Organ al Ministerului luvâțâmîntului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Invâțămînt și Cultura
Anul XIII nr. 659
vineri 4 mai 1962
8 pagini 25 bani
LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE
A MARII ADUNARI NAȚIONALE
Cadrelor didactice, organizațiilor U.T.M. și de pionieri -
Ie revine o mare răspundere în pregătirea temeinică a
tineretului din școli și institute de învățămînt superior,
în îmbinarea strînsă a studiului teoretic cu practica, în
educarea tinerilor în spiritul dragostei față de muncă,
dezvoltîndu-le dorința de a lucra nemijlocit în producție,
în zilele de 27, 28, 29 și 30 aprilie a.c.
avut loc în Pavilionul Expoziției E-
^onomiei Naționale din București lucră-
rile Sesiunii extraordinare a Marii Adu-
nări Naționale a R.P.Romîne. La sesiune
au participat, alături de deputății Marii
Adunării Naționale, 11.000 de invitați :
președinții gospodăriilor agricole co-
lective, specialiști care lucrează nemij-
locit în producția agricolă, lucrători din
gospodăriile agricole de stat și stațiuni-
le de mașini și tractoare, oameni de
știință și cultură, ingineri și muncitori
fruntași din uzinele constructoare de
mașini și din industria chimică, lucră-
tori de partid și de stat.
Sesiunea a adoptat următoarea ordine
de zi :
1.	Raport cu privire la încheierea co-
lectivizării și reorganizarea conducerii
agriculturii.
2.	Proiectul de lege cu privire la în-
ființarea Consiliului Superior al Agri-
culturii și a Consiliilor agricole regio-
nale și raionale.
Primit cu puternice aplauze și ovații
îndelungate, tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comi-
tetului Central al Partidului Muncito-
resc Romîn, președintele Consiliului de
Stat al R. P. Romîne a prezentat Rapor-
tul cu privire la încheierea colectivizării
și reorganizarea conducerii agriculturii.
Cuvîntarea tovarășului Gheorghe
Gheorghiu-Dej a fost subliniată în re-
petate rînduri cu aplauze furtunoase și
ovații.
Comisiile pentru agricultură și silvia
cultură, administrativă și juridică ale
Marii Adunării Naționale au întocmit
un raport comun asupra proiectului de
'	- "lege cu privire la înființarea Consiliului
acolo unde se făuresc bunurile materiale ale societății.
(Din. cuvîntarea rostită de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej ia Adunarea festivă a tineretului din
■ Capitală consacrata celei de a 40-a aniversări a creă-ț
rit U.T.C. ji „Zilei tineretului din Republica Populară
RMnină").
rostită de
Cuvîntarea tovarășului
t
Gheorghe Gheorghiu-Dej
la adunarea festivă a tineretului din Capitală
consacrată celei de a 40-a aniversări a creării U. T. C.
și „Zilei Tineretului din Republica Populară Romînă“
Dragi tovarăși și tovarășe,
Comitetul Central al Partidului
Muncitoresc Romîn transmite
membrilor organizației revolu-
ționare a tineretului, întregii ge-
nerații tinere din patria noastră
un salut iierbinte cu ocazia ani-
versării a 40 de ani de la crearea
Uniunii Tineretului Comunist și a
sărbătoririi „Zilei Tineretului din
Republica Populară Romînă“. (A-
plauze puternice).
Minunatul nostru tineret a
participat cu elan la lupta po-
porului pentru libertate și progres
social, a adus o mare contribuție
la toate bătăliile duse de partid.
spre binele patriei, optimismul și
încrederea nestrămutată în viitor
— iată ce caracterizează tineretul
țării noastre. (Aplauze).
Organizație revoluționară a în-
tregului tineret din patria noas-
tră, Uniunea Tineretului Munci-
tor, ținînd sus steagul glorios de
luptă al U.T.C.-ului, îndeplinește
cu cinste sarcinile încredințate
de partid, de educare și mobi-
lizare a tinerelului în opera de
construire a socialismului. U.T.M.
și-a câștigai pe merit dragostea
și prețuirea partidului și poporului
nostru. (Aplauze).
Tovarăși,
(Continuare în pag. 2)
Raport cu privire la încheierea colectivizării și reorganizarea
conducerii agriculturii prezentat de tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej
de clasa muncitoare din Romînia,
Ia înfăptuirea tuturor victoriilor
noastre.
în anii avîntului mișcării mun-
citorești din Romînia, partidul
comunist a creat Uniunea Tinere-
tului Comunist, organizînd în rân-
durile sale partea cea mai îna-
intată, mai conștientă și mai
combativă a tineretului. U.T.C.-uI
Sărbătorim aniversarea împlini-
rii a 40 de ani de Ia crearea
Uniunii Tineretului Comunist în
plină desfășurare a luptei oame-
nilor muncii de la orașe și sate
pentru desăvîrșirea construirii so-
cialismului.
Primăvara aceasta
rămâne
E X
TRASE
Cddrc de MiaUiiști în
îiccdrc gospodărie colectivă
a chemat masele de
parte activă la lupta
a celor ce muncesc,
unei societăți mai
drepte.
Infruntînd teroarea
tineri să ia
de eliberare
la făurirea
bune și mai
și închiso-
In scopul asigurării gospodăriilor colective
cadre de specialiști, C.C. al P.M.R. și Consiliul
cu
de
Miniștri au hotărât redistribuirea cadrelor cu studii
superioare agricole, astfel ca majoritatea covîrși-
toarc a inginerilor agronomi, zootehniști și medici
veterinari să fie repartizați în unitățile agricole de
producție.
Aceste măsuri vor asigura încadrarea gospodării-
lor de stat în medie cu cel puțin 5 specialiști cu
studii superioare agricole și a fiecărei gospodării
colective cu un inginer agronom ; un medic veteri-
nar va deservi 3—4 gospodării colective.
încă în acest an, în gospodăriile de stat vor lucra
3.200 de specialiști, în gospodăriile colective circa
6.000, în S.M.T. — 600, iar la circumscripțiile vete-
rinare — 1.600, ceea ce reprezintă peste 76°/o din
specialiștii cu studii superioare. Inginerii agronomi,
zootehnicienii, medicii veterinari, lucrînd perma-
nent în gospodăriile colective sau de stat, vor avea
în față un cîmp larg de activitate creatoare ; aici
își vor putea perfecționa și aplica pe scară largă
cunoștințele căpătate în anii de studii.
Inginerii și medicii veterinari care trec în unită-
țile de producție, vor primi în continuare salariul
tarifar pe care l-au avut la locul lor de muncă,
precum și indemnizații lunare pînă, la mutarea fa-
miliei ; toți specialiștii din gospodăriile agricole co-
lective și din gospodăriile agricole de stat benefi-
ciază de concediu de odihnă, alocație de stat pen-
tru copii, pensie. Pentru copiii inginerilor agronomi
și ai celorlalți specialiști din unitățile de produc-
ție, care învață în școli medii și superioare, se vor
acorda burse și locuri în cămine pe toată durata
școlarizării (aplauze).
gure locuințe corespunzătoare acestor specialiști și
familiilor lor. Este bine venită și trebuie încu-
rajată inițiativa gospodăriilor colective din nu-
meroase comune ale regiunilor București, Dobro-
gea și altele, care au prevăzut în planurile lor con-
struirea de locuințe pentru specialiști.
Redistribuirea cadrelor agricole și trimiterea a
numeroși specialiști la sate constituie un mare spri-
jin dat țărănimii colectiviste. Dar a crede că pro-
blemele mari ale agriculturii în noua etapă a dez-
voltării ei pot fi rezolvate numai cu forțele specia-
liștilor ar însemna a nu vedea întreaga importanță
și complexitate a acestor probleme. Intr-un fel se
muncea în mica gospodărie individuală și altfel se
muncește în gospodăria mare socialistă. în noile
condiții ale agriculturii socialiste trebuie muncit
într-un mod nou, mai productiv, corespunzător cu
îndrumările științei agricole.
Fiecare țăran colectivist, întreaga masă a țărăni-
mii colectiviste trebuie să fie pe deplin pregătită
pentru a munci în felul acesta nou, să-și însușească
temeinice cunoștințe agrotehnice privind diferite
ramuri ale producției agricole.
Organizarea învățămîntului agrozootehnic pentru
masele largi de țărani colectiviști este una din cele
mai importante și urgente sarcini ale momentului
de față.
în ultimii ani s-a acumulat în această privință
o experiență pozitivă, numărul țăranilor cuprinși
în învățămîntul agrozootehnic fiind de peste 570.000.
Este necesar ca încă în acest an, în perioada dintre
terminarea lucrărilor agricole de toamnă și începe-
rea lucrărilor de primăvară, să se treacă la organi-
zarea de cursuri agrozootehnice de masă pentru ță-
ranii colectiviști cu durata de 3 ani.
rile regimului burghezo-moșieresc,
dăruindu-se trup și suflet cauzei
poporului muncitor, sacriiicîndu-și
chiar viața, mulți tineri comuniști
au intrat pentru totdeauna, prin
faptele lor, în istoria eroică a
luptei revoluționare din țara
noastră. La chemarea partidului,
tineretul a participat cu bărbăție,
împreună cu masele largi ale po-
porului, la înfăptuirea actului
istoric de la 23 August, care a
eliberat pămîntul patriei de sub
jugul fascist ; inii și mii de tineri
au luptat în rândurile forțelor
patriotice și ale armatei pentru
victoria finală asupra fascismului.
Tineretul muncitoresc, sătesc și
studios s-a avîntat în iureșul
luptei revoluționare pentru înfrîn-
gerea reacțiunii și cucerirea pu-
terii politice de către clasa mun-
citoare aliată cu țărănimea mun-
citoare, a muncit plin de abnega-
ție pentru vindecarea rănilor
războiului, făcînd să răsune văile
și munții în epopeea tinerească a
brigăzilor de muncă patriotică de
la Agnita-Botorca, Bumbești-Live-
zeni și Salva-Vișeu.
Revoluția socialistă, epoca în-
făptuirii marilor planuri elaborate
de partid pentru dezvoltarea in-
dustriei și agriculturii, pentru în-
florirea științei și culturii so-
cialiste au dai și mai mult elan
energiei creatoare a tineretului.
Atașamentul față de partid, dra-
gostea fierbinte față de popor,
_________a» - ogvîrci___fasta mari
scrisă cu litere nepieritoare în
Cartea de Aur a poporului romîn.
Pe întreg cuprinsul țării, Ia orașe
și sate, socialismul a învins defi-
nitiv. (Aplauze furtunoase). A-
ceastă măreață victorie umple de
bucurie și mândrie inimile tuturor
Oamenilor muncii, fie ei tineri sau
vîrstnici, reprezintă înfăptuirea
celor mai înalte aspirații ale
maselor muncitoare, întruchiparea
idealurilor pentru care au luptat
și s-au jertfit cei mai buni fii ai
poporului.
Recenta plenară a Comitetului
Central al Partidului Muncitoresc
Romîn și Sesiunea extraordinară
a Marii Adunări Naționale au fă-
cut bilanțul minunatelor succese
ale poporului nostru, stabilind
sarcini corespunzătoare ikoii etape
de dezvoltare
țara noastră.
in cat« a intrat
Toate
dragi tovarăși, privesc
și tineretul, chemat
șească fapte mari, să-și
cu generozitate energia
cauzei înfloririi patriei,
acestea,
nemijlocit
să săvîr-
dăruiască
și talentul
bunăstării
și fericirii poporului. (Aplauze).
Organizațiile U.T.M. trebuie să
pregătească tineri constructori
activi și conștienți ai socialis-
mului, animați de patriotism so-
cialist, de hotărîrea de a pune
în slujba patriei toată energia și
elanul tineresc, de a fi gata
oricînd să o apere la nevoie.
Dezvoltarea impetuoasă a in-
dustriei noastre socialiste pune
în fața tineretului muncitoresc
sarcina de cinste de a-și însuși cu
pasiune comunistă tehnica nouă,
de a lupta cu perseverență,
alături de muncitorii vîrstnici, în-
vățînd de la ei, pentru proino-
sfaturilor populare, or-
Continuare în pag. 3i
Cadre de specialiști
în fiecare gospodărie colectivă
(Urmate din pag. 1)
Programele și manualele pentru aceste cursuri
vor trebui elaborate de cele mai competente cadre
din toate ramurile agriculturii. Lecțiile vor fi pre-
date de specialiști agricoli. Țărănimea noastră co-
lectivistă este dornică să-și îmbogățească cunoștin-
țele și va primi cu bucurie și satisfacție hotărîrea
privind organizarea învățămîntului agrozootehnic
de masă. Nu ne îndoim că rezultatele acestui învă-
țămînt vor fi deosebit de rodnice, că el va contribui
la înrădăcinarea în practica agricolă a metodelor
științifice avansate, la sporirea productivității mun-
cii agricole.
O dată cu aceasta trebuie să ne preocupăm de
pregătirea agrozootehnică a elevilor din clasele
V—VII (VIU) ala școlilor de cultură generală di»
mediul săfesc. Un început S-a făcut în această pri-
vință încă din anul 1999. Ar fi rațional ca din noul
an școlar sa se predea în ultimele clase ale tuturor
școlilor elementare de la sate începind cu cl. V-a.
„Agricultura", obiect căruia să i se rezerve un loc
de seamă în cadrul procesului de învățămînt
(aplaaze).
Vor trebui întocmite manuale care să cuprindă
un ansamblu de cunoștințe de bază din toate ramu-
rile agriculturii, în strînsă legătură cu experiența
înaintată, cu progresele științei agricole. în preda-
rea altor obiecte — științe naturale, chimie, precum
și în problemele de matematică trebuie să se re-
flecte mai deplin preocupările legate de dezvol-
tarea agriculturii socialiste.
Predarea problemelor agriculturii va cere efor-
turi și o pregătire corespunzătoare din partea ca-
drelor didactice din mediul rural.
Ministerul învățămîntului, în colaborare cu Con-
siliul Superior al Agriculturii, vor trebui să se în-
grijească atît de ridicarea nivelului de cunoștințe
agricole al cadrelor didactice care activează în pre-
zent in învătămint. cit și de o temeinică pregătire
agrozootehnică a viitoarelor cadre de învățători și
profesori, formate în institutele pedagogice și uni-
versități.
Îmbunătățirea organizării
Participantii la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări
Naliona-e
și conținutului înoățămîntului agricol
votează în unanimitate hotărîrea
adoptată cu acest prilej
în ultimii 15 ani au fost pregătite pentru agri-
cultură peste 14.000 de cadre cu studii superioare,
25.000 de cadre tehnice medii și peste 100.000 de
mecanizatori și alți muncitori calificați prin școli
profesionale și cursuri de calificare. în prezent în
școlile agricole și în institutele agronomice învață
cca. 50.000 de elevi și studenți.
Trebuie temeinic îmbunătățite organizarea și con-
ținutul învățămîntului agricol de toate gradele.
In vederea asigurării pînă în anul 1970 a nece-
sarului de aproape 59.000 de cadre tehnice-agricole
cu o pregătire medie, față de circa 21.000 cîte sînt
în prezent, învățămîntul mediu agricol va trebui
să capete o largă dezvoltare, creîndu-se pe lîngă
gospodăriile agricole de stat și stațiunile experi-
mentale o rețea de școli tehnice agricole cu durata
de 4 ani, în care se vor primi absolvenți ai școlilor
de 7 (8) ani. La întocmirea planurilor și programe-
lor de învățămînt se va avea în vedere ca elevii
să primească temeinice cunoștințe practice, încît,
după absolvirea școlii, să devină ajutoare directe
ale inginerilor agronomi și zooveterinarilor.
Pentru îndrumarea și conducerea calificată a tu-
turor ramurilor agriculturii va trebui să pregătim
în aceeași perioadă 9.400 de cadre cu studii agri-
cole superioare, pe lîngă cele cca. 14.100 existente.
Vom dispune astfel de cca. 23.500 de specialiști ceea
ce ne va permite să încadrăm fiecare gospodărie
agricolă de stat în medie cu 7 cadre, iar fiecare
gospodărie colectivă cu 3 cadre cu studii superioare
agricole.
Consiliul Superior al Agriculturii și Ministerul
învățămîntului vor trebui să procedeze neîntîrziat
Ia reexaminarea și îmbunătățirea planurilor și pro-
gramelor de învățămînt, asigurînd ca noul an șco-
lar 1962—1963 să se desfășoare pe baza programe-
lor revizuite.
învățămîntul în institutele agronomice se va or-
ganiza în așa fel încît în fiecare an practica în pro-
ducție a studenților să se facă în funcție de calen-
darul muncilor agricole. Studenții vor participa di-
rect la efectuarea acestor munci, practica organi-
zîndu-se în unitățile agricole de producție și în sta-
țiunile experimentale multilateral dezvoltate.
Pentru a asigura o exploatare rațională și eco-
nomicoasă a parcului de mașini și a efectua lucrări
de înaltă calitate, este necesar ță dispunem în 1970
de peste 150.000 de mecanici agricoli, față de 53.000
ciți avem în prezent, circa 4.000 de maiștri meca-
nici, față de 1.500 și 3.000—3.500 de ingineri meca-
nici, față de 1.300 existenți.
Pentru creșterea numărului de mecanici agricoli
în ritmul corespunzător înzestrării agriculturii cu
mașini, este necesar să se lărgească sistemul de
școli profesionale cu durata de 3 ani, pe lîngă
stațiunile de mașini și tractoare, uzine de reparații
și gospodării agricole de stat ; se va crea de ase-
menea un număr de centre școlare în afara acestor
unități, situate în zonele cu un pronunțat caracter
cerealier, unde e nevoie mai mare de mecanici
agricoli.
Școlile de maiștri mecanici vor trebui să asigure
ca în 1970 să existe cîte un maistru la fiecare secție
și atelier de reparații la gospodăriile de stat, iar la
stațiunile de mașini și tractoare cîte unul la fie-
care 50 de tractoare.
Lucrările Sesiunii extraordinare
a Marii Adunări Naționale
(Urmare din pag. 1)
Superior al Agriculturii și a Con-
siliilor agricole regionale și raio-
nale, depus de Consiliul de Mi-
niștri la Biroul M.A.N. Totodată
proiectul de lege a fost distribuit
tuturor deputaților.
La discuția generală asupra ce-
lor două puncte de pe ordinea de
zi a sesiunii au luat cuvîntul un
mare număr de deputați și invi-
tați.
în încheierea discuției genera-
le a luat cuvîntul tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dcj. Cuvîn-
tarea a fost subliniată cu puter-
nice și îndelungate aplauze și
ovații.
Biroul Marii Adunării Naționa-
le a supus apoi deputaților un
proiect de hotărîre pentru aproba-
rea raportului cu privire la în-
cheierea colectivizării și reorga-
nizarea conducerii agriculturii.
La propunerea tovarășului
Gheorghe Gheorghiu-Dej, la vo-
tare au participat toți cei 11.000
de invitați la sesiune. într-o at-
mosferă de puternică însuflețire
participanții la sesiune — depu-
tați și invitați — au votat în una-
nimitate hotărîrea de aprobare a
Raportului cu privire la încheie-
rea colectivizării și reorganiza-
rea conducerii agriculturii prezen-
tat de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej.
Deputatul Mihai Daiea. preșe-
dintele Comisiei pentru agricul-
tură și silvicultură a Marii Adu-
nări Naționale, a prezentat apoi
raportul comun al comisiilor pen-
tru agricultură și silvicultură, ju-
ridică și administrativă asupra
proiectului de lege cu privire la
înființarea Consiliului Superior
al Agriculturii și a Consiliilor a-
gricole regionale și raionale.
Trecîndu-se la votul secret cu
bile, Marea Adunare Națională
a votat legea în unanimitate.
Tovarășul Ștefan Voitec, pre-
ședintele Marii Adunări Naționale
a rostit apoi cuvîntul de încheiere
a lucrărilor sesiunii.
în aclamațiile puternice și în-
delungi ale celor peste 11.000
de participanți, lucrările sesiunii
au luat sfîrșit.
Cuvîntarea tovarășului
Gheorghe Gheorghiu-Dej
la adunarea festivă a tineretului din Capitală
consacrată celei de a 40-a aniversări a creării U.T.C.
și „Zilei Tineretului din Republica Populară Romînă'
(Urmare din pag. 1)
varea a tot ceea ce este înaintat
*	în producție. Un cîmp vast de
activitate creatoare se deschide
tineretului nostru de la sate, care
este chemat să muncească cu
hărnicie pentru consolidarea eco-
nomico-organizatorică a gospodă-
riilor agricole colective și întă-
rirea tuturor unităților socialiste
din agricultură. Tinerii au datoria
să-și ridice necontenit nivelul cu-
noștințelor agrotehnice, să aplice
în producție cele mai noi cuceriri
ale științei, să muncească intr-un
mod nou, corespunzător cerințelor
marii agriculturi socialiste.
Partidul și guvernul au deschis
în îața tineretului nostru posibi-
litatea de a cuceri cele mai înalte
culmi ale științei, de a-și înde-
plini visurile cele mai cuteză-
toare. Este o adevărată bucurie
să înveți în orînduirea noastră
socialistă, care creează asemenea
posibilități pe care nici nn le
-"W' "“poate visa tineretul din țările
capitaliste.
Elevii și studenții, studiind cu
conștiinciozitate trebuie să se
pregătească pentru a deveni mun-
citori și intelectuali cu o înaltă
calificare, capabili să rezolve
problemele complexe ale construc-
ției economice și culturale, să-și
aducă contribuția activă acolo
unde vor fi trimiși să muncească,
în fabrici, mine, pe șantiere, în
agricultură, în instituțiile de artă
și cultură. Cadrelor didactice, or-
ganizațiilor U.T.M. și de pionieri
le revine o mare răspundere în
pregătirea temeinică a tineretului
din școli și institute de învăță-
mînt superior, în îmbinarea
strînsă a studiului teoretic cu
practica, în educarea tinerilor în
spiritul dragostei față de muncă,
dezvoltîndu-Ie dorința de a lucra
nemijlocit în producție, acolo
unde se făuresc bunurile mate-
riale ale societății. (Aplauze).
Utemiștii, toți tinerii trebuie să
fie oameni de voință și caracter,
cinstiți și modești, pregătiți să
lupte cu orice greutăți, prezenți
mereu acolo unde se hotărăște
îndeplinirea sarcinilor, intransi-
genți față de concepțiile înapo-
iate, față de orice manifestare a
ideologiei burgheze.
Tovarăși,
t — In competiția dintre socialism și
capitalism pe plan mondial socia-
lismul se afirmă tot mai mult ca
factor hotărîtor al dezvoltării
istorice, cucerind inimile și min-
țile milioanelor de oameni de
pretutindeni. Creșterea continuă
a forțelor păcii și socialismului
creează tot mai multe posibilități
pentru preîntîmpinarea războiului,
pentru înseninarea orizontului
vieții internaționale și dezvol-
tarea colaborării pașnice între
state.
Tineretul reprezintă un deta-
șament puternic al luptei pentru
triumful cauzei socialismului și
păcii în lumea întreagă.
Dorința cea mai arzătoare a
tinerei generații, care a dat întot-
deauna în războaie cel mai greu
tribut de sînge, este de a împie-
dica o conflagrație termonucleară,
de a instaura o pace trainică pe
pămînt.
Însuflețit de principiile coexis-
tenței pașnice, tineretul țării
noastre aduce, alături de tinerii
de pe toate meridianele pămîn-
tului, o contribuție importantă la
triumful cauzei păcii și prieteniei
între popoare. Uniunea Tinere-
tului Muncitor, în strînsă și fră-
țească prietenie cu tineretul
Uniunii Sovietice și al celorlalte
țări socialiste, militează neobosit
pentru întărirea continuă a cola-
borării internaționale cu tinerii
din toată lumea în lupta pentru
zădărnicirea războiului, pentru
lărgirea și consolidarea marelui
front mondial al păcii. (Aplauze
prelungite).
Dragi tovarăși, tineri și tinere,
Uniunea Tineretului Muncitor a
fost decorată prin hotărîrea con-
ducerii de partid și de stat cu
Ordinul „Steaua Republicii Popu-
lare Romine clasa I, ca semn de
înaltă prețuire a contribuției
aduse la lupta revoluționară a oa-
menilor muncii, la opera de făurire
a orinduirii socialiste.
De acum înainte, această dis-
tincție va străluci pe drapelul roții
al Uniunii Tineretului Muncitor,
simbolizind patriotismul fără mar-
gini al tineretului nostru, crescut
cu dragoste și grijă părintească
de partid și de clasa muncitoare.
(Aptsuzu furtunoase)
De asemenea, au fost decorați
cu ordine și medalii un mare nu-
măr de activiști ai U.T.M.-ului
care s-au distins în activitatea lor.
Tuturor le urăm spor la muncă și
noi succese I (Aplauze).
Fiți demni de această cinstire,
imbold pentru a munci cu și mai
mult elan, cu pasiune tinerească,
pentru cea mai frumoasă și mai
nobilă cauză din cîte a cunoscut
vreodată omenirea — triumful so-
cialismului și comunismului, al
păcii și frăției între popoare.
(Aplauze).
Pentru a-și îndeplini marile sar-
cini ce-i revin, ca ajutor de nă-
dejde al partidului în educarea și
mobilizarea tineretului la opera de
desăvîrșire a construirii socialis-
mului, Uniunea Tineretului Mun-
citor trebuie să-și lărgească rîn-
durile cu cei mai buni tineri de
la orașe și sate, să ridice pe o
treaptă mai înaltă întreaga sa
muncă politică și organizatorică
în rîndurile celor mai largi mase
de tineret.
Comitetul Centra] al Partidului
Muncitoresc Român iși exprimă
convingerea că Uniunea Tineretu-
lui Muncitor se va dovedi și de
aici înainte la înălțimea glorioa-
selor sale tradiții revoluționare,
că din ricdarile sale se vor ridica
mii și mii de tineri demni de a
primi înaltul titlu de membri ai
partidului. :Aplavz:\ Tineretul va
înscrie noi și noi pagini eroice In
lupta Întregului popor pentru
triumful politicii partidului, pen-
tru desăvîrșirea construirii socia-
lismului șl trecerea treptată la co-
munism. (Aplauze).
Trăiască Uniunea Tinerelului
Muncitor și întregul tineret al pa-
triei noastre 1 (Aplauze prelun-
gite).
Trăiască inițiatorul și organiza-
torul tuturor victoriilor, conducă-
torul înțelept și încercat al între-
gului popor în lupta pentru victo-
ria deplină a socialismului — Par-
tidul Muncitoresc Romîn ! (întrea-
ga asistență în picioare ovațio-
nează și aplaudă îndelung).
Cursuri pentru
Pentru a ajuta cadrelor din învă-
țămint să-și ridice in permanentă
nivelul pregătirii profesionale, Mi-
nisterul Invățămintului și Culturii
a prevăzut ca in anul 1962 să se
organizeze, pe lingă acțiunile le-
gate de acordarea gradelor didac-
tice, și alte forme ale muncii de
perfecționare, Ia care să participe
inspectori ai secțiilor de învăță-
mint și cultură, directori de școli,
responsabili ai cercurilor pedagogi-
ce, profesori de diferite speciali-
tăți.
De curind, în cadrul Institutului
de perfec/ionare a cadrelor didac-
tice — București s-au desfășurat,
la Breaza și București cursuri cen-
trale de perfecționare pentru in-
spectorii metodiști și responsabili
ai cercurilor pedagogice de mate-
matică, fizică, chimie și științe na-
turale din toată țara.
Cei 346 de participanti la aceste
cursuri au ascultat cu viu interes
conferințe de informare științifi-
că prezentate de academicieni,
profesori și conferențiari universi-
tari. Astfel, pentru matematică
s-au expus conferințele : „Elemen-
te de statistică matematică" (acad.
Gh. Mihoc), „Contribuții romînești
în problemele geometriei diferen-
țiale" (acad. Gh. Vrînceanu), „Des-
pre grup în geometrie" (prof. univ.
N. Mihăileanu), „Elemente de ana-
liză modernă" (conf. univ. Eugen
Dinsuleanu), „Elemente de topolo-
gie" (cercetător științific Ion
Bucur) ; pentru fizică și chimie :
„Domenii de utilizare a energiei
nucleare, a izotopilor și radiații-
lor radioactive" (prof. univ. Flo-
rin Ciorăscu), „Fizica semicon-
duclorilor" (conf. univ. Stere Ro-
manț, „Raze cosmice" (conf. univ.
Ervin Friedlander), „Despre parti-
cule si antiparticule" (cercetător
principal 1. Minul), „Despre fisiu-
nea și fuziunea nucleară' (conf.
univ. N. Martaiogu), „Cataliza și
importanta ei în chimie" (acad. Eu-
gen Angelescu), „Sistemul perio-
dic al elementelor și legături chi-
mice" (conf. univ. I. Rișavi); pen-
tru științe naturale: „Etapele
principale ale dezvoltării lumii
animale' (proi. univ. Alex. Grossu
Corosa). „Evoluția lumii vegetale’
(conf. univ. dr. Troian Șteiureac),
„Funcția integratoare a sistemu-
lui nervos" (conf. univ. dr. N.
Șantaj, „Factorii evoluției în con-
cepția darwinistă și miciurinistă”
(conf. univ. dr. E. Botnariuc),
„Aplicarea metodelor înaintate în
. zootehnie în lumina directivelor
Congresului ai III-Iea al P.M.R."
(dr. ing. I. Angelescu) etc. Confe-
rințele au fost urmate de între-
bări și discuții, în cadrul cărora
cursanții au cerut lămuriri asupra
problemelor mai strîns legate de
temele prevăzute în programele
școlare.
Programa cursurilor a cuprins
și un grup de lecții în care au
fost tratate unele teme nou intro-
duse în conținutul programelor
școlare în vederea modernizării
La adunarea festivă a tineretului
ridicarea nivelului procesional
ței lor cu dezvoltarea actuală a
științei și tehnicii. Astfel, s-au
ținut lecții privind teoria mulfimi-
lor, noțiunile de limită, funcție,
continuitate, calculul aproxima-
tiv, matrice și determinanti,
transformări geometrice, calculul
vectorial.
Alte lecții au urmărit îmbună-
tățirea muncii metodice pe baza
experienței bogate dobîndite de
cadrele didactice fruntașe în
munca instructiv-educativă. In le-
gătură cu metodica predării ma-
tematicii, de pildă, s-au dat pre-
țioase indicatii metodice privind
organizarea lecțiilor, formarea no-
țiunilor, rezolvarea problemelor,
legarea lecțiilor de practică, de
producție etc. Alte lecții s-au re-
ferit Ia metodele de predare a
cunoștințelor de fizică, Ia educa-
ția comunistă a elevilor în
cadrul predării chimiei, Ia meto-
dica efectuării experiențelor de-
monstrative și a lucrărilor practi-
ce de laborator, la realizarea le-
găturii cu practica în cadrul pre-
dării științelor naturale ș.a.m.d.
Cu sprijinul facultăților de ma-
tematică-fizică și chimie ale Uni-
versității din București, al Insti-
tutului de fizică atomică și al In-
stitutului agronomic ,,N. Bălce-
scu" s-a pus la dispoziția cursan-
ților un bogat și valoros material
bibliografic de specialitate.
Studiul problemelor de metodi-
că a fost completat prin activități
practice în cadrul cercurilor pe-
dagogice de specialitate și al co-
misiilor melodice, precum și prin
asistente la lecții în cîteva școli
din Cîmpina și București,
Au avut loc apoi seminalii în
care cursanții au dezbătut, sub
conducerea feciorilor institutului,
aspecte variate ale procesului de
învătămînt din școala noastră. Un
viu interes au suscitat îndeosebi
discuțiile cu privire la legarea în-
vătămîntului de viată, de munca
productivă, ia desfășurarea lucră-
rilor de laborator, la utilizarea
filmului în școală etc. Aceste
discufii au prilejuit și un valoros
schimb de experiență între cadre
didactice din toate regiunile
țării.
La ridicarea nivelului pregătirii
Șezătoare școlară
Organizația de pionieri de la
Școala de 8 ani nr. 2 din Gherla
a organizat de curind cu sprijinul
oadrelor didactice o șezătoare li-
terară cu tema „George Coșbuc,
poetul țărănimii". La această șe-
zătoare elevii romîni și maghiari
au recitat cu multă căldură minu-
natele poezii ale scriitorului, au
cîntat cîntece pe versurile sale.
Seara literară a contribuit astfel
profesionale a cursanților au con-
tribuit și lucrările practice la
care au participat aceștia. De
exemplu, profesorii de fizică și
chimie au efectuat în laboratoare
lucrări privind metrologia radia-
țiilor, radiochimia, fizica molecu-
lară, identificarea aldehidefor,
oxidarea alcoolilor etc. Profesorii
de științe naturale au executat în
laborator lucrări de fiziologie ani-
mală și vegetală, iar pe terenu-
rile școlare și în G.A.C. lucrări
de pomicultură, de legumicultura,
insămîntări pe ogor etc. Deosebit
de interesante au fost pentru
profesorii de științe naturale lu-
crările efectuate pe terenul G.A.C.
Budești, regiunea București, unde
au primit îndrumări concrete
privind modul cum trebuie or-
ganizat un teren agricol școlar.
De un real folos le-au fost
cursanților vizitele în diferite în-
treprinderi și instituții, în care au
putut cunoaște atît unele aspecte
ale progresului științei și tehnicii
moderne, cit și o seamă de reali-
zări dobîndite de poporul nostru
muncitor sub conducerea partidu-
lui. Astfel, ei au vizitat Institutul
de cercetări și proiectări pentru
extracție foraj din Cîmpina, In-
stitutul de fizică atomică din
București, unde au putut vedea
reactorul atomic, ciclotronul și
mașinile electronice de calcul,
Combinatul poligraiic „Casa Scîn-
teii", întreprinderea de material
didactic etc. Profesorii de științe
naturale au vizitat Muzeul „Gr.
Antipa", Grădina zoologică, Gră-
dina botanică, serele Institutului
agronomic „N. Bălcescu" etc.
Interesul deosebit manifestat de
cadrele didactice pentru studierea
aproiundală a problemelor, pen-
tru dezbaterea concretă a celor
mai importante sarcini ale predă-
rii și pentru efectuarea lucrărilor
practice au tăcut ca țoale activi-
tățile din cadru] cursului să-și
atingă pe deplin scopul, să con-
tribuie într-o măsură însemnată
la ridicarea nivelului pregătirii
profesionale a celor chemați să
răspundă de instruirea și edu-
carea tineretului.
C. DRAGULESCU
Directorul I.P.C.D. — București
dragostei față de comorile litera-
turii noastre și a închegat și mai
mult prietenia între elevii romîni
și maghiari.
Pe viitor ei și-au propus să mai
organizeze asemenea șezători lite-
rare. Următoarea, de pildă, va
avea tema „Frumusețile patriei
cîntate de poeții și scriitorii noș-
tri".
IRINA ROȘU
In ultima etapă a anulai școlar
Ordonați, atenți, cuminți — așa sini elevii clasei I de la Școala de 8 ani nr. 166 din București
Un interviu întîmplător
Pășeam încet pe coridorul
lung, luminos și lucios de Cură-
țenie al școlii pe care o vizitam
„în interes de serviciu". Fină la
pauză mai era un sfert de ceas.
Pe uși, tăblițe uniforme indi-
cau clasele: A, B, C, D... Și din-
colo de fiecare ușă se auzea
cunoscuta fierbere a procesului
de învățămînt: la A, o poezie
recitată „cu intonație", la B, o
voce sigură ce împărțea pe pa-
tru întregi și trei șeptimi la doi
virgulă zero trei, la C o propo-
ziție subordonată ce își căuta
locul sintactic, iar la D — reca-
pitulare : a doua domnie a lui
Vlad Țepes.
In patru chenare simetrice a-
vertismehtul direcției: „intra-
rea persoanelor străine oprită".
'Așteptam așadar să sune de ie-
șire și, făcînd circuitul închis al
coridorului, mă străduiam să pă-
trund măcar în închipuire din-
colo de bariera ușilor cu tăblițe,
îmi place să-mi imaginez fie-
care clasă ca pe un detașament
în marș. Iată, au trecut mai
bine de șase luni de la pornire
și micii călători au lăsat în ur-
mă și a treia piatră indicatoare
de pe parcursul anului școlar :
trimestrul trei. Desigur cei mai
mulți au luat-o înainte, dar ce
se întîmplă cu cei care s-au
răzlețit, cu cei din coada co-
loanei, care își reazimă poticne-
lile în cîrja unei note la limi-
tă... Ctți or fi oare dintre aceș-
tia în această clasă, de pildă,
unde aud că în locul lui Țepeș
s-a întronat Radu cel Frumos ?
De fapt, aceasta voiam să aflu,
acesta era scopul venirii mele în
școala unde tăblițele privitoare
la intrarea persoanelor străine
mă imobilizau pe culoar.
îndată după ce auzii că Laiotă
Basarab l-a înlocuit pe Radu cel
Frumos, răsună clopoțelul. Ușa
pe care scria „Clasa a Vll-a D
se deschise prima. Copiii ieșeau
în recreație, vioi, plini de via-
ță ca orice copii care ies în re-
creație. Numai unul din ei pă-
rea grozav de abătut și căuta
parcă să-și evite colegii. Să știi
că ăsta e unul din codași —
mi-am spus.
— Ce s-a întîmplat ?, — l-am
întrebat apropiindu-mă de el.
Mohortt și roșu la față, băiatul
nu se dezlipea de tocul ușii. Mi-a
răspuns printre dinți.
— M-a certat tovarășul pro-
fesor.
— De ce ?
Și așteptam să-mi spună ceea
ce spun mulți în asemenea îm-
prejurări : nu sînt eu de vină...
Spre surprinderea mea, însă, bă-
iatul răspunse:
— Eu sînt de vină. I-am șop-
tit colegului scos la lecție...
— De ce ? Nu învățase I
—■ Ba da. Am învățat împre-
ună...
— Atunci ?
— Voiam, să fiu mai sigur.
Știți, am hotărît ca în clasa
noastră pînă la sfîrșitul anului
să nu mai fie nici un corigent.
De Dumitrache, băiatul căruia
i-am șoptit, mă ocup eu de la
începutul anului. E repetent...
— Și?
— Și încă n-am încredere în
el. De aceea i-am șoptit. E un
obicei vechi și... și...
Băiatul căuta cuvîntul potri-
vit.
— ...Și prost, i-am suflat la
rîndul meu.
— Da. Foarte prost. Ceilalți
colegi sînt supărați foc pe mine.
O să vedeți dvs. ce papară mă-
nînc. Dumitrache se încurcase
nițel la anul bătăliei de la Izvo-
rul Apei. I-am șoptit ca sa ia un
9 sau un 10. Of, ce-o să-mi mai
zică copiii — se căina într-una.
O să vedeți..!
Am continuat bineînțeles acest
neașteptat interviu... cu aspecte
educative. Și am aflat că planul
de bătălie pentru ca întreaga
clasă să promoveze e foarte bine
întocmit. Interlocutorul meu în-
tîmplător se înfierbântase :
Hotărîrea noastră este urmă-
toarea : nici o absență nemoti-
vată, nici o lecție sărită, nici o te-
mă nefăcută. Și pentru că pe
trimestrul al doilea n-a fost nici o
notă sub șase la lucrările scri-
se, detașamentul nostru și-a pro-
pus pentru viitor un lucru pe
care îl socotim destul de greu,
dar pentru care merită să lup-
tăm : în clasa noastră nici o notă
sub șapte la lucrările scrise pe
trimestrul al treilea. Iar pentru
examenul de absolvire n-o să
schimbăm din hotărîre decît no-
ta : nici o notă șub 8... Nu e fru-
mos?^. Dar sînt necăjit că q să
mănânc papară 'de la
N-a fost nici o „papară". Căci
de interlocutorul meu s-a apropiat
un singur băiat și acesta doar
pe jumătate supărat.
— Ai văzut ? Știi cît mi-a dat
tovarășul profesor ? Opt! Mi-a
spus că dacă nu mi-ai fi șoptit
mi-ar fi dat 9. Așa, s-a îndoit că
l-am meritat. Dar eu puteam
răspunde și fără „ajutorul" tău I
'Am plecat privind din nou tă-
blițele cu „intrarea persoanelor
străine oprită". Și amintindu-mi
toată discuția de pe coridor am
rectificat două cuvinte din aceste
severe tăblițe : „intrarea notelor
proaste oprită". Avea cine să
facă respectată această minuna-
tă opreliște. în spatele fiecărei
uși păzea un detașament de mlă-
dițe comuniste, pionierii. Profe-
sorii, organizația, i-au învățat să
lupte de pe acum cu dîrzenie
pentru țelul propus.
...Fierberea potolită a proce-
sului de învățămînt reîncepuse
Basarab cel tînăr, zis Țepeluș,
își ocupa vremelnicul tron în cla-
sa alăturată.
MIRCEA S.
In școlile
din regiunea București
Munca în vederea încheierii
cu succes a anului școlar consti-
tuie în perioada aceasta princi-
pala preocupare a secției de în-
vățămînt și cultură a regiunii
București.
Recent, la secția regională s-a
organizat o ședință cu șefii sec-
țiilor raionale de învățămînt și
cultură, în care s-a analizat acti-
vitatea instructiv-educativă des-
fășurată în primele două trimes-
tre și s.au stabilit principalele
sarcini ce trebuie să stea în a-
tenția inspectorilor în ultima pe-
rioadă a anului școlar. Aceștia
au fost îndrumați să orienteze
activitatea directorilor de școli,
a cercurilor pedagogice și a co.
misiilor metodice spre cît mai
buna desfășurare a recapitulării
materiei, să mobilizeze toate ca-
drele didactice la pregătirea a.
tentă a lecțiilor, la realizarea
unei legături sțrîpse cu organiza-
țiile U.T.M. și de pionieri și cu
părinții elevilor în vederea talăi
EXIG
ENTE
Am putea spune că acum, in
trimestrul al III-lea, exigențele
cadrelor didactice atît față de
munca elevilor cit și față de pro-
pria lor activitate sînt mai mari
decît oricînd. în acest ultim tri-
mestru învățătorii și profesorii
își concentrează toate eforturile
pentru ca nici o problemă legată
de pregătirea elevilor să nu ră-
mînă nerezolvată, pentru ca re-
zultatele ce le va pune în evi-
dență bilanțul de la sfîrșitul a-
cestui an școlar să fie cit mai
bune.
In numeroase școli de pe întreg
cuprinsul patriei avem posibili-
tatea să observăm în aceste zile
străduințele învățătorilor și pro-
fesorilor, ale diriginților, ale di-
rectorilor de școli. Ei sînt îndru-
mați cu grijă de către secțiile de
învățămînt, care iau toate mă-
surile în vederea încheierii cu
succes a anului școlar.
De curînd secția de învățămînt
și cultură a regiunii Argeș a
organizat o ședință la care au
fost invitați numeroși directori
de școli. Analizînd temeinic
munca desfășurată în școlile re-
giunii, dezbaterile care au avut
loc în această ședință au scos în
evidență succesele dobîndite ară-
tînd totodată lipsurile ce mai
există în activitatea unor școli
și măsurile care se impun pentru
remedierea lor în trimestrul al
III-lea. S-a arătat astfel, de exem-
plu, că la școlile de 8 ani din
Valea Mare și Colibași ca și la
școlile din Vieroși, Uiasca și
Schiau mai sînt unii elevi cu
rezultate slabe la învățătură.
Subliniind acest lucru referatul
secției de învățămînt a arătat și
obiectele la care se manifestă
lipsa de pregătire a unor elevi
din școlile respective : istoria li-
teraturii, calculul algebric, efec-
tuarea experiențelor de labora-
tor Ia fizică și chimie. S-a ară-
tat că de aceste lipsuri răspund
unele cadre didactice care au
neglijat verificarea și notarea
sistematică a tuturor elevilor lor.
Scoaterea la iveală a cauze-
lor care au determinat lipsurile
a făcut posibilă alcătuirea unui
plan de măsuri concrete, a că-
ror aplicare în practică dă ca-
drelor didactice din regiunea Ar-
geș posibilitatea să-și îmbunătă-
țească munca, să înlăture nea-
junsurile existente.
Prezența la consfătuire a in-
structorilor superiori de pionieri
și a secretarilor organizațiilor de
U.T.M. din școli a prilejuit dez-
bateri fructuoase și asupra pro-
blemelor legate de sprijinul pe
care îl dau organizațiile de tine-
ret muncii instructiv-educative
în preajma încheierii anului șco-
turării rămînerii în urmă la în-
vățătură.
Inspectorii regionali și raionali
vor vizita regulat școlile pentru
a îndruma și controla organiza-
rea lecțiilor de sinteză, în spe-
cial la clasele a VII-a și a XI.a.
De asemenea ei au fost instruiți
să acorde un ajutor concret șco.
Iilor în organizarea activităților
din cadrul practicii continue de
sfîrșit de an, precum și să stu-
dieze experiența pozitivă dobîn.
dită de școlile experimentale din
regiune.
Multe din hotărîrile stabilite în
ședință au și început să fie tra-
duse în fapt. De pildă, săptămî-
na trecută a avut loc la Roșiorii
de Vede un schimb de experi-
ență la care au participat direc-
torii de școli din raioanele Giur-
giu, Turnu Măgurele și Roșiori,
care au discutat despre îmbună-
tățirea muncii lor în ultimul tri-
mestru.
SIMION MOLDOVEANU
Iar. Folosind arma criticii și au-
tocriticii, munca de la elev la
elev, articole la gazetele de pe-
rete, discuțiile din adunările de
unitate și de detașament sau din
adunările generale U.T.M., in-
structorii de pionieri și utemiștii
se străduiesc Ia rîndul lor să
facă în așa fel îneît numărul
notelor bune din cataloage să
crească, răspunsurile la lecții să
fie mai bune, mai corecte, mai
exacte.
O consfătuire legată de pro-
blemele muncii din ultimul tri-
mestru al anului școlar a organi-
zat de curînd și secția de înva-
țămînt și cultură a orașului Tg.
Jiu. De data aceasta la consfătu-
ire au fost invitați profesorii di-
riginți, care și-au împărtășit ex-
periența privitoare la felul cum
contribuie ei în această etapă ia
mai buna pregătire a elevilor.
Unii diriginți au arătat că, pen-
tru a veni în ajutorul elevilor
rămași în urmă la învățătură, *■
au organizat ore de dirigenție în
care s-a vorbit despre felul cum
trebuie să-și desfășoare elevii
studiul individual. Așa s-a pro-
cedat, de exemplu, la clasa a X-a	—
„E“ de la Școala medie nr.l. La
clasa a X-a „A“ de la aceeași
școală, diriginta s-a preocupat de
cunoașterea amănunțită a difi-
cultăților pe care le întîmpină
fiecare elev în parte și a stabi-
lit, în funcție de acestea, măsuri
specifice, diferențiate.
Unul din subiectele viu discu-
tate acum, în preajma încheierii
anului școlar, de învățătorii din
raionul Strehaia este recapitula-
rea materiei. De curînd ei au
discutat în cadrul cercului peda-
gogic despre introducerea ele-
mentelor noi în lecțiile de reca-
pitulare pentru ca acestea să nu
constituie o reluare mecanică a
celor predate în timpul anului.
Din dezbaterile ce au avut loc
în cercul pedagogic învățătorii au
cules prețioase învățăminte a că-
ror aplicare în practică va duce,
fără îndoială, la îmbunătățirea
lecțiilor de recapitulare. De pildă,
învățătorii de la școala din co-
muna Bolboși s-au gîndit să se
bazeze în mare măsură la lec-
țiile de recapitulare pe un bogat
și variat material didactic și să
se folosească totodată de cunoș-
tințele căpătate de elevi cu pri-
lejul unor vizite și excursii. -
Preocupări pentru lămurirea
unor probleme de ordin metodic
caracteristice acestei etape a anu-
lui școlar manifestă și cadrele
didactice din raionul Slatina.
Pentru viitoarele ședințe ale co-
misiilor metodice de la școlile de
8 ani din comunele Perieți, Băl-
țeni. Piatra Sat, Mogoșești și
altele au fost stabilite teme
ca : „Metodica unei lecții de
recapitulare", „Cum să ne pregă-
tim lecțiile de recapitulare fina-
lă", „Ce material didactic utili-
zăm în orele de recapitulare" etc.
Una din problemele deosebite
ce se ridică în această etapă a
anului școlar este pregătirea pen-
tru examen a elevilor care ter-
mină clasa a VII-a sau clasa a
Xl-a. Această problemă se află
pretutindeni în centrul atenției
profesorilor. La Școala de 8 ani
din comuna Calomfirești, bună-
oară, consiliul pedagogic a luat
măsuri privind cît mai buna or-
ganizare și desfășurare a orelor
de consultații pentru elevii clasei
a VII-a, a dat indicația privind
problemele pe care trebuie să le
urmărească profesorii în cadrul
orelor obișnuite de curs, felul
cum trebuie să fie orientată
munca dirigintelui. La Școala de
8 ani din comuna Mozăceni-Deal,
în orele de dirigenție de la cla-
sa a VII-a se discută teme cum
ar fi, de exemplu „ Cum ne pre-
gătim pentru examenul de absol-
vire a clasei a VII-a“, „Ce vom
face după ce vom termina școa-
la" etc.
Discuțiile purtate de cadrele
didactice în această perioadă,
măsurile pe care le iau învăță-
torii și profesorii, felul cum își
organizează ei munca denotă
exigența lor față de calitatea
pregătirii elevilor, față de rezul-
țațele cu care se va încheia a-
nul școlar.
V. OCTAVIAN
In ultima etapă a anului școlar
REtAPIIULAREA NOȚIUNII
Onțelegerea clară,
științifică a con-
ceptului de masă
are o foarte mare
însemnătate pen-
tru buna însușire
de către elevi a
cunoștințelor de mecanică. De a-
ceea atît în predare cît și în pe-
rioada recapitulării de sfîrșit de
an trebuie să ne preocupe înde-
aproape înarmarea elevilor cu
cunoștințe cît mai precise despre
această temă, așa încît ei să-și
formeze un concept închegat, ge-
neralizator cu privire la masă.
Unii profesori, atunci cînd de-
finesc conceptul de masă, după ce
arată că Newton a considerat
masa drept o măsură pentru can-
titatea de substanță, afirmă în
continuare că masa este mărimea
care exprimă comportarea meca-
nică a corpurilor, adică inerția
lor. In acest fel se strecoară
prin tangentă citîndu-1 pe Newton
atuncf cînd acordă masei în-
__ telejul de măsură a cantității de
ănaterie, în timp ce ei se mărgi-
nesc a o defini ca fiind doar mă-
sura ■ inerției.
Alți profesori definesc masa ca
fiind o mărime fizică ce măsoară
inerția corpului și totodată canti-
tatea de materie din corp. Re-
ferindu-se ulterior la vitezele a-
propiate de viteza luminii ei a-
rată elevilor că masa este o mă-
rime ce depinde de viteză. Aceste
două afirmații, că masa reprezin-
tă măsura cantității de materie
și totodată că masa crește cu vi-
teza pot naște însă în mintea
elevilor ideea că materia se
creează și că la o viteză apro-
piată de viteza luminii este posi-
bil orice, ca în unele romane
științifico-fantastice.
în sfîrșit, alți profesori, după
ce afirmă că masa rămîne invaria-
bilă și depinde de cantitatea de
materie, menționează că masa nu
este chiar cantitatea de materie,
pe care nu o putem evalua și
apoi, imediat, prezintă legea con-
servării masei, revenind la prima
afirmație, ceea ce duce la o nouă
contrazicere.
Cum putem evita astfel de ne-
ajunsuri ? Să excludem definiția
masei ca fiind și măsura cantită-
ții de materie ? Acest lucru pare
imposibil din însuși felul cum e
redată în manuale experiența ce
conduce la stabilirea noțiunii de
H masă: șe menține aceeași forță
suplimentară, de exemplu 40 gf
puse pe un taler, dar se mărește
de două ori, apoi de trei ori sar-
cina întregului sistem. De fiecare
dată se determină accelerația și
se constată că valoarea ei devine
de două ori, respectiv de trei ori
mai mică.
Dar a mări sarcina înseamnă a
adăuga lîngă vechea sarcină —
reprezentată, să zicem, printr-o ju-
mătate de pîine — și o sarcină
nouă — cealaltă jumătate de pîi-
La bibliotecă e liniște și totul în jur parcă te îndeamnă la studiu. De
aceea elevii grupului școlar „Electroputere" din Craiova vin deseori
să învețe aici _____________________________________________________________
ne — ceea ce presupune, evident,
intrarea în joc a cantității de sub-
stanță.
De asemenea, cînd definim den-
sitatea ca fiind masa unității de
volum, e clar că avem în vede-
re substanța conținută în unitatea
de volum și nu inerția. Cînd pre-
săm untul și-i înjumătățim volu-
mul, în unitatea de volum se
află o cantitate dublă de unt, iar
pe consumator acesta este lu-
crul care-1 interesează în mod ex-
clusiv.
Desigur, nu putem evita să vor-
bim despre variabilitatea masei
în funcție de viteză, după cum
nu putem evita a considera masa
ca fiind măsura cantității de sub-
stanță. Pentru a nu da loc insă
PUNCTE
DE VEDERE
la interpretări greșite și pentru că
elevii să nu ajungă la concluzia
că substanța însăși crește o dată
cu viteza, cred că ar fi bine să
procedăm astfel: bazindu-ne pe
faptul că elevii știu în ce constă
inerția și că ea este o proprietate
mecanică a corpurilor, punem în-
trebarea : de cine depinde aceas-
ta ? Elevii vor răspunde, în lumi-
na experiențelor anterioare, că,
atunci cînd avem grijă să nu se
adauge sau să i se ia corpului din
substanța ce îl compune, mări-
mea inerției nu depinde de nici o
împrejurare ca de pildă variația
volumului, a temperaturii ș.a.m.d.
Ajungem deci la concluzia că în-
trucît inerția rămîne constantă, ca
și cantitatea de substanță, ori va-
riază direct proporțional cu aceas-
ta, putem conveni ca inerția să
fie considerată drept mijloc de
măsură a cantității de substanță.
Vom atrage însă atenția elevilor
asupra faptului că inerția nu re-
prezintă însăși cantitatea de sub-
stanță ca atare, fiind numai mă-
sura ei, după cum alungirea co-
loanei de mercur a termometrului
nu reprezintă însăși temperatura,
ci doar măsura acesteia. Vom a-
răta apoi că inerția exprimată
numeric cu ajutorul raportului
F
— poartă numele de „masă iner-
a
tă“, sau „masă de repaus", pentru
a sublinia că aceasta măsoară nu
numai rezistența corpului la
schimbarea stării de mișcare uni-
form rectilinie, ci totodată și can-
titatea de substanță conținută în
el. Precizăm că masei inerte i se
spune pe scurt doar „masă", sub-
înțelegîndu-se însă dublul conți-
nut de mai sus.
Este bine să facem apoi două
observații. In primul rind aceea
DE MASĂ
că deseori cantitatea de substan-
ță conținută într-un corp se apre-
ciază cu ajutorul volumului sau
greutății. Pentru ca elevii să în-
țeleagă mai bine despre ce este
vorba, le vom da cîteva exemple
concrete arătindu-le, de pildă, că
la untdelemn se folosesc măsuri
de capacitate în timp ce zahărul
se cîntărește. Vom avea grijă să
menționăm însă că aceste proce-
dee nu conduc în orice condiții la
același rezultat. De pildă, o canti-
tate de apă capătă prin îngheț
un volum mai mare, după cum
cintărită la pol are o greutate mai
mare decît la ecuator. Dintre toa-
te mărimile fizice numai inerția,
fără a fi ea însăși cantitatea de
substanță, poate servi ca măsură
exactă a acesteia, rezultatul ope-
rațiunii de măsurare cu ajutorul
fenomenului de inerție nedepin-
zîr.d de circumstanțe (încălzire,
depărtarea de centrul pămîntului
ele.).
A doua observație se va referi
la faptul că în ultimul timp expe-
riențe complexe de laborator au
scos la iveală că atunci cînd par-
ticulelor ce formează nucleul a-
tomului li se imprimă o viteză
fcarte apropiată de viteza luminii,
inerția devine variabilă (crește o
dată cu viteza). Le vom arăta e-
levdor că inerția măsurată în
condiții care necesită să ținem
seama de viteza corpului (numai
cînd aceasta este extraordinar de
mare) și care diferă de inerția
măsurată în cazul stării de re-
paus sau a vitezelor nu prea mari,
poartă numele de „masa de miș-
care". Le vom explica apoi că nu
trebuie să ne mire creșterea rezis-
tenței pe care o opun corpurile
la mărirea vitezei. Un fenomen
analog din punct de vedere for-
mal se întîmplă cu rezistența
aerului care devine tot mai mare
pe măsură ce viteza vehiculului
crește. Este indicat să atragem a-
tenția elevilor asupra faptului că
dependența inerției față de vite-
ză dovedește un lucru de impor-
tanță capitală — și anume evi-
dențiază interdependența dintre
proprietățile materiei și starea ei
de mișcare. Despre importanța a-
cestui fapt ei vor putea să-și dea
seama tot mai mult, pe măsură
ce vor înainta în studiul fizicii.
Precizăm însă că, întrucît corpu-
rile macroscopice — chiar rache-
tele cele mai rapide din lume —
nu ating viteze atît de mari în-
cît să determine creșterea apre-
ciabilă a inerției, putem spune că
în condițiile tehnicii actuale iner-
ția poate fi considerată în conti-
nuare ca măsură precisă a canti-
tății de substanță.
Cred că procedînd astfel, res-
pectăm atît criteriile accesibilită-
ții, cit și rigurozitatea științifică.
Prof. ȘTEFAN FĂTULESCU
București
ȘTIRIeȘTIRIeȘTIRI
Conducerea Școlii medii nr. 1
din Făgăraș a luat recent o serie
de măsuri menite să contribuie la
încheierea cu succes a anului
școlar.
Astfel, pentru ca recapitularea
materiei să se desfășoare în bune
condițiuni, consiliul pedagogic,
comisiile metodice și comisia di-
riginților au prevăzut în planul
de activități referate și lecții des-
chise de recapitulare finală a ma-
teriei. De asemenea, s-au prevă-
zut lecții și referate prin care să
se popularizeze metodele bune fo-
losite de cadrele fruntașe în or-
ganizarea recapitulării materiei.
Aceste lecții și referate se vor
ține în prima jumătate a lunii
mai, pentru ca toate cadrele di-
dactice să-și poată întocmi planu-
iile de recapitulare în lumina con-
cluziilor desprinse pe marginea
lor
I>. COCAN
Făgăraș
în scopul de a ajuta profesori-
lor care predau geografia R.P.R.
la clasele a Vil-a și a Xl-a din
școlile regiunii Mureș-Autonomă
Maghiară să-și îmbunătățească
munca, s-a organizat de curînd
pentru ei, la Tîrgu Mureș, un ci-
clu de lecții urmate de seminarii.
Profesorii de geografie au stu-
diat cu acest prilej o serie de
Elevi ai școlii serale, petroliștii de la schelele din Bălteni dovedesc in
rezolvarea problemelor de iizică aceeași pricepere ca și în munca de
extragere a tifeiului
Cîteva propuneri privind
predarea matematicii și fizicii
Profesorii care predau la școli-
le din cadrul Centrului școlar
tehnic și profesional din Sibiu
au analizat de curînd, în cercul
metodic de cultură tehnică, unele
probleme ale predării matema-
ticii și fizicii. Pornind de la dis-
cuțiile pe această linie relatate
în „Gazeta învățămîntului“ nr.
656 din 13 aprilie 1962 și de la
experiența dobîndită de ei în
predare, profesorii au făcut cu
acest prilej o serie de propuneri
menite să îmbunătățească pregă-
tirea elevilor. Astfel, s-a propus
să se introducă studiul matemati-
cii și în anul III al școlilor profe-
sionale — aceasta fără a se ex-
tinde volumul materiei predate,
ci doar prin restructurarea repar-
tizării ei pe ani. Pentru candida-
ți! la școlile tehnice de maiștri,
participanții la consfătuire au so-
cotit necesar să se organizeze, îna-
inte de prezentarea la exame-
nul de admitere, cursuri de pre-
gătire.
Problema de care s-au ocu-
pat cel mai stăruitor profesorii
a fost însă aceea a concordanței
dintre cunoștințele de matema-
tică predate în școlile tehnice de
maiștri și cunoștințele care se
probleme din domeniul geogra-
fiei generale, al geografiei fizice
și economice, precum și proble-
me de topografie și cartografie.
De asemenea ei au purtat discu-
ții pe teme de metodică și au
primit îndrumări referitoare la
întocmirea planurilor de lecții de
diferite tipuri. A urmat apoi apli-
carea practică a celor studiate
în cadrul unor lecții deschise la
cursurile de zi și serale. Analiza
acestor lecții a constituit un bun
prilej pentru realizarea unul
schimb de experiență privind fo-
losirea celor mai bune metode și
procedee de predare.
BÂRO HAJNAL
Odorhei
încă de la începutul anului
școlar, Școala medie nr. 1 din
Drăgășani a întocmit un plan pri-
vind măsurile menite să asigure
pregătirea cît mai temeinică a e-
levilor din clasele a Xl-a pentru
examenul de maturitate.
Printre aceste măsuri se numără
și organizarea unor ore de con-
sultații, în cadrul cărora profe-
sorii dau elevilor lămuriri asupra
unor probleme mai dificile din
materia de studiu.
I. CICERONE
____________________Drăgășani
cer la disciplinele tehnice. Ei
au arătat că prin unele interver-
tiri în ordinea capitolelor de
matematică — intervertiri care
nu sînt de natură să dăuneze suc-
cesiunii logice, științifice a
acestei discipline — există posi-
bilitatea realizării unei concor-
danțe mai bune. Principala di-
ficultate o prezintă aici capitolul
despre calculul diferențial și in-
tegral. Cum acest calcul nu se
poate. în nici un caz introduce în
programă mai devreme de se-
mestrul II al anului II, profesorii
au propus ca toate capitolele din
disciplinele tehnice care implică
cunoașterea calculului integral
să se predea după perioada res-
pectivă sau să fie tratate într-o
primă formă cu ajutorul calcule-
lor elementare, pentru a fi in-
cluse apoi într-o serie de lecții
de matematică care să aibă ca-
racterul unor lecții de aplicare a
calculului integral la obiectele
tehnice. In acest fel profeso-
rul de cultură tehnică ar avea
posibilitatea să facă și el însuși
o sinteză a noțiunilor bazate pe
calculul diferențial și integral
atunci cînd aceasta îi este absolut
necesar.
Ținînd seama că școala tehnică
de maiștri formează cadre le-
gate direct de practică, profesorii
au fost de părere că nu este
bine să se completeze programa
cu capitole noi. decît la acele
meserii la care ele sînt absolut
necesare. De exemplu, dacă stu-
diul progresiilor aritmetice și
geometrice este binevenit, stu-
diul determinanților ca și calcu-
lul vectorial ar complica mult
predarea fără un folos deosebit
și mai mult chiar supraîncăr-
cîndu-i pe elevi ar duce la o în-
sușire insuficient de temeinică a
noțiunilor absolut necesare.
în ceea ce privește coordona-
rea predării fizicii cu studiul me-
canicii tehnice, profesorii au ară-
tat că în momentul de față cu-
noștințele de mecanică și elec-
tricitate se tratează pe larg în
cadrul a două discipline — me-
canica și electrotehnica — supra-
punîndu-se. De aceea ei au pro-
pus să se renunțe Ia predarea lor
în cadrul studiului fizicii, rămî-
nînd astfel timp pentru adînci-
rea cunoștințelor privind struc-
tura corpurilor, fizica nucleară,
sunete și ultrasunete.
In felul acesta elevii vor fi la
curent cu noile cuceriri ale știin-
ței, iar la disciplinele tehnice :
mecanica, rezistența materialelor
etc.. — vor avea prilejul să cu-
noască aceste probleme așa cum
apar ele în lumina dezvoltării
industriei noastre socialiste.
Ing. GHEORGHE BRÎNDUȘ
Centrul școlar tehnic și profesio-
Consultație
Crearea oaței
teknice-materiale a comunismului — sarcina
economică principală a P»C»
LL S. și a poporului sovietic
Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. con-
stituie un eveniment de importanță is-
torică mondială prin aceea că a adop-
tat, pentru prima oară în istoria gîndirii
marxiste, programul științific fundamen-
tat al construirii societății comuniste.
„Vor trece ani după ani — a spus to-
varășul Gh. Gheorghiu-Dej în darea de
seamă a delegației P.M.R. la cel de-al
XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentată
la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiem-
brie — 5 decembrie 1961 — dar tezele
Congresului își vor păstra imensa lor
însemnătate, arătînd popoarelor calea
spre cel mai înalt stadiu al civilizației
umane".')
în Programul P. C. U. S., adoptat
de cel de-al XXII-lea Congres al parti-
dului, se arată: „Comunismul este o
orînduire socială fără clase, în care mij-
loacele de producție sînt proprietate uni-
că a întregului popor, în care există o
deplină egalitate socială a tuturor mem-
brilor societății, în care, paralel cu dez-
voltarea multilaterală a oamenilor, vor
crește și forțele de producție pe baza
științei și tehnicii în continuă dezvoltare
si în care toate izvoarele avuției sociale
vor țîșni impetuos, din plin și se va în-
făptui mărețul principiu „de la fiecare
după capacități, fiecăruia după nevoi".
Comunismul este o societate a oameni-
lor muncii liberi și conștîenți, societate
cu un înalt grad de organizare, în care
se va statornici autoadministrarea ob-
ștească, în care munca pentru binele so-
cietății va deveni pentru toți prima ce-
rință vitală, o necesitate înțeleasă, iar
capacitățile fiecăruia vor fi valorificate
cu cel mai mare folos pentru popor".1)
îndeplinirea tuturor acestor sarcini de-
pinde, în primul rînd, de crearea bazei
tehnice-materiale a comunismului.
I
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului este o legitate obiectivă a
trecerii treptate de la socialism Ia co-
munism, ea reprezintă — așa cum a
subliniat tovarășul N. S. Hrușciov, ve-
riga hotărîtoare în lanțul sarcinilor eco-
nomice, sociale și culturale.
Această interpretare a problemei bazei
tehnice-materiale a comunismului și a
rolului ei în construcția comunismului
constituie o mare contribuție la dezvol-
tarea științei marxist-ieniniste.
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului este dictată atît de condi-
țiile interne, cît și de condițiile externe
ale dezvoltării U.R.S.S.
în definirea sarcinilor noii etape, eta-
pa construcției desfășurate a comunis-
mului, P.C.U.S. a pornit de Ia tezele fun-
damentale ale materialismului istoric,
care arată că forțele de producție au un
rol determinant în evoluția societății, că
ele reprezintă criteriul principal ai pro-
gresului social. în articolul „Friedrich
Engels", V. I. Lenin scrie: „Privind uni-
versul și omenirea prin prisma materia-
lismului, ei (Marx și Engels — n.n.) au
văzut că, după cum la baza tuturor fe-
nomenelor naturii stau cauze materiale,
tot astfel dezvoltarea societății omenești
este determinată de dezvoltarea unor
forțe materiale, a forțelor de produc-
ție"' *). Pentru construcția comunismului
nu este suficientă o simplă creștere a
producției, ci este necesară, înainte de
toate, ridicarea forțelor de producție la
un nivel calitativ nou, crearea unor forțe
de producție fără precedent prin propor-
țiile lor. Or, aceasta nu este posibil
fără o bază tehnico-materială corespun-
zătoare, fără a crea baza tehnico-mate-
rială a comunismului.
Numai baza tehnico-materială a co-
munismului poate să asigure cea mai
înaltă productivitate a muncii pe teme-
lia progresului tehnic-științific rapid, ceea
ce în ultimă instanță este lucrul cel mai
important pentru victoria noii orânduiri
sociale. Numai baza tehnico-materială a
comunismului poate să ducă la dezvol-
tarea producției de bunuri materiale
pentru satisfacerea tuturor nevoilor o-
mului sovietic, să asigure întregii popu-
lații cel mai înalt nivel de trai și să
creeze toate condițiile pentru a trece în
viitor la repartiția după nevoi.
în sfîrșit, numai prin crearea bazei
tehnice-materiale a comunismului — a
arătat tovarășul N. Ș. Hrușciov în ra-
portul „Cu privire la Programul P.C.U.S."
„...poate fi cîștigată întrecerea eco-
nomică cu capitalismul, poate fi menți-
nută întotdeauna apărarea țării la un
nivel care să permită zdrobirea oricărui
agresor care ar îndrăzni să ridice mîna
împotriva U.R.S.S., împotriva întregii
lumi socialiste"4).
II
Direcțiile principale ale creării bazei
tehnice-materiale a comunismului sînt:
deplina electrificare a țării și perfecțio-
narea, pe această bază, a tehnicii, teh-
nologiei și organizării producției în toate
zarea complexă a proceselor de produc-
ție, automatizarea lor tot mai deplină;
aplicarea pe scară largă a chimiei în
economia națională; dezvoltarea prin
toate mijloacele a unor noi ramuri de
producție, eficiente din punct de ve-
dere economic, a producției de noi tipuri
de energie și materiale; folosirea multi-
laterală și rațională a resurselor natu-
rale, materiale și de muncă, îmbinarea
organică a științei și producției și un
ritm rapid al progresului tehnic-științi-
fic ; un înalt nivel cultural-tehnic al oa-
menilor muncii; o considerabilă superio-
ritate față de cele mai dezvoltate țări
capitaliste în domeniul productivității
muncii.
Drept rezultat, în următorii 20 de ani
(1960—1980), volumul producției indus-
triale va crește in Uniunea Sovietică de
cel puțin 6 ori, iar producția agricolă
de aproximativ 3,5 ori. Aceasta echiva-
lează cu crearea, pe același teritoriu, a
încă cinci țări industriale și peste două
țări agricole, la nivelul de astăzi al forței
Uniunii Sovietice.
Electrificarea — pivotul construirii e-
conomiei societății comuniste — joacă
un rol de frunte în crearea bazei teh-
nice-materiale a comunismului^ Produc-
ția anuală de energie electrică trebuie
să ajungă la sfîrșitul celui de-al doilea
deceniu —• cînd electrificarea întregii țări
va fi terminată — pînă la 2.700—3.000
de miliarde kilowatt-ore, adică să creas-
că de 9-10 ori față de anul 1960, ceea
ce reprezintă aproximativ o dată și ju-
mătate mai mult decît cantitatea de
energie electrică produsă în prezent în
toate celelalte țări ale lumii luate îm-
preună. La fiecare 5 zile vor fi date în
folosință noi centrale energetice, egale
ca putere cu Dneproghesul, care s-a con-
struit timp de cinci ani. Un om produ-
ce în prezent, în medie, energic elec-
trică de aproape 150 kWh, iar în ur-
mătorii 10 ani energia electrică calcu-
lată pe un muncitor va atinge 35.000
kWh, rolul omului ca izvor de energie
pierzîndu-și practic importanța. Totoda-
tă, folosirea energiei electrice pentru ne-
cesități comunale și de trai va crește
de la 150 kWh la 2.000 kWh pe locuitor
în decurs de un an.
O impetuoasă dezvoltare va cunoaște
industria grea. în următorii 20 de ani,
producția anuală de oțel va fi de circa
250.000.000 de tone — față de 65.000.000
de tone produse în U.R.S.S. în anul 1960;
aceasta reprezintă o cantitate mai mare
de oțel decît cea produsă în 1960 în toa-
te țările capitaliste luate împreună.
„Industriei grele i-a revenit întotdeau-
na și îi va reveni și pe viitor rolul con-
ducător în reproducția lărgită. Partidul
— a subliniat tovarășul N. S. Hrușciov
— se va preocupa neobosit și în viitor
de dezvoltarea ei, considerînd-o condiția
hotărîtoare a creării bazei tehnice-mate-
riale, a progresului tehnic rapid, baza
întăririi capacității de apărare a statului
socialist" 5). Cu toate acestea, ritmurile
de dezvoltare ale celor două sectoare
ale producției sociale se vor apropia
considerabil. Dacă în perioada 1929—1940
ritmul mediu anual al sporului produc-
ției mijloacelor de producție a fost cu
aproape 70 la sută mai mare decît ritmul
sporului producției obiectelor de con-
sum, în perioada 1961—1980 această de-
pășire va fi de aproximativ 20 la sută,
în afară de aceasta, în Uniunea Sovie-
tică există în prezent — așa cum a ară-
tat tovarășul N. S. Hrușciov — condiții
de a dezvolta mai rapid producția de
mijloace de producție pentru producția
mijloacelor de consum. Astfel, pînă în
1980, producția mijloacelor de producție
în vederea producției mijloacelor de pro-
ducție va crește de 6 ori, iar producția
mijloacelor de producție în vederea pro-
ducției mijloacelor de consum de 13 ori.
întreprinderile industriei grele vor pro-
duce cantități tot mai mari de mărfuri
cu destinație social-culturală și de uz
casnic.
O însemnătate deosebită pentru crea-
rea bazei tehnice-materiale a comunis-
mului are dezvoltarea industriei construc-
toare de mașini, accelerarea prin toate
mijloacele a producției de linii și mașini
automate, de mijloace de automatizare,
telemecanică și aparatură electrică, de
aparate de precizie. în decurs de două
decenii vor fi construite în Uniunea So-
vietică 2.800 de noi întreprinderi con-
structoare de mașini și de prelucrare a
metalului, în special în regiunile răsări-
tene ale țării ; 1.900 de întreprinderi
vechi vor fi reconstruite. Pe baza dez-
voltării industriei constructoare de ma-
șini, în primul deceniu se va înfăptui
mecanizarea complexă în industrie, agri-
cultură, construcții, transporturi, în gos-
podăria comunală, iar în decursul celor
20 de ani va fi înfăptuită în proporții de
masă automatizarea complexă a produc-
ției.
mașini, schimbările calitative ce vor avea
loc în domeniul uneltelor de producție
vor asigura sporirea și perfecționarea
fondurilor fixe de producție, care în ur-
mătorii 20 de ani vor spori de 5 ori.
„Aceasta înseamnă că, în fapt, se va
produce o reînnoire totală a producției
pe baza tehnicii celei mai moderne; a-
paratul de producție al Uniunii Sovie-
tice va fi cel mai puternic, cel mai tînăr
și cel mai perfecționat"6).
Profunde schimbări calitative vor avea
loc și în domeniul obiectelor muncii.
Producția modernă, folosirea unor tem-
peraturi ridicate, a unor viteze și pre-
siuni mari și foarte mari, impun crea-
rea și introducerea unor materiale cu
proprietăți dinainte cunoscute, pe care
nu le au cele naturale. Un rol tot mai
mare în acest proces îl are chimizarea
producției. Pînă în 1980 producția indus-
triei chimice va spori de aproximativ
17 ori.
în acest proces complex de creare a
bazei tehnice-materiale a comunismului
un rol tot mai important va juca știința
care „...devine din ce în ce mai mult o
forță de producție nemijlocită, iar pro-
ducția —• o aplicare tehnologică a știin-
ței moderne"7).
Crearea bazei tehnice materiale a co-
munismului presupune perfecționarea
continuă a repartizării teritoriale a for-
țelor de producție, precum și trecerea
la un nou nivel al tehnologiei și culturii
producției, al organizării ei, o tot mai
mare dezvoltare a concentrării produc-
ției, a specializării, cooperării și combi-
nării, ceea ce va permite folosirea multi-
laterală și superioară a bogățiilor natu-
rale, economisirea maximă a muncii so-
ciale. „Economia atît în problemele mari
cît și în problemele mici, folosirea rațio-
nală a bogățiilor naturale și a bunurilor
materiale — a subliniat tovarășul N. S.
Hrușciov la Congresul al XXII-lea al
P.C.U.S. — trebuie să fie ridicate la ni-
velul politicii de stat" s)-
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului implică prefaceri dintre cele
mai adînci în domeniul forței principale
de producție — forța de muncă a omu-
lui. V. I. Lenin scria că oamenii muncii
comuniste vor fi ....dezvoltați sub toate
aspectele și pregătiți sub toate aspectele,
care să știe să facă de toate" ’). Va dis-
pare specializarea îngustă, unilaterală și
se va forma treptat un nou tip de mun-
citor, multilateral dezvoltat, cu un prcCil
larg. O dată cu progresul științei și teh-
nicii va lua o nouă dezvoltare învăță-
mîntul superior și mediu de speciali-
tate, menit să pregătească specialiști cu
o înaltă calificare, cu un larg orizont
teoretic și politic.
în procesul creării bazei tehnice mate-
riale a comunismului crește necontenit
rolul factorului conștient, în primul rînd,
rolul conducător al P.C.U.S. Aceasta face
ca trecerea treptată de la socialism la co-
munism să se desfășoare în ritm rapid.
III
Legitățile dezvoltării bazei tehnice-ma-
terîale a comunismului sînt legități eco-
nomice. De aici și dependența acesteia
de relațiile sociale de producție. Intra-
rea Uniunii Sovietice în perioada con-
strucției desfășurate a comunismului con-
firmă încă o dată superioritatea incontes-
tabilă a socialismului asupra capitalismu-
lui, uriașa vitalitate a noilor relații de
producție față de cele vechi, burgheze,
perimate. Totodată, crearea bazei tehni-
ce-materiale a comunismului constituie
premiza materială fundamentală a trans-
formării treptate a relațiilor de producție
socialiste în relații de producție comu-
niste, a construirii societății fără clase, a
lichidării deosebirilor esențiale dintre o-
raș și sat, iar apoi dintre munca intelec-
tuală și cea fizică.
Crearea în următoarele două decenii
(1961—1980) a bazei tehnice-materiale a
comunismului oglindește contribuția pri-
mordială a U.R.S.S. la înfăptuirea revo-
luției tehnjco-științifice, precum și accen-
tuarea substanțială a dominației omului
asupra forțelor naturii. Programul
P.C.U.S. prevede înfăptuirea de planuri
cutezătoare privind abaterea unor cursuri
de apă nordice și regularizarea debitului
lor în scopul folosirii unor puternice re-
surse hidraulice pentru irigarea și ali-
mentarea cu apă a regiunilor secetoase ;
în următoarele două decenii, munca agri-
colă se va transforma într-o varietate a
muncii industriale; dependența agricul-
micșora considerabil, iar apoi se va re-
duce la minimum.
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului va duce la înfăptuirea sar-
cinii de importanță istorică mondială de
a se asigura în Uniunea Sovietică cel mai
înalt nivel de trai în comparație cu orice
țară capitalistă. în acest fel se va înfăp-
tui previziunea genială a lui K. Marx, fă-
cută în 1875, în „Critica Programului de
la Gotha", cu privire la acel nivel al for-
țelor de producție cînd „...toate izvoarele
avuției colective vor țîșni mai bogat...",
iar munca va deveni „...ea însăși prima
nevoie vitală" I0). în următorii 10 ani vo-
lumul venitului național al U.R.S.S. va
spori de aproape 2,5 ori, iar în 20 de ani
— aproximativ de 5 ori. Veniturile reale
pe cap de locuitor voi' crește în 20 de ani
de peste 3,5 ori. Dialectica dezvoltării este
de așa natură îneît întărirea principiului
leninist al cointeresării materiale — în ur-
mătorii 20 de ani retribuirea după muncă
rămînînd sursa principală de satisfacere
a nevoilor materiale și culturale ale oa-
menilor muncii — va duce treptat Ia re-
partiția după nevoi. „Trecerea la reparti-
ția comunistă se va încheia după ce prin-
cipiul repartiției după muncă își va fi
epuizat toate posibilitățile, adică atunci
cînd se va fi creat un belșug de bar : i
materiale și culturale, iar munca se
transformat pentru toți membrii socie -
ții în prima necesitate vitală" ll).
Crearea bazei tehnice-materiale a con u-
nismului nu este numai principali’. . n-
diție care asigură belșugul de bunuri iu.:-
teriale și spirituale pentru popor dar și
un fapt de excepțională însemnătate in-
ternațională. Ea arată că comitriimul
este cea mai înaintată orînduire ?«i«i-
economică din istoria societății, că nu-
mai noile relații de producție deschid un
cîmp nelimitat pentru stăpînirea forțelor
naturii și dezvoltarea multilaterală a o-
mului. Și cu cît succesele creării bazei
tehnice-materiale a comunismului sînt
mai mari, cu atît ele scot mai mult în
evidență adîncul proces de decădere și
descompunere care a cuprins sistemul ca-
pitalist mondial.
Pe temelia de granit a comunisumlut
va fi obținută victoria totală și definitivă
in întrecerea economică pașnica cu capi-
talismul. în decursul primului deceun
Uniunea Sovietică e va trr.rsfcrmc in
prima putere industrială din lunvc.
va depăși Statele Unite ale Ameri-
cii atît în ceea ce privește volumul
absolut al producției industriale și
agricole, cît și calculat pe cap de
locuitor. în cel de-al doilea deceniu
(1970—1980), Uniunea Sovietică va depăși
cu mult Statele Unite ale Americii. In
1980, producția industrială a U.R.S.S. va
fi mai mare decît producția industrială
actuală a tuturor țărilor globului pămîn-
tesc. în timp ce în anul 1960 reveneau pe
cap de muncitor în S.U.A. 32.030 kWh, în
R.F.G. 12.220 kWh și în Anglia 7.850 kWh,
în anul 1980 — în U.R.S.S. — pe cap de
muncitor din industrie vor reveni 54.000-
55.000 kWh de energie electrică “). Pro-
ductivitatea muncii în industria Uniunii
Sovietice va depăși în anul 1980 de circa
două ori nivelul actual al productivității
muncii din industria S.U.A. — iar dacă
se ține seama de reducerea duratei zilei
*) Gh. Gheorghiu-Dej, „Darea de seamă
a delegației P.M.R. la cel de-al XXII-lea
Congres al P.C.U.S. prezentată la plena-
ra C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie —
5 decembrie 1961, Editura politică, Bucu-
rești, 1961, p. 5.
’) „Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.’,
Editura politică, București, 1962, p. 383.
») V. I. Lenin, Opere complete, voi. II,
Ediția a doua, Editura politică 1960, pa-
gina 8.
4) Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.,
Editura politică, 1962, p. 175.
s) Ibidem, p. 177.
•) Ibidem, p. 178.
’) Ibidem, p. 180.
6) Ibidem, p. 69.
•) V. I. Lenin, Opere, voi. 31, E.S.P.L.P.
1956, p. 33.
10) K. Marx, F. Engels — Opere alese
în două volume, voi. II, Ediția a Ii-a,
E.S.P.L.P., 1955, p. 17.
“) „Congresul al XXII-lea al P.C.U.S.’,
Editura politică, București 1962, p. 411.
1!) Vezi: N. Rogovski — „Creșterea pro-
ductivității muncii — condiție importantă
a construirii comunismului", Analele ro-
mîno-sovietice (Economie), nr. 3 1962,
p. 20.
îndrumarea lecturii elevilor
Pe scurt
•	Recent, elevii cla-
selor a Xl-a de la Școa-
la medie din Roșiorii de
Vede, însoțiți de profe-
sori, au făcut o vizită
viitorilor ingineri agro-
nomi care studiază la
Institutul agronomic din
Capitală. Vizita a consti-
tuit pentru viitorii ab-
solvenți un bun prilej
de a cunoaște specificul
profesiunii de inginer
agronom, frumusețea a-
cestei profesiuni, de a-și
da seama de condițiile
bune de studiu si de
trai create studenților
prin grija partidului,
Mulți dintre ei au Eo->
tărît să se orienteze
spre frumoasa și însem-
nata profesiune de ingi-
ner agronom, (de la M-
SIMION).
•	Pornind o acțiune de
muncă patriotică, orga-
nizația de pionieri de la
Școala de 8 ani nr. 19
din Bucuroșii i-a antre-
nat pe pionieri și elevi
Ia lucrări de înfrumuse-
țare a curții școlii.
Copiii au participat cu
entuziasm Ia această ac-
țiune. Ei au săpat cu
hărnicie terenul curții,
au aranjat straturi, au
plantat flori etc. De ase-
menea, mobilizați de or-
ganizația de pionieri,
copiii au pornit o ac-
țiune de înfrumusețare
a claselor în care învață,
(de la I. POP).
•	Pionierii și elevii de
la Școala medie nr. 4
din Capitală au partici-
pat recent la un concurs
eu temă contribuția pe
care este chemat s-o a-
ducă tineretul, sub con-
ducerea partidului, la
construirea socialismu-
lui. La concurs au parti-
cipat cu însuflețire nu-
meroși elevi, dînd răs-
punsuri care au dovedit
*e temeinică pregătire.
Utemiștii din școală,
sprijiniți de cadrele di-
dactice. organizează și o
expoziție în care vor fi
prezentate imagini din
viața din trecut și de
astăzi a tineretului, (de
la c. BUDURV).
j
învățătorii și profesorii de la
Școala de 8 ani nr. 10 din Brăila
caută să-i facă pe elevi să îndră-
gească încă din primii ani de
școală cartea, lectura.
Pentru Înarmarea copiilor din
primele clase cu deprinderi de
citire conștientă se folosește larg
metoda citirii explicative. în e-
gală măsură se urmărește ca
elevii să-șî însușească o citire
expresivă și artistică. în acest
scop s-au organizat dramatizări
sau lecturi pe roluri ale unor
texte literare.
Pe măsură ce elevii capătă de-
prinderea de a citi independent',
ei sînt îndrumați să-și aleagă
pentru lectură cărți potrivite
vîrstel lor, care să le completeze
cunoștințele, să le lărgească ori-
zontul. De exemplu, copiilor în-
tre 8 și 10 ani li se recomandă în-
deosebi basme, povestiri, fabule,
iar celor între 10 și 13 ani cărți
care le prezintă eroii ce au Iup.it
pentru libertatea și fericirea po-
porului, înfățișează aspecte din
lupta pentru desăvârșirea con-
La cercul literar
La Școala medie din comuna
Mozăceni-Deal, raionul Costești
funcționează de la începutul a-
cestui an școlar un cerc literar
al elevilor.
Membrii cercului desfășoară,
sub conducerea profesorilor de
limba romînă, o activitate inte-
resantă, instructivă. Ei au dez-
bătut de pildă, asemenea teme
cum sînt „Influența poeziei popu-
lare în opera lui Mihail Emi-
nescu", „Transformările satului
oglindite în literatura noastră
contemporană", „Chipul comu-
nistului în literatură'1. De aseme-
nea, ei au pregătit trei montaje
Adunare cu
De curînd, Școala medie nr.l
din Rădăuți a organizat o adu-
nare cu părinții elevilor. în ca-
drul adunării s-au discutat pro-
bleme legate de educarea copii-
lor în spiritul dragostei față de
muncă, precum și probleme lega-
te de orientarea profesională a
tineretului. Discuțiile purtate au
contribuit la lămurirea părinți-
lor asupra unor probleme impor-
strucției socialismului în patria
noastră.
în școală s-au organizat, cu
sprijinul organizației de pionieri,
lecturi colective și adunări tema-
tice literare urmate de prezen-
tări de filme, albume și diafilme,
ca și audiții de imprimări lite-
rare pe plăci. De asemenea, ele-
vii au fost îndrumați să-și alcă-
tuiască caiete speciale de lectură
și caiete-vocabular.
îndrumarea atentă a lecturii
elevilor, faptul că învățătorii și
profesorii H ajută pe copii să în-
țeleagă ceea ce citesc, să pătrun-
dă sensul unei opere literare,
numeroasele activități organizate
de școală și de organizația dă
pionieri au făcut ca numărul ci-
titorilor să crească mereu, ca bi-
blioteca școlii să fie frecventată
de un număr tot mai mare de
elevi. Acest lucru s-a răsfrînt
pozitiv și asupra calității învăță-
turii. Numeroșii elevi care și-au
făcut din carte un prieten nedes-
părțit obțin mereu noi succese la
învățătură,
ZAMFIR DIMA
Brăila
mutical-literare cu temele: „Lu-
mina lui Octombrie", „Republică,
țară dragă“ și „Te cîntăm, Par-
tid. iubit", precum și citeva sim-
pozioane și seri literare dedicate
cunoașterii vieții și operei scri-
itorilor noștri clasici.
Tematica variată și buna or-
ganizare a ședințelor cercului
au contribuit la lărgirea orizon-
tului de cunoștințe al elevilor și
la stimularea interesului lor pen-
tru literatură.
Prof. DUMITRU ANGHEL
comuna Mozăceni-Deal ra-
ionul Costești
părinții
tante pe tărîmul educației comu-
niste a copiilor.
La sfîrșit, participanții la adu-
nare au vizionat un program ar-
tistic prezentat de corul și or-
chestra școlii, de echipele de dan-
suri și de balet, ca și de elevii
gimnaști.
Prof. MIRCEA PLEȘCA
Rădăuți
In atelierul de sculptură a Școlii medii de arte plastice din București
iiiMiiiNifflfflHtHmiMiNNiiwiiiiiiffliiiiiiiMnm
Activități
interesante, atractive
Dacă ar fi să-i întrebi pe mem-
brii unității de pionieri de la
Școala de 8 ani din Poplaca, raio-
nul Sibiu, care dintre activitățile
pe care le-au desfășurat în acest
an școlar în cadrul organizației
î-au atras cel mai mult, le-ar
veni desigur greu să dea un răs-
puns, căci toate aceste activități
— și sînt multe la număr — au
fost deopotrivă de interesante.
Vor vorbi, fără îndoială, despre
vizita făcută la fabrica ..Dumbra-
va" din apropierea Sibiului, ca și
despre primirea călduroasă cu
care au fost întîmpinați la gos-
podăria agricolă colectivă din
Cisnădioara. Vor povesti în cu-
vinte pline de căldură despre a-
dunarea în care tovarășul îoan
Bichis, șef de brigadă la fabrica
„Steaua Roșie" din Sibiu le-a vor-
bit despre lupta plină de
eroism a comuniștilor și își
vor aminti, desigur, și de adu-
narea în care profesoara Ana
Bărbat le-a împărtășit impresii
din călătoria făcută în țara cons-
tructorilor comunismului. Vor
vorbi de bunăseamă și despre
alte adunări tematice, ea de pildă
cea cu tema „Ne iubim patria,
muncim pentru înflorirea ei“ or-
ganizată cu sprijinul profesorului
Vlad Foamete. Cîte lucruri fru-
moase n-au aflat atunci depre
harnicul și talentatul nostru po-
por. care transformă și înfrumu-
sețează țara sub ochii noștri
Mulți își vor aduce aminte si
de concursurile sportive organi-
zate cu ajutorul tovarășei Lucia
Neagoș. de filmele văzute și de
discuțiile purtate în jurul lor.
Iubitorii de muzică își vor mani-
festa din nou satisfacția de a fi
avut prilejul să audieze concer-
tele de muzică porulară pe care
le îndrăgesc atât de mult. Alții
vor vorbi despre farmecul ceasu-
rilor în care au învățat cîntece
și poezii ce slăvesc partidul, pa-
tria, poporul, despre spectacolele
prezentate de ei pe scena cămi-
nului cultural din comună —
spectacole care au încântat inimi-
le colectiviștilor și care au fost
răsplătite pe drept' cu aplauze și
aprecieri elogioase.
Toți vor vorbi despre viața
lor plină de bucurii, de voie bu-
nă, iar ca o concluzie firească la
cele spuse vor adăuga : am învă-
țat multe în cursul acestui an —
nu numai în orele de clasă dar
și în afara școlii. Ne-au ajutat să
învățăm tovarășii profesori, ins-
tructorii noștri. Ori unde — în
școală și în acțiunile noastre pio-
nierești — am simțit întotdeauna
sfatul, sprijinul lor.
VIRGIL BEU
Sibiu
MNMIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIMIIIIM
Crearea basei tehnice - materia!
comunismului
ui - sarcina
economică principală a P. OLLS. și a poporului sovietic
(Urmare din pag. 6)
și săptămînii de lucru depășirea va fi cu
mult mai mare.
Această dezvoltare impetuoasă a forțe-
lor de producție și belșugul comunist de
produse pe care îl va crea va cuceri sim-
patia a noi milioane de oameni ai muncii
din lumea capitalistă. „Acum — a spus
tovarășul Hrușciov — nu numai chemă-
rile revoluționare la conștiința de clasă,
dar în primul rînd exemplul nivelului ma-
terial al vieții maselor largi ale populației
țărilor socialiste, nivel care crește rapid,
exercită o influență tot mai mare asupra
oamenilor muncii din țările capitaliste ale
căror cercuri destul de largi mai sînt încă
prizoniere ale ideologiei burgheze și re-
formiste" ”). Acest fapt este cu atît mai
important cu cît în fața popoarelor care
și-au cucerit independența de stat se ri-
dică în întreaga amploare problema pe
ce cale să meargă mai departe — pe ca-
lea dezvoltării capitaliste sau necapita-
liste.
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului în Uniunea Sovietică va con-
materiale ale socialismului și totodată
la consolidarea superiorității lui asupra
forțelor imperialismului. „Trebuie să ob-
ținem un avînt atît de puternic al forțe-
lor de producție, să întărim atît de mult
puterea economică șl de apărare a țări-
lor socialiste, — a spus tovarășul Hruș-
ciov — ca să apărăm cu tot mai multă
siguranță și complet forțele socialismului
de agresiunea imperialistă" 14). In felul a-
cesta, crearea bazei tehnice-materiale a
comunismului acționează ca o imensă
forță în lupta pentru pace, în rezolvarea
celei mai arzătoare probleme în care sînt
interesate toate popoarele.
Crearea bazei tehnice-materiale a co-
munismului în Uniunea Sovietică mar-
chează un pas înainte în ridicarea pe o
treaptă și mai înaltă a ajutorului multi-
lateral șî frățesc între țările socialiste.
Țările socialiste, printre care și Republica
Populară Romînă — folosindu-se de a-
cest ajutor — vor putea să accelereze rit-
mul dezvoltării lor economice, să lichi-
deze pe mai departe diferențele de nivel
dintre ele și să treacă, mai mult sau mai
puțin în același timp, la comunism.
Toate acestea arată — în pofida păreri-
lor unor ideologi burghezi — că Pa ridul
Comunist al Uniunii Sovietice „...a proce-
dat cît se poale de inst- laMMMeL
perspectivă amănunțit elaborat de crea-
re a bazei tehnice-materiale a comunis-
mului" 15). înfăptuirea acestei mărețe sar-
cini este o contribuție de însemnătate in-
ternațională la triumful ideilor marxism-
leninismului și prin aceasta la apropie-
rea victoriei comunismului pe plan mon-
dial.
Partidul Muncitoresc Romîn, învățînd
din bogata experiență a U.R.S.S. — expe-
riență general-valabilă în esența ei —,
traduce consecvent în viață învățătura
leninistă potrivit căreia creșterea puter-
nică a forțelor de producție, și în primul
rînd a industriei grele, este cheia succe-
sului în opera de făurire a noii societăți.
El orientează eforturile principale ale po-
porului spre dezvoltarea bazei tehnice-
materiale a socialismului, ca verigă hotă-
rîtoare în desăvârșirea construcției socia-
lismului.
înfăptuirea mărețului program de în-
florire a patriei noastre trasat de Con-
gresul al IlI-lea al P.M.R. — printre care
și încheierea cu aproape 4 ani înainte de
termen a colectivizării agriculturii — ara-
tă caracterul profund științific al politicii
partidului nostru de dezvoltare propor-
țională continuu ascendentă, în ritm ra-
pid, a economiei naționale și de ridicare
pe o treaptă mereu mai înaltă a bună-
stării poporului.	_
pînă în prezent în patria noastră, a ară-
tat în Raportul prezentat Ia Sesiunea
extraordinară a Marii Adunări Naționale
din 27 aprilie 1962 : „In Republica Popu-
lară Romînă socialismul a învins defini-
tiv Ia orașe șî sate.
Această victorie ridică pe o treaptă mai
înaltă alianța muncitorească-țărăneasc»
șî unitatea moral-politică a întregului po-
por. Cele două clase sociale prietene, cla-
sa muncitoare, conducătoare a tuturor oa-
menilor muncii, și clasa țărănimii colec-
tiviste, împreună cu intelectualitatea,
merg umăr la umăr înainte, sub condu-
cerea încercată a partidului, spre desăvîr-
șirea construirii societăți socialiste și tre-
cerea treptată la construirea comunis-
mului «).
Conf. univ. GHEORGHE P. APOSTOL
13) N. S. Hrușciov — „Totul pentru om,
pentru binele omului". (Raport prezentat
îa Plenara C.C. al P.C.U.S. din 5 martie
1962), „Scînteia", nr. 5.459 din 6 martie
1962.
14) Ibidem
’5) Ibidem,
16) Gheorghe Gheorghiu-Dej : Raport
prezentat Ia Sesiunea extraardjaacă^aJSto.
Cultura fizică și sportul în școlile-internat
ducația fizică este
un mijloc însem-
nat de dezvoltare
multilaterală a
membrilor socie-
tății comuniste.
Ea contribuie nu
numai la desăvîrșirea fizică a ti-
nerilor, ci și la dezvoltarea mo-
rală, intelectuală și estetică a
personalității lor.
Colectivul pedagogie de la
Școala-internat nr. 15 din Mos-
cova se străduiește să organizeze
după un anumit sistem întreaga
activitate de cultură fizică —
gimnastica de dimineață, munca
secțiilor sportive, excursiile și
întrecerile turistice, pregătirea
sportivilor calificați și a arbitri-
lor, jocurile — pentru a le asi-
gura elevilor o bună pregătire
fizică și o odihnă rațională, pen-
tru a-i ajuta să dobîndească
succese la învățătură.
în calendarul sportiv anual al
școlii-internat se reflectă pre-
gătirea și organizarea sparta-
chiadelor tradiționale.
în prima parte a anului șco-
lar se organizează spartachiada
de toamnă. Ea cuprinde între-
ceri de baschet, volei, fotbal,
jocuri cu mingea, exerciții de
atletică ușoară, înot și alte ca-
tegorii de sport. în afară de a-
ceasta, se organizează ștafeta pe
mai multe etape „Toamna de
aur", întruniri cu caracter tu-
ristic în care se verifică cunoș-
tințele și deprinderile turistice,
jocuri pionierești, în timpul
spartachiadei de iarnă au loc
concursuri de hochei, schiuri,
fotbal pe zăpadă, patinaj ca și
întîlniri de volei și baschet.
Spartachiada de primăvară cu-
prinde un număr mai mic de în-
treceri și competiții sportive,
pentru ca elevii să aibă timp
de pregătire în vederea exame-
nelor. Spartachiadele sînt soco-
tite în internat ca mari eveni-
mente.
In școală se organizează și lec-
ții de baschet, volei și ping-pong
pentru grupurile restrînse de e-
levî din clasele mici. Această
muncă se desfășoară sub lozinca
„Sportul pentru cei mici".
Educația fizică just organizată
constituie un factor important
de formare a personalității ele-
vilor, de deprindere a lor cu dis-
ciplina. în școală se acordă O
mare atenție profilului moral al
membrilor colectivelor sportive.
Aceștia știu că pentru nerespec-
tarea regimului din internat.
DIN LUMEA CAPITALULUI
Cadrele didactice din țările ca-
pitaliste participă tot mai activ
la lupta generală a maselor
muncitoare pentru condiții mai
bune de trai și de muncă, pen-
tru schimbarea politicii anti-
populare a guvernelor capitalis-
te. Majoritatea acțiunilor reven-
dicative organizate de învățăto-
rii și profesorii din aceste țări
urmăresc atît majorarea salarii-
lor lor, cît șl îmbunătățirea si-
tuației precare în care se află
întregul sistem al învățămîntu-
lui public din lumea capitalului.
S.U.A.: Greva cadrelor didactice
în Statele Unite au fost recent
în grevă aproximativ 5.000 de în-
vățători din 900 de școli, în care
învață peste un milion de elevi.
O dată cu majorarea salariilor,
greviștii au cerut guvernului
S.U.A. să aloce fonduri mai mari
pentru învățămînt, să reducă
taxele în școlile și universitățile
publice, să sporească numărul de
burse.
TURCIA: „Cerem dreptate so-
cială in învățămînt !“
Sub această lozincă au demon-
strat nu de mult numeroase ca-
pentru o conduită proastă, pen-
tru manifestări nejuste pe tim-
pul competițiilor sportive elevii
sportivi sînt descalificați, fără
să se mai țină seama de expe-
riența și meritele lor.
Toate întrecerile, spartachiade-
le și excursiile sînt considera-
te ca mari sărbători. Pregătirea
pentru aceste acțiuni începe cu
o lună înainte. Tinerii sportivi
învață exercițiile necesare, pre-
gătesc fotomontaje, expoziții,
Una dintre frumoasele tradi-
ții statornicite la Școala-internat
nr. 15 din Moscova o constituie
jocurile pionierești care se orga-
nizează cu ocazia zilei Armatei
Sovietice. Iată cum s-au organi-
zat în anul trecut aceste jocuri.
Cu cîteva zile înainte, elevii
au fost încunoștiințați despre
data începerii jocurilor, despre
locul de organizare a marșuri-
lor, au fost pregătite brasardele,
au fost numiți cercetașii etc. Șe-
ful statului major (responsabilul
cercului de educație fizică) le-a
vorbit copiilor despre ordinea
de desfășurare a jocurilor.
Și iată că în ziua stabilită
pentru începerea jocurilor co-
mandanții detașamentelor pri-
mesc plicul oficial. Prima sarci-
nă cere copiilor să îndeplineas-
că o lucrare destul de grea :
cei mici să curețe o parte din
terenul pe care se desfășoară
jocurile, iar cei mari să așeze
cărămizile unei zidării. în curînd
această sarcină este îndeplinită.
După aceasta este desfăcut și
citit cel de al doilea plic, din
care se află că hîrtia pe care
este însemnat conținutul celei
de a doua sarcini este ascunsă
într-un anumit loc. Elevii încep
să caute și găsesc o serie de sti-
cle în care sînt ascunse bilete.
In ele stă scris „Nu-ți pierde
curajul!“ sau „Caută și ai să
găsești !“ In fine se descoperă
hîrtia pe care este notată sarci-
na : ea cere ca primul detașa-
ment să pregătească micul de-
jun și să asigure ordinea în sala
de mese, al doilea detașament
să pregătească prînzul, iar al
treilea detașament cina. Toți e-
levii trebuie să-și organizeze
singuri timpul pentru îndeplini-
rea acestor sarcini, ca și timpul
liber.
A doua zi de dimineață jocul
continuă. Toți copiii fug spre
stadion, deasupra căruia zboară
un helicopter. Acesta aterizează
și din el descinde maiorul L'u-
țenko, de două ori campion al
U.R.S.S. în pas apăsat se în-
dreaptă spre el comandanții de
ciei. Demonstranții au declarat
că ideile lor sînt împărtășite de
90.000 de colegi de ai lor. Ei au
protestat împotriva faptului că
în Turcia 99 la sută din școlile
elementare au pierdut caracterul
de școli laice, că nimeni nu se
preocupă de învățămîntul fete-
lor, că peste 5.000.000 de copii nu
pot frecventa școlile medii.
ANGLIA : „Economii bugetare"
pe seama școlii.
După cum se știe, în Anglia
se resimte o mare lipsă de loca-
luri școlare, ceea ce face ca învă-
țămîntul să se desfășoare în con-
diții improprii. Multe școli func-
ționează în localuri vechi, dete-
riorate, unele datînd din secolul
trecut. Clasele sînt supraaglome-
rate și nu rare sînt cazurile cînd
lecțiile trebuie să se țină pe co-
ridoare.
Nu de mult, o hotărîre a mi-
nistrului britanic al învățămîn-
tului, David Eccles, a venit să
pecetluiască pe mai departe a-
ceastă stare de lucruri și să stîr-
nească indignarea generală. Este
vorba de botărîrea de a se re-
duce — în vederea „economiilor
bugetare" — programul construc-
detașament, care primesc plicu-
rile cu noile sarcini. Executînd
un tur de adio, helicopterul
pleacă.
în cea de a treia zi elevii au
executat un marș spre pădure,
unde s-a desfășurat etapa finală
a jocurilor — ștafeta combinată;
alergări, tragerea la țintă, între-
cerea pe schiuri etc. în aceeași
zi, pentru cei mai mici s-a orga-
nizat un joc interesant de pă-
dure. Seara a avut loc un foc
de tabără și, într-o atmosferă
festivă, s-au înmînat premiile.
în școala-internat se acordă o
mare atenție organizării turis-
mului de masă.
La începutul anului școlar,
după vacanța de vară, educatorii
care se ocupă de clasele mari,
de comun acord cu profesorii
de educație fizică, organizează
excursii de 2—3 zile în împreju-:
rimile Moscovei. Iarna și primă-
vara excursiile se fac ca o re-
compensă pentru comportare
exemplară și pentru succese la
învățătură. Și trebuie să spu-
nem că acele clase care și-au
propus să organizeze o astfel de
excursie se străduiesc din toate
puterile să merite acest lucru.
Activitatea sportivă nu înce-
tează o dată cu încheierea cursu-
rilor, ci continuă în taberele tu-
ristice. Planul-calendar prevede
participarea colectivelor sporti-
ve la competițiile și concursurile
pe oraș.
în colectivul pedagogic al șco-
liî-internat nu există educatori
care să nu fi participat la acti-
vitatea sportivă cu copiii. în
recreația mare, după masă, pînă
cînd încep orele de pregătire a
lecțiilor și în special după aces-
te ore, educatorii claselor mici
organizează cu elevii jocuri în
curtea internatului. Elevii din
clasele mari merg cu educatorii
lor pe stadion, unde participă
la competițiile care se organi-
zează acolo.
Echipa de volei a profesorilor
din internat organizează întîlniri
sportive amicale cu alte echipe
de volei ale profesorilor. Aceste
întîlniri se desfășoară în pre-
zența elevilor. Jocul corect, cu
adevărat sportiv al profesorilor
este un mijloc de educație spor-
tivă a copiilor. Se organizează
de asemenea întîlniri între e-
chipe de elevi și echipe de pro-
fesori.
A. A. OSTAPEȚ
și
V. G. HPURSKI
(din revista „Sovetskaia Peda-
goghika“ nr. 2/1962)
giuni ale Angliei. Bunăoară,
regiunea Londrei, în loc de 23
școli se vor construi numai
în Essex în locul celor 47
în
de
12,
de
școli prevăzute se vor construi
numai 24 etc.
Indignarea părinților, a profe-
sorilor și în general a populației
față de această hotărîre este cu
atît mai mare cu cît se știe ce
sume fabuloase sînt cheltuite
statul englez pentru înarmare.
de
La conferința Sindicatului na-
țional al profesorilor, care a
avut loc la sfîrșitul lunii aprilie,
a fost adoptată o rezoluție în
care s-a criticat vehement redu-
cerea subvențiilor guvernamen-
tale pentru institutele de învă-
țămînt superior și pentru cons-
trucția de școli ca și lipsa unui
program corespunzător de pre-
gătire a profesorilor. J. A. Chap-
pel, președintele Sindicatului
național al profesorilor, a a-
rătat că în prezent pentru în-
vățămînt se cheltuiesc în Anglia
numai 10 pence pe cap de om
zilnic și că zeci de clădiri care
au fost declarate cu totul im-
proprii de către Ministerul în-
vățămîntului încă în anul 1921
sînt folosite și astăzi ca localuri
Flori de primăvară
Excursie
în Capitala patriei
Filiala din Tg. Jiu a Societății
de științe naturale și geografie
a organizat nu de mult cu spri-
jinul Consiliului de conducere al
S.S.N.G. o excursie în Capitală a
membrilor săi și a unui număr de
elevi din școlile orașului Tg. Jiu.
Elevii și profesorii au putut
cunoaște cu acest prilej uzinele
„23 August", puternic gigant al
industriei noastre, unde au vă-
zut cum se construiesc vagoanele
cisterne, motoarele grele, cum se
toarnă oțelul cu ajutorul cuptoa-
relor cu arc voltaic etc.
La Muzeul de Istorie a Parti-
dului Muncitoresc Romîn ex-«
cursioniștii au văzut numeroase
mărturii despre trecutul de
luptă al comuniștilor din țara
noastră, despre jertfele pe care
le-au făcut ei pentru instaurarea
orînduirii socialiste.
Poposind apoi la Muzeul de is-
torie naturală „Gr. Antipa", ele-
vii și profesorii au cercetat cu
deosebit interes exponatele care
înfățișează varietatea faunei de
Noi materiale didactice
în aceste zile școlile medii vor
primi un nou aparat construit de
întreprinderea de material didac-
tic „Detectorul Geiger — Muller
pentru uz didactic". Acest aparat
poate detecta prezența unei sub-
stanțe radioactive emițătoare de
radiații gama, punînd-o în eviden-
ță prin semnale acustice care se
aud cu ajutorul unei capsule tele-
fonice.
în lunile următoare I.M.D. va
pune Ia dispoziția școlilor alte
aparate noi. Astfel, pentru școlile
de 8 ani și medii se pregătesc
biurete cu robinet (de 50 ml), tru-
se de tuburi capilare și plăci de
sticlă plane (pentru studiul unor
fenomene moleculare), cutii cu re-
zistențe fixe în decade (0,1 ohm—
111 ohm) și truse de bile și tije
pentru reprezentarea în spațiu a
sistemelor cristaline. Deosebit de
utile vor fi pentru școli trusele de
experiențe demonstrative de optică
fizică. Acestea cuprind un banc
ÎNSEMNĂRI BIBLI06RAFICE
A apărut revista
ria Biologie,
nr.
1962.
Pe lingă studii și
sînt : „Cercetări de
NATURA, se-
martie-aprilie
2,
cercetări cum
..	____ . fiziologie ve-
getală din India" de N. Sălăgea-
nu,
„Hibrizii de porumb reparli-
zați pentru cultură în 1962 pe
teritoriul R.P.R." de V. Dumitra-
che, „Previziunea în biologie și
tehnică" de E. S. Zelkin și altele,
revista cuprinde, la rubrica Me-
todică și lucrări practice, articole-
le : Unele probleme în legătură
cu organizarea lucrărilor experi-
mentale de pomicultură pe tere-
nurile școlare de E. Cernenko; în-
drumător pentru colectarea, pre-
pararea și conservarea insectelor
de M. A. lonescu ; Aplicarea mă-
surilor agrotehnice, mijloc eficace
de mărire a producției în viile de
rod de S Poenaru, V. Lăzărescu.

pe planeta noastră, repartizată
pe zone naturale de la ecuator
spre cei doi poli, observînd și
strînsă interdependență dintre
faună și mediu.
Vizita la Muzeul Satului, cu-
noașterea tipurilor de case de pe
cuprinsul patriei noastre și *
uneltelor de muncă pe care la
foloseau în trecut țăranii din dia
ferite colțuri ale țării, au întrec
git cunoștințele excursioniștilor;
despre satele noastre cu arhitec-
tura lor specifică și cu felul lor
de viață.
Deosebit interes au stîrnît în
rîndurile vizitatorilor vizitele în
cartierele Grivița Roșie, Floreas-
ca și altele, unde au admirat
blocurile recent înălțate.
Instructivă și avînd totodată
un puternic efect educativ, ex-
cursia a ajutat profesorilor să-și
completeze lecțiile cu numeroa-
se exemple concrete și a lăsat
în sufletele elevilor bogate im-
presii și amintiri.
optic, fante micrometrice, dia-
fragme circulare cu diametrul va-
riabil, filtre de lumină, ecrane,
lentile, prisme, plăci plan-para-
lele, polaroizi etc. Cu ajutorul lor
se pot face experiențe privind
interferența, difracția și polariza-
rea luminii.
Pe baza unui model premiat Ia
concursul de material didactic din
1960, I.M.D. va începe să producă
în serie truse pentru experiențe
de electrochimie ce se vor putea
utiliza Ia lucrările practice de la-
borator.
Școlile vor primi de asem enea
în curînd voltampermetre didac-
tice (pentru curent continuu și al-
ternativ, 12 V, 6 A), panouri de-
monstrative cu celule fotoelectri-
ce,
polariscoape demonstrative.
precum și alte aparate de labo-
rator.
M. ADLER
Alte materiale sînt publicate Ia
rubricile Note, Documentare, Re-
cenzii, Informații, Calendar, Din
activitatea S.S.N.G.
în editura Academiei R.P.R. a
apărut de curînd revista LIMBA
ROMÎNĂ, nr. 1/1962.
La rubrica Limba literară, revis-
ta cuprinde articolele „Disconti-
nuitatea", un procedeu al stilului
artistic actual de I. Coteanu; No-j
de cultivare a limbii de lorqu
Iordan ; Dicționarul limbii poetice
a lui Eminescu de Gh. N. Dra.;>-
mirescu și Locuțiunea „față de"
de Ana Canarache.
Revista cuprinde, de asemeam,
rubricile VOCABULAR, ORTO-
GRAFIE, DIALECTOLOGIE și CRI-
TICA ȘI BIBLIOGRAFIE.