Proletari din toate țările, uniți-văf
Organ ai Ministerului învățămîntului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din instituțiile de învățămînt și Cultură
Anul XIII nr. 662
vineri 25 mai 1962
8 pagini 25 bani
Lucrările plenarei C. C. S.
Elevii Scolii de 8 ani din comuna Poenari Apostoli, regiunea Ploiești, studiază dezvoltarea culturilor pe o
parcelă din cele 350 de hectare cultivate cu grîu ale gospodăriei colective „30 Decembrie"
La nivelul cerințelor
agriculturii noastre socialiste
Istoricul eveniment al înche-
ierii colectivizării a marcat in-
trarea agriculturii noastre într-o
etapă nouă de dezvoltare. Pen-
tru a răspunde înaltelor cerințe
ale acestei etape, recenta plena-
ră a C.C. al P.M.R. și sesiunea
extraordinară a Marii Adunări
Naționale au prevăzut un plan
gospodăresc — strategic de
mare amploare, în care sînt in-
cluse sarcini de o deosebită în-
semnătate și pentru învățămîn-
tul patriei noastre^ în Raportul
prezentat de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej la sesiune și în
recenta Hotărîre a partidului și
guvernului privind dezvoltarea
și îmbunătățirea învățămîntului
agricol sînt trasate căile menite
să asigure o temeinică pregăti-
re a cadrelor necesare tuturor
verigilor și ramurilor producției
agricole.
Pînă în anul 1970 agricultura
noastră are nevoie de aproape
23.500 de cadre cu studii agri-
cole superioare, de 59.000 de ca-
dre cu pregătire medie, de
150.000 de mecanizatori, de 4000
de maiștri mecanici și de 3000 -
3500 de ingineri mecanici. în a-
celași timp este necesară înar-
marea întregii mase a țărănimii
colectiviste și a lucrătorilor din
gospodăriile agricole de stat cu
cunoștințe și deprinderi temei-
nice în legătură cu efectuarea
lucrărilor agricole pe baza ce-
lor mai înaintate metode agro-
zootehnice.
Un factor esențial în ridica-
rea nivelului de cunoștințe agri-
cole al colectiviștilor de mîine
îl constituie studierea acestor
cunoștințe în școala de cultură
generală de la sate. Un început
în această privință s-a făcut încă
din 1959. Acum se va face un
pas mare înainte prin introduce-
rea, începînd cu anul școlar ce
urmează, a predării în clasele
V—VIII ale școlilor de cultură
generală de Ia sate, a obiectului
„Agricultura" care va ocupa un
loc însemnat în cadrul procestt
Iui de învățămînt. Studiind acest
îngrășăminte și folosirea lor ra-
țională, cultura cerealelor, hor-
ticultură, protecția plantelor,
creșterea animalelor, cunoștințe
despre mașinile agricole și or-
ganizarea producției agricole.
Predarea cursului va fi strîns
îmbinată cu munca practică a
elevilor, care se va desfășura în
gospodăriile agricole colective
sau gospodăriile agricole de
stat. în planul de învățămînt
pentru școlile sătești de cultură
generală se va prevedea în a-
cest scop un timp sporit pen-
tru activitățile practice, care vor
fi organizate astfel încît elevii
să participe în mod sistematic
la toate lucrările ce constituie
procesul muncii în agricultură.
Hotărîrea privind dezvoltarea
și îmbunătățirea învățămîntului
agricol subliniază în mod deo-
sebit faptul că programele și
manualele necesare predării a-
cestei discipline vor fi elaborate
astfel ca, pe parcursul celor
patru ani de studii, elevii să ca-
pete un sistem unitar de cunoș-
tințe fundamentale din dome-
niul producției agricole.
Fără îndoială că în pregătirea
elevilor pentru viață, pentru
munca în producție trebuie să-și
aducă o contribuție sporită și
cunoștințele predate în cadrul
altor discipline — științe natu-
rale, chimie, matematică, fizică
— care să reflecte cît mai mult
problemele legate de dezvoltarea
agriculturii socialiste.
Rezultă limpede, din aceste
prevederi, cît de mari și de în-
semnate sînt sarcinile care stau
în prezent în fața școlilor și
mai ales a școlilor de la sate.
Acestea au datoria patriotică de
a-și orienta întreaga muncă în
lumina sarcinilor actuale ale a-
grîculturii, de a-și pregăti astfel
elevii încît să devină cadre de
nădejde pentru agricultura noa-
stră socialistă.
Trebuie înlăturată cu desăvâr-
șire tendința care se mai face
vădilă în unele școli de a se da
practice, de a rupe lecțiile ți-
nute în clasă de viață, de mun-
ca desfășurată pe ogoare. în-
treaga activitate desfășurată în
rîndul elevilor atît lecțiile, cît și
conducerea lucrărilor practice —
va trebui să se realizeze într-o
îmbinare organică cu producția
agricolă locală. Este necesar ca
în lecții să se reflecte mult mai
larg decît pînă acum cuceririle
științei și ale tehnicii moderne,
metodele noi de sporire a pro-
ducției, realizările unității?.’’ a-
gricole fruntașe, exneriența îna-
intată a colectiviștilor.
în felul acesta se vor dezvolta
relații noi, specifice satului so-
cialist. între gospodăria atrricolă
colectivă și școală, relații care
pornind de la participarea ele-
vilor la producția gospodăriei,
vor îmbrățișa întreg ansamblul
muncii instructiv-educative. toate
acțiunile menite să pregătească
pentru viață pe viitorii colecti-
viști. Contribuind la tot mai
buna pregătire a elevilor, aceasta
va duce șl la întărirea muncii
educative în rindurile lor, va
face să crească dragostea și in-
teresul lor pentru agricultura
noastră socialistă, pentru reali-
zările obținute de țărănimea co-
lectivistă sub conducerea parti-
dului.
O mare însemnătate pentru
îmbunătățirea nregătirii agrico-
le a elevilor din școlile sătesti
de cultură generală o are ridi-
carea nivelului cadrelor didacti-
ce de specialitate. în legătură
cu aceasta Hotărîrea partidului
și guvernului privind dezvolta-
rea și îmbunătățirea învățămîn-
tului agricol specifică faptul că
planurile șî programele facultă-
ților de științe naturale din
universități șl institute pedago-
gice de 3 ani vor fi revăzute șî
îmbunătățite astfel ca viitorii
profesori de specialitate să-și
însușească cunoștințele necesare
despre producția agricolă și să
efectueze o perioadă de practică
în sala Palatului R.P. Romîne
au început miercuri dimineața
lucrările plenarei C.C.S.
La lucrări iau parte peste 2.300
de persoane : membrii C.C.S. și
Comitetelor Centrale ale uniuni-
lor sindicatelor, președinți ai
Consiliilor regionale și locale ale
sindicatelor, președinți de comi-
tete ale sindicatelor din uzine și
fabrici, din G.A.S. și S.M.T.,
fruntași în întrecerea socialistă.
La lucrările plenarei participă
tovarășii Nicolae Ceaușescu,
membru al Biroului Politic și
secretar al C.C. al P.M.R., Leonte
Răutu, membru supleant al Bi-
roului Politic al C.C. al P.M.R.
membri ai C.C. al P.M.R. și ai
guvernului, reprezentanți ai mi-
nisterelor și instituțiilor centrale,
ai organizațiilor obștești.
Participanții la plenară au a-
probat următoarea ordine de zi:
1.	Raport privind activitatea
sindicatelor pentru îndeplinirea
planului de stat pe primele patru
luni ale anului 1962 și sarcinile
ce revin sindicatelor în lumina
Qn ifîr-iUuUd
de an
In curînd ne vom
despărți de ei șt un
sentiment complex ne
încearcă sufletele. Ne
sînt dragi de parcă ar
fi copiii noștri. Doar
ani de-a rîndul i-am
văzut cum cresc, i-am
îndrumat pe drumul cu-
noașterii, dorind să-i
vedem mari șl inteli-
genți, cinstiți șt harnici,
oameni întregi, adevă-
rati.
Zile și săptămâni șt
luni și ani de-a rîndul
ne-am necăjit și neam
bucurat alături de ei și
pentru ei. Strălucirea
aprinsă in ochii lor co-
pilărești a făcut să de-
vină mai intens și pro-
priul nostru sentiment
de bucurie pentru o
teză „de zece“, pentru
un gest lăudat în fața
detașamentului, pentru
o compunere excepțio-
nală sau pentru răspun-
surile precise, rapide și .
clare care s-au ținut
„sfoară" în timpul unei
inspecții.
Acum ne vom des-
părți. Filele de calendar
rup din zilele lunii, gră-
bind sfîrșitul anului de
școală. Tot mai des,
chiar și în timpul lec-
țiilor, le amintim că
acuma sînt tineri în
toată firea, că în curînd
vor intra în viață, că
n-am vrea să ne facă
de rîs pe unde ajung
sau cineva să-i întrebe
cu dojana ce-au învățat
la școală. Și de fiecare
dată după o astfel de
discuție simțim la ei o
undă de seriozitate me-
ditativă strecurată în-
trebător într-o îmbinare
de sprîncene sau într-o
privire alu-necînd pe fe-
reastră, departe, dincolo
de lumina acestei primă-
veri încărcate cu mires-
me de salcîm.
Se termină școala. Și
după aceea ? Încotro ?
E minunat să urci, sub
hotărîrilor adoptate de plenara
C.C. al P.M.R. din 23—25 aprilie
1962 și a sesiunii extraordinare
a Marii Adunări Naționale ;
2.	Raport privind activitatea
cultural-educativă desfășurată da
sindicate ;
3.	Referat privind activitatea
sindicatelor în rîndul inginerilor;
și tehnicienilor ;
4.	Prezentarea execuției buge-
tului sindicatelor și a bugetului
de asigurări sociale pe anul 1961
și a proiectelor de buget pe anui
1962 ;
5.	Unele probleme organizato-t
rice.
Tovarășul Isac Martin, preșen
dintele C.C.S., a prezentat rapor-i
tul la primul punct de pe ordi-t
nea de zi, tovarășul Vasile Mu-s
șat, vicepreședinte al C.C.S., ra-^
portul la cel de-al doilea punct,
iar tovarășul Ion Cotoț, secretar
al C.C.S., a prezentat proiectul
planului de măsuri referitoare la
aceste două puncte de pe ordinea
de zi.
Lucrările plenarei continui
întinderile albastre, la
înălțimea amețitoare a
schelelor, să știi că din
mîinilc tale se ridică
impresionanții coloși din
beton și sticlă în care
vor locui cei ce mun-
cesc, dar e tot atît de
minunat să minuiești
într-o hală imensă un
aparat de comandă care
pune în mișcare un în-
treg complex de mașini
gigantice. Și nu este la
fel de frumos ca în zo-
rii zilei să colinzi un
lan întins pînă la ne-
sfirșit, să simți pe mîini
rouă dimineții, să freci
în palmă un pumn de
spice mari, pietroase și
să poți spune că aici, în
aceste roade minuna-
te. se află și ceva din
sufletul tău 2
Sînt nenumărate căi,
zeci și sute de drumuri
pe care patria noastră
socialistă le-a deschis
în fața tineretului. Din
ele toate, doar unul sin-
gur poate fi ales. Cel ce
se potrivește cel mai
bine cu înclinațiile și
felul de a fi al fiecăruia.
Depinde în mare
parte de noi ca cei ce
pornesc acum în viață
să-și aleagă drumul pe
care vor putea merge
cu pași siguri de la în-
ceput, pe care pat ajun-
ge victorioși și mîndri
la țintă. îi cunoaștem
bine pe fiecare și încă
de mult i-am sfătuit și
i-am îndrumat pe toți.
Dar acum, înainte de
a ne despărți de ei, mai
avem această ultimă
datorie de a ne convinge
că toți pornesc în viață
pe calea pe care își vor
folosi cît mai deplin
aptitudinile, își vor sluji
cît mai bine patria, po-
porul. Să ne-o îndepli-
nim cu conștiința clară
a misiunii noastre no-
bile de educatori.
V. OCTAVIAN
O scrisoare a lui Pestalozzi Pentru vacanță
ALATURI
La
Sibiu
Muzeul
a fost
o interesantă
în decembrie
Bruckenthal din
descoperită de noi
scrisoare adresată
1818 de pedagogul
elvețian democrat lohann Hein-
rich Pestalozzi lui Stephan Got-
lieb Roth, la Sinea Mică, în
Transilvania. Prin această scri-
soare Pestalozzi cere lui S. G.
Roth să acorde fiului său Step-
han Ludwig Roth permisiunea de
a rămîne încă un an la institu-
tul din Yverdon, unde lucra ală-
turi de el ca profesor de limba
latină.
Iată cuprinsul ei în traducere
romînească :
Mult Stimate Domn !
Distins părinte al unui iiu mult
iubit de mine !
M-ați onorat cu o scrisoare al
cărei confinat ales și sincer a miș-
cat inima mea. Convingerea mea
e vie și caldă. D-voastră sînteți
un om care dorește binele semeni-
lor săi, tot atît de mult ca pe al
său propriu și caută să-1 promo-
veze cu toate mijloacele ce-i stau
la îndemînă. Noi căutăm aci să
simplificăm mijloacele educației și
ale învățămîntului și mai ales să
facem să rezulte cultura poporului
mai mult din capacitatea sa prac-
tică decît din știința sa. în această
privință însă, mult stimate domn,
sînt regiuni în care poporul n-a
fost artificializat în chip științific
și este mult mai potrivit pentru
principiile noastre decît regiunile
în care pustiirea nimicitoare a sa-
vantlîcului și a semidoctismului
superficial a paralizat multilateral
și regretabil forța de acțiune a oa-
menilor în sensul studierii în mod
satisfăcător a ceea ce în fapt ei
trebuie să realizeze.
Ceea ce urmărim aci, cu oste-
neală și greutăți, să realizăm cu
copiii adunați în institutul meu de
săraci, D-voastră găsiți poporul
D-voastră astiel pregătit din punct
de vedere al iorței naturale și al
simțului lipsit de orice artificiu,
cum noi nu-1 găsim pregătit în
cei mai bun local pe care mi l-aș
putea imaaina în ținuturile noas-
tre.
Această părere, iubite și nobile
domn părinte, cu privire la popo-
rul D-voastră, este și părerea țiu-
lui D-voastră iubit, și eu mă bucur
de a fi cunoscut în el un om care
este capabil de a folosi, cu rezul-
tat sigur în patria sa, principiile
pe care noi Ie prelucrăm pentru
scopurile noastre și care, în ace-
lași timp, este înzestrat cu cel mai
curat zel și este atît de însuflețit
de dragostea pentru poporul țării
sale încît nu-i va fi prea grea nici
o osteneală și nici un efort pentru
a obține aci un rezultat important
și hotărîtor pentru patria sa.
D-voastră simțiți, nobile și mult
stimate domn părinte, cît de mult
doresc eu în zilele bătrîneții mele
ca această străduință nobilă a fiu-
lui D-voastră iubit să nu rămînă
an vis zadarnic, ci să se întruchi-
peze în faptă și adevăr real. El
dorește să rămînă la mine un an,
din două motive: atît din dragos-
tea Iui pentru mine —
simt nevoia — cît și
pentru scopul urmărit.
de care eu
din rîvna
noastră
Mult stimate domn părinte !
Eu știu că D-voastră îi veți a-
corda cu plăcere permisiunea de a
putea rămîne la mine atît timp cît
reîntoarcerea sa nu va fi recla-
mată de motive superioare, hotă-
rîtoare și eu prezint această rugă-
minte, cu toată încrederea, inimii
D-voastră.
Amabilitatea pe care D-voastră
mi-o acordați prin aceasta este
mare, dar scopul de a putea fi
folositor odată patriei D-voastră,
prin fiul D-voastră, în domeniul
educației îmi este mai important
decît situația mea, ceea ce mă de-
termină să doresc mai mult o șe-
dere îndelungată a fiului D-voas-
tră iubit.
în măsura în care prietenul meu
Schmid și cu mine vom putea con-
tribui ca acest scop să fie atins
în mod satisfăcător, o vom face
cu siguranță și pentru aceasta vă
dau cuvînlui meu solemn.
Permiteți-mi cu această ocazie,
mult stimate domn părinte, să vă
transmit asigurarea deosebitei
mele considerațiuni, cu care am
cinstea să fiu al D-voastră cel mai
supus servitor.
PESTALOZZI
Yverdon, 25 decembrie 1818
Se desprinde limpede din scri-
soare dragostea lui Pestalozzi
pentru popor, respectul lui pen-
tru calitățile naturale ale oame-
nilor simpli, hotărîrea lui de a
lupta pentru ridicarea nivelului
lor de cultură. Pestalozzi subli-
niază în repetate rînduri în ca-
drul scrisorii datoria pedagogu-
lui de a-și pune toate cunoștin-
țele și întreaga putere de muncă
în slujba poporului și patriei
sale. în același timp marele pe-
dagog elvețian are cuvinte de
amărăciune și dispreț la adresa
pseudopedagogiei profesate de
diferiți slujbași ai burgheziei
care nu făceau altceva decît să
paralizeze „multilateral și regre-
tabil forța de acțiune a oame-
nilor".
Interesantă este și lumina pe
care o aruncă scrisoarea asupra
activității pedagogice a
văneanului Stephan
Roth, care după ce ț
și-a
transil-
Ludwig
doctoratul la Universitatea
Tubingen pleacă la Yverdon
luat
din
ca
profesor de limba latină, deve-
nind în același timp unul din-
tre cei mai apropiați colabora-
tori și discipoli ai lui Pestalozzi.
întors în țară, Roth luptă pen-
tru ridicarea culturală a maselor
populare prin înființarea de școli
în limba maternă pentru toate
naționalitățile. Prin scris și viu
grai el ia —------------ -------
romînești
exercitate
apararea
împotriva
populației
împilării
tunci participînd
adunare din 1848
bertății din Blaj.
Prin conținutul
de stăpînirea de a-
și Ia marea
pe Cîmpia Li-
problemelor pe
care le abordează, scrisoarea re-
prezintă un document valoros,
deosebit de interesant pentru ca-
drele didactice.
Lector univ. IOSIF ANTOHI
cercetător principal la Institutul
de științe pedagogice
în localitățile Sinaia,
Ștefești, Drajna, Buș-
teni, Breaza, Poiana Ța-
pului și altele din re-
giunea Ploiești se pre-
gătesc taberele unde
își vor petrece vacanța
de vară peste 35.000 de
elevi și pionieri din di-
ferite regiuni ale țării.
In prezent, la localurile
taberelor se fac repa-
rații și renovări, se
completează mobilierul,
se amenajează terenuri
sportive și spații verzi.
In pitoreștile localități
din regiunea Crișana se
amenajează de aseme-
nea tabere de vară pen-
tru pionieri și școlari.
In toate taberele au fost
amenajate
sport și
activități
sportive.
terenuri de
săli pentru
culturale și
Muncă de cercetare
Recent, la Cîmpulung
Muscel a avut loc șe-
dința de constituire a
subfilialei locale a So-
cietății de științe isto-
rice și filologice.
încă de la această
primă ședință profeso-
rii de istorie și literatu-
ră au venit cu o serie de
propuneri interesante,
menite să pună în va-
loare bogata tradiție
culturală a raionului
Muscel. S-a propus bu-
năoară să se deschidă
un șantier de săpături
arheologice. Profesorii
de literatură au făcut
propuneri
țiunea de
folclorului
Crearea
privind ac-
cercetare a
local.
subfilialei
constituie pentru cadre-
le didactice din raion
un imbold pentru o in-
teresantă muncă de cer-
cetare.
ELISABETA
DUMITRESCU
corespondent
DE COLECTIVIȘTI
învățătorii și profesorii din co-
muna Plăieșii de Jos, raionul
Miercurea Ciuc, sînt participanți
însuflețiți la munca politică și
culturală de masă ce se desfă-
șoară în comună sub conducerea
comitetului de partid. întreaga
lor activitate obștească este orien-
tată în etapa actuală spre spri-
jinirea întăririi economico-orga-
nizatorice a gospodăriei agricole
colective „Perla Casînului", gos-
podărie tînără dar cu largi per-
spective de dezvoltare.
Cu ajutorul cadrelor didactice
s-au confecționat și afișat în co-
mună și în satele ce îi aparțin
peste 100 de grafice și fotomon-
taje cu extrase din documentele
sesiunii extraordinare a Marii
Adunări Naționale, cu cifrele de
plan și angajamentele gospodă-
riei, cu sarcinile concrete ce revin
brigăzilor și echipelor de colec-
tiviști pentru dezvoltarea multi-
laterală a gospodăriei. Alături de
inginerul agronom și medicul ve-
terinar, pedagogii Marton Miklos,
Bela Bilibok, Ștefan Bernard și
Gabriela Szekely le-au vorbit co-
lectiviștilor despre sarcinile puse
în fața agriculturii noastre socia-
liste în Raportul prezentat de to-
varășul Gheorghe Gheorghiu-Dej
la sesiunea extraordinară a Ma-
rii Adunări Naționale și au or-
ganizat convorbiri cu colectiviștii
în brigăzi și pe echipe la locurile
de muncă pe marginea documen-
telor istoricei sesiuni.
Profesoara de științe naturale
Gabriela Szekely desfășoară în
această perioadă o susținută
muncă de propagandă a cunoș-
tințelor agrozootehnice în rîndu-
rile colectiviștilor. Ca membru în
brigada științifică ce funcționea-
ză pe lîngă căminul cultural din
comună ea a dat răspunsuri la
întrebările colectiviștilor cu pri-
vire la folosirea regulilor agro-
tehnice înaintate în lucrările a-
gricole de primăvară și a vorbit
ta căminul cultural despre impor-
tanța îngrășămintelor chimice și
despre căile care duc la obține-
rea unei recolte de 25.000 kg car-
tofi la hectar. De asemenea, pro-
fesoara de științe naturale a în-
soțit un grup de brigadieri și co-
lectiviști în vizita organizată la
gospodăriile agricole fruntașe din
comunele Tușnad-Sat și Vrabia,
vorbind apoi colectiviștilor din
Plăieșii de Jos despre realizările
gospodăriilor vizitate.
Pentru a contribui la dezvolta-
rea fondului de bază al gospo-
dăriei colective și la ridicarea
bunăstării țăranilor colectiviști
cadrele didactice au prezentat la
căminul cultural conținutul unor
broșuri cum ar fi „Din experien-
ța colectiviștilor din Palazu Mare
în creșterea animalelor", „Cum a
ajuns multimilionară G.A.C. din
satul
rești“,
G.A.C.
Ceacu,
„De ce
regiunea Bucu-
este
puternică
,11 Iunie 1948“ din comu-
na Hălchiu, regiunea Brașov".
„Creșterea animalelor — izvor de
mari venituri în G.A.C." de pe
urma cărora colectiviștii din Plă-
cruri folositoare.
Cadrele didactice care activea-
ză pe lîngă căminul cultural din
comuna Plăieșii de Jos nu negli-
jează nici dezvoltarea mișcării
artistice a satului. Formația de
teatru, instruită de învățătoarea
Ecaterina Miklos s-a calificat la
faza regională a celui de al
III-Iea Festival bienal de teatru
„I. L. Cazagiale“ cu piesa „Aripi
de rândunică" de Suto Andras,
iar brigada artistică de agitație,
condusă de învățătorul Bela Bi-
libok, ca și formația de dansuri
instruită de învățătoarea Elena
Radu, pregătesc un nou program
ce va fi prezentat colectiviștilor
la cămin cu prilejul unei viitoare
șezători duminicale.
I. BURCEA
Răspuns la întrebările cititorilor
PURICE MIHAI — regiunea Ba-
nat
Toate cadrele didactice care au
calificarea corespunzătoare sînt
obligate să se prezinte la exame-
nul de definitivat după efectua-
rea stagiului de 3 ani, avînd
dreptul să dea acest examen în
trei sesiuni consecutive. Nu pu-
teți fi deci scutit de prezentarea
la examen.
în cazul cînd, fiind
continuare a studiilor
mîntul superior, nu
prezenta la examenul
în curs de
în învăță-
vă puteți
de defini-
tivat ca învățător, rămîneți în
continuare ca stagiar, urmînd să
vă prezentați la examenul de
definitivat ca profesor, după ter-
minarea studiilor.
ION MIHAILĂ — regiunea Plo-
iești
Cadrele didactice care studiază
în învățămîntul superior cu scu-
tire de frecvență beneficiază de
un concediu de studii plătit de
30 zile pe an, în afara concediu-
lui lor legal de odihnă. Acest
concediu se acordă, integral sau
eșalonat, în sesiunile de examene
și de pregătire. De obicei sesiu-
nile de examene sînt programate
în timpul vacanțelor școlare. Se
poate acorda însă concediu plătit
și în timpul anului școlar, dacă
sînt sesiuni de examene în afara
vacanțelor.
finitiv în învățămînt, o dată a-
cordat, rămîne în vigoare chiar
dacă ulterior s-au schimbat cali-
ficarea și categoria de salarizare
a celui în cauză. Pe baza studiilor
puteți fi
profesor
fără să
examen.
trecut deci în categoria
I cu gradul definitiv
mai fie nevoie de alt
DAMIAN TRAIAN
regiunea
Bacău
Potrivit instrucțiunilor de apli-
care a Hotărîrii nr. 1059/1959 și
îndreptarului trimis de M.I.C., ca
director al unei școli cu secție
serală, după studiile pe care le
aveți, sînteți îndreptățit să pri-
miți o indemnizație de 10 la sută.
Această indemnizație trebuie să
vi se acorde chiar de la înființa-
rea secției serale. Urmează să vă
adresați în această privință sfa-
tului popular raional.
HOCHSMANN ROLF — regiunea
Hunedoara
Deoarece aveți gradul definitiv,
obținut pe baza calificării de în-
vățător, nu mai este nevoie să vă
prezentați la examenul de defini-
tivat ca profesor, dacă ulterior
v-ați completat studiile prin în-
vățămîntul superior. Gradul de-
SAVIN IOAN — regiunea Bacău
Potrivit prevederilor Hotărîrii
nr. 1059/1959, persoanele care nu
se aflau în învățămînt la data de
1 august 1959 și se reîncadrează
în muncă după această dată nu
beneficiază de acordarea gradu-
lui definitiv fără examen, ci tre-
buie să se prezinte la examenul
de definitivat în termen de cel
mult 3 ani.
întrucît nu erați în învățămînt
la 1 august 1959 și nici într-o
funcție care se consideră ca sta-
giu în învățămînt, aveți obliga-
ția să vă prezentați la examenul
de definitivat în termen de 3 ani
de la data reîncadrării. Timpul
servit anterior în învățămînt se
consideră ca stagiu în învăță-
mînt și vă dă dreptul Ia salari-
zarea prevăzută pentru gradul
definitiv, în grupa corespunză-
toare de vechime, cu obligația de
a obține ulterior acest grad în
condițiile de mai sus.
Rea-Silvia Consiantinescu ;
E.
,Pre-
spre
misele
munca
Salade
gătura
tice și
productivă" de Drmiiru
și Rodica Codreanu; „Le-
dintre cunoștințele teore-
activitățile practice ale
orientării elevilor
■'•s x '	■	#	:
.. ..	. Ți , "f*. Ax-?**
ȚvetVov, de NINA CAVARNALI ;
„Probleme ale legării învățăturii
cu munca productivă în revista
principiu pedagogic" de D.
i« » >»««»>>



ț	x'''


SUCIU LIVIU — regiunea Cluj
Pentru rectificarea atestatului
trebuie să vă adresați Ministeru-
lui învățămîntului și Culturii —
D' "'cția perfecționării cadrelor și
personal.
Pentru aceasta trebuie să tri-
miteți o cerere la care să ane-
xați atestatul ce l-ați primit și o
copie legalizată de pe actul de
A apărut :
Revista de pedagogie nr. 4-1962
în acest număr Revista de pe-
dagogie publică, la rubrica STU-
DII ȘI CERCETĂRI, articolele :
„Probleme ale legării învățămîn-
tului cu munca productivă în cer-
cetarea pedagogică" de Anatolie
Chircev; „Unele probleme ale
educării atitudinii comuniste față
de muncă la elevi în condițiile
instruirii practice în producție"
de Anye Coman, Dora Gîllan și
elevilor" de Ion Radu și S. Co-
zonac ; „Instruirea practică în
producție la specialitatea meca-
nică auto" de Mihai Chivirigă și
Ene Gheorghe; „Cîteva proble-
me de organizare și metodică a
unelte" de Emilia Constantinescu,
Valeriu Maxim și Emil Botez ;
„Aspecte ale formării deprinde-
rilor de a croi suprafețe de în-
călțăminte în procesul instruirii
în producție" de Margareta Ber-
nițchi.
La rubrica VIAȚA ȘTIINȚI-
FICĂ se publică articolul „Con-
sfătuire privind elaborarea trata-
tului de istoria pedagogiei ro-
mînești", de Octavian lonescu.
Rubrica CRITICA ȘI BIBLIO-
GRAFIE conține recenziile „Ba-
zele didactice ale legării instrui-
rii cu munca productivă a elevi-
lor" de C. S. ; „îmbinarea in-
struirii cu munca productivă ca
La nivelul cerințelor
agriculturii noastre socialiste
(Urmare din paa. l-a>
în agricultură. De asemenea,
Hotărîrea arată că Ministerul
învățămîntului și Culturii va or-
ganiza cursuri de perfecționare
a profesorilor de științe natura-
le pentru a preda obiectul „A-
gricultura".
Sarcini pline de răspundere
stau și în fața învățămîntului
tehnic care pregătește cadre
pentru agricultură, a cărui deose-
bită extindere este prevăzută în
Raportul prezentat de tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej Ia sesi-
unea extraordinară a Marii Adu-
nări Naționale și în Hotărîrea
partidului și guvernului privind
dezvoltarea și îmbunătățirea în-
vățămîntului agricol. Aceasta
deschide noi perspective pentru
continuarea studiilor elevilor din
școlile sătești, constituind o ex-
presie a grijii partidului și gu-
vernului pentru ridicarea nive-
lului de cultură și a calificării
profesionale a tineretului.
în următorii ani, numărul
tractoarelor și mașinilor cu care
va fi dotată agricultura va creș-
te considerabil. Pentru a se a-
sicura creșterea numărului de
rr -canici agricoli în ritmul co-
'-r^-unzălor dotării agriculturii
mașini vor fi școlarizați a-
1 în această meserie 15.000
de tineri.	acestei sar-
țipi presupune creșterea capaci-
tăților de școlarizare. imbunâtă-
țirea cor. .mu l,.; ui predării cu-
noștințelor și a bazei materiale
a școlilor profesionale de îneca
nici agricoli, legarea strfnșa a
pregătirii cadrelor de mecaniza-
tori de experiența înaintată a
unităților de producție.
Pe această linie Hotărîrea
partidului și guvernului privind
dezvoltarea și îmbunătățirea în-
vățămîntului agricol prevede ca
școlile profesionale de mecanici
agricoli cu o durată de 3 ani să
fie organizate pe lîngă S.M.T.,
uzine ie reparații pentru utilaj
agricol, gospodării agricole de
stat, ai căror conducători vor
răspunde direct de organizarea
și de funcționarea în bune con-
diții a învățămîntului. Instruirea
practică a elevilor, pentru care
se vor afecta 2/3 din timpul de
școlarizare, se va realiza pe ma-
șinile și în atelierele de repa-
rații ale unității agricole școla-
re. Planul de învățămînt va fi
astfel întocmit încît în perioada
lucrărilor agricole elevii din anii
II și III să muncească efectiv
în producție, conducînd tractoa-
re sub supravegherea mecanici-
lor șî a personalului de specia-
litate al unității pe lîngă care
funcționează școala.
în zonele cele mai importante
pentru agricultură, unde nevoile
de mecanici agricoli sînt mai
mari, vor fi organizate centre
școlare pentru pregătirea meca-
nizatorilor, care vor fi dotate cu
tractoare și cu alte mașini ne-
cesare însușirii meseriei. Pe
lîngă fiecare dintre aceste cen-
tre școlare se va înființa un a-
telier de reparații în care, în
cadrul instruirii practice, elevii
vor executa lucrări pentru uni-
tățile agricole din apropiere.
Munca practică în producție a
elevilor din anii II și III va fi
organizată de preferință în ace-
le S.M.T., uzine de reparații pen-
tru utilaj agricol sau GÂ.S. în
care elevii vor fi repartizați
după absolvirea cursurilor.
Toate aceste măsuri sînt me-
Vom răspunde cu cinste noilor sarcini
însuflețite de evenimentul de
importanță istorică petrecut în
această primăvară în țara noas-
tră — încheierea colectivizării
agriculturii — cadrele didactice
din școala noastră, Școala de 8
ani din comuna Dumitra, raionul
Năsăud, sînt hotărîte să-și întă-
rească necontenit contribuția la
pregătirea viitorilor colectiviști,
a viitoarelor cadre tehnice agri-
cole.
In lumina lucrărilor sesiunii
extraordinare a Marii Adunări
Naționale și a Hotărîrii Comite-
tului Central al P.M.R. și a Con-
siliului de Miniștri al R.P.R. cu
privire la dezvoltarea și îmbună-
tățirea învățămîntului agricol
apar evidente sarcinile de mare
răspundere ce ne revin în acti-
vitatea noastră viitoare
Socotim că predarea obiectu-
lui „Agricultura" în clasele V-
VIII ale școlilor sătești de
nite să pregătească mecanici a-
gricoli care să fie adevărați stă-
pîni ai tuturor mijloacelor teh-
nice moderne ce vor fi folosite
în efectuarea muncilor pe ogoa-
re. Nu de simpli conducători de
tractoare are astăzi nevoie agri-
cultura noastră socialistă, ci de
mecanici de înaltă calificare, cu-
noscători ai tuturor tipurilor de
mașini și agregate modeme, ca-
pabili să le folosească cu maxi-
mum de randament.
Pentru conducerea competen-
tă a lucrărilor mecanizate în
secțiile și atelierele de reparații
ale gospodăriilor agricole de
stat, precum și pentru S.M.T.-
uri, sectorul hidrotehnic și sta-
țiunile experimentale vor fi pre-
gătiți maiștri mecanici din rîn-
dul celor mai buni mecanizatori.
Școlile tehnice de maiștri meca-
nici trebuie să orienteze conți-
nutul activității lor astfel încît
absolvenții pe care îi vor da
producției să devină ajutorii
principali ai inginerilor în orga-
nizarea, îndrumarea și contro-
lul executării lucrărilor de între-
ținere și reparare a tractoare-
lor și a mașinilor agricole, pre-
cum și a instalațiilor de meca-
nizare și electrificare a proce-
selor de producție din agricul-
tură, să cunoască toate tipurile
de mașini, de tractoare și de in-
stalații folosite în agricultură,
ca și tehnologia exploatării, în-
treținerii și reparării lor.
Aplicarea pe scară largă a ce-
lor mai înaintate metode agro-
zootehnice in toate unitățile a-
gricirlterii noastre socialiste ne-
cesită. pe lingă ridicarea gene-
rală a nivelului de cunoștințe
agricole al colectiviștilor, pregă-
tirea unor tehnicieni cu califi-
care medie. Crearea școlilor teh-
nice agricole care vor primi ab-
solvenți ai școlilor de 7 (8) ani,
calificîndu-i în decurs de 4 ani
ca tehnicieni agronomi, hor-
ticultori și veterinari, răspunde
tocmai acestei cerințe.
Experiența practică a dovedit
că școlile profesionale agricole,
zootehnice, viticole, organizate
prin aplicarea mecanică a tipu-
rilor de școli similare din in-
dustrie, nu corespundeau necesi-
tăților actuale nici din punct de
vedere al profilului, nici din
punct de vedere al calificării fi-
nale a absolvenților. Insuficient
de temeinic fundamentată a
fost și organizarea școlilor teh-
nice de maiștri pentru specia-
litățile agricultură și horticultu-
ra care, datorită tehnicității mai
puțin pronunțate, nu necesitau
o formă de școlarizare atît de
lungă și de costisitoare.
în noua organizare a învăță-
mîntului agricol școlile medii
tehnice agricole au menirea de
a pregăti tehnicieni capabili să
conducă lucrările de specialitate
din cadrul unităților și secțiilor
de producție agricolă, zootehni-
că, hortiviticolă. Ele vor fi or-
ganizate pe lîngă stațiuni expe-
rimentale și gospodăriile agri-
cole de stat fruntașe, iar planu-
rile și programele lor de învă-
țămînt vor cuprinde cunoștințe-
le necesare pentru ca elevii să
poată îndeplini in bune condiții,
după absolvirea școlii, funcția
de ajutoare directe ale ingine-
rilor sau ale medicilor veteri-
nari. Tehnicienii agronomi vor
studia aprofundat biologia și a-
grotehnica tuturor plantelor a-
gricole din cultura mare, inclu-
siv din culturile irigate, aplica-
cultură generală va contribui
într-o măsură foarte însemnată
la înarmarea elevilor cu cunoș-
tințe temeinice despre agrotehni-
că și zootehnie, cu atît mai mult
cu cît predarea lecțiilor va fi
strîns îmbinată cu practica ele-
vilor în unitățile de producție
ale agriculturii noastre so-
cialiste.
Căutînd să-i pregătim de pe
acum cît mai bine pe elevii noș-
tri, am organizat cu ei, în acea-
stă primăvară, numeroase lucrări
practice agricole în gospodăria
agricolă colectivă din comu-
nă. în cadrul gospodăriei ele-
vii școlii au împrăștiat în-
grășăminte și au semănat
cartofi pe o suprafață de
2 ha. urmînd ca în perioada
practicii continue să efectueze
lucrările de întreținere a cultu-
rii de cartofi prin : prașile, mu-
șuroit etc. și să urmărească în
același timp stadiile de dezvol-
rea îngrășămintelor, protecția
plantelor agricole, mecanizarea
și organizarea proceselor de
producție. Tehnicienii horticul-
tori vor primi, pe lîngă cunoș-
tințele de agronomie, cunoștințe
temeinice privind biologia și a-
grotehnica pomilor, viței de vie
și legumelor, producerea mate-
rialului săditor, procesul de vi-
nificație, folosirea mașinilor și
a utilajelor existente în viticul-
tură, pomicultură, legumicultu-
ra, precum și cunoștințe privind
organizarea procesului de pro-
ducție în horticultură. în ceea
ce privește tehnicienii veterinari,
aceștia vor studia rasele de a-
nimale domestice, metodele de
alimentație, selecție și reproduc-
ție a lor, igiena animalelor și a
adăposturilor, prevenirea și com-
baterea bolilor la animale, ex-
ploatarea mașinilor agricole și a
agregatelor folosite în zooteh
nie, precum și organizarea pro-
ceselor de producție în acest do-
meniu. Se prevede organizarea
în așa fel a studiului desfășu-
rat de elevii școlilor tehnice de
agricultură încît ultimul lor an
de școală să fie destinat exclu-
siv practicii în producție în uni-
tățile productive fruntașe, unde
își vor însuși problemele de or-
ganizare și conducere a munci-
lor agricole.
Ținînd seama de extinderea
lucrărilor de hidroameliorații —
factor deosebit de important
pentru ridicarea producției agri-
cole — și respectîndu-se cerin-
țele acestei profesii de tehnici-
tate înaltă, se prevede ca șco-
lile tehnice de hidrotehnicieni
să primească tineri cu școala
medie completă. în felul acesta
ele vor putea asigura calificarea
hidrotehnicienilor agricoli astfel
încît aceștia să poată contribui
cu competență la întocmirea
studiilor și proiectelor, la con-
struirea, întreținerea și exploa-
tarea lucrărilor hidrotehnice din
agricultură.
Tot prin școli tehnice, care
vor primi însă absolvenți ai șco-
lilor de 7 (8) ani din mediul să-
tesc, vor fi calificate șî cadrele
de contabili necesare gospodă-
riilor agricole colective.
Mari și însemnate sînt sarci-
nile care stau în fața cadrelor
didactice în legătură cu pregă-
tirea celor ce vor lucra mîine
pe ogoarele patriei, în legătură
cu orientarea tineretului spre
munca în agricultură. Profeso-
rii școlilor noastre vor discuta
pe larg și aprofundat aceste
sarcini Ia consfătuirile raionale
care vor avea Ioc la sfîrșitul
anului școlar, făcînd propuneri
și luînd hotărîri pentru cît mai
buna lor îndeplinire.
Pentru aplicarea în viață a
vastului program de măsuri me-
nit să pregătească cadrele de
mîine ale agriculturii, oamenii
școlii nu vor precupeți nici un
efort. însuflețiți de dorința de
a da o cît mai largă contribuție
la îndeplinirea marilor cerințe
puse în fața școlii de partid, de
guvern și de întregul popor
muncitor ei vor face dovada în-
tregii lor inițiative creatoare,
dovada măiestriei lor pedagogi-
ce, a devotamentului lor pentru
cauza instruirii și educării ce-
lor ce vor fi chemați să ducă
spre noi realizări agricultura
noastră socialistă.
tare ale plantelor, întocmind
ierbare și notînd observații în
caietul de cunoștințe agricole.
Preocupîndu-ne în această pe-
rioadă de îmbogățirea cunoștin-
țelor agricole ale elevilor noștri,
de tot mai rodnica desfășurare
a lucrărilor practice pe care le
efectuează ei, căutăm să asigu-
răm încheierea cu succes a
activității didactico-pedagogice
din acest an și să asigurăm
condiții optime pentru predarea
în anul viitor a obiectului „A-
gricultura" așa încît să răspun-
dem cu cinste sarcinilor pe care
ni le trasează partidul și statul
cu privire la pregătirea unor ca-
dre bine instruite pentru agri-
cultura noastră socialistă.
LEON ALDROFEANU
corespondent,
comuna Dumitra, raion
Năsăud
Numeroși elevi au participat cu entuziasm ia lucrările de terasaro.
Iată un grup de elevi din Turda pornind spre locul de muncă.
Temeinice cunoștințe
de specialitate
Perspectivele noi de dezvoltare
a învățămîntului agricol pe care
le deschide aplicarea măsurilor
prevăzute în Raportul prezentat
de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-
Dej la sesiunea extraordinară a
Marii Adunări Naționale și în Ho-
tărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliu-
lui de Miniștri privind învățămîn-
tul agricol ne dau certitudinea că
școlile din acest sector vor pregăti
cadre de mecanizatori și de tehni-
cieni la înălțimea cerințelor actua-
le ale agriculturii noastre socia-
liste.
O importanță deosebită pentru
ridicarea nivelului de calificare al
viitorilor tehnicieni din agricultu-
ră o are faptul că, așa cum se a-
rată în Hotărîre, școlile tehnice
agricole. horticole și veterinare
vor fi organizate numai pe lîngă
mari unități de producție — sta-
țiuni experimentale ale institute-
lor de cercetări în domeniul agri-
culturii și gospodării agricole de
stat fruntașe. Experiența de pînă
acum dovedește din plin superio-
ritatea acestui mod de organizare
a școlilor agricole. Astfel, centrul
de practică organizat de Institutul
de cercetări hortiviticole a asigu-
rat o pregătire mult mai bună
pentru producție a elevilor decît
școlile agricole de pe lîngă sfatu-
rile populare care nu dispuneau de
o bază didactică-materială sufi-
cientă nici pentru desfășurarea
lecțiilor de specialitate nici pen-
tru efectuarea aplicațiilor practice
la nivelul cerut de agricultura îna-
intată.
Un pas Înainte in pregătirea cadrelor
încheierea procesului de colec-
tivizare a agriculturii patriei noa-
stre impune cu necesitate — așa
cum arată deosebit de clar docu-
mentele sesiunii extraordinare a
Marii Adunări Naționale și Ho-
tărîrea C.C. al P.M.R. și a Consi-
liului de Miniștri, privind dezvol-
tarea și îmbunătățirea învățămîn-
tului agricol — întărirea or-
ganizatorică și de conținut a în-
vățămîntului agricol, ridicarea ni-
velului de pregătire științifică și
practică a celor ce vor lucra în
agricultură.
Celor aproape 59.000 de tehni-
cieni de care trebuie să dispună
agricultura pînă în 1970, și care
vor fi pregătiți în majoritate în
noile școli tehnice agricole le vor
reveni sarcini deosebit de im-
portante cărora ei le vor face
față în măsura în care vor fi
înarmați cu cele mai înaintate
cunoștințe agrotehnice și de zoo-
tehnie. Acest lucru va fi posibil
în primul rînd pentru că învăță-
mîntul agricol se va îmbunătăți
din punct de vedere organizato-
ric, asigurîndu-i-se o durată de 4
ani și realizîndu-se o distribuire
mai judicioasă a materiilor de în-
vățămînt. Organizarea școlilor
medii tehnice agricole pe lîngă
gospodării agricole de stat sau
stațiuni experimentale va asigura
pe de o parte și care vor fi pre-
gătiți în majoritate în încadrarea
Cred foarte indicat ca în pro-
gramele școlilor tehnice agricole
să se prevadă pe lîngă cunoștințe
aprofundate privind biologia și
agrotehnica plantelor, cunoștințe
despre aplicarea îngrășămintelor,
protecția plantelor, mecanizarea și
organizarea proceselor de produc-
ție, iar pentru tehnicienii veteri-
nari studierea raselor de animale,
a metodelor de alimentație și re-
producție a acestora, a prevenirii
și combaterii bolilor, a exploatării
mașinilor agricole și agregatelor
folosite în zootehnie și a organi-
zării proceselor de producție în
acest domeniu. Un rol deosebit de
important în această privință îl va
îndeplini antrenarea elevilor în
lucrările de studiu și cercetare
științifică efectuate de stațiunile
experimentale cu privire la ame-
liorarea diferitelor soiuri de plan-
te, la îmbunătățirea raselor de
animale etc.	a- *
în acest fel, îmblnînd strîns în
pregătirea viitorilor tehnicieni din
agricultură predarea cunoștințe-
lor teoretice în laboratoare bine
dotate cu munca practică, școlile
tehnice agricole vor putea da ab-
solvenți la nivelul cerut de înde-
plinirea funcției de răspundere
care li se va încredința ca aju-
toare directe ale inginerilor sau
medicilor veterinari.
DIMITRIE D. ROMAN
cercetător principal
la Institutul de științe
pedagogice
lor cu cadre de specialitate și cu
experiență în producție, iar pe de
altă parte, practica în producție
se va putea desfășura în condiții
optime, deoarece va dispune de
cîmpurile experimentale, labora-
toarele și atelierele G.A.S. sau
ale stațiunilor experimentale.
Consider că practica în produc-
ție a elevilor noilor școli
tehnice agricole nu va mai
trebui condusă de un singur in-
giner la anul I. de altul la anul
II etc., ci distribuită cadrelor di-
dactice pe specialități și în ra-
port cu necesitățile de practică
ale fiecărei discipline, răspunzîn-
du-se astfel cerinței enunțate în
raportul tovarășului Gheorghe
Gheorghiu-Dej de a se realiza
îmbinarea strînsă a studiului teo-
retic cu practica.
Școala tehnică agricolă trebuie
să asigure o astfel de pregătire a
absolvenților ei încît aceștia să
poată participa activ și cu com-
petență la munca pentru înde-
plinirea marilor sarcini care stau
în fața agriculturii noastre socia-
liste. Ansamblul de măsuri orga-
nizatorice și de conținut cuprin-
se în noua structură a învăță-
mîntului agricol din țara noastră
este menit să răspundă pe deplin
acestor cerințe deosebit de im-
portante.
Prof. L PENTEȘ
Strehaia, regiunea Oltenia
’O călătorie cu gîndul in jurul globului este un mod interesant de recapitulare a cunoștințelor de geo-
grafie, pe care îl folosesc si elevii Școlii de 8 ani nr. 4 din Craiova.
Eforturi concentrate
Pe măsură ce se apropie încheierea anului școlar, cadrele didactice și elevii școlilor noastre
tși concentrează eforturile in scopul obținerii unor rezultate cit mai bune la învățătură. Re-
centul ordin al ministrului învățămîntului și Culturii privitor la mai buna organizare a
activității școlare în această etapă stabilește o serie de măsuri menite să asigure elevilor timpul
necesar în vederea însușirii temeinice a cunoștințelor, a recapitulării și sistematizării mate-
riei și a pregătirii in cele mai bune condiții pentru examenele de promovare, absolvire,
admitere și maturitate. Ținind seama de importanța deosebită a acestor măsuri pentru înche-
ierea cu succes a anului școlar, redacția noastră a organizat un sondaj pentru a constata cum
sînt aplicate ele în școli. Publicăm unele aspecte din acest sondaj.
Ba secția de învă-
țămînt și cultură
a sfatului popular
regional Argeș am
găsit birourile
goale. Singurul
inspector prezent
îp secție (pentru rezolvarea pro-
blemelor curente) era tov. I. Bu-
dan, adjunct al șefului secției.
Tovarășul Budan ne-a informat
asupra măsurilor luate în vede-
rea încheierii cu succes a anu-
lui școlar.
-— Perioada încheierii anului
școlar este pentru aparatul secți-
ei regionale de învățămînt și
cultură o perioadă de vîrf de
muncă. Cea dinții măsură stabi-
lită de conducerea secției noastre,
la indicațiile comitetului regional
P.M.R., a fost ca, în etapa care
urmează, toate eforturile inspec-
torilor să fie orientate exclusiv
spre sprijinirea școlilor pentru
încheierea cu succes a anului
școlar. In această perioadă de un
real ajutor ne este printre altele
recentul ordin al ministrului In-
vățămîntului și Culturii privitor
la mai buna organizare a activi-
tăților școlare în ultima perioadă
a anului școlar. Acum, ordinul
este cunoscut în toate școlile. E-
vident că în tot timpul care mai
rămîne pînă la încheierea anului
școlar vom acorda o mare atenție
respectării cu strictețe a preve-
derilor pe care le cuprinde.
— Considerați așadar că au
fost luate măsurile necesare pen-
tru ca în această perioadă preo-
cupările elevilor să fie concen-
trate în scopul recapitulării finale
a materiei și a pregătirii în cele
mai bune condiții pentru exame-
ne?
— Cred că avem toate motivele
să vă dăm un răspuns afirmativ
la această întrebare.
★
La Școala medie nr. 2 din
Pitești am ajuns spre sfîrșitul
recreației mari, cînd profesorii
se pregăteau să pornească la
ore. Atît în cancelaria profeso-
rilor cît și în clase, pe culoare se
resimte încordarea unor efor-
turi concentrate. Directorul școlii,
tov. Alexandru Stănescu, ne-a
vorbit despre succesele obți-
nute de elevii și profesorii școlii
în etapele precedente ale acestui
an școlar, relevînd contribuția
aplicării stricte a instrucțiunilor
comune ale M.I.C. și C.C. al
U.T.M. cu privire la înlăturarea
supraîncărcării elevilor. Datorită
în bună parte acestui fapt s-a
ridicat nivelul de cunoștințe a)
elevilor, a crescut numărul celor
promovați, ca și al celor cu note
bune și foarte bune. Pentru a se
asigura traducerea în viață a
recentului ordin privind mai
buna organizare a activității
școlare în această perioadă, în
școală a fost organizată o ședin-
ță specială. In această ședință,
după dezbaterea prevederilor pe
care ie cuprinde ordinul, au fost
examinate planul de muncă al
școlii, planurile diriginților și
planurile de recapitulare ale
fiecărui profesor. S-a stabilit ca
pentru o serie de elevi rămași
în urmă la învățătură să se or-
ganizeze meditații individuale
privitoare la problemele insufi-
cient insușite din materia de
învățămînt. O asemenea iniția-
tivă fusese luată încă din trimes-
trul II de cîțiva profesori printre
care tov. Valentina Predescu,
Cecilia Petrescu, Stela Ștefănescu.
Rezultatele n-au întîrziat să se
vadă. In această vreme elevii
respectivi au fost aduși la nive-
lul clasei. In etapa încheierii
anului școlar vor avea loc ase-
menea meditații, în special la
clasele a VII-a și a Xl-a.
O atenție sporită dă condu-
cerea școlii și organizării vieții în
internat. Respectarea strictă a
programului, asigurarea unor
consultații competente pentru
elevii interni în vederea pregă-
tirii lecțiilor se îmbină cu măsu-
rile privind îmbunătățirea hranei.
O preocupare atentă pentru
încheierea cu succes a anului
școlar se vădește și la școlile
medii nr. 1 (director N. Vlad) și
nr. 3 (directoare Maria Nicolae).
La școala medie nr. 1, al cărei
colectiv de profesori manifestă o
mare exigență față de nivelul de
cunoștințe al elevilor, se depun
eforturi deosebite pentru buna
pregătire a celor care se vor pre-
zenta la examenul de maturitate.
Și pentru colectivul școlii
medii din Topoloveni măsurile
stabilite prin recentul ordin al
ministrului învățămîntului și
Culturii au devenit o realitate.
Nici o activitate extrașcolară care
să-i sustragă pe elevi de la
preocuparea principală, grijă deo-
sebită din partea profesorilor
pentru pregătirea lecțiilor de
recapitulare. Și la Școala medie
nr. 1 din orașul Pitești,
cadrele didactice se găsesc în
plină desfășurare a activității
suplimentare de pregătire a ele-
vilor din clasele VII și XI în
vederea examenelor. Profesorul
de matematică, tov. I. Mihăilă,
a recapitulat cu elevii claselor
a Xl-a temele prevăzute în pro-
grama examenului de maturitate
din materia claselor VIII—X.
Concluzia sondajului efectuat de
noi în legătură cu felul cum se
aplică în școli măsurile stabilite
de minister pentru mai buna
organizare a activității școlare în
perioada de încheiere a anului
școlar arată că învățătorii și pro-
fesorii, directorii de școli și
secțiile de învățămînt manifestă
o preocupare deosebită pentru ca
elevii să dispună de timpul ne-
cesar și condițiile cele mai bune
în vederea însușirii temeinice a
cunoștințelor, a bunei lor pregă-
tiri pentru examenele de promo-
vare, absolvire, admitere și ma-
turitate. în cazuri izolate se în-
tilnesc însă și școli în care se
manifestă întîrzieri și „îngă-
duințe- în traducerea în viață a
măsurilor prevăzute în acest
scop. La Școala nr. 141 din Capi-
tală, de pildă, sub pretextul că
fusese pregătită mai de mult și
că nu i-ar supraîncarcă deci pe
elevi s-a organizat duminică 20
mai o serbare școlară. Pentru
orice pedagog, cu excepția celor
de la școala nr, 141 este clar că
argumentul nu are nici o șansă
de a fi luat în considerare, chiar
dacă elevii nu ar fi fost solicitați
decît în duminica respectivă. Ase-
menea „inițiative" se mai iau și în
alte școli. Astfel, deși în ordinul
M.I.C. se arată că în această
perioadă au fost suspendate con-
cursurile școlare, la Școala de
8 ani din comuna Perișu, raionul
Fetești, s-a organizat recent un
concurs al „micilor matemati-
cieni" urmat și de festivitatea
premierii numeroșilor partici-
panți la concurs. Dacă inițiativa
aceasta ar fi fost luată înainte de
etapa încheierii anului școlar
felul cum a fost tradusă în prac-
tică n-ar fi suscitat nici o obiec-
ție. în această etapă, însă, condu-
cerea școlii ar fi putut să se
orienteze mai bine și să apre-
cieze că organizarea concursului
duce la eforturi suplimentare din
partea elevilor. Deși asemenea
situații sînt rare, credem că este
necesar ca secțiile de învățămînt
să ia măsuri pentru a nu mai în-
gădui activități care să-i împie-
dice pe elevi și profesori în efor-
turile pentru încheierea cu succes
a anului școlar.
CONST. RÂDOI
CRIT
Convorbirea cu tovarășul Con-
stantin Dragu, proiesor de limba
și literatura romînă la Școala
medie din Găești, a început cu o
întrebare frecventă în această eta-
pă a anului școlar.
— Cum v-ați propus să organi-
zați lecțiile de recapitulare ?
Răspunsul a cerul unele preci-
zări.
— Depinde de clasă. Fiecare are
un specific al ei. In funcție de a-
ceasta, și recapitularea capătă un
caracter deosebit. La clasele a
Xl-a de exemplu, la recapitularea
finală va trebui să țin seama că
ea precede examenul de maturi-
tate. La celelalte clase specificul
decurge din alte aspecte .
— De pildă ?
— La clasa a X-a am in vedere
că acum, în preajma încheierii a-
nului școlar, ia sfîrșit studierea
unei perioade din istoria literatu-
rii romîne caracterizată prin con-
fluenta mai multor curente și me-
tode de creație, prin cristalizarea
unor trăsături caracteristice lite-
raturii noastre, prin afirmarea u-
nor culmi literare reprezentate de
marii noștri clasici. Cunoștințele
predate în cursul anului, împărțite
pe lecții, au avut un caracter oa-
recum fragmentar. De aceea în re-
capitulare voi urmări să repet a-
ceste cunoștințe în așa fel incit
elevii să capete o vedere de an-
samblu asupra materiei studiate.
Bunăoară, voi discuta cu elevii
tema „Elemente romantice în lite-
ratura din a doua jumătate a se-
colului al XlX-lea', care îmi va
permite să revăd împreună cu ele-
vii cunoștințele predate de-a lun-
gul mai multor lecții. Discutînd
despre literatura inspirată din tre-
cutul istoric sau din creația fol-
clorică ne vom opri la opera Iul
Eminescu, Delavrancea, Coșbuc,
St. O. fosil etc. O astfel de lecție
îi va ajuta pe elevi să facă ana-
logii și comparații între scriitorii
respectivi, să vadă în ce constau
influențele romantice pe care le
găsim la fiecare din ei.
— Desigur, există și alte cri-
terii după care vă ghidați în or-
ganizarea recapitulării finale.
— Bineînțeles. Unul din cele
mai însemnate este de a relua cu-
Măsuri
b nevenile
In vederea încheierii cu
succes a anului școlar, biroul
comitetului raional de partid
Gurăhonț, regiunea Crișana a
analizat, într-o ședință lărgită,
felul în care se desfășoară în
raion activitatea pentru întărirea
educației comuniste a elevilor. La
ședință au participat ca invitați
și directorii școlilor de 8 ani din
raion.
După ce a fost audiat raportul
cu tema de mai sus, prezentat de
tov. lancu losif, secretar al comi-
tetului raional de partid, au urmat
discuții la care au participat
muncitori, activiști de partid și de
stat, cadre didactice.
în concluziile sale, tovarășul
prim secretar al comitetului raio-
nal de partid, loan Leordean, a
arătat că în școlile din raion sînt
suficiente forțe care, sub con-
ducerea organizațiilor de partid,
pot obține noi succese în întări-
rea educației comuniste în școli.
Pe baza raportului și a discuții-
lor purtate s-a adoptat o hotărîre
în care s-a pus accent pe luarea
unor măsuri care să asigure
încheierea anului școlar în bune
condițiuni, pe orientarea absol-
venților școlilor de 8 ani spre
școli cu caracter agricol. Hotărî-
rea adoptată prevede, de aseme-
nea, sarcinile ce revin organi-
zațiilor de partid, conducerilor
școlilor, pentru buna organizare
a vacanței de vară și pentru pre-
gătirea deschiderii viitorului an
școlar.
AVRAM DÎRLEA
director la Școala medie
din Sebiș
raionul Gurăhonț
E R I I
noștințele într-o ordine nouă, deo-
sebită de cea urmată în orele de
curs. Nu numai că într-o lecție va
fi sintetizată materia predată de-a
lungul a mai multor ore, dar re-
petarea acestora va fi efectuată
dintr-un punct de vedere nou, în-
tr-o ordine care le va da elevi-
lor posibilitatea să facă asociații
noi între fenomenele literare. O
temă va fi, de exemplu, „Imaginea
satului în literatura din a doua
jumătate a secolului al XlX-lea".
Analizînd creația mai multor pro-
zatori și poeți voi insista asupra
trăsăturilor ce caracterizează via-
ta de mizerie a țărănimii din vre-
mea aceea așa cum sînt ele reflec-
tate în literatură. Referindu-mă în-
deosebi la poezia lui George Coș-
buc „Noi vrem pămînt“ și la alte
producții literare voi sublinia
ideea în care se concretiza de
fapt una din limitele realismului
critic : părerea eronată că soluțio-
narea problemei țărănești ar fi po-
sibilă prin Împroprietărire și fără
desființarea exploatării.
— Un alt criteriu ?
— Cel pe care îl socotesc de
fapt ca fiind scopul principal al
recapitulării: consolidarea și sis-
tematizarea cunoștințelor predate
de-a lungul unui an întreg. Una
din temele cele mai cuprinzătoare
— „Dezvoltarea realismului critic
în literatura romînă' — îmi va
permite de exemplu să consolidez
și să sistematizez cunoștințe esen-
țiale legate de scriitorii și operele
aparfinlnd acestui curent. Cu a-
cest prilej le voi cere elevilor
mei din clasa a X-a să subli-
nieze elementele de crilică so-
cială existente în creația scriito-
rilor pașoptiști, apoi în opera lui
Eminescu, Caragiale, Creangă,
Coșbuc, Delavrancea, Slavici etc.
Tot aici voi acorda o atenfie spo-
rită luptei dintre realism și anti-
realism. Mă voi opri Ia caracteri-
zarea diferentelor de concepție
dintre .Junimea' și „Contempora-
nul' și Ia substratul lor de clasă,
la rolul important pe care l-a avut
mișcarea muncitorească in iniluen-
(area creației marilor scriitori din
epoca respectivă.
— Atingerea scopurilor pe care
le urmăriți prin recapitulare pre-
supune și utilizarea unor metode
pedagogice adecvate. Cum veți
proceda?
— Consider ca deosebii de în-
semnată pregătirea lecțiilor. Pen-
tru a-i ajuta pe elevi să-și orga-
nizeze studiul individual și pentru
ca lecțiile să se desfășoare cu
bune rezultate socotesc foarte uti-
lă alcătuirea unui plan de recapi-
tulare, pe care îl voi face cunos-
cut clasei în lecfia precedentă ce-
lei recapitulative. Totodată Ie voi
indica elevilor ce anume să stu-
dieze și cum, asupra căror pro-
bleme trebuie să insiste mai mult.
— Iar în timpul orei propriu-
zise ?
— Voi iolosi, cum e și iiresc,
metoda conversației. Aici cred că
e necesară o precizare. Întrebările
pe care le voi pune nu vor avea
numai scopul de a constata in ce
măsură elevii știu ce cuprinde cu-
tare sau cutare operă, ci în ce
măsură ei reușesc, pe baza aces-
tor date, să ajungă la anumite con-
cluzii în aprecierea fenomenului
literar. In timpul conversației voi
întregi planul recapitulării cu a-
mănunte de conținut mai detaliate,
care .vor fi notate pe tablă. Consi-
der de asemenea că e bine ca,
după ce am epuizat repetarea unei
probleme, să sintetizez în citeva
cuvinte ideile esențiale care s-au
desprins din ea
Discuția cu profesorul Constan-
tin Dragu a arătat preocuparea a-
tentă a acestuia pentru buna or-
ganizare a recapitulării. Fără În-
doială că, în măsura în care se
va strădui să realizeze toate obiec-
tivele ce și le-a propus, el își va
ajuta elevii să-și consolideze cu-
noștințele de literatură.
O. BUZESCU
a a n nIn i școlar
'A venit rîndul exercitiilor mai complicate1 Eleva de la tablă efec-
tuează înmulfirea unor numere cu patru unită/i
Mijloc important
de consolidare
a cunoștințelor
jBK^clivul profesorilor de știin-
'țe naturale și cunoștințe agri-
cole de la Școala medie „Dimitrie
Cantemir" din Breaza a discutat
pe larg problemele organizării
lecțiilor de recapitulare finală,
dorind să transforme perioada
lecțiilor recapitulative într-un
mijloc important de consolidare
și adîncire a cunoștințelor și de-
prinderilor dobîndite de elevi în
cursul anului școlar.
Colectivul și-a început munca
de recapitulare potrivit indicații-
lor date de programele școlare
precum și în funcție de proble-
mele concrete ridicate de fiecare
clasă. Etapa recapitulării finale
va fi caracterizată la științe na-
turale prin efectuarea unor lu-
crări de laborator în care elevii
vor avea ocazia să lucreze inde-
pendent, să se convingă prin ob-
servații directe de adevărurile
științifice. Se vor efectua astfel
lucrări care demonstrează legile
reflexelor și automatismul inimii,
hibridări vegetative și sexuate,
etc. Urmărind pregătirea elevilor
din clasa a Xl-a profesorii vor
avea în atenție explicarea ideii
evoluționiste în biologie, idee
care are la bază principiul dez-
voltării lumii vii, al dezvoltării
de la inferior la superior, al miș-
cării și continuei transformări a
ina^griei.
^Ir. recapitularea cunoștințelor
cu privire la principiile învățătu-
rii miciuriniste ca etapă supe-
rioară în dezvoltarea științei bio-
logice se va sublinia rolul deo-
sebit al omului în munca de a-
meliorare a soiurilor de plante și
a raselor de animale. Li se vor
arăta elevilor măsurile luate de
regimul nostru pentru aplicarea
de către țăranii colectiviști și ca-
drele de specialitate a celor mai
înaintate metode științifice în
vederea sporirii producției vege-
tale și animale, pentru ridicarea
nivelului de trai al celor ce mun-
cesc. Va fi scos în evidență de a-
semenea elanul cu care muncesc
țăranii colectiviști și cadrele de
specialitate din domeniul agricul-
turii pentru traducerea în viață
a sarcinilor trasate de Directive
le celui de al III-lea Congres al
Partidului Muncitoresc Romîn
precum și de sesiunea extraordi-
nară a Marii Adunări Naționale,
K	g ® g	g	® a
In condiții cit mai bune
îndrumate de organizația P.M.R.
cadrele didactice de la Școala
medie din Tg. Neamț se strădu-
iesc să îndeplinească în condiții
cît mai bune sarcinile legate de
încheierea cu succes a anului
școlar.
Fiecare profesor acordă deose-
bită atenție în această perioadă
recapitulării materiei. Planurile
de recapitulare au fost discutate
în cadrul comisiilor metodice,
dezbătute în ședința consiliului
pedagogic și apoi comunicate ele-
dîndu-se exemple concrete din
activitatea gospodăriilor agricole
colective și a gospodăriilor agri-
cole de stat fruntașe, din activi-
tatea unor stațiuni experimenta-
le etc.
Se vor avea de asemenea în a-
tenție teme privind evoluția sis
ternului nervos în seria verte-
bratelor și învățătura pavlovistă
privind activitate nervoasă supe-
rioară, subliniindu-se cu această
ocazie rolul sistemului nervos în
procesul integrării organismului
în mediul său de viață. Elevii vor
avea astfel prilejul să recapitule-
ze multe din cunoștințele studiate
în cursul anului și vor putea în-
țelege mai bine unitatea dialec-
tică dintre organism și mediu.
Recapitularea constituie și un
bun prilej de aplicare în viață a
cunoștințelor însușite. Acum, în
perioada de sfîrșit de an, elevii
aplică în practică cele învățate
despre tehnica culturii diferitelor
legume, observînd și notînd date
importante privind modul de a-
menajare a terenului pentru
cultură, pregătirea lui pentru cul-
turi irigate, data însămînțării sau
plantării precum și alte date fe-
nologice importante, ce vor con-
solida și mai mult cunoștințele
lor. Ei își aplică de asemenea în
practică cunoștințele de pomicul-
tură — organizarea unei pepinie-
re pomicole, recunoașterea specii-
lor de pomi fructiferi, tehnica al-
toirii lor, lucrările de îngrijire în
pepiniere, lucrările de îngrijire a
livezilor pentru creșterea produc,
ției de fructe.
întreaga activitate a profesori-
lor de specialitate este îndrepta-
tă spre aprofundarea și sistema-
tizarea cunoștințelor și deprinde-
rilor dobîndite de elevi în clasă,
în laborator și pe terenul școlar.
Continuînd munca desfășurată în
timpul anului școlar, activitatea
desfășurată la lecțiile de științe
naturale și cunoștințe agricole
face să crească dragostea elevi-
lor pentru munca în agricultură,
hotărîndu-i pe mulți dintre ei
să se îndrepte, după absolvirea
școlii, spre profesiunile agricole
Frof. ANUȚA IONESCU-ANDREI
directoare adjunctă la Școala
medie „Dimitrie Cantemir" din
Breaza
vilor. S-a luat inițiativa ca unele
lecții de sinteză să se desfășoare
în cadrul stațiunii de mașini și
tractoare din Tg. Neamț, la Au-
tobaza de transport, la muzeul et-
nografic „Ștefan cel Mare" și la
alte întreprinderi din oraș. Pen-
tru desfășurarea în condiții cît mai
bune a recapitulării s-au organi-
zat lecții deschise care constituie
un bun schimb de experiență
pentru profesori.
GH. APOSTOL
Tg. Neamț
la o întrebare fireasca
In predarea matematicii reca-
pitularea are un caracter speci-
fic, deoarece ea se realizează de
fapt în fiecare lecție. Orice no-
țiune nouă se bazează aici pe no-
țiuni studiate anterior, așa încît
este necesară recapitularea per-
manentă a celor învățate.
în mod firesc se pune atunci
întrebarea : care este scopul re-
capitulării finale la matematică ?
Răspunsul este simplu și clar :
acela de a contribui la sistemati-
zarea cunoștințelor predate în
cursul anului, la realizarea unor
legături noi între aceste cunoș-
tințe, la dezvăluirea mai largă a
corelației care există între mate-
matică și materiile înrudite cu
ea.
Din păcate, unii profesori folo-
sesc lecțiile de recapitulare fi-
nală pentru rezolvarea izolată a
unor probleme sau pentru con-
trolul însușirii anumitor capitole.
In felul acesta însă nu realizăm
nimic in plus față de ceea ce am
realizat în timpul anului. Iată de
ce caut ca în perioada recapitu-
lării de la finele anului școlar să
nu mă rezum la simpla rezolvare
cu elevii a anumitor probleme,
nici chiar în cazul cînd ele nece-
sită mai multe cunoștințe teore-
tice, ci mă străduiesc să-i ajut pe
elevi să includă cunoștințele stu-
diate în timpul anului într-un
sistem clar, bine închegat.
De exemplu, la clasa a VIII-a
consider necesară repetarea capi-
tolului privitor la unghiuri.
Nu-mi propun să cer elevilor
enumerarea teoremelor studiate
în cadrul acestui capitol, ci să le
grupez după criterii noi. Astfel,
C u
He apropie încheie-
rea anului școlar.
Munca din aceste
săptămîni se ca-
racterizează pretu-
tindeni printr-un
dinamism deose-
bit, printr-o activizare a tuturor
forțelor.
Noi contingente de elevi vor
părăsi în curînd băncile școlilor
unde au învățat ani la rînd, in-
trînd în școli de grad superior
sau în producție. Apropierea a-
cestui moment îi emoționează și
pe ei, dar și pe profesorii care
i-au pregătit și care se întreabă
mereu, în aceste zile, dacă elevii
lor vor face față cu cinste exa-
menului pe care sînt chemați să-l
dea. Și nu se gîndesc numai la
examenul unde vor trebui să
răspundă la întrebările legate de
materia pe care au studiat-o, ci
mâi ales la examenul la care îi
va supune viața, munca în pro-
ducție.
Asemenea artiștilor care, termi-
nîndu-și opera, caută și în ulti-
mele clipe să mai adauge ceva,
să mai retușeze o trăsătură, pro-
fesorii și diriginții claselor a
VII-a și a Xl-a se apropie în
aceste zile cu cea mai mare grijă
de fiecare dintre elevii lor, îi
ajută, îi mobilizează în muncă, le
dau sfaturi, îndrumări.
Am stat de vorbă zilele tre-
cute cu cadrele didactice de Ia
Școala medie nr. 27 din Capitală.
Cum era și de așteptat, subiectul
discuției noastre l-au- constituit
problemele specifice încheierii
anului școlar.
Nu de mult — ne-a spus tova-
rășa Ana Cozmiță, directoarea
adjunctă a școlii — a avut loc la
noi o adunare de partid deschisă
la care au participat toți profe-
sorii de la clasele a VII-a și a
Xl-a. Adunarea a atras serios
atenția asupra necesității de a se
acorda un ajutor temeinic elevi-
lor în vederea susținerii cu suc-
ces a examenelor și de a se lucra
îndeosebi cu elevii care au o si-
tuație mai slabă la învățătură.
Conducerea școlii a stabilit, în
colaborare cu organizația U.T.M.,
un plan de organizare a medita-
țiilor și consultațiilor și se ocupă
stăruitor de felul cum se desfă-
șoară acestea, urmărind ca ele să
nu se transforme în alte ore de
curs, ci să contribuie la adînci-
rea problemelor insuficient însu-
șite de către unii elevi. S-au creat
vom trata în cadrul recapitulării
unghiurile cu laturile perpendi-
culare, unghiurile înscrise în cerc,
intersectarea paralelelor cu o se-
cantă. Vom revedea astfel toate
cunoștințele despre unghiuri stu-
diate pe parcursul anului școlar,
avînd însă în atenție problemele
cele mai importante. îmi propun
să alcătuiesc cu elevii și tabele
pentru sistematizarea celor învă-
țate, precum și să tratez anumite
probleme care fac legătura între
capitolul privitor la unghiuri și
alte capitole — cum ar fi cele re-
feritoare la triunghi, la unghiul
exterior al unui triunghi, la tra-
pezul Isoscel etc.
Firește că aș greși dacă aș limi-
ta recapitularea numai la trata-
rea teoretică a acestor probleme.
De aceea voi rezolva cu elevii și
exerciții practice, care să-i pună
în situația de a-și aplica cunoș-
tințele. De exemplu, la trigono-
metrie, în legătură cu capitolul
privitor la rezolvarea triunghiu-
lui voi efectua cu elevii diferite
măsurători pe baza cărora vom
alcătui probleme ce vor fi date
spre rezolvare
O altă latură pe care o am în
vedere la recapitulare este aceea
a generalizării problemelor. Ori
de cîte ori se pot scoate din pro-
blemele efectuate concluzii cu ca-
racter general caut să folosesc
prilejul ivit, pentru a da elevilor
posibilitatea de a vedea raportu-
rile, corelațiile între mărimile ex-
primate în toate problemele de
tip asemănător.
O grijă deosebită acord reca-
pitulării în clasa a Xl-a, ai că-
rei elevi se află în fața exame-
forțe unite
condiții ca un număr însemnat
de elevi ai căror părinți sînt ocu-
pați în producție să-și poată efec-
tua temele și să studieze în in-
cinta școlii, sub supravegherea și
cu ajutorul competent al profe-
sorilor de serviciu.
Organizația U.T.M. din școală
se preocupă ca elevii să folo-
sească din plin condițiile care li
s-au creat în vederea recapitulă-
rii cunoștințelor și a elucidării
tuturor problemelor rămase ne-
clare, îi mobilizează la un studiu
susținut, organizează ajutorul re-
ciproc tovărășesc. Recent, în ca-
drul dezbaterilor din organizațiile
de bază U.T.M. pe marginea ho-
tărîrilor Plenarei C.C. al U.T.M.
din aprilie a.c., utemiștii fruntași
la învățătură s-au angajat să-și
ajute colegii rămași în urmă, în
așa fel încît în timpul care a mai
rămas pînă la încheierea anului
școlar aceștia să-și îndrepte si-
tuația.
Experiența a arătat — ne spu-
ne tov. Nicolae Iurtea, secretarul
Comitetului U.T.M. pe școală —
că ajutorul individual între elevi
este mai eficient decît munca în
grupe numeroase. Particularită-
țile elevilor determină ritmuri
deosebite în însușirea cunoștin-
țelor, în efectuarea temelor și
acest lucru creează greutăți în
munca celor care fac parte din
grupe. Ajutorul individual acor-
dat de un elev bine pregătit unui
coleg al său cu o pregătire mai
slabă duce, după cum ne-am pu-
tut convinge, la rezultate mai
bune.
în această etapă s-a întărit
mult legătura cadrelor didactice
de la Școala medie nr. 27 cu pă-
rinții elevilor. Zilnic diriginții fac
vizite la domiciliul elevilor, zilnic
pot fi întîlniți la școală părinți
care vin să se sfătuiască într-o
problemă sau alta cu educatorii
copiilor lor. Un accent deosebit
pun cadrele didactice pe îndru-
marea părinților în ceea ce pri-
vește grija pe care trebuie s-o
arate organizării regimului de
muncă al copiilor acum, cînd ei
sînt supuși unor eforturi deose-
bite.
Un subiect care revine adesea
în discuțiile diriginților, ale pro-
fesorilor cu viitorii absolvenți și
cu părinții lor, esle acela al dru-
.mului pe careși-1 vor alege ti-
nerii în viață-i Desigur, această
problemă nu se pune acum pen-
tru prima dată — au discutat-o
împreună de multe ori — dar
nului de maturitate. Și aici caut
să aleg astfel temele care vor fi
repetate încît cunoștințele elevi-
lor să se sistematizeze după noi
elemente. Mă opresc, de exem-
plu, la teme ca „Expresii algebri-
ce", „Sisteme de ecuații" etc. în
mod deosebit mă preocupă în pe-
rioada aceasta sistematizarea și
consolidarea noțiunii de funcție,
în legătură cu care voi trata și
identitățile. Cu acest prilej vom
sistematiza ecuațiile după numă-
rul necunoscutelor și gradul lor.
Problemele cu sisteme de ecuații
de gradul I cu mai multe necu-
noscute, cu ecuații de gradul II
și cu ecuații care se pot reduce
la ecuații de gradul II vor fi re-
zolvate prin metodele care ne
stau la dispoziție. Vom rezolva
apoi și probleme în care, folosin-
du-ne de teorema lui Rolle, vom
demonstra cum se calculează va-
loarea aproximativă a rădăcinilor
unei ecuații de grad superior. Voi
accentua în mod deosebit asupra
faptului că rădăcinile ecuației f
(x) = o reprezintă intersecțiile
funcției y =f (x) cu axa OX.
Cu prilejul recapitulării voi re-
zolva cu elevii și probleme de fi-
zică și de chimie, arătîndu-Ie ne-
cesitatea instrumentului matema-
tic în domeniul altor științe.
Prin toată activitatea pe care o
voi desfășura cu elevii în perioa-
da recapitulării finale voi căuta
să contribui la pregătirea lor
multilaterală, să-i înarmez în
vederea muncii pe care vor tre-
bui s-o desfășoare în studiile lor
ulterioare și în producție.
Frof. IOAN BETUKER
Marghita, regiunea Crișana
acum ea apare pe primul plan și
concentrează atenția tuturor.
Un sondaj succint la cîteva
clase a VII-a și a Xl-a a fost
suficient pentru a ne arăta efec-
tele pozitive ale muncii duse pe
această linie de școală în colabo-
rare cu organizația U.T.M.
Tînărul Gheorghe Predoiu din
clasa a Xl-a „A" ne-a împărtă-
șit dorința lui de a se specializa
în domeniul automaticii, despre
care socotește că este una dintre
cele mai interesante ramuri ale
tehnicii noi. El știe ce perspec-
tive deschid prevederile Congre-
sului al III-lea al P.M.R. pentru
automatizarea principalelor ra-
muri ale producției și ține foarte
mult să lucreze în acest domeniu.
Pe Ruxandra Schiopu, elevă în
clasa a Xl-a „B", o atrage în-
deosebi munca în agricultură.
„Astăzi, cînd partidul pune cu
atîta tărie sarcina sporirii numă-
rului de specialiști care să lucre-
ze în domeniul agriculturii —
spune Ruxandra Schiopu — m-am
hotărît să pătrund în tainele creș-
terii animalelor. Vreau să contri-
bui și eu, prin munca mea, la
dezvoltarea sectorului zootehnic.
Consider că dorința mea se poate
îndeplini dacă voi depune efor-
turile necesare pentru a învăța".
Gheorghe Jugană, elev în clasa
a VII-a „B", dorește să devină
frezor. El a îndrăgit această me-
serie în cadrul cercului de auto-
mecanică de la Palatul pionieri-
lor. Colega lui Viorica Sinai a
hotărît să devină profesoară.
A însuflețit-o exemplul das-
călilor ei, ca și sarcina pe care
a primit-o din partea organiza-
ției U.T.M. de a se ocupa de o
grupă de pionieri. Cu acest prilej
ea șî-a dat mai bine seama ce
satisfacție oferă munca în rîndu-
rile copiilor și și-a întărit hotă-
rîrea de a se dedica acestei munci.
Mulți elevi din clasa a VII-a
și-au arătat dorința să urmeze
școli profesionale metalurgice, de
confecții etc. Sînt gînduri, dorinți
izvorîte dintr-un sentiment al da-
toriei față de patrie, față de po-
por. Ele exprimă roadele activi-
tăților educative organizate de
școală în colaborare cu organiza-
țiile de tineret.
Cu forțe unite, școala se pre-
gătește să încheie cu succes bilan-
țul unui an de muncă rodnică, de
eforturi susținute pentru instrui-
rea și educarea tineretului.
B. MOLDOVANU
ȘCOALA Șl PRODUCȚIA
Pregătiri pentru munca
în întreprinderi
Lucrînd la polizor — fotografie executată de elevii cercului foto al
Casei pionierilor din Timișoara
Practica în agricultură
Dacă practica pe terenul șco-
lar are rostul să contribuie la for-
marea propriu-zisă a deprinderi-
lor de muncă agricolă și la cu-
noașterea înlănțuirii lucrărilor,
practica continuă a elevilor în a-
gricultură este chemată să-i obiș-
nuiască cu ritmul muncii. Ea
îi ajută să execute în mod inde-
pendent o lucrare, le arată cît
timp este necesar pentru efectua-
rea ei, cîți muncitori cere lucra-
rea, le dă cunoștințe despre mo-
dul de organizare a muncii în
agricultura socialistă, le formează
o imagine a tehnicii folosite pe
ogoare. în timpul practicii în uni-
tățile productive se dezvoltă la
elevi simțul răspunderii pentru
calitatea lucrării executate. Se
educă în acest fel perseverența
în muncă, exigența față de acti-
vitatea proprie și față de activi-
tatea colectivului, spiritul de in-
tr-ajutorare tovărășească, senti-
mentul de dragoste față de mun-
că și prețuirea muncii.
Ținînd seama de obiectivele
importante ale practicii continue,
colectivul Școlii de 8 ani din co-
muna Călărași s-a străduit s-o
organizeze cît mai bine. El a por-
nit de la specificul raionului Co-
rabia, care este un raion viticol
și a hotărît ca practica continuă
a elevilor să se efectueze între
6—19 aprilie, la plantarea viței
de vie. A contribuit la această
orientare a practicii și faptul că
stațiunea horticolă Bechet înfiin-
țează un punct experimental în
nisipurile Călărașului.
S-a urmărit în primul rînd în-
sușirea tehnicii de lucru. De a-
ceea, unele operații, ca plantatul
viței de vie și al pomilor, piche-
tajul etc. au fost prezentate în
cîteva lecții ce au precedat lu-
crările. S-au format echipe cu-
prinzînd cîte 6 elevi, inclusiv șe-
ful de echipă în cadrul echipei
sarcinile au fost repartizate pe
fiecare elev în parte. Șefii de
echipă, care au lucrat efectiv, ca
și ceilalți elevi, au avut în plus
sarcina de a conduce munca echi-
pei, de a ține evidența acestei
munci și a-i urmări calitatea. în
fiecare seară șefii echipei parti-
cipau la o scurtă analiză a mun-
cii, dînd un raport succint asu-
pra activității lor desfășurate și
asupra felului cum au decurs a-
cestea.
în general, la organizarea echi-
pelor s-a ținut seama ca fiecare
membru al lor să participe prin
rotație la efectuarea tuturor lu-
crărilor. în primele zile de prac-
tică am avut echipe omogene,
organizate cu elevi din aceeași
clasă. Ca urmare, cum e și firesc,
deși condițiile de lucru erau
egale, rezultatele echipelor erau
diferite cantitativ și calitativ.
Analizîndu-se această situație, s-a
căutat o mai bună organizare a
muncii, o mai judicioasă reparti-
zare a forțelor, elevii mai mici
fiind integrați în echipe alături
de elevii mai mari.
Curînd această organizare și-a
arătat roadele. Volumul muncii
a crescut mereu, așa că destul de
curînd fiecare echipă a ajuns să
planteze zilnic cîte 250 de bu-
tași viță.
Practica a avut ca scop prin-
cipal formarea deprinderilor com-
plexe de muncă. De aceea sarci-
nile în cadrul echipelor au fost
schimbate, așa ca fiecare elev să
treacă prin întregul lanț al ope-
rațiunilor.
Pentru stimularea elevilor s-a
stabilit să se dea note în ce pri-
vește îndeplinirea indicilor de
calitate și cantitate și pentru dis-
ciplina în muncă. O mare înrîu-
rire asupra calității și cantității
muncii, ca și a disciplinei au
avut-o și discuțiile purtate în fie-
care seară cu șefii de echipă, ca
și analizele ținute cu toți elevii
la sfîrșitul unei perioade de
muncă.
Pe lîngă faptul că a consolidat
cunoștințele și deprinderile ele-
vilor, că a făcut să crească in-
teresul și dragostea lor pentru
munca în producție, practica con-
tinuă i-a făcut mai activi, mai
dornici de a se pregăti temeinic
pentru viață. Unii elevi rămași
în urmă la învățătură au început
să depună, după întoarcerea la
școală, eforturi mai mari pentru
a-și îmbunătăți munca și a în-
cheia cu succes anul școlar.
GRIGORE PRETORIAN
comuna Călărași, raionul Corabia
Experiența anilor trecuți ne-a
dovedit cît de mult contribuie
activitățile practice continue la
consolidarea cunoștințelor și de-
prinderilor dobîndite de elevi în
școală, la dezvoltarea sentimen-
tului lor de dragoste pentru
muncă și pentru cei ce muncesc.
De aceea ne străduim să asigu-
răm toate condițiile de desfășu-
rare a practicii astfel încît ea să
dea cele mai bune rezultate.
Sub îndrumarea organizației
de bază, conducerea școlii și co-
mitetul sindical au analizat din
timp obiectivele practicii conti-
nue, luînd măsurile necesare. A
fost alcătuit un colectiv care să
răspundă de instruirea practică
a elevilor. Acest colectiv s-a ocu-
pat intens de asigurarea locu-
rilor de muncă în întreprinderi
pentru elevii claselor a IX-a și
a X a și de amenajarea sălilor de
lucrări practice în care își vor
efectua munca elevii claselor a
VUI-a. Astfel, elevii claselor a
IX-a, care în timpul anului șco-
lar și-au efectuat practica la uzi-
nele „Timpuri Noi", vor conti-
nua să lucreze acolo, sub îndru-
marea directă a profesorilor-in-
gineri și a profesorilor de fizică,
de matematică și de chimie. A-
ceștia îi vor ajuta să-și sistema-
tizeze observațiile asupra pro-
prietăților tehnologice ale meta-
lelor și aliajelor — duritatea mai
mare sau mai mică a materia-
lului așchiabil, calitățile cuțitelor
de strung construite din diferite
aliaje, maleabilitatea metalelor
în procesul de forjare, structura
cristalină a metalelor, topirea și
solîdifîcarea metalelor — vor re-
zolva exerciții și probleme în le-
gătură cu rezistența materialelor
ș,a. De asemenea, ei vor parti-
cipa la acțiunile organizate de
comitetul U.T.M. al uzinei avînd
astfel posibilitatea să cunoască
mai bine viața de organizație a
muncitorilor utemiști.
Elevii claselor a X-a vor lucra
în atelierele auto de la Autobaza
nr. 3, de la I.R.E.B. și I.D.G.B.
Fiecare din ei a fost repartizat
pe lîngă un muncitor cu scopul
de a lucra efectiv și a-și forma
deprinderi practice privind func-
ționarea, repararea și întreține-
rea motoarelor cu ardere inter-
nă. Și acești elevi vor participa
la viața organizațiilor U.T.M. din
întreprinderi, muncind alături de
utemiști Ia demontarea și sorta-
Pregătirea condițiilor pentru
buna desfășurare a practicii con-
tinue în producție constituie una
din preocupările centrale ale ca-
drelor didactice de la Școala me-
die Mihail Eminescu" din Buzău.
Școala a luat din timp legătu-
ra cu întreprinderile din locali-
tate, pentru a asigura locuri de
muncă în atelierele de producție
și de întreținere ale acestora. S-a
stabilit ca elevii din clasele a
IX-a și a X-a să-și efectueze prac-
tica la fabrica de mase plastice,
la întreprinderile „Flacăra" și
„Metalurgica", la Uzina mecanică,
la I.R.T.A. etc. A fost de aseme-
nea întocmit planul de muncă și
s-au alcătuit graficele cuprinzînd
obiectivele de bază ale practicii,
repartizarea claselor pe grupe și
serii, atelierele în care vor lucra
elevii precum și orele de lucru
pentru fiecare grupă și serie. O
atenție deosebită s-a acordat re-
partizării tuturor cadrelor didac-
tice pe grupe, clase și întreprin-
deri, în vederea îndrumării și
controlului practicii.
Activitățile planificate pentru
perioada 4—9 iunie (cu elevii cla-
selor. I—IV), 11—21 iunie (cu ele-
vii claselor V și VI) și 11—23
iunie (cu elevii claselor VIII—X)
sînt bine cunoscute de profesorii
rea pieselor provenite din auto-
vehiculele casate, sprijinindu-i pe
cei ce urmează cursurile serale
etc.
în ceea ce-i privește pe elevii
claselor a VUI-a pentru aceștia
s-au pregătit în cantități sufici-
ente pînze de ferăstrău, pile late,
burghiuri, nituri, oțel-bandă și
pătrat. Folosind aceste materiale
ei vor confecționa în timpul
practicii continue în sălile de lu-
crări practice din școală ferăs-
traie pentru tăiat metale ce vor
fi folosite de către elevii din
clasa a VIII-a a anului viitor.
Colectivul de organizare a
practicii a întocmit din vreme
orarul activităților ce se vor des-
fășura în această perioadă, sta-
bilind grupele de elevi, secțiile
unde vor lucra, precum și profe-
sorii ce îi vor însoți.
într-o ședință a consiliului pe-
Școală a recoltelor bogate
Elevii școlii noastre își vor
desfășura activitatea practică
continuă pe un teren de 2,5 ha.
din cuprinsul gospodăriei agri-
cole colective „I. V. Miciurin".
Urmărim ca în cadrul acestor
activități ei să-și consolideze
cunoștințele și deprinderile do-
bîndite și, folosindu-le cu price-
pere, să obțină recolte sporite,
care să depășească mediile ani-
lor trecuți. Stadiul actual al
lucrărilor, interesul și entuzias-
mul cu care lucrează elevii noș-
tri ne îndreptățesc să considerăm
realizabile recoltele propuse.
Pentru a se asigura desfășura-
rea în bune condiții a lucrărilor
din perioada de practică conti-
nuă, cadrele didactice de specia-
litate, care au alcătuit din vreme
planul de cultură, l-au defalcat
pe grupe de elevi și au dat aces-
tora o serie de îndrumări preli-
minare.
Munca pe terenul gospodăriei
colective a început încă din pri-
mele zile ale primăverii, cînd
pe suprafața arată mecanic s-a
trecut la lucrări de pregătire a
însămînțatului ca împrăștierea
îngrășămintelor, grăpat etc. Au
fost efectuate apoi însămînțările,
0 cît mai bună organizare
de specialitate, de profesorii-
maiștri și de diriginții claselor ca
și de comitetul U.T.M. al școlii,
care îi mobilizează pe elevi.
Conducerea Școlii medii ,,M. E.
minescu" din Buzău este hotărîtă
să utilizeze din plin întreg timpul
ce a mai rămas pînă la începerea
practicii pentru a organiza cît
Elevii clasei a XI-a a Școlii medii „Dimitrie Cânte mir" din Breaza
efectuînd, lucrări practice de Îngrijire a pătlăgelelor roșii
dagogic s-au stabilit atribuțiile
tuturor profesorilor în îndruma-
rea practicii. Profesorilor-maiștri
și profesorilor diriginți li s-a tra-
sat și sarcina de a-i instrui pe
elevi în vederea alcătuirii caietu-
lui de practică și de a lămuri
părinților importanța activită-
ților practice continue.
Printr-o muncă susținută, în-
tregul colectiv didactic din școa-
la noastră se va strădui să valo-
rifice toate posibilitățile instruc-
tive și educative pe care le oferă
activitatea practică continuă,
spre a contribui în felul acesta
la îndeplinirea uneia cele mai
importante sarcini puse de partid
în fața școlii — legarea nemijlo-
cită a învățămîntului de produc-
ție.
Prof. MARICA VASILESCU
director adjunct al Școlii
„Al. I. Cuza“ din București
iar în prezent ne aflăm în faza
de întreținere a culturilor, care
va cuprinde și perioada de prac-
tică. în această perioadă vom
efectua cu elevii prășitul carto-
filor și al porumbului, lucrări de
rărit, buchetat etc., vom urmări
efectele îngrășămintelor organice
asupra dezvoltării plantelor de
cartof etc.
în efectuarea lucrărilor pro-
fesorii de științe naturale și
cunoștințe agricole îi vor în-
druma pe elevi spre folosirea
metodelor agrotehnice înaintate,
îi vor ajuta să cunoască experi-
ența colectiviștilor.
Conștiente de importanța mun-
cii pe care o depun în această
perioadă cadrele didactice din
școala nostră se străduiesc să-și
aducă și pe această cale contri-
buția la traducerea în viață a
sarcinilor puse în fața învățăm
mîntului de către lucrările
unii extraordinare a Marii Adu-
nări Naționale și de Hotărîrea
partidului și guvernului pri-
vind dezvoltarea și îmbunătăți-
rea învățămîntului agricol.
CONSTANȚA DRAGOMIR
Școala de 8 ani din Budești,
raionul Oltenița
mai bine activitățile din cadrul
eî, în scopul obținerii unor rezul-
tate bune în pregătirea practică
a elevilor.
Prof. IOAN R. CONSTANTIN
director adjunct al Școlii
medii „Mihail Eminescu*
din Buzău
iNVĂȚĂMiNT PROFESIONAL Șl TEHNIC
Pregătirea examenelor
Buna pregătire a examenelor
de promovare și de diplomă ale
elevilor din școlile tehnice de
maiștri constituie una dintre
preocupările centrale ale cadrelor
didactice de la Grupul școlar
„Steagul Roșu" din Brașov.
Stabilind subiectele lecțiilor de
recapitulare comisia metodică a
profesorilor de discipline tehnice
a prevăzut ca, alături de lecțiile
care se vor desfășura în clasă și
în laborator, să se efectueze și
lecții recapitulative chiar în uzi-
nă, unde se poate urmări direct
aplicarea practică în procesul de
producție a unor legi științifice.
Așa s-a procedat, de exemplu,
la anul I cu tema recapitulativă
„Turnarea metalelor și aliajelor
neferoase". După recapitularea
noțiunilor teoretice fundamenta-
le, elevii au fost conduși în ate-
lierele de turnătorie pentru ne-
feroase ale uzinei „Steagul roșu“
unde au putut vedea atît proce-
clasice de turnare cît și
^^ftdeele cele mai noi, cum sînt
turnarea sub presiune, turnarea
cu modele ușor fuzibile, turnarea
în coji de bachelită, turnarea cen-
trifugală etc. Astfel de lecții re-
capitulative s-au ținut la toate
disciplinele.
Pregătindu-i pe elevi pentru
întocmirea proiectelor de diplo-
mă profesorii de specialitate
le-au dat să efectueze în preala-
bil o serie de proiecte parțiale,
ale căror teme au fost alcătuite
in așa fel incit să le dea posibi-
uate să se obișnuiască cu acest
gd oe RicrărL Temele au fost
6e sarcrruie uzinei unde își
practica vutorii maiștri, an-
in mod treptat curtcștin-
țeîe dș-tm—serte de p' -e de
cultură wfmMl ceneniî (9 de
speciaMtece.
Iată cum s-au realizat, de pil-
dă, aceste obiective la specialita-
tea „prelucrări prin așchiere".
Primul proiect parțial pe care
l-au avut de executat elevii a
cuprins rezolvarea unei desfășu-
rări tehnologice care solicita cu-
noștințe de tehnologia construc-
ției de mașini, mașini-unelte, a-
parate de măsură etc. Al doilea
proiect a avut drept temă proiec-
tarea unei cutii de viteză pentru
u mașină-unealtă. Pe lîngă cu-
^Bijnțele generale despre ma-
lșmi-unelte elevii au trebuit să
folosească aici cunoștințe privind
calculul de randament și con-
strucția mașinilor-unelte, orga-
nele de mașini și rezistența ma-
terialelor. Pentru alcătuirea celui
de al treilea proiect, care preve-
dea elaborarea tehnologiei de
execuție a reperului „ax princi-
pal" al cutiei de viteze proiectate
anterior, normarea tehnică a ope-
rațiilor și organizarea unui ate-
lier pentru prelucrarea în flux a
acestui reper, erau necesare, pe
lîngă cunoștințele de tehnologie,
Lucrările practice recapitulative
O formă de recapitulare deosebit
de eficientă utilizată în școala
noastră la toate clasele de ucenici
care urmeză să dea examenul de
absolvire o constituie recapitula-
rea prin lucrări practice care
cuprind aplicații de sinteză ale
cunoștințelor predate la diferite
discipline de specialitate. în
cadrul acestor lucrări ucenicii
execută subansamble și piese de
înaltă tehnicitate pentru reduc-
toare și pentru trolii de interven-
ție la foraj, piese necesare recipi-
enților pentru industria petro-
chimică, aparatajelor pentru in-
dustria cimentului, pentru pom-
pele și cazanele de aburi produse
în uzină. începînd cu efectuarea
schiței și a procesului tehnologic,
cu alegerea materialului și calcu-
lul de rezistență și pînă la fi-
nisare, aceste subansamble și
piese sînt lucrate în întregime
de către ucenici, care își lărgesc
și cunoștințe de normare tehni-
că și de organizare și planificare.
în cursul executării celor trei
proiecte parțiale elevii au învățat
să folosească nemijlocit litera-
tura tehnică de specialitate în
scopul rezolvării unor teme teh-
nice, au aprofundat problemele
reprezentării în desen a ansam-
blelor și subansamblelor, au avut
posibilitatea de a-și exersa și
dezvolta gîndirea tehnică crea-
toare.
Executarea proiectelor parțiale
a constituit o bună pregătire pen-
tru executarea proiectelor de di-
plomă pe care elevii anului III le
studiază în această perioadă.
Profesorii de specialitate au ana-
lizat din timp temele proiectelor
de diplomă, care au fost trimise
de întreprinderile de unde pro-
vin elevii, ținînd seama de tim-
pul de lucru pe care elevii îl au
la dispoziție prin planul de învă-
țămînt și căutînd să echilibreze
gradul lor de dificultate astfel
încît efortul depus de elevi să fie
pe cît posibil același. Problemele
pe care le vor avea de rezolvat
elevii-maiștri în efectuarea pro-
iectelor reflectă tehnica nouă, duc
la soluții menite să contribuie la
îmbunătățirea proceselor de pro-
ducție, la sporirea productivității
muncii și la ridicarea calității
produselor. în felul acesta viitorii
maiștri învață să fie propagan-
diști ai tehnicii noi la locul de
muncă, să îndeplinească sarcinile
puse de partid în fața industriei
noastre socialiste.
Acum, în perioada de pregătire
a proiectelor de diplomă, au fost
organizate consultații care sînt
ținute ăe către profesorii de spe-
cxaâKate, pe baza unui plan mi-
In funcție de întrebările
puse in prealabil de elevi, în ca-
drul consultațiilor sînt explicate
pe larg unele fenomene fie prin
aplicații practice, fie cu ajutorul
unui material didactic adecvat.
Un rol important în sprijinirea
întocmirii proiectelor de diplomă
îl are activitatea de îndrumare și
control efectuată de direcția de
studii a școlii, în colaborare cu
cadrele didactice de specialitate
la întreprinderile unde elevii se
documentează în vederea întoc-
mirii proiectelor.
Acest sistem complex de orga-
nizare a efectuării lucrărilor de
diplomă dă posibilitatea verifică-
rii multilaterale a pregătirii ele-
vilor-maiștri pentru activitatea
în secțiile marilor întreprinderi
dotate cu utilaj automatizat, de-
terminînd în același timp găsirea
unor soluții valoroase cu posibi-
lități de aplicare imediată în
procesele de producție.
Ing. MIHAI TEMIAN
director de studii
Ing. HONORIU GRIGORESCU
Grupul școlar „Steagul Roșu"
din Brașov
O sarcină de bază pentru
încheierea cu succes a anului
școlar o constituie pregătirea și
desfășurarea în bune condiții a
lucrărilor de control, în special a
celor prin care se verifică pregă-
tirea practică profesională a
ucenicilor și elevilor. Efectuarea
acestora trebuie să oglindească
nemijlocit cunoștințele și deprin-
derile reale însușite de către
ucenici în cursul anului școlar
prin aplicarea lor la lucrări prac-
tice complexe.
Pentru desfășurarea fără greu-
tăți și fără timpi morți a lucră-
rilor practice de control sau luat
măsuri în vederea asigurării din
timp a materialului, a organiză-
rii locului de muncă al ucenicilor,
în vederea revizuirii sculelor și
uneltelor necesare, a instrumen-
telor de control și măsură etc.
Ca teme ale lucrărilor de con-
trol au fost alese piese complexe,
Oră de aplicatii practice în cabinetul de desen al grunului școlar ,,Unirea" din București
Un rodnic schimb ae experiența
Pentru a da cadrelor didactice
care lucrează în școlile ce pregă-
tesc cadre pentru industria
petrolului și chimiei prilejul să
facă un schimb de experiență
metodică privind organizarea și
desfășurarea lecțiilor, direcția de
specialitate din M.I.P.C. a orga-
nizat de curînd la Onești, în co-
laborare eu cabinetul metodic
pentru învățămîntul profesional
și tehnic din Capitală, o consfă-
tuire la care au participat peste
80 de profesori și maiștri-in-
structori.
Participanții la consfătuire au
asistat la o lecție deschisă de
instruire practică în laboratorul
de chimie cu elevii din anul I,
specialitatea laboranți pentru
industria chimică. Lecția, predată
de ing. Elena Bahamat, a avut
tema „Separarea cationilor din
grupele I și II“.
Instructajul a început cu o re-
vedere a cunoștințelor teoretice
și practice predate în lecțiile
precedente cu privire la tehnica
executării analizelor pe cale
uscată — încălzire în tub închis,
încălzire pe cărbune, formarea
perlelor, colorarea flăcării, dizol-
varea substanțelor etc. Profe-
soara a cerut cu acest prilej unor
elevi să reproducă cele mai im-
portante experiențe privind
analiza pe cale uscată, pentru a
verifica și în acest mod în ce
măsură și-au însușit ei cunoștin-
țele predate.
Recapitulînd noțiunile privind
analiza cationilor din grupele I și
II și separarea acestora cu
reactivii caracteristici — acidul
clorhidric și hidrogenul sulfurat
— profesoara a cerut elevilor să
efectueze operația de separare a
cationilor din grupa I de cei din
grupa a Il-a fără a mai face
demonstrația de separare a catio-
categoriile cerute de programa
școlară.
înainte de începerea lucrărilor
se recapitulează cunoștințele de
tehnologie privitoare la folosirea
uneltelor de prelucrare, la re-
gimurile optime de lucru, precum
și la caracteristicile materialului
care urmează să fie prelucrat. De
asemenea, profesorii de desen țin
lecții de citire și interpretare a
desenelor și schițelor, insistînd
asupra importanței respectării
semnelor de prelucrare și asupra
notațiilor STAS.
Această pregătire multilaterală
teoretică și practică, efectuarea
unor lucrări în condiții asemănă-
toare celor în care se vor desfă-
șura probele practice de examen
îi ajută pe ucenici, permițîndu-le
să lucreze la nivelul cel mai ridi-
cat al posibilităților pe care le
au și dînd posibilitatea unei judi-
cioase și concrete aprecieri a cu-
nilor în cadrul aceleiași grupe
deoarece aceasta s-a realizat în
lecțiile precedente. A fost alcă-
tuit apoi un tablou privind teh-
nica de executare a acestor ana-
lize, insistîndu-se în special asu-
pra noțiunilor la care elevii ar fi
putut întîmpina greutăți.
Participanții la consfătuire au
apreciat ca pozitiv procedeul
folosit de profesoară de a efectua
numai părțile mai dificile ale
lucrării. In acest fel durata
instructajului introductiv poate
fi mult redusă, rămînînd timp
suficient pentru instructajul cu-
rent, pentru formarea pricepe-
rilor de mînuire a utilajului, de
efectuare a lucrărilor propriu-
zise etc.
In cadrul instructajului curent
profesoara a dat multă atenție
pregătirii locului de muncă, mă-
surilor de protecție a muncii,
efectuării gradate a analizelor pe
cale uscată, dizolvării amestecu-
lui celor două săruri date pentru
identificarea cationilor. Apoi, în
cadrul instructajului final, a
efectuat o analiză a modului
cum au executat elevii lucrările.
La concluzii s-a scos în evi-
dență grija pe care trebuie s-o
acorde cadrele didactice bunei
organizări a locului de muncă și
asigurării truselor individuale
pentru fiecare elev, arătîndu-se
că acestea, alături de deprinderea
elevilor cu utilizarea corectă a
aparaturii, a reactivilor etc. con-
stituie condiții de bază ale reuși-
tei unei lecții de laborator. A
fost apreciat favorabil faptul că
la începutul instructajului curent
profesoara a dat elevilor o fișă
de îndrumare cuprinzînd metodi-
ca desfășurăidi analizei, ca și
faptul că la încheierea lecției li
s-a cerut elevilor să alcătuiască
un referat privitor la modul de
Este de ajuns să privești majo-
ritatea pieselor executate de
elevi acum, în timpul pregătirii
examenelor, pentru a-ți da
seama că cei mai mulți dintre ei
au o bună pregătire de speciali-
tate. Finisarea a dat suprafețelor
luciul oglinzii, iar micrometrul și
comparatorul nu înregistrează
abateri de la dimensiunile indi-
cate.
Muncitorii, tehnicienii și ingi-
nerii uzinei de utilaj chimic spri-
jină pregătirea ucenicilor pentru
examenul de absolvire, fiind
siguri că, așa cum i-au cunoscut
în timpul practicii, tinerii vor
face dovadă și cu prilejul acestei
ultime probe de calificare profe-
sională că au învățat temeinic și
că vor deveni muncitori destoi-
nici.
Prof. MARIAN DEMETRESCU
executare a lucrării și la rezulta-
tele obținute.
Metodica instruirii practice A
atelierul-școală a fost dezbătută
pe marginea unei lecții deschise
ținută de maistrul-instructor
Cristea Nicolae cu elevii anului I
specialitatea mecanici pentru
utilaj chimic. Această lecție, a
cărei temă a fost „Căptușirea
cuzineților de lagăre pentru,
arbore moto-compresor“ (8 G
K 2)“ a avut o structură asemă-
nătoare lecțiilor practice de labo-
rator. Asistenții au remarcat în
special modul cum a formulat
maistrul-instructor scopul lecției
pornind de la prezentarea unui
cuzinet fără căptușeală și arătînd
necesitatea și importanța opera-
ției de căptușire a cuzineților.
Veriga principală a lecției a
fost demonstrația făcută de
maistrul-instructor, care a stabi-
lit și efectuat operațiile procesu-
lui tehnologic — degresarea, to-
pirea compoziției de pe cuzinet,
decaparea, cositorirea, consolida-
rea cuzineților, topirea compozi-
ției, turnarea ei și controlul
calității.
Discuțiile purtate au scos în
evidență, pe lîngă numeroasele
calități metodice, și unele lipsuri
ale lecției. Astfel, s-a arătat că
maistrul-instructor nu a acordat
suficientă atenție organizării lo-
cului de muncă și mai ales că nu
a verificat temeinic calitatea
lucrărilor executate de elevi și
felul cum au utilizat aceștia ter-
minologia STAS.
Aceste deficiențe au relevat
încă o dată necesitatea de a se
organiza în timpul vacanței de
vară un curs la care maiștrii-in-
structori să-și poată perfecționa
pregătirea în ceea ce privește
metodica lucrărilor practice.
O preocupare centrală în ca-
drul schimbului de experiență
desfășurat la Onești a constitu-
it-o problema instruirii practice
a elevilor în producție. Partici-
panții la consfătuire au avut
posibilitatea de a urmări practi-
ca elevilor în cadrul Combinatu-
lui chimic Borzești, a Combina-
tului chimic și al Rafinăriei
nr. 10 din Onești. A fost
apreciată ca pozitivă inițiativa
conducerii Combinatului chimic
din Borzești de a da unui inginer
sarcina de a se ocupa în mod
special de îndrumarea muncii
practice a elevilor. Datorită aces-
tei griji numeroși elevi ai școlii
tehnice și ai școlii profesionale
din Onești au dobîndit o bună
pregătire practică.
Vizitele făcute de participanții
la consfătuire la Combinatul
chimic din Borzești, la Combi-
natul de cauciuc și la Rafinăria
nr. 10 din Onești au îmbogățit
cunoștințele lor profesionale,
le-au dat prilejul de a cunoaște
cîteva din marile cetăți ale in-
dustriei noastre socialiste.
Prin importanța problemelor
abordate, prin seriozitatea cu care
s-au desfășurat lucrările ei, con-
sfătuirea de la Onești a consti-
tuit un bun prilej de populariza-
re a metodelor înaintate de
predare în școlile din sectorul
In legătură
Situația actuală a științei ma-
tematice se caracterizează prin
extinderea uriașă a cîmpului ei
de aplicare.
Rolul matematicii în societa-
tea noastră crește și o dată cu
aceasta cresc și cerințele care se
ridică în fața studierii acestei
științe în școală. înainte de toate
ne gîndim la școala de cultură
generală.
Atunci cînd vorbim despre
conținutul cursului școlar de
matematică avem de obicei în
vedere o sumă de fapte matema-
tice bine determinate, noțiuni,
definiții, formule, teoreme ; a-
vem în vedere, de asemenea, și
o sumă bine determinată de de-
prinderi, printre care aceea de a
rezolva exerciții și probleme de
un tip aproape standardizat. în
marea lor majoritate, aceste fapte
și deprinderi sînt necesare aproa-
pe în orice profesie.
Pe de altă parte, fără cunoș-
tințe de matematică, fără exis-
tența unor deprinderi bine
însușite, este imposibil să fia
studiate, fizica, mecanica ș.a.
Insă — și acest lucru consi-
derăm că trebuie să fie subliniat
— nu trebuie să reducem întrea-
ga problemă a pregătirii mate-
matice în școală la transmiterea
de cunoștințe și deprinderi. Acea-
sta ar limita nejustificat rolul
matematicii în pregătirea gene-
rală.
Unii pedagogi consideră că
dezvoltarea gîndirii matematice
este ceva derivat, ceva care în-
soțește procesul de însușire a
cunoștințelor și deprinderilor.
Dacă omul își va însuși un nu-
măr de formule, definiții, teo-
reme, va rezolva cîteva sute de
probleme din culegerea de pro-
bleme de matematică, el va
căpăta dezvoltarea cerută. Este
suficient să micșorăm cantitatea
de cunoștințe și deprinderi, ca
dezvoltarea aceasta să nu mai
poată fi asigurată. Socotesc că
această poziție este greșită. Este
neîndoios că însușirea cunoștin-
țelor de matematică, deducerea
formulelor, rezolvarea unui nu-
măr mare de exerciții dezvoltă
capacitatea omului și exercită o
anumită influență asupra formă-
rii personalității lui. Dar, în acti-
vitatea sa omul nu trebuie să
rezolve în fiecare zi ecuații sau
să transforme expresii trigono-
metrice (profesiile care cer a-
ceasta sînt foarte puține), iar
cunoștințele pentru a căror în-
sușire s-a străduit mult în
școală, se uită. Ceea ce îi va
rămîne în viață este însă gîn-
direa matematică și tocmai de
acest lucru trebuie să ne îngri-
jim în primul rînd cînd avem în
vedere viitorul nostru.
în legătură cu problema pre-
gătirii matematice este impor-
tant să fie cultivate la elevi
calități cum sînt precizia, conci-
zia și claritatea exprimării gîn-
dirii prin cuvinte, dirijarea liberă
a atenției și capacitatea de de-
concertare, perseverența în
atingerea scopului și obișnuința
de a lucra ordonat.
Pentru aceasta este necesară
o activitate care să răspundă
într-o măsură mai mare la ce-
rințele apropierii matematicii de
viață. Problemele propuse spre
rezolvare trebuie să se deose-
bească calitativ de cele folosite
în trecut și în care, de obicei,
un număr de lucrători abstracți
efectuau separat o anumită mun-
că într-un anumit	număr de
zile, iar împreună	— în altul,
lucrători înlocuiți	acum	prin
combainieri și tractoriști	care
cu predarea
lucrează pămîntul. Vechiul con-
ținut este îmbrăcat intr-o haină
nouă, dar vechea schemă rămîne
totuși, nu apare nimic nou din
punct de vedere calitativ și apro-
pierea de viață este numai apa-
rentă. Pentru majoritatea acestor
probleme este caracteristic fap-
tul că în ele se dau de obicei
toate datele necesare unui răs-
puns univoc, fără nici o dată
suplimentară; ele se rezolvă
după un șablon destul de bine
determinat : cu ajutorul sumei
și diferenței, cu ajutorul sumei
și raportului ș.a.m.d. Desigur că
aceste probleme sînt necesare,
dar nu ne putem limita numai
la ele, căci problemele pe care
le ridică aplicarea
viață adeseori nu
în schemele vechi.
Din acest punct
interesantă cartea
matematicii în
se încadrează
de vedere este
matematicia-
nului polonez Steinhaus „Loc
problemelor". Iată una dintre pro-
blemele pe care le cuprinde. Se
dă un eleșteu nu prea mare în
care sînt pești. Pentru a se
evalua aproximativ cîți pești
maturi, care pot fi pescuiți exis-
tă în lac, se face o experiență.
Ihtiologul care a inițiat această
experiență a introdus plasa
lac și a prins, să zicem, 30
pești. Toți peștii mai mici
în
de
au
trecut prin ochiurile plasei înapoi
în lac, iar în plasă au rămas
numai peștii de anumite dimen-
siuni. El a marcat acești pești,
i-a aruncat din nou în apă. Pro-
babil că peștii s-au împrăștiat în
tot lacul. A doua zi a introdus
plasa din nou în lac, a scos de
data aceasta 40 de pești ~
constatat că numai doi
ei sînt marcați.
Se întreabă cum se
evalua pe baza tuturor
și a
dintre
poate
acestor
date aproximativ cîți pești se
află în lac ?
Iată problema alegerii întîm-
plătoare îmbrăcată într-o formă
distractivă. Astfel de probleme
apar adeseori în orice întreprin-
dere agricolă sau industrială.
Să vedem mai întîi cum s-ar
rezolva această problemă în
diverse condiții. Un școlar care
și-a însușit numai cunoștințe de
aritmetică și s-a obișnuit să
rezolve numai probleme din ma-
nual, va spune că această pro-
blemă nu poate fi rezolvată,
deoarece nu există suficiente date
pentru rezolvarea ei. Prin urma-
re, cunoștințele matematice pe
care le-a căpătat nu l-au pre-
gătit pentru a putea rezolva o
problemă furnizată de viață.
Un elev care a învățat nu
numai aritmetica, dar și noțiuni
de algebră, va raționa aproxima-
tiv astfel: în lac se află 30 pești
marcați. A doua zi a pescuit 40
pești, dintre care numai doi au
fost marcați. Prin urmare în
lac au rămas 28 pești marcați.
Prin urmare în lac există cel
puțin 40 plus încă 28 pești, adică
68. Prin urmare x este mai mare
sau egal cu 68. Un astfel de elev
se află și el departe de conclu-
zia justă.
Cum poate răspunde însă mul-
țumitor elevul la o întrebare de
acest tip ? Fără îndoială, folo-
sind capacitatea de a trece de
la formularea concretă a proble-
mei la o schemă abstractă, care
să cuprindă particularitățile a-
cestei probleme, folosind capa-
citatea de a face ipoteze verosi-
mile, care să simplifice problema.
Cînd plasa se aruncă în lac
a doua oară, ea este introdusă la
întîmplare, de aceea Ia cel de al
doilea pescuit 40 de pești repre-
zintă o alegere întîmplătoare din
matematicii
întreaga populație
lacului.
Pentru a forma schema de re-
zolvare a acestei probleme se
poate folosi urna clasică cu bile.
Din ea se extrag 30 de bile, pe
fiecare se face un semn, bilele
se reintroduc în urnă și se ames-
tecă bine cu cele rămase. După
aceea se extrag 40 bile și se con-
stată că între ele există 2 mar-
cate. Dacă facem acum ipoteza
simplificatoare că bilele marcate
se află printre cele extrase în
aceeași proporție ca în întreaga
urnă, putem conchide că numă-
rul de bile marcate în urnă este
2	1
de — “ — din numărul total.
<0	zo
Dar numărul de bile marcate
este 30. De aceea ne putem aștep-
ta ca numărul de bile din urnă
să fie de ordinul a 600 înapoin-
du-ne la condiția esențială obți-
nem cifra 600 pentru numărul
tuturor peștilor din lac. Desigur,
pentru a obține un rezultat mai
precis ar fi trebuit să repetăm
experiența, extrăgînd de mai
multe ori pești și să facem media
aritmetică a fracțiunii de pești
marcați printre cei extrași.
După cum se știe, matematica
ne furnizează date asupra rela-
țiilor cantitative și spațiale ale
realității. De aceea ea este in-
clusă în rîndul științelor naturii :
faptele ei fundamentale pot fi
cunoscute prin experiență.
Voi cita numai cîteva exemple
de fapte matematice cu care pri-
mul contact (cel puțin în școala
de 8 ani) se poate realiza pe
cale experimentală. De exemplu,
unui
triun-
prin
încît
îm-
găsirea sumei unghiurilor
triunghiu prin decuparea
ghiului din hîrtie și apoi
îndoirea lui în așa fel
unghiurile sale să formeze
preună un unghiu desfășurat.
Voi mai cita cunoscuta expe-
riență din care se deduce teo-
rema lui Pitagora și care dă o
idee completă a demonstrației a-
cestei teoreme (compararea a-
riilor). Experiența permite să se
găsească raportul dintre volumul
unei prisme și cel al unei pira-
mide care au bazele echivalente
și înălțimile egale. (Cu ajutorul
unor modele goale, care pot fi
umplute cu nisip sau apă, se
stabilește că piramida are volu-
mul de trei ori mai mic decît
prisma corespunzătoare). Experi-
ența permite să se compare volu-
mul sferei și al cilindrului ale
căror raze sînt egale, înălțimea
cilindrului fiind egală cu diame-
trul sferei. Și alte asemenea
să fie
a dez-
pentru
că ea
despre
experiențe pot și trebuie
efectuate în școală pentru
volta interesul elevilor j
matematică și a-i convinge
este într-adevăr știința
lumea care ne înconjoară.
în legătură cu aceasta aș dori
să-mi exprim convingerea că
este necesar să se întărească prin
toate mijloacele încrederea elevi-
lor în forța bunului simț, încre-
derea că fiecare din ei poate
să-și învingă singur îndoielile
asupra ceea ce este adevărat și
ceea ce nu este adevărat în di-
feritele afirmații cu caracter
matematic dacă va folosi o inter-
pretare concretă, modele concre-
te, experiențe simple, analiza
exemplelor particulare, dacă își
va forma obișnuința de a se
autocontrola, obișnuința să gîn-
dească înainte de a face pasul
pe care
asociația
A.
adjunct
i-1 sugerează memoria,
liberă.
I. MARKUȘEVICI,
al ministrului Invăță-
mîntului Public din R.S.F.S.R.
Vizitele în întreprinderi și demonstrațiile practice ale fruntâ^T
muncii comuniste îndeplinesc un rol important în orientarea prOiSJ-
sională a elevilor din școlile sovietice
Cum popularizăm
experiența înaintată
Una dintre preocupările mai
importante ale secției de învă-
țămînt a regiunii Leningrad o
constituie studierea și introdu-
cerea în practică a experienței
pedagogice înaintate. Un ajutor
eficient în această muncă îl a-
cordă organizațiile de partid, sin-
dicale și comsomoliste.
Inspectorii care se deplasează
în regiune (indiferent de scopul
deplasării) se consideră datori să
fie atenți la tot ceea ce este
nou, înaintat. Așa, de pildă,
participînd în luna august a
anului trecut la consfătuirea ca-
drelor didactice, inspectorii au
aflat că la Școala nr. 8 din ora-
șul Lughi s-a organizat o „săr-
bătoare a florilor" : toți elevii
acestei școli au prezentat la con-
curs,flori cultivate de ei acasă.
Cele mai bune exponate au fost
premiate.
După ce ni se comunică ase-
menea lucruri, trimitem Ia fața
locului metodiști care să stu-
dieze experiența dobîndită.
O altă formă de studiere a
experienței constă în organizarea
diverselor consfătuiri, seminarii
și ședințe. Noi căutăm să trans-
formăm aceste consfătuiri în
școli 'de experiență înaintată. Ele
cuprind rapoarte și discuții spe-
ciale în care se analizează ex-
periența, procedeele prin care a
fost realizată.
Forma principală de cunoaș-
tere și de studiere a experienței
înaintate este aceea de a trimite
în școli brigăzi de inspectori și
de metodiști. Acest lucru se face
de obicei atunci cînd se cons-
tată din capul locului că expe-
riența este într-adevăr valoroa-
să și merită să fie studiată în
mod deosebit. Brigăzile noastre
speciale au studiat de exemplu
experiența pregătirii elevilor
pentru viață și pentru muncă în
școlile Internat din Lodeinozolsk
și Prioziorsk, experiența școlii
elementare din satul Podobițî,
raionul Volosovsk, ai cărei elevi
își pregătesc lecțiile chiar în
școală, organizarea rețelei de
școli de 8 ani și felul cum se a-
plică legea cu privire la învăță-
mîntul general în raionul Lomo-
nosov, munca didactico-educativă
în școlile din orașul Gatcina etc.
Cea mai bună experiență se
popularizează în timpul diferite-
lor cursuri, la seminarii, la con-
sultații, cu ocazia expozițiilor
pedagogice, prin presă, prin
radio și televiziune, la „lecturii e
pedagogice". Ia conferințele pr«c-
tico-științifice etc. Formele de
popularizare a experienței îna-
intate se înmulțesc an de an._
Adeseori experiența înaintată
este analizată în ședințele Birou-
lui comitetului regional al
P.C.U.S. și la Comitetul executiv
al Consiliului regional. în peri-
oada reorganizării sistemului
învățămîntului public,
comitetului regional al
a studiat și a recomandat spre"
popularizare experiența școlii
din Siversk, precum și a unei
serii de alte școli printre care și
a școlilor serale pentru tinere-
tul muncitoresc.
Consfătuirile cu șefii secțiilor
raionale și orășenești de învăță-
mînt sînt consacrate întotdeauna,
într-o măsură sau alta, experien-
țeî pedagogice înaintate.
Cursurile, seminariile și lucră-
rile practice organizate de insti-
tutul de perfecționare a cadrelor
didactice se bazează tot mai
mult pe experiența înaintată.
Numai în cursul anului școlar
1960/1961 peste 300 de cadre frun-
tașe din școlile orașului Lenin-
grad au prezentat prelegeri și au
inițiat discuții pe marginea mun-
cii pe care o desfășoară. Expu-
neri cu privire la experiența lor
fac educatorii, cadrele didactice
instructorii de pionieri precum și
specialiști din industrie și agri-
cultură, care iau parte la educa-
ția prin muncă și la instruirea
în producție a elevilor.
A. ANDREEV
șeful secției de învățămînt
a regiunii Leningrad
Profesorii și
Zilele trecute 340.000 de cadre
didactice din școlile Italiei au
declarat grevă în semn de pro-
test împotriva atitudinii oficiali-
tăților care, cu toate că viața se
scumpește neîncetat, intenționează
să le mențină scăzute salariile.
Această grevă vine să se adauge
luptei greviste a oamenilor mun-
cii din Italia, luptă care în aceste
zile a căpătat o deosebită amploa-
re. După cum se știe, sindicatele
institutorii itaHeni în greva
feroviare au hotărî! să declare o
grevă generală de 24 de ore. De
asemenea medicii provinciali din
întreaga țară, funcționarii din
Ministerul Sănătății și personalul
tehnic din spitale au început o
grevă nelimitată, iar în unele cen-
tre agrare din regiunile Messina,
Ferarra și Caltanissetta se desfă-
șoară sau se vor declara greve
ale muncitorilor agricoli și ale
dijmașilor.
Greva cadrelor didactice
Italia declarată zilele acestea
făcut ca acum, în preajma
chiderii anului școlar, să se
pende pentru mai multe zile
vitatea școlilor elementare și
în-
sus-
acti-
a li-
ceelor. Trebuie arătat că hotărî-
rea de a declara grevă a fost a-
probată în general de membrii
corpului didactic din școlile de
toate gradele așa încît este vorba
de o grevă aproape totală.
| Profesori, învățători, maiștri- |
I instructori, educatoare! j
— —
Abonați-vă la „Gazeta învățămîntului" pentru pe- g
§	rioada de vară.	J
In această perioadă în paginile gazetei vor apare g
1 tradiționala rubrică „Din experiența anului încheiat”, =
J materiale privind pregătirile pentru noul an școlar, g
g privind desfășurare activităților de vacanță etc. Se g
= vor da în continuare lămuriri problemelor ridicate în g
g scrisorile adresate redacției.