Organ ai Ministerului învățăm nuifui și al Uniunii Sindicalelor din Instituțiile de hivățam iH și Cultură Anul nr. 655 vineri 15 iunie 1962 8 pagini 25 bani ■ Femeile care muncesc pe tărhnul științei, culturii ți artei, al învă|ămîat«lui și sănătății publice, a căror activitate șM «U mult aprecierea poporului. au un vast cimp dc aplicare a cunoștințelor lor în munca pentru continua demitere a turii in masele largi. In întâmpinarea oaspeților dragi ABSOLVENȚII — fi costumul nou ai Toate tatei, și lacrima mamei, și flo- rile, și nerăbdarea surorii mai mici, care se vîntură mereu pe uși și întreabă cît e ceasul — toate sînt pentru el. II cunoaștem de mult. An după an l-am văzut aproape în fiece dimineață ieșind din curtea de alături sau din cea care se află cîteva case mai încolo. Me- reu săltînd în spate același ghiozdan dreptunghiular sau strîngînd sub braț o servietă. N-am simțit cînd s-a făcut atît de mare. A crescut o dată cu noile blocuri, cu fabrica ridica- tă în marginea orașului, cu ma- rile magazine din colț. Ne-am obișnuit să-l întîlnim, să ne sa- lute respectuos. O dată l-am o- prit și i-am certat cînd trans- formase strada în teren de fot- bal și a plecat cam bosumflat. Altă dată l-am văzut intrînd cu alți vreo treizeci de seama lui pe poarta uzinei în care lucrăm. Vă amintiți cu cît interes s-a învirtit atunci în jurul unei ra- bo'.eze și cum îl asalta cu între- bă ~i pe maistrul acela taciturn, care devenise dintr-odată vor- bireț ? Iar astăzi îl vedem îndreptîn- du-se grăbit spre casă. Ii joacă pe chip o lumină de rîs și bu- curie, urma unui gînd victorios, a unor visuri mari și mici, nu- mai de el știute. E ziua unui mare eveniment, un moment de răscruce în viața lui abia în- cepută. O dată cu ultimul exa- men a devenit absolvent al cla- sei a VII-a. Ce-ar fi fost dacă s-ar fi năs- cut în alte vremi ? Avem de-a- tunci amintiri ce nu se șterg. Mulți, nenumărați copii de vîr- sta lui nu cunoșteau nici măcar fericirea de a cunoaște literele înscrise cu migală între linii, ca să nu mai vorbim de aceea a în- țelegerii misterelor ascunse în cărțile de versuri, în ecuațiile algebrice sau formulele chimice. Au știut în schimb ce înseamnă pelagra și frigul și foamea, au cunoscut aler gatul cu tălpile goale prin mărăcini și prin ploaie după vite, înjurăturile și bătaia și mizeria, a căror știință erau sortiți s-o poarte în spi- nare pînă la adinei bătrînețe. Azi, școala este un drept al fiecăruia dintre copiii patriei. Toți cei care și-au dat acum e- xamenele, devenind absolvenți ai clasei a VlI-a, au primit o bo- gată și temeinică pregătire. Oriunde în lungul sau latul țării noastre i-am întîlni și am vorbi cu ei ne-ar spune ce este ener- gia atomică, care-i însemnătatea prașilelor în cultura porumbu- lui, ce face frumusețea operei lui Mihail Sadoveanu, care va fi viitorul orașului lor, al satului în care locuiesc, al patriei. Sînt copii de 13—14 ani și mulți din ei mai poartă la gît cravatele dîndu-și contribuția, după pu- terile lor, la înflorirea orașului sau satului natal. Elevii au cîștigat în decursul celor 7 ani de școală nenumă- rate cunoștințe, nenumărate de- prinderi de muncă din cele mai diferite domenii. Alături de aces- tea ei au dobîndit și capacitatea de a înțelege încă de pe acum necesitatea de a avea un orizont în viață, de a fi utili societății. Sînt bunuri cîștigate la sfîr- șitul celor 7 ani de școală pen- tru care îi sărbătorim, felicitind prin ei pe învățătorii și profe- sorii școlilor patriei care, fără a-și precupeți eforturile, s-au străduit să-i pregătească temei- nic pentru viață, să-i educe ca tineri demni de marea noastră epocă socialistă. V. OCTAVIAN roșii, dar știu mai mult decît știau părinții lor la ani dc două ori mai numeroși. Și cunoștințele lor nu se limi- tează numai la ceea ce au învă- țat din cărți sau au aflat din spusele învățătorilor și profeso- rilor. Ei au văzut cu ochii lor cum se aplică în viață — în fa- brici, în uzine, pe ogoare — ceea ce stă scris în manuale, au făurit cu mîna lor, în sălile de lucrări practice din școli, tot fe- lul de obiecte utile, au muncit ei înșiși în gospodăria agricolă co- lectivă sau în gospodăria agrico- lă de stat, au participat adesea la acțiuni obștești, patriotice, în curînd poporul nostru va primi în mijlocul său oaspeți iubiți : delegația de partid și guvernamentală a Uniunii Sovietice, în frunte cu tovarășul N. S. Hrușciov. Vestea acestei vizite a um- plut de bucurie inimile oa- menilor muncii din toate colțurile țării, ale căror gîn- duri se îndreaptă, pline de dragoste și admirație, spre minunății oameni sovietici. Și în școli se face simțită în aceste zile dragostea cu care tot poporul îi așteaptă pe înalții oaspeți. Elevii școlii medii „Aurel Vlaicu" din Capitală au mulți prieteni printre elevii din marea țară a constructo- rilor comunismului. Tineri ca Virgil Pavel, Constantin Ivașcu, Angela Eremia, Vio- rel Orteanu și mulți. alții păstrează cu grijă zeci de scrisori în care tinerii sovie- tici le împărtășesc bucuriile lor de elevi, preocupările lor, planurile lor de viitor. La rîndul lor, și profesorii școlii au buni prieteni prin- SERBĂRI ȘCOLARE Au început serbările școlare, învățătorii și elevii claselor I—IV au făcut duminică bilanțul mun- cii lor de un an de zile. A fost un bilanț rodnic, plin de bucurii. Așa se explică de ce serbarea a însemnat peste tot veselie, voie bună, sărbătoare. Am văzut duminică pe străzi, în tramvaie, în autobuze oameni cu imense buchete de flori. Erau învățătorii. Florile simbolizau pri- nosul de mulțumire adus de copii dascălilor care le-au călăuzit pri- mii pași pe drumul descoperirii tainelor cărții, simbolizau dra- gostea pentru cei care i-au învă- țat și educat. Alături de oamenii cu buchete de flori, străzile erau pline de copii care purtau sub braț pa- chete cu cărți învelite în celofan sau legate cu panglici multico- lore. Erau premianții, iar cărțile pe care le purtau — răsplata șco- lii pentru munca lor, pentru con- știinciozitatea cu care au învățat de-a lungul întregului an școlar. * lată-ne, de pildă, la noua și frumoasa școală nr. 128 din raio- nul V. I. Lenin al Capitalei, dată în folosință abia anul acesta. Re- zultatele muncii ei, trecute în re- vistă acum, o dată cu serbarea de sfîrșit de an, sînt îmbucurătoare. Numărul elevilor care au termi- nat anul școlar cu nota 10 este de peste 100 — cifră care vorbește convingător despre munca neobo- sită a întregului colectiv al școlii. „Am început cu bine activita- tea în noua noastră școală, dar neprețuit al partidului — a spus tov. Paraschiva Florescu, direc- toarea școlii. Vrem însă ca în anul viitor să muncim și mai bine. La rîndul lor, copiii au do- vedit, prin rezultatele bune la în- vățătură și purtare, recunoștința lor față de partid pentru condi- țiile minunate care le-au fost create. Și ei se angajează să în- vețe și să se poarte încă și mai bine, să păstreze cu grijă școala și avutul ei, să fie demni de grija ce li se poartă”. Ca orice serbare de sfîrșit de an, și serbarea de la Școala de 8 ani nr, 128 clin Capitală a con- centrat tot ce este mai semnifica- tiv, mai frumos în viața colecti- vului de elevi. S-au spus poezii, s-au cîntat cîntece pline de voio- șie. în fiecare vers, în fiecare cîn- tec au răsunat dragostea și recu- noștința fierbinte față de partid, mîndria de a trăi într-o patrie so- cialistă, mulțumirea adusă școlii, învățătorilor. tre cadrele didactice sovie- tice, din a căror experiență învață mereu. în cursul a- cestui an școlar ei au pri- mit vizita unor cercetători de la Academia de științe pedagogice a R.S.F.S.R., de la care au aflat multe lu- cruri prețioase. Deosebit de multe au învățat cadrele di- dactice ale școlii care au avut fericirea să viziteze Uniunea Sovietică, să cu- noască nemijlocit munca unora din școlile ei. Dînd o înaltă prețuire experienței pedagogilor sovietici, profe- sorii școlii medii „Aurel Vlaicu“, la fel ca profesorii tuturor școlilor din țara noastră, consultă adesea lu- crările care înfățișează a- ceastă experiență și caută s-o aplice în munca lor. Venirea oaspeților sovie- tici în patria noastră prile- juiește zile de bucurie și sărbătoare în fiecare colț de țară, căci solii poporului frate de la Răsărit sînt prie- tenii cei mai iubiți ai între- gului nostru popor. Școala nouă, în cartier nou, Școala medie nr. 34 din Capitală are la activul său, în localul pe care-l ocupă acum, numai cîteva serbări de sfîrșit de an. în băncile din față ale sălii unde are loc serbarea stau elevii — sărbătoriții zilei. „Plasatori” mici și zvelți se strecoară printre spectatori să împartă programe cu coperțile desenate de elevi : un motan încălțat, o moară de vînt, niște trifoi cu patru foi. Toate reflectă hărnicia și înde- mînarea micilor desenatori. începe programul: poezii, cîn- tece, dansuri, gimnastică. Urmea- ză împărțirea premiilor — prilej de bucurie pentru copii și părinți. ★ Elevii claselor I—IV din șco- lile orașului Rm. Vîlcea, învăță- torii și părinții lor au cunoscut în aceste zile, la fel ca elevii și părinții din toate școlile patriei, momente de intensă emoție și bucurie. Pe scenele sălilor de spectacole copiii au prezentat, la serbările de sfîrșit de an, o par- te din roadele muncii lor: ver- suri expresiv recitate, cîntece închinate partidului și patriei, scenete, jocuri populare și jocuri sportive etc. Anunțînd rezultatele la învă- țătură, numeroși învățători de la școlile de 8 ani ale orașului au făcut cunoscut participanți- lor la serbări că toți elevii lor au reușit să încheie anul școlar cu note bune și foarte bune. ★ Acum, pe micii sărbătoriți îi așteaptă vacanța. Mulți dintre premiații de azi au bagajul făcut, sînt gata să plece la munte și la mare, în tabere, în excursii. După un an de muncă rodnică, vacanța, cu toate bucuriile ei, este b.ne- meritată. La sfîrșit de an în învațămintul ideologic Vizita unei delegații guvernamentale a R. P. Bulgaria De curînd a avut loc la Școa- la medie din Giurgiu închiderea anului de învățămînt ideologic al cadrelor didactice. Cu acest prilej, sub conducerea propagan- diștilor, în seminarii s-a făcut o trecere în revistă a muncii des- fășurate în cursul anului școlar de către cadrele didactice în ve- derea aprofundării învățăturii marxist-leniniste. învățătorii și profesorii și-au arătat satisfacția pentru sprijinul pe care l-au pri- mit în munca Ia catedră prin învățămîntul ideologic. Ei au a- rătat că succesele obținute în acest an in instruirea și educarea elevilor, în pregătirea lor pentru viață nu ar fi fost posibile dacă nu ar fi avut la dispoziție cercu- rile de învățămînt în care au dezbătut nenumărate probleme ideologico-politice. Ca director al școlii și ca pro- pagandist am putut observa în asistentele mele la lecții o tot mai bună orientare politică și ideologică a lecțiilor. Un rezul- tat al pregătirii ideologice îl con- stituie. bunăoară, preocuparea tot mai evidentă a cadrelor di- dactice din școala noastră pentru educarea copiilor în spiritul pa- triotismului. Chiar și la clasa I lecțiile de limba romînă le-au făcut cunoscute elevilor munca oamenilor din uzine și fabrici, de pe ogoare, realizările regimu- lui nostru democrat-popular lupta partidului pentru o viață fericită a celor ce muncesc. Tot astfel, la clasele mai mari, la lecțiile de istoria patriei, învăță- torii au subliniat — la nivelul de înțelegere al elevilor — fap- tul că istoria este făurită de mase, că poporul nostru a luptat secole în șir împotriva asupri- torilor și că, sub conducerea partidului clasei muncitoare, și-a cucerit libertatea și drepturile legitime. Un sprijin serios l-au primit prin învățămîntul ideologic și profesorii. De exemplu, cunos- cînd temeinic noțiunile de bază și suprastructură, interdependen- ța dintre ele, profesorii de lite- ratură au reușit să explice tot mai clar elevilor fenomenul lite- rar ca fenomen de suprastructu- ră, să arate că el reflectă rela- țiile de producție pe care s-a întemeiat orînduirea socială în ca- drul căreia a apărut. Pe baza cunoștințelor ideologice profeso- rii de limba romînă au reușit în măsură tot mai mare să prezinte elevilor funcția de cunoaștere și funcția educativă a operelor stu- diate. Și în predarea lecțiilor de limbi străine cunoștințele ideologice sînt deosebit de folositoare. La limba latină, de exemplu, profe- sorii au comentat pe larg cu e- levîi textele care prezintă aspec- te ale luptei de clasă din orîn- duirea sclavagistă. De asemenea, la lecțiile de istorie profesorii au folosit cunoștințele dobîndite în învățămîntul ideologic pentru explicarea științifică a fenome- nelor din viața societății. în predarea științelor naturale cunoștințele de materialism dia- lectic au constituit un real spri- jin. Cu succes au explicat pro- fesorii evoluția speciilor pe baza legii trecerii schimbărilor canti- tative în schimbări calitative, combătînd teoriile idealiste în acest domeniu. Tot astfel, în pre- darea proceselor fizice și chimi- ce, ca topirea sau reacțiile chi- mice, profesorii au prezentat a- ceste fapte ca forme de mișcare a materiei. Numai prin cunoașterea apro- fundată a învățăturii marxist-le- niniste cadrele didactice pot transmite cunoștințe științifice, pot interpreta just fenomenele naturii și societății. Tocmai de aceea, ele urmează cu un deo- sebit interes cursurile de învă- țămînt ideologic. N. PROFEANU director la Școala medie din Giurgiu De b Ministerul învățămîntului Luni dimineața a sosit în Capitală delegația guverna- mentală a R.P. Bulgaria, condusă de Nacio Papazov, ministrul învățămîntului și culturii al R.P. Bulgaria, care va duce tratative în ve- derea semnării unui acord de colaborare culturală și științifică între R.P. Romînă și R.P. Bulgaria. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost în- tîmpinată de Corneliu Mă- nescu, ministrul Afacerilor Externe, Ștefan Bălan, ad- junct al ministrului învăță- mîntului, Virgil Florea, re- prezentant al conducerii Co- mitetului de Stat pentru Cultură și Artă, funcționari superiori din Ministerul Afa- cerilor Externe. Au fost de față Ivan Ki- nov, ambasadorul R.P. Bul- garia la București, și mem- bri ai ambasadei. ★ Delegația guvernamentală bulgară, condusă de Nacio Papazov, ministrul învăță- mîntului și culturii al R.P. Bulgaria, a făcut în cursul zilei de luni o vizită tova- rășului Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor exter- ne. Conducătorul delegației bulgare a făcut o vizită to- varășului Ilie Murgulescu, ministrul învățămîntului. A fost prezent Ivan Kinov, am- basadorul R.P. Bulgaria la București. Delegația a vizitat Uni- versitatea din București, noul complex de cămine studențești, precum și alte instituții culturale și de în- vățămînt. De asemenea, a participat la inaugurarea noilor săli ale Muzeului de Artă al Republicii Populare Romîne și a vizionat spec- tacole. Miercuri, delegația a vi- zitat localități de pe Valea Prahovei, Muzeul Doftana și Muzeul Peleș. Joi a avut loc semnarea a- cordului de colaborare cul- turală și științifică între gu- vernele R. P. Romîne și R. P. Bulgaria. Cartea — prieten nedespărțit al școlarilor. Din activitatea culturală a organizafiilor sindicale în atenția cadrelor didactice care vor urma cursuri de perfecționare în vara anu ui 1962 Me’eu în mijlocul colectiviștilor A intrat in obișnuința forma- țiilor artistice ale Sindicatului învățămint din orașul Dorohoi să se deplaseze în zilele de odihnă în mijlocul colectiviștilor și să prezinte în fața lor reușite pro- grame artistice. Astfel, formația de cor și so- liști vocali a dat numeroase concerte în satele Cristinești, Budești, Suharău, Lozna, Ivan- căuti, Deraca ș.a. Colectivul dra- matic a pus ele curînd în scenă piesa „Aripă de rîndunică" de Suto Andras, cu care a dat pri- mul spectacol în satul Buhai din comuna Sandricani. în fata a peste 300 de colectiviști. Duminică 3 iunie a.c., formați- ile de cor, soliști, recitatori și colectivul dramatic au prezentat un bogat program artistic la că- minul cultural din Dimăcheni, bucurîndu-se de un deosebit suc- ces. Comitetul sindical al lucrători- lor din învățămînt din orașul Dorohoi se străduiește să contri- buie prin aceste programe artis- tice la întărirea economico-orga- nizaloncâ a iili iușulj cole colective, la dezvoltarea continuă a agriculturii socialiste a raionului. GH. STĂNESCU vicepreședinte al comitetului sindical de învățămînt și cultură Dorohoi Medalion literar închinat lui I L. Caragiale Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea marelui nos- tru scriitor Ion Luca Caragiale, organizația sindicală a cadrelor didactice de la Școala de 8 ani din comuna Turburea, raionul Filiași, a organizat un medalion literar. In cadrul acestui medalion a fost expusă conferința „Ion Luca Caragiale, omul și opera“, după care au fost prezentate lecturi din opera scriitorului. S-au citit schițele „Un pedagog de școală nouă“, „Domnul Goe“ și „Vizită”, precum și pamfletul „1907, din primăvară pînă în toamnă". Apoi participanții au vizitat expoziția de cărți „Din opera ma- relui nostru scriitor Ion Luca Ca- ragiale". ILIE COJOCARU în legătură cu desfășurarea cursurilor de perfecționare care se vor organiza pe plan central, regional și interregional, plani- ficate pentru anul școlar 1961-1962, se fac următoarele precizări : 1. Toate cadrele didactice care vor preda în anul școlar 1962.1963 obiectul „Agricultura" vor urma un curs de perfecționare cu du- rata de 30 zile, organizat în fie- care regiune. Data începerii cursului, locali- tatea și condițiile în care se va desfășura, vor fi anunțate de secțiile de învățămînt regionale. 2. Cursurile centrale de per- fecționare pentru profesorii care predau limba rusă, limba ger- mană și limba franceză se vor desfășura la Predeal în localul Complexului școlar preventorial în perioada 23 iulie—12 au- gust a.c. La aceste cursuri vor partici- pa șî profesorii care predau dis- ciplinele menționate și sînt în- scriși la examenele pentru obți- nerea gradelor în învățămînt. Pentru acești profesori se vor organiza la Predeal lecții și con- sultații în vederea sprijinirii lor la pedagogie, socialism științific, filozofie și în alte probleme de specialitate. După terminarea cursurilor, profesorii de limba rusă înscriși la examenul de definitivat se vor prezenta pentru susținerea examenului la institutele de per- fecționare în raza cărora se gă- sesc regiunile în care aceștia lu- crează, iar profesorii de limba germană și limba franceză la Institutul de perfecționare din București. 3. Cursurile de limba romînă pentru învățătorii care nu cu- nosc bine limba romînă și care predau în școlile (secțiile) cu limbi de predare ale minorități- lor naționale se vor desfășura între 2—30 iulie a.c. pe plan re- gional. Cei din regiunea Hune- doara vor urma cursul la Timi- șoara împreună cu învățătorii din regiunea Banat. 4. Cursurile interregionale de limba romînă pentru profesorii care predau limba romînă la cla- sele V—VII precum și pentru cei care predau istoria patriei și geografia R.P.R. în școlile (sec- minorităților naționale și nu cu- nosc bine limba romînă se vor desfășura între 9 iulie—9 august la institutele interregionale de perfecționare din Cluj, Timișoa- ra și Brașov. 5. Cursurile pentru sprijinirea educatoarelor din grădinițele cu orar normal cu limba de predare romînă înscrise la examenul de definitivat și gradul II se des- fășoară în perioada 2—28 iulie a.c. la institutele interregionale de perfecționare București, Iași, Brașov, Cluj și Timișoara. — educatoarele înscrise la exa- menele de definitivat și gradul II din grădinițele cu limba de pre- dare maghiară din toată țara vor urma cursul la I.P.C.D. Cluj ; — educatoarele înscrise la exa- menele de definitivat și gradul II din grădinițele cu limba de predare germană din toată țara vor urma cursul la I.P.C.D. Timi- șoara. 6. Cursurile pentru sprijinirea învățătorilor înscriși la exame- nul de definitivat și gradul II se desfășoară la regiuni în perioa- da 2—28 iulie a.c. învățătorii din școlile (secțiile) cu limbi de predare ale minori- tăților naționale vor urma cursu- rile astfel : — învățătorii care predau la școlile cu limba de predare ma- ghiară din regiunile Banat și Hunedoara vor urma cursul la Timișoara, cei din regiunile Cluj și Crișana, la I.P.C.D. Cluj, cei din regiunea Maramureș la Baia Mare, iar cei din regiunile Mu- reș-Autonomă Maghiară și Bra- șov la Tg. Mureș. — învățătorii care predau la școlile cu limba de predare ger- mană din regiunile Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară, vor urma cursul la I.P.C.D. Brașov, iar cei din regiunile Crișana, Cluj, Maramureș, Hunedoara și Banat, vor urma cursurile Ia I.P.C.D. Timișoara ; — învățătorii care predau la școlile cu limbile de predare sîrbă și slovacă, vor urma cursu- rile la I.P.C.D, Timișoara ; — învățătorii care predau la școlile cu limba de predare ucrai- neană din regiunile Maramureș/* Suceava și Banat vor ur^j cursurile în regiunea Maran^ur (Sighet) ; «r — învățătorii dîn : jr cu predau in Brașov. ii» de mint regionale. 7. Cursurile pentru sprrijr t -r profesorilor înscriși Ia examenul de definitivat și de gradul II se vor desfășura între 12 iulie—9 august a.c. și se vor organiza astfel: — La I.P.C.D. București, pen- tru profesorii din toată țara care predau : limba latină, limba en- gleză, muzică, desen, pentru pro- fesorii care predau Ia școlile de artă teoria muzicii, instrumente muzicale, desen, pictură și sculp- tură, pentru cadrele didactice care predau în școlile speciale, pentru profesorii de educație fi- zică din regiunile București, Argeș, Dobrogea, Bacău, Iași, Suceava, Ploiești, București și Constanta. — La I.P.C.D. Cluj, Galați, orașele pentru profesorii de toate specialitățile din întreaga țară care predau în școlile cu limba de predare ma- ghiară și pentru profesorii de educație fizică din regiunile Cluj. Crișana, Maramureș, Brașov și Mureș-Autonomă Maghiară. — La I.P.C.D. Timișoara, pcn- tru profesorii din toată țara cî ' predau limba germană c» maternă), limba sîrbă. limba slovacă și pentru p?b>emeie pro- ducției din sectorul in care lu- crează elevii. La Grupul școlar de petrol- chimie din Ocna Mureșului lecții- le de recapitulare se bazează în mare parte pe folosirea materia- lului didactic. Astfel. Ia discipli- na ..Aparate și instalații în in- dus'ria chimica" se folosesc cti brațe în forma de Z tor sau malaxor elicoidai, ames- ticator cu sac etc. De asemenea schemele sugestive făcute pe tablă cu creta colorată îi ajută pe elevi să-și consolideze cuno- ștințele studiate. Un caracter concret au lecțiile de recapitulare și la școala teh- nică de maiștri din cadrul Cen- trului școlar de industrie alimen- tară din București. De exemplu, recapitulind cu elevii anului II cunoștințele de tehnologia mese- riei (uscarea zahărului) prof. ing. Lucia Iliescu le-a prezentat dife- rite tipuri de uscători (tipul de Ing. EDUARD CUPFER uscătoare cu tambur, cu turn etc.) Prezentarea machetelor de uscă- tori a dat elevilor posibilitatea de a revedea părțile lor componente și caracteristicile lor. Paralel s-au folosit la lecție diferite planșe și scheme care au ajutat la mai buna fixare a cuncșîințelor. în cadrul lecției s-a vorbit pe larg despre temi cum au fost în- deplinite de către fabricile de za- hăr din țara noaștrA sarcinile rrssate de cetrc Plenara C.C. ai P.M.R. din noiembrie 1958 și de către Congresul al III-lea al P.M.R. cu privire la sporirea producției. Asigurînd lecțiilor de recapitu- lare și sinteză un conținut și o metodică adecvată, cei mai mulți dintre profesorii școlilor profe- sionale și tehnice dau elevilor po- sibilitatea de a se pregăti cît mai temeinic pentru a deveni munci- tori și tehnicieni de înaltă cali- ficare, care să corespundă cerin- țelor actuale ale producției. Străduindu-se să răspundă cît mai bine sarcinilor trasate în Hotărîrea partidului și guvernu- lui privind îmbunătățirea învă- țămîntului agricol, cadrele di- dactice de la Școala profesională de mecanici agricoli din Roșiorii de Vede au organizat cu grijă examenele practice ale elevilor din anul III pentru obținerea certificatului de muncitor califi- cat, examene care s-au desfășu- rat la diferite stațiuni de mașini și tractoare. Din timp școala s-a preocupat de bunul mers al practicii de producție. Această practică, efec- tuată înaintea examenului, s-a desfășurat în condiții superioare față de trecut și a adus o con- tribuție sporită la însușirea cu- noștințelor și a deprinderilor practice de către elevi, pregă- tindu-i să participe cu succes la munca pentru dezvoltarea agri- culturii noastre socialiste. Pentru ca examenul să se des- fășoare cît mai bine, colectivul de conducere al școlii a numit în comisiile de examinare pe cei maț buni profesori. Aceștia s-au deplasat la S.M.T.-urile din O- dobeasca, Nanov, Videle, Anghe- lești și altele, unde elevii și-au desfășurat practica și unde ur- mau să aibă loc și examenele. Cu sprijinul inginerilor mecanici șefi, care au prezidat comisiile de examinare, ei au luat toate mă- surile pentru buna organizare a acestora. Temele lucrărilor practice au fost legate de principalele lu- crări de reparații, întreținere și reglare a tractoarelor și mașini- lor agricole, precum și de lucră- rile de întreținere a culturilor, de alcătuire a diferitelor agre- gate pentru arături, cultivat, prășit, grăpat etc. Fiecărui elev i s-a creat posibilitatea să-și exe- CEftim ALE VERIFICĂRII Lucrările practice și răspunsu- rile orale date la examene de elevii școlilor profesionale și tehnijee dau posibilitatea ca, la sfîrșitul unui an școlar, să se verifice în adîncîme gradul în care ei și-au asimilat cunoștin- țele predate și și-au format de- prinderile de muncă cerute de profesiunea pentru care se pre- gătesc. De aceea, grija profeso- rilor trebuie să se îndrepte din timp asupra bunei pregătiri a desfășurării examenelor, așa ca acestea să corespundă pe deplin scopului. Se impune în primul rînd ca problemele date spre rezolvare oral, grafic sau practic, în ate- lierul-școală sau în atelierul de producție, să fie cît mai cuprin- zătoare, pentru a permite să se constate dacă elevii poț sistema- tiza principalele chestiuni din materia parcursă. De aceea, aju- tînd școlile profesionale și teh- nice să se pregătească pentru examene, inspectorii din regiu- nea noastră le-au îndrumat să alcătuiască astfel subietctele de examen încît acestea să solicite utilizarea cunoștințelor din di- ferite capitole și din mai multe discipline. în mod deosebit s-a stăruit a- supra necesității de a se urmări în ce măsură știu elevii să facă legătura între teorie și practică, în ce măsură cunosc latura apli- cativă a obiectelor de cultură tehnică și de specialitate. De e- xemplu, s-a cerut ca la tehnolo- gia materialelor să se urmăreas- că dacă elevii cunosc caracteris- ticile materiilor prime, utilajul și procesul tehnologic care trans- formă aceste materii în semifa- bricate, calitățile acestora, sec- toarele unde sînt întrebuințate cute proba practică pe cele mai moderne mașini. în felul acesta ei au putut să aplice metodele cele mai înaintate de lucru. Elevul Dumitru Baboi, de e- xemplu, a executat lucrarea practică „Alcătuirea agregatului- tractor Universal 27 și cultiva- tor C.P.F. pentru întreținerea culturii". El a trecut apoi la fo- losirea agregatului pe un teren cultivat cu porumb, efectuînd diferite operații și reglaje. Sigu- ranța cu care a mînuit agrega- tul, ca și răspunsurile corecte și complete date Ia întrebările co- misiei, i-au adus calificativul „foarte bine". Numeroși colegi ai lui au primit același califi- cativ. Majoritatea elevilor au dove- dit la examene că știu să exe- cute cu pricepere îngrijirile teh- nice periodice la tractoare și ma- șini agricole, că sînt stăpîni pe meserie, manifestă exigență față de activitatea proprie, tragere de inimă și entuziasm in Fără îndoială, mulți dintr^cei care-și primesc acum certificatul de muncitor calificat vor deveni fruntași în producție, maeștri ai recoltelor bogate. Principala atenție a școlii se îndreaptă în prezent spre pregă- tirea viitoarelor promoții de me- canizatori. însuflețite de dorința de a răspunde cît mai deplin la înaltele cerințe puse în fața învățămîntului agricol, de partid, de guvern și de întregul popor muncitor cadrele didactice se străduiesc să dea patriei meca- nici agricoli capabili să contri- buie la obținerea unor no; suc- cese aie așricuî.urii nae»€e so- cianst-?. Ing. ȘT. DUMITRACHE director al Școlii de mecanici agricoli din Roșiorii de Vede să evidențieze cunoștințele elevi- lor cu privire la operațiile prin- cipale din meseria în care se califică, la sculele și rnașinile folosite în cadrul ei, s^iîikfice dacă ei știu să rezolve probleme curente de practică, să se orien- teze cu ușurință la locul de muncă. Lucrările grafice de orice fel folosite ca probe de examen vor fi concepute astfel încît să sti- muleze cît mai mult inițiativa, independența în muncă și ori- ginalitatea în rezolvare. La teh- nologie elevii vor avea de alcă- tuit diagrame care se referă la calitățile materialelor, grafice de funcționare a mașinilor-unelte care pun în evidență caracteris- ticile acestora etc. La desenul tehnic problemele vor evidenția posibilitatea elevilor de a alege în mod științific pozițiile de schi- țare a pieselor, de a stabili locul de secțiune cel mai util din punct de vedere practic, de a afla mă- rimile reale la diferite elemente geometrice, la piesele pe care le desenează după regulile geome- triei descriptive etc. în general, lucrările practice executate la examene vor cere respectarea cerințelor tehnologiei moderne, folosite în producție. Desigur, inspectorii au îndru- mat școlile să aibă în vedere, la stabilirea conținutului proble- melor ca și la formularea lor, specificul meseriei, anul de stu- dii, nivelul clasei. Bine organizate, examenele vor constitui un prilej de verifi- care temeinică a cunoștințelor și deprinderilor pe care și le-au în- sușit elevii, contribuind astfel la mai buna lor pregătire teoretică și practică. la aplicațiile numerice. Este de re- Elevi ai școlii din Valea Călugărească ascultînd explicațiile profesa- etc. La tehnologia meseriei, în- Ing. CONSTANTIN MOCANU Organizarea lecturilor pedagogice De curînd, Ministerul învăță- mîntului a aprobat un nou regu- lament privind organizarea „lec- turilor pedagogice". în regulament se arată că „lec- turile pedagogice" se organizea- ză de către Institutul de științe pedagogice împreună cu institu- tele de perfecționare a cadrelor didactice și cu secțiile de învă- ță mint regionale, in scopul rea- lizării unu: larg schimb de ex- pe.iență în munca instructiv-edu- cativă între cadrele didactice, ac- tiviști din domeniul învățămîntu- lui. al organizațiilor de copii și tineret, ingineri și tehnicieni din producția industrială și agricolă, părinți ai elevilor și toți cei care se ocupă de probleme de învățămînt și educație, antrenîn- du-i la studierea și prelucrarea problemelor privitoare la instrui- rea și educarea tinerei generații, „Lecturile pedagogice" devin ast- fel un mijloc de generalizare și popularizare a experienței pozi- tive din munca instructiv-educati- vă și obișnuiesc pe lucrătorii dm domeniul învățămîntului cu munca științifică. La „lecturile pedagogice" se prezintă și se discută lucrări care contribuie la dezvoltarea continuă a școlii și științei peda- gogice în perioada de desăvîrși- re a construirii socialismului în patria noastră- Prin „lecturile pe- dagogice" cadrele didactice des- fășoară o activitate de cercetare și de generalizare științifică a experienței personale, care poate fi valorificată în lucrările pe care Ie prezintă în vederea obți- nerii gradului II și a gradului I. „Lecturile pedagogice" se or- ganizează din doi în doi ani și se desfășoară în două etape : re- gională și centrală. Activitatea în vederea organi- zării „lecturilor pedagogice" va fi îndrumată de o comisie cen- trală. compusă din șefii de sec- ții din Institutul de științe peda- gogice, delegatii institutelor de perfecționare a cadrelor didacti- ce (cîte unul de fiecare institut) și un delegat al Ministerului în- vățămîntului. Președintele comi- siei va fi un director adjunct din Institutul de științe pedagogice Comisia, ținînd seama de pro- blemele cele mai actuale ale șco- lii și ale educației, alcătuiește din doi în doi ani recomandări de tematică pentru lucrările care urmează să fie prezentate la „lec- turile pedagogice". După aproba- rea ei de către Ministerul Invă- țămîntului, tematica va fi adusă la cunoștința celor interesați, prin presa pedagogică. Lucrările pot consta și din teme pe care autorii și le aleg singuri. Ele pot fi elaborate atît individual cît și în colectiv. Participanții la „lecturile pe- dagogice" sînt sprijiniți prin con- sultații orale și scrise, organiza- te de Institutul de științe peda- gogice, de institutele de perfec- ționare a cadrelor didactice și de secțiile de învățămînt regionale. înscrierea cu teme și evidența celor înscriși revine secțiilor de învățămînt regionale. Indicațiile metodice legate de studierea, generalizarea și popu- larizarea materialului faptic vor fi date de către secțiile de învă- țămînt regionale — ajutate de către Institutul de științe peda- gogice și institutele de perfecțio- nare a cadrelor didactice — prin presă, consultații în scris și ora- le etc. îndrumarea nemijlocită a lu- crărilor în etapa regională se realizează de către secțiile de învățămînt regionale, cu sprijinul institutelor de perfecționare a cadrelor didactice. Lucrările pentru etapa regio- nală a „lecturilor pedagogice" se trimit secțiilor de învățămînt re- gionale, menționîndu-se numele și pronumele autorului, specialita- tea sa, stagiul de activitate pe- dagogică, locul de muncă și a- dresa Lucrările vor fi însoțite de un scurt referat în care autorul își prezintă lucrarea. Din doi în doi ani, secțiile de învățămînt regionale, prin comi- sii alcătuite ad-hoc, vor selecțio- na lucrările care pot fi prezen- tate în sesiunea regională. In ca- zul cînd numărul lucrările selec- ționate este prea mare pentru a fi prezentate în sesiunea regiona- lă, unele din ele se pot prezenta în cercurile pedagogice sau la consfătuirile raionale. Cele mai bune lucrări prezen- tate la „lecturile pedagogice" regionale vor fi trimise institute- lor de perfecționare a cadrelor didactice de care depind regiu- nile, cu patru luni înainte de termenul stabilit pentru ținerea sesiunii centrale. Lucrările pre- zentate după acest termen vor fi lăsate pentru sesiunea urmă- toare. Lucrările selecționate pentru sesiunea centrală de către comi- siile formate din cadre didactice de specialitate de la institutele de perfecționare se vor trimite In- stitutului de științe pedagogice cu două luni înainte de termenul stabilit pentru ținerea sesiunii centrale. Organizarea sesiunii centrale și aprecierea celor mai bune lucrări selecționate de institutele de per- fecționare pentru sesiunea cen- trală cade în sarcina comisiei centrale pentru „lecturile peda- gogice". Lucrările admise de co- misia centrală vor fi prezentate de autori în sesiunea centrală a „lecturilor pedagogice", care va avea loc o dată la doi ani- în absența autorului, lucrarea poate fi prezentată de o altă persoană, delegată de comisia centrală. La propunerea comisiei centra- le, cele mai bune lucrări vor fi publicate în culegeri, în broșuri separate sau în „Revista de pe- dagogie". Autorii vor primi drep- turile de autor cuvenite. In laboratorul de botanică al Institutului pedagogic de 3 ani din Bacău ȘTIR Infîlnire cu scriitorul Mihai Beniuc Nu de mult a poposit în Sebiș, satul său natal, scriitorul Mihai Beniuc, președintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Cadrele didactice de la Școala medie din Sebiș l-au invitat cu dragoste în mijlocul lor. După Ce a vizitat clădirea nouă a școlii din sat, care a fost dată în folo- sință la începutul acestui an școlar, acad. Mihai Beniuc a vor- bit despre viața grea pe care au dus-o țăranii din Sebiș, la fel ca întregul popor muncitor, în tim- pul stăpînirii burghezo-moșie- rești, despre condițiile grele pe care le aveau pe atunci copiii oamenilor muncii. Scriitorul a scos apoi în evidență condițiile minunate de învățătură, de dez- voltare multilaterală pe care Ie au astăzi copiii din patria noas- tră socialistă. AVRAM DtRLEA corespondent Sebiș — regiunea Crișana Brigada artistică a cadrelor didactice Lucrări cartografice pentru școli în scopul înzestrării școlilor cu materialul didactic necesar desfășurării procesului instructiv- educativ la lecțiile de geografie, E.S.D.P. a pus în circulație o serie de hărți murale la diferite scări și cu conținut variat — fizico și economico-geografic, po- ntic-administrativ etc. Printre lucrările cartografice mai izbutite amintim harta fizică și administrativă a Republicii Populare Romîne la scara 1 ;400 000 Față do vechea ediție, apărută în anul 1959, noua ediție a a- cestei hărți aduce completări și puneri la punct în funcție de schimbările survenite între timp pe teritoriul țării noastre. Prin aceasta ea devine mai utilă pre- dării geografiei patriei, atît în învățămîntul de cultură genera- lă cît și în învățămîntul superior. Astfel, în noua hartă sînt repre- zentate unitățile administrative conform împărțirii administrative actuale a teritoriului R.P.R., sînt trasate limitele actuale ale regiu- nilor și raioanelor, se dau noile denumiri ale acestora, sînt figu- rate noile orașe de subordonare raională (Bicaz, Bocșa, Oțelul Roșu. Cîmpeni, Huedin, Sîngiorz Băi. Călan, Cugir, Luduș și Cop- șa Mică). De asemenea, noile o- rașe de subordonare regională au fost trecute pe hartă prin semne convenționale corespunză- toare. Și mărimea orașelor apare după datele noi, diferite de date- le recensămîntului din 1956. Tot- odată, sînt trecute și noile cote ale înălțimilor, obținute prin ri- dicările aerofotogrametrice de precizie : Vîrful Rarău — 1653 în loc de 1663 m, Vîrful Negoiul (Făgăraș) — 2535 m în loc de 2536 m, Vîrful Toaca (Ceahlău) .— 1904 m în loc de 1911 m etc. Este bine că din harta actuală au fost scoase o serie de numiri de prea mare detaliu, legate de subdiviziunile de relief, care încărcau vechea hartă și care nu au confirmarea în Monografia geografică a R.PR., trecîndu-se în schimb alte localități, legate în special de dezvoltarea eco- nomică a țării noastre, care au căpătat însemnătate economică în ultimii ani Oglindind o documentare se- rioasă din partea colectivului care a alcătuit-o, noua hartă fizi- că și administrativă a Republicii Populare Romîne, apărută și în- tr-o îngrijită redactare tehnică, constituie o lucrare de calitate, care va contribui la predarea în condiții cît mai bune a geogra- fiei patriei noastre în școli. Un ajutor în munca profesori- lor de geografie îl constituie și harta politică a Asiei, la sca- ra 1:8 500 000. însemnătatea ei constă în faptul că dă o repre- zentare intuitivă a împărțirii po- litice a acestui continent, în care s-au petrecut schimbări politico- teritoriale foarte importante prin apariția statelor care au scuturat jugul colonial. Marcarea diferite- lor state independente, ca și a ultimelor rămășițe ale domeniilor coloniale, care vor dispare în viitorul apropiat, apare cu clari- tate. Pe hartă sînt prezente și e- lementele marilor construcții din U.R.S.S., ca de exemplu marile lacuri de baraj, canalele de legă- tură între bazinele fluviale etc. Principalele culmi de munți sînt redate în tente slabe, bine alese, iar pe rețeaua hidrografi- că sînt înscrise principalele cas- cade, precum și limita pînă la care fluviile importante sînt na- vigabile. Nu lipsesc nici marile drumuri maritime, ca de exemplu Drumul maritim al Nordului, cu indicarea în kilometri a lungimii lor, fiind înscrise și porturile de escală- Dintre căile de comunica- ție de pe uscat se prezintă prin- cipalele linii ferate și marile șo- sele. Orașele sînt reprezentate Ia scară, luîndu-se ca bază numărul de locuitori. Capitalele statelor sînt evidențiate prin subliniere. Harta prezintă însă și unele scăderi în ceea ce privește exe- cuția tehnică. De exejnplu, există unele întreruperi în colorit (li- nia albă dintre lemen și Katar și altele). Socotim că harta ar fi fost mai reușită dacă ar fi cu- prins și cîteva elemente princi- pale de ordin economic, ca de exemplu resursele naturale sau principalele centre industriale din diferite țări. Harta nouă a Africii, la scara 1:9 000 000, prezintă o serie de calități remarcabile față de hărți- le din trecut. Ea aduce o mare bogăție de elemente geografice privitoare atît la cadrul fizic, cît și la cel politico-economic, gra- nițe, resurse naturale, căile de comunicație, orașe etc. Relieful este redat prin curbe de nivel din 1000 în 1000 de me- tri și cote suficiente pentru a înfățișa sugestiv atît zonele mun- toase înalte, cît mai ales podișul tabular care constituie caracte- ristica generală a acestui conti- nent. Foarte bine se evidențiază ca- racteristicile esențiale ale hidro- grafiei, zonele de nisipuri, prin- cipalele resurse minerale (bine prezentate prin semnele înscrise cu negru intens, individualizîn- du-se astfel diferitele zone cu zăcăminte). în cuprinsul mărilor, adîncimi- le (gropile abisale), ținuturile de adîncime mai redusă de pe lîngă țărmuri sau părțile din dorsalele Atlanticului sînt figurate prin curbe batimetrice. Apar de ase- menea bine redați prin culori diferite, principalii curenți reci și calzi și zonele cu recife co- raligene. în felul acesta elevii își pot preciza și o serie de cu- noștințe suplimentare față de pre- vederile programei de învățămînt, cunoștințe pe care le pot folosi și în cadrul cercului tinerilor geo- grafi. Economia este redată printr-o instructivă hartă în medalion, în care, printr-un fond de culori deosebite, sînt notate zonele de vegetație, limitele ariei de repar- tiție a plantelor, unele elemente principale de faună. Sînt indica- te și principalele căi ferate — normale și înguste — șoselele și drumurile de caravane, distanțe- le între principalele porturi etc. Valoarea hărții crește și mai mult prin redarea împărțirii po- litice a continentului, cu indica- rea statelor independente, ele- ment dominant în harta politică, precum și a regiunilor aflate încă sub dominația colonială. Repre- zentarea orașelor s-a făcut la scară, pe baza numărului locui- torilor. O deficiență a hărții constă în figurarea curenților de suprafață din Marea Mediterană, tot cu semnul curenților calzi- In felul acesta se creează confuzii în ce privește categoriile de curenți maritimi. Amintim și faptul că unele culori (în special din le- gendă) depășesc conturele curbe- lor respective, iar unele lacuri sărate sînt colorate altfel decît în legendă putînd crea confuzii (de exemplu lacul Rudolf ș.a.). în general noile hărți sînt izbu- tite, valoroase, constituind un real ajutor pentru profesori și elevi. Lector univ. C. MOCANU In vocabularul colectiviștilor din comuna Epurești, raionul Dră- gănești-Vlașca, regiunea Bucu- rești, a intrat o nouă expresie : „filmul nostru". Cînd o auzi pen- tru prima dată ai crede că este vorba de vreun film care rulează la cinematograful din comună In realitate însă este vorba de pro- gramul brigăzii artistice de agi- tație, înfățișînd viața nouă a sa- tului. De aproape doi ani de zile ca- drele didactice din comuna Epu- rești au alcătuit o brigadă artis- tică de agitație care prezintă în fiecare săptămînă programe pe scena căminului cuUural din lo- calitate, ca și ih ve- . „ cine — Bulbucata, Gomeni, • hăilești — jsau pe scena casei ra- ionale de Cultură din Drăgănești- Vlașca. Alcătuire cu pricepere, cu ta- lent, programele brigăzii artistice a cacfrelor didactice militează pentnj.- întărirea economică-orga- nizafcbrică a G.A.C., pentru viața noua a satului. GH. CIOBANU corespondent Bibliografie A apărut revista Natura, sera . grafie-Geologîe, ar. 3, mai— I In cuprins : • • • Un măreț “• — viața pcȚczu I .. : : “ : Gb. Teodorele» : - - torie in V ? 5 5 I. Gugiuman • r nw -t- — Excursii C. Mărculescu : : - terregionala L. Vulcu : Excursii șccii'? in : J Hunedoara M. Lucaciu : Drumeție și af- lare în regiunea MarjȚ- z? Pe Harta Lumii, Noutăți Geoyraiice. Recenzii, Calendar geografic, Din acti- vitatea S.S.N.G. ir Redacția revistei „Natura" reamin- tește celor care au avut abonament nu- mai pe semestrul I, să-și reînnoiască abonamentul pe semestrul II. REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scînteil nr. 1. Telefon 17.60.20. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteil. Piața Seînteii București. PROBLEME E E) El C A T B V E Csijrmrg la lucrarea „Munca profesorului diriginte'4 — Păreri ale cadrelor didactice -— Lucrarea „Munca profesorului diriginte", apărută în E.S.D.P. în formă de proiect experimental, răspunde unei necesități strin- . gente resimțite de profesorii diriginți, dornici de a-și perfec- ționa munca. Rolul dirigintelui în ansamblul muncii educative, locul orelor de dirigenție în a- ceastă muncă, modul lor de des- fășurare, temele lor. metodele ce pot fi folosite pentru a trezi interesul și participarea firească a elevilor — iată numai cîteva din problemele care le preocupă de multă vreme pe cadrele di- dactice. Lucrarea, elaborată de un co- lectiv de profesori, de lucrători ai Ministerului învățămîntului și ai Institutului de științe pe- dagogice. abordează sub toate aspectele munca dirigintelui. Ea vorbește despre pregătirea și desfășurarea orelor de dirigen- ție, despre participarea dirigin- ților la îndrumarea și organiza- rea activității elevilor în afara lecțiilor, despre relațiile cu alți factori educativi etc. Este deo- sebit de importantă ideea auto- rilor că dirigintele trebuie să fie mereu elevilor, cu 1-jrJeAi'^uturor ac fi linilor co- lective. deci nu numaiț Ia ora de dirigenție sau la orelte sale de specialitate. De asemenea, este utilă recomandarea de și asigu- ra orelor de dirigenție uD carac- -.er c»: na! variat și mai afnactiv, frMoiod ia acest scop materiale ’bume. scrisori, ? .e tehnice (filîme : ora’ ne, diapozilți- Este bifte •- * ae! ia .. :e=îtatea rea- ■ de acțiune și familie na&cwrsra între • - w «. -11 i.n < spri- xx -xxlx: UTM * ♦ jancaOTl â» diri- 1* actim tiap insă. lucrarea m» wwoe de tatanătătiri pen- k » £ sate atvAd aștectărî- W * profesorilor și *■- r» ta certai autorilor să * * wb la tune inten- * » saci inițiative. Intrării con- «- tr turn ei ac definește Br • - _:t actizăle și pro- «•es»-* care ie abordează. < ~-~_a.--j găsește în carte • SoacM Meci ecpUcce a ' ‘ ’ x s-x .a x tre- 'uk u- .- despre • - ■ adesea, ~x de ..metodă" și se recomandă a : ; . .la orele de dirigenție. A ' irată că, în principiu, . desfășurarea orei de di- r:z»n e se vor folosi mai ales metodele educației morale, dar și acestea vor lua forme diferite, în funcție de caracterul orei, de nivelul de dezvoltare al elevilor, de materialul demonstrativ exis- tent etc. Care sînt însă aceste lămurește. Tot astfel, nu apare suficient de distinctă delimitarea dintre obiectivul, scopul și tema orei de dirigenție, nu se arată cînd și cum ar putea fi folosite mijloacele tehnicii moderne în desfășurarea orei de dirigenție etc. Se observă și o inconsecvență a autorilor față de propriile lor afirmații. De exemplu, referitor la unele metode folosite în ora de dirigenție se afirmă că ele se deosebesc de cele folo- site în predare și nu trebuie în nici un caz confundate cu ace- stea. Și totuși se recomandă me- tode ca povestirea, prelegerea, lectura, referatele, convorbirea etică, demonstrația, exercițiul, exemplul, întîlnirile și vizitele, aprobarea și dezaprobarea etc. dintre care multe ca povestirea, prelegerea, demonstrația, exer- cițiul sînt metode de predare a cunoștințelor. Considerăm, împreună cu alți pedagogi, că metoda convorbirii etice este cea mai recomandabi- lă pentru a sluji scopurile orei de dirigenție. Convorbirea însă nu trebuie înțeleasă așa cum o înțeleg autorii lucrării : o discu- ție aridă, abstractă, bazată pe întrebare și răspuns, întocmai ca la lecție. Exemplul din carte (pag. 80) este cît se poate de con- ★ Pe bună dreptate sublima ar-* ticolul „Ora de dirigenție", cu care s-a deschis în ziarul „Scîn- teia“ o discuție despre conținu- tul acestei ore, că discuțiile pur- tate de diriginte cu elevii lui trebuie să pornească de la fapte concrete, petrecute în viața cla- sei. Șt nu numai de. la lucruri negative, care să necesite „muș- truluială" clasică, ci și de la rea- lizări, de la manifestări și atitu- dini demne de laudă. O lipsă a proiectului experi- mental al lucrării „Munca profe- sorului diriginte” stă tocmai în faptul că nu ia în considerare a- ceastă cerință pusă în lumină de experiența celor mai bune cadre didactice din școlile noastre. Așa cum arată practica, dezbaterile pe probleme generale — de felul „Energia atomică în slujba păcii". „Prestigiul științei romînești pe- ste hotare" etc., sînt dificile pentru școlari, profesorul fiind nevoit să intervină cu prea mul- te întrebări și să-i supună la prea multe eforturi. Pe de altă parte, credem că autorii greșesc atunci cînd pre- zintă ca bună experiența acelui profesor care timp de un trimes- tru nu a discutat cu elevii lui din clasa a V-a, în orele de dirigen- ție, decît probleme de compor- cludent pentru ceea ce este în concepția autorilor o „convorbi- re etică". Convorbirea dată ca model este incoherentă, seacă, ea îl îndepărtează pe elev de profesor prin faptul că începe și se sfîrșește prin arătarea „în- datoririlor către...", a „obligații- lor față de“... Planurile date de autori ca model pentru desfășurarea orei de dirigenție sau pentru caracte- rizarea elevilor nu se bazează pe un studiu aprofundat, nu sti- mulează inițiativa creatoare a profesorilor. Ele sînt bune pen- tru orice școală, pentru orice clasă, pentru orice copil — ceea ce, desigur, constituie o mare lipsă. Ar fi greșit să subapreciem meritele pe care am arătat că le are totuși lucrarea. Observațiile critice sînt făcute din dorința de a ajuta pe autori să-i vadă lipsurile (și trebuie să spunem că cele relevate mai sus nu sînt singurele), de a-i îndemna să îmbunătățească și să definitiveze cît mai curînd această lucrare de mare utilitate pentru profe- sori. Prof. M. NEMET pat să le formeze convingeri în legătură cu necesitatea de a a- dopta o ținută civilizată în toate împrejurările. Ne întrebăm cum vor fi „înghițit" elevii cele nu mai puțin de 8 ore de dirigenție consacrate acestei probleme și în care nu au făcut decît să întoar- că pe toate fețele problemele comportării (acasă, la școală, pe stradă, la spectacole etc.). Și apoi, ne întrebăm, ce s-a întîmplat cu celelalte laturi ale educației mo- rale ce trebuie de asemenea avu- te în vedere de diriginte, cînd și cum se vor fi discutat lucrurile importante petrecute pe parcurs în clasă și care puteau fi deose- bit de semnificative pentru viața colectivului ? Sînt de părere că discuțiile di- rigintelui cu elevii pe teme etice, pornite de la fapte concrete, pe- trecute în clasă, constituie unul din cele mai eficiente mijloace educative, care trebuie folosit larg în orele de dirigenție. Bine înțeles, asemenea discuții vor fi cu atît mai valoroase cu cît diri- gintele care le conduce se va pregăti mai temeinic pentru ele, așa încît acestea să nu se bazeze numai pe întrebări și discuții, ci să fie colorate cu relatări intere- sante luate din viață, din cărți, din spectacole, cu fapte cît mai ilustrative, mai grăitoare și mai convingătoare pentru elevi. ECTIVE Ce soartă li se hărăzea odini- oară puținilor fii de oameni ai muncii care reușeau să termine liceul și să intre în vreo facul- tate ? La această întrebare a răspuns, cu causticitatea lui ca- racteristică, maestrul Arghezi în- tr-unul din articolele publicate în anul 1929 : „Limba latină, pe care o înveți, te face dascăl în- tr-o provincie nulă. Matemati- cile, nici ele nu-ți vor putea da mai mult decît o catedră. Ingi- neria îți va sluji ca să masori terenurile mic, care cred sau să-ți pui actele lui unui înavuțit din ni- se poate numi Tan- Mrazec, indiferent, și iscălitura servilă pe de ministru. te va pregăti asistent și Chimia băiat de băcănie în prăvălia unui far- macist. Medicina te condiționea- ză spălător cu canula, injector cu siringa și racleur. Dreptul te cere, ca să-l slujești cu folos, nu destoinic în argumente, ci di- baci în samsarlîc..." Ne-am amintit de toate aces- tea acum, cînd la redacția zetei noastre sosesc din școli numărate scrisori în care se părtășesc hotărîrile pline de tuziasm ale noastre în itoarea lor tește aceste vorbă în ga- ne- îm- en- absolvenților școlilor ceea ce privește vi- profesiune. Cine ci- scrisori, cine stă de aceste zile cu absol- venții își dă din nou seama de largile posibilități oferite tine- retului nostru pentru a-și pune în valoare talentul și aptitudi- nile în folosul construirii vieții noi. Astăzi, cînd tot ce a fost odi- nioară uitat și părăsit, cînd toate acele târguri în care nici- odată nu se întîmpla nimic au fost ridicate la o viață clocoti- toare, cînd pe harta țării apar noi și noi orașe industriale care reclamă numeroase cadre cu o înaltă calificare, cînd ogoarele agriculturii noastre socialiste sînt brăzdate de puternice trac- toare și mașini agricole, expre- sia „provincie nulă" nu mai poa- te avea circulație. A fi dascăl chiar și într-un cătun îndepăr- tat îți oferă o mare satisfacție — satisfacția de a contribui la pregătirea multilaterală a gene- rației care este chemată să de- săvirșească construcția socialis- mului și să construiască comu- nismul. Pe ingineri îi găsești as- tăzi în uzinele și fabricile pa- triei, ai căror stăpîni sînt oame- nii muncii, pe șantiere înălțînd construcții industriale sau blocuri de locuințe, pe ogoarele gospo- dăriilor agricole colective și ale gospodăriilor agricole de stat. Studiul chimiei nu-i mai pregă- nu — 50 s-au hotărît să urmeze diverse institute și școli tehnice și de construcții, 25 și-au expri- mat dorința să se specializeze în problemele agriculturii, iar mulți se îndreaptă către facultăți și către institutele pedagogice' De la Școala medie din comuna Da- rabani, raionul Dorohoi, ne-a so- sit vestea că din cei 44 de ab- solvenți ai clasei a Xl-a 19 se vor îndrepta spre școli și insti- tute agronomice. Hotărîrea lor este determinată de dorința de a se întoarce în satele lor ca in- gineri și tehnicieni agronomi pentru a munci pe ogoarele în- frățite, pentru a-și ajuta consă- tenii să obțină recolte bogate. Odinioară, marea majoritate a copiilor oamenilor muncii, nu a- pucau nu numai să intre în școli superioare, dar nici măcar să termine așa-numitul gimna- ziu. De mici ei trebuiau să in- tre „la stăpîn”, să sufere o crun- tă exploatare. Astăzi, absolvenții școlilor de 7 (8) ani au nu numai minunate condiții de a învăța mai depar- te, în școli profesionale și agri- cole sau în școli medii de cultu- ră generală, dar și posibilitatea de a-și continua învățătura în școli serale, paralel eu munca în producție. Un număr mare de tineri care termină în acest an clasa a VII-a și-au exprimat dorința de a-și însuși meserii fo- lositoare patriei, poporului. Profesorul Ion Niu de la Școa- la nr. 87 din Capitală ne poves- tește într-o scrisoare ce urmări au avut vizitele pe care. în co- laborare cu organizația de tine- ret din școală, le-a făcut cu e- levii săi la uzinele „Grivița Ro- șie", la întreprinderea textilă „Ana Ipătescu". la gospodăria agricolă colectivă „Timpuri Noi". Potrivit înclinațiilor lor. elevii s-au sirățit puternic atrași de profesiunile cunoscute cu prilejul acestor vizite. Și gineanu, Nicolae Axinte și alți ca festat dorința de iată că Ion Mă- Bică, Nicolae ei și-au mani- a urma școli profesionale metalurgice pentru a deveni muncitori în industria grea. Elena Nicolae, Vasihca Moțatu și cîteva colege ale lor sînt hotărît.e să urmeze școli profesionale care le vor pregăti să devină țesătoare calificate. Gheorghe Moțoc, Cornelia Toa- der, Gheorghe Paraschiv. lacob Velicu și mulți alții și-au expri- mat dorința de a urma scol a- gricole pentru a contribui și ei la dezvoltarea agriculturii noas- tre socialiste Aceeași ca direct condițiile noastre se tește pe băieți de tineri ca asistenți și dragoste pentru mun- productivă. care în de astăzi ale rării îmbină cu învățătura băcănie în unor farmaciști, ci ca prăvăliile ingineri pentru marile noastre întreprin- deri chimice existente ca și pentru anii cele ce se vor ridica în viitori, mai puternica miei patriei, dreptul sînt contribuind la tot înflorire a econo- lar medicina și puse de mult în slujba poporului, a celor ce fău- resc bunurile materiale și spiri- tuale ale patriei. Este de înțeles, curia cu care se solvenții clasei a nească pe căile larg deschise. de aceea, bu- pregătesc ab- Xl-a să por- care-i așteaptă „Dintre cei 133 de tineri care au terminat acum învățătura la Școala medie nr. 1 din Oradea — ne scrie tov. Aurora Ardelea- în cele mai înalte școli, o mani- festă elevii tuturor școlilor In- tr-o scrisoare sosită din Cluj, tov. Petre Bucșe ne relatează că, după o întîlnire cu muncito- rul fruntaș Luca Tîrnoveanu și după o vizită la întreprinderea de reparații auto unde lucrează acesta, mulți dintre elevii clasei a VII-a de la școala „Ady-Șin- cai" și-au exprimat dorința de a deveni mecanici-auto, strun- gari, frezori, lăcătuși. Tineretul patriei noastre, edu- cat în spiritul comunismului de către școală și organizațiile U.T.M. $i de pionieri înțelege în adânci- me marea frumusețe a muncii, utilitatea ei socială și pășește eu bucurie în viață, gata să parti- cipe cu toate forțele, cu tot en- tuziasmul său la munca între- gutui popor. B. MOLDOVEANU Pentru vacanta de vară An de an, excursiile școlare și taberele iau o tot mai mare am- ploare, cuprind un număr tot mai m-are de elevi și în regiunea Su- ceava, la fel ea în toate regiunile țării. Dacă în vara anului trecut au plecat în excursii și drumeție peste 50.000 elevi din școlile su- cevene, în vara acestui an numă- rul lor va fi peste 100.000. Peste 800 de elevi ai școlilor medii și profesionale din regiu- nea Suceava vor fi timp de 5 zile oaspeții Capitalei. Alți 250 de de 7 zile pe litoral. Mii și mii de elevi vor porni în drumeție pe meleagurile regiunii natale Un număr de 4.630 de pionieri și școlari suceveni își vor petrece vacanța în taberele regionale și centrale. Numai tabăra de la Buc. șoaia, de exemplu, va primi în cursul verii 3.600 de copii. S-au luat măsuri și pentru organizarea cluburilor la care vor veni în va- canță copiii ce rămîn în locali- tate. Programul acestora prevede concursuri sportive, șezători ale