Organ al Ministerului învâțâmînluliii și Culturii și al Uniunii Sindicalelor din Instituțiile de invațâmint și Cultură
Anul XIII nr. 658
vineri 27 aprilie 1962
8 pagini 25 bani
COMUNICAT
a 1 Mai 1886, în Piața Haymarkel
din orașul Chicago, puternic cen-
tru industrial din S.U.A., a avut
Ioc o mare demonstrație a mun-
citorilor greviști care luptau
pentru ziua de lucru de 8 ore.
Poliția i-a alacat pe demonstranți,
E maltratat pe mulți dintre ei, iar cînd la 4 mai
muncitorii s-au adunat la un miting de protest, po-
lițiștii au deschis iocul asupra participanților.
Acțiunile revoluționare din Chicago au avut un
larg și puternic ecou printre muncitorii din Ame-
rica și din multe alte țări, au dobîndit o mare sem-
nificație socială. Primul Congres al Internaționalei
a II a a proclamat ziua de 1 Mai drept ziua soli-
darității proletare internaționale. De atunci oame-
nii muncii din lumea întreagă sărbătoresc în fiecare
an prima zi a lunii mai ca zi a solidarității interna-
ționale de luptă a celor ce muncesc, ziua frăției mun-
citorilor de pretutindeni.
Au trecut de atunci 76 de ani. Acum, în istorica
►* —- ^Kață-din Chicago se află un parc și un stadion.
Nu se vede însă nici un monument, nici o mențiune
care să eternizeze marele eveniment. Organizațiile
obștești și sindicale au cerut de multe ori apro-
bare pentru imortalizarea faptei eroice a muncito-
rilor din Chicago, dar n-au obținut-o, căci burghezia
americană, care ar vrea să apară pe „scenă“ ca o
ferventă promotoare și apărătoare a libertății și de-
mocrației, se teme chiar de amintirea muncitorilor
căzuți în luptă. Ea caută să salveze o societate des-
tinata pieirii inevitabile de însuși mersul dezvoltării
societății omenești, încearcă să înăbușe acțiunile
revoluționare tot mai hotărîte ale clasei muncitoare
americane contemporane, cu ajutorul a tot felul
de legi antimuncitoreșii și antidemocratice. Fapte
ca, de pildă, înscenarea a numeroase procese co-
muniștilor, cei mai hotărîți luptători pentru intere-
sele clasei muncitoare, pun în adevărata ei lumină
așa-zisa democrație burgheză.
Orînduire socială profund reacționară, capitalis-
mul s-a discreditat în fața tuturor popoarelor. De
aceea, oamenii muncii din țările capitaliste nu vor
să se mai împace cu rînduielile burgheze și se ri-
dică tot mai dîrz împotriva lor.
Ei întâmpină măreața sărbătoare din prima zi a Iul
mai prin intensificarea luptei împotriva ofensivei
capitalului monopolist asupra intereselor lor vitale,
pentru drepturi sociale, economice și libertăți de-
mocratice, pentru independență națională, pace și
progres social.
în fruntea luptei pășesc neînfricatele partide co-
muniste și muncitorești, al căror prestigiu este în
necontenită creștere. Ele conduc și coordonează ac-
țiunile revoluționare ale maselor populare împotriva
capitalismului contemporan, care prin însăși natura
sa nu este în stare să înlăture antagonismele so-
ciale, să bareze declinul economic, să înlăture
în pagina a 3-a:
Tineret sub soarele
socialismului
odioasa plagă socială ce-1 însoțește necontenit —;
șomajul de masă și crizele ce-I macină tot mai pu-
ternic. Adîncirea continuă a acestor procese de-
monstrează că capitalismul își trăiește ultimul său
veac.
Revoluțiile socialiste, mișcările antiimperialiste și
de eliberare națională, largile mișcări țărănești, lupta
maselor populare pentru răsturnarea regimurilor po-
litice fasciste și tiranice de tip franchist, salazarist
etc., mișcarea pentru drepturi și libertăți democra-
tice, pentru pace — toate acestea se unesc într-un
proces revoluționar mondial, care subminează și dis-
trug capitalismul.
Oamenii muncii din țările aflate sub dominația ca-
pitalului își dau tot mai bine seama că numai so-
cialismul, care desființează exploatarea omului de
către om, poate să le asigure dreptul la muncă și
odihnă, că numai socialismul lichidează mizeria, șo-
majul și celelalte plăgi care însoțesc inevitabil capi-
talismul.
în timp ce oamenii muncii din țările capitaliste
sărbătoresc 1 Mai în împrejurările accentuării luptei
împotriva putredului sistem capitalist, generator per-
manent de mizerie și obidire, popoarele din țările
socialiste întîmpină și anul acesta ziua de 1 Mai cu
noi și mari succese în toate domeniile construcției
economice, în cultură, știință și tehnică, în ridica-
rea nivelului de trai al celor ce produc bunurile
materiale. Poporul sovietic sărbătorește ziua de 1
Mai în atmosfera unui mare avînt prilejuit de stră-
lucitele perspective deschise de cel de al XXII-lea
Congres al P.C.U.S., care a adoptat programul con-
cret de construire a comunismului. în inima tuturor
oamenilor muncii stîrnește un sentiment de legitimă
bucurie faptul că în anii apropiați Uniunea Sovie-
tică va deține primul Ioc în lume atît în ce pri-
vește volumul producției industriale, cît și în ce pri-
vește bunăstarea poporului. Despre avintul cu care
popoarele sovietice luptă pentru înfăptuirea marilor
sarcini ale construirii comunismului vorbesc fapte
elocvente. Uniunea Sovietică reprezintă o mare pu-
tere mondială spre care privesc cu admirație toate
popoarele lumii, țara giganților siderurgiei și a
sputnicilor, a centralelor atomice, țara cu cei mai
mulți studenți și elevi, care a lăsat în urmă cele
mai dezvoltate țări capitaliste într-o serie de do-
menii hotărîtoare ale producției materiale, ale știin-
ței, tehnicii și învățămîntului.
Sub semnul unor noi și mari biruințe în făurirea
vieții noi întîmpină ziua de 1 Mai și popoarele ce-
lorlalte țări ale puternicului lagăr socialist, întărind
continuu unitatea lor indestructibilă, relațiile lor de
colaborare și întrajutorare frățească, țările lagărului
socialist se dezvoltă într-un ritm rapid, nemaicu-
noscut în istorie. în anul 1965 aceste țări vor pro-
duce mai mult de jumătate din întreaga producție
mondială și vor asigura oamenilor muncii o viață
tot mai îmbelșugată și mai fericită, demonstrind
astfel în modul cel mai convingător superioritatea
socialismului față de capitalism.
Poporul nostru muncitor întîmpină ziua de 1 Mai,
marea sărbătoare internațională a celor ce muncesc,
cu noi și mari succese în înfăptuirea economiei și
culturii socialiste. Realizările obținute de oamenii
muncii sub conducerea Partidului Muncitoresc Ro-
mîn demonstrează o dată mai mult capacitatea ce-
(Continuare în pag. 2)
în zilele de 23—25 aprilie a.c, a avut loc ședința plenară a
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn.
La ședință au luat parte membrii și membrii supleanți ai Co-
mitetului Central, miniștrii, șefii secțiilor C.C. al P.M.R., primii
secretari ai comitetelor regionale de partid, președinții comite-
telor executive ale sfaturilor populare regionale, cadre de con-
ducere din Ministerul Agriculturii și din Institutele de cercetă’ri
agricole.
în cadrul dezbaterilor, la care au luat parte numeroși vorbi-
tori, plenara a făcut bilanțul activității desfășurate de partid în
domeniul transformării socialiste a agriculturii. încheierea, cu
mult înainte de termenul stabilit de Congresul al III-lea al Parti-
dului Muncitoresc Romîn, a colectivizării agriculturii a fost apre-
ciată de plenară ca o mare victorie a partidului și a întregului
popor în opera de desăvîrșire a construcției socialismului, ca o
expresie strălucită a încrederii și hotărîrii cu care țărănimea
urmează calea arătată de partid.
Plenara a dezbătut propunerile prezentate de Biroul Politic
al C.C. al P.M.R. cu privire la:
,— reorganizarea conducerii agriculturii potrivit cu necesită-
țile noii etape de dezvoltare a ei, pentru a i se asigura o condu-
cere științifică și unitară, a crea condiții pentru participarea Ia
conducerea agriculturii a celor mai pregătite cadre, care lucrează
nemijlocit în producție, și a se asigura o legătură strînsă a orga-
nelor de conducere cu unitățile agricole de producție;
—	redistribuirea cadrelor în agricultură pentru a se asigura
încă în acest an cadre de specialiști cu studii superioare pentru
fiecare gospodărie agricolă colectivă ;
—	îmbunătățirea organizării și conținutului învățămîntului
agricol, legarea lui mai strînsă de practică, pentru ca numărul
și nivelul de pregătire a cadrelor pe care le formează să cores-
pundă cerințelor agriculturii socialiste în continuă dezvoltare ;
— răspîndirea cunoștințelor agricole în masele țărănimii co-
lectiviste.
Toate propunerile au fost adoptate în unanimitate.
Propunerile privind reorganizarea conducerii agriculturii vor
fi puse în dezbaterea Sesiunii extraordinare a Marii Adunări
Naționale.
Plenara a adoptat o hotărîre cu privire la întărirea continuă
a rîndurilor partidului. Sarcinile stabilite de Congresul al III-lea
al Partidului Muncitoresc Romîn în această privință se îndepli-
nesc cu succes. S-a asigurat o compoziție bună a partidului, ni-
velul conștiinței și pregătirii politico-ideologice a membrilor și
candidaților de partid este Jn continuă creștere, s-au întărit și
mai mult unitatea și coeziunea rîndurilor partidului, combativi-
tatea membrilor și candidaților de partid.
Organele și organizațiile de partid vor trebui să acorde în
continuare atenție deosebită primirii în partid a muncitorilor din
industrie și construcții.
Plenara constată că un mare număr de țărani, care participa
activ la viața politică și obștească, muncesc CU răspundere și
devotament pentru înfăptuirea politicii partidului, doresc să intre
în partid. Pentru îndeplinirea sarcinilor mari care stau în fața
partidului Ia sate, plenara consideră necesar să fie primiți în
partid un număr mai mare de colectiviști, spre a se întări orga-
nizațiile de partid din gospodăriile colective.
Întrucît un număr însemnat de intelectuali, care au adus o
contribuție activă, valoroasă Ia înfăptuirea politicii partidului,
solicită să fie primiți în rîndurile lui, este necesară îmbunătăți-
rea muncii de primire în partid a intelectualilor.
Organele și organizațiile de partid să se preocupe sistematic
de munca în rîndurile femeilor, alrăgîndu-le în toate acțiunile
politice, economice, sociale ; să fie primit în partid un număr
mai mare de femei de la orașe și sate, fruntașe în producție și
active în munca obștească.
Plenara a hotărît modificarea unor prevederi ale Statutului par-
tidului corespunzător măsurilor adoptate.
In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romîn, care a evidențiat însemnătatea
istorică a încheierii colectivizării și, în numele Biroului Politic,
a adus calde felicitări organelor și organizațiilor de partid, acti-
vului de partid, tuturor membrilor partidului, activului fără de
partid care au desfășurat o perseverentă și entuziastă muncă
politlco-organizatorica în vederea încheierii transformării socia-
liste a agriculturii.
Vorbitorul a caracterizat importanța deosebită a măsurilor
adoptate de plenară și a înfățișat sarcinile ce stau în fața orga-
nelor și organizațiilor de partid cu privire la dezvoltarea con-
tinuă a agriculturii socialiste, creșterea producției agricole, în-
tărirea continuă a activității partidului la sate, realizarea cu
succes a obiectivelor mărețe trasate de Congresul al III-lea al
Partidului Muncitoresc Romîn în toate domeniile construcției
socialiste.
KÎIIIIIIIHIIIIIIIIIIIIIIHWI Ulii*
CREAȚII AEE CADRELOR DIDACTICE

TINEREȚE
9
Tu izbucnești din pămînt
ca iarba, ca florile,
ca pădurea ce-și îmbie viorile
să le-nfioare o pală de vînt
Dimineața te văd cățărată pe schele,
îndrăzneață punîndu-ți piciorul
mai sus, tot mai sus, precum zburătorul
di»j visele tale, din visele mele.
Seara, ogoarele-ntinse
vin și-ți aștern lăicerul
să privești cît de-nalt e cerul
cu stelele lui tremurînde
și să visezi nestingherită la clipa
cînd peste vastele-ntinderi astrale
cu sori scăpătîndu-ți în cale
îți vei întinde statornic aripa...
Tinerețe, cine ți-a dat aripi să zbori
și-ndrăzneala să te-nalți spre soare
ca o ciocîflie cîntătoare,
dacă nu acești zori,
dacă nu partidul clasei mmcitoare?...
PETRE BUCȘA
^A^TICIIPA^E
Tinerețea mea.
Adună întinderile mării în zori
Ca să-nvăluie țara cu sclipătul lor
Și adună distanțele cosmice
Pentru umerii ei.
Palmele li sînt trandafiri pentru acest mai
Care freamătă-n țară—
Uneori se petrece pe fulgerul si rinelor
Nuferi galbeni s-aducă în case
Din lacul ce stoarce, vibrînd energii
Prin rădăcina de cremene-a munților,
La Bicaz, unde ține socotelile apelor Bistriții.
Fără măsură e tinerețea mea —
Pretutindeni desfoaie și unduie
Văpăile steagului roșu.
O ascult și sînt mîndru, iitbindu-i
gestul partinic.
ION MURGEANU
IZVORUL POEZIEI
M-aplec adine asupra mea și stărui
Să ardă visul pur, cum în furnale
în stropi incandescenți își taie cale
Poemul muncii căruia mă dărui
Mi-e inima un sîmbure de soare
Ce-a încolțit statornic în belșugul
Luminii roșii ce-o aruncă crugul
Masiv al lumii noastre muncitoare.
Și cînd Oțelul ca un rîu aleargă
Și se întrupă-n formele dorite,
Simt viu poemele spre comunism zvîcnite
Scrise de noi cu inima întreagă.
ION IANCU LEFTER
Prof. Eugenia Brateș, București : In parcul copiilor.
Cei mai buni
partkl
Ești șoimul care zboare
spre neumblate creste.
Ești frumusețea nouă
a zilelor aceste.
Ești salba de lumină
aprinsa la Bicaz,
Bijuterii de blocuri
ce se înalță azi.
Ești spicul care crește
pe înfrățit ogor,
Ești inima aprinsă
a-ntregului popor.
Ești mintea luminată,
izvor cu apă vie.
Din slova ta sorbim
încredere, tărie.
Ești flacăra ce crește
mereu spre viitor
Și-n mersul către mîine
ești ghid cutezător.
dumitru anghel
De curînd a avut loc în
Capitală feza republicană a tra-
dițieiialului concurs școlar de
literatură organizat de Societa-
tea de științe istorice și filologice
din R. P. Romînă, în colaborare
cu Ministerul învățămîntului și
Culturii și C.C. al U.T.M. Acest
concurs, la care au participat mii
și mii de elevi din clasele
VIII — XI ale școlilor de cultură
generală și anii I—IV ale șco-
lilor pedagogice și profesionale,
a constituit o nouă iinsitrare a
minunatelor condiții tse sînt
create tinerilor din patria noas-
eră pentru a învăța, o dovadă
concludentă a grijii ce se acordă
pregătirii lor.
Selecționați dintre cei mai
buni elevi prezenți în toate re-
giunile țării la fazele anterioare
ale concursului, participanții la
faza republicană au fost puși la
București, prin conținutul su-
biectelor pe care trebuiau să le
dezvolte, în situația de a dovedi
temeinicia pregătirii lor sub
multiple aspecte. însăși formu-
larea subiectelor este revelatorie
în acest sens : „Bucuria de a trăi
în patria noastră socialistă re-
flectată în literatură”, „N. Băl-
cescu, luptător revoluționar con-
secvent și scriitor militant",
„Caracterul militant al literatu-
rii de la „Contemporanul",
„Lupta pentru pace, temă prin-
cipală în literatura noastră ac-
tuală" etc.
Departe de a se limita însă
numai la a cere expunerea
unor cunoștințe însușite din
cărți sau din spusele profeso-
rilor, subiectele i-au determinat
pe concurenți să sintetizeze,
să selecționeze dintr-un în-
treg ansamblu de probleme pe
cele subordonate temei respec-
tive, să facă, pe un alt plan
miiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiHMiifflii™

(Urmare din pag. 1)
lor ce muncesc în frunte cu eroica clasă munci-
toare, de a asigura mersul mereu ascendent al țării
în desăvârșirea construirii socialismului. In 1960 și
1961, sarcinile prevăzute în Directivele Congresului
al Ill-lea al P.M.R. pentru această perioadă au fost
îndeplinite și depășite. Volumul global al produc-
ției industriale a crescut în acești doi ani cu peste
35 la sută. Cele mai de seamă realizări au fost ob-
ținute în ramurile principale ale industriei, de care
depinde dezvoltarea proporțională, mereu ascen-
dentă a întregii economii naționale, continua în-
florire social-economică a țării. Anul acesta po-
porul muncitor sărbătorește ziua de 1 Mai în condi-
țiile în care, printr-o muncă susținută de convin-
gere pe baza exemplelor concrete privind superio-
ritatea de necontestat a marii agriculturi socialiste
mecanizate, s-a obținut o mare victorie a socialis-
mului — încheierea procesului de colectivizare a
agriculturii. Aceasta are o însemnătate covârșitoare
pentru victoria deplină a relațiilor de producție so-
cialiste și crearea unei economii socialiste unitare.
Alături de ceilalți oameni ai muncii, lucrătorii din
domeniul învățămîntului întîmpină ziua de 1 Mai
prin sporirea eforturilor privind instruirea și edu-
carea comunistă a tinerei generații. Ei muncesc cu
convingerea că socialismul și cultura sînt de nedes-
părțit. Dezrobind pe om de lanțurile robiei capita-
liste, desființînd exploatarea, socialismul a deschis
decît cel armat în timpul stu-
diului. noi asociații și noi apre-
cieri. Totodată eoncurenții au
trebuit să arate nu numai mă-
sura seriozității cu care ap s' *
Hiat în școala problemele ” aW
specialitate, ci și orizontul ideo-
logico-politic pe care l-au căpă-
tat ei aici.
Marea majoritate a elevilor au
răspuns cu succes înaltelor exi-
gențe ale concursului. Notele
bune cu cane au fost apreciate
lucrările lor sînt în ultiină ana-
liză și note date școlilor din care
ei provin, note date muncii pro-
fesorilor de literatură din aceste
școli, seriozității cu care ei își
duc la bun sfîrșit îndatoririle de
educatori.
în fruntea clasamentului Ia
concurs se află Șerban Cristovici
și Elena Drăgan (Școala medie
nr. 20 „Gh. Șmcai" din Bucu-
rești), Șerban Grigorescu (Școala
medie nr. 1 „N. Bălcescu" din
București), Gabriela Costescu
(Școala medie nr. 5 din Brașov),
— care au obținut premiul I;
Doina I. Petride (Școala medie
,,N. Bălcescu" din Brăila) Cris-
tina Grant (Școala medie nr. 28
..dr. Petru Groza- din Bucu-
rești) ; Sofia Sccrțaru iȘcoa'.a
medie nr. 1 din Tecuci), Gecrge
Guțu (Școala medie nr. 2 din
Galați) — premiul II.
Luînd cuvîntul la festivitatea
de închidere a concursului
acad. P. Constantinescu-Iași, pre-
ședintele Societății de științe is-
torice și filologice din R. P.
Romînă, și Ion Borca, diftețex
general în Ministerul învățămîn-
tului și Culturii, au felicitat în
chip călduros pe elevii premiați
pentru rezultatele obținute, păn-
tru pregătirea pe care au dove-
dit-o prin lucrările lor.
muncitoare, activitatea în vederea formării tinerei
generații prin școală s-a integrat organic în lupta
pentru construirea socialismului și comunismului și,
datorită condițiilor create de regimul democrat-
popular, a cunoscut o continuă dezvoltare. Numărul
elevilor cuprinși în școlile de toate gradele se ri-
dică în prezent la peste 3.100.000, ceea ce arată pu-
ternicul avînt spre cultură al poporului nostru si
marile posibilități pe care le creează în acest scop
orînduirea socialistă. Republica Populară Romînă se
numără printre țările cele mai înaintate în domeniul
învățămîntului. Potrivit unei statistici întocmite de
Biroul internațional de educație de la Geneva, încă
din anul 1954 țara noastră se număra printre cele
11 țări care aveau durata învățămîntului de 7 ani,
în vreme ce în 70 de țări învățămîntul obligatoriu
se desfășura pe 4—5 ani sau cel mult 6 ani. Reali-
zările în domeniul învățămîntului în țara noastră
demonstrează cu puterea implacabilă a faptelor că
în socialism școala devine un bun al maselor largi
populare și este incontestabil superioară școlii bur-
gheze.
Avînd în față largile perspective pe care partidul
nostru și statul democrat-popular le deschid privind
dezvoltarea necontenită a învățămîntului prin gene-
ralizarea învățămîntului de 8 ani și pregătirea trep-
tată a condițiilor necesare pentru ca toți membrii
societății să aibă posibilitatea să primească o cul-
tură generală medie, cadrele ce activează în dome-
niul învățămîntului muncesc tot mai susținut pentru
Prof. N, Spirescu, Galați i Noul cartier Țiglina din Galați.
cîmp larg de dezvoltare învățămîntului de toate gra-
dele. După cucerirea puterii politice de către clasa
a contribui prin toate forțele la opera de desăvîr și-
re a construcției socialiste în patria noastră.
1 Tineret sub soarele
Im.iniiiiiuu....
socialismului |
dmiJuiuiiuuHiiitimiimujiimuuiiiiiuiiiituiiiJiiuiiiiiiuiiuiiuiiiiiiiiiiuitiif
Sărbătoarea tineret ilui
In aceste zile de primăvară
întregul popor ia parte, alături de
tînăra generației, la sărbătoarea
aniversării a 40 de ani de la în-
ființarea organizației comuniste
de tineret din țara noastră. în
semn de prețuire față de munca
și lupta tineretului, Comitetul
Central al Partidului Muncitoresc
Romîn a hotărît instituirea „Zi-
lei tineretului din Republica
Populară Romînă“, zi care se va
sărbători în fiecare an la 2 mai.
Cei 40 de ani care s-au scurs
de la crearea U.T.C. sînt ani de
luptă neîntreruptă, sub steagul
partidului, pentru fericirea po-
porului, pentru o viață mai bună,
pentru socialism. Nu a fost luptă
mai importantă a partidului la
care organizația comunistă de ti-
neret să nu-și fi adus contribu-
ția sa.
Izvorul tuturor succeselor U-
niunii Tineretului Comunist
constă în conducerea de către
partid. încă de la primii săi pași
organizația comunistă de tineret
s-a afirmat ca un ajutor de nă-
dejde și o rezervă credincioasă a
partidului. In condițiile sălbaticei
terori dezlănțuite de regimurile
burghezo-moșierești, Uniunea Ti-
neretului Comunist a fost singura
organizație de tineret care —
condusă de partid — a luptat con-
secvent pentru răsturnarea pute-
rii claselor exploatatoare, pentru
înfăptuirea revoluției socialiste,
însuflețiți de pilda eroică a co-
muniștilor, nenumărați uteciști
au plătit cu viața devotamentul
lor față de cauza comunismului,
față de partid.
Sub conducerea partidului, U-
niunea Tineretului Comunist a
inițiat numeroase acțiuni și a
luat parte la marile lupte politi-
ce ale clasei noastre muncitoare.
Chiar din primii ani ai activității
sale, U.T.C. a participat la acțiu-
nile greviste organizate de P.C.R.
în București, Banat, Valea Mu-
reșului, Valea Jiului etc., a des-
fășurat o seamă de acțiuni pentru
satisfacerea revendicărilor econo-
mice și politice proprii generației
tinere. Alături de acțiunile ini-
țiate în întreprinderi și la sate,
U.T.C. a organizat în școli și fa-
cultăți acțiuni ale elevilor și ale
studenților împotriva taxelor e-
xagerate care împiedicau pe fiii
de oameni ai muncii să învețe,
împotriva prețurilor exorbitante
ale manualelor, cursurilor și re-
chizitelor școlare, pentru înfiin-
țarea de cămine și cantine etc.
Uniunea Tineretului Comunist,
îi întîlnești în școli, în labora-
toare, în biblioteci — peste tot
acolo unde se învață, unde se
adună cunoștințe. Sînt sute de
mii. Tineri de toate vîrstele, care
își însușesc cu sete nepotolită
comorile de neprețuit ale cul-
turii. Fie că sînt abia trecuți de
pragul copilăriei, fie că și-au în-
ceput adolescența mînuind strun-
gul sau lucrînd pe ogoare și a-
cum împletesc munca cu școala,
toți și-au legat visurile, năzuin-
țele de învățătură.
Pentru ca astăzi toți copiii și
tinerii din patria noastră să poa-
tă visa, să-și poată înfăptui vi-
sele, au luptat comuniștii, cei mai
buni fii ai poporului nostru. Pen-
tru aceste visuri, Ia care ei în-
șiși nu puteau nici măcar rîvni,
și-au sacrificat viața, tinerețea,
eroii uteciști.
Astăzi, în anii luminoși ai so-
cialismului, partidul a creat con-
diții minunate pentru toți cei ce
vor să studieze, tineretul nostru
putînd să-și urzească visurile cele
mai îndrăznețe cu siguranța că
le va vedea împlinite.
Mobilizați de organizațiile
U.T.M. și de pionieri copiii și ti-
nerii patriei noastre se înrolează
in marșul impetuos spre știință
și cultură, se străduiesc să folo-
sească din plin condițiile minu-
nate de studiu create de partid.
De năzuința aceasta a tinerei
generații din patria noastră îți
dai seama ori de cîte ori te afli
în mijlocul adolescenților — și
mai mult ca oriunde la adună-
rile organizației lor, unde proble-
sub conducerea partidului, a
luptat cu fermitate împotriva
fascismului, pentru răsturnarea
dictaturii antonesciene, pentru
victoria insurecției armate din
August 1944.
în noile condiții create de uria-
șele transformări revoluționare
petrecute în țara noastră, Uniu-
nea Tineretului Muncitor poartă
mai departe steagul glorios de
luptă al Uniunii Tineretului Co-
munist. In rîndurile Uniunii Ti-
neretului Muncitor se află peste
2.100.000 de tineri care participă
activ la lupta poporului nostru,
condus de partid, pentru desă-
vîrșirea construcției socialiste.
Generația noastră tînăra mani-
festă o profundă recunoștință
față de partidul iubit care i-a
creat minunate condiții de viață
de muncă, de învățătură. Nici o
altă generație tînără din istoria
patriei noastre nu s-a bucurat de
asemenea condiții ca cele pe
care le are astăzi tineretul nos-
tru. Tineretul romîn are cele mai
largi posibilități de a învăța, de
a munci, de a se odihni. Porțile
școlilor s-au deschis larg pentru
fiii celor ce muncesc. Peste
3.100.000 de copii și tineri urmea-
ză școlile de toate gradele. Cursu-
rile învățămîntului superior sînt
frecventate de peste 80.000 de
studenți. învățămîntul de șapte
ani a fost generalizat și începînd
din acest an școlar s-a trecut la
învățămîntul general de opt ani.
Elevii claselor I—VII primesc
gratuit manualele școlare. Pentru
elevi și studenți statul a construit
numeroase școli, edificii univer-
sitare, laboratoare, biblioteci, că-
mine confortabile, cantine etc.
Tineretul romîn are toate posi-
bilitățile de a-și satisface setea
de cunoștințe, de a urca spre cul-
mile științei.
Plini de recunoștință pentru
viața lor mereu mai bună, mereu
mai frumoasă, tinerii muncesc
cu avînt pe șantierele construc-
ției socialiste. Ei își dăruiesc toa-
te forțele luptei pentru realiza-
rea hotărîrilor partidului. Tinerii
muncitori participă la întrecerea
socialistă, luptă pentru creșterea
producției și productivității mun-
cii, pentru îmbunătățirea calită-
ții produselor, reducerea prețului
de cost și realizarea de cît mai
multe economii. Mii și mii de ti-
neri au devenit fruntași în pro-
ducție. Numai în anul trecut
17.000 de tineri au participat Ia
mișcarea de inovații și raționa-
lizări.
Pasiune, perseverentă, voință
mele legate de pregătirea pen-
tru viață sînt discutate cu o
caldă însuflețire tinerească, dar
și cu un adînc simț de răspun-
dere. Asistînd la aceste discuții
îți dai seama că tot mai limpede,
tot mai adînc înțelege tineretul
nostru de azi că omul nou, cons-
tructor al socialismului și comu-
nismului, are nevoie de cunoștin-
țe temeinice, multilaterale.
Nu-i mult de cînd la Școala
medie „Aurel Vlaicu" din Capi-
tală a avut loc o adunare gene-
rală a utemiștilor din clasele a
IX-a, în care a fost dezbătută
tema „Cum ne achităm de înda-
torirea patriotică de a învăța".
Utemiștii s-au pregătit cu minu-
țiozitate pentru adunare, dorind
să-i facă pe toți elevii să înțe-
leagă pentru ce învățătura este
o datorie patriotică, pentru ce ei
trebuie să se achite de această
datorie cu cinste. De aceea s-au
sfătuit cu comuniștii, cu direc-
torul școlii, cu diriginții și pro-
fesorii claselor a IX-a și au în-
tocmit un referat în care și-au
arătat limpede punctul de ve-
dere asupra celor mai impor-
tante probleme legate de atitu-
dinea față de învățătură. Au pus
în referat fapte și nume concre-
te, așa ca el să ofere o bună bază
de discuții.
Ce s-a discutat în adunare ?
Din păcate, nu se poate pune to-
tul pe hîrtie. Ar trebui prea mult
spațiu. Ne vom mărgini doar să
arătăm că și referatul și discu-
țiile au subliniat același lucru:
faptul că acum, cît sînt pe băn-
La sate Uniunea Tineretului
Muncitor a luptat pentru înfăp-
tuirea politicii partidului de
transformare socialistă a agricul-
turii. Acum tineretul muncește
pentru întărirea economico-or-
ganizatorică a gospodăriilor a-
gricole colective, pentru recolte
bogate.
în școli și institute de învăță-
mînt superior utemiștii îi mobi-
lizează pe colegii lor la însușirea
unor temeinice cunoștințe teore-
tice și practice, pregătindu-se să
devină specialiștii de care are
nevoie țara. Ei sînt gata să mear-
gă acolo unde este mai multă
nevoie de ei, să muncească cu
abnegație pentru îndeplinirea
sarcinilor trasate de partid. "
Manifestîndu-și dragostea fier-
binte față de patrie, hotărîrea de
a contribui într-o măsură mereu
mai largă Ia succesele poporului
nostru, numeroși tineri participă
cu elan la acțiunile de muncă
patriotică. In anul trecut tinere-
tul a dat patriei economii în va-
loare de peste 356 milioane lei.
Cu un sentiment de puternică
mîndrie și de profundă bucurie
a luat cunoștință tineretul de
înalta apreciere pe care partidul
a dat-o muncii sale. La cel de-al
III-lea Congres al P.M.R., tova-
rășul Gheorghe Gheorghiu-Dej
a spus : „Alături de întregul po-
por muncitor, minunatul tineret
al patriei noastre, muncind în
producție și învățînd în școli și
institute, participă cu entuziasm
la lupta pentru dezvoltarea eco-
nomiei și culturii, aducînd o con-
tribuție de preț la obținerea tu-
turor victoriilor noastre".
Tineretul patriei noastre sărbă-
torește cea de a 40-a aniversare
a Uniunii Tineretului Comunist
și Ziua tineretului din R. P. Ro-
mînă muncind cu entuziasm pen-
tru desăvîrșirea construcției so-
cialismului în țara noastră. Cu
acest prilej, tineretul își mani-
festă devotamentul și recunoș-
tința nemărginită față de iubitul
său părinte, Partidul Muncito-
resc Romîn, sub a cărui condu-
cere înțeleaptă poporul nostru a
repurtat istoricele sale victorii.
Iar învățătorii și profesorii, cei
care se află zi de zi alături de
copii și tineri ajutîndu-i să-și
însușească știința, să intre în
viață ca oameni destoinici, trimit
tineretului, la marea Iui sărbă-
toare, un salut cald, din adîncul
inimii, urîndu-i să dobîndească
noi și mari succese în școală, în
muncă, în viață.
cile școlii, tinerii trebuie să mun-
cească cu perseverență, cu pasi-
une pentru a-și însuși știința,
cultura, că de pe acum, de la
această vîrstă ei trebuie să-și
pună problema drumului ce și-1
vor alege în viață și că, pentru
a păși cu cinste pe acest drum,
trebuie să se pregătească temei-
nic în școală. Mulți dintre cei
care au luat cuvîntul s-au refe-
rit, în spusele lor, la tinerii din
fabrici, din uzine și de pe ogoare
pe care i-au văzut muncind cu
entuziasm pentru înfăptuirea di-
rectivelor partidului, mulți au a-
rătat că exemplul lor i-a mobili-
zat să-și sporească eforturile, să
privească munca lor — învăță-
tura — ca o datorie patriotică pe
care partidul, poporul, le cer
să o îndeplinească așa cum se
cuvine.
Și roadele n-au întîrziat să a-
pară. Elevii au început să învețe
mai bine, să obțină note mai
bune, colectivele claselor s-au
închegat mai strîns, a crescut
spiritul tovărășesc, elevii se a-
jută mai mult unii pe alții la în-
vățătură. Fiecare este hotărît să
încheie anul școlar cu rezultate
cît mai bune.
Despre învățătură, despre vi-
surile ae viitor au vorbit de cu-
rînd, într-o adunare generală
U.T.M., și elevii clasei a Xl-a de
la Școala medie nr. 2 din Cons-
tanța. „Ce vom deveni în viață,
ce meserie ne vom alege ?" A-
ceste întrebări pe care și Ie pu-
neau de mult și la care școala,
organizația i-au ajutat să gă-
-ibc.	:
Siat ,,de specialitate" între doi tineri naturaliști mîine poate specialiști
în agrotehnică.
Generația șantierelor
îmi trec prin minte în aceste zile,
în preajma marii sărbători a tine-
retului, chipurile nenumăratilor
tineri abia ieșiți de pe băn-
cile școlii pe care i-am întîlnit în
coifuri diferite ale țării, îndepli-
nind sarcini diferite, diferiți la
înfățișare și la vorbă dar profund
asemănători prin ceea ce este
fundamental, esențial în viața
omului: dragostea fierbinte față
de patrie, față de popor, hotărî-
rea de a le închina lor tot ce au
mai bun, mai valoros.
Pe Lucia Vișan am cunoscut-o
cu cîțiva ani în urmă, la Săvi-
nești, în secția etirare fibre a uzi-
nei de relon. Dirija de la un ta-
blou de comandă automată mer-
sul a zeci de mașini. Degetele ei
alergau agere pe butoanele cu lu-
minițe care se aprindeau și se
stingeau, semnalizînd.
— Profesia ?
— Am două profesii. Am prac-
ticat întîi pe cea învățată a doua
oară, și a doua oară pe cea dintîi...
A zîmbit: să mă clarific. Am ab-
solvit școala tehnică de chimie, dar
cînd am venit la Săvinești uzina
nu era încă gata. Puteam sta fără
rost ? Ne-am apucat să învățăm
și noi fetele, meseria de construc-
tor, de zidar, de zugrav. Eu am
fost zugrav, apoi am ajutat la
montaj...
sească răspunsul cel mai bun
s-au aflat în centrul atenției la
adunarea lor. Au participat la a-
ceastă adunare pe lîngă profe-
sorii școlii, și muncitori și ingi-
neri de la întreprinderea unde își
efectuează elevii practica. Unul
dintre tineri a rostit atunci o frază
care a găsit ecou în inimile tu-
turor : „locul fiecăruia dintre noi
— a spus el — trebuie să fie pe
marile șantiere ale vieții". Și, pă-
rîndu-i-se că trebuie să explice
mai amănunțit ce înțelege prin
imaginea lui, a adăugat: „adică
acolo unde patria are mai mare
nevoie de noi". Un lucru a reieșit
cu deosebire din cuvîntul fiecă-
rui vorbitor — și anume că nu-ți
poți realiza visurile, nu poți fi
bun în meseria aleasă decît a-
tunci cînd îi închini toată pute-
rea de muncă, cînd o îndrăgești,
cînd te pregătești pentru ea zi
de zi încă de pe băncile școlii.
Pasiune, perseverență, voință,
sînt realități pe care astăzi le în-
tîlnești în fiecare școală, biblio-
tecă, fabrică și uzină, pentru că
toate sînt atribute ale tînărului
nou care trăiește în patria noas-
tră socialistă, sînt calități fără
de care constructorul vieții noi
nu poate fi conceput. Și toată a-
ceastă pasiune, perseverență și
voință, tot tumultul vîrstei sale
înaripate, tineretul o pune în
slujba partidului, a poporului.
MONICA VERDEȘ

Tot la Săvinești l-am întîlnit pe
Mihai Apopi care întîi a deve-
nit constructor absolvind școala
la locul de muncă, iar apoi, tre-
cînd pe băncile unei școli tehnice
serale de chimie, a devenit ca și
Lucia Vișan, operator chimist.
Tînăra generație de astăzi e ge-
nerația schelelor. întrebați-l pe
Ion Ilea, fostul director al Combi-
natului de îngrășăminte azotoase
din Roznov, dacă lucrurile nu stau
intr-adevăr așa. La vîrstă de 25 de
ani, proaspătul inginer al Poli-
tehnicii din Timișoara era direc-
tor al combinatului amintit. Ple-
case din facultate cu cunoștințe
temeinice, dar și cu un puternic
elan tineresc, cultivat cu grijă în
organizația U.T.M. a Institutului
din care făcuse parte. La 25 de
ani, la Roznov, era cel mai în
vîrstă dintre ingineri... La 27 de
ani conducea lucrările de con-
strucții pe șantierele Roznov-Să-
vinești-Borzești-Onești, iar acum,
la nici 30 de ani, răspunde din
punct de vedere tehnic de noile
combinate chimice care se ridică
în regiunea Oltenia.
Acum doi ani s-a început în
București experimentarea pentru
prima dată în țară a posibilități-
lor de construire a unor blocuri
cu 7 etaje din prefabricate. în
puține locuri din Europa a reușit
această experiență. Sarcina a fost
încredințată unui grup de tineri
proiectanți și unui grup de tineri
muncitori conduși de o absolventă
a Institutului de construcții.
S-a dus bătălia cu lipsa de ex-
periență, bătălia cu timpul, bătă-
lia pentru calitatea lucrului. Un
bloc cu sute de apartamente se
compune din aproape 6000 de pa-
nouri-pereți care trebuie fixați cu
precizie conform normelor stabi-
lite. Era nevoie de hrănicia și pri-
ceperea albinei pentru a alcătui
acest fagure uriaș de beton în care
urmau să locuiască mii de oameni.
Dar tinerii constructori au reu-
șit : echipele de muncitori — cea
a sudorului Traian Cireașă sau
cea a zugravului Mihai Baiciu —
inginerul Dorina Popovici sau
arhitecții abia ieșiți de pe băncile
institutului — toți au dovedit că
știu să muncească așa cum se cu-
vine.
— Uneori a plouat sau a nins,
alteori a trebuit să lucrăm și
noaptea sau și în zilele de sărbă-
toare, își amintește Traian Cirea-
șă, secretarul U.T.M. de pe șan-
tier. Inginera noastră a fost tot-
deauna aici, totdeauna a lucrat
bine, cu precizie, cu pasiune. Do-
vadă că organizația de partid și
U.T.M. din școală și școala însăși
au învățat-o mai mult decit niște
norme de construcție: i-au dat și
acea răspundere pentru oamenii
care vor locui în blocurile noas-
tre, pentru condițiile lor de viața.
O asemenea pregătire, un ase-
menea înalt simț de răspundere
îi caracterizează pe tinerii patriei
noastre, participanți activi și
pricepuți la marea operă de
desăvîrșire a construcției socialis-
mului.
EUGEN FLORESCU
Succese ale celor
ce muncesc
Calea cea mai sigură
pentru o calificare înaltă
ractica
în producție
Primăvara, in livada Școlii de 8 ani din salul Broasca, comuna Sahateni, raionul Mizil.
DE CALITATE
LECȚII
au
opri
și planul de pers-
didactic simplu (caiete,
efectuate operațiile
C. ALEXANDRU
concluzii desprinse
ducția și practica
Sistematizîndu-și
propriu-zisă.
constatările,
de profesori
lizei legăturii
lecțiile.
aceea
muncii
scop al școlii noas-
aceia de a pregăti
pe
în
să
Tocmai de
succesele
orma de
activității
didactice
stituie
diverse
ajutat pe
datele cu
material
creioane,
care i-au
dă“ clar
bază a
cadrelor
o con-
nul de 6 ani
pectivă.
Principalul
tre noi este
în lumina ana-
dintre predare și
dificultate. Ea îi determină
copii să judece și să tragă
mod independent concluzii,
desfășurate de în-
vățători și profesori în școli se
reflectă în primul rînd în această
latură a activității lor.
In orice școală ne-am
alte obiecte)
elevi să „va-
care trebuiau
cerute de
membrii comisiei metodice
baza acestor
Hi
putem observa nenumărate as-
pecte care denotă continua pre-
ocupare a cadrelor didactice pen-
tru îmbunătățirea lecțiilor, pen-
tru ridicarea calității lor. Asis-
♦ențele reciproce la ore, discuții-
le purtate in comisiile metodice
sau în cercurile pedagogice, dez-
baterile din consfătuirile de
muncă organizate în școli au în-
totdeauna în vedere această pro-
blemă. Bineînțeles, eforturile nu
rămîn fără rezultat. De Ia un an
la altul se observă în munca fie-
cărui învățător și profesor o creș-
tere sensibilă a calității.
Să ne oprim, de pildă, la Școa-
la de 8 ani nr. 2 din Slatina. îl
vom putea cunoaște aici pe învă-
țătorul Vasile Rădulescu. Vom
observa în lecțiile lui, dincolo de
strădania de a asigura predării
o ținută științifică, de a le trans-
mite copiilor, la nivelul lor de
înțelegere, ceea ce este esențial
în materia studiată, o permanen-
tă preocupare de a sădi în sufle-
tele lor profunde sentimente si
convingeri patriotice. Pentru a-
ceasta el caută să utilizeze dife-
rite mijloace prin care să-i emo-
ționeze pe elevi, să trezească la
ei o atitudine afectivă. Astfel lec-
ții ca „în satul lui Petre Moca-
nu”, „Seara în sat”, „Colectiva
norstră-i bună” au fost folosite
de învățător pentru a descrie în-
tr-o formă emoționantă starea de
mizerie a țărănimii în anii ex-
ploatării burghezo-moșierești si
a pune in evidență, prin compa-
rație, viața luminoasă care s-a
deschis în fața colectiviștilor as-
tăzi. Vorbind despre Mircea cel
Bătrîn sau Ștefan cel Mare în-
vățătorul Ie-a citit copiilor ver-
suri de M. Eminescu și D. Bolin-
tineanu reușind să zugrăvească
astfel mai viu, mai colorat și
mai atrăgător calitățile acestora,
dragostea lor de patrie, lupta lor
pentru libertate. într-un chip a-
semănător au fost predate cu-
noștințele despre răscoalele țără-
nești conduse de Gheorghe Doja,
de Horia, Cloșca și Crișan, de
Tudor Vladimirescu etc. Cînd a
recapitulat tema „Luptele clasei
muncitoare din țara noastră” în-
vățătorul le-a citit elevilor frag-
mente literare cuprinzînd mo-
mente din viața lui Vasile Roaită,
Filimon Sfrbu și alții. Tot cu a-
cest prilej el a folosit diafilmul
„Eroii clasei muncitoare”.
Deosebit de mult îi impresio-
nează pe copii tablourile, ilus-
trațiile. Iată de ce în predarea
unei teme ca „Țara noastră după
23 August 1944“, tov. Rădulescu
a folosit, pe lîngă poezii cum ar
fi „Patria mea” și „Minerii” sau
diafilmele „Pe valea Bistriței”,
„Jiul”, „Delta”, și numeroase i-
lustrații reprezentînd imagini ale
construcțiilor gigantice ridicate
in anii puterii populare, munca

Pentru dezvoltarea sentimente-
lor patriotice ale elevilor săi, în-
vățătorul folosește de asemenea,
cu mult succes, vizitele și ex-
cursiile. Astfel, cu prilejul stu-
dierii lecțiilor „Oameni din țara
noastra in trecutul îndepărtat” și
„Dacii, viața și statul lor” elevii
au fost conduși la muzeul raional
din Slatina pentru a vedea arme
cu care luptau strămoșii noștri,
unelte pe care le foloseau ei etc.
Cu ocazia predării lecției „Răs-
coala populară condusă de Tudor
Vladimirescu” a fost vizitată casa
din Slatina în care a dormit o
noapte Tudor Vladimirescu a-
tunci cînd se îndrepta spre Bucu-
rești.
Metode similare au fost folosi-
te de învățător, în același scop,
și la lecțiile de geografie. Stu-
diind geografia raionului Slatina
și a regiunii Argeș el i-a făcut
pe copii să vadă că și în trecut
această regiune a avut nenumă-
rate bogății, dar că abia după cu-
cerirea puterii de către clasa
muncitoare acestea au început să
fie valorificate. Li s-a vorbit des-
pre industria petroliferă inexis-
tentă aici în trecut, despre noile
întreprinderi textile de pielărie,
de industrializare a lemnului, de
conserve etc. care au luat ființă
în anii regimului democrat-popu-
lar, despre profundele transfor-
mări revoluționare care s-au pe-
trecut în agricultura regiunii. Tot
in orele de geografie li s-a vor-
bit elevilor despre perspectivele
ce se deschid dezvoltării econo-
mice a patriei noastre prin pla-
oameni de nădejde capabili să
participe activ la desăvîrșirea
construcției socialismului. Tocmai
de aceea cunoștințele ce se pre-
dau în școli nu pot fi simple
teorii sterile, nefolositoare. Pro-
fesorii sînt chemați să privească
fiecare din problemele tratate
prin prisma modului în care cu-
noașterea ei va folosi elevilor în
activitatea practică. înțelegînd a-
cest lucru, ei se străduiesc să
lege cît mai strîns predarea, în-
treaga lor muncă instructiv-edu-
cativă de viață, de producție.
Pentru a ilustra cît mai bine le-
gile științei prin exemple luate
din practică, pentru a-i face pe
elevi să înțeleagă însemnătatea
pe care o au problemele studiate
în clasă pentru activitatea direct
productivă, profesorii de fizică
de la Școala medie din Hune-
doara, de pildă, au vizitat timp
de mai multe zile diferite secții
ale Combinatului siderurgic, au
studiat materiale de specialitate
care prezintă cele mai moderne
aplicații în tehnică. Documentîn-
du-se astfel, ei au avut po-
sibilitatea să ilustreze cu un
bogat material faptic probleme
privind contracția Ia schimbarea
stării de agregare, laminarea,
forfecarea etc. Preocupări ase-
mănătoare i-au ajutat pe profe-
sorii de Ia Școala medie „Aurel
Vlaicu” din Orăștie să exempli-
fice probleme privind puterea,
lucrul și randamentul mașinilor
de forță, mișcarea circulară, vi-
Uneori, pentru a-i ajuta pe e-
levi sa înțeleagă mai bine utili-
tatea practică a cunoștințelor,
profesorii organizează lecții chiar
pe locurile de muncă unde aces-
tea pot fi folosite. Astfel au pro-
cedat profesorii de la Școala de
7 ani din comuna Albești, care
au ținut lecții la gospodăria agri-
colă colectivă din localitate, sau
profesoara Vasilica Șovăilă din
comuna Jegălia, raionul Fetești,
care a organizat pe terenul gos-
podăriei agricole colective „Du-
nărea” o lecție cu subiectul „Ră-
ritul sfeclei de zahăr”, îndru-
mîndu-i apoi pe copii să aplice
in practică noile cunoștințe însu-
șite.
Oricît de bună ar fi pregătirea
de specialitate a unui învățător
și profesor, oricît de multilaterale
și de profunde ar fi cunoștințele
sale din domeniul specialității pe
care o predă, el nu va reuși să-i
facă pe elevii săi să învețe, să-și
însușească problemele disciplinei
respective și să le înțeleagă dacă
nu va ști în egală măsură să-și
organizeze bine lecțiile, să folo-
sească cele mai adecvate metode
și procedee. Tocmai de aceea se
acordă în școala noastră o deose-
bită atenție laturii metodice a
muncii cadrelor didactice. Și sînt
nenumărați cei ce se pot mindri
cu realizări frumoase pe această
linie. învățătoarea Constanța Na-
cu de la Școala de 8 ani nr. 1 din
Slatina, de exemplu, utilizează
cu bune rezultate în rezolvarea
problemelor de aritmetică la cla-
sele I-II metoda intuitivă. Lu-
cnnd cu elevii în clasă ea și-a
dat seama că în folosirea acestei
metode trebuie să recurgă la pro-
cedee variate. Ea a apelat la un
problemă. Alteori, tot cu scopul
de a-i ajuta pe elevi să-și re-
prezinte conținutul problemelor,
învățătoarea a folosit, acolo unde
era posibil, modalitatea reprezen-
tării lor scenice. Pe această bază
ea a putut trece apoi de la rezol-
varea problemelor concrete la al-
tele cu caracter abstract în care
elevii nu mai simțeau necesitatea
de a-și reprezenta plastic datele.
în general tovarășa Nacu acor-
dă o mare atenție trecerii gra-
date de la simplu la complex,
creșterii treptate a gradului de
analizeze singuri conținutul pro-
blemelor, să formuleze ei înșiși
metoda de rezolvare.
Fie că este vorba de conținu-
tul științific al lecțiilor, de va-
loarea lor educativă, de proble-
mele legării lor de viață sau de
calitățile lor metodice, vom găsi
în școlile din patria noastră ne-
numărate exemple de învățători
și profesori care, privindu-și cu
spirit de răspundere munca, în-
registrează succese ce fac mîn-
dria școlilor și sînt o puternică
garanție a faptului că de pe băn-
cile acestora vor porni în viață
constructori pricepuți ai socialis-
mului și comunismului în patria
noastră.
a elevilor din școlile
de cultură generală,
Aprofundarea pe a-
peastă bază a cunoș-
ințelor științifice con-
stituie una din trăsă-
turile esențiale ale Învățămîntu-
lui nostru realist-științific.
Semnificativ în ceea ce privește
organizarea și desfășurarea prac-
ticii elevilor în producție și în să-
lile de lucrări practice este fap-
tul că acum, pe marginea rezul-
tatelor obținute, cărora caută să
le . dea o interpretare generaliza-
toare, profesorii au început să
stabilească relații cu caracter
științific între activitățile prac-
tice și predarea disciplinelor de
cultură generală.
Profesorul-maistru Emil Cris-
tea de la Școala medie „Gheor-
ghe Lazăr" din Sibiu ne relata de
curînd într-o scrisoare rezulta-
tele unora dintre cercetările în-
treprinse de comisia metodică de
specialitate a acestei școli pentru
stabilirea unei juste corelații în-
tre predarea bazelor științifice,
cunoștințele tehnice privind pro-
luat în considerare trei relații e-
sențiale care intervin în cadrul
îmbinării predării cunoștințelor
teoretice cu practica: relația din-
tre instructajul pregătitor și
munca productivă, relația dintre
predarea cunoștințelor în clasă
și instructajul pregătitor și re-
lația dintre predarea cunoștințe-
lor și munca productivă. Ei so-
cotesc că relația dintre instructa-
jul pregătitor și munca produc-
tivă își găsește expresia în exe-
cutarea obiectelor menite să facă
dovada însușirii deprinderilor de
mînuire corectă a sculelor. Comi-
sia a stabilit drept criterii de ale-
gere a obiectelor ce se dau spre
executare, pe lingă caracterul u-
til, posibilitatea de a fi executate
într-un timp relativ scurt, pentru
ca elevii să poată exersa deprin-
derile asupra cărora au fost in-
struiți și să le poată aplica de
îndată.
Relația între predarea cunoștin-
țelor în clasă și instructajul pre-
gătitor este, după părerea mem-
brilor comisiei relația care se re-
feră la pregătirea profesorilor și
a maiștrilor, la legătura pe care
trebuie s-o realizeze ei între pre-
dare și munca practică. Astfel,
predînd frecarea, de exemplu,
profesorul de fizică va arăta că
pînza de ferăstrău dă naștere,
atunci cînd intră în material, la
o frecare laterală, care dezvoltă
căldură, ceea ce face ca pînza să
se dilate și să se înțepenească și
că, pentru reducerea acestei fre-
cări, se diminuează suprafețele
de contact prin ceaprăzuire.
în ceea ce privește relația a
treia — dintre predarea cunoștin-
țelor și munca productivă —
membrii comisiei consideră esen-
țială deprinderea elevilor de a
identifica în cadrul proceselor de
producție fenomenele studiate in
clasă, de a dobîndi priceperea să
le interpreteze și să le generali-
zeze.
Desfășurarea activității Școlii
medii „Gh. Lazăr" din Sibiu pe

1,^*'
munca elevilor în producție a de-
terminat ridicarea simțitoare a
nivelului pregătirii generale a ele-
vilor.
In strînsă legătură cu termina-
rea colectivizării agriculturii acti-
vitatea practică a elevilor din șco-
lile sătești a primit, în acest an
școlar, un impuls deosebit.
Intr-o recentă consfătuire di-
rectorii școlilor de cultură gene-
rală din raionul Pitești au dezbă-
tut problemele esențiale ale aces-
tei activități. Participanții la con-
sfătuire au arătat că în majorita-
tea școlilor elevii sînt înarmat;
cu temeinice deprinderi de mune..
agricolă, dobîndind priceperea de
a lucra pămîntul, de a dirija cul-
tivarea plantelor și creșterea ani-
malelor în strînsă legătură cu
condițiile agriculturii locale.—PI o-■
nurile de cultură ale terenurilor
agricole școlare de la școlile de 8
ani din Tițești și Călinești, bună-
oară, s-au întocmit ținîndu-se
seama de caracteristicile pedocli-
matice ale regiunii. Munca este
organizată după exemplul gospo-
dăriilor agricole colective, pe bri-
găzi și pe echipe, care răspund de
efectuarea tuturor lucrărilor
Și la Școala de 8 ani din comu-
na Vulturu, raionul Focșani, au
început să se desfășoare intens
lucrările pe terenul școlar. în gră-
dina de pomi fructiferi și pe te-
renul horticol din fața școlii. Încă
din toamnă elevii au fost reparti-
zați în brigăzi, desfundînd întrea-
ga suprafață la adîncimea de 25
cm., iar parcela pentru școala de
altoi la adîncime de 75-80 cm., în
vederea replantării puieților de
nuci.
Faptul că încă de pe băncile
școlii elevii sînt obișnuiți cu for-
mele de organizare a muncii în
gospodăria agricolă colectivă este
o foarte bună pregătire pentru
momentul cînd se vor încadra in
marea familie a colectiviștilor.
Dar acum, cînd agricultura țării
noastre este complet colectivizată,
s-au creat cele mai largi posibili-
tăți ca ei să-și efectueze lucrările
practice nu numai pe terenurile
școlare, ci și direct, pe terenurile
și in fermele gospodăriilor colec-
tive.
Despre această muncă ne scrie
într-o recentă corespondență pro-
fesorul Luca lonescu de la Școa-
la medie din Domnești, raionul
Curtea de Argeș.
„în regiunea de deal, unde se gă-
sește școala noastră — arată tova-
rășul Luca lonescu — predomină
pomicultura și zootehnia. Elevii
vor putea să efectueze in această
primăvară lucrări variate de în-
grijire a pomilor în plantația ma-
sivă ce a fost înființată de gos-
podăria colectivă. Ei vor lucra
alături de colectiviști, sub îndru-
marea și supravegherea profeso-
rilor de științe agricole".
Devenită o parte integrantă, de
cea mai mare importantă a pro-
cesului de învățămînt, munca
practică a elevilor întregește, ca
o minunată școală a vieții, pregă-
tirea multilaterală a elevilor, con-
tribuind ca aceasta să se ridice la
nivelul sarcinilor desăvîrșirii con-
strucției socialiste în patria noa-
stră.



„Fapte obișnuite44
?spre ce am pu-
ea vorbi mai in-
ii ? Există un a-
Mnumit „ceva“ pe
care nu-1 poți în-
țelege decît după
o observație mai
îndelungată dar pe care îl simți
parcă pulsînd în atmosferă.
Este poate farmecul acestei vieți
pasionate, arzătoare, intense și
profund adevărate pe care o
trăiesc cei peste 800 de tineri, în
același timp muncitori și elevi ?
Este străduința de fiecare ceas a
oamenilor cărora li s-a încredin-
țat cinstea de a-i ajuta să-și rea-
lizeze idealurile, să parcurgă
drumul lung al învățăturii spre
piscurile științei ? Este gîndul că
aici „vezi cu ochii” cum vor a-
junge oamenii să șteargă distan-
țele dintre munca fizică și mun.
ca intelectuală ? Sau poate și ar-
hitectura modernă, armonioasă,
-4a clădirii acestei școli noi, scăl.
date în lumină și înconjurată de
giganticele blocuri de pe Calea
Griviței îți dă această senzație
deosebită ? Cred că în acel „ceva"
aparte și specific intră elemente
din toate acestea.
La început nu vezi decît apa-
rențele și poți spune, la fel ca și
Nicolae Danielescu, directorul
școlii, ridicînd puțin din umeri :
„Fapte deosebite ? Realizări ?
Sîntem o școală serală obișnui-
tă. Ca a noastră sînt acum în
țară cu sutele. Atîta doar, ne pu-
tem mîndri că la noi învață mun-
citorii de la ueinele „Grivița
Roșie”.
Da. La început nu poți vedea
prea multe. După aceea îl poți
cunoaște însă, de exemplu, pe
muncitorul Traian Duca, elev în
dasa X.a „A” și afli că el este
autorul a nu mai puțin de șase
inovații. Poți sta de vorbă cu e-
lectricianul Mihai Neacșu, elev în
clasa IX_a „B”, care îți va spune
în cîteva cuvinte cum a realizat
un dispozitiv de oprire automată
a strungului. în fiecare clasă afli
cîte unul sau mai mulți elevi
care acolo, la locul lor de muncă,
au venit cu o idee nouă, au fă-
cut o mică descoperire, au creat
un dispozitiv pentru a spori vo-
lumul economiilor, pentru a da
o nouă calitate produselor sau a
intensifica ritmul producției.
Și dacă, ducînd mai departe
observațiile, cercetezi cataloagele
rămîi impresionat de adevărurile
ce sânt dezvăluite prin graiul
s:mplu al mediilor, înregistrate
cu roșu in dreptul fiecărui elev,
Victa Octav : zece, nouă, zece,
opt, nouă. zece. Peita Teodor:
nouă, nouă, zece, nouă, zece,
zece. Mihai Dumitru... O listă
lungă, nesfîrșită, de tineri elec-
tricieni, strungari, bobinatori,
montatori, sudori, forjori ale
căror note pot sta foarte bine
pe panourile de onoare alături de
cifrele ce indică depășirile de
plan.
Școala a dat pînă acum cîteva
serii de absolvenți. Unii continuă
să lucreze la vechiul lor loc de
muncă și se află în primele rîn-
duri ale muncitorilor fruntași.
Alții au continuat calea studiu-
lui pe treptele învățămîntului su-
perior. Frezorul Ion Hoștiuc sau
tâmplarul Constantin Păun sînt
studenți la politehnică, strunga-
rul Constantin Pîrvulescu — stu-
dent la Institutul de construcții.
Și lista ar putea continua.
Nu am spus încă pînă acum
nici un cuvînt despre profesorii
școlii. Tot ceea ce am arătat se
referă însă în cea mai mare mă-,
sură și la munca lor. Inovațiile
muncitorilor-elevi, notele lor din
cataloage, drumul pe care ei îl
urmează în viață, după absol-
virea școlii, reprezintă în mare
parte rezultatul muncii modeste,
sîrguincioase, de zi cu zi a ca-
drelor didactice.
Cînd s_a născut ideea inova-
țiilor elevului Traian Duca? în.
tr.o oră de fizică sau într.una
de matematică, în timpul efec-
tuării unei experiențe sau al re-
zolvării unei probleme ? Despre
acest lucru nu-și mai amintește
nici el prea bine. Un lucru îl
turile și ajutorul profesorilor,
cunoștințele căpătate în școală
l-au ajutat să-și realizeze mai
repede și mai bine ideile. Și no-
tele bune din cataloage, și inova-
țiile, și succesele obținute de ab-
solvenți la locul lor de muncă
sau în instituțiile de învățămînt
superior își au în bună parte ex-
plicațiile în eforturile depuse de
cadrele didactice pentru ca tim-
pul petrecut de elevi în școală
să fie folosit într-un chip cît mai
rodnic.
Fapte obișnuite... Printre ele
se numără și vizitele profesori-
lor în întreprindere. Profesorii
Danielescu sau Nichita. Enescu
sau Predescu au aici numeroși
cunoscuți și prieteni: secretari ai
organizațiilor de partid sau de
U.T.M,. responsabili de grupe
sindicale, muncitori, ingineri, șefi
de secții. Sînt oameni cărora ca.
drele didactice le cer întotdeauna
o mină de ajutor pentru ca elevii
lor să învețe cît mai bine. „Nu
s.ar putea — a întrebat un pro.
fesor, într-o ședință plenară or.
ganizată în incinta uzinei — ca
după orele de lucru tovarășii in-
gineri să se intereseze ce lecții
au de făcut elevii pentru ziua
respectivă, ce probleme au de re-
zolvat, să le dea o îndrumare,
să-i ajute ? Multe din lecții-
le noastre sînt legate chiar
de problemele ce se ivesc
în timpul producției, hhi ar
fi de loc greu”. Așa s.a născut și
a luat viață ideea grupelor de
meditații din întreprindere, con-
duse de ingineri. Uneori nici nu
este vorba chiar de o grupă.
După ce sună încetarea lucrului
inginerul Oprișenescu, să zicem,
se apropie de strungarul Aram,
baescu. elev în clasa X.a. „Ei,
ce-aveți pentru mîine la mate-
matică ?“ Și acolo, lîngă mașină,
aplecați amîndoi de-asupra ace-
luiași caiet, lămuresc împreună
înțelesul unei probleme.
La activul directorului și al di.
rectorului adjunct al școlii s-au
adunat de la începutul acestui an
școlar peste 100 de asistențe.
Pare o cifră ca oricare alta, dar
în spatele ei se ascund multe
realizări. Să presupunem că sîn-
tem cu cîteva luni în urmă la o
lecție de științe naturale, într.u-
na din clasele Ia care predă pro.
fesoara Elena Mărgăritescu. Se
tratează despre problema embrio.
logiei. în clasă, într-o bancă din
fund, alături de elevi, ia notițe
cu conștiinciozitate și directorul
școlii. Numai că, în caietul său
notițele nu reproduc cele expli-
cate de profesoară; ci mențio-
nează aprecieri cu privire la fe.
Iul cum sînt expuse. „Este o a_
valanșă de date științifice, de no-
țiuni noi din care doar cîteva au
fost notate pe tablă. A sunat și
profesoara nu a reușit să găseas-
că timp pentru fixare”. După
oră, în cancelarie, are loc o
scurtă discuție între director
și tovarășa Mărgăritescu. Din nou
stăruie directorul asupra necesi.
tații de a se ține seama că mun-
citorii. elevi au puțin timp pen-
tru studiul individual, arătînd că
de aceea lecțiile trebuie să fie ast-
fel organizate încît cea mai mare
parte a cunoștințelor să fie
însușite încă din clasă. Din
nou subliniază necesitatea unei
mai bune organizări a lecției, ne.
cesitatea dozării judicioase a pro.
blemelor predate, a utilizării a*
tente a tablei, a respectării mo.
mentului fixării. Șa iată că dis-
cuția își arată roadele. Viitoarele
lecții ale profesoarei devin mult
mai bune.
Sîmbăta și duminica nu sînt
cursuri. Dar pe profesorul de ma.
tematică M. Enescu îl poți găsi
în școală. într.o sală de clasă, de
obicei plină, au loc ore de medi-
tații. Problemele rezolvate la ta.
blă sînt astfel alcătuite încît so-
licită cunoștințe predate de-a
lungul mai multor lecții, așa că
numai într-o singură oră se poa-
te vorbi, de exemplu, și despre
intersecțiile dreptelor, și despre
noțiunea de fascicol, și despre
Pentru ca elevii să fie bine
pregătiți profesorii trebuie să se
ocupe mai întîi de propria lor
pregătire. în legătură cu aceas-
ta caietul de procese-verbale al
comisiilor metodice ne dezvăluie
multe fapte semnificative. Sînt
notate aici cîteva din subiectele
referatelor discutate în ședințe :
„Problemele legării teoriei de
practică în condițiile învățămîn-
tului seral”, „Cum și ce fel de
teme pentru acasă dăm muncito-
rilor-elevi”, „Experiența pedago-
gilor sovietici privind predarea
literaturii în școala serală”, „Ti-
puri de lecții de socialism științi-
fic în școlile serale”. Discuțiile
purtate în jurul unor astfel de
teme îi ajută pe profesori să vadă
ce au de făcut pentru a ține lecții
cît mai bune, pentru a asigura
elevilor o pregătire cît mai te-
meinică.
într.adevăr toate acestea sînt
fapte obișnuite, realizări pe care
le putem găsi în orice școală. Și
totuși ele au un caracter excep.
țional. Excepțională este însăși
grija ce se acordă în zilele noas-
tre pregătirii intelectuale a mun-
citorilor.
OCT. BUZESCU
Cu simt de răspundere
ste un lucru firesc
să afli, vizitînd
secțiile unei mari
întreprinderi, că
muncitorul căruia
i-a fost încredin-
țată una dintre
cele mai moderne mașini sau
agregate a absolvit de curînd
școala tehnică sau că a termi-
nat școala profesională și a*
cum își continuă studiile la
„seral", La Combinatul side-
rurgic din Hunedoara, la uzinele
„Steagul Roșu" din Brașov, la u-
zineie „Electroputere" din Craio-
va sînt nenumărați fruntași în
producție din rîndurile absolven-
ților școlilor profesionale și teh-
nice. Se numără cu sutele viitorii
pțelari, mecanici, strungari, me-
canizatori, textiliști care încă de
pe băncile școlii izbutesc să a-
ducă o contribuție însemnată în
producție, dovedind prin întrea-
ga lor comportare că vor deveni
muncitori de nădejde.
Activitatea Școlii profesionale
forestiere din Caransebeș consti-
tuie în această privință un exem-
plu concludent
Cu cîțiva ani în urmă, cînd a
luat ființă Școala profesională
forestieră din Caransebeș, condu-
cerea și cadrele didactice și-au
îndreptat mai întîi eforturile că-
tre pregătirea ucenicilor astfel
încît aceștia să-și însușească în
cel mai scurt timp cunoștințele
tehnice și deprinderile practice
care să permită antrenarea lor
spre o activitate plină de răspun-
dere în producție.
După o temeinică activitate de
pregătire a ucenicilor, școala
a cerut conducerii întreprin-
derii IPROFIL-Balta Sărată să-i
repartizeze integral unul din sec-
toarele ei. întreprinderea a acor-
dat școlii sprijin deplin în aceas-
tă inițiativă, repartizîndu-i sec-
torul de tîmplărie mecanică, do-
tat cu o tehnică din cele mai mo-
derne. într-o perioadă foarte scur-
tă — cîteva săptămîni — s-a do-
vedit că ucenicii, sub conducerea
muncitorilor și maiștrilor între-
prinderii, sînt în stare să execu-
te lucrări importante din planul
de producție. De atunci școala a
parcurs un drum lung pe calea
ridicării continue a calității pro-
cesului de învățămînt, pe calea
formării unor muncitori destoinici
stăpîni pe meseria lor. Și astfel
se face că astăzi titlul modest
de ucenic al școlii forestiere din
Caransebeș este o adevărată ga-
ranție pentru întreprindere.
Calitatea lucrărilor executate este cel mai important criteriu de apre-
ciere a cunoștințelor și deprinderilor profesionale ale viitorilor muncitori
munca atentă, plină de dragoste
și de un înalt simț al răspun-
derii, pe care au desfășurat-o ca-
drele didactice sub îndrumarea
comitetului de partid și cu spri-
jinul neprecupețit al comitetului
U.T.M.
Cele opt cabinete școlare per-
mit ca la fiecare oră de curs
disciplinele de specialitate să
poată fi predate pe baza celui
mai adecvat material demonstra-
tiv. O bună parte din acest ma-
terial este rezultatul strădaniilor
cadrelor didactice, fiind confec-
ționat cu mijloacele proprii ale
școlii. Numeroase machete în stare
de funcțiune, reprezentînd agre-
gate, au fost realizate în orele
de practică, sub îndrumarea pro-
fesorilor de specialitate și cu a-
jutorul maiștrilor-instructori. Plan-
șele cu mașini și procese tehno-
logice au fost executate, în ma-
joritate, în cadrul orelor de de-
sen, iar mostrele de materiale au
fost procurate de către inginerii
și maiștrii școlii de la întreprin-
derea tutelară. întreaga acțiune
de dotare a cabinetelor școlare
a fost planificată și urmărită de
către comisiile metodice pentru
fiecare obiect de studiu în parte,
astfel încît principalele teme și
în special cunoștințele legate de
problemele aplicării tehnicii noi
și automaticii în industria de pre-
lucrare a lemnului, pentru valo-
rificarea complexă și deplină a
materiei prime, să poată fi pre-
date pe baza unor exemple cît
mai concludente și convingă-
toare.
Preocupările cadrelor didactice
în ceea ce privește organizarea
unor cabinete de specialitate pen-
tru predarea diferitelor discipline
nu s-au limitat numai la obiectele
cu caracter tehnic; școala pose-
dă cabinete și pentru orele de
limba romînă sau de socialism
științific. Acestea cuprind foto-
grafii, grafice, hărți și facsimile
de o deosebită utilitate pentru
însușirea noilor cunoștințe de că-
tre elevi.
Predarea și verificarea noilor
cunoștințe în cadrul cabinetelor
laboratoare dotate cu un bogat
și variat material didactic a avut
drept consecință ridicarea nivelu-
lui general al elevilor la învăță-
tură. Astfel, la anul III „A",
specialitatea tîmplari de mobilă
și articole tehnice, nu vei întil-
ni în catalog nici o notă medi-
ocră. Și nu puține sînt clasele
în care există o situație asemă-
nătoare.
gătirea profesională a ucenicilor,
în școală se desfășoară cu per-:
severență o activitate muitilaTe-
rală de educare a viitorilor mun-
citori . Participă la această activi-
tate conducerea școlii și diriginții,
fiecare profesor și maistru în par-
te, organizația U.T.M. Lecțiile,
activitățile practice, orele de diri-
genție, adunările de U.T.M., activi-
tățile extrașcolare. spectacolele
brigăzii de amatori — toate ur-
măresc același țel : să făurească
în fiecare clasă și în întreaga
școală un colectiv unit, puternic,
combativ, să înlăture din rindu-
rile ucenicilor orice manifestări,
orice influențe înapoiate, vechi,
să sădească in tineri cele mai a-
lese trăsături ale omului socie-
tății socialiste.
Și pe acest tărîm, ca și in mun-
ca de înarmare a ucenicilor cu
temeinice cunoștințe și deprin-
deri, școala a dobîndit numeroa-
se succese. îți poți da seama de
acest lucru din însăși atmosfera
care domnește aici, din orice as-
pect al vieții și al muncii colec-
tivului. lată unul dintre aceste
aspecte, pe care nimeni nu mai
pare a-1 lua în seamă, atît a de-
venit de obișnuit
E recreație. Ucenici și ucenice
fac cerc în jurul standurilor de
la bufet. Dar în zadar cauți să
vezi pe cineva care-i servește :
se servesc singuri. După ce sună
de intrare, vezi că în cele cîteva
cutii de pe standuri au rămas
banii depuși, monedă mărunta,
hîrtii de 1, 3, 5, 10 și chiar de
100 de Iei, Așa rămin pină sea-
ra, cînd profesorul de serviciu
vine să stringă banii din ziua res-
pectivă. Bufetul cu autoservire
funcționează nu de ieri sau de a-
laltăieri, ci din 1958. Si niciodaiă
n-a fost nimeni tentat să „cum-
pere" fără să plătească.
Desigur, nu toate lucrurile au
mers de la început bine, fără
greutăți. Dar colectivul prin for-
ța sa unită, cadrele didactice, co-
mitetul U.T.M. au știut să con-
state deficiențele, unele tendințe
nejuste, au știut să le înfrunte ia
timp și să le învingă. Datorită
muncii lor pline de răspundere,
de devotament în școală cresc ti-
neri demni de înaltul titlu de ce-
tățeni ai statului socialist Din
rîndul lor se ridică an de an noi
fruntași în producție, oameni de
nădejde pentru care viitorul își
deschide larg porțile.
Examenul de maturitate
Instrucțiuni
ale M I. C.
Examenul de maturitate pe care îl
dau absolvenții școlilor de cultură ge-
nerală și ai școlilor de artă, ca
și examenul de stat dat de absolvenții
școlilor și institutelor pedagogice de în-
vățători constituie un important mijloc
de verificare a nivelului general de pre-
gătire teoretică și practică a acestora.
La examinarea candidaților va trebui să
se urmărească dacă ei și-au însușit în
mod temeinic cunoștințele prevăzute în
programele școlare pentru învățămîntul
mediu și pedagogic, dacă știu să se fo-
losească de cunoștințele însușite, precum
și puterea lor de judecată, capacitatea
de abstractizare, sintetizare și generali-
zare.
în mod deosebit va trebui să se veri-
fice dacă absolvenții învățămîntului me-
diu și pedagogic interpretează în mod
just, științific, prin prisma materialismu-
lui dialectic și a materialismului istoric,
fenomenele naturii, evenimentele social-
istorice, operele scriitorilor și pedagogi-
lor studiați, diferite concepții și teorii
etc., dacă ei cunosc lupta și politica
Partidului Muncitoresc Romîn, superio-
ritatea orînduirii socialiste și înfăptuirile
regimului nostru de democrație populară.
La toate obiectele de examen se va
acorda atenție principalelor probleme
prevăzute în programele școlare pentru
învățămîntul mediu și pedagogic, evitin-
du-se interogarea candidaților din ches-
tiuni de amănunt, nesemnificative.
Pentru ca pregătirea candidaților și
prezentarea lor la examenul de maturi;
tate să se desfășoare în condiții mai
bune decît în anii precedenți, la clasa
a Xl-a, cursuri de zi (clasa a XH-a
școli medii de muzică și arte plastice)
predarea întregii materii, recapitularea
'finală și încheierea situației școlare se
vor face pînă la data de joi 31 mai
(inclusiv).
între 1 și 15 iunie vor avea loc, la
obiectele examenului de maturitate, lecții
de repetare și sistematizare a chestiuni-
lor fundamentale din programa claselor
VIII-XI prevăzute pentru examen.
La clasa a Xl-a serală, anul școlar
(inclusiv recapitularea materiei) se în-
cheie vineri 15 iunie. Datele privind pre-
darea întregii materii, recapitularea și
încheierea situației școlare vor fi stabi-
lite de consiliul pedagogic al fiecărei
școli (secții) serale.
Perioada 16—25 iunie va fi folosită de
absolvenții cursurilor de zi și serale
pentru studiu individual în vederea exa-
menului de maturitate ; cadrele didactice
vor sprijini pregătirea acestora prin con-
sultații, îndrumări pentru efectuarea
unor exerciții și probleme și unele lecții
de sinteză. Diriginții claselor a Xl-a
(clasa XH-a școli de artă), vor lua mă-
suri pentru buna organizare a acestei
activități, ținînd seama de cerințele pri-
vitoare la pregătirea elevilor și asigurînd
o bună coordonare și succesiune a acti-
vităților organizate de cadrele didactice.
La școlile medii cu instruire în pro-
ducție proba practică se va da între 21
și 31 mai, în orele programate săptă-
mînal pentru instruirea în producție (nu
în afara acestor ore).
Absolvenții școlilor de muzică și arte
plastice vor susține examenul de diplomă
la obiectele de specialitate în perioada
21 mai—4 iunie.
In vederea pregătirii temeinice pentru
examen se recomandă școlilor ca în
etapa 1 mai — 25 iunie elevii să nu fie
antrenați în alte activități (cultural-ar-
tistice, sportive etc.), lăsîndu-li-se timpul
necesar pentru pregătirea individuală.
Absolvenții școlilor medii de cultura
generală inclusiv absolvenții fostelor
școli muncitorești de 3 ani și absolvenții
școlilor de artă, se pot prezenta la
examenul de maturitate de cel mult
3 ori, indiferent de anul cînd au absolvit
școala medie. Candidați! care nici a treia
oară nu promovează examenul de matu-
ritate se vor putea prezenta din nou la
acest examen numai după repetarea ul-
timei clase de școală medie.
Se pot prezenta la examenul de matu-
ritate în aceleași condiții și elevii care
au urmat ultima clasă de învățămînt
mediu (cursuri de zi și serale) în pe-
rioada 1954—1956, dacă au obținut note
anuale de promovare la toate obiectele
din planul de învățămînt. Fac excepție
elevii care au dat examen la fostele secții
fără frecvență pentru ultima clasă
numai la 4 obiecte (limba occidentală,
astronomia, desenul și educația fizică),
care nu au dreptul să se prezinte la
examenul de maturitate.
Absolvenții școlilor medii care vor să
se prezinte la examenul de maturitate
sînt obligati să se înscrie la secția pe
care au urmat-o în școala medie (liceu).
Candidații care au absolvit în trecut
secția reală (științifică) se vor înscrie
la secția reală, cei care au absolvit
secția modernă (literară) se vor înscrie
la secția umanistă.
Candidații restanțieri care au absolvit
școala medie (liceul) cînd acesta nu era
împărțit în secții se vor înscrie, la ale-
gere, ia una din cele două secții (reală
sau umanistă), pe care o vor menționa
în cererea de înscriere la examenul de
maturitate. Absolvenții școlilor (secții-
lor) medii clasice se vor înscrie la secția
umanistă. Absolvenții școlilor și ai sec-
țiilor serale din seriile 1960, 1961 și 1962,
precum și absolvenții fostelor secții fără
frecvență din seriile 1960 și 1961 vor da
examen de maturitate la secția reală.
Candidații care vor absolvi școala medie
de cultură generală prin examene de di-
ferență. după planul de invățămint al
școlilor medii serale, vor da examenul de
maturitate la secția reală. Absolvenții
fostelor secții fără frecvență din seria
1960 care au urmat secția umanistă,
conform instrucțiunilor M. I. C. Nr.
115022 1959, vor da examen de maturitate
la secția umanistă. Absolvenții școlilor
muncitorești cu durata de 3 ani dau exa-
men de maturitate la secția pe care au
urmat-o în anul III de studii.
La examenul de stat din sesiunea iunie
1962 se pot prezenta toți absolvenții șco-
lilor pedagogice de învățători și educa-
toare, absolventele cursului de 2 ani or-
ganizat pe lîngă școlile pedagogice de
educatoare (curs fără frecvență) și ab-
solvenții institutelor pedagogice de învă-
țători, precum și restanțierii, indiferent
de anul cînd au absolvit școala pedago-
gică sau institutul pedagogic de învăță-
tori. Candidații restanțieri care s-au pre-
zentat de cel mult două ori la examenul
de stat se vor putea prezenta în mod
excepțional pentru a treia oară la acest
examen numai cu aprobarea secției re-
gionale de învățămînt și cultură.
Examenul de maturitate se desfășoară
pe secții: umanistă și reală. Acolo unde
numărul candidaților va fi corespunză-
tor, se pot forma comisii separate; în
celelalte cazuri aceeași comisie va exa-
mina absolvenții ambelor secții.
Examenul de maturitate și de stat se
dă la centrul unde este repartizată școala
absolvită de candidat. Pentru restanțien,
în cazuri bine justificate, secția de în-
vățămînt și cultură regională poate a-
proba inscrierea la examenul de maturi-
tate (de stat) și la altă școală decît la
cea absolvită.
înscrierea candidaților la examenul de
maturitate și de stat se face în baza
unei cereri care se depune la școala
unde au urmat ultima clasă.
Obiectele la care se dă examen de ma-
turitate sînt următoarele:
Secția reală: a) Limba, și literatura
romînă — scris și oral; b) Matematica
—■ scris și oral; c) Fizica — oral; d)
Chimia — oral; e) Istoria Romîniei—oral;
f) Noțiuni de marxism-lenînism (elemen-
te de economie politică și socialism
științific) — oral; g) Bazele darwinis-
mului — oral.
Candidații proveniți de la școlile sau
secțiile cu limbi de predare ale minori-
tăților naționale vor da examen și la
limba și literatura maternă — scris și
oral.
Secția umanistă: a) Limba și litera-
tura romină — scris și oral ; bj Istoria
Romîniei — oral; c) Noțiuni de marxism-
leninism (elemente de economie politică
și socialism științific) — oral; d) O
limbă, la alegere — limbă și literatură
(limba latină, limba rusă, limba fran-
ceză, limba germană sau limba engleză)
— scris și oral ; e) Fizica — oral; f)
Chimia — oral; g) Bazele darwinismu-
lui — oral.
Candidații proveniți de la școlile sau
secțiile cu limbi de predare ale minori-
tăților naționale vor da examen și la
limba și literatura maternă — scris și
oral.
Candidații proveniți de la școlile mun-
citorești cu durata de 3 ani — secția
reală sau umanistă — nu vor da examen
la acele obiecte care nu au fost pre-
văzute în planurile de învățămînt pentru
aceste școli, cu excepția obiectului „No-
țiuni de marxism-leninism", din care vor
ti interogați toți candidații.
Obiectele la care se dă examen de
stat sînt următoarele :
La școlile pedagogice de învățători : a)
Limba și literatura romînă și metodica
predării limbii romîne — scris și oral ;
b) Matematica (aritmetica și geometria)
și metodica predării aritmeticii — scris
și oral; c) Istoria Romîniei — oral; d) Pe-
dagogia — oral ; e) Limba rusă — oral.
Candidații proveniți de la școlile sau sec-
țiile cu limbi de predare ale minorități-
lor naționale vor da examen și la limba
și literatura maternă și metodica pre-
dării limbii materne — scris și oral.
La școlile pedagogice de educatoare:
a) Limba și literatura romînă — scris și
oral ; b) Istoria Romîniei — oral; c)
Pedagogia preșcolară — scris și oral;
d) Limba rusă — oral. Candidatele pro-
venite de la școlile sau secțiile cu limbi
de predare ale minorităților naționale
vor da examen și la limba și literatura
maternă — scris și oral.
La institutele pedagogice de învățători:
a) Noțiuni de marxism-leninism (so-
cialism științific și materialism dialectic
și istoric) — oral; b) Pedagogia gene-
rală — oral; c) Limba romînă și meto-
dica limbii romîne — scris și oral; d)
Literatura pentru copii — oral ; e) Arit-
metica și metodica aritmeticii — scris
și oral. Candidații proveniți de la insti-
tutele cu limbi de predare ale minorită-
ților naționale vor da examen și la limba
maternă și metodica limbii materne —
scris și oral.
La școlile pedagogice de educatoare
— curs fără frecvență — cu durata
de 2 ani: a) Noțiuni de marxism-
leninism (socialism științific și ma-
terialism dialectic și istoric) — oral; b)
Pedagogie preșcolară — scris și oral; c)
Limba romînă și literatura pentru copii
— scris și oral; d) Metodica însușirii
limbii materne — oral. Candidatele pro-
venite de la școlile cu limbi de predare
ale minorităților naționale vor da exa-
men și la limba maternă și literatura
pentru copii în limba maternă — scris
și oral.
PROGRAMA EXAMENULUI
DE MATURITATE
In legătură cu materia din care vor
fi examinați candidații la examenul de
maturitate se precizează următoarele:
La limba și literatura romînă se va
examina din materia studiată la clasele
VIII—XI (VIII—XII școli de artă):
formarea limbii romîne, manifestările
culturale importante de pe teritoriul
țării noastre în secolele XIV—XVI, lite-
ratura romînă din secolele al XVII-lea
și al XVIII-lea, literatura romînă din
secolele al XlX-lea și al XX-lea, pînă
astăzi.
Se va pune accentul pe interpretarea
științifică a bogatului conținut de idei
progresiste al literaturii secolului al
XlX-lea, în care se reflectă, prin ima-
gini artistice, lupta poporului nostru
pentru eliberarea socială și națională,
atitudinea de protest împotriva asupri-
torilor, dragostea pentru patrie, pentru
frumusețea și bogățiile ei.
O atenție deosebită se va acorda lite-
raturii secolului al XX-lea, în special
literaturii romîne de după 23 August
1944, imagine artistică a transformărilor
revoluționare obținute de poporul mun-
citor, călăuzit de partid. Trebuie bine
cunoscute realizările scriitorilor noștri
contemporani în domeniul poeziei, pro-
zei, dramaturgiei și criticii literare.
în analiza activității scriitorilor și a
operelor literare, candidații trebuie să
ilustreze principalele probleme studiate
de-a lungul cursului de istorie și teorie
a literaturii: caracterul realist și progre-
sist al literaturii romîne, legătura ei cu
poporul, superioritatea metodei realis-
mului socialist, partinitatea comunistă
a literaturii actuale, particularitățile ar-
tistice ale operelor literare etc.
La stabilirea notei la obiectul limba
și literatura romînă se va ține seama
atît de cunoștințele de literatură, cît și
de corectitudinea formei de exprimare.
La școlile cu limbi de predare ale mi-
aorităților naționale, elevii vor fi exami-
nați la limba și literatura romînă din ma-
teria prevăzută în programa școlara pen-
tru aceste școli, studiată de ei in clasele
VIII—XI.
Candidații în ale căror lucrări scrise
se vor găsi grave și frecvente greșeli de
ortografie, punctuație, construcția frazei
vor fi examinați oral și asupra princi-
palelor noțiuni și reguli gramaticale care
stau Ia baza exprimării corecte. Se va
proceda astfel atît cu candidații care pro-
vin de la școlile cu limba de predare
romînă, cît și cu cei care provin de la
școlile cu limbi de predare ale minorită-
ților naționale.
La școlile cu limbi de predare ale mi-
norităților naționale, examinarea candi-
daților la limba și literatura maternă se
va face din materia prevăzută în progra-
mele claselor VIII—XI (VIII—XII școli
de artă) — istoria literaturii materne și
principalele noțiuni de teorie a litera-
turii.
La matematică, candidații vor fi exa-
minați din materia claselor VIII—XI; li
se vor da spre rezolvare exerciții și pro-
bleme, fără a li se cere însă demon-
strații. Biletele pentru oral vor conține
două probleme sau un exercițiu și o pro-
blemă. Se va insista mai mult asupra
cunoștințelor prevăzute în programele
claselor X—XI. Problemele și exercițiile
ce se vor da trebuie să permită exami-
natorului să constate dacă absolvenții
școlii medii și-au însușit materia, dacă
raționează și calculează corect.
La fizică se va examina din capitolele :
electromagnetism (în întregime), cu in-
ducția electromagnetică, curentul alter-
nativ, generatoare, motoare, transforma-
toare și electrificarea; circuit oscilant.
cîmp electromagnetic, unde electromag-
netice și proprietățile lor, tuburi electro-
nice : dioda, trioda și folosirea lor, ra-
dioemisie, radiorecepție, noțiuni despre
transistori, radiolocație, structura ato-
mului (în întregime).
Absolvenții învățămîntului seral și ai
fostelor secții fără frecvență nu vor fi
examinați din tema „Radiolocație".
La chimie se va examina numai din
chimia organică (programa în vigoare).
Absolvenții învățămîntului seral și ai fos-
telor secții fără frecvență nu vor fi exa-
minați din temele: terpene, crezoli, aci-
dul oxalic și noțiuni despre alcaloizi.
La Istoria Romîniei se va pune accent
pe evenimentele mai importante din is-
toria patriei noastre, ca formarea po-
porului romîn și a limbii romîne ; cris-
talizarea societății feudale pe teritoriul
țării noastre; formarea și dezvoltarea
statelor feudale romîne; lupta maselor
populare împotriva exploatării feudale
(răscoala de la Bobîlna, războiul țără-
nesc condus de Gheorghe Doja, răscoala
populară condusă de Horia, Cloșca și
Crișan, răscoala populară condusă de T.
Vladimirescu) ; lupta poporului împotri-
va jugului turcesc și habsburgic; legă-
turile dintre cele 3 țări romîne de-a
lungul veacurilor. O atenție deosebită se
va acorda problemelor din epoca moder-
nă : revoluțiile burghezo-democrate din
anul 1848 din țările romîne; formarea
statului național romîn; cucerirea inde-
pendenței de stat a Romîniei; dezvolta-
rea economică, socială și politică între
1878—1914. Se va insista în mod deo-
sebit asupra evenimentelor din istoria
contemporană, urmărindu-se dacă cei ce
se prezintă- la examen cunosc însemnă-
tatea istorico-mondială a Marii Revoluții
Socialiste din Octombrie, dezvoltarea
mișcării muncitorești din țara noastră,
avîntul revoluționar din țara noastră
între anii 1917—1920, crearea Partidului
Comunist din Romînia, eroicele lupte
muncitorești din perioada 1929—1933,
lupta maselor populare, conduse de
P.C.R., împotriva fascizării țării și a răz-
boiului antisovietic, insurecția armată
din august 1944, aportul Romîniei în
războiul just antihitlerist, desfășurarea
revoluției democrat-populare în țara
noastră, lupta oamenilor muncii, conduși
de P.M.R., pentru construirea și desăvîr-
șirea socialismului. Profesorii examina-
tori vor urmări interpretarea științifică
a procesului de dezvoltare a societății
pe teritoriul patriei noastre, insistind
asupra cauzelor generale determinante in
dezvoltarea societății, fără a cere amă-
nunte sau date neesențiale.
La Noțiuni de marxism-leninism se va
examina din materia predată în clasele
a X-a și a Xl-a (clasele XI-XII școli de
artă). în verificarea cunoștințelor cadre-
le didactice vor trebui să urmărească
felul în care candidații au înțeles dez-
voltarea societății ca un proces obiectiv,
care are loc în mod necesar, de la for-
me inferioare la forme superioare.
Problemele privind economia capita-
listă vor trebui să dea candidaților po-
sibilitatea să arate în ce constă exploa-
tarea capitalistă, care sînt contradicțiile
capitalismului, în ce constă rolul prole-
tariatului ca gropar al capitalismului. O
mare atenție trebuie acordată probleme-
lor privind capitalismul contemporan.
Din răspunsurile candidaților trebuie să
reiasă în ce măsură au înțeles aceștia
caracterul agresiv al politicii statelor im-
perialiste, noua etapă a crizei generale
a capitalismului, schimbarea raportului
de forțe pe plan mondial în favoarea
socialismului și a păcii, transformarea
sistemului mondial socialist în factorul
hotărîtor al dezvoltării societății ome-
nești.
Problemele privind economia socialis-
tă vor trebui privite mai ales prin pris-
ma realităților de la noi din țară. Se
vor scoate în evidență sarcinile trasate
de Congresul al IlI-lea al P.M.R. privind
etapa desăvîrșirii construcției socialiste.
O atenție deosebită se va acorda pro-
blemelor de socialism științific privind
lupta partidelor marxist-leniniste pen-
tru cucerirea puterii politice de către
clasa muncitoare și construirea și desă-
vîrșirea socialismului, pentru preîntim-
pinarea unui nou război și apărarea
păcii, verifieîndu-se dacă absolvenții au
înțeles în ce constă conținutul principal
al epocii noastre.
La bazele darwinismului, candidații vor
fi examinați din următoarele capitole:
Materialismul dialectic, baza ideologică
pentru cercetarea naturii vii; Lumea t ie
și caracteristicile ei; Perioada predarwi-
nistă : Dezvoltarea științelor biologice în
secolul al XVIII-lea și prima jumătate
a secolului al XlX-lea; Importanța lu-
crărilor lui Ch. Linne ; Lamarkismul —
prima teorie evoluționistă; P. Cuvier și
importanța lucrărilor lui. Teoria evolu-
ționistă a lui Ch. Darwin : Ideile funda-
mentale ale teoriei lui Darwin despre
originea speciilor. Variabilitatea, eredita-
tea și selecția ca factori ai evoluției in
(Continuare în pag. 7)

Examenul de maturitate
— Instrucțiuni
scrisă la pedagogie preșco-
(Urmare din pag. 6)
de Ia institutele pedagogice
stu-
pro-
lumii vii. Originea și
evoluția
Dezvoltarea științelor biologice
gru-
La limba latină
traducerea unui
cu limba
dare romînă — A. S. Pușkin:
prezentele
La limba și literatura romînă
o
grama-
grama-
aritme
copii
La
Rolland: La Jeunesse
Lenin en emigralion.
proveniți de la școlile
mun-
pentru
pentru
la exame-
Ministerul
vor consta
care
pre-
literalura maternă — la 30
9 dimineața, pentru școlile
predare ale minorităților
omului,
în țara
uzual
poate
de pre-
viața și
Candidații
citorești cu
rogați după
Nu se cere analiză gramaticală la
ba scrisă.
durata de 3 ani vor fi inte-
programele școlare care au
matu-
media
Instrucțiunile ce se vor publica în Bu-
letinul M.I.C. vor cuprinde și precizări
în legătură cu atribuțiile comisiilor exa-
minatoare, sarcinile secțiilor de învăță-
text (din limba latină în limba romînă).
La limba rusă și limbile occidentale
— o temă de literatură pe baza mate-
îucrări scrise și se va desfășura pe
pe de 4-5 candidați.
în timpul examinării, candidații
fac parte din aceeași serie vor fi
zenți la examinarea întregii serii.
cest caz la notarea răspunsului
ține seama de aceasta.
Candidații care la examenul de
ritate și de stat obțin cel puțin
se va
noastră.
La limba rusă, școli
și traduceri vor cuprinde cel mai
material din clasele VIII-XI. Se
folosi dicționarul.
greve des mineurs. L’ataque du moulin.
Maupassant: Deux amis. Le Pere Milon.
Anatole France: Crainquebille. Romaîn
Le Jugement. Zola: Germinai
Sovietique —
Annette Riviere.
limba romînă și literatura
— o temă de literatură
Kistineovka", de
L’âme enchantee
Henri Barbusse :
tele : „Incendiu la
Candidații ___ __ ____ ,	_ _
cu limbi de predare ale minorităților na-
ționale dau, în aceeași zi și la aceeași
oră, lucrare scrisă la limba maternă
ționale), o temă de literatură din ma-
teria prevăzută în programa școlară
diată de elevi în clasele VIII—XI.
kme; Epicur și Zenon II, 20. T. Livius
concepția Iui Darwin. Lupta pentru pro-
movarea darwinismului de către biologii
progresiști ai timpului. Perioada postdar-
winistă : Principalele doctrine biologice
care deviază de la darwinism. Miciuri-
nismul — etapă superioară în dezvolta-
rea darwinismului —• concepția biologică
a lui I. V. Miciurin. Ereditatea și varia-
bilitatea în concepția miciurinistă. Diri-
jarea eredității și a variabilității la plan-
te. Dirijarea eredității și a variabilității
la animale. Aplicarea învățăturii miciuri-
niste la noi în țară, rezultatele obținute
în agricultură (legumicultura, pomicultu-
ră, viticultură, silvicultură și zootehnie).
Oamenii de știință români care au con-
tribuit la crearea de noi soiuri de plante
și animale, precum și la dezvoltarea agri-
culturii în patria noastră. Adaptarea or-
ganismelor la mediu. Originea și evoluția
activitatea literară; fragment din poves-
tirea „Fata căpitanului" și poezia „Mesaj
eelor din Siberia". M. I. Lermontov: viața
• 1 "■*" -^activitatea literară; poeziile „La moar-
tea poetului', „Fugarul" (fragment).
N. A. Nekrasov: viața și activitatea li-
terară; poezia „Drumul de fier" (frag-
ment). N. V. Gogol: viața și activitatea
literară; comedia „Revizorul” (frag-
ment) ; „Moartea lui Ostap' (fragment
din povestirea „Taras Bulba"). A. M.
Gorki: viața și activitatea politico-lite-
rară; poezia „Cîntecul Albatrosului;
„Discursul lui Pavel Vlasov la judecată'
și „Arestarea Nilovnei" (fragmente din
romanul „Mama"). V. V. Maiakovski:
viața și activitatea literară; „Vladimir
Ilici Lenin" (fragment). N. A. Ostrovski:
viața și activitatea politico-literară; „Re-
întoarcerea în rînduri' (fragment din ro-
manul „Așa s-a călit oțelul"). A. N. Tol-
stoi: notă biografică; „începutul unei
vieți noi' (fragment din romanul „Calva-
rul") ; povestirea „Caracterul rus'. M. A.
Șolohov: notă biografică; „Davîdov dă
exemplu' (fragment din romanul „Pă-
mînt desțelenit"); fragment din poves-
tirea „Soarta unui om". A. A. Fadeev:
notă biografică; fragmente din roma-
nul „Tînăra gardă". B. N. Polevoi: notă
biografică; 'fragmente din „Povestea unui
om adevărat". N. S. Tihonov: „Cîntec
despre Comsomol". S. P. Scipacîov: poe-
zia „Pe drumul bun". Articolul „Din lite-
ratura sovietică" (din manualul pentru
clasa a Xl-a). V. I. Lenin : „Organizația
de partid și literatura de partid". Din
raportul prezentat de tovarășul N. S.
Hrușciov la conferința scriitorilor sovie-
tici din anul 1957: „Pentru o legătură
trainică a literaturii și artei cu viața".
La gramatică se va examina din capi-
tolele de morfologic și sintaxă prevăzute
în programele claselor VIII—XI, pe bază
de exerciții și traduceri ușoare din lim-
ba rusă în limba romînă și din limba
romînă în limba rusă. Aceste exerciții
și traduceri vor cuprinde cel mai uzual
material lexical studiat în clasele VIII-XI.
în procesul pregătirii, atît la scris cît
și la oral, se poate folosi dicționarul.
La limba rusă — școli cu limba de
predare maghiară: Candidații de la șco-
lile cu limba de predare maghiară —
secția umanistă — vor fi examinați Ia
limba și literatura rusă din aceeași ma-
terie ca și cei de la școlile cu limba
de predare romînă, cu excepția textelor
literare care nu au fost studiate în anii
școlari 1960—1961 și 1961—1962.
Candidații de la școlile cu limba de
predare maghiară vor pregăti și fragmen-
A. S. Pușkin ; I. S. Turgheniev ; viața
și activitatea literară și fragmentul „Cio-
tul" din povestirea „Lgov' ; L. N. Tol-
stoi: viața și activitatea literară și frag-
mentul „Petea Rostov' din romanul
„Război și pace"; A. P. Cehov: viața si
activitatea literară și „Cameleonul" ; Arti-
colul „Despre realismul critic rus și
realismul socialist".
La limba rusă — școli cu limba de
predare germană, candidații vor fi exa-
minați la literatura rusă din aceeași ma-
terie ca și cei de la școlile cu limba de
predare romînă, cu excepția textelor lite-
rare care nu au fost studiate în anii șco-
lari 1960—1961 și 1961—1962.
La gramatică, candidații de la școlile
cu limbile de predare maghiară și germa-
nă vor fi examinați din morfologia și
sintaxa studiate în clasele VIII-XI, pe
bază de exerciții și traduceri ușoare din
limba rusă în limba maternă și din
limba maternă în limba rusă. Aceste
exerciții și traduceri vor cuprinde cel
mai uzual material lexical din clasele
VIII-XI. Se poate folosi dicționarul.
La limba latină: C. I. Caesar : De bello
Gallico I, 30, 31, 33; VI, 13, 15, 21, 22;
VII, 1, 77, 89. M. I. Cicero: In Verrem
2, 3, 14; In Catilinam I, 1, 2; Pro Mi-
Ab urbe condita II, 12 ; IV, 23 ; XXI, 4.
P. Ovidius Naso: Tristia I, 3; III, 12;
V, 10; Metamorfozele I, 1, 31. T. Lucre-
tius Carus : De rerum natura I, 1-9, 17-27;
39-40; III, 59-74; II, 332-366. P. Virgilius
Maro: Georgica a Il-a, 458-468, 532-542 ;
Eneida I, 1-12, 113-128; II, 1-12; 40-49,
298-308,	612-617, 622-627; IV, 642-651,
651-662; XI, 108-119; XII, 940-949. Q Ho
ratius Flaccus: Ars poetica, 38-41, 60-62,
99-103, 317-318, 408411. P. Cornelius Taci-
tus: Annales, I, 5, 12, 16, 31 ; IV, 27;
VI, 52.
La gramatică se vor efectua analize
gramaticale pe baza cunoștințelor de
morfologie si sintaxă studiate în clasele
VIII-XI.
La limba engleza: William Shakespeare:
viața și activitatea sa literară; fragmen-
tul din „Romeo and Juliet". Jonathan
Swift: viața și activitatea sa literară;
fragmentul din „Gulliver in the Land of
the Giants". Robert Burns: viața și ac-
tivitatea sa literară. George Gordon By-
ron : viața și activitatea sa literară ; frag-
mentul din „Childe Harold’s Pilgrimage'.
P. B. Shelley: viața și activitatea sa lite-
rară ; fragmentul din „Ode to the West
Wind". Charles Dickens : viața și activi-
tatea sa literară; fragmentul din „How
David Copperfield Runs Away". W. M.
Thackeray: viața și activitatea sa lite-
rusă; fragmentul din „Vanity Fair"; G. B.
Shaw: viața și activitatea sa literară;
fragmentul din „Widowers’ Houses".
John Galsworthy: viața și activi-
tatea sa literară; fragmentul din „For-
syte Saga (I). Jack Lindsay: viața și ac-
tivitatea sa literară; fragmentul din
„Betrayed Spring”. Jack London: viața
și activitatea sa literară ; fragmentul din
„Martin Eden". Mark Twain: viața
activitatea sa literară; fragmentul din
„An Encounter with an Interviewer".
La gramatică se va examina din mor-
fologia și sintaxa prevăzute în progra-
mele claselor VIII-XI pe bază de exer-
ciții și traduceri ușoare din limba en-
gleză în limba romînă și din limba ro-
mînă în limba engleză. Aceste exerciții
și traduceri vor cuprinde cel mai uzual
material lexical din clasele VIII-XI. Se
poate folosi dicționarul.
La limba franceză: Perioadele impor-
tante și curentele literare: evul mediu,
renașterea, clasicismul, iluminismul, ro-
mantismul, realismul critic, literatura
sec. XX (scurte prezentări).
Rabelais : Extrait d’une lettre de Gar-
gantua ă Pantagruel. Le Jugement d’un
fou. Corneille: Le Cid — Scene de la
provocation en duel (acte II, scene 2).
Moliăre : L’Avare — Harpagon chasse la
Fleche (acte I-er, scene 3). Don Juan —
Malhonnetete d’un grand seigneur (acte
IV, scenes 2 et 3). La Fontaîne: Le Loup
et l’agneau. Voltaire: Candide — Vie
d’un esclave de couleur. Zadig. Diderot:
Article Paix (l’Encyclopedie). Victor
Hugo: Les Miserables — Mort de Ga-
vroche. Balzac: Eugenie Grandet —
Grandet conclut une bonne affaire. Gob-
seck. Stendhal: Le Rouge et Ie noir —
Louis Aragon: Du Poete ă son parti.
D'une petite fille massacree.
La gramatică se va examina din mor-
fologia și sintaxa prevăzută în progra-
mele claselor VIII-XI, pe bază de exer-
ciții și traduceri ușoare din limba fran-
ceză în limba romînă și din limba ro-
mînă în limba franceză. Aceste exerciții
și traduceri vor cuprinde cel mai uzual
material lexical al claselor VIII-XI. Se
poate folosi dicționarul.
La limba germană: G. E. Lessing: Der
kriegerische Wolf. Der Hamster und die
Ameise. Minna von Barnhelm. F. Freili-
grath : Ehre der Arbeit. J. W. Goethe :
Erlkonig. Fragment din Faust. Fr. Schil-
ler: Der Handschuh. Fragment din dra-
ma „Wilhclm Tell“. H. Heine: Lorelei.
Die schlesischen Weber. I. P. Hebel: Der
kluge Richter. Th. Mann: Hanno kom-
poniert B. Brecht: Fragen eines lesen-
den Arbeiters. J. R. Becher: Goethes
Tod. Gesang vom Lernen. A. Seghers:
Der Fuhrerschein. Willl Bredel : W. Bre-
del erzăhlt aus seiner Jugend. Scriitori
germani din R.P.R. A. Margul-Sperber:
Die Partei.
La gramatică se va examina din mor-
fologia și sintaxa prevăzute în progra-
mele claselor VIII-XI pe bază de exer-
ciții și traduceri ușoare din limba ger-
mană în limba romînă și din limba ro-
mînă în limba germană. Aceste exerciții
Candidații de la școlile pedagogice de
învățători și educatoare și de la institu-
tele pedagogice de învățători vor fi exa-
minati la examenul de stat dm materia
prevăzută în programele respective în
vigoare pentru anii I-IV școli pedago-
gice, anul I-II curs fără frecvență, la șco-
lile pedagogice de educatoare și pentru
anii I-II institute pedagogice de învăță-
tori.
Subiectele lucrărilor scrise la examenul
de maturitate vor fi fixate de Ministerul
învățămîntului și Culturii și vor consta
din :
La literatura romînă — o lucrare de
sinteză din principalele probleme de li-
teratură clasică si contemporană studia-
te în clasele VIII-XI (VIII-XII școli de
artă).
La limba și literatura romînă (școlile
cu limbi de predare ale minorităților na-
La limba și literatura maternă, — o
temă de literatură din materia studiată
in clasele VIII—XI (VIII—XII școli de
artă).
La matematică — probleme din mate-
ria claselor VIII-XI.
riei de studiu prevăzută în
instrucțiuni.
Subiectele lucrărilor scrise
nul de stat vor fi fixate de
învățămîntului și Culturii și
din :
temă de literatură și o analiză grama-
ticală din materia studiată în anii I-IV
școli pedagogice.
La limba și literatura romînă (școli
cu limbi de predare ale minorităților na-
ționale) — o temă din literatură și o
analiză gramaticală din programa anilor
I-IV școli pedagogice.
La limba și literatura maternă — o
temă de literatură și o analiză grama-
ticală din materia studiată în anii I—IV
școli pedagogice.
La matematică — probleme de aritme-
tica și geometrie din materia anilor I-IV
școli pedagogice.
La pedagogia preșcolară — o temă din
materia studiată în anii I-IV școli peda-
gogice (anii I-II curs fără frecvență).
La institutele pedagogice de învățători:
La limba romînă — o analiză
ticală.
La limba maternă — o analiză
ticală.
La aritmetică — probleme de
tică din materia studiată.
copii și o analiză gramaticală din ma-
teria studiată în anii I-II ai școlii peda-
gogice de educatoare, curs fără frec-
vență.
La limba maternă și literatura pentru
copii în limba maternă — o temă de
literatură pentru copii și o analiză gra-
maticală din materia studiată în anii I-II
ai școlii pedagogice de educatoare, curs
fără frecvență.
Examenul de maturitate și examenul
de stat încep în toată țara în ziua de
26 iunie a.c., orele 9 dimineața (sesiunea
de vară) și în ziua de 26 august (sesiu-
nea de toamnă).
Lucrările scrise Ia examenul de matu-
ritate se vor da după cum urmează:
Limba și literatura romînă — în ziua
de 26 iunie, orele 9 dimineața, atît la
școlije cu limba de predare romînă cît
și la școlile cu limbi de predare ale mi-
norităților naționale.
Matematica — în ziua de 28 iunie, o-
rele 9 dimineața, pentru candidații care
se prezintă la secția reală; în aceeași
zi și la aceeași oră va avea loc lucrarea
scrisă la limba rusă (latină, franceză,
engleză sau germană), pentru candidații
care se prezintă la secția umanistă.
Limba și literatura maternă — în ziua
de 30 iunie, orele 9 dimineața, pentru
candidații de la școlile cu limbi de pre-
dare ale minorităților naționale.
Lucrările scrise la examenul de stat
de Ia școlile pedagogice și de la institu-
tele pedagogice de învățători se vor da
după cum urmează :
Limba și literatura romînă — Ia 26
iunie, orele 9 dimineața, atît la școlile
cu limba de predare romînă cît și la
școlile cu limbi de predare ale
minorităților naționale. Candidații de la
institutele pedagogice de învățători vor
da, în aceeași zi și la aceeași oră, lu-
crare scrisă la limba romînă (gramati-
că), iar candidatele de la școala peda-
gogică de educatoare cu durata de 2 ani
—, curs fără frecvență — vor da, în ace-
eași zi și la aceeași oră, lucrare scrisă
la ”mba romînă și literatura pentru
Matematica — la 28 iunie, orele 9 di-
mineața (școli pedagogice), și aritmetica
(institute pedagogice de învățători).
Candidatele de la școlile pedagogice
de educatoare (cu durata de 2 ani și de
4 ani) vor da, în aceeași zi și la aceeași
oră, lucrare
Iară.
Limba și
iunie, orele
cu limbi de
naționale.
(gramatică), iar candidatele de la școala
pedagogică de educatoare cu durata de
2 ani cu limbi de predare ale minori-
tăților naționale — curs fără frec-
vență — vor da, în aceeași zi și la ace-
eași oră, lucrare scrisă la limba mater-
nă și literatura pentru copii în limba
maternă.
La lucrările scrise, la fiecare obiect se
vor da subiecte la alegere. La aceste
lucrări se admite folosirea dicționarelor.
Pentru efectuarea fiecărei Jucrări scrise
se acordă 3 ore.
Examinarea orală va începe după o
pauză de o zi de la terminarea ultimei
La examinarea orală se va proceda
ca și la lucrările scrise, care se dau în
zile diferite, cu pauză între ele; candi-
dații vor fi examinați pe grupe de obiec-
te, în zile diferite, după cum urmează:
Secția reală: Grupa A — matematica,
fizica, chimia și bazele darwinismului:
Grupa B — limba și literatura romînă,
Istoria Romîniei, noțiuni de marxism-
leninism, limba și literatura maternă (la
școlile și secțiile cu limbi de nredare ale
minorităților naționale).
Secția umanistă : Grupa A — limba și
literatura romînă, limba si literatura ma-
ternă (la școlile și secțiile cu limbi de
predare ale minorităților naționale). Isto-
ria Romîniei. noțiuni de marxism-leni-
nism, o limbă — la alegere ; Gruna B —
fizica, chimia, bazele darwinismului
Comisia este unică și nu se subdivide;
ea va asista în plen la examinarea can-
didaților la ambele grupe de obiecte.
Rezultatele se vor afișa după ce fie-
care serie de candidați a fost examinată
la toate obiectele prevăzute nentru exa-
men.
La școlile pedagogice și la institutele
pedagogice de învățători seria de can-
didați poate fi examinată la oral în
aceeași zi la toate obiectele sau numai
la o parte din obiecte, comisia nutînd
hotărî asupra modului de examinare.
Pentru examinarea orală a candidați-
lor se alcătuiesc bilete de examen, fără
a se mai întocmi și bilete anexă. în
biletul de examen vor fi cuprinse 1-2
întrebări la care candidatul urmează să
răspundă.
La fizică în bilete vor fi cuprinse două
întrebări, din care una va fi o aplica-
ție, un exercițiu sau o problemă din ma-
teria prevăzută în programă.
Examinarea orală la limba latină se
va desfășura în limba romînă. La lim-
bile moderne examinarea orală se va
desfășura în limba respectivă.
Pentru pregătirea răspunsului se acor-
dă 15-20 minute. Expunerea fiecărui can-
didat poate dura la un obiect 10-15 mi-
nute.
Examinatorii ascultă răspunsul candi-
datului fără să-l întrerupă prin întrebări.
După ce elevul a expus tema indicată în
bilet, dacă răspunsul nu a fost complet
sau a fost confuz, examinatorul poate
să-i pună întrebări suplimentare, în ve-
derea cunoașterii nivelului real de pre-
gătire.
Dacă un candidat nu poate răspunde
la întrebările din biletul luat și anunță
comisia înainte de formularea răspun-
sului, i se dă voie să ia un al doilea
bilet. Candidatul va fi anunțat că în a-
5 la fiecare obiect sînt declarați reușiți.
Cei care nu obțin medii de promovare
la toate obiectele sînt declarați respinși.
La examenul de maturitate și de stat
nu se admit corigențe și nici reexami-
nări.
în cazul cînd un candidat nu se pre-
zintă la toate probele de examen este
declarat respins și nu amînat sau re-
tras.
Lupta solidară a pedagogilor din întreaga lume
Ziua de 1 Mai găsește pe
slujitorii școlii unindu-și glasul
cu acel al milioanelor de oameni
ai muncii din întreaga lume, care
spun un hotărît NU războiului,
care luptă neobosit împotriva
forțelor reacționare, pentru ob-
ținerea unei păci trainice pe pă-
mînt, pentru coexistența pașnică
a tuturor popoarelor, pentru li-
bertate și dreptate socială.
Angel Pizărro, secretar al Fe-
derației Internaționale a Sindi-
catelor de Educatori, arăta pe
bună dreptate la recenta sesiune
a Comitetului administrativ al
F.I.S.E. că nu există domeniu al
marilor probleme ce frămîntă po-
poarele lumii în care educatorii
și organizațiile lor să nu fie di-
rect interesate, să nu se arate
gata de a-și aduce contribuția la
soluționarea lor echitabilă.
Numeroase acțiuni ale celor ce
muncesc în școli vin în sprijinul
luptei împotriva monopolurilor,
pentru menținerea păcii și pentru
coexistența pașnică între țări cu
regimuri economico-sociale de-
osebite. Nenumărați învățători și
profesori sînt înrolați în momen-
tul de față în frontul luptei pen-
tru un învățămînt democratic,
și împotriva militarizării școlii,
pentru educarea noilor generații
în spiritul păcii, prieteniei și al
respectului reciproc între po-
poare, pentru drepturi politice,
sindicale și profesionale, pentru
îmbunătățirea condițiilor de mun-
că ale educatorilor, pentru ru-
perea barierelor care se pun în
calea făuririi unității de acțiune
a cadrelor didactice, pentru dez-
voltarea unei colaborări largi
și rodnice, pe plan profesional,
cultural și sindical.
Cu forțe sporite
în operarea păcii
Educatorii din școiile de
pretutindeni consideră că una
din datoriile lor de frunte, izvo-
rită din însăși misiunea lor no-
bilă, este aceea de a păzi viața și
tezaurul culturii acumulat de
omenire de-a lungul secolelor, de
a împiedica provocarea unei
conflagrații mondiale cu arme de
distrugere în masă. Această luptă
a cadrelor didactice îmbracă cele
mai variate forme.
în statele socialiste, în care
lupta pentru pace are cuvîntul
de ordine, întregul sistem de în-
vățămînt urmărește educarea ti-
neretului în spiritul dragostei de
pace, al urii împotriva celor ce
urzesc războaie, al dorinței de a
munci cu pasiune pentru pro-
gresul societății. In lecții, în ac-
tivitatea practică, la orele de di-
In S.U.A. cadrele didactice din școlile elementare și medii se numără
printre categoriile de salariati cel mai slab retribuiti. De curînd învă-
țătorii șl profesorii școlilor din New York au organizat o grevă în
apărarea revendicărilor lor juste.
rigenție precum și în celelalte
activități școlare și extrașcolare
revin nu o dată ideile păcii, căci
școala socialistă are menirea de
a crește constructori activi și
pașnici ai unei societăți noi, nu
oameni puși pe distrugere. Codul
moral al constructorului comu-
nismului cuprinde, printre prin-
cipiile lui de bază, intoleranța
față de ura națională și de rasă,
intransigența față de dușmanii
cauzei păcii și libertății popoare-
lor, solidaritatea frățească cu oa-
menii muncii din toate țările.
Programul Partidului Comu-
nist al Uniunii Sovietice pro-
clamă ideea educării tinere-
tului în spiritul dragostei de
pace, al înfrățirii cu toate po-
poarele, al dorinței de a-și pune
toate forțele în slujba construc-
ției pașnice. învățămîntul sovie-
tic, precum și cel din toate sta-
tele socialiste au ea primă sar-
cină educarea in acest spirit a
tineretului școlar, iar cadrele di-
dactice nu precupețesc nimic
pentru a o realiza.
în ce ne privește pe noi,
foarte concludentă pentru po-
ziția partidului și statului nos-
tru în acest sens — retlectînd
însăși concepția poporului nostru
muncitor — este propunerea fă-
cută de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej la cea de a XV-a
sesiune a adunării generale a
Organizației Națiunilor Unite de
a se întreprinde acțiuni comune
pe plan internațional pentru pro-
movarea în rînduriie tineretului
a ideilor păcii, respectului reci-
proc și înțelegerii între popoare.
O asemenea propunere nu putea
veni decît din partea unui stat
în care lupta pentru pace a mo-
bilizat toate forțele, devenind un
ideal scump întregului popor.
Animați de dorința fierbinte de
a vedea statornicită pacea în
lume, învățătorii și profesorii din
patria noastră luptă pentru pace
nu numai prin procesul de învă-
țămînt, dar și prin strîngerea re-
lațiilor cu colegii lor din toate
țările lumii, încadrîndu-se ală-
turi de aceștia în lupta împotri-
va celor ce uneltesc noi războaie.
In momentul de față în această
luptă s-au înrolat milioane de e-
ducatori din țări cu sisteme so-
cial-economice diferite, care prin
însăși profesiunea lor se simt di-
rect chemați să apere viața co-
piilor și comorile de artă și cul-
tură ale omenirii. între ei s-au
statornicit relații strînse în sco-
pul luptei pentru pace, pentru
drepturi și libertăți democratice.
în marile țări capitaliste cu o
industrie dezvoltată — în S.U.A.,
Franța, în Germania Federală, în
Japonia — în care se observă o
militarizare crescîndă a economiei
și a aparatului de stat, școala se
află sub o presiune brutală, care
tinde să o transforme într-un
instrument de pregătire psiholo-
gică a războiului. Militarismul,
șovinismul și rasismul — care
stau la originea renașterii fas-
cismului — sînt sistematic in-
troduse în învățămînt. Sînt
cunoscute opiniei publice mon-
diale acțiunile largi ale cercu-
rilor guvernamentale de la
Bonn pentru introducerea spi-
ritului revanșard în învăță-
mînt și pentru transformarea
școlii într-un instrument al mi-
litariștilor în scopul pregătirii
unui nou război. în Republica
Federală Germană mai mult de
3Oo,o din efectivul celor ce predau
în școală sînt foști militari na-
ziști. Manualele școlare și pro-
gramele de învățămînt au și ele
o orientare reacționară, milita-
ristă și revanșardă. Ele sînt ast-
fel alcătuite încît falsiiică isto-
ria. proslăvesc nazismul, denigrînd
politica realistă de pace a state-
lor socialiste. Opinia publică este
indignată de făptui că în vreme
ce foștii militari naziști sînt lă-
sați să se ocupe de educația tine-
retului — și este clar ce fel de e-
ducație pot ei face — profesorii
antifasciști, animați de cele mai
nobile idealuri ale omenirii pro-
gresiste, sînt persecutați, sînt în-
lăturați din școli, sînt dați în ju-
decată, sînt azvîrliți în închisori.
Pedagogii din lumea întreagă
iau poziție hotărîtă față de poli-
tica reacționară a guvernelor im-
perialiste. Bunăoară, profesorii
universitari din S.U.A. s-au a-
dresat președintelui Kennedy
condamnînd isteria războiului,
goana după înarmarea atomică
dictate și întreținute de cercurile
monopoliste, de Pentagon și ară-
tînd că trebuie să se treacă de
urgență la crearea bazelor unei
adevărate și leale cooperări între
toate țările. Profesorii francezi
s-au pronunțat categoric împo-
triva ultrafasciștilor, a colonialiș-
tilor, alăturîndu-se întregului po-
por în lupta pentru acordarea
independenței Algeriei. Sînt cu-
noscute și aprobate de cadrele
didactice din întreaga lume, de
către toate popoarele acțiunile
profesorimii japoneze pentru ză-
dărnicirea încercărilor reacțiunii
din țară și ale aljaților_șăi nord-
americani de a	învă-
țămîntul japonez.”arăta
'A. Pizarro la Sesiunea1.-‘Comite-
tului Administrativ al F.I.S.E.
din 16—21 martâ ’,4962, educa-
torii progresiști din toate ță-
rile capitaliste se simt uniți
în nevoia urgentă de a se
opune introducerii politicii răz-
boinice în școală, în lupta comu-
nă dusă pentru ca tinerele gene-
rații să fie crescute pe baza prin-
cipiilor umaniste ale păcii, prie-
teniei, respectului și înțelegerii
reciproce între popoare.
Pentru condiții mai bune
de muncă, pentru
drepturi și libertăți
democratice
Efectele politicii de război
duse de statele capitaliste se re-
simt puternic în scăderea nivelu-
lui de trai material și cultural al
popoarelor din aceste țări. Ca și
ceilalți oameni ai muncii, educa-
torii duc pe umărul lor povara
mizeriei, a condițiilor grele de
muncă. Salariile scăzute îi îm-
ping adeseori la greve. Este cu-
noscută în lumea întreagă situa-
ția deosebit de grea a educatori-
lor din Anglia, care sînt prost
plătiți, găsesc greu catedră
și trăiesc în locuințe mizere.
Lipsa de localuri, de material di-
dactic, sălile de clasă supraîn-
cărcate, fac ca munca învățăto-
rilor și a profesorilor din această
țară ca și din celelalte state ca-
pitaliste să fie o povară.
An de an omenirea este
martoră a unor mari manifestări
ale învățătorilor și profesorilor
pentru îmbunătățirea condițiilor
lor de viață și de muncă, pen-
tru drepturi economice și pro-
fesionale, pentru libertăți demo-
cratice și sindicale. Chiar în zi-
In laboratorul de chimie al Școlii medii nr. 119 din Mosc^r^ _r
lele trecute ziarele relatau des-
pre greva cadrelor didactice de
la școlile elementare și medii
din New York, declarată în sco-
pul majorării salariilor. Deși gre-
va a fost interzisă, în cele din
urmă, guvernatorul statului New
York a fost nevoit să aprobe o
sporire a salariilor învățătorilor
și profesorilor.
Văzînd în lupta oamenilor șco-
lii un pericol pentru liniștea stă-
pînilor sacului cu bani, statele
capitaliste duc o campanie dîrză
pentru îndepărtarea educatorilor
de la luptele lor revendicative,
pentru slăbirea unității lor de
luptă.
Dar în ultimul en s-a putut cons-
tata o extraordinară mobilizare
a forțelor educatorilor din Europa
Occidentală, Africa, Asia și A-
merica Latină în apărarea drep-
turilor lor legitime. în Franța,
Italia, Anglia, în Chile, Peru, Ar-
gentina, Uruguay, Columbia, Ve-
nezuela, Panama, Nicaragua, în
India, Iran, Japonia, în Senegal,
Dahomey, Camerun, Coasta de
Fildeș și în multe alte țări au
avut loc puternice demonstrații
revendicative, greve de răsunet
mondial. Oameni ai muncii din
școli, de pretutindeni și-au mani-
festat simpatia și solidaritatea cu
aceste acțiuni pe deplin justifi-
cate. Este deosebit de semnifi-
cativ să arătăm că mișcării ca-
drelor didactice din diferite țări
i s-a alăturat o mare masă de
învățători tineri. Multe din aceste
mișcări s-au soldat cu dobîndi-
rea unor ameliorări în privința
salariilor, a condițiilor de trai
materiale.
In apărarea școlii publice
și a învățămîntului laic
Nefiind interesată în dezvolta-
rea școlii publice, în sprijinirea
învățămîntului laic pentru faptul
că acestea nu corespund intere-
selor ei de clasă — burghezia
luptă pe de o parte pentru înlo-
cuirea școlii publice cu cea par-
ticulară, în special prin aceea cu
caracter confesional, iar pe de
altă parte sporește controlul a-
supra celei dintîi în scopul eli-
minării tuturor elementelor de-
mocratice pe care ea le-ar putea
cuprinde. In școlile din Franța,
Chile și din alte țări ale Euro-
pei Occidentale și ale Americiî
Latine, resursele pecuniare des-
tinate școlii publice se reduc me-
reu în favoarea școlii particulare,
în care au acces de obicei fiii ce-
lor avuți. Pentru apărarea desti-
nelor școlii publice, ale învăță-
mîntului laic, organizațiile profe-
sionale sindicale ale educatorilor,
organizațiile populare își unesc
tot mai evident eforturile. Lupta
pentru a împiedica destrămarea
școlilor publice, pentru dezvolta-
rea și perfecționarea acestor școli
a început să depășească limitele
învățămîntului, legîndu-se tot
mai mult de luptele generale ale
muncitorilor și popoarelor pentru
democrație și progres social.
Numeroase aspecte reflectă fe-
nomenele antipopulare și anti-
democratice vădite în învățămîn-
tul din țările capitaliste. Unul din
cele mai pregnante îl constituie
intervenția directă a monopolu-
rilor în formarea profesională și
tehnică a tineretului. Avînd ne-
voie de un personal specializat
în vederea participării la proce-
sele moderne de producție, mo-
nopolurile obțin din partea gu-
vernelor dreptul de a se ocupa
direct de pregătirea viitorilor
muncitori. In consecință, adese-
ori monopolurile elaborează pro-
gramele pentru acest comparti- -
ment al învățămîntului în așa
fel încît ele să asigure maxima
eficiență a activității muncitori-
lor în producție, reducînd +a
nimum sau chiar eliminînd ele-
mentele de cultură generală. Pro-
gramele sînt astfel alcătuite în-
cît duc ia creșterea dependenței
muncitorilor față de mașină, față
de întreprindere, de monopoliști și
interesele lor. Acest fenomen este
ilustrativ pentru tendința de des-
trămare a învățămîntului public
în țările capitaliste, pentru proce-
sul menit să adincească deosebi-
rile dintre munca fizică și cea
intelectuală, promoții întregi de
tineri fiind pregătite unilateral,
numai în funcție de nevoile mo-
nopoliștilor.
Profesorii luptă consecvent îm-
potriva amestecului monopoluri-
lor în învățămîntul profesional
și tehnic ca fiind un mare peri-
col pentru libertatea și viața vii-
torului muncitor. Lupta este
strîns legată de acțiunile între-
prinse în sprijinul democratizării
învățămîntului, pentru alocarea
de fonduri sporite nevoilor in-
strucției și educației, pentru ca >
acestea să corespundă necesități-
lor progresului social.
Un rol deosebit de important
în mobilizarea și unirea forțelor
educatorilor de pretutindeni la
lupta pentru pace, pentru rezol-
varea în spirit democratic a pro-
blemelor învățămîntului îl are
Federația Internațională a Sindi-
catelor de Educatori. Prin orga-
nizațiile sale, FISE acționează
împotriva manevrelor forțelor
reacționare care încearcă să ză-
dărnicească acțiunile drepte și
hotărîte ale pedagogilor, unita-
tea și solidaritatea lor interna-
țională.
Nimic în lume nu poate pune
stavilă avîntului și entuziasmului
eu care s-au angajat oamenii
muncii din școli în lupta lor no-
bilă și dreaptă.
Prof. univ. ION NISTOR
președintele Uniunii Sindicatelor
din Instituțiile de învățămînt și
Cultură