) ; Cojocaru Virvonia (Deva). REGIUNEA BUCUREȘTI REGIUNEA IAȘI REGIUNEA MUREȘ- AUTONOMĂ MAGHIARĂ Orban Zoltan (Miercurea Ciuc) ; Botar Ladislau (Bancu-Ciuc) ; Vâri Alexandru (Ditrău-Ciuc) ; Grama Lucreția (Zau-Luduș) ; Luca loan (Luduș) ; Borbely Mozes (Cristur- Odorhei) ; Bende losif (Brincove- nești-Reghin); Szabo Estera (Ernei- Tg. Mureș) ; Mathe Antal (Ma- iad-Tg. Mureș) ; Iclănzan Vera (Tg. Mureș) ; Solomon Aurelia (Tirnăveni) ; Henrich Juliana (Tîr- năveni) ; Miklos Poloțca Gheorghe plita). PaU (Toplița) ; (Rușii Munti-To- REGIUNEA OLTENIA Răduică I. Alexandru (Balș-Baia de Aramă) : Mărculescu Dumitru (Băile? d Antonie Victoria iPari- șor-Bâ‘!eș‘; : Badea Savu tești-Filiași) ; Bâjenescu (Tatomirești Răcari-Filiași) din Constantin (Fărcașele (Ceraă- Nicolae ; Nai- de Jos- Caracal) ; Rădulescu Ioana (Amă- răștii de Jos-Caracal); Marghescu Victor (Poroina Mare-Vînju-Mare); Băjereanu Elena (Balș) ; Jurebie Elisabeta (Vîlsănești Pîrscoveni- Balș) i Popescu D. Ștefan (Almaj- Craiova) ; Fuiorea Savu (Calafat) ; Dinulescu Constantin (Dobridor- Calafat); Matei Teodor (Rocșoreni- Strchaia) ; Păunescu I. Gheorghe (Bălcești-Oltețu) : Ciurezu Paul (Craiova) ; Protescu Despina (Cra- iova) ; Sișiroi Constantin (Cărpi- niș-Gilort) ; Jitaru M. Constantin (Baia de Fier-Gilort) ; Voinea Con- stantin (Lipov-Segarcea). REGIUNEA PLOIEȘTI Mușat Eugenia (Poșta Cîlnău- Buzău) ; Ghenoiu Dumitru (Băicoi- Cîmpina) ; Ionică Pîrvu (V. Lungă Gorgota-Cîmpina) ; Lemnaru Leon (Cornuri de Jos-Ploiești) ; Nico- lescu Maria (Stoenești-Ploiești) ; Roșea Constantin (Grebănu Ho- mești-Rm. Sărat) ; Chiriță Maria (Buzău) ; Dumitriu Laurenția (Plo- iești) ; Marinescu Elena (Ploiești) ; Mihai Maria (Ploieștiori-Ploiești) ; Teodorescu Olimpia (Bucșani-Tîr- goviște) ; Georgescu Haralambie (Tîrgoviște) ; loniță Laura (Plo- dești). REGIUNEA BANAT Lupescu Cecilia (Iași) ; Coliba- ba Nicolae (lași) ; Buruiană Ni- colae (Pașcani) ■, lacomi loan (Tg. Frumos - Pașcani) ; Lisnic Gheorghe (Iași). Țiței Paraschiva (Alexandria) ; Vasilescu Alexandru (Naipu-Dră- gănești) ; Marinescu Tudorița (Țăndărei-Fetești) ; Stan Florian (V. RoaitărFeUfȘti) ; Nicolau Ale- REGIUNEA SUCEAVA xandripg (Țăriceni Andrene Oprița (Giurgiu) ; Ivan Manole Luptători-Lehliu) ; Trifan (Qltenița) ; Rurcăwscu (RădoieștURoșiorii de Vede) ; Radu Ion (Siliștea-Roșiorii de Vede) ; Crislodor Elena (Căză- nești-Șlobozia) ; Spirescu Maria (Cocioc-Răcari) ; Nigolae (Trestieni-Răcari) ; Munteanu Du- mitra (Călărași) ; Niță Ioana (Ca- Dimitriu Lucreția (Bîrlad) ; Ivescu Maria (Bîrlad) ; Roșioru Nicolae (Bîrlad) ; Lungu Ecaterina (Voiugști-Iași) ; Ciubotațu Gheor- ghe (Iași) ; Budeanu Nicanor (Movileru-Lași) ; Pîrvulescu Ana (Mjroslava-Iași) j Lazariuc Pavel (Iași) i Sava Emil (Vetrișoaia- Huvd Famiil Vasile (Huși). Nechifor Paraschiva (Botoșani) ; Anton Maria (Albești-Botoșani) ; Rotaru Aurelia (Stîncești-Boto- șani) ; Climescu Neonila (Vama- Cîmpulung) ; Băncilă Ecaterina (Fălticeni) ; Lebădă Virginia (Ro- topănești-Fălticeni); Bîrsan An- REGIUNEA MARAMUREȘ gela (Rădăuți) ; Grădinaru (Arbore-Centru-Rădăuți) ; lanschi Gheorghe (Hilișău Dorohoi) î Nistor Sava Maria Cobi- Cloșca- (Liteni- Vezendan Maria (Cărei) ; So- proni Gheorghe (Craidorolț-Carei); Boța Vasile (Cehu Silvanîei) ; Tru- Gura Humorului) ; Ghițescu Elena (Gura Humorului) ; Cucu Alexan- dra (Mihoveni-Suceava) •, Obadă Năsăudeanu Nicolae (Arad) ; Enașcu Gheorghe (Ciacova-Deta) ; Gruiescu Aurel (Făget); Berinde Gheorghe (Lugoj) ; Dordea loan (Lugoj) ; Samoilă loan (Sinuico- laul Mare) ; Popeangă Vasile (A- rad) ; Hențiu Maria (Arad) ; Daba Cornelia (Reșița) ; Oniga Eva (Timișoara) ; Szilagy Emilia (Ti- mișoara) ; lâger Oscar (Timișoa- ra) ; Fenlacichi Zdravco (Sag- Timișoara) ; Masichievicj Carmen (Caransebeș) ; Vuia I. Traian (Ti- mișoara) ; Schwartz Herman (Ti- mișoara). REGIUNEA MARAMUREȘ Sinkai luliu (Cărei) ; Bei^Bk Elisabeta (Cehul Silvaniei : Nea- goș loan (Medieșul Aurit-S Mare) ; Circa Cornelia Barbul Ileana (Pomi-Șomcuia Ma- re); Cosma Ana (Baia Mare Fel- ker Ana (Satu Mare); Biga Ludovic (Satu Mare). REGIUNEA MUREȘ- AUTONOMĂ MAGHIARĂ REGIUNEA BRAȘOV Wolff Robert (lacobeni-Agni- tă) ; Tudoroiu Nicolae (Marpod- Agnita) ; Răcheriu Nicolae (Făgă- raș) ; Bogdan Aurelia (Victoria- Făcăras) : Orian Paraschiva (Pă- nade-Mediasf : Drăgan Maria (Sighișoara) ; Baier Herman (Si- ghișoara) ; Hurdubețiu loan (Si- ahișoara) ; Fazekaș loan (Sînzieni- Tg. Secuiesc) ; Kiss Ludovic (Tg. Secuiesc) ; Călinescu (Mediaș) : Vasu Vasile Kelmm Werner (Sibiu) Clara (Brașov) : Pestrea (Brașov) ; Mărculescu Marius (Sibiu) ; Vary Nicolaie Stelian (Brașov) ; Tontsch Wilhelm (Bra- șov) ; Pipu Ion (Predeal). REGIUNEA BUCUREȘTI Ticulescu Mariana (Giurgiu) ; Bîlcea Daia (Goqoș.ari-Giuraiu) ; Găină Dragoș (Lehlin Sat) ; Dinu Mihail (Roșiori-Roșiorii de Vede) ; Păun Marin (Roșiorii de Vede) ; Culică Georgeta (Călărași) ; Ră- ducanu Marin (Potlogi-Titu) ; Petre Sorin (București) ; Stoî- cescu Marin (București) ; Crețea- nu Florian (T. Măgurele) ; Stan Gligor (Mănăstirea - Oltenița) ; Trandafirescu Marin (Blejești-Vi- dele). REGIUNEA CLUJ Tatu luliu (Aiud) ; Negreanu Gavrilă (Rădești-Aiud) ; Titieni Leon (Bistrița) ; Pogan Elena (Avram lancu-Cîmpeni); Coroiu Petru (Roșia Montană-Cîmpeni) ; Mesaroș Victor (Abrud-Cimpeni) ; Alexandrescu luliana Dej) î Ardeleanu losif Gherla) ; Frățilă Vasile (Cîțcău- (Cătina- (Geaca- Gherla) ; Giurgiu Gheorghe (Mî- năstireni-Huedin) ; Avram loan (Poiana Alexa losif ( Ilvei-Năsăud) ; Văsieș (Mocod-Năsăud); Peter (Săvădisla Moldovan Ana Vlaha-Turda) ; (Turda) ; Rusu G. loan (Șurduc-Zalău) ; Chezari Vasil® (Cluj) ; Mezel Alexandu (Ciumbrud-Aiud) ; Slabu Mihai (Cluj). REGIUNEA CRIȘANA Tica Alexandru (Beiuș) ; Ra- monțeanu Letiția (Beius) ; Miclăuș Traian Gheorghe (Ineu) ; Kali Adalbert (Oradea) ; Pîrvu Gheor- ghe (Șimleu) ; Lar Marțian (Ora- dea). Nagy Carol (V. Strîmbă-Gheor- ghieni) ; Pali Vilmos (Gheor- ghieni) ; Ratoni loan (Besineu- Luduș) ; Zslgmond Endre (Odor- hei) î hei) ; Toro Akos (Vlahița-Odor- Zamfir Dorina Pop Emil (Reghin) ; (Reghin) ; Teodorașcn Ana (Miercurea-Niraj-Tg. M : Palii Anton (Tg. Stratan Mihai Tg. Mureș,: Morars Me.-.a :T'r“ăvcz:. Platon Ican fT plita) Gampe losii (Tg. TU.?- B?:ivu Nicolae (Tg. Mureș). REGIUNEA OLTENIA Romanescu Polina (Tg. Jiu) ; Negulescu Gheorghe (Tg. Jiu) ; Stan Florica (Segarcea) ; Anton Alexandru (Strehaia) ; Dincă N. Ion (Zătreni Găscioara-Olteț) ; Marin Dumitru (Craiova) ; Oprea Dumitru (Noi-Tg. Jiu) ; Anghe- lescu Elena (T. Severin). REGIUNEA PLOIEȘTI Manolache Petruș Scarlat Pavel (Podul Cîmpina) ; Popescu (Dărmănești - Ploiești) ; Dumitru (Rm. Sărat) ; sescu Dumitru (Drajna Vaduiui- Dumitru Crăciun Anasta- de Jos- Teleajen) lonescu Aurora (Bu- zău) ; Tane Nicolae (Buzău) ; Cucu Petre (Buzău) : lonescu Vir- ginja (Ploiești) ; Moșneaga Mar- gareta (Ploiești) ; Dumitrescu Spe- ranța (Ploiești) ; Seltea Ion (Tîr- goviște) ; Teodorescu Breazu Ele- na (Ploiești) ; Alexandrescu Ma- fia (Ploiești) ; Botescu Paraschiva (Ploiești). REGIUNEA SUCEAVA Vîlceanu Florențiu (Botoșani) ; Vîcoveanu Euîrosina (Botoșani) ; Firea Solia (Cristești-Botoșani) ; Bocăneț Li via (Cimpulunq) ; Dascălu Adela (Dolhasca-Fălti- ceni) ; Todiraș Silviu (Botoșani) ; Miron Vasile (Siret-Rădăuți) ; Ne- meș loan (Suceava) ; Macioapă Trifan (Suceava) ; Dascălu (Fălticeni) : Dumitrescu Elena veni). ORAȘUL BUCUREȘTI Burcescu Teodor ; Popovici Ion (Să- Lu- cia ; Cumpătă Eugen ; Gîrlea E- mil ; Naneș Cornelia ; Tornea Pavel; Cozma Ioana ; Călugărița Gheorghe ; Petrescu Arlton ; Ră- ianu Cornel; Novac Teodor ; Bă- dulescu Dumitru ; Ticăloiu Geor- geta ; Vasilescu Alexe ; Pandia Viorica; Nițulescu Teodor; Roșea Elena ; Panaitesțu Rodica ; Mi- lescu Dumitru. ORAȘUL CONSTANȚA Stănescu Elena; Năstase Teo- dor. 99 fiu învățător™ Oînd uri la sfîrșit Ie an Cu cită nerăbdare așteptai să ajungi învățător ! învățător în satul tău natal. Cu cită pa- siune te gândeai la copiii pe care îi vei' învăța carte, cărora le vei' cultiva interesul și gus- tul pentru învățătură, cărora le vei da o educație științifică, o educație comunista.- Cîte pla- nuri nu ți-ai făcut, cîte vise nu ți-ai făurit ? Profesorii tăi își amintesc bine. Erai harnic și sîrguin- cios, și nu o dată te-au auzit exprimîndu-ți această dorință: să fii învățător. Și iată că în anul 1949 ai terminat școala — o dată cu cea dintîi promoție de învățători după Reforma învățămîntului. Cu elan tine- resc ai pornit spre locul de muncă unde aveai să practici meseria pe care ai îndrăgit-o atît. Și astfel te-ai stabilit în comuna Călărași din raionul Turda, adică în comuna în care te-ai născut, în care îți sînt părinții, frații și rudele, în care îți sînt și prietenii din copilărie. .Directorul nostru", „depu- tatul nostru", așa obișnuiesc să-l numească sătenii pe to- varășul Dominic Rado, învăță- torul care în urmă cu ani trecea timid pragul școlii din comuna sa natală, în suflet cu o mare dorință și dragoste de muncă pe tărîmul culturii. . Astăzi, tovarășul D. Rado este directorul școlii din co- muna Călărași — directorul ei de zece ani. Și cîte nu a făcut el în acest răstimp ? Nu mai departe decît anul trecut... In satul Călărași-Gară, împreună cu ceilalți deputați, a mobili- zat pe cetățeni la construcția unei școli. In patru luni lu- crarea a fost gata. Directorul a muncit cu miinile lui la înăl- țarea clădirii care, în toamnă, la deschiderea cursurilor, a putut fi inaugurată. Tot astfel s-a străduit tovarășul Rado și pentru construirea căminului cultural, pentru dezvoltarea și înzestrarea școlii etc. In școală, directorul și de- putatul este exemplu: bun gospodar, bun pedagog, bun tovarăș. De aceea și rezulta- tele muncii lui sînt din cele mai bune. Profesorii și învă- țătorii, ajutați și îndrumați de director, și-au îmbunătățit etapă cu etapă stilul de mun- că, nivelul lor de pregătire și aceasta în folosul procesului inst^uctiv-educativ. In comună, directorul și de- putatul este de asemenea exemplu : tovarăș apropiat co- lectiviștilor, harnic activist pe tărîm cultural și social-ob~ ștesc. El ține conferințe în fața sătenilor, pregătește cu ei piese de teatru, programe pen- tru brigăzile artistice de agi- tație. La îndemnul lui, cadrele didactice, împreună cu elevii școlii, au mers în gospodăria agricolă colectivă, unde au ajutat la îngrijirea plantațiilor de pomi fructiferi, a plantelor din sectoarele legumicole. A- semenea acțiuni au făcut ca legătura cu gospodăria agri- colă colectivă să devină și mai trainică, iar munca în școală să se ancoreze și mai bine în viață, în practică. Învățătorul — directorul de azi al școlii elementare din Călărași, raionul Turda — to- varășul Dominic Rado, ale că- rui merite sînt bine cunoscute în comună, este unul din miile de învățători care au visat de mici să îmbrățișeze această nobilă ocupație și care nu se dezmint nici o clipă in munca lor școlară și obștească. GH. CS. La școala de 8 ani din Băicoi are loc serbarea de sfîrșit de an. în primul șir de scaune stă un om cu părul cărunt, cu fata brăzdată, pe alocurea de cute adinei, dar cu ochii tineri. Este Dumitru Ghenoiu, directorul școlii. Ascultă corul de voci proaspete, cristaline, care îi umplu inima de bucurie. A cîta serbare de sfîrșit de an din viața sa de pedagog este aceasta ? A cîta generație de copii pe care i-a crescut, i-a educat ?. S-au împlinit 34 de ani de cînd, după ce terminase școala normală din Tecuci, a. venit cu cîțiva colegi la inspectoratul ju- dețului Prahova să ceară un post de suplinitor. „Nu avem posturi" — li s-a răspuns răstit. Au urmat alte și alte toamne, alte și alte drumuri inutile la inspectorat. Patru ani la rînd a tot bătut zadarnic scările inspectoratului. Cînd a căpătat în sfîrșit primul post — la școala primară din comuna Aluniș — și-a început cu neasemuite greutăți, dar cu multă dragoste, munca la cate- dră. Cîte s-au schimbat de atunci în viața țării, în viața școlii, în viața lui ! Iată — de nouă ani e director aici, la Băicoi. Veșnic printre elevi, printre profesori — la lecții, la consiliile pedago- gice, la cercurile pe specialități. Peste tot își împărtășește expe- riența, îi îndrumă pe colegii lui mai tineri, îi ajută să-și perfec- ționeze munca, să-i pregătească temeinic pe elevi pentru viață, pentru munca în producție. Dar comunistul Dumitru Ghe- noiu nu se mărginește numai Ia sarcinile lui din școală. De cînd a venit în Băicoi e și deputat în sfatul popular orășenesc. Cu sprijinul lui activ s-a ridicat noua construcție a școlii medii serale, ca și noul local al școlii medii din oraș. ...Omul cu părul cărunt și ochii tineri din primul rînd pare că nu-și mai sfîrșește firul gîn- durilor. îi privește pe copiii de pe scenă — cea de a 30-a ge- nerație de elevi ai săi — se gîn- dește Ia viitorul lor cu încre- dere, cu optimism, și-l vede plin de soare, de lumină. M. VERDEȘ De „Ziua învățătorului" Deputata din Variaș calmul tav din • coir A orbit riu numai despre mun- ca ei, despre generațiile de copii pe care-i edtrcd cu grijă, cu dra- goste, căci granițele activității sale sînt mult mat ■întinse, mult mai vaste. De acest lucru ne-a con- vins competență cu Care trala problemele comunei, ale raionu- lui în care-și deslășotiră activita- tea, ceea ce dovedea participarea ei activă la toate transformările și înnoirile prin care a trecui și trece satul nostru astăzi. Și iată, glasul ei se înăsprește. „Cit de mult aș dori să-i invit să ne viziteze o dată comuna noas- tră pe cei care la diferite posturi de radio, puse în slujba imperia- liștilor, mai încearcă să împroaște cu noroi în realizările regimului nostru și se plîng pe toate dru- murile că dispare „pitorescul" sa- telor noastre. E adevărat că ve- chea înfățișare, vechile bordeie în care-și duceau viata searbădă și umilită cei ce trudeau pe pămîntu- rile moșierilor au dispărut de mult. Au dispărut cocioabele nu- mite „școală" în care trebuia să ne desfășurăm activitatea. Astăzi ulițele comunei Variaș sînt lumi- nate cu neon. In casele colecti- viștilor, printre care 300 au fost înăliate in ultimii ani, neștiutorii de carte de odinioară ascultă acum simfoniile lui Be.ethoven sau conferințele despre zborurile cosmice, urmăresc programele de la televiziune. Condițiile noi de viață au stirnit setea de cultură și de știință, ca și dragostea de frumos a țărănimii noastre". însuflețirea vorbelor tovarășei învățătoare Angela Luehin oglin- dea pasiunea cu care știe să-și iubească patria, convingerea cu care luptă pentru cuceririle po- porului nostru. învățătoarea din Variaș a vor- bit apoi despre sarcinile actuale ale intelectualității satelor noas- tre, despre planurile ei, ale cole- gilor de muncă, prin care sîrtt ho- tărîți să contribuie măi departe ia răspîndirea științei și culturii la sate. A vorbit apoi despre munca neobosită pe care o vor duce cadrele didactice pentru ca fiecare țăran colectivist să mun- cească pămîntul mereu mai bine, științific, în vederea obținerii de roade tot mai bogate. Si sîntem siguri că angajamen- tele tovarășei Angela 1 „chin se vor transforma în fapte. Așa a fost întotdeauna. De aceea con- sătenii ei — toți care o cunosc — o stimează, o iubesc, și au ales-o deputată în Marea Adunare Na- țională. De aceea se mîndresc cu învățătoarea deputată din comu- nă lor. B. M. (Urmare din pag. ț-a) de.jde în înfăptuirea multiplelor sarcini ale revo- luției culturale și în primul rînd în instruirea și educarea tineretului. „Statul de democrație popu- lară — spunea tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej Ia Congresul învățătorilor din R.P.E. — i-a încre- dințat învățătorului o misiune înălțătoare, aceea de a forma pe noul cetățean al țării noastre, ziditor al socialismului, de a făuri cadrele noi, necesare construcției socialiste, capabile să aplice în viață știința și tehnica nouă", Partidul clasei muncitoare, statul democrat- popular s-au preocupat cu stăruință de crearea și dezvoltarea bazei materiale a învățămîntului nos- tru nou, de îmbunătățirea conținutului instrucției și educației. Ca urmare, an de an a crescut numă- rul școlilor, al școlarilor, numărul învățătorilor și profesorilor care să le asigure o pregătire cores- punzătoare. Numai în anul școlar ce s-a încheiat de curînd cursurile celor 15.638 de școli de cul- tură generală au fost urmate de peste 2.800.000 de elevi, cu peste 1.200.000 mai mulți decît în anul școlar 1938—1939, iar cele 930 de școli profesio- nale. tehnice și tehnice de maiștri au fost frecven- tate de 223.890 de elevi. Hotăririle de partid și dc stat cu privire la generalizarea învățămîntului de 7 ani, cu privire Ia trecerea la școala de 8 ani gratuită și obligatorie pentru toți copiii, cu pri- vire la acordarea de manuale fără plată tuturor copiilor din școala elementară, cu privire la dez- voltarea învățămîntului agricol în raport cu cerin- țele noii etape ale înaintării noastre spre socia- lism ș.a. definesc în mod strălucit politica școlară a partidului și statului nostru, care țintește ridi- carea nivelului de cultură al maselor într-un grad la care nici nu se putea visa în trecut și la care nu se pot gindi cei ce trăiesc în state diriguite de exploatatori. Toate aceste eforturi ale statului nostru și-au găsit răsplata nu numai în aceea că școala, știința de. carte, însușirea culturii au devenit necesități vitale pînă și pentru sluga de altă dată a boieru- lui sau burghezului, dar și îh aceea că țara noas- tră se situează printre prîfhele țări din lume în ce privește dezvoltarea învățămîntului. Este foarte cunoscută grija pe care o poartă partidul și statul npstru slujitorilor școlii. Dacă altădată „zestrea" școlilor noastre o constituiau clasele insalubre, deteriorate,* improvizate, supra- aglomerate, neîncălzite iarna, salariile de mizerie ale dascălilor, astăzi la dispoziția lor stau sutele și miile de săli noi de clasă ridicate an de ani pe tot întinsul patriei, laboratoarele bine utilate ale școlilor înzestrate cu material didactic mereu mal bogat și mai perfecționat, cu mobilier cores- punzător, tot mai numeroasele lucrări pedagogice ș a. Numai în decurs de 10 ani salariile cadrelor didactice au cunoscut patru importante majorări. Și nu numai atît. Schimbările profunde care s-au petrecut în învățămîntul nostru se vădesc cu deo- sebită limpezime in.situația pe care o au azi în- vățătorii și profesorii în statul nostru. Ei se bucură de prețuirea, de stima și recunoștința întregului popor. Lenin, marele dascăl al proletariatului, spu- nea : „învățătorul trebuie ridicat la noi la o înăl- țime la care nu s-a aflat, nu se află și nici nu se poate afla în societatea burgheză".2). Urmînd în- vățătura marelui Lcnîn, partidul nostru a luptat permanent pentru a ridica pe învățător la locul cuvenit în societate, pentru ca el să se bucure de toată considerația. Deputați în Marea Adunare Națională, în sfaturile populare, delegați la cele mai diverse consfătuiri și adunări ale oa- menilor muncii, decorați cu ordine și medalii, distinși cu titlul de „profesor fruntaș" și „învăță- tor fruntaș" — oamenii școlii și-au găsit adevăra- tul lor loc printre cetățenii țării noastre libere, învățătorul, profesorul, nu mai este intelectualul umilit și înjosit de altădată. Partidul și statul nos- tru au creat toate condițiile ca demnitatea lui să nu fie știrbită, ca încrederea în forțele și capa- citatea lui să crească nemăsurat, ca el să fie pri- vit cu respect și admirație pentru contribuția en- tuziastă pe care o aduce la pregătirea tineretului, la culturalizarea maselor. Căci a devenit un fapt obișnuit in viața școlilor entuziasmul, elanul in muncă al învățătorilor și profesorilor, sîrguința lor de a împlini cît mai bine datoriile școlare și obștești. lată-i, de pildă, pe învățătorii și educa- toarele Ilinca Coman de la Școala de 8 ani din Pecineaga, raionul Macin, Irina Csoma, de la Grădinița de copii din Valea lui Mihai» Sofia losa de Ia Căminul de zi din Alba luiia, Pavel lazariuc de la Școala de 8 ani nr. 6 din Iași, Gheorghe Sopronî de la Școala de 8 ani din Craidorolț, regiunea Maramureș, Badea Savu de la Școala de 8 ani Cernătești, regiunea Oltenia, Ma- ria Chiriță, de la Școala medie nr. 2 din Buzău, pe profesorii Vasile Lică de ia Școala de 8 ani din Glîmbocata, regiunea Argeș, Emilian I. Fetcu de la Școala profesională textilă din Buhuși, Aurel Gruiescu de la Școala medie din Făget, regiunea Banat, Wilhelm Tontsch de Ia Școala de 8 ani nr. 4 din Brașov, Carol Nagy de Ia Școala de 8 ani din Valea Strîmbă, regiunea Mureș — Autonomă Maghiară, Alexe Vasilescu de la Centrul școlar de construcții, raionul T. Vladimirescu, București și încă mulți alții, mereu în frunte, mereu preocu- pați pentru a ține lecții bine fundamentate știin- țific, cu un puternic efect educativ, care s-au dis- tins prin devotamentul cu care au muncit pentru răspîndirea științei și culturii în rîndul maselor, pentru atragerea țărănimii in marea gospodărie socialistă. Ei sînt mîndria școlilor în care mun- cesc. Pentru meritele deosebite în activitatea des- fășurată de partid în vederea transformării socia- liste a agriculturii, unele cadre didactice, cum ar fi tinăra învățătoare Maria Cordeș de la școala din comuna Boju, regiunea Cluj, și alții, au fost pri- mite direct din rîndurile membrilor de partid. însuflețiți de mărețele perspective ce se deschid în fața poporului nostru prin desăvîrșirea con- strucției socialismului, învățătorii și profesorii din toate colțurile țării, în frunte CU comuniștii, mun- cesc cu dragoste și devotament pentru permanenta dezvoltare a școlii noastre, pentru continua înflo- rire a învățămîntului. Bazîndu-se pe rezultatei» din ce în ce mai bune cu care se încheie fiecare an școlar, cadrele didactice continuă să se preo- cupe de găsirea celor mai bune metode de predare, de asigurarea unui nivel științific cît mai înalt al procesului înstructiv-educativ. Cu deosebire se preocupă învățătorii și profesorii, conform «sarci- nilor izvorîțe pentru școală din recentele docu- mente de partid și de stat, de tot mai strînsa le- gare a învățămîntului de viață, de pregătirea te- meinică a cadrelor necesare industriei noastre so- cialiste, de asigurarea predării la nivelul cerințelor a noului obiect de învățămînt, „Agricultura", in- trodus în școala de cultură generală din mediul sătesc, de îmbunătățirea procesului instructiv-edu- cativ în școlile cu profil agricol, de întărirea mun- cii educative în școlile de toate gradele. Totodată, în frunte cu comuniștii, educatoarele, învățătorii și profesorii își dau aportul la răspîndirea cuno- ștințelor agrotehnice în rîndurile țăranilor colecti- viști, ajutîndu-î să muncească în acel fel nou des-' pre care ne vorbea tovarășul Gheorghe Gheor- ghiu-Dej la sesiunea extraordinară a Marii Adu- nări Naționale. Înrolați CU trup și suflet în marele front al muncii pentru desăvîrșirea construcției socialiste, învățătorii și profesorii sînt mîndri de succesele școlii noastre, de aportul pe care ea și-l aduce Ia înfăptuirea minunatelor țeluri ale partidului. Cu dragoste își dedică ei munca lor modestă șl plină de migală creșterii tinerelor vlăstare, a celor che- mați să ducă mai departe opera măreață începută de vîrstnicî. Cu aceste gînduri sărbătoresc ei astăzi, împreună cu întregul popor, „Ziua învățătorului". i) Gheorghe Gheorghiu-Dej — Articole și Cuvîntărî, ed IV, E.S.P.L.P!,. București 1955, pag. 448. a) Lenin, Opere alwse, voi. II, E.S.P.L.P., București, 1954, pag. 838. £ . Din tot sufletul De „Ziua învățătorului* mă simt din tot sufletul alături de tovarășii noștri învățători, maiș- tri-instructori și profesori din întreaga țară, mea activitate cu a lor. In decursul întrucît întreaga se îmbină strîns anilor de cînd muncesc ca maistru cazangiu uzinele „Grivița Roșie“ am vut bucuria pregătirea a citori, astăzi ai glorioasei de a participa la a- la zeci de tineri mun- ostași de nădejde noastre cetăți mm- Zi de emoție și recunoștință™. Ziua învățătorului e zi de emo- ție și recunoștință pentru noi toți, știutorii de carte. învățăto- rii și profesorii sînt acei care ne-au pus abecedarul în mină, care ne-au dezlegat tainele fără seamă ale lumii spirituale, bogată și atrăgătoare, ale lumii în care ne retrăim tot ce vedem. Ce minunate și pure emoții sînt legate de chipul învățătorului care ne-a învățat primele buchii. Și-l amintesc cu deosebit respect și evlavie și Creangă, și Mihail Sadoveanu. Numele dascălilor lor au trecut pe bună dreptate în istoria literaturii. Bădița Vasile, dascălul bisericii din Humulești, e frate bun întru eroismul misiu- nii sale cu domnul Busuioc, în- vățătorul de la școala primară din Pașcani. Cinstirea numelui lor se cuvine tuturor învățătorilor și profesori- lor care ne-au învățat carte, ge- nerații după generații. Dar cei mai mulți dintre ei n-au avut e- levi scriitori care să reprezinte geniul poporului nostru, pentru a le duce numele în nemurire, 0 dată cu numele lor. Ei au trăit, au muncit cu pricepere, devo- tament și dragoste și au murit anonimi. Dar elevii lor le-au ți- nut minte numele și i-au pome- nit cu nespusă dragoste și emo- ție pînă la adinei bătrînețe, păs- trîndu-le o adîncă recunoștință, în care se amestecă o dragoste ca pentru proprii lor părinți. Iar devotamentul lor a rămas, prin faptele de fiecare zi, nemuritoare, și îl recunoaștem în temelia să- nătoasă a intelectualității noa- stre. Influența dascălilor este neîn- chipuit de înseninată. Prima lor învățătură ne dă coloratura vie- ții, descifrarea lumii, cunoașterea minunilor ei. Dragostea de carte a elevului nu a fost totdeauna decît prelungirea, în timp și în generații, a dragostei profesoru- lui de a da învățătură, a prețu- lui pe care l-a dat el lumii spiri- tuale. Nu e nimeni dintre noi care să nu păstreze undeva, în suflet, cit mai aproape de inimă, alături de portretele părinților, chipurile dascălilor dragi, ca în niște bre- locuri cu aduceri aminte neșterse Timpul a îmblînzit nedreptățile, dacă vor fi fost, și severitatea, de s-a manifestat auster, căci toate nu au tins decît la educația cea mai deplină și mai bună. Iar în- țelegerile și bunătățile au luat vremea proporții mitologice. Din cînd în cînd, seriile de levi, cu prilejul unor anumite CU e- a- niversări legate de școală, se în- tîlnesc și își petrec împreună a- mintirile. Profesorii sînt îndeob- ște, în asemenea împrejurări, e- roii povestirilor lor. Fiecare din- tre ei învie atunci, cu vorbe și gesturi, ca într-o autentică operă de creație. Toți îi văd, aievea, și nu se aud decît vorbe calde și recunoscătoare. E în asemenea a- dunări retrospective cea mai ade- vărată cronică a învățătorilor și profesorilor, cea mai caldă ma- nifestare de mulțumire a elevi- lor, uneori și ei cu părul alb. In vechiul regim capitalist, prost plătiți și neglijați, învățăto- rii și profesorii au dus, într-ade- văr, muncă de apostolat. Erau oameni cinstiți și muncitori, des- tinați a fi victime sigure într-un regim de deșănțată corupție. Mii de învățători au rămas în sate, în cinste și sărăcie, fără as- pirații de deșarte parveniri, gă- sind cea mai mare satisfacție din viață și cea mai înaltă justificare a existenței în îndeplinirea cu în ei înșiși, în frumusețea misiu- nii lor căreia s-au dedicat cu toa- tă ființa. învățătorii și profesorii au fost și ei în trecut o pătură a- parte de exploatați. Ei au trăit și sufletește întru totul alături de țăra,ni, laolaltă cu copiii lor dez- brăcați și desculți. Din trista istorie a trecutului, chipurile lor sînt printre cele mai luminoase. Astăzi, în regimul nostru de democrație populară, rolul lor în viața poporului nostru și-a găsit citorești. Indrumînd pașii fie- cărei promoții de ucenici către pătrunderea tainelor meseriei de cazangiu am simțit mereu ală- turi de mine, umăr lingă umăr, uniți de aceeași cauză măreață a făuririi schimbului de mîine al clasei noastre muncitoare, pe pro- fesorii și maiștrii-instructori ai școlii profesionale de pe Ungă uzinele noastre. An de an am putut constata creșterea nivelului de pregătire al ucenicilor, cunoștințele lor tot mai adinei privind tehnica și tehnologia nouă de producție, care dovedesc o preocupare tot mai stăruitoare din partea profeso- rilor de specialitate pentru a-i pregăti la un nivel profesional cît mai înalt. Mereu mai des i-am văzut pe profesorii școlii în mijlocul nostru, al maiștrilor și muncitorilor instructori din producție, cărora ne-a fost în- credințată instruirea practică a ucenicilor, interesîndu-se des- sensul cel adevărat. Ei sînt, ca pre felul cum tinerii învăță me- seria, despre cum înțeleg expli- cațiile noastre, cum mînuiesc mașinile și utilajele și ce cu- noștințe le-ar mai viitor. Ne bucură mult vedem că ucenicii fi necesare pe atunci cînd noștri, viitori tovarăși de muncă și de luptă pentru desăvîrșirea socialismului și construirii trecerea construirea comunismului, la sînt tineri disciplinați, care lucrează cu tragere de inimă și cu mult simț de răspundere față de sar- cinile care le-au fost încredin- țate. Aceasta dovedește că și pe tărîmul educației munca profe- sorilor și maiștrilor-instructori este încununată de succes. De- sigur că la acest succes și-au a- dus o contribuție importantă în- vățătorii și profesorii care au îndrumat pașii ucenicilor noș- tri încă din prima clasă elemen- tară. Pentru întreaga muncă înde- plinită cu dragoste, pentru con- tribuția lor la formarea care vor munci mîine cu ' nicie în fabrici și uzine c de noi, muncitorii mai vîrs-.n.ci, le strîng mâna cu căldură învăță- torilor și profesorilor și le urez din toată inima sănătate, fericire și viață lungă ! ALEXANDRU CODESCU maistru cazangiu la uzinele „Grivița Roșie" Erou al Muncii Socialiste Este o deosebită bucurie. 1 dragoste lor. Ei au lor. Cei și înțelegere a misiunii rezistat tuturor tentații- mai mulți nu s-au lăsat furați de ademenirile politicianis- te. S-au închis în școli și în clase, ca în niște insule de salvare a tot ce avea mai buln sufletul a- cestui popor. Disprețuiți de boierii din sat, ca și de guvernanții care le a- runcau un salar de mizerie, ei și-au găsit mîndria și demnitatea niciodată, luminătorii satului, în realitatea cea mai adevărată. In regimul socialist, în desfă- șurarea revoluției culturale, rolul învățătorilor și profesorilor este covîrșitor. Ei poartă răspunderea ridicării nivelului cultural al sa- telor, ei creează baza științifică de cultură generală și de educa- ție socialistă a generațiilor vii- toare, a omului de mîine. Sarcinile lor obștești nu se li- mitează doar între zidurile școlii și la lecțiile din clasă. Ei sînt e- ducatorii permanenți ai poporu- lui prin conferințe, prin de- monstrații practice. Ei sînt pio- nieri ai științei, ai culturii. Cinste și recunoștință lor! In această zi de emoție pentru toți cei care au fost o dată elevi, acum un an sau acum 60 de ani, să-mi fie îngăduit a aduce la lu- mina vieții și eu numele învăță- torului blînd și bun, Lăzărescu, dli satul meu natal, și prin oma- Este o deosebită bucurie pen- tru mine să mă asociez la oma- giul ce se aduce învățătorimii noastre în această zi de sărbă- toare. Anul acesta se împlinesc 50 de ani de cînd, urmînd sfatul învățătorului meu, m-am înscris la liceu. Am fost primul fiu de țăran din satul Valea-Hogei, din ținutul Vasluiului, care a mers mai departe la învățătură. Tră- iesc sărbătoarea cu emoția aces- tei amintiri însemnate pentru mine, pentru viața mea. între anii 1907—1912, cînd am făcut cursul primar, în satul meu natal era o singură sală de clasă, cu un singur învățător la toate cele cinci clase. Posibilitățile pe care le avea atunci învățătorul de a se ocupa îndeaproape de elevi erau, desigur, foarte reduse, cu atît mai mult cu cît în timpul iernii mulți elevi nici nu veneau la școală, deoarece nu aveau haine sau opinci, iar în timpul primăverii și toamnei trebuiau să meargă la munca cîmpuluL Astăzi ne putem mindri cu școli spațioase, cu învățători și profesori mulți și bine pregătiți, iar învățămîntul de toate gra- dele se bucură de atenția și grija partidului și guvernului. In condițiile pe care le-a creat regimul democrat-popular munca învățătorilor și profesorilor poa- te fi — și este — plină de fru- musețe și de roade. Doresc din toată inima ca roadele să fie zi de zi mai multe și mai mari. Do- resc succese în muncă miilor de învățători și profesori de pe me- leagurile țării noastre, pentru desăvîrșirea construirii mului, pentru viitorul mereu^W minunat al patriei noastre. Acad. prof. G. VR1NCEANU Directorul Institutului de Matematică al Academiei R.P.R. In aceste zile giul fierbinte pe după prins tuire aduc 60 de ani de care i-l aduc cînd m-a de- alfabetul din a cărui alcă- personală am făcut vers, să un omagiu încărcat de ad- mirație și stimă tuturor învăță- torilor și profesorilor din patria noastră. în aceste zile noi ne aflăm în toiul bătăliei strîngerii recoltei. Dumneavoastră, dragi învăță- tori și profesori, ați și socotit roadele bogate ale muncii pe care ați depus-o în școală timp de un an întreg și vă pregătiți de sărbătorirea „Zilei învățăto- rului". Mă gîndesc cu drag la fiecare dintre învățătorii și profesorii satului nostru și îmi vin în minte întîmplări din pe- rioada anilor cînd au luptat ală- turi de noi pentru crearea gos- podăriei colective „Gh. Lazăr" și apoi, mai tîrziu, pentru întărirea continuă economică și organiza- torică a gospodăriei noastre, pen- tru a aduce belșugul în fiecare . casă de colectivist. O dată cu gospodăria din sat s-a ridicat și școala. Iată, de pil- dă, chiar în toamna trecută am avut bucuria să deschidem noul an de învățătură într-o clădire nouă, ridicată pentru școală de către gospodăria colectivă. Feciorii și fetele noastre înva- ță acum în această școală lumi- noasă o mulțime de lucruri folo- sitoare pentru viața și munca lor de viitor, pentru anii’ cînd vor munci și ei alături de noi în colectivă sporind belșugul și Colectiviștii noștri le sînt re- cunoscători învățătorilor și pro- fesorilor școlii care cresc aseme- nea tineri pricepuți și harnici, plini de dragoste în muncă, cum sînt șefii de echipă Constantin Gavrilă și Constantin Negoiță. Și le mai sîntem recunoscători în- vățătorilor și profesorilor pen- tru viața culturală și artistică bogată a căminului cultural unde ei sînt inima activității, pentru că ne-au deschis tuturor dragos- tea de carte și astfel ne-au ajutat să găsim mai ușor calea belșu- gului. Fiecare profesor, fiecare învă- țător ni-e astăzi tot atît de apro- piat ca profesorii și învățătorii din satul nostru, căci ei cresc și îi învață pe toți copiii țării. So- cotiți, dragi tovarăși, pîinea cal- dă și vinul de la masa voastră sărbătorească drept închinarea noastră plină de dragoste pentru voi. 1 DEMOSTENE BOTEZ NICOLAE ANDREI președintele gospodăriei agri- cole colective „Gh. Lazăr' raionul Slobozia, regiunea București, Erou al Muncii ocialist Înaltă cinste slujitorilor școlii In întîmp:narea „Zilei învățătorului” In ziua de 24 iunie am fost de față la serbarea de sfîrșit de an de la Școala medie numărul 37 din București. Au fost sărbăto- riți cu acest prilej nu numai elevii premianți și cei care au absolvit, ci și dascălii lor. Am rămas deo- sebit de impresionat de dragos- tea cu care părinții și elevii îi înconjurau pe învățători și pro- fesori. Maldărul uriaș de flori aduse educatorilor, cuvintele pli- ne de respect rostite de către părinți și elevi la adresa lor, în- treaga atmosferă de la această manifestație sărbătorească m-a făcut să-mi amintesc de primul sfîrșit de an din cariera mea de învățător. Eram într-un sat din fostul ju- deț Vlașca. Tînăr și plin de en- tuziasm — aveam pe atunci doar 18 ani — am muncit cu dragoste pentru pregătirea serbării. Cei patru învățători de la școală — toți tineri — am pus mină de la mină și am cumpărat cîteva da- ruri pentru premianți. Eram bucuroși că vom putea face o demonstrație culturală în fața satului și așteptam ziua serbării cu mai multă nerăbdare decît copiii. Ziua aceea a venit, dar n-am avut parte să ne bucurăm. Pri- marul comunei cumpărase un vraf de cărți și cerea să-l dă- ruim fiicei sale drept premiu. Noi n-am fost de acord. Nu numai că nu era just să dăm unei eleve un cadou mai mare decît celor- lalți premianți, dar fiica prima- rului nu era nici măcar pre- miantă, căci învăța prost. Am încercat sc-i explicăm primarului «cert iurru, dar el n-a vrut să înțeleagă și pentru că n-am vrut să-i satisfacem dorința, a dat or- din jandarmilor să interzică ser- barea, sub motiv că satul era contaminat de... scarlatină. După 4 ani de la această întâm- plare, eram suplinitor la Șesuri, tn sat de mineri din Munții .4- pKsroi. Aci eram doar doi înră- șiram !« circe ISO elevi înscriși fa * Local de școală nu exista și se făceau cursuri intr-o cua parohială, pentru care bise- rica incase. sub formă de chirie, • nnc destul de importantă dm cowuXetului școlar. Izbu- bten si închegăm insă un eolee- De de tme-i, fictnd o echipă de teatru, ca care am dat cîteva serbări în scopul de a strînge bani pentru școală. Am adunat o sumă frumușică și pentru premii, dar primarul și preotul satului au hotărît „să nu stricăm banii pe cărți”, ci să fie folosiți pentru plata chiriei, deoarece preotul avea nevoie de odăjdii noi. Se înțelege că ne-am împotrivit cu înverșunare acestor măsuri, dar n-am izbutit. Banii strînși cu atîta trudă pentru școală au fost cheltuiți de omul bisericii. Asemenea cazuri nu erau izo- late. învățătorii din fosta Romî- nie erau siliți să muncească în condiții extrem de grele: erau supuși la o viață de mizerie, în- jositoare, care nu corespundea nici pe departe misiunii lor. E drept, printre învățători erau și unii care transformaseră școala într-un mijloc de exploatare și speculă. Notele puse de ei în ca- talog corespundeau nu cunoștin- țelor însușite de elevi, ci cadou- rilor aduse de părinți. In imensa lor majoritate, în ciuda barbaru- lui tratament pe care li-l aplica regimul burghezo-moșieresc, în- vățătorii munceau însă cu abne- gație. Astăzi, școala și slujitorii ei se bucură de înaltă cinste. Noi, comuniștii, luptăm pentru a făuri fericirea pe pămînt. Dru- mul pe care sînt chemați să meargă învățătorii este drumul participării active la făurirea a- cestei vieți fericite pe care ne-o aduce construirea socialismului în patria noastră, spunea tovară- șul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul învățătorilor din R.P.R. în multele vizite pe care le-am făcut în ultimii ani la diferite școli am constatat că învățătorii din țara noastră merg cu entu- ziasm pe acest drum. Se poate spune cu tărie că acele tipuri de învățători care mi-au servit de model pentru construirea perso- najelor Gheorghe Diaconu-Mur- geni și Leonida Ciobanu au dis- părut cu desăvîrșire. Nu mai există nici tipul învățătorului cinstit dar confuz, care mergea încotro bătea vîntul, bîjbîind drumul spre năzuințele inimii lui. Astăzi există numai un singur tip de învățător: învățătorul strins lega: de popor, conștient de misiunea sa, care formează din tinerii noștri cetățeni de tip nou, oameni noi ai societății so- cialiste. Este aceasta o cinste, dar și o datorie înaltă, pe care zecile de mii de învățători de pe în- tinsul patriei și-o îndeplinesc cu entuziasm. L-am văzut la treabă pe Stân- cii R. Nedea care funcționează de aproape 40 de ani la școala din satul său natal — Drăghiceanu, raionul Giurgiu. Cit entuziasm dovedește el în toată activitatea școlară și obștească pe care o desfășoară ! în școală și la cămi- nul cultural, în cadrul cursurilor de politică curentă și al cursu- rilor agrozootehnice de masă, la săpături arheologice și la elabo- rarea conferințelor pentru popu- larizarea științei — la toate este prezent, neprecupețind nici un efort. Pentru meritele sale în munca de educator de tip nou, regimul democrat-popular l-a decorat cu Ordinul Muncii clasa a doua și i-a acordat titlul de învățător fruntaș. Cu cîtă mîndrie mi-a arătat tovarășul Cristian Constantines- cu, directorul Școlii medii nr. 37, clădirea nouă și impunătoare, ri- dicată de regimul nostru demo- crat-popular. Mîndri de contribu- ția lor la formarea viitorilor con- structori ai socialismului și co- munismului, ceilalți profesori mi-au povestit despre elevii frun- tași, despre realizările obținute în zilele de practică în fabrica din apropierea școlii. Nu mai puțină mîndrie am con- statat la învățătorii și profesorii din Videle pentru clădirea fru- moasă a școlii de șapte ani și a școlii medii raionale, ori la cei din Drăgănești-Vlașca pentru cea ridicată în anul trecut. „Aici, în clasele acestea luminoase, înzes- trate cu mobilier modern, îți în- deplinești cu drag meseria” — îmi spunea zilele trecute învăță- torul Al. Tîrnăcop, șeful secției raionale de învățămînt. Avînd an de an condiții tot mai bune create de regimul democrat- popular, înconjurați de dragostea partidului și guvernului, a între- gului nostru popor, învățătorii îndreptățesc încrederea ce le-a fost acordată de a crește milioane le de copii în spiritul vremurilor noi pe care le trăim. Acum, de „Ziua învățătorului" — sărbătoa- rea școlii noastre noi — ei trec în revistă realizările unui an de strădanie și pot spune cu mîn- drie : „Ne-am îndeplinit datoria. La anul ne vom strădui să ne-o îndeplinim și mai bine!”. Este o satisfacție, dar în ace- lași timp și un nou angajament. Cine-i cunoaște pe învățători, cine i-a văzut la lucru și, mai ales, cine a lucrat alături de ei, e sigur că și acest nou angaja- ment va fi îndeplinit. ȘERBAN NEDELCU In orașul și raionul Bra- șov au loc cesare bunei desfășurări a rului". Formațiile pregătirile ne- organizări și „Zilei învățăto- artistice de a- matori ale sindicatului învă- țămîntului au făcut în acest scop repetiții intense. Anul acesta artiștii amatori vor să ofere colegilor lor, cu- prilejul „Zilei învățătorului", un pro- gram bogat, realizat în con- diții artistice superioare ani- lor trecuți. Corul dirijat de prof. Aron Bogdan, de exem- plu, pregătește, cu concursul Filarmonicii de stat „Gheor- ghe Dima" din Brașov, Sim- fonia a IX-a de Beethoven. Orchestra simfonică a cadre- lor didactice din Brașov, di- rijată de prof. Ansei Hdnig- berger, menționată pe țară la cel de al Vl-lea concurs al formațiilor artistice de a- matori, va prezenta un con- cert la care își vor da con- tribuția numeroși soliști vo- cali din rîndurile cadrelor didactice. învățătorul de Ieri învățătorul de astăzi „Statul de democrație populară i-a încredințat învățătorului o misiune înălțătoare, aceea de a forma pe noul cetățean al țării noastre, ziditor al socialismului, de a făuri cadrele noi, necesare construcției socialiste, capabile să aplice in viață știința și teh- nica nouă". Aceste cuvinte, ros- tite la Congresul învățătorilor din 1952 de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, arată prețuirea și încrederea de care se bucură învățătorul și profesorul în statul nostru. Cită deosebire între felul cum sînt priviți și apreciați învățăto- ri și profesorii astăzi și cum erau priviți și apreciați înainte de 23 August 1944 ! în vremurile regimului zo-moșieresc învățătorii fesorii erau lăsați după narea studiilor în voia burghe- și pro- termi- soartei, grijeau să îmbunătățească condi- țiile de viață și de activitate ale cadrelor didactice, dar de multe ori căutau fel de fel de pretexte pentru a le înrăutăți. Despre grija pentru asigurarea unei pregătiri temeinice și a perfecționării învățătorului și pro- fesorului nici nu putea fi vorba în trecut. In articolul „Perfecționarea în- vățătorului publicat în ga- în școli părăginite, fără manuale după care să predea, fără a li se asigura nici măcar minimum de condiții materiale necesare unui trai decent. Presa din acea vre- me conține articole edificatoare cu privire la situația grea, de-a dreptul tragică a oamenilor școlii. Iată unele date semnificative privind conținutul învățămîntului în vremea burghezo-moșierimirl, apărute în articolul „Manuale di- dactice11 din revista „Semănăto- rul" (sept. 1935): ,,Dintr-o cercetare amănunțită a recentelor manuale de curs pri- mar ne formăm imediat convin- gerea că nu toate corespund sco- pului pentru care sînt alcătuite. ...Astfel stînd lucrurile cred că e timpul să ne întrebăm : pînă cînd cu valuri după valuri de manuale scumpe și proaste ? Oare nu e timpul să revenim Ia realitate și să ne ocupăm mai în- deaproape de cartea de școa- lă ?“ Numeroase sînt articolele apă- rute în presa vremii care oglin- desc situația materială deosebit de grea a cadrelor didactice. Intr-un articol întitulat „Soar- zeta „Semănătorul11 din 15 aprilie 1937 — se spune : „Am cerut de atîtea ori prin organele noastre de publicitate să ni se deschidă drumul spre universitate. Am ce- rut să ni se înlesnească calea spre izvoarele înalte ale culturii ca să ne perfecționăm pregătirea, deoarece această perfecționare este imperios cerută..." încercările unor guverne ale regimului burghezo-moșieresc de a crea anumite paleative, cum au fost secția pedagogică universi- tară sau școlile normale supe- rioare, nu au soluționat problema perfecționării învățătorului, mai ales că durata lor — datorită in- tereselor burgheziei — a foarte scurtă și au cuprins un măr foarte mic de învățători. Problemele vieții și muncii fost nu- ca- drelor didactice au fost soluțio- nate radical abia astăzi, în vre- mea regimului nostru de democra- ție populară. Partidul și guvernul — a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej — dau o înaltă apreciere muncii rodnice pe care o duc cu modestie și abnegație zecile de mii de învățători răspîndiți pe tot întinsul țării noastre. Această apreciere a fost dove- dită în fapte. Astfel prin hotărîri de paftid și de stat condițiile ma- teriale ale cadrelor didactice au fost îmbunătățite simțitor. Pen- tru pregătirea învățătorilor și profesorilor s-au creat după Reforma învățămîntului școli pe- dagogice și institute pedago- fl Una, din numeroasele școli noi înălțate în ultimii ani în patria noastră ta învățătorimii“ anul 1932 citim : de fată, întreaga romînă trece prin și apărut în „în timpurile învățătorime clipe de gre- le încercări și mari suferințe. De la un capăt la altul al țării nu auzi decît glasurile lor dispe- rate, nu simți decît duhul sără- ciei ce caută să-i cuprindă. Ni- meni nu-și îndreaptă privirile spre ei j Ochii tuturor se închid și urechile se astupă cînd e vorba de învățător". Situația aceasta s-a perpetuat și în anii următori. Articolul „în- vățătorii tineri" — apărut în ga- zeta „Semănătorul" din 15 no- iembrie 1937 relata următoarele : „Viața învățătorilor tineri e o tragedie. Cei care s-au cobo- rît din sferele înălțimilor, intre ei, le-au cunoscut situația tris. tă și dureroasă. Dar aceia care-i privesc și apreciază numai din birouri nu vor cunoaște niciodată calvarul tinerilor învățători. Ca urmare a acestei nepăsări, avem astăzi în tară 4000 de învă- țători tuberculoși, răpuși de mi- zeria îndurată la începutul apos- tolatului." Guvernele regimului burghezo- moșieresc nu numai că nu se în- gice, s-a deschis drum învățătorilor și absolvenților școli medii spre facultățile gătitoare de cadre didactice cadrul universităților. învățătorilor și profesorilor larq de pre- din cu merite deosebite li s-au confe- rit medalii și ordine ale Republi- cii Populare Romîne, au fost dis- tinși cu titlurile de „învățător fruntaș", „profesor fruntaș", „in- vățător emerit" și .profesor eme- rit". In semn de înaltă prețuire pen- tru rolul învățătorului și profeso- rului se organizează în fiecare an „Ziua învățătorului", prilej de cinstire și de evidențiere a muncii cadrelor didactice. Pentru perfecționarea învățăto- rilor și profesorilor, in afară de comisiile metodice și cercurile pe- dagogice, se organizează în fie- care an consfătuiri raionale și cursuri de perfecționare pe spe- cialități. Toate aceste preocupări reflec- tă grija deosebită a partidului și guvernului pentru îmbunătățirea continuă a condițiilor materiale, a pregătirii și perfecționării ca- drelor didactice. I. LUPU Prin expozițiile școlare Parcă-i văd. Pe cei de-a-ntîia, de-o șchioapă doar, modelînd din bulgărul moale de plastilină măr- gele mici și mari, sau fel de fel de jucării... Pe cel cu un an mai mari, preocupați sa scrie pe ca- ietul de caligrafie litere cît mai frumoase, sau atenți să împungă acul pe carton exact în locul in- dicat de tovarășa profesoară... Pe colegii lor din clasa a IlI-a, cioplind voinicește bucata de lemn din care și-au propus să facă o lopățică, aranjînd în albu- mul confecționat de ei minunate fotografii său cusînd pe bucățica de pînză un frumos model na- țional... Pe cei mai mari, dintr-a IV-a, colorînd cu pensula dese- nul făcut cu migală, lipind figu- rile geometrice din carton, îm- pletind din sfoară diverse obiecte, sau cusînd o rochiță pentru pă- pușă.. îi văd pe elevii claselor I—IV ai Școlii de 8 ani nr. 165 din Ca- pitală, care timp de un an s-au străduit să scoată din minutele lor mici o sumedenie de lucruri care mai de care mai gingașe, mai frumoase, mai interesante. într-o sală de clasă, miini is- cusite au aranjat cu gust sutele de exponate care oferă privirilor un curcubeu de culori. Cu bucurie și mîndrie vorbesc pro- fesoarele de lucru manual și de- sen Rita Marinescu, Aurelia Strat, Sofia Ungureanu și Elena Rîșnoveanu despre fiecare expo- nat : cum a fost lucrat, de cine, cu cîtă răbdare, cu cită plăcere. Profesoarele își cunosc bine ele- uii, știu care sînt aptitudinile lor, știu care activitate practică place mai mult unuia sau altuia. Dra- gostea-, interesul pentru lucrul manual, pentru desen au fost să- dite la copii oră de oră. printr-o muncă serioasă, făcută cu multă tragere de inimă. Expoziția elevilor din clasele experimentale și a celor din clasele de control de la Școala de 8 ani nr. 165 dovedește prin multitudinea și varietatea expo- natelor, prin modul în care sînt ele executate, că în timpul anu- lui școlar cadrele didactice de specialitate, întreg corpul di- dactic al școlii au acordat o deo- sebită atenție acestor ore, for- mării la elevi a unor deprinderi practice utile. Orele de desen, de caligraf'-e, de lucru manual, au constituit pentru elevi adevărate ore de educație estetică. La a- ceste ore au învățat cum să îm- bine mai frumos, mai armonios culorile pe coala de desen sau pe pînză. au învățat să iubească, să înțeleagă frumosul. Expoziția mai reflectă însă un lucru deosebit de important —• legătura strinsă care a existat între profesorii de specialitate. Sînt expuse numeroase planșe pe care sînt desenate cu migală diferite motive naționale. Dese- nele acestea executate la orele de desen au fost ca un preludiu al orelor de lucru manual în care elevii au cusut pe pînză aceleași motive naționale. In felul acesta s-a procedat și în cazul desene- lor de animale, plante etc. O ast- fel de legătură a existat și în- tre profesorii de desen, de lu- cru manual și cei de științele naturii, matematică, geografie, istorie, pentru executarea corec- tă a desenelor și confecționării de plante și animale, de. figuri geometrice, pentru alcătuirea de albume etc. Astfel elevii au știut mai bine cum trebuie executate obiectele și de ce, au putut face legături logice, au desfășurat o activitate conștientă care a soli- citat gîndirea lor. Pentru a-i ajuta pe copii să în- țeleagă mai bine cum să lu- creze, cum să deseneze, tova- rășele profesoare s-au folosit de un bogat material didactic. Am văzut în școală un dulap încăr- cat cu material didactic pentru orele de lucru manual, confec- ționat în mare parte de profe- soara Rita Marinescu. Sînt aici zeci de planșe, de obiecte lucrate cu multă migală, pe care le-a prezentat copiilor la lecții, ca modele întreaga expoziție reflectă de fapt preocuparea cadrelor didac- tice de specialitate a întregului colectiv al școlii pentru a le for- ma. elevilor deprinderi practice, pentru a le dezvolta interesul și dragostea de muncă. M. ROBEA ★ Lucrări variate și interesante prezintă la expoziția de sfîrșit de an și elevii din clasele I—IV ai Școlii de 8 ani din comuna Basarabi, regiunea Dobrogea. Cu multă tragere de inimă învățăto- rii care a-u pus pentru prima dată în mina copiilor creionul, acul sau ferăstrăul de traforaj au a- ranjat, într-o sală mare și lumi- noasă, obiectele lucrate cu migală de ei. Sînt prezentate la expo- ziție șervețele, sorțulețe sau ba- tiste lucrate cu frumoase modele naționale, jucării și desene colo- rate. Toate aceste obiecte lucrate de mîinile harnice ale elevilor oferă colectiviștilor din comună, care vin să viziteze expoziția, clipe de desfătare și bucurie. T. CREȚU ★ La sfîrșit de an școlar, școlile de 8 ani nr. 4, 5, 7, 8 și Școa- la de menaj din Botoșani au or- ganizat o expoziție comună, în care sînt erpuse obiecte execu- tate de elevi la orele de desen și de lucrări practice. în sala mare a expoziției pri- virile îți sînt atrase de varieta- tea obiectelor executate de elevi. Foarte izbutite sînt cusăturile de mină, ca și figurile geometrice confecționate din carton sau la traforaj. Atrag privirile și plan- șele cu desene, frumos colorate, ca și ierbarele și inșswtare’e Vi- îifatorul rămîne încîntat și de ex- ponatele de tîmplărie lucrate de elevi: cuiere și rame sculptate, jucării, cuști pentru păsări, o- biecte de uz casnic. Expoziția este zilnic vi si tată de profesori, de elevi. de porinfi. A. EMIL ★ De ci: va timp. holul mare al școiii medii „dr. Petru Groza" din Capitală și-a schimbat înfă- țișarea : găzduiește expoziția de lucrări practice executate in timpul anului școlar de elevi. Cine vizitează această expoziție nu poate să nu tragă concluzia că, sub grija atentă a cadrelor didactice, elevii au căpătat temei- nice deprinderi practice, au în- vățat să îmbine armonios utilul cu frumosul. Deosebit de interesante sînt lu- crările de lăcătușărie pretextate in expoziție, ca și planșele și materialele didactice ne esare predării geometriei in spațiu, lu- crate de membrii cercurilor de matematică și desen tehnic. Două hărți din cadrul expoziției atrag în mod deosebit atenția. Una din ele prezintă cele mai importante termo și hidrocentrale din țara noastră, iar cealaltă obiectivele industriale ce vor fi realizate în planul șesenal. Elevele claselor a V-a, a Vl-a și a VII-a prezintă în expoziție minunate cusături românești, care dovedesc pricepere și talent, precum și rochițe, fuste, bluze, lucrate cu mult gust și multă migală. Lucrările vădesc limpede faptul că, sub îndrumarea profe- soarei de lucru manual, tov. Au- relia Torcaru, elevele au învățat să îmbine cu pricepere culorile, să confecționeze cu propriile lor miini lucruri frumoase și folosi- toare. Un colț, al expoziției este re- zervat lucrărilor de legătorie. Se află aici carnețele, albume, cărți frumos legate — toate executate de elevi sub îndrumarea profeso- rului Berco l.anczeth. La plecare am trecut din nou în revistă exponatele. Am reținut citeva nume scrise pe etichetele care însoțeau fie o planșă, fie o rochie, fie o față de masă. Nu i-am întîlnit pe autorii lucrărilor expuse : de cîteva zile au intrat în vacanță. Am căutat să mi-i închipui însă după cele cîteva in- dicii pe care mi le furnizaseră roadele muncii lor. Acestea mi-au dat siguranța că, indiferent ce vor deveni elevii de astăzi. în orice domeniu vor lucra, vor fi oameni destoinici, cu dragoste pentru munca direct productivă, harnici și talentați. Și toate a- cestea cu ajutorul școlii, cu aju- torul cadrelor didactice. M. IEȘANU ★ în expoziția tematică deschisă la școala medie „Elena Sîrbu“ sînt prezentate numeroase lucrări executate de-a lungul anului șco- lar de elevii școlilor de cultură generală șl de meserii din Capi- tală. Se văd aici lucrări de traforaj executate de elevii claselor a V-a, lucrări de tîmplărie realizate în clasele a Vl-a, panouri de lăcă- tușărie aparținînd elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a. O sală rezervată pentru lucrul de mină și gospodărie oglindește gustul artistic, priceperea și în- demînarea elevilor din clasele V—VII. în expoziție pot fi ur- mărite rezultatele obținute de cîteva școli din București unde s-a introdus învățarea țesutului covoarelor și cusăturilor romî- nești. Deosebit de interesante sînt lu- crările expuse în sala destinată studiul mașinilor. Vizitatorul poate vedea aici exponate și pa- nouri legate de studiul mașinilor, automobilului, al mașinilor și a- paratelor electrice. O atenție deosebită a trezit în rîndul vizitatorilor cabinetul teh- nic prezentat în expoziție, care reproduce modul de organizare a cabinetului tehnic de la școala medie „Elena Sîrbu". Cabinetul este realizat pe anumite obiective șt anume: citeva panouri cu ma- terii prime și materiale (metale feroase, neferoase, materiale plas- tice și electrotehnice); panouri cu scule (de lăcătușărie și așchie- toare) și obiecte obținute prin prelucrări cu aceste scule: un pa- nou reprezentînd transformarea mișcărilor; sisteme de transmisie (cu curea, lanț, ax cardanic etc.».’ sisteme de angrenaj, tipuri de roți dințate, aplicații în tehnică ale planului înclinat etc. Un sector este rezervat electricității (surse de curent, consumatoare de cu- rent, instalații interioare, între- rupătoare etc.). Cîteva panouri și secțiuni vin în sprijinul predă- rii automobilului (sistemul de a- prindere, schema electrică, car- buratorul, sistemul de frînă hi- draulică. secțiune în ambreiaj, în satelit, în bloc motor etc.). Alte panouri reflectă dezvoltarea in- dustriei noastre siderurgice, chi- mice, electrice cu ajutorul unor hărți luminoase. Cabinetul cu- prinde și numeroase planșe ilus- trative care vin în sprijinul pre- dării lăcătușăriei, mașinilor și a- paratelor electrice, a automobi- lului. îngriji'e și variate sînt expo- natele școlilor de meserii confec- ții și Gospodărie care dovedesc o buză calificare a elevilor aces- tor școli. Panourile expoziției oglindesc procese tehnologice de realizare a diferitelor obiecte din progra- ma școlară de tîmplărie și lăcă- tușărie, scot în evidență variate căi practice de obținere a ace- luiași obiect, însușite de elevi. în același timp expoziția din anul acesta scoate în evidență faptul că se aplică cu mai multă pri- cepere în practică cunoștințele de matematici, desen, fizică, chi- mie etc. Exponatele demonstrează clar preocuparea sporită a profesori- lor din școli pentru producerea unor obiecte necesare înzestrării laboratoarelor școlare. Astfel pot fi văzute procesele tehnologice de obținere a compasului de inte- rior și. exterior, dornului, ramei de ferăstrău pentru traforaj și tăiat metale, ciocane, stative de eprubete, casete pentru semințe, broască de Ușă etc. — tar în ca- drul lucrărilor de tîmplărie pla- nul înclinat, stativ de eprubetă, gherghef; gontometru etc. Expoziția, care are ca tematică oglindirea felului cum au reușit școlile medii din Capitală să transpună în viață Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. privind întărirea legăturii școlii cu producția., cu practica con- strucției socialiste, reușește să scoată la iveală strădania elevilor și profesorilor de a realiza în ca- drul activităților practice obiecte care cer multă îndemînare, de- prinderi practice, cunoștințe de desen, matematică etc. Faptul că toate școlile din Ca- pitală vizitează pe rînd expoziția permite ca elevii și profesorii să compare roadele muncii lor cu roadele dobîndite de colegii din alte școli. Aceasta va contribui, desigur, la îmbunătățirea mun- cii în viitorul an școlar, la dez- voltarea realizărilor obținute. O. R. Numeroase expoziții școlare au prezentat în aceste zile roadele activi- tății elevilor. Consfătuirile raionale ale cadrelor didactice Joi au început în țară consfă- tuirile raionale ale cadrelor di- dactice. care dau învățătorilor și profesorilor din școlile de cultu- ră generală, profesionale și teh- nice prilejul să dezbată principa- lele aspecte ale muncii pe care au desfășurat-o în anul școlar încheiat, problemele activității e- ducative în rîndurile elevilor, precum și sarcinile care le re- vin în lumina hotfirîrilor de par- tid și de stat cu privire la îm- bunătățirea învățămîntului a- gricol. Peste 400 de cadre didactice s-au întîlnit în consfătuirea din raionul Craiova. Printre partici- panții la consfătuire pot fi vă- zuți Ștefan Popescu, Nicolae Ci- reașă, Constantin Baniță, Paula Rădulescu, Vasile Predescu și alți învățători și profesori frun- tași în activitatea la catedră. Adunarea a fost deschisă de tov. Gheorghe Stroe, președinte- le sfatului popular raional. Au luat în continuare cuvîntul tov. Dumitru Diaconescu, șeful secției de învățămînt a sfatului popular raional, care a prezentat darea de seamă asupra activității școli- lor în cursul anului 1961-1962 și Vacanță Școlile erau încă în plină des- fășurare a activităților legate de încheierea anului școlar, cînd la Comitetul orășenesc București al P.M.R. a fost con/vocat comanda- mentul de organizare a vacan- ței de vară a copiilor din Capi- tală. Nu e o sarcină ușoară să asi- guri pentru circa 180.000 copii și tineri cuprinși în școli de toate gradele o vacanță plăcută, cu acti- vități variate, reconfortante și totodată educative. Prin grija or- ganelor de partid și de stat, s-au luat numeroase măsuri care să asigure nu numai simpla în- deplinire a acestei sarcini, ci în- deplinirea ei în cele mai bune condiții. Circa 130.000 de copii vor poi-ni în drumeție, fie în excursie de 1—3 zile, ca să cunoască raionul lor, Capitala și minunatele sale împrejurimi, alte mii vor pleca în excursii de 3—5 zile sau de 5—7 zile, pentru a cunoaște fru- musețile patriei noastre socia- liste, marile realizări ale regimu- lui nostru pentru a- vedea nemij- locit cum șe transpun în viață Directivele Congresului al III-lea al partidului. Itinerariile, alese cu multă chibzuință, cu consultarea unor profesori de specialitate care au experiență în organizarea ex- cursiilor, permit realizarea multi- plelor obiective Elevii vor stră- bate meleagurile Moldavei — O- nești, Bacău, Săvinești, Piatra Neamț, Bicaz, Slănicul Moldovei, Iași, Vatra Dornei — ale Ardea- lului — Brașov, Tușnad, Cluj, Sibiu, Hunedoara, Valea Jiului, vor vizita Banatul, Oltenia, pre- cum și Delta Dunării și perma- nentul nou litoral. Plină de bucurii va fi vacan- ța și pentru cei ce vor fi oaspeții taberelor amenajate în jurul Bucureștiului. Pe lîngă tabăra de la Snagov, organizată de Sfatul popular al Capitalei în colabora- re cu Comitetul orășenesc U.T.M., tabără care va găzdui pe rînd, în timpul verii, circa 5 000 de pionieri si școlari. în acest an a vorbit despre măsurile ce tre- buie luate pentru întărirea acti- vității educative din școli. Numeroasele cadre didactice care au participat la discuții au adus o importantă contribuție la adincirea problemelor prezentate în darea de seamă, împărtășind experiența lor în munca instruc- tiv-educativă. La punctul 2 de pe ordinea de zi a luat cuvîntul tov. Dumitru Niță, secretar al Comitetului ra- ional P.M.R., pentru a expune referatul „Sarcini noi ale cadre- lor didactice în lumina hotărîrii Plenarei C.C. al P.M.R. și a Se- siunii extraordinare a Marii Adu- nări Naționale din aprilie 1962*. în mod rodnic se desfășoară lucrările consfătuirilor și în ra- ioanele regiunilor Cluj, Argeș, ca și în celelalte regiuni ale țării. Dînd cadrelor didactice posibili- tatea să analizeze în mod amă- nunțit laturile cele mai însem- nate ale muncii din școală ele vor contribui, de bună seamă, la îmbunătățirea activității instruc- tiv-educative în viitorul an școlar. A. C. fiecare raion al Capitalei organi- zează cîte o tabără în cele mai pitorești locuri din împrejurimi- le orașului. La aceste tabere vor fi cuprinși alți circa 7 000 de e- Iflvi. Cei din raionul Grivița Ro- șie, de exemplu, vor petrece zile minunate în pădurea Mogoșoaia, cei din raioanele Lenin și T. Vla- dimirescu la malul Argeșului, cei din raionul 23 August în pădu- . rea Brănești, iar cei din celelal- te raioane în diferite colțuri pi- torești de pe malurile lacului Snagov. în aceste locuri sînt a- menajate toate cele necesare o- dihnei și recreării, începînd de la cazare și hrană, și pînă la ma- terial sportiv, instrumente muzi- cale etc. Descrierea taberei de iâ Snagov este concludentă în a- ceastă privință. Aici, într-o pă- dure minunată, se află o caba- nă și 20 de corturi mari, încon- jurate de o grădină de trandafiri cu o largă perspectivă spre lac, cu terenuri de volei și baschet, cu bazin de înot. Dar formele de organizare a vacanței nu se termină aici. Pes- te 24 000 de copii din Capitala- sînt trimiși în tabere la munte și la mare, peste 15.000 de copii vor învăța să înoate în bazine puse la dispoziția lor. In parcuri, în casele de cultură ale tinere- tului sîr.t organizate tabere loca- le pentru recrearea celor rămași în Capitală Bucureștiul va primi în aceas- tă vară circa 11000 de elevi din diferite regiuni ale tării. S-au a- sigurat din timp toate condițiile ca ei să cunoască cit mri bine minunata noastră Capîta'â. să ?e întoarcă acasă cu amintiri de ne- uitat. Organizată de organele de în- vățămînt în strînsă colaborare cu organizația U.T.M. vacanta cin acest an se anunță deosebit de bogată în activități interesante. O. ROȘEANU șef adjunct a! secii-’’: de învătănunt a sfâ’vlui popular al Caoitalei creatii ale cadrelor didactice Ginduri de învățător Scăldată-n lacrimi cartea, și tremurată-n palme Ce rar era văzută în traistă de țăran 1 Era mai aspru traiul cu fiecare an Și pieptul plin de ură, și graiul de sudalme. ...Dar azi în școală nouă, clădită-n miez-de sat, S-adună-n zori copiii [inîndu-se de mină. Privesc cu drag voioasă, pestrița lor cunună Și-n iureșul lor vesel mă las și eu iurat. Și flutură cravate și zboară un crîmpei De cîntec ce străbate întregul plai în Hori, In țara noastră nouă, sub comuniste zori Mă simt și eu tot tînăr alăturea de ei. NICOLAE GINGHINĂ Ciureștii vechi, raionul Bujoru 'ALEXANDRINA ZB1EREA : „Fete din Bocșa" Primii m e i elevi Vă prind numele pe aripile cînlului Primii mei elevi Și vă dăruiesc amintirea Din dimineața aceea luminoasă Cînd sfioasă Am pășit pragul clasei voastre împodobit cu Hori. Era un început de drum Și inima-mi tînără vă căuta Și visa Intîlnind ochii mirați, Miinile mici Ce-n fiecare colțișor al clasei Au pus cîte ceva. V-am văzut visători cutezători, Acorduri în marele cîntec Făurit de om. Creatori dăruiți comunismului Și mărefului imn de dragoste Pentru pace și om. De la început Vă port în inimă Pe toți deopotrivă. Cei de atunci și cei de azi, Îmbrățișînd în voi viitorul și soarele. MARIA BOCA Școala de 8 ani nr. 2, Sibiu învățătorii In gîndul mic și fraged de școlar, In ochii lui cu albăstrimi de Hoare, Chiar de la primul semn de-abecedar Voi puneți, zi de zi, un bob de soare. Și-n inima ce bate jucăușă, Cum suie primăvara seva-n pom. Voi redeschide)! zilnic larga ușă A dragostei de viață și de om- Sub ochii voștri, firavul lăstar Neîntinat, ca rouă dimineții, Se-nalță către soare, temerar, Și prinde rădăcini în solul vieții. Lumina-n care-1 creșteți dîrz, neînfrînt Nu se va stinge-n beznă niciodată, Căci e lumina roșului avînt Din comunista stîncă scăpărată. Prof. F. CREȚEANU Turnu-Măgurele V- J De ziua ta ...Și cînd mă poartă gîndul spre vremi de mai-nainte în șatul cu mireasmă de soc și calomfir, Te văd întîi pe tine, luminător de minte învățător asemeni Iui domnu' Trandafir. Te văd proptind cocioaba sub snopi de-ogrinji turtită Și cîrpăcindu-i geamul cu pap și mucava. Sădești răsuri în juru-i și tufe de răchită Ferind de ochii lumii sărmană școala ta. Te-aduni la sfat cu oameni pe prispele schiloade, Oftezi în rînd cu dînșii, blestemi în rînd cu ei, Ș-aprind ca jarul ochii sub streșini de broboade, In ochii de sub țundre s-aprind mii de scîntei. Dar iată că și-n satul cu iz de calomfir Se iscă-n vîltorare un vînt de libertate. Iar tu, lăstar din trunchiul lui domnu' Trandafir Deschizi fereastra școlii s-asculți cum vîntul bate. Cînd feți frumoșii vremii din piept înalță zid, Cînd seceri și ciocane izbesc în toarte cerul, Cînd litere de flăcări pe boltă scriu PARTID Spărgînd în țăndări cerul, frîngîpd în două Herul. Tu-nvățător, în satul cu iz de calomfir Purcezi Ia muncă nouă în tapt de primăvară Și școala ta-i grădină de maci și trandafiri Și-n fiecare floare tu vezi întreaga țară. Și-ți rîd în soare ochii, iubite-nvățător. îți rîd în soare ochii și iruntea-ți cată sus. Ești piatră de zidire, tu însuți ziditor. In slujba biruinței abia acum ești pus. Prof. OLIVIU NEGOIȚA București ■■ Păreri despre învățănuntul nostru Dragi tovarăși l Comitetul Central al Uniunii Sindicatelor muncitorilor din învă- țămînt, din școlile superioare și instituțiile științifice din U.R.S.S. trimite oamenilor școlii din R.P.R., în numele tuturor învățătorilor și profeso- rilor sovietici, un cald salut frățesc cu prilejul „Zilei învățătorului". Noi, cadrele didactice sovietice, cunoaștem bine marile realizări dobîndite de poporul frate romîn în construirea socialismului. Știm că voi, învățătorii și profesorii romîni, aduceți o contribuție de seamă la cauza construirii socialismului. Urmărim permanent, cu atenție, munca rodnică, creatoare, pe care o depuneți pentru dezvoltarea continuă a în- vățămîntului, pentru ridicarea nivelului cultural al poporului, pentru educarea tinerei generații în spiritul păcii și prieteniei între popoare. Pregătirile pentru „Ziua învățătorului" din Romînia au coincis cu un eveniment însemnat în viața popoarelor noastre — vizita în Repu- blica Populară Romînă a delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, în frunte cu tovarășul N. S. Hrușciov. Primirea călduroasă, cordială cu care au fost întîmpinați în Romînia solii poporului sovietic este o mărturie a prieteniei de nezdruncinat între U.R.S.S. și R.P.R. Ne bucurăm de faptul că vizita delegației noastre de partid și guvernamentale contribuie la dezvoltarea pe mai departe a prieteniei și colaborării între popoarele noastre frățești. învățătorii și profesorii sovietici doresc din toată inima colegilor și prietenilor romîni noi succese în educația comunistă a tinerei gene- rații, în construirea socialismului. Să se întărească și să înflorească prietenia de nezdruncinat între poporul romîn și poporul sovietic I Trăiască pacea în întreaga lume I In numele C.C. al Uniunii Sindicatelor muncitorilor din învățămînt, din școlile superioare și instituțiile științifice din U.R.S.S., Președintele C.C. IVAN GRIVKOV Dragi prieteni. Cu ocazia „Zilei învățătorului" trimitem tuturor profesorilor, în- vățătorilor și educatorilor din Republica Populară Romînă sa- lutări călduroase. Vă urăm mari succese în munca dumneavoastră pentru îndeplinirea sarcinilor ce vă re- vin în desăvîrșirea construcției socialiste în minunata dumnea- voastră țară. Prin redacția revistei pedagogice „Ucitelske Noviny" și oamenii lui Dragi tovarăși. Cu prilejul „Zilei învățătorului" trans- mitem calde salutări prietenești tuturor în- vățătorilor și profe- sorilor din Romînia frățească. Noi, pedagogii ma- ghiari, urmărim cu multă atenție munca nobilă și plină de răspundere a priete- nilor noștri, pedago- gii romîni, și ne bucu- răm din toată inima de rezultatele pe care le dobîndesc. Felicitîndu-vă pen- tru marea voastră sărbătoare, vă dorim odihnă plăcută în vacanța de vară și muncă rodnică în SOFIA Dragi învățători, prieteni, Colegiul redacțional al gazetei pedagogice bulgare „Ucitelsko Delo" vă transmite, în numele său și în numele tuturor cadre- lor didactice din Bulgaria, un cald salut cu prilejul „Zilei în- vățătorului". Vouă, dragi colegi, poporul romîn v-a încredințat tot ce are mai gingaș, mai tînăr, mai plin de nădejde — copiii. Miinilor voastre, mîinî de crea- tori, li s-a încredințat sarcina de a făuri omul nou — constructor, poet, cosmonaut. De voi depinde formarea conștiinței cetățeanului de mîine al Romîniei. Noi urmărim qu bucurie- suc- cesele muncii voastre nobile, dez- voltarea învățămîntului vostru. Poporul muncitor a transformat Romînia analfabetă a ciocoilor într-o (ară civilizată, bogată, care dispune astăzi de cadre culte, înarmate cu teoria mar- xist-leninistă, pregătite să con- Dragi colegi și prieteni, Cu ocazia „Zilei învățătorului" vă transmitem din partea citito- rilor noștri — învățători și profe- sori polonezi — urări de noi suc- cese în munca voastră viitoare pentru educarea tineretului, pentru fericirea patriei voastre socialiste. noul an școlar. Vă urăm noi și mari succese în înfăptui- rea scopului nostru comun — educația socialistă a tinere- tului, înfăptuirea vi- itorului comunist. De „Ziua învățătorului" trans- mitem tuturor pedagogilor din R.P.R. un salut cordial și calde felicitări. Cunoaștem înfăptuirile voas- tre în munca instructiv-educa- tivă, felul cum realizați legătura strînsă între școală și viață. Ne bucurăm împreună cu voi de succesele pe care le-ați obținut în acest domeniu. Vă dorim și în viitor mult suc- ces în dezvoltarea învățămîntu- lui socialist. Prin redacția publicației pe- dagogice „Kozneveles" । Prin redacția publicației de învățămînt „Lehrer Zeîtung" tribuie la desăvîrșirea construc- ției socialiste și la construirea comunismului. Vă dorim succese tot mai mari în formarea specialiștilor pentru industrie, pentru întinsele ogoare romînești, pentru știință, în for- marea unor oameni capabili să lupte pentru înfăptuirea societă- ții comuniste. Dragi prieteni! Fie ca „Ziua învățătorului" să vă însuflețească în dobîndirea unor realizări noi și tot mai fru- moase în numele culturii umane, în numele păcii în întreaga lume. Trăiască învățătorii și profe- sorii romîni! Trăiască prietenia între ca- drele didactice din R. P. Romînă și R. P. Bulgaria i Vă felicităm cu prilejul marii voastre sărbători, dragi tovarăși romîni! Colegiul redacțional al gazetei pedagogice „Ucitelsko Delo" Vă dorim de asemenea succese și fericire în viața voastră per- sonală. Redacția gazetei de învățămînt „Glos Nauczycielski“ Dragi tovarăși, In repetate rînduri, în cadrul reuniunilor Biroului internațional de la Geneva m-am întîlnit cu re- prezentanti de seamă ai învăță- mîntului din Romînia. I-am feli- citat pentru lucrările valoroase prezentate de ei în legătură cu problemele de educafie a tinere- tului romîn, am admirat grija pe care statul dvs. o acordă învă- țămîntului de cultură generală și universitar. Vizita făcută aici mi-a dat prilejul să cunosc și la fața locului realizările remarcabile în acest domeniu. In institutele de învățămînt superior pe care le-am vizitat sînt asigurate condiții din cele mai bune de studiu. Că- minele studențești dispun, de ase- menea, de tot confortul necesar tinerilor. Mi-am dat seama că ei sînt intr-adevăr fericiți de condi- țiile în care trăiesc. In ceea ce privește perfecțio- narea cadrelor, consider că este toarte judicios sistemul aplicat in Romînia ca profesorii să facă un stagiu de trei ani în învățămînt, înaintea examenului de definiti- vat. Intre ministerele învățămîntu- lui și institutele pedagogice din Paris și București se iac schimburi de manuale școlare, programe de studii și reviste de specialitate. Materialele primite din Romînia sînt deosebit de utile cercetăto- rilor noștri. Un interes deosebit a stîrnit expoziția cărții romînești, organizată anul acesta la Institu- tul pedagogic din Paris. Vreau să spun că am fost emo- ționat de ielu! cum am fost pri- mit în Romînia. Plec cu gîndul și cu inima îmbogățite, după ce am petrecut 15 zile într-o țară admi- rabilă, alături de oameni harnici și primitori, care mi-au dat nenu- mărate dovezi de sentimente prie- tenești. prof. FRANQOIS CHAGOT director adjunct al Institu- tutului pedagogic din Paris. ★ 'Am fost profund emoțio- nată de experiența pe care am văzut-o la școala medie „Nicolae Bălcescu" din Bucu- rești. Păstrez ca pe cele mai frumoase flori în memoria mea amintirea elevilor și profesorilor acestei școli. DYMPHNA CUSACK scriitoare, Australia Este emoționant pentru o profesoară cubană de a vizita o școală romînească în care o tine- rețe splendidă se pregătește pentru un viitor mare de fericire și un prezent de securitate și pace. RENNEE POTTS Havana, Cuba Este pentru mine și soția mea o mare plăcere de a consemna excelenta impresie ce ne-au fă- ’cut-o școlile care demonstrează eforturile ce se depun în for- marea viitorilor constructori de mîine. DOMINGO VELASTOS deputat, Brazilia Am vizitat școala medie nr. 5 din București care este instalată într-un local mare, luminos și modern. Sînt foarte impresionat de felul în care se muncește în vederea asigurării unui viitor fericit al poporului romîn. Prof. RUFFINI Italia Am fost fericit de a vizita, școala „Mihail Sadoveanu" din București ai cărei profesori și elevi m-au întîmpinat cu atîta căldură. Am admirat mult meto- dele de învățămînt și participarea elevilor la învățătură și la viața școlii. LEOPOLD BOISSIER Președintele Comitetului Internațional de Cruce Roșie ★ Am virila* școala .D Cm- temir" din București și em -c-H plăcut impresionat de gradul de organizare al școlii, de nivelul tehnic și de calitatea lecțiilor. Am fost impresionat de aseme- nea de felul în care sinî pregă- tiți elevii. Vă muJiumesc pentru călduroasa primire. HIRALAL BO5* New Delhi India 'Am petrecut o foarte plăcută și instructivă dimineață la școala nr. 10 din București. Elevii au arătat mult entuziasm și vioiciune. Profesorii și direc- torul au fost foarte generoși și ospitalieri. Sper ca în viitor să pot să mă întorc cu unii colegi ai mei, să le împărtășesc din experiența școlii dvs. și din vitalitatea colectivului care lu- crează în ea. dr. HERALD READ Universitatea din Kent Ohio S.U.A. ★ Sînt foarte fericit că am putut vizita o școală romînească, în care copiii învață despre cultura mondială în mai multe limbi. Viața va fi bună cînd copiii din America și din toate țările lumii se vor bucura de un program atît de splendid ca acel din această școală. Felicitări pentru munca dvs. și pentru planurile dvs. de viitor. ROLLAND ROBERT San Francisco, California S.U.A. ★ Am fi mîndri să posedăm o astfel de școală cum este școala „Zoia Kosmodemianskaîa" din București și fiii noștri ar fi feri- ciți să poată profita de o astfel de învățătură în spirit înalt, să poată avea astfel de profesori. Nu vom uita niciodată profeso- rii din această școală. MARLANNE MONESTROI Si LUCETTE TRASSIN Franța RSDACTIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piașa Seinteu poafrUlc C«m ScinteU. Puța Sdctcu BucureșU.