Proletari din toate țările, uniți~văP t Hune Organ al Ministerului InvâțâmMui și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Învâțâmînt și Cultură Anul Xlil nr. 661 vineri 18 mai 1962 8 pagini 25 bani Comitetului Central al Partidului Muncitoresc domin și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare ' ' Romîne privind dezvoltarea și îmbunătățirea invățămintului agricol Expoziție închinată agriculturii De curînd, la Școala medie nr. 1 din Caracal s-a deschis o expoziție închinată înche- ierii colectivizării agricultu- rii în patria noastră. Expo- ziția, care a fost amenajată de membrii comisiei meto- dice a profesorilor de științe sociale din școală, cuprinde materiale ce ilustrează reali- zările agriculturii noastre socialiste, imagini din mun- ca entuziastă a țăranilor co»- lectiviști, imagini ale cons- trucțiilor noi ridicate prin grija partidului în satele pa- triei. Din prima zi a deschiderii sale expoziția a fost vizitată de numeroși elevi, profesor» și locuitori ai orașului. I. ZAMFIRESCU Caracal îndeplinirea sarcinilor construc- ției socialiste la sate, consoli- darea economico-organizatorică și dezvoltarea unităților agricole agricultură, horticultura deși a- ceste specialități, avînd o tehni- citate mai puțin pronunțată, nu cer o formă de școlarizare atît prafețelor irigate să revină ca- W drelor specializate în agrotehni- că, inginerilor și tehnicienilor a- gronomi. socialiste, sporirea continuă a producției agricole, cer o perma- nentă creștere a numărului de specialiști și a nivelului de pre- gătire a muncitorilor, tehnicieni- lor și inginerilor agricoli. Prin grija permanentă a parti- dului și guvernului, în ultimii 15 ani au fost pregătiți pentru agri- cultură peste 100.000 muncitori calificați în școli profesionale și prin alte forme de pregătire, peste 25.000 de tehnicieni și peste 14.000 de specialiști cu pregătire superioară. în prezent, în școli- le și în institutele agronomice învață circa 50.000 de elevi și studenți. Un important mijloc de ridi- care a nivelului de pregătire a- gricolă a maselor țărănești l-a constituit învățămîntul agrozoo- tehnic de masă, care în anul .școlar 1981—1962 a cuprins peste 570.000 de țărani. începînd din anul școlar 1958—1959 s-au intro- dus în planul de învățămînt al școlii de 7 ani de la sate pre- darea unui curs de cunoștințe a- gricole, eșalonat pe trei ani și efectuarea de lucrări practice în agricultură. Inginerii, tehnicienii și ceilalți specialiști pregătiți în sistemul învățămîntului agricol aduc o contribuție însemnată la rezol- varea sarcinilor mari ale agri- culturii. Rezultatele obținute în învăță- mîntul agricol nu sînt însă la nivelul cerințelor actuale, pre- gătirea cadrelor necesare agricul- turii făcîndu-se cu numeroase lipsuri. Ministerul Agriculturii nu a avut o concepție și o pers- pectivă clară asupra numărului, profilului și pregătirii cadrelor necesare agriculturii socialiste. Cu toate că ritmul de dotare a agriculturii cu tractoare și uti- laje mecanice era cunoscut, șco- larizarea mecanicilor agricoli nu s-a făcut în număr corespunză- tor. Pentru a se înlătura conse- cințele acestei lipse de prevede- re au fost pregătiți prin cursuri scurte tractoriști cărora nu li s-au putut da suficiente cuno- ștințe tehnice, încît ei să poată asigura buna întreținere și folo- sire a tractoarelor. Numărul de ingineri, medici veterinari, precum și de specia- liști cu pregătire medie este, de asemenea, insuficient. în sistemul învățămîntului a- gricol s-au aplicat, în mod me- canic. tipuri de școli similare ce- lor din industrie. Au fost înfiin- țate școli profesionale de ucenici cu durata de 3 ani pentru agri- cultori, crescători de animale, deși în aceste meserii lucrează milioane de oameni care obțin rezultate remarcabile fără să ai- bă nevoie de pregătire școlară specială. Au fost organizate școli de maiștri (care primesc absol- de lungă și de costisitoare. Pentru unele cadre de specia- liști au fost stabilite profile prea înguste, care nu corespund pe deplin cerințelor agriculturii so- cialiste. Au fost pregătiți ingi- neri și maiștri zootehnicieni spe- cializați numai în alimentația, îngrijirea și selecția animalelor, iar de apărarea sănătății, de prevenirea și combaterea bolilor la animale se ocupau numai me- dicii și tehnicienii veterinari. Sănătatea animalelor, condiție esențială pentru sporirea efecti- velor și mărirea producției ani- male, este la rîndul ei condițio- nată de îngrijire complex buie să alimentația și de buna a lor. De aceea, acest unitar de probleme tre- intre răspunderea în atribuțiile și unui singur spe- cialist. în condițiile actuale ale agri- culturii nu corespunde nici pro- filul inginerilor și tehnicienilor hidroamelioratori, în sarcina că- rora a fost dată atît construcția sistemelor de îmbunătățiri fun- ciare, cît și exploatarea terenu- rilor irigate. Experiența de pînă acum arată că trebuie pregătiți ingineri și tehnicieni pentru pro- iectarea, construirea și întreține- rea sistemelor hidrotehnice din agricultură, iar exploatarea su- O lipsă esențială a actualului sistem de învățămînt agricol este insuficienta sa legătură cu prac- tica și cu experiența înaintată din marile unități de producție ale agriculturii socialiste. Deși prin hotărîrea Comitetului Central al Partidului Muncito- resc Romîn și a Consiliului de Miniștri din 1955 s-a stabilit ca școlile profesionale de mecanici agricoli să se înființeze pe lîngă stațiunile de mașini și tractoare și pe lîngă gospodăriile agricole de stat, pentru a se asigura ele- vilor legătura nemijlocită cu practica efectivă în producție, în numeroase cazuri această ho- tărîre nu a fost aplicată, înfiin- țîndu-se școli în afara unităților de producție. Practica în producție a elevilor și a studenților nu a fost organi- zată astfel încît să cuprindă toate fazele producției agricole care se succed în cursul unui an. Din această cauză, igătirea lor rămîn cu serioase goluri. De- seori activitatea practică se des- fășoară pe terenuri școlare, în ferme didactice mici. Ca urmare, tinerii nu cunosc condițiile reale din unitățile productive dezvol- tate, experiența în producție Toate eforturile pentru încheierea cu Sîntem în succes a ultima etapă a anu- lui școlar, etapă de concentrare a forțelor pentru o eficiență ma- ximă a lecțiilor de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor, pentru reușita tuturor acțiunilor organizate cursurilor. Atenția îndreaptă cioasă și materiei, în vederea încheierii cadrelor didactice se spre o cît mai judi- folositoare revedere a spre organizarea acti- vităților practice continue, spre pregătirea elevilor în vederea examenelor de promovare, ab- solvire, admitere și maturitate. De aceea, conform recentului ordin al ministrului Invățămîn- tului și Culturii, în școlile de cultură generală, profesionale, tehnice, pedagogice și de artă s-au suspendat activitatea cercu- rilor de elevi, concursurile cul- tural-artistice și sportive, reuni- unile și simpozioanele, seratele literare, artistice și științifice ca anului școlar și oricare alte activități care i-5^ putea supraîncarcă pe elevi. Așa dar, în perioada care urmează accentul va cădea pe munca la clasă, pe organizarea studiului individual al elevilor, pentru în- lăturarea rămînerilor în urmă și pentru a spori succesele la în-» vățătură. O grijă deosebită trebuie acor- dată alegerii subiectelor de sin- teză — căci, precum se știe, re- capitularea nu înseamnă o par- curgere de Ia A la Z a materiei studiate în zeci de ore pe toată întinderea anului școlar. în pa- ginile gazetei noastre rezervate recapitulării, cadre didactice din diferite școli sugerează o serie de asemenea subiecte la diverse discipline. Desigur, fiecare pro- fesor a chibzuit la felul cum va organiza recapitularea. Un lucru însă se cere subliniat : răspun- derea mare pe care o au profe- sorii în asigurarea recapitulări judicioase a materiei, care tre- buie să se bazeze pe subiect* bine gîndite, bine alese, cuprim zătoare, care să solicite gîndirea. logica elevilor, capacitatea de & aplica în viață cunoștințele că- pătate în clasă. Toate acestea presupun din partea profesoru- lui o muncă atentă, de calitatd* Un aport considerabil în aceas- tă direcție îl pot aduce comisiila metodice de specialitate. în a- ceastă perioadă eforturile lor se vor îndrepta mai mult spre aju- torarea pedagogilor în organi- zarea recapitulării. Totodată, co- misiile metodice sînt chemata să-și dea sprijinul în recoman- darea bibliografiei care să vină în ajutorul profesorilor pentru gruparea mai lesnicioasă a ma- terialului și pentru aducerea la zi a problemelor.- Doar viața nu stă pe loc. Iată, bunăoară, cita documente de importanță isto- rică au venit să se adauge în ultimul timp celor existente nu- mai în domeniul desăvîrșirii ■ construcției socialismului în pa-, tria noastră : documentele sesi- unii extraordinare a Marii Adu- nări Naționale, hotărîrile parti* dului și guvernului cu privire la redistribuirea cadrelor de specia- liști în agricultură și cu priviră la dezvoltarea și îmbunătățirea învățămîntului agricol. Dar munca de consolidare șî sistematizare a cunoștințelor nu este legată numai de predare. Studiul individual al elevului îșt (Continuare în pag. 2-a) ConMtetiîlui Central al Partidului Muncitoresc 2amm precum și pe lîngă uzine de re- parații pentru utilaj agricol. în aceste școli vor fi admiși, pe bază de examen, absolvenți ai școlilor profesionale de mecanici agricoli, recomandați de S.M.T., G.A.S. și uzine de reparații, dintre me- canicii cei mai capabili, buni or- ganizatori, cu o practică în a- zarea proceselor de producție în acest domeniu. 22. Practica elevilor, pentru care va fi afectat 50 la sută din timpul de școlarizare, va trebui astfel să-și organizată încît aceștia însușească cunoștințele și a Consiliului de Miniștri al Republicii Populare ceasta ani. Cei să aibă și să fi litar. meserie de cel puțin 3 recomandați vor trebui vîrsta de 23—30 de satisfăcut serviciul ani mi- practice referitoare la întregul ciclu de producție din ramura pentru care se pregătesc. In producția vegetală, elevii vor efectua direct lucrările agricole, înlocuind pe muncitori, iar în 17. Maistrul mecanic este aju- taine privind dezvoltarea și îmbunătățirea invățămintului agricol torul inginerului în organizarea, îndrumarea și controlul execută- rii lucrărilor de întreținere și reparare a tractoarelor și a ma- șinilor agricole, precum și a in- stalațiilor de mecanizare și elec- trificare a proceselor de produc- ție din agricultură. El răspunde zootehnie vor îngriji în tot tim- pul anului, prin rotație, un anu- mit număr de animale. Ultimul an de școală va fi destinat exclusiv practicii în producție în unitățile productive fruntașe, care pot asigura o te- meinică pregătire de specialitate. In această perioadă, elevii își (Urmare din pag. l-a) marilor gospodării fruntașe, na sînt pregătiți pentru a răspunde cu succes cerințelor agriculturii socialiste. Durata de 5 ani și jumătate, stabilită pentru învățămîntul su- perior agricol, este prea mare, ea poate fi redusă la 5 ani, prin- în predarea cursurilor, lectorii vor adapta conținutul manualu- lui la condițiile concrete ale lo- calității respective (natura soiu- tr-o mai judicioasă folosire a timpului de școlarizare. In planurile și în programele ca învățămînt se dă o dezvoltare disproporționată disciplinelor și temelor teoretice, în detrimentul cunoștințelor necesare specialis- tului în producție. Conducerea Ministerului Agriculturii a lăsat elaborarea acestor documente hotărîtoare pentru conținutul în- vățămîntului, numai pe seama a- pa'ratului ministerului, care nu a făcut față acestei sarcini. Lecțiile și cursurile predate în învățămîntul agricol reflectă slab cuceririle științei și ale tehnicii moderne, metodele cele mai noi de sporire a producției, măsuri- le tehnico-organizatorice care a- sigură maximum, de efeciență e- conomieă. Multe cadre didactice nu cunosc progresele din agri- cultură și nevoile gospodăriilor socialiste mari. Pentru îmbunătățirea radicală a sistemului de organizare' și a conținutului învățămîntului agri- col de toate gradele, pentru le- garea lui mai strînsă cu practica agriculturii socialiste, în lumina noilor sarcini ce stau în fața a- griculturii ca urmare a înche- ierii procesului de colectivizare, COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC RO- MÎN ȘI CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE RO- MÎNE lui, clima ș: ahelej șt L vor completa cu numeroase exemple cunoscute de țărani din propria lor experiență de producție. 4. Pentru țăranii colectiviști care nu vor putea fi cuprinși in cursurile agrozootehnice de masă cu durata de 3 ani se vor orga- niza in continuare, în cadrul că- minelor culturale, cicluri de con- ferințe agrozootehnice. II. Predarea obiectului „Agricultura” in școala de cultură generală de 8 ani din mediul sătesc 5, în lă de 8 clasele biectul școlile de cultură genera- ani din mediul sătesc, in V—VIII, se va preda o- ,-Agricultura", în cadrul oâsiiia devii vor prinți cunoștin- țe despre sol și agrotehnică, în- grășăminte și folosirea lor rațio- nală, cultura cerealelor, hosticul- tură, protecția piantelor, crește- rea- animalelor, cunoștințe des- pre mașinile agricole și organi- zarea producției agricole. Preda- rea cursului va fi îmbinată or- ganic cu munca practică a ele- vilor, care se va desfășura în pro- ducție în G.A.C. sau G.A.S. din localitate. în prevedea în mint un timp ste activități. Practica ca elevii sistematic constituie gricultură. se HOTĂRĂSC I. învățămîntul agrozootehnic de masă pentru țărănimea muncitoare 1. Pentru ridicarea nivelului -=anizațiile U.T.M., mk - ^i»ză pe elevi la --.-t-r. j. L îndrumă să-și k toată seriozi- wn .- • D:.-. ginții în spe- . folosească din ~ _ pe