<.«ntralâ j Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Ministerului Invătânuitului și Culturii și ai Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățiminl și Cultură Anul XIII nr. 660 vineri 11 mai 1962 8 prgini 25 ban? însuflețiți de lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale Lucrările practice de îngrijire a plantelor permit elevilor să-și adîncească cunoștințele în acest domeniu. Vom da agriculturii buni specialiști Contribuția noastră Lucrările istoricei Sesiuni a Marii Adunări Naționale au în- suflețit în muncă pe toți locuito- rii comunei noastre, așa cum au însuflețit pe toți cetățenii patriei noastre dragi. Noi, învățătorii și profesorii, sîntem mîndri de faptul că în Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la se- siune a fost menționată contri- buția pe care este chemată s-o aducă școala la dezvoltarea con- tinuă a agriculturii noastre socia- liste, pregătindu-i cadre de lucră- tori harnici și pricepuți. O mare parte dintre elevii pe care-i edu- căm noi azi vor lucra pe ogoare- le gospodăriilor agricole colecti- ve, vor trebui să facă față înalte- lor cerințe impuse de dezvoltarea agriculturii socialiste. De aceea este necesar ca în munca noastră din școală să dăm o tot mai atenție legării lecțiilor de blemele producției agricole, trebui ca noi înșine să ne mare pro- va stră- duim a ne însuși cît mai multe cunoștințe din domeniul agrono- miei, al zootehniei, ca să-i putem pregăti cît mai bine pe în satul nostru există darie agricolă colectivă ca, mare, care ne oferă sibilități pentru a lega elevi. o gospo- puterni- largi po- cunoștin- țele predate de practică. Pe o- goarele gospodăriei, în grădina de legume, în livadă, în stupină, în vie, la ferma zootehnică elevii au putut învăța multe. Cei mici i-au ajutat pe colectiviști, după puterile lor. Ia unele lucrări cum ar fi plivi tul buruienilor, răritul ridichilor, al morcovului și al sa- latei, la depozitarea furajelor ete, începînd din clasa a V-a li s-a naturale, ci toți învățătorii și pro- fesorii. Atunci cînd predăm cu- noștințe de fizică, de chimie, de matematică, de eoarafie să ne explicat elevilor, folosindu-se va- riatele exemple pe care le oferă gospodăria, probleme cum ar fl rolul factorilor de vegetație în viața plantelor și însemnătatea solului în agricultură, însușirile și rodnicia lui, diferitele metode de lucrare a solului și, în legătură cu aceasta, construcția și funcțio- narea unor mașini și unelte agri- cole — plugul acționat de tractor, grapa, cultivatorul, tăvălugul. La ferma zootehnică, pe care elevii au vizitat-o de multe ori, și-au consolidat și lărgit cunoștințele privind creșterea animalelor do- mestice, alimentarea rațională a vacilor, a cailor, porcilor și oi- lor, a păsărilor de curte, privind creșterea albinelor etc. Lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale ne-au arătat insă că nu ne putem rezu- ma numai la ceea ce am făcut, că trebuie să depunem și mai multe eforturi pentru a-i familia- riza pe elevi cu problemele pro- ducției agricole, pentru a le da în această direcție o orientare științifică. Găsim deosebit de bine venită propunerea cuprinsă în Raport de a se preda în ultimele clase ale tuturor școlilor elementare de sate, începînd cu clasa a V-a biectul „Agricultura11, căruia i se rezerve un loc de seamă la o- să în cadrul procesului de învățămînt. Va fi necesar de asemenea ca de problemele legate de dezvoltarea agriculturii socialiste să nu ocupe numai profesorul de noștințe agricole sau de i se cu- științe gîndim și la felul cum sînt folo- site aceste cunoștințe în produc- ția agricolă și să dăm exemple din care elevii să poată înțelege acest lucru. Răspunzînd acestor sarcini, stră- duindu-ne să realizăm o cît mai strînsă legătură între lecțiile noastre și importantele probleme ale muncii agricole, vom putea întări necontenit contribuția noas- tră la dezvoltarea agriculturii so- cialiste. VICTORIA POSTICU Școala de 8 ani din comuna Corbeanca, raionul Snagov Pentru învățătorii și profe- sorii din comuna Dăbuleni, părtași însuflețiți la activita- tea zilnică ce are loc la că- minul cultural, sprijinirea co- lectiviștilor pentru a îndeplini însemnatele sarcini trasate în Raportul prezentat de tovară- șul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale con- stituie o permanentă preocu- pare. In agenda profesorului Emil Bumbu, responsabilul colecti- vului de creație al brigăzii artistice de agitație din comu- nă, a apărut recent o nouă în- semnare: „In fiecare luni după amiază să vizităm gospodăriile colective, pentru a discuta cu președinții gospodăriilor, cu brigadierii, cu colectiviști frun- tași". Nu e de mirare, așadar, că programele brigăzii sînt a- dînc ancorate în realitățile co- în aceste zile, majoritatea ele- vilor școlii noastre participă, ală- turi de brigăzile de mecanizatori, la marea bătălie pentru obținerea unor recolte bogate pe care o desfășoară pe tot cuprinsul țării colectiviștii și muncitorii din gos- podăriile agricole de stat. îndru- mătorii practicii sînt alături de elevi, ajutîndu-i să-și îndepli- nească cît mai bine sarcinile de producție, să-și sistematizeze și . să-și îmbogățească cunoștințele la minunata șsoală a activității practice pe ogoarele înfrățite ale colectiviștilor. în același timp, conducerea șco- lii și profesorii specialiști acordă toată importanța cuvenită pregă- tirii noului an școlar. în această privință pornim de la indicațiile prețioase cuprinse în Raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Sesiunea ex- traordinară a Marii Adunări Na- ționale. în Raport se arată că pentru a asigura o exploatare ra- țională și economicoasă a parcu- lui de mașini și a efectua lucrări de înaltă calitate este necesar să dispunem în 1970 de peste 150.000 de mecanici agricoli față de 53.000 cîți avem în prezent. Realizarea acestei importante sarcini care revine școlilor de mecanici agri- coli presupune un efort susținut din partea tuturor lucrătorilor din acest sector de învățămînt atît pe linia măririi spațiului de școlarizare cît și pe linia îmbu- nătățirii conținutului predării și a dotării tehnice a școlilor la ni- velul cerințelor mecanizării com- plexe a producției agricole. In școala noastră s-au luat mă- suri în vederea îmbunătățirii pre- dării cunoștințelor privitoare la tractoare și mașini agricole, or- ganizîndu-se trei laboratoare în care lecțiile se desfășoară pe gru- pe de elevi, corespunzătoare cîte unui post de lucru. De exemplu, în fiecare din cele două labo- ratoare de tractoare — unul pen- tru motor și altul pentru trans- misie — am instalat bancuri de lucru cu menghine și cărucioare de montaj care poartă pe ele cîte Alături de colectiviști munei, fiind legate de pro- blemele ce îi preocupă pe co- lectiviști. Deoarece bătălia pen- tru recolte sporite de porumb este acum în toi, brigada artistică de agitație a socotit că trebuie să-i ajute tocmai în această direcție. în gospodă- riile agricole colective a fost prezentat programul de bri- gadă „Pentru porumb 5000“ scris de profesorul Emil Bumbu. Și profesorii Ștefan Petrescu și Ștefan Bănuț, instructorii echipei de dansuri, contribuie la realizarea acestei sarcini. Ei au pregătit împreună cu ti- nerii din comună un nou dans, cu tema: „Porumb 5000 !“ „Porumb 5000 1" ... Acesta este și titlul cîntecului compus de profesorul Titu Păsculescu, dirijorul corului din Dăbuleni. Pe scena căminului a răsunat din piepturile celor 80 de membri ai corului îndemnul un motor complet de tractor. în laborator se găsesc și bancuri de rodaj pentru motorul Diesel și pentru motorul de pornire, bancuri de încercat pompele de injecție și pompele de ulei, dis- pozitive de alezat lagăre de bielă și lagăre-paliere, de încercat și e- chilibrat ventilatoare etc. Experiența din anii trecuți ne-a arătat că lecțiile privitoare la pornirea și conducerea tractoru- lui și lucrările staționare privind îngrijirea tehnică a mașinilor, re- glarea jocului de supape, reglarea ambreiajelor, remedierea pene- lor și efectuarea de manevre la rece și a alimentării motorului nu se pot desfășura în condiții nor- male numai pe poligon, mai ales în lunile de iarnă. De aceea am construit și amenajat cu mijloa- ce locale cabine-laborator pentru fiecare dintre tractoarele desti- nate practicii. Cabinele-laborator vor permite desfășurarea în con- diții mai bune a tuturor lecțiilor privind lucrările staționare ale tractorului, deoarece dispun de posibilități de încălzire, de eva- cuare a fumului și de tot utila- jul necesar. Pentru a-i învăța pe elevii noștri să alimenteze co- rect motorul, operație de cea mai mare importanță pentru buna funcționare a tractorului și pentru realizarea economiei de carburanți, este în curs de ame- najare, la depozitul de carburanți al școlii, o instalație cu circuit închis prevăzută cu o pompă și un dispozitiv recipient care per- mite măsurarea cantității de combustibil ce intră în rezervor. Toate acestea, ca și alte măsuri pe care le va lua colectivul di- dactic al școlii noastre pentru pregătirea noului an școlar, ne dau încrederea că vom putea răspunde cu cinste sarcinilor privitoare Ia pregătirea temeini- că a viitoarelor cadre de meca- nizatori. Ing. MARIN OPRESCU director adjunct al Școlii profesionale de mecanici agricoli din Roșiorii de Vede de a munci cu mai mult spor pentru obținerea unor recolte tot mai bogate. Dar preocupările învățători- lor și profesorilor din comună nu se opresc aici. Tovarășul Florea Moraru, directorul că- minului, pregătește un simpo- zion în cadrul căruia vor lua cuvîntul participantii la Sesiu- nea extraordinară a Marii A- dunări Naționale. în planul de perspectivă al căminului întîl- nim preocupări pentru organi- zarea unor seri de întrebări și răspunsuri, jurnale vorbite, sărbători ale fruntașilor etc. Pedagogii din comuna Dă- buleni, raionul Corabia, sînt mereu alături de colectiviști în continua lor strădanie de a duce la îndeplinire sar- cinile ce stau astăzi în fața agriculturii noastre socialiste. TRAIAN LALESCU PROBLEME EDUCATIVE Sprijin orientării profesionale a elevilor Pentru elevii claselor a VII-a ții a Xl-a ultimul trimestru re- prezintă și momentul hotărîtor în alegerea drumului în viață. Este firesc, deci, ca în această perioadă a anului școlar cadrele didactice — diriginții îndeosebi — să se preocupe mai îndeaproa- pe de orientarea profesională a «levilor lor. Spre această problemă actuală g muncii din școală și-a îndrep- tat atenția și Comitetul sindica- tului învățămînt din raionul 23 August din Capitală. In tot cursul anului comitetul a îndru- mat activul grupelor sindicale să sprijine munca profesorilor și a diriginților în această direcție și să organizeze, în colaborare cu conducerile școlilor și cu organi- zația U.T.M., acțiuni în vederea orientării viitorilor absolvenți. In școlile raionului 23 August au fost folosite mijloace multe și variate pentru realizarea acestei sarcini, începînd de la discuțiile individuale și cele din cadrul orelor de dirigenție pînă la vizi- tarea întreprinderilor și a insti- tutelor de învățămînt superior O deosebită atenție s-a acordat întîlnirilor între elevi și munci- tori, tehnicieni și ingineri din di- ferite domenii de activitate, ca unul din mijloacele cele mai eficace pentru cunoașterea fiecă- rei profesii în parte. Cine altul decît însuși cel care muncește direct în producție poate să vor- bească cel mai convingător des- pre frumusețea meseriei sale ? Pentru a-i ajuta pe diriginți să organizeze cît mai bine astfel de întîlniri, în așa fel incit ele să-și atingă pe deplin scopul, Comitetul sindicatului învă- țămînt din raionul 23 August a inițiat desfășurarea unei întîlniri - model la Clubul Sindicatelor din învățămînt- — București. Aceasta a avut loc de curînd în prezența a circa 100 de diriginți din școlile Capi- talei. Au fost invitați să vorbea- scă elevilor din clasa a Xl-a oa- meni care lucrează în cele mai importante sectoare ale economiei în industria constructoare de mașini, în industria chimică, pe șantierele de construcții, în agri- cultura socialistă. N-au lipsit nici sectoarele în care este ne- voie de cadre cu o înaltă califi- care : ^institutele de cercetare științifică sau cele de învăță- mînt. Aproape toți cei invitați reprezentau întreprinderi și ins- tituții din cadrul raionului. A fost și acesta un lucru impor- tant, deoarece activitatea din în- treprinderile respective le era mai cunoscută elevilor din timpul practicii în producție și a dese- lor vizite făcute în întreprinderi. Toți cei invitați să le vorbea- scă elevilor au fost oameni com- petenți, care se bucură de pres- tigiu în întreprinderile și insti- tuțiile în care lucrează, oameni eu o bogată experiență, al căror drum în viață poate să servea- scă drept pildă tineretului. înainte de a avea loc întîlnîrea -cu elevii, toți cei care urmau să ia cuvîntul — invitați și profe- sori — au discutat în amănunt felul în care va decurge întîl- nirea. Această discuție preala- bilă a fost foarte utilă pentru fixarea scopului intervenției fie- cărui vorbitor, pentru stabilirea elementelor ce urmau să fie sub- liniate, pentru evitarea unor re- petări etc. Concepută și pregătită astfel, întîlnirea a dat fără îndoială, rezultate fructuoase. Vorbindu-le elevilor despre ne- cesitatea unui serios discemă- mînt în alegerea profesiunii, prof. Constanța Florescu, inspec- toare la secția de învățămînt a raionului 23 August, a arătat și largile posibilități de dezvoltare de care se bucură tineretul din patria noastră. „Pe oricare cale veți porni — le-a spus ea — spre producție, spre școala teh- nică sau spre învățămîntul su- perior, veți găsi condiții priel- nice pentru a vă însuși mereu noi cunoștințe, pentru a vă ridica în permanență nivelul profesio- nal și cultural'. Inginerul șef al uzinelor „23 August", tov. Petre Turcu, a vor- bit apoi elevilor despre frumu- sețea muncii în industria grea. „Aici — a spus tov. Turcu — datorită utilajelor moderne, da- torită noilor metode de muncă, se simte tot mai mult necesita- tea unor cadre cu bogate cuno- ștințe teoretice și practice. Nu- meroși muncitori ai uzinei sînt astazi absolvenți ai școlilor me- dii. întreprinderea trimite anu- al sute de muncitori cu pre- gătire medie să studieze în învățămîntul superior — la cursurile de zi sau serale. După ce își termină studiile muncitorii se întorc în uzină ca ingineri și primesc sarcini de mare răspundere pe care le re- zolvă cu deosebită pricepere. In rîndurile lor se numără mulți in- ventatori. inovatori și raționali- zatori care, datorită muncii și cu- noștințelor lor. contribuie la re- zolvarea celor mai dificile pro- bleme de producție". Inginerul Ion Visalon de la Fa- brica de mase plastice „Bucu- rești" le-a vorbit elevilor despre drumul pe care l-a urmat el în- suși în viață. Era muncitor și partidul, statul, l-au ajutat, ca pe alte mii de tineri din țara noastră, să dobîndească o instruc- țiune superioară. Astăzi, ca ingi- ner, el are bucuria de a desfă- șura o muncă interesantă într-un sector al economiei naționale a- flat în continuă dezvoltare : in- dustria chimică. Tov. Vasile Mihai, director ad- junct la Filatura romînească de bumbac, a fost, înainte de a urma institutul de învățămînt supe- rior, tehnician. El i-a îndemnat pe viitorii absolvenți ai școlilor medii să urmeze cursurile școli- lor tehnice, care asigură o pre- gătire tehnică temeinică și, de- parte de a fi înfundate cum erau școlile de meserii din timpul re- gimului burghezo-moșieresc, dau absolvenților posibilitatea să stu- dieze mai departe în învățămîn- tul superior. Despre condițiile de studiu din facultăți și institute și despre perspectivele pe care le deschid acestea le-a vorbit elevilor prof. univ. Alexandru Gheorghiu, de la Institutul de construcții din București. Cu deosebită căldură a arătat vorbitorul marea con- tribuție pe care o aduc construc- torii la ridicarea de noi și noi întreprinderi care sporesc pute- rea economică a patriei noastre și a minunatelor blocuri de lo- cuințe care îmbunătățesc și în- frumusețează viața oamenilor muncii. Ascultat cu viu interes, ingine- rul agronom Constantin Bărbu- lescu, profesor la Institutul a- gronomic „N. Bălcescu", a schi- țat în fața elevilor mărețul ta- blou al agriculturii noastre socia- liste, care cuprinde, începînd din această primăvară, toate o- goarele patriei și i-a făcut să simtă cît de frumoasă și de plină de cinste este munca în mijlocul țăranilor colectiviști. în încheierea întîlnirii tov. Sergiu Haradja, secretar științi- fic al Comisiei de spectroscopie a Academiei R.P.R., a vorbit despre munca în domeniul cerce- tărilor științifice, iar prof. Eleo- nora Fotescu despre nobila me- serie de pedagog. Inițiativa Comitetului sindica- tului învățămînt a raionului „23 August" s-a bucurat de succes. Aproape 200 de elevi au ascultat cu interes cele discutate și fără îndoială că multora întîlnirea le-a ajutat la luarea unor hotă- rîri în viață. Diriginții care au asistat la în- tîlnire au avut și ei multe de în- vățat. Cele aflate de la vorbitori i-au ajutat să-și îmbogățească cu noi date și fapte discuțiile cu elevii, iar felul cum s-a desfășu- rat întîlnirea însăși le-a servit ca îndreptar pentru a organiza și ei. la rîndul lor, întîlniri ase- mănătoare. AL. I. VLADIMIR Ajutoarele cele mai apropiate ale dirigintei Cînd i-am cunoscut pe elevii clasei a X-a ,,B" de la Școala me- die nr. 26 din Capitală, erau toc- mai înlr-o recreație. Stăteam de o parte cu diriginta lor, tovarășa Maria Angelescu, care-mi vorbea cu căldură despre elevii ei, așa cum vorbește orice diriginte mîn- dru de clasa pe care o conduce. Și mai ales părea mîndră tova- rășa Angelescu de ajutoarele ei cele mai apropiate : Elena Șerbă- nescu, Margareta Pelaghe și Paul Pencioiu, membrii biroului U.T.M. al clasei. Pe bună dreptate îi numește tov. Angelescu pe membrii birou- lui U.T.M. „ajutoarele ei cele mai apropiate". Chiar și in recreații îți pofi da seama că ei sînt ase- menea ajutoare. Margareta Pela- ghe, de exemplu, se interesa a- tunci cînd am văzut-o eu dacă elevii rămași în urmă s-au pre- gătit pentru lecția de economie politică și repeta cu ei particula- ritățile producției de măriuri în socialism. Elena Șerbănescu se aila în mijlocul membrilor brigăzii ar- tistice și ai echipei de teatru. Aceștia au prins în ultima vreme un obicei destul de prost: se cred tot timpul pe scenă și vorbesc în replici. Era nevoie să li se tem- pereze zelul, să fie readuși la realitate. Tocmai asta făcea acum, în recreație, Elena Șerbănescu, pe un ton ferm, dar nu lipsit de umor. Iar Paul Pencioiu, pe care îl preocupă mult ținuta colegilor lui, glumea pe socoteala frizurii, cam fistichii, a unei iete. Ușoara roșeață ce se răspîndise pe obra- jii acesteia arătau că acele din glumele lui și-au atins ținta și vor avea un efect pozitiv. Legătura dintre dirigintă și biroul U.T.M. este atît de strîn- să incit in planul muncii educa- tive nici nu mai figurează ca un Vizitînd de curînd Capitala, un grup de pionieri din comuna Crovu, regiunea București, au luat parte cu mult interes la o lecție desfă- șurată la Muzeul de Istorie a Partidului La Școala medie „Al. I . Cuza" din Capitală funcționează, înce- pînd din acest an școlar, un cerc turistic care cuprinde peste 200 de elevi din clasele VIII—XI. Sub îndrumarea conducătorului cercului, profesorul de geografie Andrei Paron, tinerii turiști au alcătuit încă din trimestrul I pla- nul excursiilor și al drumețiilor pentru întregul an școlar, schițînd grafic și itinerariile lor. Din a- cest plan s-au realizat pînă acum o vizită la Reșița și pe Valea Jiului, o excursie pe ruta Predeal Bușteni —• Sinaia și în Munții Bucegi, o vizită la Brașov și în împrejurimi, alta la Giurgiu, ur- mată de o plimbare pe Dunăre și o excursie pe ruta Teleajen — Doftana — Predeal — Bran — Dîmbovicioara—Schitu Golești — Leordeni. La aceste excursii au participat peste 500 de elevi în- soțiți de conducătorul cercului și de profe-ori de științe naturale, fizică-chimie, economie politică. clasei, a colectivului, nici o îm- prejurare în care prezența mem- brilor biroului să nu se facă sim- țită. — Să vă dau citeva exemple, ca să mă înțelegeți mai bine — spune tovarășa Angelescu. lată, am trecut la un moment dat, în clasă, printr-o perioadă destul de grea. Unii elevi începuseră să a- fișeze o atitudine deschisă de dis- preț față de învățătură și căutau să atragă și pe alții de partea lor. Spuneau că nu vor să „tocească", dar subînțelegeau prin toceală nu ceea ce înseamnă ea în reali- tate, ci tocmai munca perseve- rentă, de adîncime. Grupa U.T.M., care cunoștea exact argumentele ce se confruntau și elevii care erau vizați, a organizat o scurtă dar eficientă dezbatere, lămurind că intr-adevăr nu trebuie să se to- cească, dar că a învăța cu serio- zitate, a memora formule, reguli, definiții, legi, nu înseamnă nici- decum a toci. Discuția aprinsă și înflăcărată a avut darul să-i con- vingă pe elevi, să-i mobilizeze la noi eforturi pentru însușirea te- meinică a cunoștințelor. Dar nu peste muit timp am în- tlmpinat greutăți aproape de ace- eași natură. Vechea teorie reapă- rea, de data aceasta sub haina pretinsului dispreț față de note, împreună cu biroul U.T.M., am organizat o nouă dezbatere. Bi- roul a explicat atunci că una-i să fie vînător de note și alta e să înveți, să răspunzi bine și să te bucuri de o notă binemeritată. Și lucrurile s-au lămurit și de acea- stă dată. Mai tîrziu, pentru ca elevii ră- mași în urmă la învățătură să fie aduși la nivelul clasei, s-au orga- nizat grupe de într-ajutorare. Dar membrii biroului, care se aflau tot timpul în mijlocul colegilor Prin îndrumările date. o i-au ajutat pe elevi să despr. ii din excursii cît mai multe învă- țăminte. împreună cu profesorii Ier ele- vii au colecționat, cu prilejul drumeției, numeroase obiecte cu care au îmbogățit materialul di- dactic al școlii. Harta cu itinera- riile excursiilor programate, lite- ratura de specialitate, articolele și fotografiile legate de locurile înscrise în itinerarii au popu- larizat în școală activitatea cercu- lui și au atras în această activi- tate un număr din ce în ce mai mare de elevi. In planul de excursii al Școlii „Al. I. Cuza" au mai fost înscri- se numeroase excursii de o zi la Snagov, Buftea, la termocentrala Doicești. în cursul verii se vor organiza drumeții de 5—10 zile pe Dunăre, în Munții Apuseni etc. IOAN BlRNA căutat cauza și în scurt timp au găsit-o : elevii buni se purtau cam înfumurat față de cei slabi. Considerînd că fiecare elev este sau poate deveni bun la o mate- rie, membrii biroului au propus ca grupele să fie reorganizate, fiecare elev bun la o materie aju- tîndu-și colegii la acea materie și primind el însuși ajutor la altele, în felul acesta manifestările de îngîmfare au dispărut în scurt timp. Desigur, membrii biroului s-au format și cresc ei înșiși în pro- cesul învățăturii, al muncii, al ac- tivității obștești, o dată cu întreg colectivul. îi ajută mult în acea- stă creștere profesorii comuniști, ca și organizația care, încredin- țîndu-le o sarcină de mere răs- pundere, îi învață s-o ducă la în- deplinire cu cinste. Și îi ajută zi de zi diriginta clasei, iac rînd mină în mină cu ei, siătuindu-i, stimu- lîndu-i. „Particip adesea la adunările generale ale utemiștilor — ne spu- ne tov. Angelescu. Cîteodată, cînd sînt alături de ei în adunare, uit că le sînt profesoară și mă văd numai in ipostaza de tova- răș mai în vîrstă, de sfătuitor, de prieten apropiat. Și cred că nu greșesc cînd spun că învăț și eu ceva de la u temi ști. învăț mai ales să fiu mereu entuziastă, gala de căutări noi, de noi iăptuiri". Colaborarea strînsă dintre diri- gintă și biroul U.T.M., își arată acum roadele. Colectivul clasei întîmpină bine pregătit sfîrșitul cursurilor și va încheia în curînd cu succes un an școlar în care a dobîndit numeroase cunoștințe si deprinderi, în care a făcut roi pași pe drumul desăvîrșirii pro-i- hdui său etic._________________ Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale din 27—30 a- prilie 1962 consacrată mărețului eveniment istoric din viața po- porului nostru — încheierea pro- cesului de colectivizare a agrieul- pepinierelor silvice, cunoașterea turii — a făcut cuno întregi strălucita izbi dită de oamenii m-.;m noastră, sub conduce? lui — victoria definiți lismului la orașe si ■ ridicat pe o treaptă m iă lumii âdU- a lianța muncitoreascS-țărănească și unitatea moral-poliîică a în- tregului popor. In Raportul prezentat la sesiu- ne de tovarășul Gheorghe Gheor- ghiu-Dej cu privire la încheierea colectivizării și reorganizarea conducerii agriculturii se acor- dă un loc însemnat problemelor privitoare la pregătirea cadrelor de specialiști pentru fiecare gos- podăxie agricolă colectivă. „In ^nSle condiții ale agriculturii so- cialiste — se spune în Raport — trebuie muncit într-un mod nou, mai productiv, corespunzător cu îndrumările științei agricole". De aici se impune concluzia că fieca- re colectivist, întreaga masă a țărănimii colectivizate trebuie să fie pe deplin pregătită pentru a munci în noile condiții cerute de tehnică și de științele agricole. O sarcină importantă în această privință revine școlilor de 8 ani de la sate. „Ar fi rațional — se arată în Raport — ca din noul an școlar să se predea în ulti- mele clase ale tuturor școlilor e- lementare de la sate, începînd cu clasa a V-a, „Agricultura". In cuvîntul său la sesiune tov. Emil Bodnăraș a arătat că în școala generală de 8 ani de la sate se va studia în mod siste- matic „Agricultura" ca obiect principal de învățămînt, eșalonat pe 4 ani de studii (cl. V—VIII), „în cadrul acestei discipline — a arătat vorbitorul elevii vor primi cunoștințe teoretice și nractice despre sol și agrotehnică, îngrășăminte și folosirea lor ra- țională, cultura cerealelor, legu- micultura, horticultura, protecția plantelor, creșterea animalelor, cunoștințe despre mașini agrico- le și despre organizarea produc- ției agricole". Din toate cuvîntările rostite de la înalta tribună a solilor po- porului s-a desprins ca dominan- tă ideea rolului muncii organi- zate științific. De aceea școala noastră trebuie să găsească căile cele mai potrivite pentru instru- irea și educarea tinerei generații, pentru predarea științifică și atractivă a lecțiilor de botanică, de zoologie, a lecțiilor de cunoș- tințe agricole și de lucrări practi- ce agricole, în vederea pregătirii pentru muncă a elevilor, viitori colectiviști. O mare însemnătate pentru pregătirea elevilor în vederea vii- toarei lor munci în agricultura socialistă o are activitatea prac- tică agricolă. Se întîmplă însă u- neori ca învățătorii și profesorii să privească învățătura și mun- ca productivă drept două procese separate și ca atare să le trateze ca două activități paralele. A- ceasta face ca la unii elevi acti- vitatea fizico-manuală să se e- laboreze mult mai ușor, iar inte- resul pentru învățămînt să sca- dă, deoarece legăturile tempora- re motrice devin frîne condițio- nate în formarea deprinderilor intelectuale — ca urmare a pro- cesului de interferență, care se interpune nefiresc între cele două planuri de activitate. Pentru pre- întîmpinarea unor asemenea fe- nomene și pentru ca activitatea practică agricolă să se desfășoa- re în condiții bune, dînd elevilor o pregătire temeinică, socotim u- tile criteriile la care ne vom re- feri mai jos. La temelia organizării și desfă- șurării activității practice agrico- le trebuie să stea lecția — forma de bază a organizării întregului proces de învățămînt. începînd cu hrănirea păsărilor, colectarea cenușei, plivitul buru- ienilor sau răritul ridichilor, morcovilor și al salatei la clasele mici și sfîrșind cu întocmirea ra- țiilor furajere pentru animale în modului de funcționare și întreți- nere a mașinilor agricole sau or- ganizarea producție: agricole în clasa a VTrT-a, toată activitatea practică a elevilor trebuie să se realizeze pe bază de lecții, cu res- nu vor echipe, lipsi evidența muncii pe evaluarea muncii pe e- tuturor ior și principiilor didactice. Este nece- sar combătută cu tărie d fășurarea empirică, nedirijată de către învățător sau profesor a ac- tivității practice, deoarece aceas- ta are efecte negative atît în cali- tatea cunoștințelor și deprinderi- lor lor cît și în formarea con- cepției despre muncă. în forma- rea și dezvoltarea generală a co- piilor. In practica agricolă sînt mai multe tipuri de lecții. Lecțiile de comunicare a cu- noștințelor practiee sînt întîinite mai ales cînd elevii iau contact pentru prima dată cu o activi- tate desfășurată in mod organi- zat. Ele se desfășoară pe baza observațiilor directe, dirijate de învățător sau profesor asupra modului de creștere și dezvoltare chipe și brigadă și concluzii asu- pra calității muncii, a disciplinei elevilor etc.). Profesoral își planifică și lecții de fixare a deprinderilor de muncă, caracterizate prin activi- tatea din ce în ce mai indepen- dentă a elevilor, ca și lecții de verificare a formării deprinderi- lor — lecții periodice, în net rea elevilor trebuie cap Le un caracter educativ ml deosebit, mai ales în care să cu con- n care brigada de elevi a sarcina să execute întrea- tre în toate etapele ei (de r la lucrările privind cul- în perioada de practică conti- guă se va insista mai ales pe tipul de lecții care presupune participarea nemijlocită a elevi- lo: •bi la lucrările de în- a unor plante naturii vii. p« e la colțul școlar, în G.A.C. și G.A.S. De un lip ase- mănător sînt lecțiile pentru cu- noașterea mașinilor și uneltelor ca : tractor, grapă, plug, cultiva- tor. combine de diferite tipuri etc., lecții care pregătesc teoretic ac- tivitățile practice de îngrijire a animalelor sau de mînuire a ma- șinilor și uneltelor. O variantă a acestui tip de lecții se realizează pe baza observațiilor de lungă durată cum sînt observațiile asu- pra germinării semințelor, asupra creșterii dirijate a plantelor de cultură și a animalelor etc , lecții necesare cunoașterii acelor pro- cese biologice asupra cărora tre- buie ulterior să intervină rațio- nal și științific. Cele mai importante sînt însă lecțiile de formare a priceperilor și deprinderilor de muncă agri- colă, care au un caracter predo- minant. Ele sînt de două catego- rii, în funcție de gradul de for- mare a deprinderilor practice și al dezvoltării fizice și psihice a e- levilor : 1) lecții practice de par- ticipare, la care elevii execută numai anumite etape ale lucră- rii integrale și 2) lecții practice integrale. Aceste lecții se suc- ced. deoarece a doua variantă este o continuare firească a celei dinții. Pentru ca lecțiile practice agri- cole să se desfășoare în condiții bune este nevoie ca ele să fie cît mai bine pregătite. Avem în ve- dere aici atît pregătirea organi- zatorică a lecției de către profe- sor — prin studierea atentă a ma- terialului ce va fi prezentat ele- vilor. prin stabilirea legăturilor cu G.A.C. în vederea pregătirii materiale a lecției (locul de mun. că, uneltele etc.), prin antrenarea specialiștilor din G.A.C. și prin stabilirea metodelor și procedee- lor ce vor fi folosite — cît și pre- gătirea elevilor. Este necesară astfel pregătirea psihologică a a- cestora prin deșteptarea interesu- lui și stării afective pozitive pentru muncă, recapitularea cu- noștințelor teoretice cu privire la sol și fertilitatea solului, la ca- racterele morfologice și fiziologice ale plantelor de cultură și ale animalelor productive, a modului de funcționare a unor mașini precum și însușirea regulilor ce trebuie respectate în timpul mun- cii și organizarea clasei pentru muncă pe baza principiilor orga- nizatorice proprii agriculturii so- cialiste — pe echipe și brigăzi. Activitatea practică nemijloci- tă a elevilor cuprinde trei mo- mente mai importante : 1) discu- ția introductivă, cu demonstrarea model a activității de către pro- fesor (după caz, demonstrarea poate fi efectuată și de către teh- nicianul sau inginerul gospodă- riei agricole colective). Acest moment are rol dominant cînd lecția are caracter de iniție- re asupra unei activități noi; 2) activitatea practică a ele- vilor, supravegheată permanent și corectată cînd este nece- sar de profesor sau de colec- tiviștii fruntași alături de care elevii își desfășoară activitatea ; treținere a culturilor : prășit, pli- vit. copilit repicat precum și pe lec'iile de îngrijire a ani- malelor mici, a bovinelor, porci- nelor și ovinelor etc. Tot in acea- stă perioadă, pentru a varia ac- tivitatea se vor ține lecții de ve- rificare a cunoștințelor teoretice și practice, urmărindu-se realiza- rea unei strînse corelații cu știin- țele apropiate : botanica, zoolo- gia, chimia și chiar matematica (în rezolvarea unor probleme le- gate de aspectele organizatorice ale gospodăria unde practica). economice și muncii din se desfășoară Cerințe însemnate ale lecției sînt cunoașterea de către elevi a scopului activității precum și des- fășurarea muncii pe etape, într-o ordine strictă, cu respectarea re- gulilor stabilite, ceea ce îi ajută pe elevi să înțeleagă rostul mun- cii, necesitatea ei, le dezvoltă ini- țiativa și spiritul de răspundere și le dă conștiința utilității mun- cii lor. în felul acesta putem vorbi de deprinderi de muncă „luminate" de procesele de cunoaștere și „co- lorate pozitiv" de starea afectivă favorabilă ce dă omului plăcerea de a munci, trebuința de a mun- ci și îl face să înțeleagă discipli- na ca necesitate. Practica agricolă continuă o- feră mari posibilități de a îm- bina învățămîntul teoretic cu practica atît la clasele mici cît și la cele mari, precum și de a realiza corelația între cunoștin- țele agricole și științele înrudite. Prin îmbinarea învățămîntului cu munca productivă se înțelege, după cum se știe, unitatea dialec- tică dintre învățare și munca fi- zică. unitate care pe plan fizio- logic corespunde unui sistem unic de le’ături temporare între pri- mul și al doilea sistem de sem- nalizare. în felul acesta nu mai poate să fie vorba de paralelism între două activități, ci dimpo- trivă. între ele apar fenomene ale procesului de transfer, în sensul că deprinderile din domeniul muncii fizice influențează în mod pozitiv formarea deprinderilor intelectuale și invers — deprin- derile intelectuale favorizează formarea că fizică. Marea — fie pe deprinderilor de mun- varietate a activităților cale de participare par- țială, fie prin realizarea inte- grală a unei munci — oferă po- sibilitatea de a repartiza această muncă în funcție de efortul ce- rut de activitate și, în același timp, în funcție de forța fizică a copiilor și de înțelegerea ei ra- țională de către aceștia. De exemplu, la tema „Creșterea ră- sadurilor", învățătorii și profe- sorii au posibilitatea să organi- zeze un ciclu de lecții practice pe clase, începînd cu clasa I și terminând cu clasa a VIII-a, gra- dînd conținutul lecțiilor și deci și efortul elevilor pentru fixarea deprinderilor de muncă în func- ție de particularitățile de vîrstă caracteristice fiecărei clase. în general, la clasele mici tre- buie evitate activitățile care cer folosirea intensivă a mușchilor mici ai mîinii. Trebuie aplicat științific principiul că nu există elev prea mic pentru a fi pus în afara muncii fizice. Cu cît mun- munca productivă va fi introdu- să mai de timpuriu în viața co- pilului, cu atît el va fi mai bine pregătit din punct de vedere psihologic pentru muncă, cu atît va fi mai armonios dezvoltat — cu condiția ca învățătorul și pro- fesorul să privească această ac- tivitate cu toată răspunderea. Lecțiile de activitate practică agricolă trebuie privite ca lec- ții de formare a deprinderilor variate de muncă agricolă în care elementele instructive și cele educative se împletesc în- tr-o strînsă unitate dialectică. învățătorii și profesorii trebuie să aibă în vedere că drumul spre formarea deprinderilor de muncă în agricultură se parcurge treptat în etape bine determi- nate atît din punct de vedere fiziologic cît și psihologic. Ca o primă treaptă putem so- coti formarea priceperilor în cele mai simple munci agricole (ca- racteristice claselor I—IV) în care predomină elementul edu- cativ. urmărindu-se mai ales pregătirea psihologică pentru muncă prin crearea unei atitu- dini corespunzătoare, prin activi- zarea factorilor interes, atenție, stare afectivă pozitivă și crește- rea capacității efortului voluntar, pe baza cărora putem obține de la elevi o preocupare activă și selectivă, disciplinarea mișcări- lor în activitatea concretă solici- tată (realizîndu-se concomitent și dezvoltarea funcției analitico- sintetice a scoarței cerebrale, fără de care nu este posibilă o activitate cu scop), dezvoltarea spiritului de colaborare și întra- jutorare colegială. O a doua etapă ar fi formarea abilităților de muncă practică a- gricolă (cl. III—IV) și apoi for- marea deprinderilor de muncă a- gricolă (cl. V—VIII). Aceste eta- pe nu trebuie privite în mod me- canic, deoarece ele se interpă- trund și se reiau pe planuri mai ridicate. Astfel, în clasele V-—-VI începe o nouă inițiere a elevilor în agrotehnică, ei desfășurînd o cercetare științifică pe terenul școlar, inițiere care în clasele VII—VIII se transformă în de- prinderi de muncă agricolă știin- țifică —■ așa cum se cere colecti- vistului agriculturii noastre so- cialiste. De subliniat că în ori care etapă a formării priceperilor și deprinderilor activitatea ele- vilor trebuie să fie productivă. Dacă pentru clasele VII—VIII munca agricolă nu pune proble- me cu totul speciale, pentru e- levii mai mici operațiile de mun- că efectuate de oamenii maturi se cer adaptate la posibilitățile lor fizice și psihice, fără însă a modifica munca în ceea ce pri- vește esența ei. Aceasta cere ca educatorul să fie inventiv în fo- losirea metodelor și procedeelor didactice, să cunoască foarte bine particularitățile de vîrstă ale copiilor, să cunoască indivi- dualitatea lor și să facă uz de toate mijloacele pedagogice în mod diferențiat, pentru a face activitatea interesantă și plăcută în același timp. Lecțiile practice impun folosi- rea aproape a întregii game de metode și procedee pedagogice și se poate afirma că nu sînt două lecții care pot fi predate folo- sind aceleași metode sau proce- dee. Chiar și temele care se re- petă la două sau mai multe clase trebuie tratate în mod diferit — dat fiind diferența de vîrstă, po- sibilitatea diferită de înțelegere, caracterul diferit al volumului de cunoștințe, al puterii de mun- că etc. Planificarea lecțiilor practice constituie uneori o dificultate deoarece multe lecții planificate nu se pot realiza la termenele prevăzute fie din cauza timpului nefavorabil, fie din alte cauze. De aceea învățătorii și profesorii cu experiență își pun, atunci cînd planifică astfel de lecții, și ipoteza timpului nefavorabil și prevăd și lecții de activitate practică care se pot desfășura în clasă, urmînd ca mai tîrziu, cînd vremea se va îndrepta, să se rea- lizeze lecția pe teren. Lecțiile practice trebuie orga- nizate în funcție de condițiile lo- școala. Avîndu-se în vedere di- ferențierile pedo-climatice dintre regiunile țării noastre este bine ca învățătorii și profesorii să a- leagă temele pentru lucrările practice în raport cu condițiile specifice locale. Astfel, în regiunile de cîmpie, bogate în cernoziom, se vor pro- grama lucrări practice legate de cultura cerealelor, a sfeclei de zahăr, legumelor, plantelor fura- jere etc., pentru regiunile de deal, bogate în precipitații — lu- crări cu privire la cultura carto- filor, a pomilor fructiferi, în re- giunile calcaroase de coastă — lucrări de viticultură, iar în re- giunile de munte — teme legate de silvicultură. In felul acesta e- levii vor fi îndrumați spre înțe- legerea importanței și eficacității culturilor raionate. V. I. Lenin arată că numai în condițiile muncii alături de mun- citori și țărani poți deveni un a- devărat comunist. Această învă- țătură leninistă s-a demonstrat în practică, deoarece numai în munca colectivă, în munca so- cial-utilă se formează trăsăturile de caracter ce caracterizează pe adevăratul om nou. Numai așa elevii pot aprecia munca și va- loarea ei reală, pot fi mîndri de realizările lor. Lucrînd alături de colectiviști elevii vor învăța să îndrăgească munca agricolă, să-și centralizeze interesele către o anumită ramură a agriculturii. Se știe că în clasele V—VIII începe procesul de centralizare a intereselor multiple în jurul u- nui interes dominant. Marea ma- joritate a elevilor din mediul să- tesc pregătindu-se să lucreze în agricultura noastră socialistă, in- teresul lor pentru cunoașterea diferitelor culturi, pentru cu- noașterea tehnicii din această ra- mură a economiei noastre națio- nale trebuie să devină central și dominant. Caracterul educativ al lecțiilor de practică agricolă tre- buie să realizeze acest deziderat. Pe drept cuvînt considerăm că dezinteresul elevilor pentru o a- numită activitate, pentru un a- numit obiect trebuie să fie particularități dul defectuos de învățămînt nu căutat în anumite ale lor, ci în mo- al muncii profeso- rului. A rămîne pe linia prezen- tării meșteșugărești a unei acti- vități, pe linia elementului obiș* nuit înseamnă a prejudicia în- săși atingerea scopului acestei activități. în ceea ce privește practica agricolă, înțelegerea conținutului ei este asigurată prin faptul că elevii au deja un însemnat volum de cunoștințe teoretice și practice din clasele mici. Aceste cunoștințe se pot transforma însă în frînă dacă profesorul nu aduce elementul de noutate, care să stîrnească cu- riozitate, să anime sentimentul intelectual de cunoaștere a nou- lui prin varietatea materialului prezentat, prin perfecționarea la care se poate ajunge atunci cînd se acționează asupra lui în mod științific și organizat, deoarece o particularitate a preadolescenți- lor o constituie năzuința spre ceea ce este nou și neobișnuit, spre cercetare și descoperire. Ca atare nu orice muncă corespun- de vîrstei elevilor din clasele V—VIII, ci numai o muncă pro- ductivă, plină de interes și ini- țiativă creatoare și de ale cărei rezultate ei trebuie să răspundă. Respectarea unor criterii gene- ral valabile în organizarea și des- fășurarea lecțiilor de activitate practică în agricultură va asi- gura îmbunătățirea calitativă a pregătirii viitorilor colectiviști, a celor ce vor munci pe pămîntu- rile noastre fără haturi. Aceasta corespunde cerințelor noastre ac- tuale avînd în vedere că în 1965 vor absolvi școala generală de 8 ani de la sate și își vor fi însușit aceste cunoștințe agricole circa un milion de elevi. O sarcină mare și plină de răs- pundere pentru școală, pentru învățătorii și profesorii ei. FLORICA SIPOȘ Lector de științe naturale N. CONSTANTIN Lector de pedagogie- stabulație și la ea INVÂȚÂMINT Oț CHITIRĂ GENERALĂ Preocupări pentru încheierea anului școlar Cunoscînd faptul că principa- la sarcină care stă în fața șco- lilor în această etapă a anului școlar se concretizează în nece- sitatea de a intensifica toate e- forturile pentru ca rezultatele ce se vor înregistra după înche- ierea ultimului trimestru să fie cît mai bune, lucrătorii secției de învățămînt și cultură a re- giunii Mureș Autonomă Maghia- ră au alcătuit din vreme un plan de muncă prin care activitatea de îndrumare și control a fost orientată asupra unor obiective ca : asigurarea parcurgerii rit- mice și integrale a materiei pre- văzute pentru acest trimestru în programele școlare, recapitularea judicioasă a cunoștințelor la fie- care obiect în parte, ridicarea nivelului la învățătură al elevi- lor, îndeosebi al acelora care în trimestrele precedente au dove- dit cunoștințe mai slabe, pre- gătirea elevilor din clasele a Vll-a și a Xl-a în vederea exa- menelor de absolvire și de ma- turitate. Aplicînd în practică sarcinile trasate de secția de în- vățămînt și cultură, școlile din cuprinsul regiunii caută să le ducă la bun sfîrșit. Iată, bunăoară, cum își des- fășoară activitatea în această e- tapă școlile din raionul Reghin. în general, conducerile școli- lor au luat din timp măsuri pen- tru alcătuirea judicioasă a pla- nurilor calendaristice, astfel încît în cursul trimestrului să se asi- gure nu numai transmiterea in- tegrală a cunoștințelor prevăzute de programă, ci și recapitularea unor probleme predate în trimes- trele anterioare. La Școala me- die nr. 2 din Reghin, pe baza îndrumărilor date într-o ședință a consiliului pedagogic s-au sta- bilit temele care vor fi tratate in lecțiile de recapitulare și me- todele ce vor fi folosite în a- ceste lecții. Totodată se acor- dă o grijă deosebită pregătirii elevilor din clasele a Vll-a și a Xl-a, ca și orientării lor profe- sionale. în ședințele cu părinții elevilor profesorii dau indicații și sfaturi cu privire la felul cum trebuie să fie organizat studiul individual, cu privire la folosi- rea rațională a timpului liber etc. O muncă stăruitoare se desfă- șoară și la Școala medie nr. 1 din Reghin ca și la alte școli din cuprinsul raionului. Din păcate, însă, în raion e- xistă și unele cadre didactice — ca de pildă cele din comunele Breaza și Monor, care nu ma- nifestă aceeași preocupare pen- tru încheierea în cele mai bune condiții a anului școlar. Profe- sorul de matematică de la Breaza și profesorul care predă istoria la clasa a VII-a a școlii din Monor, nereușind să-și or- ganizeze lecțiile în chip ju- dicios, au rămas cu mai mul- te lecții în urmă. Dacă a- ceastă deficiență nu va fi li- chidată la vreme, ea se va răs- frînge desigur în chip negativ asupra pregătirii elevilor. Nu numai că există pericolul ca pro- fesorii respectivi să fie nevoi ți să renunțe Ia unele lecții de re- capitulare, dar este posibil ca pînă la sfîrșitul anului ei să nu poată termina nici măcar pre- darea întregii materii. Directo- rii școlilor din Breaza și Monor au datoria să urmărească cu mai multă exigență modul cum se realizează predarea și reca- pitularea cunoștințelor prevăzute în programele școlare. Ca urmare a eforturilor depu- se de cadrele didactice, îndru- mate de organizațiile de partid, majoritatea școlilor din raionul Reghin au obținut la sfîrșitul trimestrului al II-lea o serie de rezultate frumoase, oglindite în creșterea procentului de promo- vați la toate clasele. Dar aceste rezultate frumoase sînt umbri- te de existența unui număr de elevi cu note slabe. Grija pen- tru ridicarea nivelului de cunoș- tințe al acestor elevi trebuie să se afle mai ales acum în centrul atenției cadrelor didactice. Di- rectorii școlilor, învățătorii, pro- fesorii, au datoria să caute for- me și metode cît mai potrivite și mai eficiente pentru a stimu- la interesul elevilor față de în- vățătură. în legătură cu aceasta este necesar să se organizeze în ajutorul lor ore de meditații în care să li se lămurească proble- mele pe care nu le-au înțeles suficient de bine la lecții. 0 atenție sporită trebuie acor- dată verificării mai dese a cu- noștințelor elevilor rămași în urmă la învățătură. Notele tre- buie să fie utilizate cu mai mul- tă grijă, astfel încît ele să re- flecte într-adevăr nivelul real de cunoștințe al elevilor. Este necesar să se combată cu toa- tă tăria lipsa de exigență de care mai dau dovadă unele ca- dre didactice de la școlile de 8 ani din Breaza și Ibănești, care pun cu ușurință note ce nu reflectă nivelul real de cunoștin- țe al elevilor. Este limpede că printr-o indulgență rău înțe- leasă nu-i ajutăm pe elevi, nici nu-i stimulăm la învățătură. Pentru a încheia cu bune re- zultate anul școlar, cadrele di- dactice din raionul Reghin tre- buie să se sprijine mai mult pe ajutorul organizațiilor U.T.M., care pot aduce o contribuție de seamă în mobilizarea tuturor e- levilor la învățătură. încheierea cu succes a anului școlar depinde în mare măsură și de ajutorul pe care îl pri- mesc școlile din partea secției raionale de învățămînt și cultu- ră. De aceea, inspectorii secției de învățămînt și cultură a raio- nului Reghin trebuie să efec- tueze inspecții școlare temei- nice pe baza unei tematici di- ferențiate, specifice actualei e- tape a anului școlar. Astfel de inspecții, încheiate cu procese- verbale care să conțină indica- ții concrete și competente pen- tru continua îmbunătățire a muncii instructiv-educative, vor constitui un ajutor prețios pen- tru școlile din raion. FRANCISC tlRMENYI inspector general în M.LC. Fruntașii în muncă Erzsebet Andras și Erika Dezso de la Fabrica „Textila" Ciuc, Karolyi Antal de la ILEPOR ?i Ana Barabaș de la „7 Noiembrie" sînt în același timp sîrguincioși elevi ai școlii medii serale din Miercurea Ciuc Recapitularea Ia economie politică și socialism științific na din problemele care trebuie să stea în centrul preocupărilor pro- fesorilor de eco- nomie politică și socialism științific în etapa încheierii anului școlar este și aceea a organizării cît mai bune a recapitulării finale a materiei. O atenție deosebită trebuie a- cordată de către fiecare profesor pregătirii temeinice, aprofundate a lecțiilor de acest tip. Aceasta presupune stabilirea din timp a temelor de recapitulare. în reali- zarea acestui lucru profesorii trebuie să aibă în vedere res- pectarea cîtorva cerințe pedago- gice esențiale: să aleagă teme care să contribuie efectiv la sin- tetizarea cunoștințelor elevilor și care să contribuie la dezvoltarea gîndirii lor, a capacității lor de a selecta în mod independent din cunoștințele acumulate pe cele mai ilustrative. De exemplu la economia politică unele teme ca: „Teoria plusvalorii — piatra un- ghiulară a învățăturii economice a lui Marx“, „Capitalismul mo- nopolist", „Construirea bazei eco- nomice a socialismului în țara noastră", „Superioritatea agricul- turii socialiste asupra agriculturii capitaliste", iar la socialism ști- ințific teme ca : „Importanța stu- dierii legilor dialecticii pentru activitatea practică a clasei mun- citoare și a partidului ei", „Trans- formarea sistemului mondial so- cialist în factorul hotărîtor ai dezvoltării societății omenești", „Aplicarea creatoare a principii- lor generale ale revoluției și con- strucției socialiste de către P.M.R. la condițiile țării noastre" etc. oferă posibilitatea cuprinderii unui număr important de pro- bleme, formularea unor con- cluzii practice. Bogatele resurse educative ce se desprind din pro- blemele esențiale de recapitulare vor trebui folosite de către pro- fesori pentru a cultiva la elevi cele mai frumoase sentimente și convingeri, a-i educa în spiritul dragostei față de muncă, pre- cum și a dezvolta intransigența față de concepțiile înapoiate, față de orice manifestare a ideologiei burgheze. Acest lucru implică folosirea din plin a do- cumentelor Congresului al III-lea al P.M.R., precum și a ultimelor documente în legătură cu lucră- rile Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale. Alege- rea unor exemple concrete pri- vind construirea socialismului în țara noastră, privind sarcinile care stau în fața poporului în etapa actuală, folosirea cunoștin- țelor dobîndite de elevi cu ocazia vizitelor la întreprinderile socia- liste industriale și agricole, a ex- cursiilor și drumețiilor sînt de realizării acestui obiectiv. In pe- rioada recapitulării materiei la aceste obiecte trebuie să avem mereu drept călăuză cuvintele rostite de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea de a 40-a aniversare a creării U.T.C. din Romînia : „Cadrelor didactice, organizațiilor U.T.M. și de pio- nieri le revine o mare răspun- dere în pregătirea temeinică a tineretului din școli și institute de învățămînt superior, în îm- binarea strînsă a studiului teo- retic cu practica, în educarea ti- nerilor în spiritul dragostei față de muncă, dezvoltîndu-le dorința de a lucra nemijlocit în produc- ție, acolo unde se făuresc bunu- rile materiale ale societății". La toate lecțiile de recapitu- lare este necesar să evidențiem cu toată tăria superioritatea sis- temului socialist mondial asupra sistemului capitalist. Pentru acea- sta de un real folos ne sînt do- cumentele Congresului al XXII- lea al P.C.U.S., Declarația Cons- fătuirii reprezentanților partide- lor comuniste și muncitorești de la Moscova din 1960, precum și unele materiale apărute în presa de specialitate. Se impune din partea fiecărui profesor ca o dată cu terminarea predării materiei să anunțe ele- vilor planul recapitulării finale, precum și planul amănunțit al primei lecții. Așa, de exemplu, în legătură cu tema: „Teoria plus- valorii, piatra unghiulară a învă- țăturii economice a lui Marx“ pot fi dezbătute următoarele probleme : Mecanismul exploa- tării capitaliste ; Acumularea ca- pitalului ; Contradicțiile capitalis- mului ; Rolul proletariatului de gropar la capitalismului. In concluzie se va sublinia necesi- tatea înfăptuirii revoluției socia- liste prin instaurarea dictaturii proletariatului și trecerea la con- struirea socialismului. în cadrul temei „Superioritatea agriculturii socialiste asupra ce- lei capitaliste" pe care o recoman- dăm mai sus vor putea fi dezbă- tute următoarele probleme : De unde rezultă superioritatea agri- culturii socialiste asupra celei ca- pitaliste, transformarea socialistă treptată a agriculturii — lege ge- nerală a revoluției și construcției socialiste ; Aplicarea creatoare de către P.M.R. a învățăturii leni- niste cu privire la transformarea socialistă a agriculturii. La aceas- tă din urmă problemă e bine să se pună accentul asupra impor- tanței pe care o prezintă înche- ierea procesului de colectivizare a agriculturii în țara noastră și întărirea economico-organizatori- că a gospodăriilor agricole colec- tive. La tema „Importanța studierii legilor dialecticii pentru activita- tea practică a clasei muncitoare a naj-Mdnlw ei" se vor Putea trata următoarele probleme: în ce constă esența legilor dialec- ticii ; Importanța cunoașterii le- gilor dialecticii pentru activita- tea practică a clasei muncitoare și a partidului ei. Sublinierea făcută de Declarația consfătuirii de la Moscova a reprezentanților partidelor comuniste și muncito- rești din țările socialiste din 1957— „Baza teoretică a marxism.- nismului este rr-SlBrudiimui dia- lectic. Această concepție lumii reflectă legea generală de dezvoltare a naturii, societății și gîndirii omenești. Această con- cepție despre lume are valabili- tate pentru trecut, prezent și vii- tor" — trebuie să fie concluzia la această temă. O atenție deosebită trebuie să acordăm pregătirii elevilor pen- tru examenul de maturitate. Ac’-v centul în cadrul pregătirii trebuie să cadă pe problemele de econo- mie politică și socialism științific, deosebit de actuale. Bunăoară, este necesar ca la economie po- litică să fie dezbătute problemele legate de ultimele documente. De exemplu la tema „Politica mar- xist-leninistă a P.M.R. de cons- truire a socialismului în țara noastră" care ar putea fi tratată la aceste ore se impune folo- sirea aprecierilor făcute în docu- mentele apărute recent în legă- tură cu încheierea colectivizării agriculturii. De asemenea, cînd se recapitulează problemele le- gate de criza generală a capita- lismului și cînd se adîncesc problemele legate de etapa a IlI-a a crizei generale a capitalismului, de noua etapă de dezvoltare a sis- temului socialist mondial și trans- formarea lui în factorul hotărîtor al dezvoltării societății omenești etc., se vor avea în vedere apre- cierile făcute în documentele Congresului al XXII-Lâ al P.C.U.S., se vor folosi maieriale publicate în revistele teoretice de specialitate. Explicațiile cu privire la mo- dul cum să fie pregătite aceste lecții de sinteză trebuie date ele- vilor din timp. De asemenea, pentru ca aceștia să-și poată o- rienta răspunsurile în funcție de scopul urmărit, este bine ca pro- fesorul să noteze pe tablă sche- ma după care se va efectua re- capitularea temei respective. Ținînd seama de aceste cîteva probleme care se ridică în legă- tură cu recapitularea finală și examenul de maturitate ne vom putea organiza cu atenție în- treaga muncă specifică etapei de recapitulare la economie poli- tică și socialism științific, vom reuși să dăm elevilor o privire de ansamblu asupra întregii ma- terii. AL. ȚĂRAN ______inspector general în M.I.C. învățămînt de cultură generală Sarcinile directorului Emisiuni școlare In perioada recapitulării fina- le a materiei, directorului de școală îi revin importante sar- cini organizatorice, de îndrumare și control. De felul cum se achită el de aceste sarcini depind în mare măsură rezultatele cu care se va încheia anul școlar. înțelegînd că printre primele măsuri pe care trebuie să le ia directorul în această etapă are o mare însemnătate asigurarea în- tocmirii la timp a planurilor de recapitulare pentru fiecare obiect în parte, am cerut cadrelor di- dactice ca aceste planuri să fie prezentate cu cel puțin 10 zile înainte de începerea recapi- tulării materiei, așa ca ele să poată fi analizate în ședința co- misiilor pe specialități, făcîndu-se observațiile și recomandările ne- cesare. Le-am indicat de aseme- nea să întocmească planuri pen- tru fiecare lecție de recapitulare, ceea ce le va ajuta să asigure fixarea problemelor principale ce leagă un șir de lecții dintr-un capitol. ' ■**- ’fc^țhtru a veni în ajutorul ca- drelor tinere, care au mai puțină experiență în organizarea lecții- lor de recapitulare, am hotărît ca referatele ce se vor expune în cadrul fiecărei comisii meto- dice pe tema recapitulării finale a materiei să fie însoțite de lec- ții deschise ținute de cei mai buni profesori, de la care cadrele tinere pot învăța. întrucît recapitularea trebuie să contribuie nu numai la con- solidarea cunoștințelor, ci și la înarmarea elevilor cu priceperea de a aplica în practică cunoștin- țele căpătate, la legarea lor de viață, ne-am propus ca în aceas- tă perioadă să organizăm o serie de acțiuni extrașcolare cum ar fi vizite la muzee, în întreprin- deri, gospodării agricole de stat și gospodării agricole colective, excursii etc. Pentru sprijinirea elevilor ră- mași în urmă am organizat ore de meditații. Programul lor a fost alcătuit cu grijă, așa încît să nu ducă la supraîncărcare. Cunoscînd faptul că succesul muncii de pregătire a încheierii anului școlar depinde în bună parte de felul cum știe directo- rul să asigure colaborarea dintre colectivul didactic, organizația de tineret și familie, mi-am îndrep- tat atenția și asupra acestei la- turi a muncii din școală. Am ce- rut diriginților să colaboreze strîns cu instructorul superior de pionieri în vederea mobilizării elevilor la învățătură, pentru stabilirea în comun a tuturor activităților din școală și extra- școlare, pentru evitarea supraîn- cărcării. De asemenea, am ho- tărît să ținem ședințe cu părin- ții în care aceștia să primească îndrumări asupra felului cum să organizeze acum, în preajma în- cheierii anului școlar, regimul de muncă al copiilor acasă și cum să supravegheze îndeplinirea de către ei a îndatoririlor lor de școlari. Măsurile organizatorice luate de director nu-și ating scopul dacă nu se urmărește pe parcurs realizarea lor. Iată de ce în a- ceastă perioadă controlez con- tinuu și sistematic modul în care se desfășoară activitatea în școa- lă, cum decurg lecțiile la fiecare obiect în parte. Principala for- mă de control la îndemîna direc- torului, o constituie asistențele la ore. Am grijă ca acestea să se desfășoare în mod planificat și organizat, precizîndu-mi dinainte cînd și la ce lecții voi asista, ce aspecte voi urmări. Caut să văd dacă învățătorii și profesorii aduc elemente noi în repetare, dacă leagă cele repetate de prac- tică, de producție, dacă urmă- resc să dezvolte, cu prilejul re- capitulării, gîndirea logică a ele- Colaborare In aceste zile din preajma încheierii anului școlar, cadre- le didactice de la Școala de 8 ani din comuna Adincata-Su- ceava au întărit co- *0^ Jiu . orgrea lor cu or- ganizația de pionieri și cu părinții elevi- lor. Astfel, paralel cu discuțiile purtate în orele de dirigenție cu privire la sarcinile elevilor în această' e- tapă, au loc discuții ale pionierilor în șe- dințele de grupă și în adunările de detașa- ment în vederea mo- bilizării tuturor co- piilor la o muncă susținută pentru te- meinica recapitulare a cunoștințelor. De asemenea, au avut loc ședințe cu părin- ții elevilor, în care li s-au făcut cunoscute măsurile luate de școală în legătură cu pregătirea încheierii anului școlar și li s-a arătat cum pot spri- jini îndeplinirea a- cestor măsuri. La joc în recreație, vilor, puterea lor de sintetizare. Mărind numărul asistențelor pe săptămînă, îndreptîndu-mi aten- ția îndeosebi spre clasele și disciplinele care au mai multă nevoie de ajutor, în special spre cadrele tinere, caut să dau în- drumări cît mai concrete pentru ca munca să poată fi îmbunătă- țită. Avînd sprijinul larg și perma- nent al organizației de partid, vom putea asigura reușita mun- cii noastre în perioada recapitu- lării finale, una din cele mai im- portante perioade ale anului școlar. SMARANDA IONESCU directoarea Școlii de 8 ani nr. 50 București Consolidarea cunoștințelor la sintaxă Hecțiile de recapi- tulare cer ca par- curgerea retros- pectivă a cunoș- tințelor predate să prindă în obiecti- vul ei tot ce este esențial. Elevul trebuie îndrumat în mod permanent, în perioada recapitulării materiei, să se orien- teze în întreg sistemul de cunoș- tințe și în logica internă a obiec- tului respectiv, să cuprindă în- tr-un tot organizat esențialul din ansamblul cunoștințelor primite în cursul anului sau — cum e cazul în clasele a VII-a și a Xl-a, la matematică și romînă —> în cadrul a mai mulți ani de stu- diu. Pentru evitarea supraîncăr- cării, dar și pentru lupta împo- triva superficialității, elevul va fi îndrumat acum, mai mult ca ori- cînd, să gîndească logic, adică să asocieze, să concludă, să compa- re stabilind apropieri și diferen- țieri, să verific și să valorific practic adevărul teoretic^ La clasa a șaptea, sirttaxa fra- zei oferă o bună ocazie de a se recapitula pe nesimțite și fără e- forturi deosebite mare parte din cunoștințele de gramatică din anul în curs, ca și din cei pre- cedenți. Se observă că la sintaxa fra- zei unii elevi se grăbesc să dea răspunsuri insuficient controlate de gîndire, la nimereală sau pe încercate. Cîteodată, cînd li se cere să delimiteze fraza în pro- la centrul de radioficare Cadrele didactice din șco- lile raionului Titu, îndru- mate de organizațiile de bază, au luat nu de mult o inițiativă bună, care con- tribuie la ridicarea calității procesului instructiv-educa- tiv, la buna pregătire a în- cheierii anului școlar. In fiecare săptămînă la cen- trul de radioficare al raionu- lui sînt transmise emisiuni prin care se popularizează experiența pozitivă dobîndi- tă de unele școli din raion, metodele bune de muncă fo- losite de unele cadre didac- poziții și să le identifice pe a- cestea, elevii caută să apre- cieze totul dintr-o ochire, și de aceea dau răspunsuri superfi- ciale, de felul: „Principală!", „Se- cundară!", așteptînd să audă din partea profesorului aprobarea sau respingerea răspunsului. Aseme- nea situații cu tot efectul lor ne- gativ se pot evita dacă profeso- rul cere totdeauna elevilor ca în- tîi să stabilească relațiile logice și gramaticale generale existente în fraza respectivă și apoi să treacă la constatări și clasări sin- tactice. Dacă se procedează ast- fel, elevul nu mai poate răspun- de la întîm'plare și pătrunde cu mai multă prudență, dar și cu mai multă siguranță, în fondul gramatical al textului. Analiza iese din șablon și stereotip, de- vine tot mai interesantă în mă- sura în care se pune serios la încercare inteligența copiilor, pu- terea lor de sesizare. Căci fraza trebuie să ridice chestiuni care să pună în acțiune aceste calități. Desigur însă că aceasta nu tre- buie să însemne căutarea de „chichițe", ci valorificarea în- tr-un mod nou a unor cunoștin- țe deja studiate despre fenome- nele gramaticale. Pentru a-i feri pe elevi de răs- punsuri necontrolate, pentru a-i ajuta să stabilească judicios re- lațiile de dependență și interde- pendență din frază, caut să con- duc astfel analizele efectuate Ia lecțiile recapitulative încît răs- punsurile să se dea în ordinea următoare : de care propoziție din frază depinde propoziția în discuție ; ce cuvînt sau grup de cuvinte din regentă lămurește ea ; întrebarea la care răspunde ; felul propoziției; prin ce se in- troduce ; raportul în care se află cu alte propoziții din frază. Nu cer elevilor să memoreze mecanic aceste puncte de orientare în lo- gica frazei, dar cu timpul ei le rețin fără un efort special, da- torită faptului că analiza în cla- să se desfășoară în această or- dine. La primele lecții de recapitula- re a frazei folosesc și o schemă liniată. Sus, în partea stingă a tablei, se scrie fraza. Aceasta este împărțită în propoziții care se numerotează. Iată o asemenea frază, cu propozițiile delimitate și desfășurate în schemă: „Vrea1) să mai vad’ o dată pe boier2) ,,să-l mai întrebe o dată,5) ...să-l roage frumos" 4) să-i des- chidă și lui capul5) că el e prost6) și nu se dumirește în nici un chip7) cum de nu se poate el mîntui de datoria8) în care s-a încurcat acum trei ani,8) cînd a luat de la curte doi poli și o mierță de păpușoi 10ca să aibă cu ce-și scoate casa din iarnă11), (Socoteala A. Vlahuță). După ce se citește paragraful în care este cuprinsă fraza, după ce fraza este detașată din con- text și dictată se trece la împăr- țirea în propoziții, găsindu-se în prealabil predicatele. O dată de- limitate și numerotate propoziții- le, se trece la încadrarea și dis- cutarea lor cu ajutorul coloane- lor schemei, astfel: Propoziția nr. 1 — este princi- pală. Propoziția nr. 2 — depinde de propoziția nr. 1 ; lămurește un verb („vrea") ; răspunde la între- barea „ce" ; este completivă di- tice etc. Astfel, în ultima vreme au fost difuzate prin radioficare reportajul „La o oră de dirigenție", articole care privesc activitatea or- ganizațiilor U.T.M. și de pio- nieri din școlile raionului ș.a. Emisiunile pe teme școlare ale centrului de radioficare din raionul Titu sînt ascul- tate cu mult interes atît de cadrele didactice cît și de e- levi și părinți. I. PROTOPOPESCU comuna Bolintin-Vale raionul Titu rect: se produce prin con- jucția „să" ; se află în raport de subordonare față de propoziția nr. 1 și în raport de coordonare cu propoziția nr. 3. Se procedează la fel cu fiecare propoziție în parte. După cum se vede, felul pro- pozițiilor și raporturilor lor cu alte propoziții din frază sînt lă- sate să se desprindă ca niște concluzii, la capătul unui scurt raționament care urmărește în- lănțuirea ideilor. Acolo unde pentru înțelegerea unor fenomene gramaticale sînt necesare lămuriri suplimentare, se dau și asemenea lămuriri, care se includ la rubrica „observări", existentă și ea în schemă. De pildă, la propoziția nr. 6 — „că el e prost", după ce notăm că depinde de propoziția nr. 5, că lămurește grupul de cuvinte „să-i deschidă capul", că răspunde la întrebarea „din ce cauză", este circumstanțială de cauză, se in- troduce prin conjucția „că“, se află în raport de subordonare față de propoziția nr. 5 și în ra- port de coordonare cu propoziția nr. 7, specificăm la rubrica „ob- servări", în legătură cu conjuncția introductivă, că aceasta are aici sensul locuțiunilor conjuncționa- le — cauzale „pentru că", „din cauză că“. „Observările" și discuțiile le- gate de unele particularități morfologice se fac deci numai în acele cazuri care ar putea pune în încurcătură pe elev. Socotesc că ele nu duc la supraîncărcare pentru că, deși sînt relativ frec- vente (și deci este necesar să fie cunoscute), acestea se limitează la numai cîteva situații : expresii ca „a avea cu ce“, infinitive care urmează verbului „a putea" și care par indicative, predicate al- cătuite la prima vedere din verbe reflexive (verbul „a putea" nu e reflexiv decît cînd are înțeles de „a fi posibil"), funcții morfologice particulare (de = încît = care) etc. Este cu atît mai necesar să se facă la timp asemenea „obser- vări" cu cît ele, deși constituie adesea singura cheie de dezlega- re a unor fraze, nu sînt discuta- te sau semnalate în manualele de gramatică. Schema pe care am descris-o prezintă și alte avantaje. Prin trimiterile pe loc și în mod ne- forțat la anumite capitole ante- rioare de morfologie sau sintaxă ea înlesnește repetarea implicită a acelor capitole. Se reușește ast- fel ca, de fiecare dată, cu fiecare frază, să se cuprindă un cîmp de vedere tot mai larg, ceea ce a- jută ca recapitularea să se facă pe nesimțite, fără să-i supraîn- carce pe elevi. în plus, folosind un asemenea procedeu, punem capăt recapitulării mecanice de tipul „De repetat verbul", „De repetat conjuncția" etc. etc., care împovărează mintea elevilor și, uneori, îi îndepărtează de-a drep- tul de obiect. Bineînțeles, pentru atingerea scopurilor recapitulării profesorul trebuie să-și planifice cu mult discemămînt munca în această perioadă. Pe parcursul ei trebuie să cuprindă toate obiectivele și să le atingă pe căile cele mai les- nicioase pentru elevi. Prof. OLIVIU NEGOIȚA ÎNVĂȚĂMÎNT PROFESIONAL SI tehnic Oră de practică în atelierul modern utilat al școlii profesionale a întreprinderii F.R.B. din București Festivalul Pregătirea în pregătirea lucrărilor de di- plomă și a lucrărilor de absolvire ale elevilor din școlile tehnice și tehnice de maiștri, recapitularea noțiunilor de desen tehnic con- stituie un element esențial, de- oarece executarea desenelor pen- tru proiecte și interpretarea lor tehnico-științifică este una din atribuțiile principale ale unui maistru, tehnician, șef de echipă sau muncitor de înaltă calificare. Pe care anume noțiuni de de- sen este necesar să insistăm în perioada de pregătire a lucrărilor de diplomă ? In munca mea cu elevii pe lin- gă reprezentarea pieselor în pro- iecție triortogonală acord o atenție deosebită recapitulării cunoștințelor de axonometrie pentru reprezentarea într-o sin- gură proiecție a corpurilor și a ansamblelor, reprezentare care este din ce în ce mai iarg folosită în desenul tehnic modern. De a- semenea, caut să le consolidez deprinderile de reprezentare prin desen a organelor principale de mașini, deprinderi care presupun cunoașterea formei și rolului fie- cărui organ, înțelegerea funcțio- nării organelor și pătrunderea tel nologiei lor de construcție. Pentru întocmirea corectă a schițelor și desenelor la scară socotesc neapărat necesar ca re- capitularea să se desfășoare în strînsă legătură cu tehnologia materialelor, deoarece în produc- ție buna realizare a schițelor este în strînsă legătură atît cu tehnologia de prelucrare cît și cu calitățile materialelor utili- zate. De exemplu, pentru turna- rea unei piese trebuie întocmită o schiță care să aibă în vedere forma piesei respective, rotunji- mile ei, trecerea de la o secțiune la alta, grosimea pereților piesei, posibilitățile de răcire a materia- lului turnat, demontarea și eva- cuarea miezurilor etc. — adică toate fazele procesului de turna- re. Pentru întocmirea unor schițe corecte privind prelucrarea unor Ultima Ultima etapă a efectuării prac- ticii în producție, premergătoare examenului pentru obținerea cer- tificatului de muncitor calificat are ca scop principal sistemati- zarea cunoștințelor și deprinderi- lor profesionale ale viitorilor muncitori, în vederea asigurării tuturor condițiilor pentru ca ei să îndeplinească bine chiar din primele luni după absolvire sar- cinile de producție. De aceea ca- drele didactice din școlile profe- sionale și tehnice caută să folo- sească această perioadă pentru a ajuta pe ucenici și elevi să-și consolideze deprinderile de utili- zare a celor mai productive me- tode de muncă, de a întrebuința sculele, dispozitivele, instalațiile mecanizate și electrificate speci- fice meseriei în mod rațional, în funcție de succesiunea operații- lor cuprinse în procesul tehnolo- gic. lucrărilor de diplomă materiale trebuie să se cunoască modul de prelucrare a acestora, sculele, mașinile-unelte etc., fără de care nu se poate executa în bune condițiuni piesa proiectată Consider necesară totodată re- capitularea standardelor funda- mentale de desen tehnic și a standardelor de desen de bază din specialitatea respectivă — de exemplu a standardelor de res- pectări în electrotehnică, în ter- moenergetică etc. Utilizarea cît mai largă a exercițiilor practice — schițe, scheme, desene de execuție, de- sene de ansamblu, de detaliu — în această ultimă etapă a anului școlar dă elevilor posibilitatea să-și consolideze cunoștințele și deprinderile de desen tehnic și totodată îi obișnuiește să aplice corect normele standardizate de desen tehnic în toate lucrările. Pentru a asigura efectuarea în condiții optime a lucrărilor de diplomă caut să folosesc în lec- țiile cu caracter de recapitulare și de sinteză un material docu- mentar cît mai corespunzător, care să-mi permită legătura ime- diată cu tematica lucrărilor. în acest scop studiez din timp pla- nul tematic al lucrărilor pe care urmează să le execute elevii, sta- bilind împreună cu profesorii de tehnologie care sînt cele mai complicate detalii constructive caracteristice. Pe această bază selecționez lucrările ce urmează a fi executate în perioada reca- pitulării de către elevi, indivi- dualizîndu-le în lumina tematicii. Efectuez apoi împreună cu elevii, atît individual cît și colectiv, citirea desenelor, care este ur- mată de observații critice asupra unor desene executate cu erori sau a unor desene incomplete, cu lipsuri de linii, cote, notații etc. Astfel verific mai amplu cunoș- tințele elevilor asupra regulilor corecte de desenare și urmăresc în special dacă respectă standar- dele fundamentale și de specia- litate în desenul tehnic. etapă a practicii în producție Pentru ca rezultatele practicii în producție să fie cît mai va- loroase, în majoritatea școlilor profesionale și tehnice din orașul Iași s-au luat pe această linie o serie de importante măsuri. Astfel, după ce ucenicii și ele- vii au lucrat, pe baza graficului de rotație, pe lîngă muncitorii de înaltă calificare, au fost con- stituiți în brigăzi conduse de un maistru din producție. Fiecare brigadă a primit un plan precis de lucrări. Consolidarea cunoș- tințelor și deprinderilor se des- fășoară exclusiv pe baza folosi- rii celor mai noi și avansate metode. Puși în situația să lu- creze permanent cu aceste meto- de ucenicii și elevii capătă mai multă încredere în ei și doresc să li se încredințeze cît mai cu- rînd locuri de muncă dotate cu cel mai modern utilaj. Unui mare număr de ucenici Obișnuiesc să le arăt elevilor desene similare executate în uzi- ne, institute de proiectare etc., pentru ca ei să-și dea seama și mai clar de cerințele privind re- prezentarea corectă a unor sub- ansamble de mașini și agregate. Procedînd în acest fel, caut să-i ajut pe elevi să se concen- treze asupra rezolvării probleme- lor de principiu și a calculelor privind proiectul de diplomă, ușurîndu-le executarea desenelor de ansamblu și a detaliilor — al căror număr poate fi de 40—50 la un singur proiect — și care, fără o repetare prealabilă a cu- noștințelor esențiale de desen pot răpi mult timp, în detrimen- tul rezolvării problemelor esen- țiale. Ing. TEODOR NIȚULESCU Grupul școlar metalurgic „Unirea“ din București La cercurile tehnice Una din formele cele mai atră- gătoare ale muncii pe care o desfășoară elevii din învățămîn- tul profesional și tehnic în afara clasei o constituie activitatea în cercurile tehnice. Prin varietatea preocupărilor la care îi atrag pe elevi și prin caracterul intere- sant al acțiunilor ce se organi- zează în cadrul lor, aceste cercuri aduc o însemnată contribuție la lărgirea orizontului științific al elevilor, la dezvoltarea posibili- tăților lor creatoare. O activitate susținută, care dă rezultate pozitive, desfășoară cercurile tehnice de la Școala de meserii și profesională de construcții a Sfatului popular al regiunii Iași. Cercul tehnic de construcții de la această școală, de pildă, condus de prof. ing. Elena Leonte și prof. ing. Nico- lae lancu, a realizat o machetă reprezentînd o secțiune printr-o construcție de roșu, machete de cofraje pentru bolți, stîlpi și și elevi care prin activitatea lor din producție au dovedit calități deosebite li s-au repartizat locuri de muncă independente, specifice meseriei în care s-au pregătit. în acest fel s-a proce- dat cu bune rezultate la Școala profesională a Depoului C.F.R. Iași și la Școala profesională a Atelierelor Ilie Pintilie. în această etapă este mai im- portant decît oricînd să se reali- zeze un control eficient și orga- nizat al muncii practice a uce- nicilor și elevilor atît din partea școlii cît și din partea întreprin- derii. Un asemenea control se poate efectua în bune condițiuni prin mijlocirea caietelor de prac- tică. De aceea, în multe locuri cadrele didactice și cadrele din întreprinderi arată o atenție deo- sebită alcătuirii judicioase a a- cestor caiete, cerînd elevilor să pună în evidență latura nouă a viitorilor în această săptămînă se des- fășoară cel de al IV-lea Festi- val al elevilor Grupului școlar poligrafic „Dimitrie Marinescu" din Capitală, manifestare deve- nită tradițională și care în anul acesta, ca un rezultat firesc al experienței acumulate în trecut, a devenit mai bogat în conținut, realizînd mai eficient multiplele sale obiective educative. Vădind dragostea înflăcărată a tinerilor pentru partidul nostru, admirația lor pentru uriașele rea- lizări înfăptuite în anii construc- ției socialiste, atașamentul față de cauza luptei întregului tine- ret al lumii, pentru pace și liber- tate, interesul pentru cele mai înaintate realizări ale științei și tehnicii, cel de al IV-lea Festi- val al tineretului de la Grupul școlar poligrafic „Dimitrie Mari- nescu" îmbrățișează prin manifes- tările sale cele mai diverse pre- ocupări specifice tineretului. Deschiderea festivalului a o- vut loc într-un cadru sărbăto- resc, la casa de cultură a Sfatu- lui popular raional 1 Mai. Cu a- cest prilej tov. Lina Ciobanu, prim secretar al Comitetului ra- ional P.M.R. 1 Mai le-a vorbit elevilor despre condițiile minu- nate create tineretului din țara noastră de către partid. în ca- drul manifestărilor desfășurate sub titlul „Știința și tehnica în slujba păcii" au luat cuvîntul în fața elevilor acad. Eugen Macov- schi, directorul Institutului de biochimie al Academiei R.P.R. și profesorii universitari Dumitru Dumitrescu și Traian Gheorghiu, membri corespondenți ai Acade- miei R.P.R. Cu prilejul vizionării spectacolului „Marele fluviu își adună apele" participanții la fes- tival s-au întîlnit cu scriitorul Dan Tărchilă, autorul piesei, și cu interpreții acesteia. Viitorii tipografi și invitații lor vor mai grinzi, un panou cuprinzînd principalele îmbinări din mate- rial lemnos utilizate în construc- ții, două mese de mozaic orna- mental etc. Membrii cercurilor tehnice ur- măresc cu viu interes conferin- țele și referatele ținute în fața lor de către ingineri, specialiști din producție și chiar de către elevi, avînd ca scop populariza- rea unor realizări deosebite în tehnica construcțiilor, a materia- lelor și a metodelor noi folosite pe șantiere. Astfel, în cercul de instalații, condus de prof. ing. loan Anghelescu și prof. ing. Gheorghe Șincai s-au prezentat referate ca „Sistematizarea ora- șului Iași", „Captarea apei din rîul Prut pentru alimentarea o- rașului Iași“ etc. Membrii cer- cului de construcții au avut po- sibilitatea să asculte și să discu- te referate ca „Materiale plas- tice folosite în construcții", „Me- procesului tehnologic, să alcătu- iască corect schițele, să folosea- scă o terminologie care să țină seama de caracteristicile tehnolo- giei moderne. Totodată ei se in- teresează în ce măsură știu să aplice în producție ucenicii și elevii cunoștințele teoretice de matematică, mecanică, tehnolo- gie, desen tehnic etc. Urmărind desfășurarea practi- cii în producție a ucenicilor și elevilor care se află în pragul examenului de absolvire în le- gătură strînsă cu preocupările centrale de producție ale colecti- vului în mijlocul căruia își fac practica, putem obține rezulta- te corespunzătoare cerințelor ac- tuale ale pregătirii unor munci- tori de înaltă calificare. Ing. CONST. B. MOCANU inspector șef metodist Iași tipografi avea prilejul să se întîlnească în zilele festivalului cu scriitori și poeți de frunte ai țării noastre, cu actori ai Teatrului de Come- die, ai Teatrului Tineretului și ai Teatrului de Operetă, cu studenți străini care studiază în patria noastră. De asemenea elevii au parti- cipat în această săptămînă la deschiderea unei expoziții docu- mentare înfățișînd realizările do- bîndite de poporul nostru sub conducerea partidului, la prezen- tarea unei expoziții de lucrări e- xecutate în cadrul instruirii prac- tice și a cercurilor tehnice, la un recital de poezie, la competiții sportive între echipe de elevi. O interesantă manifestare a festi- valului a fost cea consacrată Capitalei patriei noastre iubite, în cadrul căreia elevii au făcut turul Bucureștiului cu autocare- le, au vizitat Combinatul pentru industrializarea lemnului Bucu- rești-Pipera și au audiat ur cert de cîntece despre Bucure^L Numeroși elevi ai școlilor me- dii din Capitală au avut prile- jul să participe la festivalul co- legilor lor de la Grupul școlar poligrafic nu numai în calitate de invitați ci și în calitate de interpreți ai unor interesante programe artistice. Ei au legat aici prietenii cu viitorii tipografi, au putut cunoaște preocupările acestora, activitatea multiplă a școlii, perspectivele absolvenți- lor ei. Festivalul tineretului de la Grupul școlar poligrafic „Dimi- trie Marinescu" se dovedește, prin ansamblul manifestărilor sale, o formă deosebit de reușită de organizare a activității extra- școlare a elevilor din școlile teh- nice, îmbinînd strîns problemele instructive cu cele educative. AL. C. tode noi de executare a lucrări- lor de zugrăveli" și altele. O secție de desenatori pregătește planșele demonstrative utilizate la expunerea acestor conferitîțfC-4^' și a referatelor. La buna desfășurare a ședințe- lor cercurilor contribuie și maiș- trii-instructori ai școlii. Printre aceștia putem cita pe tovarășul Vasile Ilașcu. sub a cărui îndru- mare membrii cercurilor au con- fecționat panouri cu modele de piese secționate folosite în insta- lații, panouri care servesc apoi ca material didactic în atelierele- școală. O latură importantă a activi- tății cercurilor tehnice o consti- tuie vizitele în întreprinderi și pe marile șantiere de construcții — Ia Atelierele C.F.R. „Ilie Pin- tilie", la instalațiile de alimenta- re cu apă de pe Dealul Sorogari, la centrala termică a Fabricii de penicilină, la centrala termică și blocurile din cartierul Păcu- rari etc. Cu ocazia acestor vizite membrii cercurilor au putut cu- noaște, pe lîngă interesantele so- luții de ordin tehnic date unor lucrări, și importante realizări ale regimului nostru. Ar fi indi- cat ca școala să extindă aceste vizite la obiectivele importante din regiunile vecine sau din Ca- pitala patriei noastre. Formele și metodele de lucru în cercuri sînt alese de către con- ducătorii cercurilor, ținînd sea- ma de interesele și dorințele ele- vilor și de condițiile specifice școlii. Conducătorii cercurilor or- ganizează și îndrumează munca elevilor, le acordă ajutorul nece- sar în efectuarea lucrărilor, le verifică referatele și demonstra- țiile etc. și țin o permanentă le- gătură cu organizația U.T.M. din școală. Munca rodnică depusă de ca- drele didactice de la Școala de meserii și profesională de con- strucții din Iași în vederea bunei desfășurări a activității în cercu- rile tehnice de elevi constituie un exemplu demn de urr/iat. Ing. D. BOTEZAT Brigada artistică de agitație a Școlii profesionale pentru industria- lizarea lemnului din Caransebeș, în timpul unui spectacol Din activitatea organizațiilor sindicale 15 ani de activitate _ rodnică Spectacole de artă păpușărească încă din anul 1947 scena a de- venit pentru entuziaștii artiști a- matori organizați în colectivii! de teatru al Sindicatului învățămînt din orașul Roman un mijloc im- portant de răspîndire a culturii în mase. Colectivul de teatru al Sindicatului a pus în scenă nu- meroase piese cu care a prezen- tat spectacole în orașul și raio- nul Roman și în unele centre in- dustriale din regiunile Bacău și Iași. El a dobîndit locuri de frun- te la fiecare concurs al formații- lor artistice de amatori și, în ul- timii ani, la festivalele de tea- tru. De curînd, la faza orășenească a celui de-al III-lea Festival bie- nal de teatru „I. L. Caragiale", formația de teatru a cadrelor di- dactice din Roman a prezentat piesa în patru acte „Din prea multă dragoste" de Kliment Ta- cev. Piesa abordează o problemă de actualitate și de mare răslpun- dere atît pentru părinți cît și pen- tru educatori: grija și exigența pentru alegerea metodelor peda- gogice menite să contribuie la e- ducarea copiilor, viitorii construc- tori ai comunismului. O educație bazată pe sentimentalism dul- — pe concesii și indulgență >rost' Înțeleasă influențează ne- gativ formarea viitorului cetă- țean și-1 transformă intr-un ele- ment nefolositor societății. Aceas- ta este, în linii mari, ideea care străbate piesa dramaturgului bul- gar. Spectatorii au răsplătit cu a- plauze strădania artiștilor ama- tori, care s-au prezentat în con- curs cu o piesă bună și o reali- zare artistică meritorie. O dată cu prezentarea acestui spectacol, formația de teatru a Sindicatului învățămînt din Ro- man a înscris în bilanțul ei de activitate cîteva cifre : 15 ani de rodnică existență, peste 25 de piese în repertoriu și o sută de spectacole în orașele și raioanele Roman, Bacău, Piatra Neamț, Tg Neamț, Bicaz, Pașcani, Vaduri, Iași etc., spectacole la care au Majorarea de 10% pentru in- ârumarea practicii pedagogice a studenților și elevilor de Ia șco- lile și institutele pedagogice de învățători se acordă și directori- lor sau directorilor adjuncți care îndeplinesc această activitate Ia școlile de 8 ani și medii ? După normele în vigoare, de majorarea de 10% pentru îndru- marea practicii pedagogice a stu- denților și elevilor de la școlile și institutele pedagogice de învăță- tori beneficiază șl directorii sau directorii adjuncți din școlile de 8 ani și medii care îndrumă prac- tica pedagogică. Majorarea se a- participat circa 40.000 de oameni Printre piesele care figurează în repertoriul formației menționăm : „O noapte furtunoasă" și „O scri- soare pierdută" de I. L. Caragia- le, „Vinovați fără vină" de N. Ostrovski, „Trei generații" de Lucia Demetrius, „Filomena Mar- turano" de Eduardo de.Filippo, „Nota zero la purtare" de Octa- vian Sava și Virgil Stoenescu, „Oameni care tac" de Al. Voitin etc. Din 1949 formația de teatru are ca regizor pe învățătorul Gheorghe Ungureanu, care este în același timp și actor în echi- pă. Alături de el, o contribuție de seamă la activitatea rodnică a e- chipei de teatru o aduce profe- sorul Aurel Crețu, care a pus în scenă de curînd piesa lui Al. Voi- tin „Oameni care tac". Printre cei msu. consecvenți artiști ama- tori componenți ai formației de teatru se remarcă învățătorii și profesorii Natalia Botezata, Ion Reteanu, Vasile Anastasiu, Vasile Bucur și Natașa Rusu. Pentru faza raională a celui de-al III-lea festival bienal „L L. Caragiale" echipa de teatru a ca- drelor didactice din Roman s-a pregătit intens. în afara specta- colului prezentat la concurs a mai susținut trei spectacole pe di- ferite scene din Roman și un spectacol pentru colectiviștii din comuna Săbăoani. Pe șantierul de lucru al formației se găsesc încă două piese noi. Este vorba de piesa lui Paul Everac „Costache și viața interioară" și de cea a Luciei Demetrius „O întîmplare la tîrg" cu care se vor susține spectacole în comunele din raion. Pe lîngă formația de teatru Co- mitetul sindicatului din Roman a inițiat și organizarea a trei bri- găzi artistice de agitație care vor pregăti spectacole în scopul spri- jinirii consolidării economice a ti- nerelor gospodării colective din comunele Horia, Trifești, Săbă- eani. N. BURCEA îndrumare efectivă a practicii pe- dagogice începînd cu anul școlar 1961—1962. ★ Cum se determină drepturile bănești pe timpul concediului de odihnă al cadrelor didactice ? Pe timpul concediului de odih- nă personalul didactic primește indemnizație de concediu calcula- tă prin media cîștigului pe ulti- mele 12 luni (H.C.M. nr 186/1951), Pentru cadrele didactice numite pentru prima oară în învățămînt, media cîștigului se calculează pentru cele 10 luni lucrate de la Dacă în literatura și dramatur- gia pentru copii iantasticul este întotdeauna binevenit, în teatrul de păpuși adresat copiilor el își găsește, iară îndoială, meleagul său firesc. Specificul scenei din teatrul de păpuși cere iantasticul, fără de care orice acțiune desfă- șurată în cadrul ei riscă să sune fals, neconvingător. In preocuparea de a răspunde acestor cerințe teatrele noastre de păpuși au prezentat pînă acum numeroase dramatizări din folclor și din basme ale scriitorilor cla- sici, printre care și dramatizarea basmului „Punguța cu doi bani", care s-a bucurat de un deosebit succes pe scena Teatrului „Țăn- dărică". Dar pentru a pune teatrul de păpuși în slujba multiplelor sarcini legate de educația comu- nistă a copiilor nu ne putem măr- gini, desigur, la abordarea eter- nei teme a luptei dintre bine și rău proprie poveștilor populare. Pedagogia noastră nouă ne pune în față o întreagă problematică legată strins de educarea multila- terală a generației tinere. Toată această problematică poate fi, iară îndoială, cuprinsă în reperto- riul teatrelor noastre de păpuși. Se pune întrebarea : putem răs- punde problematicii actuale păs- trînd modalitatea artistică a fan- tasticului ? Un număr însemnat de piese care se joacă în această stagiune pe scenele teatrelor noastre dau un răspuns afirmativ acestei întrebări, deși nu toate izbutesc în aceeași măsură. Unele din aceste piese au Ia bază asemenea teme actuale ca autoservirea și munca gospo- dărească a copiilor in familie. Așa sînt „Poveste despre un băiat mic“ de Al. Popovici, „Rochița cu figuri" de Viorica Filipoiu și „Vră- jitorul Of“ de L. Veprițkaia, în traducerea lui L. Irimescu. In desfășurarea acțiunii din „Poveste despre un băiat mic" sub al cărei titlu autorul specifică „întîmplare în două acte“ — tema autoservirii este însă pără- sită pe parcurs. In această poves- te „Întîmplarea" propriu-zisă are de fapt scopul de a contribui la înlăturarea unor astfel de tendin- țe ale copiilor ca acelea de a fo- losi singuri, nesupraveghiați, o- biectele provocatoare de incendii pe de o parte, și pe de altă par- te de a le crea deprinderea de a se autoservi. Problemele acestea se leagă, desigur, foarte strins, așa încît ambele ar fi putut fi atacate împreună cu mult succes. Autorul n-a izbutit însă. Pentru a izbuti ar fi fost neapărat nevoie ca ele să fie înlănțuite într-o sin- gură întîmplare, într-o acțiune unitară, în cadrul căreia să se pe- treacă un fapt interesant și care să țină atenția copiilor încordată de Ia început pînă Ia sfîrșit. Nici intervenția povestitoarei în desfă- șurarea acțiunii n-ar fi fost, fără îndoială, inoportună, dacă această intervenție ar fi fost realizată mai inspirat, evitîndu-se accentele 0 pasionantă partidă de șah. între campionii claselor a V-a și a VI-a ai Școlii medii „Mihail Sado- forțat moralizatoare, care se vă- desc mai ales în final. Piesa Vioricăi Filipoiu, „Rochița cu figuri", o considerăm o lucrare incontestabil izbutită. Așa cum a- nunță și autoarea în „Cuvîntul pentru regie", această piesă nu are decît două personaje. Primul este fetița, pe nume Luminița, po- reclită Ia începutul acțiunii „Păi- dece" fiindcă nu pricepe de ce anume trebuie să-și îngrijească singură camera și pentru ce e nevoie să-și țină curate lucrurile; al doilea personaj este Mieunița, prietenă credincioasă a fetiței. Su- părate foc din cauză că au fost mînjite cu zeamă de dude, figu- rinele desenate pe rochița Lumi- niței s-au hotărlt să-și ia zborul împreună spre a-și făuri „o grădi- nă a jivinelor curate", undeva de- parte de fata cea nepăsătoare. Iată un bun mijloc de realizare, pe calea fantasticului, a ternei pe care se grefează întreaga piesă. Păcat însă că autoarea nu și-a utilizat din plin toată fantezia de care dă dovadă pentru a exploata Ia maximum această idee. De ce, în fond, să nu ii devenit și figu- rinele de pe rochia fetei adevă- rate personaje, în așa iei încît Păidece, pornind în căutarea lor și pătrunzînd în „grădina jivine- lor curate", să treacă în conflic- tul cu ele printr-o serie de peri- peții care să-i justifice mai mult transformarea într-o fată harnică decît simpla schimbare de pro- porții dintre ea și jivine, decît simpla intimidare a fetiței rămase pitică în fața figurinelor care au crescut, pe neașteptate, cît niște animale de circ ? Dacă, de pildă, în piesa „Vrăjitorul Of" transfor- marea Mașei apare convingătoare, aceasta se explică mai ales prin faptul că fata trece de-a lungul acțiunii prin felurite situații care o fac să se ir aminte, să sufere și care o duc în cele din urmă la putința de a rosti „cuvintele bune omenești": „Ce bine am mai lu- crat 1", cuvinte menite să dezle- ge vraja datorită căreia fusese prefăcută, o vreme, din fetița Ma- șenka în purcelușa Mașka. In „Vrăjitorul Of" țelul educativ, acela de a combate atitudinile potrivnice muncii, capătă un con- ținut adînc deoarece aci li se dez- văluie copiilor sentimentele pro- fund umane pe care i le deșteaptă omului munca : bucuria intensă de a lucra, satisfacția acțiunii împli- nite. Cealaltă comedie a Vioricăi Filipoiu, „Fetele din măr“, come- die de proporții mai mari și care nu face parte din ciclul tematic mai sus menționat, dar este cu- prinsă și ea în repertoriul tea- trelor noastre de păpuși, consti- tuie într-adevăr un basm. Din acțiunea acestei comedii se des- prind multe momente pline de prospețime și spontaneitate copi- lărească de natură să fie pe pla- cul celor mici. Fata din măr plea- că în căutarea lui Făt Frumos care trebuie să-i scape surioara de vierme. Întîlnește întîi un gîri- dac; acesta licărește în chip plă-, cut, dar înșală prin licărirea lui: nu este Făt Frumos, ci o insectă lacomă. Pe urmă întîlnește un păsăroi ce sclipește de multele culori cu care îi este vopsit trupul, dar înșală prin sclipirea lui: nu este decît o pasăre vi- cleană. In sfîrșit, îl întîlnește pe țîncul ghiduș Pompix care, deși nu este chipeș, ci dimpotrivă ca- raghios, este totuși Făt Frumos fiindcă aduce folos pomilor. Și Pompix o scapă la vreme pe su- rioara Fetei din măr de viermele dușman. Cît de bine ar fi fost dacă această acțiune centrală ar fi rămas singurul episod din pie- să ! Dar, furată de data aceasta prea mult de imaginație, autoarea a complicat conținutul de idei, făcindu-1, mai ales pentru preșco- lari, aproape inaccesibil. Ideea educativă desprinsă din acțiunea centrală a acestei piese poate sc fie cuprinsă într-un dic- ton care ar suna cam în felul acesta : ..Nu e frumos ce e lucios, ci ce este de folos". Aș avea însă de obiectat aci că însușirea de a fi folositor, de a sări în ajutorul celor din jur, de a poseda în sfîrșit o frumusețe interioară nu vine în contradicție cu frumuse- țea exterioară, ba mai mult, se reflectă adesea în ea. Eroii pozi- tivi din basm, reprezentând, după cum se știe, puterea binelui, sînt întotdeauna frumoși. Atunci de ce Pompix să apară ca un caraghios, care provoacă mirarea Fetei din măr în clipa cînd află că el ar fi adevăratul Făt Frumos ? Mult mai firesc și deci mult mai efica- ce din punct de vedere educativ ar fi ca el să trezească admirația copiilor în loc să Ie stîrnească hazul. Deosebirea dintre Pompix și pretinșii feți frumoși apăruți din întîmplare în calea Fetei din măr ar trebui să fie egală cu deosebirea dintre falsa și reala frumusețe, dintre lustruiala de suprafață și strălucirea pe care o dă un conținut valoros. „Nu tot ce e lucios este intr-adevăr fru- mos", ar trebui să fie ideea pe care să o desprindă copiii din acest episod, idee menită să con- tribuie la formarea noțiunii de estetic în mintea copiilor. Cele cîteva referiri făcute în acest articol urmăresc să de- monstreze că utilizarea fantasti- cului ca modalitate artistică în piesele scrise pentru teatrele noastre de păpuși marchează, în ciuda scăderilor încă existente, o linie vizibil ascendentă pe calea abordării unor teme educative ac- tuale prin mijloacele cele mai proprii, cele mai atractive ale ge- nului. Ele deschid perspectiva realizării pe viitor a cît mai multe spectacole de artă păpușărească, care, folosindu-se de modalitățile fantasticului, să capete un conți- nut profund nou, realist-socialist, menit să contribuie efectiv Ia e- ducarea copiilor noștri în spiritul eticii comuniste. TIA MUREȘ candidat în științe pedagogice De peste hotare Dezvoltarea învățămîntului în R. S. Cehoslovacă ezvollarea învăță- mîntului în R. S, Cehoslovacă cu- noaște amploarea specifică țărilor socialiste- Grija statului de a crea condiții pentru ca învățămîntul de toate gradele să pregătească cadre corespunzătoare se traduce prin înscrierea în buget a unor sume ce cresc an de an. In re- publică există peste 12.580 de scoli de cultură generală, în care învață peste două milioane de persoane, ceea ce reprezintă un progres substanțial față de anii antebelici. în întreaga republică există 50 de instituții de învăță- mînt superior, care cuprind apro- ximativ 80.000 de studenți, adică de patru ori mai mulți studenți decît în Cehoslovacia din anii regimului burghez. îngrijindu-se de ridicarea nive- lului cultural și a pregătirii pro- fesionale corespunzătoare epocii socialiste, statul cehoslovac are grijă ca în toate regiunile țării — în special în cele rămase în urmă pe vremea burgheziei — să fie construite numeroase școli, astfel încît să se satisfacă cerințele ac- tuale. Să amintim, de pildă, că pentru perioada celui de-al trei- lea plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale cehoslovace (1961—1965) este prevăzută con- struirea a 17.500 săli de clasă, din care 10.000 numai în Slova- cia. însemnătatea acestor con- strucții poate fi mai lesne apre- ciată dacă se ține seama că în 1965 fiecare al doilea elev va în- văța într-o școală nouă. O atenție deosebită se acordă școlilor profesionale, care pregă- tesc cadrele necesare economiei naționale în plin avînt. în Ceho- slovacia învățămîntul fără între- ruperea activității în producție devine tot mai răspîndit. în anul 1961 au urmat instituțiile de în- vățămînt mediu și superior fără a-și întrerupe munca în producție peste 146.500 de tineri. Sute de mii de oameni ai muncii își ridică calificarea și nivelul de cultură generală nemijlocit în cadrul u- zinelor- De pildă, la cea mai mare întreprindere constructoare de mașini din Cehoslovacia „C.K.D.- PRAGA", 11.000 de muncitori studiază chiar în întreprindere. Principala formă de învățămînt o constituie aici cursurile pentru ri- dicarea calificării. întreprinderea are o școală tehnică de doi ani și o școală medie de cultură ge- nerală. Se prevede ca în .viitorul apropiat să se deschidă pe lingă uzină un institut de învățămînt tehnic superior. De asemenea, pe lîngă hidrocentrala electrică din Opatovice, se construiește una din cele mai mari școli pro- fesionale din Cehoslovacia, care va pregăti cadre de energeticieni.- Peste 500 de elevi se vor califica aici pentru a lucra la marile cen- trale electrice, la rețelele de dis- tribuire. Tot aici vor fi pregătite cadrele de energeticieni pentru cooperativele agricole unice. Ele- vii, care vor fi instruiți de ener- geticieni cu experiență, vor avea posibilitatea să facă practică în- tr-una din cele mai moderne cen-, trale electrice. Școala profesiona- lă din Opatovice va începe să funcționeze încă în anul curent.- Realizărilor pe tărîmul învăță- mîntului de cultură generală și al celui profesional li se adaugă cele pe tărîmul învățămîntului supe- rior. Creșterea numărului studen- ților a cunoscut un ritm impre- sionant. Statul socialist cehoslovac se preocupă permanent de crearea celor mai bune condiții de învă- țătură pentru studenți. în anul 1964 la Ostrava-Porube va începe construirea unuia din cele mai mari orășele studențești din R. S. Cehoslovacă. Imensul complex va cuprinde patru facultăți ale Șco- lii superioare de mine, facultăți de metalurgie, de construcții de mașini, de electrotehnică, de me- dicină, laboratoare, un cămin, pentru 8000 de studenți. Diferite instalații și construcții sportive —. un stadion pentru 15.000 de spec- tatori, cîteva săli de sport, bazi- ne etc. — vor constitui, de ase- menea, o parte integrantă a oră- șelului studențesc. Ca în toate statele socialiste, de o deosebită stimă se bucură în Cehoslovacia profesorii și în- vățătorii, a căror activitate este înconjurată de prețuirea întregu- lui popor. în fiecare an, la sfîr- șitul lunii martie, în R. S. Ceho- slovacă se sărbătorește „Ziua în- vățătorului". Traducînd în viață Hotărîrea C.C. al P.C. din Cehoslovacia din aprilie 1959 cu privire la legătu- ra strînsă a școlii cu viața și la dezvoltarea educației și culturii, învățămîntul cehoslovac a făcut progrese remarcabile. Succesele obținute în domeniul învățămîn- tului de către poporul ceho- slovac se încadrează în vasta construcție socialistă, înfăptuită cu succes de întregul popor. Z. F. O noua expoziție de lucrări plastice ȘTIRI Prezentînd în expoziția des- chisă recent Ia Clubul sindicate- lor din învățămînt din Capitală aproape 80 de lucrări realizate în ultimii ani de prof. Paul Constan- tinescu, cercul de artă plastică „Ion Andreescu" continuă o acti- vitate laborioasă de stimulare a creației artistice a profesorilor. De dala aceasta în problematica extrem de variată a lucrărilor ex- puse apar teme din realitatea zi- lelor noastre, absente la expozi- țiile anterioare. Astfel de teme cuprind, de exemplu, lucrările in- titulate „Munca patriotică", „Pre- sa nouă", „Șantier". „Ciocanul mecanic", în care piciorul relie- fează pasiunea cu care muncesc oamenii muncii din patria noastră. Numeroase lucrări din expoziție înfățișează scene sportive. Reali- zate în linogravură colorată, ele rezolvă probleme compoziționale dificile, sugerînd efortul în miș- care, concentrarea interioară ge- nerată de jocul sportiv, de lupta pentru victorie. Lucrările realizate în tehnica uleiului, a temperei vădesc so- brietate. Verdele profund îmbinat cu roșu închis și negru pur dau tablourilor „Peisaj din Tulgheș", „înainte de furtună", „Peisaj din Săliște" o tonalitate gravă. Ace- ste lucrări contrastează cu peisa- jele „Valea Teleajenului", „Peisaj cu fabrică Ia Herculane", „Peisaj la Bran", caracterizate prin lumi- nozitate. Semnificativă pentru diapazonul artistic al piciorului este gama de mijloace pe care Ie stăpînește cu multă siguranță: ulei, tempera, gravură. Cele mai reușite lucrări credem însă că rămîn cele în linogravură, xilogravură, gravură cu acul. Este interesantă și bine venită ideea organizatorilor de a prezenta și mijloacele prin care pictorul își realizează gravurile. Interesul manifestat de vizita- tori pentru expoziție certifică dru- mul ascendent pe care se află activitatea membrilor cercului de artă plastică de pe lîngă club și impune totodată profesorilor pic- tori o tot mai accentuată exigență în munca de creație artistică. c. rAdoi Mobilizați de organi- zația U.T.M. și îndru- mați de cadrele didacti- ce zeci de elevi de la Școala de 8 ani din co- muna Ghimeș, raionul Moinești, au participat de curînd la lucrările de împădurire făcute în ra- za ocolului silvic Agas, regiunea Bacău. îndru- mați de organele silvice elevii au adus o contri- buție serioasă la lucră- rile executate. împreună cu tinerii din satele co- munei Ghimeș, elevii au împădurit o suprafață de 3 ha plantații integrale cu 13.500 puieți. Ștefan Hanter Moinești Filme didactice De curînd a fost terminat filmul didactic „Centrale termoelectrice", realizat de Studioul „Al. Sahia" la comanda Ministerului Învăță- mîntului și Culturii. Filmul prezintă în imagini înfă- țișînd centralele electrice de la Doicești, Borzești etc., ca și prin desene animate, procesul de trans- formare a diferitelor feluri de energie în energie electrică. în prima parte filmul face o clasifi- care a centralelor electrice după felul energiei transformate și anume — termocentrale, hidrocen- trale, atomocentrale și centrale eoliene. în partea a doua sînt în- fățișate părți componente ale unei termocentrale și întregul șir de transformări de energie pro- duse într-o termocentrală care folosește ca materie primă căr- bunele și apa. Filmul poate fi folosit în preda- rea fizicii, la capitolele „Centrale electrice și electrificarea țării" (clasa a VII-a) și „Generatoare, motoare, transformatoare — Elec- trificare". (clasa a X-a). întrucît filmul durează cea. 19 minute el poate fi utilizat atît în lecțiile de transmitere a noi cunoștințe, cît și la lecțiile de re- capitulare și sistematizare a cu- noștințelor despre centralele elec- trice. VICTORIA GHEORGHIU CONCURS Experiență practică într-unnl din laboratoarele Școlii medii experi- mentale din Kbely, Republica Socialistă Cehoslovacă Institutul pedagogic de 3 ani din Galați anunță ocuparea prin . concurs a unui post de conferențiar la Facultatea de matematioă, disciplina calcul dife- rențial și integral, funcții de variabilă reală și complexă, poziția H/2. Cererile de înscriere se vor îna- inta în decurs de o luna de la publi- carea prezentului anunț la secretaria- tul Institutului pedagogic de 3 ani din Galați, str. Dobrogeanu Gherea nr. 27, însoțite de următoarele acte : copie legalizată de pe diploma de stat sau de pe actul echivalent de studii superi, oare ; copie legalizată de pe diploma de doctor sau de candidat în științe ; copie legalizată de pe atestatul de pro- fesor sau conferențiar ; lucrările știința fice ale candidatului într.un exemplar ; certificatul de caracterizare a activității profesionale și sociale a candidatului, eliberat de instituția (întreprinderea) în care acesta își are funcția de baaă ; memoriu de activitate d'ldactico-știin- țifică, semnat de candidat ; autobio- grafie. Concursul se va desfășura în localul institutului din Galați, str. Dobrogeanu Gherea nr. 27. Data desfășurării concursului se va anunța ulterior. Cadrele didactice de la Școala profesională specială nr. 15 din Re- ghin desfășoară o boga- tă activitate cultural- educativă. In decursul ultimilor doi ani artiștii amatori din această școală au prezentat 28 de programe culturale în oraș și în comunele raionului. Pe lîngă corul școlii, care a susținut numeroase concerte, cer- cul dramatic desfășoară o activitate tot atît de susținută. Piesa de tea- tru „Logodnă furtunoa- să", prezentată de acest cerc în multe comune din raion s-a bucurat de mult succes. Repertoriul cercului dramatic s-a îm- bogățit recent cu o nouă piesă de teatru, „Nea- murile" de Teofil Bușe- can. Bucurîndu-se de spri- jinul organizației de bază, al direcției școlii și al comitetului sindi- cal, componenții cercu- lui dramatic al Școlii profesionale speciale nr. 15 din Reghin vor conti- nua și pe viitor această activitate frumoasă, pusă în slujba oamenilor mun- cii de la orașe și sate. Titus Suteu Reghin REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : București. Piața Scînteii nr. 1. Telefon 17.60.20. Tiparul : Combinatul Poligrafic Casa Scînțeii. Piața Scînteli București.