Biblioteca Cc:V
Proletari din toate țările, uniți-vă!
■ ■ ----------------------- --------------- ------
vrgan ai Ministerului învâjâmîntuiui și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Învâțâmînt și Cultură
Anul XHi nr. 664
vineri 8 iunie 1962
8 pagini 25 bani
Recapitularea lecțiilor in colectiv a intrat în obișnuința elevilor Școlii medii serale din Cluj
Decrete ele Consiliului de Stat privintf
înființarea Ministerului învățămîntului.
și a Comitetului de Stat
pentru Cultură și Artă
Ne pregătim pentru consfătuiri
Prin decrete ale Consiliului de
Stat al R. P. Romîne, în locul
actualului Minister al învățămîn-
tului și Culturii au fost înființate
Ministerul învățămîntului și Co-
mitetul de Stat pentru Cultură și
Artă.
Ministerul Învățămîntului are
sarcina să realizeze politica gu-
vernului R. P. Romîne, stabilită
pe baza directivelor Partidului
Muncitoresc Romîn, în domeniul
învățămîntului. El organizează,
conduce și controlează întregul
învățămînt din punct de vedere
didactic, metodic și științific. în
acest scop colaborează cu minis-
terele, celelalte organe centrale
ale administrației de stat și Aca-
demia R. P. Romîne.
Ministerul învățămîntului are
în subordinea sa universitățile,
institutele de învățămînt superior
institutele de perfecționare a ca-
drelor didactice, biblioteci univer-
sitare, casele de cultură ale stu-
denților, școli medii, școli speci-
ale, școli experimentale, școli
preventoriale și alte asemenea u-
nități de educație și învățămînt,
întreprinderi, organizații econo-
mice și institute de studii și cer-
cetări. El conduce instituțiile și
întreprinderile care îi sînt direct
subordonate și îndrumează acti-
vitatea instituțiilor școlare din
subordinea ministerelor, a celor-
lalte organe centrale și a comite-
telor executive ale sfaturilor
cursurile, publicațiile didactice șl
prototipurile de material didactic
pentru întregul învățămînt ; ela-
borează sistemul de pregătire,
numire, perfecționare și promova-
re a cadrelor didactice și didacti-
co-științifice din întregul învă-
țămînt, precum și de acordare a
titlurilor științifice superioare;
numește, transferă și eliberează
din funcție cadrele didactice de
îndrumare și control, de condu-
cere și de predare din instituțiile
de învățămînt superior din învă-
țămîntul de cultură generală, pe-
dagogic, profesional și tehnic; în-
drumează elaborarea planurilor de
cercetare științifică în instituțiile
de învățămînt superior și le co-
ordonează cu cerințele dezvoltă-
rii economiei și culturii.
în structura organizatorică a
Ministerului învățămîntului intră
direcțiile generale : a învățămîn-
tului de cultură generală ; a în-
vățămîntului profesional și tehnic ;
a învățămîntului universitar ; a
învățămîntului superior, tehnic șl
economic ; a personalului și per-
fecționării cadrelor din învăță-
mînt ; direcția predării științelor
sociale, precum și alte direcții.
De asemenea, în cadrul Ministe-
rului învățămîntului funcționează
ca organe consultative consiliile :
învățămîntului de cultură gene-
rală ; învățămîntului profesional
și tehnic ; învățămîntului supe-
rior.
Două probleme de o impor-
tan;ă cu totul deosebită vor fi-
gura anul acesfa pe ordinea de
a
e vor avea 1
r cv rfătuiri
lor didactice,
Ia 28 și 29 iu-
nie. Este vorba de sarcinile noi
ale școlii și ale cadrelor didac-
tice în lumina Plenarei C.C. al
P.M.R. din 23—25 aprilie și ale
sesiunii extraordinare a Marii
Adunări Naționale și de măsurile
ce trebuie luate de către
pentru întărirea muncii
tive.
Subliniind însemnătatea
școală
educa-
isto-
rică a victoriei definitive a socia-
lismului la orașe și sate, victorie
dobîndită de poporul nostru sub
conducerea partidului, materia-
lele ce se vor prezenta în con-
sfătuiri, ca și dezbaterile vor în-
fățișa și munca entuziastă pe
care au desfășurat-o învățătorii
și profesorii, în frunte cu comu-
niștii, pentru atragerea țărani-
lor muncitori spre socialism,
pentru ridicarea nivelului lor
de cultură,
rea în mase
pentru propaga-
a cunoștințelor a-
grozootehnice. Totodată, va face
obiectul analizei în consfătuiri,
preocuparea școlii și. a cadrelor
didactice pentru înarmarea elevi-
lor de la sate cu cunoștințe și
deprinderi de muncă agricolă, se
vor releva succesele dobînditeîn
predarea cunoștințelor agricole și
a lucrărilor practice în școlile de
cultură generală de la sate, spri-
jinul dat de celelalte obiecte de
învățămînt, și în general de că-
tre școală, muncii pe ogoare.
Pentru contribuția adusă la
acțiunea de colectivizare a agri-
culturii, secțiile de învățămînt
vor evidenția în referatele pre-
zentate la consfătuiri pe acei în-
vățători, profesori, educatoare,
care au muncit cu devotament
și dragoste, care nu au precupe-
țit nici un efort pentru realiza-
rea sarcinilor transformării so-
cialiste a agriculturii, obținînd în
același timp succese deosebite în
activitatea școlară.
în lumina perspectivelor des-
chise de parjid pentru dezvolta-
rea pe mai departe a agricultu-
rii va fi arătată marea însem-
nătate pe care o au introduce-
rea în școala de 8 ani de la sate
a noului obiect de învățămînt,
„Agricultura11, dezvoltarea și
îmbunătățirea învățămîntului a-
gricol, a învățămîntului agro-
zootehnic de masă. în legătură
cu aceasta se vor analiza sarci-
nile cadrelor didactice în preda-
rea obiectului „Agricultura", în
îmbunătățirea procesului instruc-
tiv-educativ din școlile cu pro-
fil agricol, în răspîndirea cultu-
rii în rî'ndurile țărănimii, pentru
pregătirea colectiviștilor în pro-
blemele agrozootehnice și științi-
fice spre a putea munci într-un
fel nou. așa cum arăta tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la se-
siunea extraordinară a Marii A-
dunări Naționale.
Noua etapă de dezvoltare a
agriculturii noastre socialiste
cere cadrelor didactice eforturi
deosebite pentru îmbunătățirea
propriei lor pregătiri în dome-
niul agrozootehnic. Precum se
știe, profesorii vor fi sprijiniți
în această direcție în primul rînd
prin crearea unor cursuri spe-
ciale de perfecționare. Acest
sprijin va putea avea efectul
dorit numai dacă ei vor munci
cu stăruință pentru buna lor pre-
gătire, vor căuta să se documen-
teze, se vor preocupa de cît mai
buna îndeplinire a sarcinilor ce
le vor reveni în predare, în or-
ganizarea practicii agricole a e-
levilor. Consfătuirile vor trebui
să tragă concluzii pentru ac-
tivitatea viitoare a cadrelor di-
dactice în ce privește modul în
care se vor ocupa de buna lor
pregătire profesională în lumina
sarcinilor trasate de către partid
și stat.
Lărgirea rețelei de școli pro-
fesionale care pregătesc mecanici
agricoli, crearea școlilor tehnice
agricole impun o muncă mai stă-
ruitoare pentru îndrumarea ab-
solvenților școlilor de 7 (8) ani
de la sate spre asemenea școli.
Nevoia de cît mai multe cadre
cu calificare specială pentru mun-
ca în agricultură impune ca o-
rientarea absolvenților spre școli
agricole să fie mai atent dezbă-
tută în consfătuiri și, bineînțeles,
în referatul secției de învăță-
mînt. Și aici trebuie făcut Loc
exemplelor pozitive, evidențierii
cadrelor didactice care manifestă
interes pentru îndrumarea ab-
solvenților spre sectoarele în
care se simte cel mai mult ne-
voia.
Dezbaterea în consfătuiri a pro-
blemelor privind întărirea mun-
cii educative va necesita și ea
o trecere în revistă a succeselor
obținute în cursul anului încheiat
în educarea comunistă a tinerei
generații. O atenție specială tre-
buie acordată preocupării cadre-
lor didactice de a face ca lec-
țiile și activitățile în afara cla-
sei și extrașcolare să aibă un
bogat conținut educativ, să con-
tribuie în mod substanțial la for-
marea concepției ateist-științifice
a elevilor, a trăsăturilor înain-
tate de caracter. Materialul pre-
zentat de secția de învățămînt
trebuie să înfățișeze cu toată pro-
funzimea și competența meto-
dele folosite de cele mai bune
cadre didactice din raion sau oraș
pentru întărirea conținutului e-
ducativ al lecțiilor și în general
al procesului de învățămînt. mun-
ca din acele școli în care fiecare
învățător și profesor, indiferent
de disciplina pe care o predă, fo-
losește toate resursele lecțiilor în
vederea educării comuniste a co-
piilor.
Formarea concepției științifice
despre lume, educarea elevilor în
spiritul dragostei de patrie și
partid, al admirației pentru mi-
nunatele cuceriri ale poporului
nostru vor reține cu deosebire
atenția în consfătuiri. în acest
sens predarea limbii romîne, a is-
populare și emite ordine și in-
strucțiuni obligatorii privind or-
ganizarea desfășurării procesului
instructiv-educativ.
Ministerul învățămîntului ela-
borează și stabilește planurile de
școlarizare, rețeaua și profilul
școlilor și instituțiilor de învăță-
mînt superior, precum și nomen-
clatorul de meserii și de speciali-
tăți pentru învățămîntul de pregă-
tire a cadrelor; elaborează și apro-
bă planurile de învățămînt, pro-
gramele de studii, manualele,
Printr-un
de Stat al
decret a! Consiliului
R. P. Romîne, tovară-
șui Ilie Murgulescu a fost numit
în funcția
mîntului.
Printr-un
lui de Stat
de ministru al învăță-
alt decret al Consiliu-
al R. P. Romîne, tova-
rășa Constanța Crăciun a fost nu-
mită în funcția de președinte al
Comitetului de Stat pentru Cul-
tură și Artă.
Vacanța celor
Cursurile claselor
I—IV s-au încheiat.
Elevii lor
acum la
practice
pregătesc
de sfîrșit i
participă
activitățile
recreative,
serbarea
de an Unii
din ei au și pornit
spre taberele unde
vor petrece
neuitat.
In Gara
a Capitalei
ceput să se
nou, ca
vacanță,
zile de
de Nord
au în-
audă din
în fiecare
cuvintele
bine cunoscute: „Tre-
nul special
pionieri și
pleacă peste
minute11..,
La 5 și 6
două trenuri
pentru
școlari
cinci
iunie,
specia-
(Continuare în pag. Z-a)
le pentru pionieri și
școlari au plecat spre
însoritul, spre minu-
natul litoral. Pasa-
gerii lor au fost 2000
de pionieri și școlari
din regiunile Bucu-
rești, Brașov, Mureș-
Autonomă Maghiară,
Argeș, Oltenia, Ba-
nat, Ploiești și Su-
ceava, care au plecat
să-și petreacă vacan-
ța în tabăra de la
Năvodari. Sute de
cravate roșii au flu-
turat de la ferestre
în semn de rămas
bun, de bucurie pen-
tru zilele frumoase
ce-i așteaptă, sute
de glasuri au izbuc-
nit în chiote de ve-
selie, în cântece. Cî-
teva săptămîni pio-
nierii și școlarii, în-
soțiți de profesori,
de instructorii de
pionieri, se vor bucu-
ra de zile frumoase
de odihnă. Apoi lo-
cul lor îl vor lua
alte și alte mii de
copii.
In toate regiunile
și raioanele țării
s-au făcut pregătiri
intense pentru ca
vacanța copiilor să
fie cît mai fru-
moasă.
In raionul Craiova
excursiile și drume-
ția locală vor căpă-
ta o extindere mai
mare ca în anii tre-
cuți. 7000 de elevi
din școlile sătești vor
vizita orașul Craio-
va. Ei vor poposi în
sălile Muzeului de
mici
Istorie al P.M.R., vor
fi oaspeții întreprin*
derilor
tere“ și
brie" și
ba prin
porului-
„Electropu-
„7 Noiem-
se vor plim-
Parcul Po-
Vor pleca
apoi mai departe, la
S.M.T.-urile din Co-
șoveni și Plopșor, la
G.A.C. Breasta, pro*
cum și la stațiunea
experimentală de A»
Ișalnița. Se vor-Jn*
tîlni cu maiștrii re*
căitelor
bogate, cu
ingineri și tehnicieni
agronomi
în curînd își voi'
deschide porțile și
taberele locale orga-
nizate pe lingă șco-
lile de 8 ani. în pro-
gramul lor sînt prei
văzute activități va-
riate, atractive : vizi-
te, drumeții, întâlniri
cu oameni ai muncit,
vizionări de specta-
cole, concursuri cui*
tural-sportive, jocuri
M. IEȘANU,
(Continuare
în pag. 2-aj
5# DE ANI DE EA MOARTEA Eli I. L CARAGIALE
Manifestările închinate celei
'de a 50-a comemorări a morții
marelui nostru scriitor Ion
Luca Caragiale au prilejuit o
amplă trecere în revistă a im-
portanței pe plan național și
mondial a operei Iui literare.
Cunoscut încă de pe bunci-
ite școlii, unde în cadrul stu-
dierii limbii și literaturii romî-
■ne opera lui ocupa un loc de
frunte, I. L. Caragiale este unul
din scriitorii cei mai îndrăgiți
de tînăra generație. Prin forța
de demascare a literaturii lui
satirice, prin talentul cu care
scoate la lumină și biciuiește
tarele vechii societăți, ge-
nialul scriitor ajută celor tineri
Să înțeleagă mai adine viața
Romîniei burghezo-moșierești
și să prețuiasca mai mult, mai
puternic realizările dobîndite
sub conducerea partidului, în
anii puterii populare.
Cea de a 50-a comemorare a
lui I. L. Caragiale constituie
pentru elevi, pentru oamenii
școlii, ca și pentru întregul nos-
tru popor un prilej de a-i oma-
gia opera — una din cele mai
înalte culmi ale literaturii
noastre.
HiUOiJIHIhilIllllHndlliUllinJlHUIliHOIliJIilIlIlilJlIHiUliUUiUimill
Timpul ireversibil și implacabil,
veșnic biruitor, este învins. Au
trecut cincizeci de ani de la
moartea lui Caragiale și el con-
tinuă să fie la fel de viu în con-
știința noastră, iar strălucita lui
creație, tot mai atent cercetată,
pe fiecare zi își dezvăluie mai
mult profunzimea și își înalță mai
semeț și mai dominator profilul
în procesul ei de dezvoltare.
Ce oferă această eternă tinere-
țe, această inepuizabilă forță de
viață, această trăinicie și această
măreție, acest loc de frunte în
istoria literară a poporului nos-
tru operei lui I. L. Caragiale ?
Toate acestea sînt consecința fi-
rească a concepției realiste des-
pre artă ce se află la temelia
creației sale, curajoasei dezvă-
luiri a adevărului vieții ce o cu-
prinde ea, remarcabilei măiestrii
cu care se dă expresie acestei
dezvăluiri și, în ultimă instanță,
luînd totul laolaltă, uriașei con-
tribuții ce o reprezintă creația lui
la multilaterala și substanțiala
îmbogățire și înălțare a literatu-
iii noastre,
într-adevăr, pe toate planurile
activității sale creatoare, Caragia-
le a realizat pași însemnați
mai departe și mai sus, însemnate
salturi în fiecare din genurile șt
speciile pe care le-a cultivat, Fi-
rește, mai presus de orice, el este
autorul dramatic. In teatru, în-
deosebi in comedia de satiră so-
cială, Caragiale avea înaintași :
pe Facca și pe Bălăcescu, pe
Millo, pe Hașdeu și mai cu
Seamă pe Alecsandri. Fără
să nesocotim nimic din meritele
înaintașilor săi în acest domeniu,
nici ceea ce scriitorul nostru
preia în mod firesc, în procesul
de continuitate al unei literaturi,
de la acești înaintași și îndeo-
sebi de la Alecsandri, este evi-
dent că cele patru mari comedii :
O noapte furtunoasă, Conu Leo-
nida față cu reacțiunea, O scri-
soare pierdută și D-ale carnava-
lului reprezintă nu numai mari
biruințe artistice in sine, dar o
treaptă nouă, superioară în dez-
voltarea teatrului romînesc. Prin
complexitatea și naturaleța intri-
gii, desfășurării și deznodămîntu-
lui, prin autenticitatea eroilor,
prin profunzimea observației, prin
intima împletire a vieții indivi-
duale cu cea socială, prin rolul în-
semnat ce-I joacă vorbirea perso-
iiajelor, prin amploarea criticii
O strălucită pildă
sociale, comediile lui Caragiale
constituie nu numai depășiri ului-
toare a tot ce fusese la noi pînă
atunci. în acest domeniu, dar, în
mod surprinzător, datorită geniu-
lui scriitorului, dintr-odată atin-
geri ale unor adevărate culmi ale
artei dramatice. Comediile lui Ca-
ragiale sînt atît de populare, ne
sînt atît de familiare și de su-
biectiv iubite că uneori nu ne
mai dăm seama de reala lor va-
loare obiectivă. De aceea e cu
atît mai prețioasă mărturisirea
cuiva din afară, cum este cea pe
care a făcut-o marele scriitor
Nazim Hikmet, care spunea zile-
le trecute despre „O scrisoare
pierdută" ; „Este o piesă clasică
pe scară mondială. De aceea este
și inovatoare pe scară mondială".
O asemenea mărturie ne ajută
să ne dăm mai bine seama de
valoarea reală a teatrului lui Ca-
ragiale, de contribuția deosebit
de însemnată ce o reprezintă a-
cesta în dezvoltarea dramaturgiei
romînești.
Contribuția scriitorului nostru
la îmbogățirea și dezvoltarea li-
teraturii noastre nu se mărginește
însă numai la atît. Drama sa
„Năpasta" este un pas mai de-
parte în dezvoltarea dramei, în
zugrăvirea realistă a țăranului
romîn. Schițele lui Caragiale sînt
de asemenea unul din capitolele
cele mai însemnate nu numai din
creația lui, dar din istoria litera-
turii umoristico-satirice din țara
noastră, scriitorul dînd prin a-
ceastă suită de mici bijuterii ar-
tistice imagini multiple și com-
plexe ale vieții noastre sociale
de la cumpăna secolelor al 19-lea
și al 20-lea. Luate în parte, fie-
care schiță a lui Caragiale este
un model de realism viguros și
de subtilă artă, de îmbinare stră-
lucită a ironiei celei mai subtile
cu satira cea mai vehementă, a
nuanțelor celor mai delicate cu
îngroșările cele mai violente.
Luate în ansamblu, schițele lui
Caragiale constituie cea mai am-
plă, mai profundă și mai com-
plexă imagine a societății romî-
nești din vremea aceea, un ade-
vărat roman social de mari pro-
porții, o adevărată „comedie
umană" romîneasca, fiecare schi-
ță puțind fi considerată din acest
punct de vedere ca embrionul, ca
esența unui adevărat roman, cum
amplificarea schiței Telegrame
într-un film a dovedit-o.
în nuvelistică, de asemenea,
Caragiale are o însemnată con-
tribuție. Mai puțin cu O făclie de
paști și Păcat, despre care se
vorbește cel mai adesea, dar mai
ales cu în vreme de război, iar
mai tîrziu. după îneîntătoarea
tranziție pe care o reprezintă
La hanul lui Mînjoală, cu desă-
vîrșită împletire a fantasticului
cu realul în strălucita Kir lanulea,
nuvelistica noastră este îmbogă-
țită substanțial sub toate rapor-
turile, de la cel al criticii sociale
pînă la cel al limbii, stilului sau
mînuirii dialogului. Dacă am a-
dăuga la toate aceste genuri ma-
jore chiar modestele, dar seînte-
ietoarele sale parodii, care nu pot
fi nesocotite în dezvoltarea spe-
ciei respective în literatura noas-
tră, dacă am adăuga mai cu sea-
mă contribuția hotărîtoare a a-
cestui scriitor în dezvoltarea cri-
ticii dramatice, în dezvoltarea ar-
ticolului politic și îndeosebi a
pamfletului, unde 1907, Din pri-
măvară pînă-n toamnă constituie,
în momentul cînd a fost scris, o
adevărată culme din punctul de
vedere al adincimii analizei so-
ciale și al forței cu care este ex-
primată indignarea, am avea, în
cîteva linii foarte fugare, schițat
profilul complet al creației lui
Caragiale.
Dar, încă o dată, profilul acesta
își capătă întregul relief și ade-
văratele lui uriașe proporții mai
cu seamă dacă îl proiectăm pe
fundalul dezvoltării literaturii
noastre, dacă surprindem marile
progrese pe care le determina
Caragiale în ansamblul literaturii
noastre prin adîncirea realismului,
prin ascuțirea criticii sociale ce
o aducea opera sa, prin sentimen-
tul răspunderii sociale și artisti-
ce a scriitorului ce-1 însuflețea,
prin atitudinea sa de curajos de-
mascator al cangrenei din socie-
tatea- burghezo-moșierească, prin
necruțătoarea exigență artistică
față de sine însuși, prin continua
înnoire, îmbogățire și rafinare a
mijloacelor de expresie, a modali-
tăților artistice în genere.
Numai în felul acesta ne putem
da seama real că, din toate punc-
tele de vedere, Caragiale este nu
numai o culme în literatura noa-
stră, dar o verigă hotărîtoare în
dezvoltarea ei, deschizătorul unei
etape noi, un scriitor care a în-
suflețit, a îmbogățit și a împins
înainte literatura noastră. Este
un inepuizabil izvor de învăță-
minte și o strălucită pildă.
G. C. NICOLESCU
Ne pregătim
pentru consfătuiri
(Urmare din pag. 1)
toriei, geografiei și altor obiecte
de învățămînt poate furniza mul-
te exemple interesante. Tot ast-
fel, este necesar să fie tratată
pe larg și problema educației
elevilor în spiritul internaționa-
lismului proletar, al frăției între
popoare, în spiritul ideilor păcii,
să se arate cum s-a desfășurat
activitatea pentru cultivarea noii
atitudini față de muncă.
Plenara C.C. al U.T.M. din 3-4
aprilie a.c., care s-a ocupat de
sarcinile organizațiilor U.T.M. și
de pionieri în educația comunis-
tă a elevilor, a scos la iveală
marea importanță pe care o are
sprijinirea muncii organizațiilor
U.T.IvI. și de pionieri de către în-
vățători și profesori. Consfătuiri-
le cadrelor didactice și în
primul rînd referatul secției
de învățămînt vor acorda un
spațiu larg acestor probleme, a-
nalizînd cum s-a desfășurat
munca școlii în această pri-
vință, metodele folosite, cum au
căutat cadrele didactice să ridice
prestigiul acestor organizații în
rîndul elevilor, cum s-a realizat
colaborarea directorilor de școli
cu organizațiile U.T.M. și de pio-
nieri, sprijinul pe care l-au dat
diriginții acestor organizații. Re-
levînd aspectele pozitive în ce
privește colaborarea școlii cu or-
ganizațiile U.T.M. și de pionieri,
consfătuirile trebuie să combată,
în același timp, tendințele de tu-
telare de către cadrele didactice
a muncii utemiștilor și pionieri-
lor, de substituire, de încălcare a
atribuțiilor acestor organizații.
Munca dirigintelui va sta și ea
în atenția participanților la con-
sfătuiri. în acest domeniu ana-
liza va scoate în evidență rolul
dirigintelui de coordonator al tu-
turor factorilor chemați să facă
educația tineretului. în același
timp, este necesar să se reamin-
tească faptul că munca de edu-
cație nu poate fi lăsată numai pe
seama dirigintelui.
Referatul prezentat la consfă-
tuire de secția de învățămînt
și discuțiile purtate de învățători
și profesori vor împărtăși expe-
riența bună și rezultatele obți-
nute în desfășurarea activității
cu părinții. Se știe că aportul pă-
rinților la îndeplinirea sarcinilor
școlii și în special a sarcinilor
educative poate avea un efect
deosebit de mare dacă școala și
mai ales diriginții știu să-i orien-
teze din punct de vedere peda-
gogic pe părinți, să-i atragă în
acțiunile școlii.
Nu este nevoie să mai demon-
străm rolul directorului de școală
în toată desfășurarea procesului
instructiv-educativ. Conținutul
dezbaterilor din consfătuiri nu
ar putea fi socotit complet dacă
ele nu s-ar ocupa șl de stilul de
muncă al directorului — măsura
în care acesta se interesează de
conținutul educativ al lecțiilor
și de nivelul activităților în afară
de clasă și extrașcolare, cum reu-
șește să-i apropie pe profesori,
cum s-a ocupat de închegarea
frontului unic în școală pentru
formarea bunelor deprinderi și
în general pentru educarea co-
munistă a copiilor, cum înțelege
legătura cu familia.
„A crește cadre — spunea to-
varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej
la Conferința organizației orășe-
nești de partid București din ia-
nuarie 1962 — înseamnă nu nu-
mai a forma oameni cu o bună
pregătire politică și profesională,
care să poată conduce activitatea
într-un sector sau altul, ci și a-i
educa în spiritul unei ::	■
cipialități partinice, al
și moralei socialiste, Incit urm
întreaga lor comportare sa ucaJi
sluji drept pildă oamenilor r. .-
cii”. Iată deci ce importanță muri-
se acordă în etapa actuală pro-
blemelor educării oamenilor în
spiritul moralei comuniste. Con-
sfătuirile raionale ale cadrelor
didactice trebuie să aibă în ve-
dere acest lucru și să dezbată
cu simț de răpundere toate pro-
blemele ridicate de educarea ti-
neretului, să arate în același timp
ce mai este de făcut pentru ca
munca educativă a școlii să fie
la înălțimea cerințelor.
Ca la orice sfîrșît de etapă, con-
sfătuirile cadrelor didactice vor
prilejui și o trecere în revistă a
succeselor obținute în anul școlar
încheiat în munca din școală, în
pregătirea tineretului pentru via-
ță. Este necesar ca atît materialele
ce se vor prezenta în consfătuiri
cît și discuțiile pe marginea lor
să fie orientate mult mai mult
decît în trecut spre probleme de
conținut La ce nivel s-au desfă-
șurat instrucția și educația tine-
retului ? Cu ce rezultate ? In
ce măsură s-a îmbunătățit față
de anul trecut ? Care au fost
metodele care au dus la obținerea
succeselor? Ce trebuie făcut ca__
în viitor să poată fi depășit
diul la care am ajuns ? — iată
problemele pe care sînt chemate
să le dezbată în mod concret, pe
această linie, consfătuirile cadre-
lor didactice.
Va fi foarte folositor dacă în
toate acestea vom avea grijă să
dezvăluim larg experiența înain-
tată. Acest lucru cere multă răs-
pundere și discemămînt, căci
exemplele pe care le dăm trebuie
să constituie într-adevăr o expe-
riență bună, să reflecte o muncă
valoroasă. Superficialitatea, lipsa
de principialitate în această di-
recție nu vor face un bun servi-
ciu cauzei noastre. Lenin, care se
interesa cu pasiune de propaga-
rea experienței înaintate, cerea
cu insistență ca înainte de ; se
populariza experiența bv-f. s-
ceasta să fie studiatâ temeinic A.
se vadă care anume	: :-
-ele. dacă ele au iz;-, cc- cd ■
dacă nu este vorba de b; -—te
lăudăroșenii, de promisiuni ir/ -
lectualiste; să se analizeze cum
au fost obținute succesele și cum
ar putea fi lărgite. Dacă vom
privi și analiza în acest mod ex-
periența dobîndită de școli în de-
cursul unui an de activitate, vom
putea aduce în fața cadrelor di-
dactice fapte convingătoare, care
să le rețină atenția, să le mobi-
lizeze.
Este necesară participarea ac-
tivă a cadrelor didactice la lu-
crările consfătuirilor. Prin pre-
zentarea experienței lor proprii
a concluziilor pe care le-au tra^^^H
din munca anului școlar, învăță-
torii și profesorii vor trebui să MgM
aducă o largă contribuție la va-
lorificarea a tot ceea ce este ™
pozitiv, înaintat in munca școli-
lor, la găsirea căilor care să a-
sigure succese mai mari în viitor.
Consfătuirile din acest an ale
cadrelor didactice trebuie să se
desfășoare la un nivel mai înalt,
corespunzător sarcinilor și exi-
gențelor noii etape de dezvoltare
socialistă a patriei noastre. De a-
ceea, încă de pe acum secțiile de
învățămînt și cadrele didactice
au datoria să manifeste toată gri-
ja pentru asigurarea calității re-
feratelor, a dezbaterilor. pc-mtt:
buna organizare și desfășurare a
lucrărilor consfătuirilor.
Vacanța celor mici
(Urmare din pag. 1)
distractive, învățarea
de cîntece, dansuri.
Cu ajutorul orga-
nizațiilor U.T.M- și
al părinților s-au a-
menajat în cadrul
raionului și o serie
de baze sportive.
14 vile din Manea-
sa, Lucet și Desna,
în raionul Oradea
sînt gata să-și pri-
mească la 15 iunie
oaspeții — pionieri și
școlari — care își vor
petrece aici o parte
a vacanței de vară.
Alți copii ai oameni-
lor muncii din Ora-
dea se vor intiini în
zilele vacanței la cele
6 tabere locale ce se
vor înființa în car-
tierele orașului.
Și în regiunea Ga-
lați se acordă o a-
tenție deosebită pre-
gătirilor pentru va-
canță. Numeroși co-
pii din școlile sătești
vor vizita S.M.T.-ul
din comun-a Chirul-
tei, livada și via
gospodăriei agricole
de stat „30 Decem-
brie" etc- Elevii Șco-
lii de S	ani nr. 6 din
Focșani	vor	face o
excursie	în	orașele
Galați	și	Brăila.
Excursii interesan-
te vor face și elevii
claselor 1—TV din co-
munele Popești, Ure-
citești și Obilești din
raionul Focșani.
Teatrele de stat
de păpuși din Galați
și Brăila pregătesc
programe pe care le
vor prezenta în ca-
drul activităților ta-
berelor locale.
Pretutindeni în
țară vacanța îi aș-
teaptă pe copii ou
activități bogate, va-
riate, pline de far-
mec.
ȘCOALA $1 PRODUCȚIA
Pregătind lucrările
Elevii claselor a V-a și a Vl-a
de la școala noastră, Școala me-
die din Huedin, își vor desfășu-
ra activitatea practică continuă
pe terenurile gospodăriei agri-
cole colective.
Pregătirea practicii a început
din timp. Luînd contactul cu
conducerea gospodăriei colective,
direcția școlii a stabilit lucrările
la care vor participa elevii, ți-
nînd seama de particularitățile
lor de vîrstă. Astfel, elevii din
clasa a V-a vor efectua lucrări
de îngrijire a plantelor și lucrări
de grădinărit (răritul, săditul
etc.), iar elevii din clasa a Vl-a
vor efectua lucrări de întreține-
re a culturilor pe ogoare. Pe a-
ceastă bază a fost alcătuit pla-
nul concret al lucrărilor prac-
tice care vor fi executate de
elevi.
Lucrările practice agricole vor
fi conduse de profesorii care
au predat în timpul anului cu-
noștințe agricole și științele na-
turale. Desigur, ei vor fi ajutați
în această perioadă și de profe-
jsorii diriginți, care vor urmări
îndeosebi realizarea obiectivelor
educative ale practicii.
în funcție de caracterul muncii
elevilor profesorii de chimie, fi-
zică etc. vor participa la lucrările
practice atunci și acolo unde va
exista posibilitatea de a consoli-
da, prin mijlocirea acestor lu-
crări, cunoștințele predate de ei
și a demonstra cum se aplică a-
ceste cunoștințe în munca din do-
meniul agriculturii.
în prima zi a practicii continue
elevii vor vizita gospodăria agri-
colă colectivă, respectiv locurile
unde se vor desfășura muncile
practice. Ei vor fi însoțiți de pro-
fesorii de specialitate, de diri-
Activități practice recreative
Elevii claselor I—IV desfășoară
în aceste zile activitățile practi-
ce recreative care încheie stră-
duințele de un an ale lor și ale
celor ce zi de zi i-au ajutat să
descifreze tainele cărții.
învățătorul Alexandru Cernat
de la Școala de 8 ani nr. 128 din
Capitală a lucrat în anul acesta
cu elevii clasei a IH-a. El a con-
ceput și pregătit astfel activități-
le practice recreative ale elevi-
lor săi încît să contribuie la con-
solidarea cunoștințelor primite de
ei în cursul anului, la dezvolta-
rea orizontului lor și în același
timp la întărirea educației lor
comuniste. Avînd ca temă cen-
trală cunoașterea Capitalei pa-
triei noastre, activitățile desfășu-
rate cu elevii în aceste zile sînt
menite să lege mai strîns de
practică, de viață, cunoștințele
primite de elevi la științele na-
turii, la istorie, limba romînă etc.,
să-i ajute să înțeleagă mai bine
semnificația unor noțiuni și fe-
nomene despre care li s-a vorbit
la lecții.
Astfel, în prima zi elevii au
pornit în drumeție pentru cu-
noașterea cartierului Floreasca,
a blocurilor de locuințe și a in-
stituțiilor social-culturale ridicate
aici prin grija partidului.
A doua zi a fost consacrată cu-
noașterii unora dintre eroii pa-
triei. în acest scop elevii, conduși
de învățătorul lor, au vizitat o
serie de monumente, Muzeul de
Istorie a P.M.R. și Muzeul Mili-
tar Central. Exponatele văzute
aici i-au ajutat să-și reprezinte
și mai concret faptele de eroism
ale celor ce au luptat pentru li-
bertate și pentru o viață feri-
cită a poporului, devotamentul
ginți, de inginerul agronom al
gospodăriei, de profesorul de e-
conomie politică. în această zi ei
vor cunoaște realizările fruntași-
lor, iar apoi profesorul de econo-
mie politică și contabilul gospo-
dăriei le vor face cunoscut siste-
mul de retribuire a muncii în
G.A.C., le vor lămuri noțiunile de
zi-muncă. plan de producție, dis-
ciplină de plan, evidența zilelor-
muncă etc.
începind cu ziua a doua —
conform planului -— vor începe
lucrările practice continue.
Planul subliniază printre altele
că forma în care se desfășoară
lucrările practice este lecția or-
ganizată. a cărei pregătire se va
face de că: re profesorul de spe-
cialitate și de diriginte. în prima
parte a perioadei de practică ele-
vii vor trece pe scurt în revistă
cunoștințele dobîndite de ei în
cursul anului cu privire la lucră-
rile care urmează a fi efectuate.
Apoi profesorul le va explica im-
portanța lucrărilor respective, lo-
cul acestora în cadrul procesului
de cultivare a plantelor, arătînd
și felul cum trebuie executate
practic lucrările respective. După
această pregătire va începe mun-
ca propriu-zisă a elevilor, care
vor fi împărțiți în grupe, așa cum
au lucrat și în cursul anului.
Am prevăzut ca elevii să efec-
tueze aceeași muncă mai multe
zile. Am căutat să organizăm în
așa fel practica încît fiecare zi
să Ie dea elevilor posibilitatea
să-și însușească noi cunoștințe și
deprinderi de muncă. Prin aceas-
ta vom asigura și varietatea lu-
crărilor practice, vom ține treaz
interesul elevilor față de muncă.
în perioada practicii continue
vom acorda atenție populariză-
rii rezultatelor obținute în mun-
că de elevi. în curtea școlii exis-
care a mers pînă la jertfa pro-
priei vieți.
Deosebit de interesantă și in-
structivă pentru copii a fost și
vizita pe care au făcut-o împre-
ună cu învățătorul lor la uzinele
..Grivița Roșie". Aici au văzut
nemijlocit cum luptă clasa mun-
citoare pentru înfăptuirea sarci-
nilor trasate de cel de al III-lea
Congres al partidului în legătură
cu desăvîrșirea construcției so-
cialismului în patria noastră.
Totodată, au avut prilejul să evo-
ce eroicele lupte ale ceferiștilor
din anul 1933. O puternică im-
presie a făcut asupra micilor vi-
zitatori iscusința muncitorilor
care ridică impunătoarele blocuri
din cartierul Grivița.
în planul activităților practice
ale clasei tovarășului Cernat
s-a mai înscris și o excursie în
pădurea Băneasa, unde copiii au
vizitat grădina zoologică.
In fiecare din excursiile și vi-
zitele făcute în timpul activități-
lor practice elevii și-au notat în
carnete, pentru consolidarea cu-
noștințelor de geografie privind
semnele convenționale, obiecti-
vele întîlnite : stradă, cale fera-
tă, pod, vie, pădure etc.
Și la Școala de 8 ani nr. 135
activitățile practice recreative
desfășurate de elevii claselor
I—IV au un caracter interesant,
atractiv.
Planul acestor activități —
ne-a spus tov. B. Croltoru, di-
rectoarea școlii — a prevăzut, pe
lîngă cunoașterea cartierelor din
jurul școlii și a unor obiective
industriale și social-culturale din
Capitală, și alte acțiuni. Astfel,
unii elevi au cules mușețel, flori
de tei și alte plante medicinale.
Alții au participat la lucrări pen-
agricole
tă un panou la care vom afișa
graficul rezultatelor, vom men-
ționa brigăzile șl grupele frunta-
șe precum și pe elevii care au
obținut succese. Numele celor
mai sîrguincioși elevi vor fi tre-
cute în cartea de onoare a deta-
șamentului de pionieri din școală.
Vom folosi de asemenea epigra-
me, caricaturi etc. pentru a-i sti-
mula pe cei rămași în urmă.
Toate acestea vor contribui la
mobilizarea elevilor. La sfîrșitul
lucrărilor practice continue vom
analiza munca elevilor. Pe baza
rezultatelor obținute vom stabili
succesiunea claselor și vom evi-
denția clasa fruntașă.
în plan s-au prevăzut de ase-
menea și unele lucrări care
vor putea fi efectuate de elevi în
cazul cînd din cauza :impului ne-
favorabîl ei nu vor putea munci
pe cimp. în acest caz elevii noș-
tri vor pune la punct unele co-
lecții de material didactic ale
școlii, vor executa grafice, schi-
te, planșe etc. necesare pentru
lecțiile de agricultură și științe
naturale.
In timpul lucrărilor practice
continue vom căuta să cunoaștem
mai bine aptitudinile și capacită-
țile elevilor, pentru a urmări mai
tîrziu dezvoltarea lor. Aceste ob-
servații ne vor fi de un real folos
și în munca de îndrumare profe-
sională a elevilor. Ințelegînd că
pregătirea temeinică și desfășu-
rarea în bune condițiuni a prac-
ticii continue contribuie în mod
esențial la legarea învățămînțului
de viață, la pregătirea multila-
terală a viitorilor colectiviști, ne
străduim să ne îndeplinim cît mai
bine sarcinile care ne revin în
această privință.
Prof. SAMUIL VASAS
Huedin
parcurilor, la îngrijirea monu-
mentelor istorice și naturale. în
zilele practicii elevii au adunat
diferite materiale pentru îmbo-
gățirea muzeului școlii, a colec-
țiilor de științe naturale, a cabi-
netului de geografie.
La întocmirea planului s-a a-
vut în vedere organizarea dife-
rențiată a acțiunilor pe clase, ur-
mărindu-se ca acestea să fie cît
mai adecvate particularităților de
vîrstă ale elevilor.
Zilele activităților practice rec-
reative au încununat pentru co-
pii bucuria muncii bine împlini-
te de-a lungul întregului an șco-
lar și vor face ca vacanța să Ie
pară mai plăcută, mai frumoasă.
T. RADU
La practică în stațiunea experimentală hortivilicolă din I șahii [a, regiu-
Problemele de tehnică ÎI pasionează pe acest elev al Școlii medii „Gi
Lazăr' din Capitală, ca ți pe mul ți dintre colegii lui
Un plan concret de măsuri
Datorită experienței acumulate
în anii trecuți, am ajuns la con-
cluzia că activitățile practice con-
tinue își ating pe deplin scopul
dacă sînt temeinic organizate și
dacă se desfășoară pe baza unui
plan de măsuri concrete. Iată
de ce, înainte de a contura de-
finitiv planul de măsuri pentru
perioada practicii, direcția șco-
lii noastre a luat contact cu con-
ducerile întreprinderilor indus-
triale și agricole unde urmează
să lucreze elevii, pentru a cu-
noaște posibilitățile acestora de
cuprindere a elevilor și pentru a
stabili lucrările pe care le vor
efectua ei.
S-au constituit astfel 7 colec-
tive sau, cum le spunem noi în
școală, „comisii restrînse" de pro-
fesori care au mers în întreprin-
derile industriale și agricole și au
cules date despre caractei'ul aces-
tora, despre istoricul lor, despre
fluxul tehnologic, procurarea ma-
teriei prime, desfacerea produse-
lor. De asemenea, comisiile au
analizat împreună cu personalul
de specialitate al întreprinderilor
industriale și agricole ce anume
lucrări vor putea fi executate de
elevi. In stabilirea acestora s-a
pornit, pe de o parte, de la con-
dițiile existente în întreprinderi,
iar pe de altă parte, de la di-
rectivele mari pe care și-a pro-
pus să le urmărească școala prin
practica continuă — aplicarea cu-
noștințelor dobîndite în timpul a-
nului, îmbogățirea lor cu ele-
mente noi, legate de tehnică, con-
solidarea priceperilor și deprinde-
rilor practice, familiarizarea ele-
vilor cu activitatea organizată,
cu disciplina în producție, dez-
voltarea dragostei lor față de
munca productivă etc.

Fiecare comisie a prelucrat da-
tele culese și le-a prezentat con-
ducerii școlii. Pe baza acestor date
s-a elaborat un plan concret de
măsuri privind repartiția locuri-
lor de practică pe clase și pe gru-
pe de elevi, conținutul muncii în
producție și cadrele didactice
care vor conduce și vor răspunde
de buna desfășurare a practicii.
Planul nostru de măsuri pre-
vede ca elevii clasei a VIII-a să
lucreze în sala de lucrări prac-
tice a școlii și, pe lingă acea-
sta, să facă vizite la întreprinderi
pentru a-și consolida unele cu-
noștințe primite în timpul stu-
dierii tehnologiei materialelor și
lăcătușeriei și pentru a vedea
cum se aplică în practică unele
legi și principii studiate la fizică,
chimie, matematică. în acest scop
ei vor vizita Uzina electrică, fa-
brica „Ardealul” și secțiile de
turnătorie și cărămidărie de la în-
treprinderea de industrie locală
„I. C. Frimu”. De asemenea, ei
vor vizita Stațiunea de mașini și
tractoare și gospodăria agricolă
de stat unde își vor efectua orele
de instruire în producție în anul
școlar viitor.
Elevii claselor a IX-a vor lucra
la G.A.S. „Miciurin", unde vor
participa la întreținerea culturi-
lor de prășitoare, la combaterea
buruieniloi-, la combaterea boli-
lor și dăunătorilor, precum și la!
întreținerea culturilor din lotu-
rile semincere (grîu și mazăre!.
De asemenea, ei vor efectua pria
rotație diferite Itcrări practice la
Stațiunea de mașini și tractoare.
Repartizați pe lîngă echipele de
muncitori, vor participa la lucră-
rile de reparații curente la ba-
toze și combine, adîncindu-și cu-
noștințele în legătură cu mașinile-
de recoltare a cerealelor pă-
ioase.
în ceea ce privește pe elevă
claselor a X-a, aceștia vor efectua
în școală practica de conducere
a automobilului și vor lucra in
secțiile de produse lemnoase
cărămidărie ale întreprinderii
„I. C. Frimu''.
în vederea cuprinderii tuturor
obiectivelor practica se va de*-
fășura în două etape: prima între
11 $1 16 iunie, iar a doua între
18 și 23 iunie. După încheierea
primei etape va avea loc o ana-
liză sumară a modului cum s-«
desfășurat munca, dîndu-se indi-
cații privind înlăturarea eventua-
lelor lipsuri. După încheierea
practicii va avea loc o analiză a-
mănunțită a muncii tuturor ele-
vilor, la care vor fi invitați și
muncitorii, brigadierii și inginerii
din întreprinderile unde au lu-
crat ei.
Socotim că, astfel organizată,
practica va da rezultate bune,
înarmîndu-i pe elevi cu noi cu-
noștințe și deprinderi pe care să
le poată folosi mai tîrziu în pro-
ducție.
EMERIC BIRTALAN
și PAUL PTEANCU
(NVĂTĂMtNT DE CULTURĂ GENERALĂ
Studiul limbii romîne in școala
Căi de cultivare a exprimării elevilor
ultivarea
vorbite și
limbii
scrise
eunoașterea
cale a limbii
bularului ei,
parcurge în pro-
cesul de învăță-
mînt etape dife-
rite, dintre care
esențiale sînt atît
structurii gramati-
și a bogăției voca-
cît și însușirea a-
cestor cunoștințe în așa măsură
în’cît elevii să le stăpînească te-
meinic și să-și dea seama în
orice ocazia de importanța, de
rostul folosirii uneia șau alteia
dintre resursele limbii noastre.
Drumui de la cunoașterea teo-
retică a normelor limbii literare
lâ însușirea profundă, la dobîn-
direa posibilităților de mînuire
corectă și expresivă a ei este de-
stul de lung și de complex. In
cursul acestui proces de învățare
elevii sînt mereu îndrumați de
dascălii lor, de Ia cel care le
dezleagă cheia abecedarului pînă
la conferențiarul pe care adoles-
centul îl ascultă vorbind despre
Înalte probleme ale științei, ale
artei, ale tehnicii. De aceea, cînd
un elev sau un student răspunde
la un examen, la un concurs,
în-
cu
das-
gîndul examinatorului se
dreaptă fie cu admirație, fie
nemulțumire către acești
păli ; mai mult chiar,
atunci
cînd intr-un cerc oarecare de
studii sau de conversație obiș-
nuită se manifestă calitățile sau
"lipsurile limbii folosite de vor-
bitor, în fond se fac simțite roa-
dele îndrumării primite în școa-
lă. Deși cultivarea exprimării ti-
neretului școlar nu este numai
rezultatul predării unei anumite
'discipline înscrise cu un nume și
pn număr de ore în planul de
învățămînt, ci rodul unei activi-
tăți multilaterale, totuși rolul de
primă vioară revine aici învăță-
torului, profesorului de limba și
literatura romînă.
Din păcate însă, dacă există
multe și valoroase lucrări știin-
țifice asupra problemelor de le-
xicologie, de gramatică, de isto-
ria limbii literare, sînt foarte pu-
ține și cu totul insuficiente stu-
dii asupra stadiilor de dezvoltare
și asupra modalităților de culti-
yare a limbajului, mai ales
fcolarii mijlocii și mari.
la
Printre lucrările prezentate la
Examenele de maturitate, la con-
cursurile de admitere se întîlnesc
exemplare care se impun nu nu-
inai prin logica expunerii și a
argumentației, prin caracterul
personal al gîndirii, dar și prin
exprimarea corectă și nuanțată.
Și fiindcă asemenea lucrări sînt
destul de numeroase este lesne
de înțeles că ele sînt rezultatul
unui sistem de muncă, poate nu
statuat în principii și reguli, dar
prezent în activitatea de fiecare
clipă a școlii. La o atentă obser-
vare a fiecărei lecții și îndeosebi
a celor de limba și literatura ro-
mînă se pot desprinde elemente
Constitutive ale acestui sistem.
Am asistat zilele trecute la o
lecție de recapitulare cu
clasei a V-a „B" a Școlii
ani nr. 51 din Capitală. Se
deau cîteva texte literare
pe aceeași temă: aspecte
elevii
de 8
reve-
axate
yiața muncitorilor în trecut
astăzi.
din
și
O primă calitate a discuției
purtate cu elevii a fost aceea că
nu punea accentul doar pe me-
morarea conținutului unor texte,
Ci solicita judecata, înțelegerea
adîncă a esenței faptelor lui Bo-
zan și Filip, ale lui Durma și Ba-
ciu, ale lui Vasile Horga. De a-
Ceea, povestirea textelor n-a a-
yut forma unei reproduceri me-
canice, ci s-a înlănțuit în fraze
personal construite, care folo-
seau material lexical oferit de
text într-o îmbinare clară și co-
rectă. De exemplu : „Bozan a
auzit doar un strigăt, în care se
contopeau însă toate strigătele
muncitorilor” sau „Sala s-a um-
plut cu plumb topit, aburii erau
înăbușitori și în mijlocul lor ză-
cea un tovarăș în primejdie de
moarte*.
Simplitatea și claritatea expu-
nerii n-au exclus nici o clipă ce-
rința ca elevii să folosească un
vocabular cu termeni noi, învă-
țați la fiecare dintre textele stu-
diate. Ba mai mult, s-au repetat
definițiile unor cuvinte cu care
elevii mici sînt mai puțin fami-
liarizați, fie că făceau parte din
terminologia tehnică ■— hială
fie că erau neologisme frecvente
în limba noastră actuală : stri-
dent, compact, vertiginos. Pre-
ocuparea pentru repetarea cu-
vintelor noi, care prezintă difi-
cultăți tocmai pentru că nu s-au
integrat vocabularului activ al
elevilor, este deosebit de utilă
deoarece adesea sensul și chiar
forma lor rămîn vagi, determi-
nînd folosirea lor greșită. La o
anchetă întreprinsă anul trecut
în cîteva școli în Capitală de
către o studentă pentru lucrarea
de diplomă s-a putut constata că
un număr restrins de elevi de
clasa a Vl-a mai puteau explica
cuvinte ca cele mai sus citate,
desigur datorită unei insuficien-
te insistări asupra lor. Grija pro-
fesorului avea deci un serios te-
mei, rezultat dintr-o îndelungată
experiență didactică privind îm-
bogățirea vocabularului elevilor.
Se știe că lectura particulară
este un izvor nesecat pentru cul-
tivarea exprimării elevilor. La
clasa a V-a, textele din ma-
nual date pentru lectură supli-
mentară constituie un minimum
care trebuie valorificat în cursul
anului și care nu trebuie uitat
nici la recapitularea finală. Așa
s-a procedat la lecția citată mai
sus, unde elevii au fost îndru-
mați să folosească pentru com-
pletarea temei de repetare și
fragmentul din „La pomul lău-
dat' de Francisc Munteanu. A-
titudinea lui Horga Vasile le-a
servit elevilor la sintetizarea tră-
săturilor muncitorului în partea
finală a discuției. în formularea
caracterizării ei au mînuit cu si-
guranță expresii ca „spirit de
echipă”, „conștiință muncitoreas-
că', acestea fiind perfect inte-
grate în expunere, dovadă a în-
țelegerii sensului și a necesității
lor. Formulările nu apăreau stin-
ghere și nu sunau în gol, ele e-
rau expresia adecvată a unor
cunoștințe normale pentru vîrsta
elevilor și a unor sentimente fi-
rești pentru copiii crescuți în re-
gimul nostru.
Nu numai vocabularul folosit
de elevi a constituit o preocupare
a profesorului pentru cultivarea
exprimării elevilor săi în timpul
lecției, ci și construcția sintactică
a frazelor. Unui elev care a în-
ceput o frază amplă și greoaie
datorită acumulării de atributive,
i s-a cerut să renunțe și să for-
muleze propoziții și fraze simple,
fără prea multe dezvoltări. Este
interesant că, neputînd da la
clasa a V-a explicații de ordin
gramatical (abuzul de propoziții
subordonate atributive, de folo-
sire a pronumelui relativ care),
profesorul a îndreptat atenția e-
levilor în spre greșeala comisă
continuînd fraza și îngroșînd
pînă la caricatură abuzul. Glu-
ma si-a făcut imediat efectul și
elevul și-a reformulat ideea în
sensul indicat de profesor.
Problema mijloacelor gramati-
cale de stabilire a legăturilor
sintactice în propoziție și frază
a fost abordată tangențial la re-
capitularea cunoștințelor grama-
ticale cu elevii clasei a VII-a
„C“ de la aceeași școală, unde
am observat un interesant mod
de discutare a valorilor conjunc-
țiilor și locuțiunilor conjuncțio-
nale.
La analiza sintactică a unei
fraze dintr-un basm, elevii aveau
de precizat felurile propozițiilor.
Dintre acestea două erau cir-
cumstanțiale temporale: „după
ce Ie vedea înflorind, crescînd și
pîrguindu-se" și „tocmai cînd a-
cestea dăduseră în copt". în ana-
liză, elevul ascultat a făcut o
greșeală de interpretare afir-
mînd că a doua subordonată
temporală exprimă exact același
raport ca și prima, o acțiune
care se efectuează în timp după
acțiunea din regentă. Fiind pus
să cerceteze mai atent atît sen-
sul cît și mijloacele conjunctive
a ajuns la concluzia că după ce și
tocmai cînd nu exprimă același
raport, ci că între ele există o
deosebire de moment. Elevul și
întreaga clasă, fiind sesizați de
această diferență, au fost puși să
construiască fraze cu propoziții
temporale exprimînd momente
variate față de acțiunea din re-
gentă. Li s-a cerut totodată să
fie atenți la deosebitele conjunc-
ții sau locuțiuni conjuncționale
folosite. Exemplele date au fost
sunat, tovarășul profesor a intrat
în clasă. Imediat ce se termină
cursurile începe pregătirea pen-
tru examen. Cum am auzit eu
asta m-am și suit în pod... După
ce a pierdut urma hoților, Prîs-
lea a cules cîteva mere de aur si
le-a adus tatălui său etc. Intere-
sant este faptul că după ce elevii
au sesizat existența unor nuanțe
diferite între după ce, îndată ce,
imediat ce, le-au explicat ei în-
șiși ca fiind datorite adverbelor
imediat, îndată, care intră în
componența locuțiunilor conjunc-
ționale respective. Această dis-
cuție privitoare la nuanțele de
sens pe care le implică folosirea
unuia sau altuia din mijloacele
conjunctive le-a dezvăluit elevilor
bogatele posibilități oferite de
limba noastră atît scriitorilor cît
și vorbitorului de rînd.
In această privință este foarte
semnificativ un pasaj din „Cara-
giale în vremea lui', piesa lui
Camil Petrescu. în care Caragia-
le, indignat de pretențiile de
scriitor ale prințului Geanabey,
face observația subtilă : „din
pricină nn e corect zis aici, deoa-
rece acest „din pricină" e peiora-
tiv. I-am dat o palmă din pricină
că a fost obraznic, i-am dat nota
8 pentru că a știut lecția..."
Dacă elevii sînt făcuți atenți
asupra unor astfel de posibilități
de exprimare foarte precisă da-
torită varietății mijloacelor ling-
vistice, vor deveni mai exigenți
chiar în exprimarea proprie.
Studiul sintaxei propoziției și
a frazei este deci momentul cel
mai indicat pentru ca elevii să-și
însușească — nu sub forma unei
simple enumerări de forme, ci
practic, pe textul analizat și în
propria lor exprimare — valorile
și sensurile prepozițiilor și ale
conjuncțiilor. Adeseori în școală
analiza completă a unor fraze
foarte complicate constituie sta-
diul final al învățării gramaticii.
Analiza gramaticală însă este
numai o treaptă — fără îndoială
utilă și valoroasă — dar de aici
încolo elevii mai au de străbătut
drumul spre formarea posibilită-
ților de a folosi cunoștințele do-
bîndite în propria lor exprimare.
Analiza pe texte literare trebuie
să le dezvăluie arta cu care
marii maeștri ai cuvîntului au
folosit resursele limbii noastre
pentru a da „vestmîntul’ cel mai
potrivit gîndurilor și sentimente-
lor lor și, în același timp, să-i
determine să valorifice cunoștin-
țele dobîndite în propria lor ex-
primare, corectînd-o și nuan-
țînd-o.
Credem că în această ultimă
direcție școala noastră mai are
încă mult de făcut. Pornind de
Ia concepția că noțiunile teore-
tice de limbă sînt absolut nece-
sare pentru fundamentarea unei
vorbiri și scrieri corecte, afir-
măm că numai cunoașterea lor
nu rezolvă problema, ci este ne-
cesar ca elevii să fie puși mereu
în situația de a aplica fiecare
nouă cunoștință dobîndită, de a
aprecia importanța aspectului
îngrijit și corect al exprimării
lor.
Lector univ. CLARA CHIOSA
în cercul pedagogic al profesorilor
de matematică
Profesorii de matematică din
raionul Sighișoara au discutat
nu de mult, într-o ședință a cer-
cului pedagogic metodele de pre-
gătire a elevilor din clasele a
VII-a în vederea examenului de
absolvire.
Discuțiile purtate au arătat
necesitatea de a se pune un ac-
cent mai serios și pe recapitu-
larea sistematică a materiei pre-
date în clasele anterioare, dîn-
du-se atenție în special interpre-
tării corecte a problemelor și e-
fectuării rapide a calculelor. De
pildă, profesorul de matematică
de la Școala de 8 ani din Al-
bești a arătat că înainte de a
intra în studiul fracțiilor alge-
brice a recapitulat sistematic
operațiile cu fracții ordinare,
ceea ce a ușurat înțelegerea te-
mei respective
Alcătuind schema irazelor pe care le analizează, elevii clasei a VII-a
de la Școala medie din Buzău își consolidează cunoștințele de limba
romînă.
Două
Am asistat la clasa a VILa
„A" de la Școala de 8 ani nr. 5
din Brașov, la o lecție recapitu-
lativă de geografie, ținută de
profesoara Elisabeta Minea, cu
tema „Marile unități de relief din
patria noastră". Această temă,
care înmănunchiază cunoștințele
unui capitol vast și important
din geografia patriei, a antrenat
la discuții un mare număr de
elevi ai clasei.
Ei au arătat la început care sînt
marile unități de relief din țara
noastră. Apoi, dînd o caracteri-
zare generală a reliefului, au
subliniat că el este variat, pro-
porționat și simetric și au pre-
zentat argumente care să le sus-
țină afirmațiile. S-a discutat în
continuare despre felul în care
au luat naștere diferitele forme
de relief din țara noastră în de-
cursul milioanelor de ani, despre
fenomenele de încrețire a scoar-
ței, de eroziune și de depunere
în urma cărora s-au format mun-
ții, dealurile, podișurile, cîmpiile.
Elevii s-au oprit apoi la munți,
scoțînd în evidență caracteristici-
le munților tineri și ale munților
bătrîni din țara noastră, delimi-
tînd cele trei lanțuri ale Carpa-
ților — orientali, meridionali și
occidentali. Ei au descris fiecare
lanț în parte, numind masivii pe
care-i cuprind, apele și trecători-
le ce-i străbat, bogățiile solului și
subsolului etc.
Descriind relieful țării noastre
în ordinea înălțimii, urmînd for-
ma lui de amfiteatru, elevii au
trecut de la munți la caracteri-
zarea dealurilor și podișurilor.
După ce au delimitat dealurile
pe hartă, ei au descris caracte-
risticile principale ale acestora în
cadrul celor trei grupe studiate :
dealuri pericarpatice, dealuri sub-
carpatice și dealuri de podiș. Și
aici s-au referit la bogățiile solu-
lui și subsolului, vorbind îndeo-
sebi despre zăcămintele de petrol
și sare și despre însemnătatea lor
pentru economia noastră națio-
nală.
In același fel au fost tratate
cîmpiile, delta și luncile — for-
Profesorii Școlii medii nr. 2 au
vorbit despre felul cum au or-
ganizat consultațiile privind pu-
nerea în ecuație a problemelor.
Ei au arătat în același timp că,
pentru a veni în ajutorul elevi-
lor care au ambii părinți în pro-
ducție, au organizat pregătirea
acestora în școală.
Discuțiile și propunerile făcute
în cadrul cercului, popularizarea
experienței pozitive a unor pro-
fesori care au obținut rezultate
bune în pregătirea elevilor și
care an de an au un număr mic
de corijenți au dus la mai
buna desfășurare a lecțiilor re-
capitulative.
lecții
mele cele mai tinere ale r
lui țării.
Scoțînd în evidență bogății >
fiecărei unități de relief, elev.. ; _
tras concluzia că Republica : - -
tră Populară este o țară cu nur.
resurse naturale, ceea ce a de-
terminat dezvoltarea unei inc_--
trii naționale cu multiple ramuri
industriale.
Participarea activă a clasei la
lecție, răspunsurile prompte s
precise, felul în care elevi- au
reușit să sintetizeze cunoștințele
pe baza planului de recapitulare
au dovedit nivelul lor ridicat ce
pregătire, cît și preocuparea pro-
fesoarei de a consolida și siste-
matiza cunoștințele predate.
Dacă acestor strădanii li s-ar
fi adăugat o muncă mai intensă
cu harta s-ar fi înlăturat și unele
deficiențe ale lecției, manifestate
prin lipsa de siguranță a elevii :r
atunci cînd li se cerea să arate
pe hartă unitățile de relief. Ir.
viitor tov. Minea va trebui să st
preocupe mai mult de a forma e-
levilor ei priceperea de a lum
cu harta.
Lecția recapitulativă de geo-
grafie la care am asistat în clasa
a VII-a „F” de la Școala de 8 ani
nr. 6 din Brașov avea tema ..Ape-
le R.P.R.". Tovarășa profesoară
Irina Danko a început această
lecție chemînd la hartă un elev.
A discutat cu el, apoi a chemat
un altul, un al treilea, un al p •
trulea — limitîndu-se de fiecare
dată la a discuta în doi *n
timpul acesta clasa întreagă râ-
mînea nasivă. nefiind în nici un
fel antrenată la lecție. Cei solici-
tați să răsnundă au dat dovadă
de cunoștințe mai mult sau mai
puțin exacte, dar profesoara n-a
făcut tot ce trebuia pentru a ve-
rifica dacă ei și-au însușit în rea-
litate nrincipalele chestiuni stu-
diate în timpul anului. îndeosebi
trebuie arătat că a fost cu totul
omisă din planul de recapitulare
importanța economică a apelor
din tara noastră.
Lecția recapitulativă a avut și
alte dofWențe. Bunăoară, cînd s-a
vorbit despre Ialomița, profesoa-
ra a întrebat care este afluentul
cel mai important al acestui rîu
dar, cu toate că nu a primit nici
un răsnuns (nici nu a insistat de
altf"1 să-l primească! a trecut la
descrierea Prahovei. în felul aces-
ta țv-'n, elevi nu a mai fost clar
că Preuova este afluentul lalo-
mițe’’. incomplet a fost tratat
grunui apelor din estul țării.
Moi mult decît elevii clasei a
VII-a ..A” de la Școala de 8 ani
nr. 5 e’evii acestei clase au ară-
tat r-o<-:^nrantă în folosirea hăr-
ții. Dooorece în timpul anului
n-an folosit în suficientă măsură
harta elevii și-au însușit cunoș-
tințele în bună parte mecanic.
Concluziile trase din lecțiile re-
capitulative trebuie să-i ajute
profesoarei să-și îmbunătățească
substanțial munca în anul școlar
viitor. îndeosebi ea va trebui să
acOra« atenție legării strînse a
predării geografiei de problemele
dezve’+ării economice a țării noa-
stre oi să înlăture caracterul me-
canic al însușirii cunoștințelor
prin folosirea mai intensă a
iNVÂTĂMtNT
CE CULIURĂ GENERALĂ
La muzeul de arheologie
Bn preajma înche-
ierii anului șco-
lar, elevii clasei a
V-a de la Școala
de 8 ani nr. 24
din Capitală au
participat la o lec-
ție deosebit de interesantă : o lec-
ție de istorie antică desfășurată la
Muzeul de arheologie. Caracterul
deosebit al lecției a fost marcat
și de faptul că la ea au asistat
și studenții din grupa nr. 421 din
anul II al Facultății de istorie și
geografie de la Institutul pedago-
gic de 3 ani din București, unul
dintre ei — Constantin Bărbuță
— fiindu-le de astă dată „profe-
sor".
După ce au fost împărțiți în
grupe de cîte 8, după ce li s-au
dat indicațiile necesare (fiecare
grupă urmînd să treacă pe rînd
prin fața vitrinelor cu materiale),
școlarii au fost conduși în inte-
riorul muzeului.
Cercetarea exponatelor le-a dat
elevilor prilejul de a-și reprezen-
ta concret momente principale
ale evoluției societății omenești
pe teritoriul patriei noastre în
orînduirea comunei primitive și
în orînduirea sclavagistă. Li s-au
arătat unelte din epoca pietrei
cioplite și șlefuite — topoare,
vîrfuri de lănci, harpune — ca
și unelte din metal — securi,
brăzdare de fier pentru pluguri,
seceri. Studentul propunător le-a
cerut să compare uneltele de pia-
tră cu cele de metal. Apoi, după
intuirea unui tablou în care sînt
înfățișate diferite îndeletniciri
ale oamenilor din acele vremuri,
printre care și operația de tur-
nare a metalelor, le-a arătat
tiparul din piatră al unui toporaș
și le-a explicat cum era folosit la
turnarea acestei unelte.
Intr-o altă încăpere a muzeu-
lui li s-au prezentat elevilor ex-
ponate care vorbesc despre legă-
turile poporului dac cu cetățile
grecești de pe malul Mării Ne-
gre. Amforele suple, statuetele
de ceramică și bronz, armele și
podoabele, copia coifului scitic
din aur descoperit la Poiana —
toate au stîrnit admirația copii-
lor.
Primul moment al lecției s-a
încheiat aici. Studentul Constan-
tin Bărbuță a tras concluzia :
-Tot ce ați văzut, copii, consti-
tuie o puternică mărturie că po-
porul nostru are o străveche ci-
vilizație".
în continu i re Ierta s-a referit
la rirmrra Daciei de către ro-
mani. insirt-adu-se cauze-
lor cuceririi, asupra celor două
răzbea;? de ctocerire. ca și asupra
urmăritor cuceririi Daciei de că-
tre romani.
Cauzele cuceririi Daciei au fost
sugestiv ilustrate prin mijlocirea
exponatelor aflate în muzeu. In-
tr-adevăr, în vitrinele acestuia se
află, în vase de lut, boabe de ce-
reale înnegrite de vreme. Este
grîul lanurilor despre care izvoa-
rele pomensc că au fost culcate
la pămînt de călăreții lui Ale-
xandru Macedon în expediția lui
din nordul Dunării. Obiecte din
In atenția profesorilor
de economie politică
și socialism științific
Pentru a da răspuns la unele
întrebări puse de profesorii de
economie politică și socialism ști-
ințific privind examenul de ma-
turitate se fac următoarele preci-
zări în lumina instrucțiunilor Mi-
nisterului Invățămîntului, publi-
cate în gazeta noastră din 27 a-
prilie a.c. :
Din materia clasei a X-a elevii
vor fi examinați din secțiunile
privind modul de producție capi,
talist și modul de producție so-
cialist.
Din materia clasei a Xl-a elevii
vor fi examinați din tot ceea ce
s-a studiat la socialism științific
și materialism istoric. La mate-
rialismul dialectic elevii vor fi
examinați asupra problemelor
privind trăsăturile fundamentale
ale materialismului filozofic mar-
metal prețios, tezaure ca cel gă-
sit la Herăstrău au dovedit co-
piilor de ce faima bogățiilor Da-
ciei ajunsese pînă la Roma.
Armele folosite de daci — pa-
loșele curbate, săbiile drepte,
lăncile, arcurile — stindardul
în chip de balaur ca și fortifica-
țiile dacice pe care Dio Cassius
le numește „munți întăriți cu zi-
duri" le-au demonstrat copiilor
că dacii au avut și o puternică
organizare militară.
Cu multă căldură s-a vorbit în
timpul lecției despre vitejia daci-
lor în luptă, despre îndîrjirea cu
care și-au apărat ei pînă în ulti-
ma clipă libertatea. Cu interes au
ascultat copiii și relatarea pri-
vind felul cum a fost sărbători-
tă la Roma, timp de 123 de zile,
cucerirea Daciei, ca și descrierea
columnei înălțate în amintirea
acestei victorii, columnă pe care
sînt înfățișate scene din lupta în-
dîrjită a dacilor.
în concluzia finală s-a analizat
caracterul just al războaielor de
apărare duse de daci și caracte-
rul ne just al războaielor de co-
tropire purtate de romani, s-a
scos în evidență tradiția de luptă
pentru libertate a poporului nos-
tru.
Bogăția materialului intuitiv,
varietatea metodelor folosite în
cadrul lecției ținute la muzeu au
avut drept rezultat o temei-
nică consolidare a cunoștințelor.
Prompte și complete, răspunsuri-
le școlarilor au dovedit din plin
aceasta.
Analiza lecției practice ținută
la muzeu de studentul Constan-
tin Bărbuță a stabilit că lecția
și-a atins scopul instructiv-edu-
cativ și merită, deci, nota maxi-
mă.
Aceasta nu este însă singura
lecție practică ținută de studenții
Facultății de istorie care a pri-
mit nota maximă. Ca urmare a
strînsei colaborări dintre catedra
de istorie și catedra de pedagogie
a institutului, viitorii profesori
au avut posibilitatea de a ține
în timpul practicii pedagogice
lecții de tipuri diferite, de a do-
bîndi multe cunoștințe și deprin-
deri care le vor fi deosebit de
utile în munca cu copiii Nota
obținută de studentul Constantin
Bărbuță, ca și notele multora din
colegii lui, sînt o dovadă că vii-
torii profesori sînt temeinic pre-
gătiți că ei au aptitudini și dra-
goste pentru meseria aleasă.
r. CIOCÎKLIE, lector la catedra
de istorie și E. BATRÎNU, asis-
tent Ia catedra de pedagogie a
Institutului pedagogic de 3 ani
din București
Instantanee din
școlile reșițene
in școlile reșițene, la fel ca în
toate școlile patriei, zilele înce-
putului de vară au un climat al
lor, sărbătoresc și vesel. Numărul
zilelor de școală scade mereu.
Ba, pentru cei care în anul aces-
ta au învățat prima oară să so-
cotească, la fel ca și pentru co-
legii lor din clasele a Il-a, a IlI-a
și a IV-a, pe numărătoare n-a
mai rămas, la sfîrșitul zilei de
sîmbătă, 2 iunie, nici o bilă. Pen-
tru ei anul școlar s-a încheiat.
Acum participă, sub conducerea
învățătorilor, la activitățile prac-
tice recreative.
Pentru elevii claselor a V-a, a
Vl-a, a VIII-a, a IX-a și a X-a,
zilele acestei săptămîni înseamnă
ultima trecere în revistă a celor
învățate în timpul anului. Sînt
zilele recapitulării, în care tot ce
au acumulat de-a lungul a luni și
luni de zile se rînduiește în sis-
teme armonioase de cunoștințe
trainice. La capătul acestor zile
ei se vor întîlni, în cadrul prac-
ticii de producție, cu muncitorii,
vor învăța de la ei nenumărate
lucruri noi.
O parte din elevii claselor a
IX-a și a X-a de la Școala
medie din Reșița își vor petrece
zilele de practică în producție
la marele combinat siderurgic al
orașului lor. Tovarășul Petre
Gobl, directorul adjunct al școlii,
a venit la combinat și în această
dimineață, la prima oră de lucru.
Stă de vorbă cu șefii de secții,
La biblioteca raională „Flacăra Roșie" din Brăila, micii cititori găsesc cărțile lor prelerate.
Răspunsuri corecte și convingătoare
în primele zile ale recapitulării
finale, elevii clasei a VIII-a ,,C'
de la Școala medie „Papiu Ila-
rian' din Tg. Mureș au discutat
cu profesoara lor, tov. Margareta
Horga, tema „Substanțe chimice'.
Tema aceasta s-a dovedit a fi
bine aleasă, deoarece sintetizează
cunoștințe care au fost studiate
de elevi în lecții răspîndite de-a
lungul întregului an școlar, în-
chegîndu-Ie într-o strînsă unita-
te. Astfel, ei au avut prilejul să
recapituleze în cadrul acestei
teme cunoștințe privind sub-
stanțele simple și compuse,
oxizii și bazele, acizii și reacțiile
chimice, precum și cele învățate
despre fabricarea acizilor prin di-
ferite metode și importanța lor
economică.
Recapitularea a început cu o
introducere teoretică. Profesoara
le-a cerut elevilor să dea defini-
ția leninistă a materiei, iar apoi
definiția substanței.
Răspunsurile elevilor — care
au definit materia ca realitate
obiectivă care există în afara
conștiinței oamenilor și indepen-
dent de ea, au dovedit că în
timpul anului școlar profesoara
a pus accentul pe dezvoltarea
concepției marxist-leniniste a
elevilor despre lume. Din cele
spuse de elevi cu privire la reac-
țiile chimice ș-a văzut și faptul
ale secțiilor. Se pare, după felul
în care i se întinde mina peste
tot, că-i un vizitator cunoscut,
obișnuit al combinatului. Nici
nu-i de mirare; de cîțiva ani
răspunde de practica în producție
a elevilor. Acum a venit să mai
vadă o dată locurile de muncă
unde vor lucra elevii, să pună la
punct, împreună cu șefii de sec-
ții, ultimele amănunte ale progra-
mului de practică.
L-am întîlnit pe directorul ad-
junct stînd de vorbă cu maistrul
lăcătuș Petre Doloreanu, la sec-
ția 662 sculărie. In secția aceasta
vor veni la practică, peste citeva
zile, elevii clasei a IX-a, care au
lucrat aici și în timpul anului,
cîte o zi pe săptămînă. îi cunoa-
ște întreaga secție și fiecare
muncitor îți poate povesti multe
lucruri frumoase despre ei. Am
aflat astfel că losif Klein a ajuns
să lucreze cu multă dibăcie la
strung, că Gheorghe Ungureanu
va putea deveni un bun fre-
zor, că Francisc Baboș a îndrăgit
mult lăcătușăria, pentru care do-
vedește aptitudini. Acum, munci-
torii se pregătesc cu drag să-i
primească pe elevi timp de două
săptămîni în mijlocul lor, să-i
ducă mai departe pe drumul cu-
noașterii meseriei.
La rîndul lor, elevii așteaptă
cu nerăbdare zilele de practică,
făgăduindu-și să lucreze cît mai
bine, să dovedească tuturor că nu
în zadar îi laudă muncitorii.
că ei cunosc cauzalitatea feno-
menelor, legile care stau la baza
transformărilor chimice.
Felul cum s-a desfășurat lecția
recapitulativă a demonstrat că
tovarășa profesoară a ținut sea-
ma și de sarcina permanentă ce
stă astăzi în fața școlii — reali-
zarea unei legături strînse între
teorie și practică. Faptul acesta
a reieșit în bună măsură din ex-
periențele executate în cadrul
lecției. De exemplu, s-a efectuat
reacția chimică a oxidului de
cupru cu acidul clorhidric, în ur-
ma căreia s-a obținut clorura cu-
prică și apă. După efectuarea ex-
periențelor elevii au notat pe ta-
blă și în caiete formulele chimice
respective. Cu prilejul efectuării
experiențelor elevii au vorbit și
despre proprietățile fizice și chi-
mice ale acizilor și sărurilor care
se formează prin diferite reacții,
ca și despre întrebuințările aci-
zilor. De exemplu au arătat în-
trebuințarea acidului clorhidric
în laborator ca reactiv la prepa-
rarea hidrogenului, a clorului, a
hidrogenului sulfurat și la obți-
nerea diferitelor cloruri. Pe larg
s-au oprit elevii asupra între-
buințării acidului clorhidric în
industrie, arătînd rolul lui foarte
însemnat la curățirea metalelor,
a suprafețelor ce urmează să fie
sudate.
însă cel mai deplin în clasa a
Xl-a ai cărei elevi își spun acum,
cu mîndrie, absolvenți. Intr-ade-
văr ei au încheiat cursurile și
iau acum parte la lecțiile recapi-
tulative în vederea examenului
de maturitate.
In ultima zi a lunii lui mai, în
clasa lor parcă ninsese cu tran-
dafiri. In acea zi trandafirii au
fost simbolul tinereții, al visuri-
lor înaripate, al bucuriei, al dra-
gostei și al încrederii în viață.
In ultima zi a lunii lui mai, cei
aproape 100 de absolvenți și-au
luat rămas bun de la școală așa
cum vrea tradiția statornicită
aici. A fost o sărbătoare emoțio-
nantă, o zi a florilor, a bucuriilor,
a nostalgiilor și amintirilor, o zi
în care ușorul, abia simțitul re-
gret după anii petrecuți laolaltă
a fost biruit de nerăbdarea de a
porni în viață, de a păși pe mi-
nunatul ei drum. Braț la braț,
fetele și băieții au poposit în fie-
care clasă pentru a-și lua rămas
bun de la colegii lor mai mici,
pentru a le preda ștafeta. Au
cîntat cîntece compuse de ei, care
vorbeau despre bucuriile anilor
de învățătură, despre hotărîrea
de a face cinste școlii oriunde
vor fi, despre visurile lor de
viitor.
Priveam chipurile acelea copi-
lăroase încă, dar pe care se citea
multă hotărîre, voință, optimism,
dragoste de muncă. Cei mai mulți
au încheiat ultimul an de școală
în continuare, vorbind despre
obținerea acidului sulfuric și sul.
furos, elevii au arătat care sînt
reacțiile la care este necesară fo-
losirea anumitor catalizatori
pentru desfășurarea reacției,
care sînt reacțiile ce au loc la
temperaturi obișnuite și care sînt
acelea ce se desfășoară la tem-
peraturi mai ridicate. Acolo unde
era cazul, de exemplu la SO2+
H-O țt HrSOs, au arătat că re
acția este reversibilă.
Explicînd anumite reacții și
vorbind despre rezultatul lor, e-
levii au arătat întreprinderile
chimice din țara noastră unde se
prepară substanțele chimice rele-
vînd marea dezvoltare a industriei
noastre chimice în anii puterii
populare. Ei au citat, în legătu-
ră cu aceasta, și unele prevederi
ale Congresului al III-lea al
P.M.R. și au arătat importanța
industriei chimice pentru dez-
voltarea altor ramuri ale eco-
nomiei noastre naționale.
Lecția de recapitulare a con-
tribuit astfel la consolidarea cu.
noștințelor elevilor, le-a creat
posibilitatea să înțeleagă corela-
ția și interdependența fenomene-
lor studiate, i-a ajutat să vadă
mai bine cum sînt folosite acest®
fenomene în practică.
Prof. ELENA TULIPANT
Bretner, Valter Tulbureanu, Ion
Orza, au numai medii de 9 și 19.
Sînt hotărîți să treacă examenul
de maturitate cu aceleași rezul-
tate. Au luat hotărîrea aceasta de
mult, încă la începutul anului
școlar. Au purtat în legătură cu
aceasta discuții aprinse în orele
de dirigenție, în adunările gene-
rale U.T.M. Și de mult au început
să se pregătească pentru a trans-
forma hotărîrea lor în faptă.
Sărbătoarea de rămas bun n-a
însemnat pentru ei despărțirea
de școală. Continuă și acum să
deschidă în fiecare zi poarta ei.
Asistă la lecțiile de recapitulare,
vin la consultațiile și meditațiile
organizate pentru ei de profesori,
efectuează lucrări de laborator la
fizică și chimie. Căci, la fel de
grijulii ca și pînă acum, profeso-
rii au luat numeroase măsuri
prin care să-i ajute în vederea
pregătirii examenului de maturi-
tate.
Acum fiii, și fiicele oțelarilor
Reșiței sînt în pragul vieții. Fie-
care își vede urcușul însorit.
Mulți vor să îmbrățișeze meseria
părinților lor, să le ducă mai de-
parte realizările. Alții vor lucra
pe întinsele ogoare ale gospodă-
riilor agricole colective sau vor
crește și educa, la rîndul lor, alte
noi tinere vlăstare. Toți însă vor
păstra undeva, într-un colț al
inimii, imaginea luminoasă a șco-
lii, a minunaților ani de învăță-
automatizării producției
cu
de
Predarea matematicii și problemele
Un grup de elevi ai Școlii medii
Fiind vorba de lecții de recapi-
tulare in școala serală i-am ce-
rut mai întîi tovarășului Constan-
tin Fierăscu, profesor de litera-
tură la Școala medie nr. 12 din
București, să ne facă o precizare
legată de particularitățile speci-
fice lecțiilor recapitulative ținute
în fața muncitorilor-elevi.
— în linii mari — ne-a răspuns
tov. Fierăscu — lecțiile de reca-
pitulare din școala serală sînt a-
semănătoare cu cele de la cursu-
rile de zi. Deosebirile sînt sesi-
zabile mai ales sub aspectul că
la seral recapitularea reprezintă o
nouă formă a fixării, latură a
procesului de predare care in
școala serală capătă o pondere și
o însemnătate mult mai mare
decît la cursurile de zi. Se știe
că îndeobște profesorii școlilor
serale dau extindere, în timpul
orelor, momentului fixării pentru
a asigura prin aceasta însușirea
încă din clasă a principalelor cu-
noștințe predate. La fel am pro-
cedat și eu în timpul anului. In
general am fragmentat lecțiile în
unități logice și după predarea
fiecăreia am cerut elevilor să
repete pe scurt ideile de bază. La
sfirșitul orei îmi rezervam iarăși
cîteva minute pentru a repeta
ideile cuprinse în întreaga lecție.
Acum, recapitularea finală mi-a
dat posibilitatea să adîncesc a-
cest proces de fixare printr-o
nouă repetare a ceea ce este e-
sențial în materia predată de-a
lungul anului. Țin seama și de
data aceasta că activitatea în cla-
să reprezintă partea principală a
muncii școlare a elevilor mei.
— Care sînt cerințele pe care
vi le-a impus respectarea acestei
particularități?
— în primul rînd, o foarte a-
tentă alegere a temelor recapitu-
lative.
— Cum ați fixat temele pentru
recapitulare?
— Mi-am propus ca ele să fie
cît mai cuprinzătoare, astfel in-
cit să pot parcurge principalele
probleme studiate cu elevii. A-
vînd în vedere că ei se vor pre-
zenta în fața examenului de ma-
turitate, am formulat teme simi-
lare celor pe care presupun că
vor trebui să le dezvolte la exa-
men. Una din ele, de exemplu, a
fost „Transformarea socialistă a
agriculturii oglindită în literatura
contemporană". Timp de cîteva
ore am discutat cu elevii cum s-a
reflectat acest proces în poezia
unor poeți ca Mihai Beniuc,
Eugen Jebeleanu, Maria Banuș
sau Dan Deșliu, în proza lui Mihail
Sadoveanu, Marin Preda, V. Em.
Galan, Titus Popovici, Asztalos
Istvan. In cadrul altei teme, „Lite-
ratura contemporană despre pro-
blemele industrializării socialiste
a țării’’, am cuprins creații ale
scriitorilor Nagy Istvan, Mihail
Davidoglu etc. Mergînd pe aceeași
linie am încercat să încadrez în
subiecte cum ar fi „Oglindirea în
literatură a luptei duse în trecut
pentru dreptate și libertate so-
cială’’. sau „Lupta pentru pace o-
glindită în literatura contempo-
serale „I. L. Caragiale" din Capitală pregătindu-și lucrările practice în
laboratorul de chimie al școli.
O noua fixare
— Ce idei de bază ați urmărit
în desfășurarea acestor lecții?
— Ideile au fost determinate de
specificul fiecărei teme. Analizînd
operele literare care tratează
tema transformării socialiste a a-
griculturii, bunăoară, am insistat
asupra diversității problemelor pe
care scriitorii au reușit să le sur-
prindă în acest proces. Am dis-
cutat despre felul cum este oglin-
dită în „Mitrea Cocor” și „Se-
tea” lupta dusă de țărănimea
muncitoare, sub conducerea par-
tidului, pentru înfăptuirea refor-
mei agrare, despre felul cum în-
fățișează Marin Preda și Aszta-
los Istvan lupta pentru transfor-
marea socialistă a satului, des-
pre felul cum este redată în ope-
ra lui V. Em. Galan munca pen-
tru consolidarea gospodăriilor a-
gricole de stat. Pe de altă par-
te, am insistat asupra bogăției
tipologice ce caracterizează lite-
ratura noastră nouă și mai ales
asupra trăsăturilor proprii per-
sonajelor pozitive pe care le în-
tîlnim în aceste opere. Ne-am o-
prit îndeosebi la caracterizarea
unor personaje ca Ilie Barbu din
„Desfășurarea”, Anton Filip din
„Bărăgan” sau Ardeleanu din
„Setea”.
— Astfel de idei au alcătuit pla-
nul tuturor lecțiilor recapitula-
tive?
— In măsura in care operele
studiate mi-au permis s-o fac fără
a le analiza fragmentat, numai
pentru a ilustra anumite idei La
tenia „Lupta pentru pace oglin-
dită în literatura contemporană”,
de exemplu, am tratat întîi crea-
ția poetei Maria Banuș, referin-
du-mă la „Ție îți vorbesc Ame-
rică" și „La masa verde”. Apoi
am vorbit despre poemul
rîsul Hiroșimei” și poezia
„Su-
„Li-
dice” de Eugen Jebeleanu. Elevii
trebuie să rămînă cu imagini
clare despre fiecare operă și scrii-
tor în parte. De aceea cred că
acolo unde materialul nu mi-a
permis ar fi fost greșit să creez
un plan artificial pentru realiza-
rea căruia să folosesc numai a-
numite părți din fiecare operă în
parte.
— Cum ii ajutați încă din acea-
stă perioadă pe elevi pentru pre-
gătirea examenului de maturi-
tate?
— Imediat după ce au apărut
instrucțiunile Ministerului în le-
gătură cu acest examen am luat
măsuri pentru a organiza astfel
predarea materiei încît să-mi ră-
mînă un număr suficient de ore
pentru recapitularea și sistema-
tizarea cunoștințelor elevilor pînă
la 15 iunie, cînd clasele a Xl-a
de la școlile serale vor încheia
anul școlar. In cadrul acestor ore
pun în primul rînd accentul,
după cum s-a văzut și din ceea
ce am spus pînă acum, tocmai
pe acele cunoștințe cărora la exa-
men li se va acorda o atenție deo-
sebită — literatura romînă după
23 August 1944 ca imagine artis-
tică a transformărilor revoluțio-
nare obținute de poporul munci-
tele din care rezultă caracterul
realist și progresist al acestei li-
teraturi, partinitatea comunistă a
literaturii actuale, superioritatea
metodei realismului socialist.
Pe de altă parte țin seama de
faptul că la examen elevii vor
trebui să expună singuri un anu-
mit subiect în toată amploarea
lui, fără a fi conduși de întrebări
ajutătoare. De aceea și la orele
recapitulative le cer să realizeze
același lucru. Caut să folosesc
într-o cît mai mică măsură con-
versația după formula întrebare-
răspuns și să dau extindere ex-
punerilor independente ale elevi-
lor pe anumite probleme.
•— Ce alte aspecte ne puteți re-
leva în legătură cu metodica lec-
țiilor de recapitulare?
— Folosirea tablourilor sinop-
tice. M-am referit la faptul că so-
cotesc recapitulo.rea ca o adîncire
a fixării, iar fixarea nu poate fi
concepută fără utilizarea tablou-
rilor sinoptice, a schemelor. Mai
ales în școala serală ele sînt in-
dispensabile pentru că îi ajută pe
elevi să memoreze într-un timp
scurt problemele principale ale
unei teme.
Preocuparea pentru fixarea ju-
dicioasă a temelor recapitulative,
pentru organizarea lecțiilor de
recapitulare astfel încît ele să a-
jute pregătirii elevilor în vederea
examenului de maturitate pe care
o manifestă profesorul Fierăscu
își va concretiza desigur rezulta-
tele in răspunsurile bune pe care
ei le vor
tia la acest examen.
V. OCTAVIAN
Ne-am
zul țațele
obișnuit să măsurăm re-
muncii noastre cu mij-
loacele simple pe care ni le oferă
notele. Știm că dacă răspunsu-
rile elevilor sînt bune, dacă din
catalog dispar notele mici, în-
seamnă că strădaniile noastre au
dat roade, înseamnă că munca
noastră nu a fost zadarnică.
Pentru cei ce lucrează însă în
școli serale, pentru profesorii că-
rora le revine minunata datorie
de a-i îndruma pe cărările științei
pe tinerii care sînt în același timp
și muncitori și elevi, se conturea-
ză din ce în ce mai mult și un alt
aspect în care se reflectă roadele
strădaniilor lor pedagogice. In-
vățînd în școală matematică sau
chimie, fizică sau științe natura-
le, muncitorii au posibilitatea să
înțeleagă mai bine, dintr-un nou
punct de vedere, și problemele
complexe ale procesului de pro-
ducție cu care vin zilnic în con-
tact în întreprinderile lor și, în-
țelegîndu-le, să vadă ce au de fă-
cut pentru a-și îmbunătăți mun-
rofesorii de mate-
matică din școlile
serale ale orașului
Brașov se preo-
cupă îndeaproape
de familiarizarea
muncitorilor-elevi
problemele teoretice legate
automatizarea producției. Ei
pornesc în această privință de la
indicațiile cuprinse în Raportul
prezentat de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej la cel de-al III-
lea Congres al partidului, în care
se arată că în anii șesenalului va
începe folosirea mașinilor elec-
tronice de calcul și a altor siste-
me de programare electronică
pentru automatizarea complexă
a unor procese de producție la
rafinării, instalații ale industriei
chimice, precum și automatizarea
unor lucrări de calcule economi-
ce și de statistică.
Ținînd seama de faptul că o
serie de muncitori cu înaltă ca-
lificare — montatori mecanici, e-
lectricieni etc. — lucrează direct
la montarea dispozitivelor auto-
mate, iar alții,- mereu mai nu-
meroși, conduc instalații dotate
cu asemenea dispozitive, profeso-
rii au socotit că este bine să le
dea, în cadrul unor lecții de sin-
teză, o serie de cunoștințe care,
deși depășesc într-o anumită
măsură programa, pot fi destul de
ușor înțelese, pe baza practicii din
producție.
Căutînd să se pregătească te-
meinic pentru aceste lecții, pro-
fesorii de matematică discută a-
supra lor și își împărtășesc reci-
proc experiența în cadrul cercu-
lui pedagogic de specialitate.
De curînd, profesoara Silvia
Medianu, de la Școala medie se-
rală nr. 3, a arătat într-o ședin-
ță a cercului ce procedee foloseș-
te pentru a-i familiariza pe elevii
ei cu problemele automatizării
producției. Pe lîngă faptul că
le-a prezentat unele realizări
dobîndite în țara noastră în a-
ceastă privință — linia automată
pentru fabricarea chiulaselor de
motor realizată de inginerii, teh-
nicienii și muncitorii uzinelor
„Steagul Roșu" din Brașov, mași-
nile electronice de calcul C.I.F.A.
ale Institutului de fizică atomică,
mașina Institutului politehnic din
Timișoara, specializată în tradu-
ceri din limba engleză, mașina de
relee a Institutului de calcul din
Cluj etc. — profesoara le-a ară-
tat concret modul de utilizare a
zicem, o lecție despre structura
moleculară a metalelor, despre
forță sau despre mașini simple
devin astfel ajutoare prețioase ale
procesului de producție.
Dacă trecem prin școlile serale
nu odată avem prilejul să cu-
noaștem elevi cărora o lecție sau
alta le-a sugerat ideea unei ino-
• vații, cărora cunoștințele primite
în școală le-au ajutat să-și rea-
lizeze aceste inovații. Despre ast-
fel de inovații ne-ar putea po-
vesti, de exemplu, strungarul Ion
Gh. Petre de la schela de extrac-
ție „Valea Caselor" din raionul
Găiești, elev al școlii medii sera-
le din localitate. El ne-ar putea
vorbi despre faptul că o lecție de
geometrie i-a sugerat ideea de a
crea un dispozitiv pentru prinde-
rea și strunjirea cilindrilor pom-
pei de țiței, ne-ar putea spune cît
timp și cîți bani se economisesc
datorită faptului că acești cilindri
nu mai trebuie trimiși pentru
strunjire la o întreprindere spe-
cială.
Lucruri asemănătoare ne-ar pu-
tea spune și ajustorul Lazăr A-
algebrei în studiul mecanismelor
automate. Folosind lucrarea „Teo-
ria algebrică a mecanismelor au-
tomate" de acad. prof. Gr. C. Moi-
sil și o serie de materiale publi-
cate în „Gazeta matematică și
fizică" și în alte reviste de spe-
cialitate, tov. Medianu a înfăți-
șat muncitorilor-elevi din clase-
le a X-a și a Xl-a sistemul bi-
nar de numerație și schemele de
comandă directă.
Pe baza explicațiilor muncito-
rii-elevi își dau seama că va-
riabilele folosite în studiu iau un
număr finit de valori și sînt a-
sociate diferitelor elemente de
automatizare : contacte, butoane,
relee de diferite specii, selectori,
tuburi electronice etc. După cu-
noașterea elementelor de automa-
tizare ei înțeleg că schemele e-
lectronice, numite scheme II, sînt
formate prin legarea în serie sau
paralel a acestor elemente, căro-
ra li se asociază variabile cu
două sau trei valori. în continua-
re profesoara arată elevilor
cum se stabilește o așa numită
funcție de lucru a dipolilor, cu
ajutorul căreia se pot pune în e-
vidență diferitele stări ale meca-
nismului. Exemplificînd practic
aceasta, ea a efectuat în fața par-
ticipanților la ședința cercului a-
naliza schemelor, prezentînd două
probleme aplicative : 1) Știind că
anumite butoane sînt acționate și
altele nu, să se spună dacă ele-
mentele
executive funcționează
sau nu; 2) Ce butoane trebuie
acționate și care nu, pentru ca
elementul executiv să funcțione-
ze ? Sintetizînd schemele în li-
mitele unei riguroase logici ma-
tematice. profesoara a găsit func-
țiile de lucru și a efectuat con-
strucția în cazurile cînd se dau
anumite condiții de operare sau
de neoperare. Toate aceste exem-
plificări s-au aplicat pe scheme
cu comandă directă.
Expunerea profesoarei Silvia
Medianu a fost urmărită de mem-
brii cercului cu mult interes, iar
discuțiile purtate au fost deose-
bit de rodnice pe linia evidenție-
rii posibilităților pe care le oferă
programa școlară pentru a preda
cele mai noi teorii matematice, cu
atît mai mult cu cît țara noastră
se găsește pe unul dintre cele
mai înaintate locuri din lume în
domeniul cercetării acestor teorii.
SILVESTRU PATIȚA
lector la I.P.C.D. Brașov
a Școlii medii serale de pe lîngă
uzinele „Grivița Roșie" din Ca-
pitală care, datorită cunoștințelor
însușite în șeoală, a adus în pro-
cesul de producție inovații ce per-
mit refolosirea călăuzelor rczete
la aparatul tip 30 de tone și mo-
dificarea tijei prelungitoare a
aceluiași aparat. Colegul său de
școală Ion Vența, montor la sec-
ția de automotoare a Depoului
București-Călători, ne-ar putea
spune de asemenea cum l-a aju-
tat lecția despre teorema celor
trei perpendiculare să rezolve
problema ajustării cuzineților
într-un timp mult redus față de
cel de care avea nevoie înainte.
Inovațiile sînt, desigur, reali-
zări ale muncitorilor, dovezi ale
dragostei lor de muncă, ale in-
teresului pe care-1 manifestă pen-
tru ridicarea randamentului și
calității producției. In aceste ino-
vații însă se află și ceva din su-
fletul profesorilor, din munca lor,
din grija pe care ei o manifestă
pentru pregătirea muncitorilor
elevi.
Semnificații profunde
Tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al Partidului Comunist Bulgar, în mijlocul participanjilor la
Congres.
Primul Congres al învățătorilor
și profesorilor bulgari
O fărîrnă de aer, o picătură
de soare, o țandără din oglinda
mării, puțin din verdele copaci-
lor și din roșul flăcării, aici o
umbră, iar dincolo puțină lumină,
și de sub penele încă stîngace,
încă nesigure dar pline de suflet
și de candoare a răsărit un ta-
blou, și altul, și altul. De jur
împrejur, în dreptunghiuri multe
și mici, în sălile tăcute, spațioa-
se și răcoroase s-au adunat cele
mai bune dintre ele și în fle-
care vezi parcă printr-o fereas-
tră, cu ochii lor, un crimpei din-
tr-o lume unde se aud ca de
departe ecouri din larma recrea-
țiilor, rîsete și strigăte subțiri,
pași zdupăiți, o minge bușită și
din nou voci multe de copii a-
lergînd și rîzînd în soare, împin-
gînd săniuțe sau lovindu-se cu
proiectile de nea.
Ne-am obișnuit, de mai mulți
ani încoace, ca trecînd în pri-
mele zile de vară pe marginea
lacului din parcul Herăstrău să
întîlnim în drumul nostru tradi-
ționala expoziție de desene a ti-
neretului școlar. Am pătruns de
fiecare dată în aceste săli pur-
tînd pe buze acel surîs care ne
luminează chipul atunci cînd ne
aflăm în preajma copiilor și am
trăit cîteva clipe reconfortante
încercînd să descifrăm în crea-
țiile celor mici talente virtuale,
sentimente, ginduri și idei. De la
un an la altul copiii, așa cum
pot fi văzuți aici fără să se
vadă, ne-au uimit și ne-au făcut
să-i iubim mai mult.
Trecînd de la un desen la al-
tul ne oprim din cînd în cînd
surprinși, ne apropiem și ne de-
părtăm privind cu atenție, căci
vîrsta autorului (care variază in-
tre 7 și 16 ani) ni se pure nepo-
trivită cu ceea ce avem înain-
tea ochilor- Ne punem întrebări.
Un copil poate să vadă atît de
mult ? Un băiețel de zece ani
reușește să desprindă semnifi-
cații atît de profunde și, mai
ales, să le redea atît de bine ?
Și dacă vrem totuși o explicație
trebuie să ne gindim că aici, în
această expoziție, au fost aduse
creații ale copiilor din toate col-
țurile țării, că talentele pe care
le vedem apar datorită grijii cu
care sînt căutate și descoperite,
încurajate și îndrumate în orice
școală.
Pe calea aceluiași gînd vom
găsi răspuns și altor întrebări.
Care sînt temele pe care și le
aleg copiii ? Ce subiecte tratea-
ză lucrările lor ? Sînt realitățile
noastre socialiste, fața înnoită a
orașelor și satelor, construcții noi,
peisaje industriale, holde din
gospodăriile colective, muncitori,
pionieri la muncă patriotică, a-
mintiri din tabără, de la munte,
de la mare, din excursii — de
fiecare dată un crîmpei de viață
profund adevărată, în redarea
căreia regăsești strălucirea bucu-
riei, a sincerității, a optimismu-
lui senin copilăresc. înseamnă că
acești copii învață să vadă esen-
țialul din realitatea zilelor
noastre, să-l înțeleagă, să4 iu-
bească. înseamnă că ei cresc ca
adevărați cetățeni ai minunatei
noastre patrii socialiste.
OCT. BUZESCU
De curînd s-au desfășurat la
Sofia lucrările primului Congres
al cadrelor didactice bulgare,
convocat din inițiativa Partidului
Comunist Bulgar cu scopul de a
se analiza rezultatele obținute în
aplicarea legii adoptate în 1959 cu
privire la legarea școlii de viață
și pentru trasarea liniilor de per-
spectivă ale activității viitoare
de instruire și educare a elevilor.
Pregătirile pentru Congres au
fost însuflețite de apropierea
celui de al VUI-lea Congres al
Partidului Comunist Bulgar. A-
ceasta a făcut să sporească elanul
cadrelor didactice în munca șco-
lară de fiecare zi. Au apărut
numeroase inițiative menite să
consolideze și să dezvolte succe-
sele obținute. Dorința de a munci
mai bine s-a manifestat cu tot
mal multă vigoare, concretizată
în acțiuni care au mobilizat în-
treaga masă a învățătorilor și
profesorilor. Au avut loc întîlniri
cu muncitori, ingineri, tehnicieni
fruntași, cu savanți și pedagogi
de seamă, cu cadre didactice care
ani de-a rîndul n.au avut în cla-
sele lor corijenți. S-au organizat
lecții, seminarii, lucrări de labo-
rator menite să ducă la perfec-
ționarea cadrelor didactice.
în întîmpinarea Congresului au
fost larg dezbătute problemele
predării limbii și literaturii bul-
gare, problemele educației comu-
niste, cu participarea celor mai
buni profesori, a părinților, a
oamenilor de știință și cultură.
întreaga presă s-a ocupat de
problemele de învățămînt. Reali-
zările, inițiativele celor mai bune
cadre didactice au fost larg popu-
larizate. în toate școlile s-au or-
ganizat reuniuni în care cadrele
didactice s-au angajat să lichide-
ze lipsurile, să obțină rezultate
mai bune în pregătirea pievilor.
Numeroase inițiative și acțiuni au
dus la întărirea bazei materiale
a școlilor.
în ședința plenară a Congresu-
lui s-au prezentat două referate :
„Rezultatele aplicării legii pentru
reorganizarea învățămîntului și
sarcinile cadrelor didactice și ale
societății în vederea unei mai
strînse apropieri a învățămîntului
de viață“ — de către tov. Nacio
Papazov, ministrul învățămîntu-
luî și Culturii, și „Uniunea Tine-
retului Comunist Dimitrovist și
școala" — de către tov. Ivan Aba-
giev, secretar al Uniunii Tinere-
tului Comunist Dimitrovist. Au
urmat apoi discuții la care au
participat aproximativ 180 de
vorbitori.
Participarea la Congres a mem-
brilor Biroului Politic al P.C.B.,
în frunte cu tovarășul Todor Jiv-
kov, prim secretar al C.C. al
P.C.B. a făcut să se manifeste
mai viu dorința reprezentanților
cadrelor didactice de a face o
analiză profundă a rezultatelor
obținute în instruirea și educarea
elevilor, de a-și da contribuția la
lărgirea succeselor viitoare. Par-
ticipanții la discuții și-au expri-
mat dragostea și recunoștința
față de Partidul Comunist, care
acordă o deosebită grijă școlii și
cadrelor didactice. Congresul a
arătat puternic dorința cadrelor
didactice de a promova noul, de
a cunoaște și aplica experiența
cea mai bună în munca de învă-
țămînt, de a cunoaște experiența
școlii sovietice și a învățămîntu-
lui din celelalte țări socialiste.
în discuția Congresului au fost
puse problemele îmbunătățirii
programelor și manualelor școla-
re, perfecționării cadrelor, dez-
voltării activității de cercetare
pedagogică, înzestrării laboratoa-
relor și atelierelor școlare cu
utilaj modern etc.
S-a subliniat ca o cerință im-
perioasă necesitatea de a răspîn-
di larg experiența școlilor și ca-
drelor didactice fruntașe. în acest
scop sînt declarate deschise pen-
tru toți lecțiile profesorilor care
obțin cele mai bune rezultate.
Fiecare profesor este chemat să
caute mereu metode noi, mai
bune de instruire și educare a
elevilor, pentru a-i ajuta să poată
aplica în practică tot ceea ce în-
vață. A nu lucra mereu în același
fel, a nu da dovadă de conserva-
torism care paralizează forțele
creatoare, a găsi mereu ceva nou,
— iată cerințe repetate în cuvîn-
tul multor vorbitori. S-a subliniat
necesitatea de a pregăti bine pe
toți elevii, de a lupta împotriva
corijențelor și repetenției.
Problema orientării elevilor
spre munca productivă, spre me-
seriile în care este mai mare ne-
voie de cadre, spre producția a-
gricolă este o importantă sarcină
a școlii bulgare în etapa actuală.
Congresul a arătat că activitatea
educativă trebuie îndreptată în
direcția dezvoltării tot mai puter-
nice a dragostei de muncă, a spi-
ritului tovărășesc, a tuturor
trăsăturilor care caracterizează
omul societății socialiste și co-
muniste. A fost exprimată atît în
referate cît și în discuții necesi-
tatea de a face mai larg loc edu-
cației estetice a elevilor.
Referatele și discuțiile au făcut
să se reliefeze unele idei care
urmează să fie studiate de condu-
cerea Ministerului învățămîntu-
lui și Culturii al R. P. Bulgaria,
de către cercetătorii în domeniul
pedagogiei și educației, de către
toți cei care îndrumează munca
școlilor. Acad. Todor Pavlov a
subliniat bunăoară necesitatea de
a se acorda mai multă atenție stu-
diului logicii în școală. însușirea
cunoștințelor de matematică, fizi-
că, chimie, cibernetică, folosirea
mașinilor moderne complicate
presupun o gîndire logică dezvol-
tată, capacitatea de a abstractiza.
Nici abstractizare sterilă, nici em-
pirism — a subliniat acad. T.
Pavlov. El a arătat de asemenea
că are o deosebită valoare pentru
educația tineretului popularizarea
largă a realizărilor oamenilor de
știință, a cercetărilor din labo-
ratoare.
Indicațiile date Congresului de
către tovarășul Todor Jivkov,
prim secretar al C.C. al P.C.B., în
cuvîntul rostit în ultima zi a lu-
crărilor au mobilizat cadrele di-
dactice la o activitate mai stărui-
toare pe drumul descoperirii și
valorificării a ceea ce este nou
și înaintat. Tovarășul Todor Jiv-
kov a arătat sarcinile care stau
în fața învățămîntului în vederea
dezvoltării științei pedagogice,
a învățămîntului superior, a în-
vățămîntului profesional și teh-
nic, a cursurilor serale, în vederea
perfecționării continue a cadre-
lor didactice.
Primul Congres al cadrelor di-
dactice bulgare a apreciat că în
aplicarea legii privind legătura
învățămîntului cu viața s-au ob-
ținut pînă acum rezultate bune.
Măsurile adoptate și sarcinile
trasate vor contribui desigur la
o mai vie înaintare a școlii bul-
gare pe drumul învățămîntului
socialist.
La lucrările Congresului au
participat ca invitați reprezen-
tanți ai învățămîntului din țările
socialiste. Prezentînd experiența
unei școli socialiste, Congresul a
fost urmărit cu interes de toți
invitații de peste hotare. El a
fost un bun prilej pentru un
schimb de experiență valoros,
menit să întărească și mai mult
colaborarea în rezolvarea sarci-
nii comune — educarea tineretu-
lui constructor al socialismului și
comunismului.
E. MĂNAC
Săptămîna filmului rominesc
de desen animat și păpuși
în cinstea zilei de 1 Iunie a
fost organizată în Capitală de că-
tre Studioul cinematografic „Bu-
curești" și Direcția difuzării fil-
melor „Săptămîna filmului romî-
nesc de desen animat și păpuși".
în programul filmelor de de-
sen animat copiii au vizionat
„Zgribulici" (regizor St. Muntea-
nu), „Mănușa"—(regizor S. Muș-
teter), „Zîna de cerneală" și
„Mătura năzdrăvană" — (ambele
realizate de Iulian Hermeneanu)
și filmul „Oac, Oac, broscoiul
lăudăros" (regizor L. Ghigorț).
Filmele de păpuși au ca reali-
zatori nume cunoscute în acest
domeniu. Bob Călinescu semnea-
ză regia la „Cîntecul tractoare-
lor" și „Dimineața Mihaelei"
— acesta din urmă fiind o îm-
binare plăcută între prezența ac-
torilor și animarea obiectelor
dintr-o cameră. Același Bob Că-
linescu, în colaborare cu Florin
Angelescu, a mai realizat filmele
„Duluș și Lăbuș" și „Visul lui
Boroboață". Olimp Vărășteanu
Profesori, învățători, maiștri
instructori, educatoare!
Abonați-vă Ia „Gazeta învățămîntului' pentru pe-
rioada de vară.
In această perioadă în paginile gazetei vor apare
tradiționala rubrică „Din experiența anului încheiat”,
materiale privind pregătirile pentru noul an școlar,
privind desfășurarea activităților de vacanță etc. Se
vor da în continuare lămuriri problemelor ridicate în
scrisorile adresate redacției.
semnează filmele „Voinicelul" și
„Omagiu", iar Gh. Saidel „împă-
răția leneșilor".
Cu prilejul „Săptămînii filmu-
lui romînesc de desen animat și
păpuși" creatorii au avut discuții
cu copiii pe marginea filmelor
vizionate.
Ni se pare deosebit de intere-
santă inițiativa creatorilor de a
organiza o caravană cinemato-
grafică care să meargă în tabe-
rele de vară cu cele mai noi fil-
me de desen animat și păpuși.
Cu prilejul acestor spectacole ei
vor vedea cum sînt înțelese idei-
le pe care ei le exprimă cu mij-
loacele desenului animat și prin
animarea păpușilor și totodată
vor cunoaște mai îndeaproape
viața copiilor, gîndurile și aspi-
rațiile lor. Ne întrebăm însă de
ce această frumoasă inițiativă se
limitează doar la orașul Bucu-
rești !? Pe creatori îi așteaptă și
alte orașe și mai ales copiii din
mediul sătesc.
A. GH. CROITORU
REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scurtei! nr. 1. Telefon 17.60.20. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînteil. Piața Scîntell București.
Corespondenții noștri din regiunea
Crișana ne informează despre:
Construcțiile școlare
An de an a crescut în raionul
Marghita, prin grija organelor
de partid și de stat, ritmul con-
strucțiilor de clădiri școlare. în
toamna trecută s-au dat în folo-
sință 32 de săli noi de clasă, din-
tre care majoritatea în satele ra-
ionului. La centrul de raion a
fost dat în folosință și localul u-
nei școli medii, cu 16 săli de cla-
să, cu laboratoare de fizică, chi-
mie și biologie, înzestrate cu în-
treaga aparatură necesară ex-
periențelor cerute de programa
școlară.
Experiența anului trecut a a-
rătat că pentru terminarea la
timp a construcțiilor școlare este
necesar să se ia din vreme mă-
surile cuvenite. De aceea, încă
din primele luni ale acestui an,
sfaturile populare comunale și
secția de învățămînt a raio-
nului s-au îngrijit să asigure
documentația, devizele, fondu-
rile și materialele de construc-
ție necesare ridicării noilor clă-
diri de școli. Totodată s-au luat
măsuri în vederea folosirii la
maximum a resurselor locale. în
aceste condiții, lucrările de con-
strucții ale localurilor școlare
pentru acest an se află într-un
stadiu avansat, în special la șan-
tierele din comunele Voevozi,
Borumlaca, Dema, Abram, Săl-
dăbagiu, Sălacea și Valea lui
Mihai. Ca urmare, la 1 septem-
brie vor putea fi date în folosin-
ță 68 de săli noi de clasă.
Țăranii colectiviști participă
prin acțiuni patriotice la inten-
sificarea ritmului construcțiilor,
efectuînd voluntar lucrările care
nu cer o calificare specială. în
acest fel se realizează economii
de zeci de mii de lei. De exem-
plu, prin munca depusă de ță-
ranii colectiviști pe șantierul
construcției școlare din satul A-
bram s-au realizat economii în
valoare de 20.000 lei. La con-
sflucția școlii din comuna Voe-
Vdzi, ca și la cea a școlii din co-
muna Derna s-au realizat de a-
semenea, prin muncă voluntară,
economii în valoare de zeci de
mii de lei.
La buna desfășurare a lucră-
rilor de construcții o contribuție
importantă o au și cadrele di-
dactice. Prin interesul manifestat
in ::	d;-;?‘sz. prin sprijinul
pe Wt-1 ost: st de zi s-au evi-
d-..'.printre alții, tovarășii
Micm Dumitru. directorul șco-
I:; cwv Dema. Balogh Francisc
F Matei Aurei învățător în satul
Abram.
Paralel cu munca pentru ter-
minarea celor 68 săli de clasă
care vor ti date în folosință o
dată cu deschiderea noului an
școlar, in raionul Marghita au
început pregătirile pentru des-
chiderea altor 12 șantiere de con-
strucții școlare planificate pen-
tru anul 1963.
Prof. IOAN BETUKER
★
Raionul Simleu își menține,
începînd din 1958, titlul de raion
fruntaș pe regiune în ce privește
construcțiile școlare și culturale.
Numai în ultimii trei ani au fost
date în folosință construcții de
școli cu care ne mîndrim, ca
școlile din Sîg, Valcău, Caraste-
lec, Bobota, Tusa și altele, pen-
tru a nu cita decît cîteva din
realizările obținute în anii tre-
cuți.
Mobilizați de organizațiile de
partid, oamenii muncii din ra-
ionul Șimleu, prin posibilități
locale și cu ajutorul primit din
partea statului, au dat în folo-
.sință în acest an școlar 20 de
săli de clasă. Pentru frumusețea
Noua școală medie din orașul Marghita
construcției și grija cu care a
fost executat finisajul, mențio-
năm localul școlii din Plopiș, cu
8 săli de clasă, și cele ale școli-
lor de 8 ani din Iaz și din Marca.
în prezent se desfășoară o
muncă intensă pentru terminarea
localului de școală cu 4 săli de
clasă din satul Preoteasa, a clă-
dirii școlii de 8 ani din Sighetul-
Silvaniei, a clădirii cu 8 săli de
clasă din Chieșd și a celor două
săli de clasă adăugite la localul
existent în comuna Derșida. A-
ceste construcții vor fi date în
folosință pînă la 23 August.
Pentru noul an școlar vor mai
fi date în folosință 36 de săli de
clasă în comunele Chieșd, Sighe-
tul Silvaniei, Cehei, Pusta și al-
tele.
Pentru terminarea lor la timp
s-au luat din vreme măsurile
cuvenite. Astfel, sfaturile popu-
lare din comunele Sîg, Lompirit,
Ip, Lesmiș și Nușfalău au asi-
gurat din resurse locale, pe lîn-
gă fonduri, și materialul de con-
sttucție necesar. Numai în cursul
lunilor aprilie și mai s-au efec-
tuat peste 850 de zile de muncă
voluntară, realizîndu-se econo-
mii de peste 16.000 lei.
în cursul verii vor începe de
asemenea lucrările de construcții
pentru școlile de 8 ani din Hal-
mășd și pentru școlile de 4 ani
din satele Port, Sîrbi, lazuri și
Subcetate.
Peste tot se urmărește reali-
zarea unor construcții frumoase,
care să ofere elevilor și profeso-
rilor condiții cît mai bune de
muncă.
Prof. MIHAI VlNTURACHE
★
Regimul burghezo-moșieresc a
lăsat în	raionul	Salonta o
moștenire	dureroasă în privința
clădirilor	școlare.	în comuna
Cefa, de	exemplu, existau abia
4 săli de clasă pentru un număr
de 260 elevi, în comuna Sînnico-
laul Romîn erau 4 săli la 480 de
elevi, iar în comuna Cociuba 3
săli la 340 de elevi. în majorita-
tea cazurilor clădirile școlare e-
rau într-o stare cu totul neco-
respunzătoare, avînd condiții
improprii pentru învățătură.
Situația este cu totul alta as-
tăzi. Peste tot s-au construit lo-
caluri școlare noi, săli noi de clasă.
S-au amenajat încăperi pentru
laboratoare, cancelarii, încăperi
pentru păstrarea materialului di-
dactic. Fiecare unitate școlară
dispune de spațiul necesar pen-
tru a asigura școlarizarea tuturor
elevilor din localitatea respec-
tivă. Aceasta este încă o dovadă
a grijii partidului pentru in-
struirea și educarea tinerei ge-
nerații. Numai în anul școlar
1960—1961 s-au dat în folosință,
în raionul nostru peste douăzeci
de săli de clasă. Astfel, în co-
muna Ghiorac s-au construit
6 săli de clasă, cancelarie, la-
borator, la Rîpa s-a construit un
local nou cu 4 săli de clasă, can-
celarie, laborator și bibliotecă,
la lanoșda s-a dat în folosință
un local cu 6 săli de clasă, can-
celarie și laborator.
O contribuție de seamă la ridi-
carea noilor construcții școlare
au adus locuitorii comunelor res-
pective, care au prestat pe șan-
tierele acestora numeroase zile
de muncă voluntară.
în vara acestui an se vor ter-
mina și da în folosință noi loca-
luri de școală. La Husasăul de
Ținea se va termina un local cu
6 săli de clasă, cancelarie
pentru profesori, birou pentru
director, bibliotecă și laborator,
în satele Hodiș șî Dumbrăvița
Mică, sate mici, de deal, se ri-
dică de asemenea săli noi de
clasă. Totodată, vor începe noi
construcții școlare în circa 10
localități din raion. Astfel, la A-
teaș se va construi o școală nouă
cu 4 săli de clasă, în Ciumeghiu
se va construi un nou local cu 8
săli de clasă, la Săldăbagiu un
local cu 4 săli de clasă. în co-
muna Mădăraș, unde se află una
din cele mai vechi gospodării
agricole colective din raion, se
ridică un nou local cu 8 săli de
clasă. Localuri noi vor fi con-
struite de asemenea în localită-
țile Batăr, Ucuriș și Holod.
Majoritatea localurilor noi se
vor construi din resurse locale.
Sfatul popular al raionului Sa-
lonta a luat o serie de măsuri
pentru asigurarea unui ritm ra-
pid al construcțiilor, procurînd
unităților respective materialele
de construcție necesare.
Prof. GRIGORE MATEIAȘ
★
Generalizarea învățămîntului
de 8 ani a pus și în fața raionu-
lui Gurahonț sarcina măririi
spațiului de școlarizare. Pentru
buna funcționare a învățămîn-
tului, în anul școlar 1961—62 au
fost construite în raion 32 de
noi săli de clasă. In comuna Se-
biș, centrul raionului, a fost
dată în folosință la 1 septembrie
1961 o școală nouă cu 16 săli de
clasă. Școli noi de 8 ani au mai
fost construite la Cuied, Dezna,
Revetiș, Almaș, Secaș etc.
Pentru anul școlar 1962—63
vor fi date în folosință un nu-
măr de 44 săli de clasă noi, con-
struite din contribuția voluntară
a cetățenilor. Comuniștii și de-
putății au fost în fruntea acțiu-
nilor întreprinse în acest scop.
Astfel, la inițiativa comuniștilor
din comuna Gurahonț, în aceas-
tă localitate se va construi o
școală cu 16 săli de clasă. De a-
semenea se construiesc localuri
pentru școlile de 8 ani în loca-
litățile Cărând, Sîc, Ignești, Hăl-
măgel și Răpsig.
La multe construcții lucrările
sînt avansate. Astfel, la Ignești
au și fost date în folosință 2 săli
de clasă, iar Ia Crocna, Cărând,
Sîc și Păiușeni lucrările sînt în
finisaj. Ele vor fi terminate în
cursul lunilor iunie și iulie a.c.
Pentru construcțiile din Hăl-
măgel, Cil și Răpsig sînt asigu-
rate fondurile necesare, este
pregătită documentația și s-a a-
dunat o bună parte din material
urmînd ca în această lună să
înceapă lucrările.
O deosebită grijă acordă or-
ganele raionale construirii nou-
lui local al școlii medii din
Gurahonț, care va avea 16 săli
de clasă. Părinții elevilor spri-
jină și ei lucrările de construire
a acestei școli ajutînd la trans-
portul materialului.
AVRAM DÎRLEA
★
îa ultimii ani, comuna Voe-
vozi din raionul Marghita s-a
îmbogățit cu noi localuri de
școală. In satul Buda s-a con-
struit o clădire școlară moder-
nă, cu 4 săli spațioase. Noi săli
de clasă s-au amenajat în sa-
tele Cuzap și Voevozi.
In momentul de față, la cen-
trul de comună este în curs de
finisaj un local nou de școală cu
4 săli de clasă, laborator, cance-
larie etc. construit prin posibi-
lități locale. Prin lucrările vo-
luntare efectuate pînă acum de
către țăranii colectiviști, de că-
tre tineretul din comună, pio-
nieri și școlari, s-au economisit
circa 15.000 lei. O mare contri-
buție au adus la grăbirea lucră-
rilor de construcție Gavril Cri-
șan, directorul școlii, Petru Ma-
rian, secretar al sfatului popular
comunal, precum și G. Vanda,
Florian Jarca și Andrei Altman,
deputați și membri în comitetul
de părinți.
Ritmul în care se execută lu-
crările de finisaj, grija pentru
aprovizionarea cu materialele
necesare cît și ajutorul nepre-
cupețit dat de organele de par-
tid și de stat sînt o garanție că
pînă la 15 iulie a.c. localuî nou
va fi gata, urmînd ca pînă la
deschiderea viitorului an școlar
să se asigure și mobilierul nece-
sar.
T. V. IONAȘ
In pauzele dintre ore, elevii Școlii medii „Filimon Sîrbu“ din Capitală
au și început să facă proiecte pentru vacanță
iiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiinHiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiHiMiHi^
„Creații" lexicale și umor
de prost gust
Este cunoscută și apreciată
preocuparea profesorilor de lim-
ba romînă, ca și a celorlalți pro-
fesori, pentru o cît mai corectă
exprimare a elevilor, pentru ca
aceștia să-și însușească o limbă
bogată și expresivă. Eforturile
acestea nu pot fi însă pe deplin
eficiente atîta timp cît prin mijlo-
cirea scrisului sau a spectacolu-
lui unii autori oferă tineretului
adevărate mostre de exprimare
nepotrivită, de invenții lexicale
triviale.
In numărul său din 1 Iunie
1962, de Ziua copilului, „Informa-
ția Bucureștiului", ziar citit și de
tineret, chiar și de școlari, a pu-
blicat schița umoristică „Păcat
de tine Giony" semnată de I.
Avian. Schița e un cumul de fap-
te atribuite unui copil pe nume
Ion — mai tîrziu Giony — urmă-
rit în evoluția sa de la naștere
pînă la maturitate. Căutând să
ilustreze o problemă de pedago-
gie, și anume reaua creștere a
copiilor în unele familii, autorul
își prezintă personajul mai ales
pe latura raporturilor sale cu pă-
rinții. De la naștere, în urmă cu
mai bine de 30 de ani, se putea
vedea caracterul „negativ" al co-
pilului pentru că — susține au-
torul — avînd nevoie de îngrijire
micul Ion își silește fără milă
părinții (de parcă el ar fi fost
vinovat de acest lucru) să renun-
țe la cele mai necesare lucruri.
Află astfel că, pe rînd, „sacoul
a devenit medicamente, iar pan-
talonii s-au transformat în griș
cu lapte. Sacoul era însă la un
rînd, iar mama avea nevoie de
medicamente la două rînduri”
( !); ...„pantalonii de peticiți ce
erau a curs pesemne grisul prin
ei, așa că tatăl și-a zis din nou :
„Pentru un singur costum păcat
să uzezi șifonierul". Astfel au
fost vîndute șifonierul, oglinda
etc.
După cum se vede, grija fireas-
că a părinților pentru sănătatea
copilului este pusă de autor, fără
nici Un criteriu pedagogic, pe a-
celași plan cu satisfacerea unor
capricii de mai tîrziu ale lui Ion.
Urmează un nou șir de renun-
țări din partea părinților redate
de autor în cel mai „nou” jargon.
„Așa că în vreme ce taică-său
se denicotiniza, feciorul se amu-
za. După aceea maică-sa se de-
pantofiza, adică renunța la pan-
tofi, iar cu banii feciorul se cra-
vatiza, adică își cumpăra cravate,
mama se deciorapiza, iar feciorul
se pantofiza, tatăl se depălăriza...
iar feciorul se pantaloniza...”.
Se înțelege oare de aci — așa
cum sugerează autorul — că
mama micului răsfățat umbla...
depantofizată ?
In continuare ni se spune pe
un ton ironic că între timp băia-
tul „a ieșit învățat, mare specia-
list” (!). Mai degrabă credem că
autorul era obligat să ne infor-
meze cînd și cum a putut ajunge
tânărul — care pare mai mult o
haimana — în situația de a-și
termina studiile.
In fine, prin intermediul unui
joc de cuvinte, ni se povestește
că ajuns mare, Ion (acum Giony)
nu și-a ținut părinții „pe palme"
cum a promis, ci, „în pumni”.
Limbajul atribuit copilului pre-
cum și cel în care ni se relatea-
ză întâmplările, vrînd să fie pe
măsura faptelor descrise, este ex-
presia unei gîndiri vulgare, lipsi-
te de bun simț și decență ; el e cu
atît mai condamnabil cu cît poate
fi ușor imitat de o seamă de ti-
neri care, „învățînd" din astfel de
schițe, nu întârzie să-și însușeas-
că expresiile folosite de autor,
chiar dacă nu sînt pe măsura fe-
lului lor de a gîndi și de a se
exprima. Citind astfel de produc-
ții, unii tineri lipsiți de spirit de
discernământ, ajung să nu mai
poată deosebi spiritul fin, gluma
bună, expresia vie, suculentă, de
gluma vulgară, de expresia tri-
vială. Să nu ne mirăm dacă în-
tr-o bună zi vom auzi că un elev
al nostru spune despre un prie-
ten al lui că l-a „depălărizat" pe
tatăl său, a „deciorapizat-o” pe
mama sa, pentru ca să se „cra-
vatizeze" și să se „pantaloni-
zeze” pe sine.
ZOR1NA REGMAN
inspector în M.I.