Proletari din toate țările, uniți-vă f
Organ al Ministerului InvâUmîntului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățământ și Cultură
Anul XIII nr. 657
vineri 20 aprilie 1962
8 pagini 25 bani
Urmăm învățătura marelui Lenin
La 22 aprilie se împlinesc 92
de ani de la nașterea lui Vladimir
Ilici Lenin, marele dascăl al pro-
letariatului, întemeietorul Parti-
dului Comunist al Uniunii Sovie-
fwe și al primului stat socialist
lume. întreaga viață a lui
^Rin. activitatea lui rodnică și
**plină de abnegație pe tărîm social
și politic sînt un măreț exemplu
de slujire neabătută a cauzei cla-
sei muncitoare, a idealurilor celor
mai nobile ale omenirii.
Intre multiplele probleme cărora
genialul conducător al clasei mun-
citoare le-a căutat și Ie-a găsit o
strălucită rezolvare se află și ace-
lea legate de educarea tinerei ge-
nerații, de pregătirea ei pentru
viață, ca o condiție absolut nece-
sară succesului muncii de con-
struire a societății noi.
★
In urmă cu ani, vizitînd încă-
perile vilei situate la cîțiva zeci
de kilometri de Moscova în care
Lenin și-a petrecut ultimii ani de
viață, un coleg pedagog, privind
pe îndelete biblioteca personală a
marelui conducător al primului
stat socialist din lume, observa
mulțimea lucrărilor legate de pro-
blemele educației tinerei gene-
rații.
îmi amintesc acest moment par-
curgînd impunătoarea culegere de
articole și cuvîntări ale lui Vla-
dimir Ilici Lenin despre învăță-
mîntul public — compendiu al
_ Concepțiilor sale în problemele
culturii, ale învățămîntului și ale
educației comuniste, concepții
este constituie baza pedagogiei
sovietice. Articolele și cuvîntările
lui Vladimir Ilici Lenin în pro-
Fiecare părinte, gîndindu-se la
fericirea copiilor săi, fiecare pro-
fesor, gîndindu-se la ziua de
miine a elevilor pe care îi in-
struiește și educă își pun firesc
întrebarea ,,ce vor deveni aceș-
tia în viață, care va fi aportul pe
care îl vor aduce societății?".
întrebarea cere un răspuns fun-
damentat pe o bună cunoaștere a
capacităților elevilor. Ea și-l află
pe măsură ce copilul înaintează
în vîrsta, pe măsură ce părinții și
profesorii îi cunosc posibilitățile,
înclinațiile, pe măsură ce îl aju-
tă să-și formeze și să-și dezvolte
aptitudinile.
Datorită însă faptului că unii
profesori și diriginți nu acordă a-
cestei probleme toată atenția cu-
venită, mai sînt elevi care se văd
nevoiți să decidă singuri, sau con-
sultîndu-se doar cu colegii, spre
ce profesiuni să se îndrepte.
Or, problema orientării profe-
sionale a elevilor, pentru ca la
absolvirea școlii să se îndrepte
spre profesiunea cea mai potri-
vită, nu este o simplă problemă
personală, care îi privește nu-
mai pe tinerii respectivi, ci este
în primul rînd o problemă de in-
teres general, care prezintă o im-
portanță deosebită pentru întrea-
ga societate, pentru stat.
Și în regimul burghezo-moșie-
resc statul se ocupa de orienta-
rea profesională — bineînțeles de
pe pozițiile claselor avute, în in-
teresul acestor clase și pentru a
asigura menținerea și întărirea
exploatării. Calea spre anumite
profesiuni era deschisă numai
blemele revoluției culturale și ale
educației comuniste ale tinerelu-
lui constituie de decenii, pentru
Partidul Comunist al Uniunii So-
vietice, o stea călăuzitoare în
lupta pentru dezvoltarea învăță-
mîntului sovietic, pentru educarea
tinerei generații de constructori
ai comunismului.
In „Proiectul de rezoluție cu
privire la atitudinea față de tine-
retul studios", prezentat la Con-
gresul al H-lea al P.M.S.D.R., în
celebrul articol „Socialismul și
religia , publicat în anul 1905 în
„Novaia Jizn“, în articolul „Com-
poziția națională a elevilor în
școala rusă', publicat în 1913 în
„Proletarskaia Pravda" sau în
atît de cunoscuta cuvîntare „Sar-
cinile Uniunilor Tineretului" rosti-
tă la al IH-lea Congres general al
Uniunii Tineretului Comunist din
Rusia, ca și în multe alte zeci de
articole și cuvîntări din diverse
etape ale activității Iui Lenin gă-
sim o imensă bogăție de idei des-
pre educație, instrucție, despre
școala comunistă, despre rolul și
sarcinile învățătorului în con-
strucția socialistă.
Relevînd sarcinile tineretului în
bătălia pentru făurirea unei vieți
noi, Lenin arăta în permanență
necesitatea ca tînăra generație să
acorde întreaga atenție învățătu-
rii, însușirii celor mai noi cuce-
riri ale științei și tehnicii absolut
necesare constructorului unei lumi
noi.
In același timp Lenin sublinia
că nu orice mod de a învăța te
ajută să te formezi ca adevărat
comunist. Cunoașterea din carte
a comunismului, cunoașterea lui
din broșurile și operele comu-
Orientarea profesională^^
fiilor celor avuți; pentru fiii oa-
menilor muncii se rezervau însă,
cu ajutorul numeroaselor bariere
ce li se puneau în cale, doar pro-
fesiunile în care erau sortiți să
fie victime ale exploatării.
în țara noastră, în care astăzi
se desăvîrșește construirea socia-
lismului. lucrurile s-au schimbat
fundamental și în această direc-
ție Ia fel ca în toate direcțiile
vieții economice, social-politice
și culturale. Căile spre oricare
profesiune sînt deopotrivă des-
chise tuturor fiilor celor ce mun-
cesc. Au dispărut, totodată, deo-
sebirile dintre profesiunile consi-
derate în trecut „superioare" și
cele considerate „inferioare",
toate profesiunile fiind la fel de
utile societății dacă ele contri-
buie la ridicarea bunăstării po-
porului și la înfăptuirea telului
măreț al omenirii — comunismul.
După cum se știe, unul din prin-
cipiile de bază ale orînduirii co-
muniste, chiar din prima sa fază,
cere ca fiecare membru al socie-
tății să slujească societatea după
capacitățile sale. Justa orientare
profesională a tinerilor ce ies de
pe băncile școlii constituie toc-
mai primul pas spre înfăptuirea
acestui principiu.
Pentru a da societății tot ceea
ce poate, orice membru al ei tre-
buie să aibă posibilitatea de a-și
valorifica la maximum capacită-
țile sale. De aceea, cunoașterea
posibilităților fiecărui copil încă
din primii ani de școală, forma-
rea, dezvoltarea și consolidarea
capacităților lui de-a lungul ani-
niste nu are absolut nici o va-
loare fără muncă, fără partici-
parea activă Ia lupta poporului
muncitor, căci o asemenea cunoaș-
tere menține vechea ruptură din-
tre teorie și practică caracteris-
tică societății capitaliste. O ase-
menea pregătire este unilaterală,
neconformă cu necesitățile vieții
noi care are nevoie de oameni
multilateral dezvoltați, de oameni
îndemînatici, pricepuți în activi-
tatea direct productivă, înar-
mați cu deprinderi de muncă și
cu temeinice cunoștințe teoretice.
Așa dar, învățămîntul poate fi
util cauzei comunismului, poate
pregăti constructori ai noii socie-
tăți numai în măsura în care este
legat de lupta pentru înlăturarea
orînduirii bazate pe exploatare,
de lupta pentru comunism, de
viață și de munca direct produc-
tivă. Numai prin această îmbinare
dintre muncă și învățătură,
școala poate fi utilă măreței bă-
tălii pentru făurirea secularelor
visuri de fericire ale popoarelor.
Această idee a necesității con-
tinuei legături dintre școală și
practică, a necesității de a lega
permanent învățătura cu munca
direct productivă, străbate ca un
fir roșu cele mai importante din-
tre articolele și cuvîntările lui V. I.
Lenin în legătură cu problemele
școlii. încă în articolul „La ce se
gîndesc miniștrii noștri", elaborat
la sfîrșitul anului 1897, Lenin scria:
„nu-ți poți închipui un ideal de so-
cietate viitoare fără îmbinarea în-
vățămîntului cu munca producti-
I. SAVA
(Continuare în pag. 2)
lor de școlaritate, ca și formarea
deprinderilor de utilizare a aces-
tor capacități și orientarea spre
acea profesiune în care ele să
poată fi valorificate la maximum
constituie una din sarcinile cele
mai importante ale școlii. Reiese
clar de aici că orientarea profe-
sională a tineretului școlar nu
poate fi socotită drept o sarcină
de moment, care se pune numai
în pragul absolvirii școlii, ci cu-
prinde întreaga perioadă a anilor
de școală.
Greșesc deci profund acei pro-
fesori care lasă problema orien-
tării profesionale a elevilor lor
exclusiv pentru ultima etapă a
școlii, după cum procedează gre-
șit și cei care lasă rezolvarea a-
cestei probleme numai pe seama
părinților, deoarece aceștia nu
dispun de posibilitățile pe care le
are școala pentru a cunoaște în
adincime capacitățile copiilor și
a îndruma în mod organizat dez-
voltarea lor.
Fără a neglija în nici un fel
munca de orientare profesio-
nală a elevilor din celelalte
clase, profesorii și îndeosebi di-
riginții claselor a Vil-a și a Xl-a
trebuie să acorde acum o aten-
ție mai mare elevilor acestor
clase. In momentul acesta, cînd
sînt chemați să spună un cuvînt
hotăritor pentru viitorul elevilor
lor, ei au datoria să verifice încă
o dată, printr-o observare mai
atentă, colaborînd strîns cu or-
ganizațiile de tineret, părerile,
concluziile formate de-a lungul
anilor.
Montarea unui separator tritazic în cadrul practicii de specialitate in
alelierul-școală ai Centrului școlar de construcfii din București
In Intîmpinarea zilei de 1 Mai
în aceste zile din preajma marii sărbători a oamenilor muncii din
întreaga lume, cadrele didactice și elevii, alături de toți oamenii
muncii din țara noastră, își sporesc eforturile pentru a obține rezul-
tate mereu mai bune în activitatea lor. Eforturile principale sînt
îndreptate mai ales spre ridicarea nivelului la învățătură, spre asi-
gurarea încheierii cu succes a anului școlar. O mare atenție acordă
școlile tot mai bunei desfășurări a muncii practice a elevilor, ca și
antrenării lor în acțiuni patriotice.
Cititorii gazetei noastre au trimis redacției numeroase scrisori în
care vorbesc despre munca însuflețită a învățătorilor și profesorilor
în întâmpinarea zilei de 1 Mai.
La Școala de 8 ani nr. 8 din
Iași, de pildă, s-au luat de curînd
o serie de măsuri menite să asi-
gure consolidarea cunoștințelor
tuturor elevilor. S-au prevăzut,
astfel, măsuri privind îmbu-
O mare importanță în îndepli-
nirea sarcinilor legate de orien-
tarea profesională a tinerilor ab-
solvenți o are cunoașterea docu-
mentelor de partid, îndeosebi a
acelora care trasează perspecti-
vele ce se deschid în fața fiecă-
rei ramuri a economiei naționale,
care stabilesc sarcinile privind
pregătirea de cadre pentru eco-
nomia națională. Congresul al
III-lea al P.M.R. a pus in fața
școlii sarcina ca in cursul planu-
lui de 6 ani să pregătească circa
260.000 muncitori calificați și
peste 100.000 tehnicieni. Aceasta
înseamnă că un mare număr de
absolvenți a șapte clase trebuie
să fie îndrumați spre școlile pro-
fesionale, iar o bună parte din-
tre absolvenții școlii medii spre
școlile tehnice.
încheierea colectivizării agri-
culturii — realizare de impor-
tanță istorică înfăptuită de po-
porul nostru sub conducerea Par-
tidului Muncitoresc Romîn —
pune de asemenea o serie de sar-
cini de care trebuie să se țină
seamă în orientarea profesională
a viitorilor absolvenți.
Ca urmare a succeselor obți-
nute în încheierea generalizării
învățămîntului de 7 ani aproape
toți tinerii în vîrsta de 14 ani vor
absolvi în anul acesta învățămîn-
tul obligatoriu de cultură gene-
rală. în fața lor se deschid trei
căi: școala profesională sau de
meserii, școala medie, intrarea in
producție.
(Continuare in pag. 5)
nătățirea predării lecțiilor prin
folosirea mai judicioasă a mate-
rialului didactic, prin organiza-
rea mai bună a momentului fi-
xării etc. Cadrele didactice întă-
resc legătura lor cu organizația
de tineret și cu părinții elevilor.
Pe această linie școala a organi-
zat de curînd o ședință cu pă-
rinții, unde s-a discutat despre
modul în care ei pot ajuta pe
copiii lor să obțină rezultate tot
mai bune Ia învățătură. (De la
Constantin Căruțașu, Huși).
★
Elevii Centrului școlar de con-
strucții din București lucrează
cu mult avînt pe șantierul școlii
lor. Aici s-au înălțat în scurtă
vreme un nou corp de clădire
cu opt săli de clasă, sală de lec-
tură și cabinete școlare, patru
ateliere spațioase și un grup so-
cial cuprinzînd un internat pen-
tru 240 de elevi.
în noul corp al școlii, înălțat
acum complet, elevii zugravi lu-
crează cu spor la tencuielile in-
terioare. Ei și-au luat angaja-
mentul să termine această lucra-
re pînă Ia 1 Mai.
Prin munca lor viitorii cons-
tructori au adus pînă în prezent
Trustului de construcții care tu-
telează școala economii de mii
de lei. (De la ing. Mihai Tudose,
București).
★
Lucrînd alături de harnicii co-
lectiviști pe ogoarele gospodăriei
agricole colective „N. Bălcescu",
elevii Școlii medii din comuna
Bolintinul din Vale aplică in
practică cele acumulate la lec-
țiile de cunoștințe agricole, știin-
țe naturale, chimie. Sub îndru-
marea profesorilor, a inginerului
agronom și a tehnicienilor din
gospodărie elevii iau parte ac-
tivă la muncile agricole din acest
sezon : stropiri de primăvară îm-
potriva dăunătorilor, însămințări,
precum și o serie de activități in.
ferma gospodăriei (de la P. Ion,
Bolintinul din Vale).
Școala și organizațiile de tineret
i
muncă pe care o îndrăgesc
E greu să nu îndrăgești munca
<îe instructor de pionieri —
muncă minunată care ajută la
formarea oamenilor noi, consti-
tuind cel mai de preț sprijin în
activitatea instructiv.educativă.
Iată de pildă, anul acesta, îm-
preună cu cadrele didactice și
activul pionieresc, am hotărît să
urmărim cu deosebire formarea
la elevi a unei atitudini conști-
ente față de învățătură, socotind
aceasta ca o verigă principală
în pregătirea lor pentru viață. în
acest scop am folosit numeroase
acțiuni care cuprindeau sfere
diverse. Făcînd acum un bilanț
sumar al activității noastre, pot
afirma că cele mai multe roade
le-au dat acțiunile menite să
contribuie la educarea politică a
elevilor.
Prin formele de activitate din
ce în ce mai interesante pe care
le folosim, organizația de pio-
nieri din școală își aduce contri-
buția la educarea comunistă a
copiilor. Pionierii din unitatea
noastă discută în cadrul detașa-
mentelor probleme ce se ivesc
în școală, îi ajută pe pionierii și
școlarii mai slabi la învățătură.
Sub îndrumarea organizației
de partid din comună și cu aju-
torul cadrelor didactice, am re-
ușit să folosim în detașamentele
de pionieri forme de activitate
potrivite vîrstei copiilor pentru
ca activitatea să fie cît mai a-
tractivă, am folosit întotdeauna
activul pionieresc precum și ini-
țiativa și propunerile copiilor,
i.am lăsat pe ei să organizeze
diversele activități, iar^noi i-am
ajutat.
Colectivul de instructori din
școală explică copiilor, pe înțe-
lesul lor, cele mai importante
evenimente politice interne și
internaționale, realizările regi-
mului democrat-popular. în acest
scop se organizează în adunări
de grupă, de detașament, convor-
biri legate de diferite evenimente
interne și internaționale. De a-
semenea, îi ajutăm pe copii să
eunoască trecutul de luptă al
partidului. Organizăm adunări
în care sînt invitați activiști
După alegerea noului activ pi-
onieresc, în unitatea noastră
s-au ținut cu regularitate in-
struiri lunare cu activele de
detașament și de grupă. In ca.
drul activităților educative am
căutat să învățăm cu activul
pionieresc jocuri pionierești, pre-
cum și cîntece despre patrie și
partid, care au fost apoi învă-
țate cu toți pionierii.
în activitatea care se desfă-
șoară în unitatea noastră există
• strînsă legătură între activul
pionieresc, instructori și cadrele
didactice.
în centrul atenției noastre a
fost lupta pentru obținerea no-
telor bune, lupta împotriva me-
diocrității. Am înființat grupe
de întrajutorare, care au avut
un rol însemnat în ridicarea ni-
velului la învățătură al elevi-
lor. Pentru stimularea elevilor
buni la învățătură am introdus
poșta detașamentului. în fiecare
săptămînă, celor mai buni elevi
le-am trimis felicitări. Aceste
felicitări i-au stimulat pe copii
Elevii slabi s-au străduit să în-
vețe și ei bine. Pentru elevii
slabi la învățătură am cerut,
prin scrisori, ajutorul părinților.
Prin aceste metode am reușit să
obținem rezultate frumoase. La
sfîrșitul acestui trimestru, din
444 de elevi, numai 2 au rămas
corijenți. Pentru a-i ajuta pe co-
pii să.și petreacă în mod plă-
cut și educativ timpul liber, uni-
tatea de pionieri din școala no js-
tră, în colaborare cu direcțiunea
școlii a organizat vizite la G.A.C.
și G.A.S., excursii la București,
Doftana, Sinaia. Aceste vizite și
Cele spuse în articolele publicate în
rubrica de față reprezintă cuvintele ros-
tite de instructoarele superioare de pio-
nieri Elena Dumitrică și Elena Bretoiu Ia
ședința plenară lărgită a C.C. al U.T.M.
de partid. Ei vorbesc copiilor
despre trecutul de luptă al
partidului, despre lupta oameni-
lor muncii, conduși de partid,
pe drumul desăvîrșirii construc-
ției socialiste. De obicei, aceste
adunări sînt urmate de programe
artistice, de poezii și cîntece
despre patrie și partid.
Pentru a-i ajuta pe copii să
cunoască viața și realizările pa-
triei noastre am organizat nume,
roase adunări. Astfel, adunările
pionierești „înflorește țara mea“,
„Călătorie imaginară pe harta
raionului" s-au bucurat de mult
succes. Curînd după aceste adu-
nări o pionieră a venit cu pro-
punerea să organizăm adunarea
pionierească intitulată „Călăto-
rie pe harta comunei noastre".
La această adunare am invitat
un colectivist bătrân. El a vor-
bit copiilor despre trecutul sa-
tului nostru, arătind cum era
acesta pe vremea cînd el era tî-
năr. Bătrînul a povestit copiilor
că pămîntul care astăzi aparține
colectivei, în trecut era propri-
etatea unui moșier. Astăzi, pe
fosta moșie sînt zeci de case noi,
avem o gospodărie agricolă co-
lectivă, 3 școli. Copiii noștri se
mindresc cu satul lor.
Tot în vederea cunoașterii ra-
ionului nostru am vizitat cu pi.
onierii fabrica de rulmenți din
Bîrlad. fabrica de confecții. Mu-
zeul „Vasile Pirvan“ și alte o-
biective.
Educația copiilor prin muncă
a constituit o preocupare perma-
nentă a noastră. Ea a contribuit
la dezvoltarea respectului copii-
lor față de muncă și față de cei
ce muncesc, i-a făcut să devie
mai conștienți de însemnătatea
pe care o are îndeplinirea înda-
toririlor școlare, mai disciplinați.
Copiii au participat cu mult en-
tuziasm la amenajarea școlii, la
recoltatul porumbului de la gos-
podăria agricolă colectivă din
satul nostru, la plantarea unui
teren de zece hectare cu pomi
fructiferi și puieți de salcîm și la
alte munci obștești.
In atenția organizației de pio-
nieri a stat mereu sarcina dez-
strînsă
excursii au avut ca scop cunoaș-
terea realizărilor și frumuseților
patriei noastre.
Un rol important in educarea
copiilor l-au avut și adunările
pionierești. S-au ținut adunări
intitulate : „Orașe noi pe harta
țarii", „Mulțumim din inimă
partidului" etc. în clasa a VII-a
am organizat adunări intitulate :
„Ce să fiu ?' Aceste adunări au
avut o influență pozitivă asupra
elevilor : 19 elevi din clasa a
Vil-a sînt hotărîți ca după ter-
minarea anului școlar să lucreze
în agricultură.
De asemenea, am căutat să
dezvoltăm la elevi dragostea față
de avutul obștesc. In toamnă,
elevii școlii noastre au recoltat
porumb de pe o suprafață de 35
ha. De asemenea, elevii au par-
ticipat, după puterile lor, la con-
struirea unei clase de curs. Prin
vizitele efectuate la G.A.C. și
G.A.S. am dezvoltat la elevi dra-
gostea pentru sectorul zootehnic.
Cu sprijinul G.A.C., pionierii din
unitatea noastră vor lua în gri-
jă doi stupi de albine.
Dar în această privință noi
trebuie și putem să facem mai
mult. Comitetul raional U.T.M.
să îndrume organizațiile U.T.M.
din G.A.C.-uri și G.A.S. .uri să
trimită mai des la unitățile de
pionieri de la sate tineri fruntași
din sectorul zootehnic care să le
vorbească pionierilor și școlari-
lor despre frumusețea meseriei
de îngrijitor de animale. Fără
îndoială că astfel de întîlniri vor
contribui ca tot mai mulți ab-
solvenți ai școlii de 8 ani să se
îndrepte spre școlile care pregă-
tesc cadre pentru agricultură.
ELENA BRETOIU
instructoare superioară
de pionieri la Școlala de 8 ani
din comuna Vieru,
voltării multilaterale a copiilor.
Șezătorile pe care le.am orga-
nizat au făcut cunoscute copiilor
cele mai valoroase opere ale
scriitorilor noștri. Anul acesta
șezătorile au fost închinate unor
scriitori mult îndrăgiți de copii
— Ion Creangă și Mihail Sado-
veanu.
Instructorii se preocupă pen-
tru ca în adunări, în excursii
copiii să învețe cîntece și jocț
pionierești, care contribuie ca -i
viața unității să fie voie bună,
cîntec și joc, atît de potrivite
muncii noastre pionierești.
La noi au devenit tradiționale
concursurile „Cel mai bun cîn-
tăreț“, „Cel mai bun dansator”
etc. La concursul „Cel mai bun
cîntăreț“ am descoperit cîțiva
copii talentați care s-au prezen-
tat la faza raională a concursu-
lui cultural-artistic al pionieri-
lor și școlarilor, fiind selecțio-
nați și pentru faza regională.
Desigur, se pune întrebarea
firească : Care este efectul acti-
vității noastre pionierești ? Răs.
punsul l-ar putea da oricine ar
vizita școala noastră, ar asista
la lecții, la adunările de detașa-
ment ori de grupă, la activită-
țile obștești ori ar face o simplă
lectură a gazetelor de perete.
Pentru majoritatea copiilor în-
vățătura nu este o problemă
personală, ci este socotită ca
o sarcină obștească, ca o datorie
patriotică. Aceasta se observă
din felul cum se ajută între ei
de felul cum țin la prestigiul
clasei și al școlii lor. în rîndul
pionierilor și școlarilor domnește
o atitudine combativă, deschisă,
de ajutor reciproc.
Desigur cele spuse aici sînt
doar cîteva crîmpeie din activita-
tea noastră. N-aș vrea să se
creadă nici că totul la noi este
în perfectă ordine, că nu mai a-
vem nimic de făcut. Mai tre-
buie să luptăm de exemplu îm-
potriva mediocrității la învăță,
tură. Dacă în comparație cu anii
trecuți numărul elevilor cori-
jenți a scăzut simțitor, mai sînt
încă destui elevi care trec clasa
la limită. Dar folosind opinia
sănătoasă care domnește în rîn-
dul pionierilor și școlarilor, spri-
jinind îndeaproape munca învă-
țătorilor și profesorilor, care
nu-și precupețesc eforturile, sîn-
tem convinși că în curînd toți
elevii școlii vor învăța bine și
foarte bine.
ELENA DUMITRICĂ
instructoare superioară de pio-
nieri la Școala de 8 ani din
comuna Perieni, raionul Bîrlad
Un mic plan alcătuit în minte,
Primirea distincției pionierești — o sărbătoare pentru fiecare pionier
din patria noastră.
Urmăm învățătura
marelui Lenin
(Urmare din pag. 1)
vă a tinerei generații: nici învăță-
mîntul și studiile fără munca pro-
ductivă, nici munca productivă
fără învățămînt și studii făcute pa-
ralel n-ar putea ii ridicate la înăl-
țimea cerută de nivelul actual al
tehnicii și al științelor".
De o mare însemnătate sînt
de asemenea, însemnările făcute
pe marginea tezelor Nadejdei
Krupskaia despre învățămîntul
politehnic. In aceste însemnări
scrise în 1920, Lenin a dat pedago-
gilor sovietici indicații concrete cu
privire la felul în care trebuie
înțeles învățămîntul politehnic și
Ia ceea ce trebuie făcut practic
din acest punct de vedere într-o
primă etapă a construcției socia-
liste. Astfel, Lenin arăta necesita-
tea de a se trece la acel învăță-
mînt care oferă elevilor bazele
teoretice pentru înțelegerea prin-
cipiilor producției moderne și de-
prinderi de muncă la nivelul pro-
ducției modeme, la un sistem de
învățămînt care să lege strîns
școala de viața, să îmbine învăță-
tura cu munca practică a elevi-
lor în producție.
V. I. Lenin arata necesitatea ca
în școala medie, pe lîngă înar-
marea elevilor cu cunoștințe de
cultură generală (bazele științe-
lor), și de educarea lor ideologică,
să li se formeze și un orizont
politehnic, ca ei să-și însușească
„bazele (elementele) învățământu-
lui politehnic". Această teză a lui
Lenin privind formarea unui om
multilateral dezvoltat presupunea
însă nu numai introducerea unor
sporadice activități practice în
școală. Problema era mult mai
profundă, căci legătura dintre
școală și practică reclama ampla
antrenare a tineretului în munca
productivă folositoare societății
și, în același timp, crearea tutu-
ror posibilităților pentru ca ma-
sele de milioane de tineri din fa-
brici, de pe ogoare să-și poală
continua, muncind, învățătura. A-
cest lucru, care nu a fost posibil
în orânduirea capitalistă, a deve-
nit o necesitate imediată în con-
dițiile victoriei luptei clasei mun-
citoare, în condițiile construcției
socialiste. In ciuda marilor greu-
tăți prin care trecea tânărul stat
sovietic în primii ani ce au urmat
Marii Revoluții Socialiste din Oc-
tombrie, Partidul Comunist al
Uniunii Sovietice a acordat tot
învățamintului pe linia mărețelor
idei ale lui Vladimir Ilici Lenin.
Marile succese obținute de-a lun-
gul anilor de către școala sovie-
tică în pregătirea uriașelor'deta-
șamente de cadre care au con
struit măreața orînduire sociar: ă
sînt rodul traducerii în viață a
genialelor idei ale lui Vfcsdimzr
Ilici Lenin.
In istoria școlii sovietice o im-
portanță cu totul deosebită au
„Tezele Comitetului Central al
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice și ale Consiliului de
Miniștri al U.R.S.S. cu privire Ia'
întărirea legăturii școlii cu viața
și întărirea continuă a sistemului
învățamintului public", teze care
reprezintă o aplicare strălucită, la
condițiile construirii desiășurate
a comunismului, a învățăturii le-
niniste cu privire la îmbinarea
învățamintului cu munca produc-
tivă și cu privire la învățămîntul
politehnic. „Sistemul învățămîn-
tului public este organizat în așa
fel — se spune în Programul
Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice — ca instrucția și edu-
cația tinerei generații să fie strîns
legate de viață, de munca în pro-
ducție, astfel ca populația adultă
să poată îmbina munca în sfera
producției cu continuarea învă-
țământului profesional și a studi-
ilor, potrivit înclinațiilor perso-
nale și nevoilor societății. în-
vățământul public întemeiat pe
aceste principii va contribui la
formarea membrilor multilateral
dezvoltați ai societății comuniste,
la rezolvarea uneia dintre cele
mai importante probleme sociale
— înlăturarea deosebirilor esen-
țiale dintre munca intelectuală și
cea fizică".
In Republica Popslară Romînă,
în anii regimului de democrație
populară școala a cunoscut pre-
faceri radicale, partidul nostru
călăuzindu-se în întreaga sa poli-
tică școlară după învățătura mar-
xist-leninistă cu privire la in-
strucție și educație, în care gă-
sește un tezaur neprețuit de idei
și experiență verificate de-a lun-
gul întregii practici de construire
a socialismului și comunismului în
U.R.S.S. Traducînd în viață învă-
țătura leninistă cu privire Ia școa-
lă și educație, cadrele noastre di-
dactice muncesc cu elan, sub con-
ducerea partidului, pentru a creș-
te oameni de înaltă cultură, oa-
meni care-și dăruiesc toate forțele
măreței bătălii pentru continua in-
In ajutorul
cunoașterii elevilor
9
Cunoașterea particularităților
psihice ale elevilor este o nece-
sitate izvorîtă din însuși proce-
sul educației comuniste.
Scopul educației comuniste, de-
terminat de cerințele dezvoltării
societății, impune un program
unitar în vederea formării omu-
lui nou, constructor activ și
conștient al socialismului și co-
munismului, cu o factură psiholo-
gică cerută de morala comunistă.
Cum însă oamenii sînt foarte di-
ferențiați, în funcție de marea
varietate funcțională a activității
nervoase superioare, de expe-
riența de viață acumulată etc.,
pentru realizarea unui profil psi-
hologic corespunzător omului co-
munist nu este suficient să cu-
noaștem numai particularitățile
psihice generale, caracteristice
unei anumite etape in dezvol-
tarea personalității copiilor, ci
este necesar a cunoaște și ceea
ce diferențiază un copil de alt
cppil de aceeași vîrstă — adică
^•■ticularitățile sale individuale
și, ca atare, în cadrul tratării
generale în procesul educației să
știm să luăm în considerare și
particularitățile individuale ale
fiecărui copil. Numai o asemenea
rezolvare a raportului dintre ge-
neral și particular asigură efi-
ciența educației, deoarece numai
cunoscînd legile generale de dez-
voltare a psihicului copilului,
precum și particularitățile sale
individuale, vom ști să acționăm
în cunoștință de cauză în vederea
formării celor mai caracteristice
trăsături de caracter cerute de
viață, de societatea noastră.
Educarea tinerei generații —
ținînd seama de principiul tra-
tării individuale — ne pune în
față marea posibilitate de a des-
coperi, chiar acolo unde particu-
laritățile negative sînt evidente,
acea însușire pozitivă pe care e-
ducatorul, considerînd-o drept
veriga cea mai importantă din
viața copilului, o va putea dez-
volta la maximum, în defavoarea
particularităților negative, care
vor păli treptat, pînă la stin-
gere.
Am putea spune, într-un mod
alegoric, că stăpînirea legității
dezvoltării psihice a copilului, ca
și cunoașterea a ceea ce este pro-
priu, individual, ne dă posibilita-
tea de „a asculta'1 ritmul dez-
voltării psihice proprii fiecăruia
dintre copiii care ne sînt încre-
dințați spre a-i educa. Putem
sesiza'astfel momentul în care, în
viața lui psihică, în ritmul nor-
mal al dezvoltării sale, se pro-
duce o deviere, o încetinire sau
o stagnare și, în consecință, pu-
tem acționa pentru preîntîmpi-
narea ei sau, dacă s-a declan-
șat, pentru oprirea evoluției sale
și revenirea la viața funcțională
normală, așa cum, pe un plan cu
totul deosebit, un inginer specia-
list, ascultînd mersul agregatului
pe care-1 conduce, va putea spu-
ne cu toată precizia unde începe
defecțiunea numai pe baza unui
sunet difuz în mersul normal al
agregatului, pe care mulți nu-1
vor putea intercepta sau dife-
renția și, mai mult decît atît, el
va putea indica ce trebuie făcut
de urgență pentru a preîntîm-
pina oprirea agregatului.
Vorbind la cel de al X-XII-lea
Congres al P.C.U.S. despre edu-
cația comunistă și dezvoltarea
multilaterală a personalităților,
tovarășul N. S. Hrușciov spunea :
„Dacă tinerii puieți de pomi fruc-
tiferi sînt vătămați într-o măsu-
ră oarecare, cită muncă trebuie
să cheltuim pentru a-i salva și
a-i îndrepta; dar nici aceasta nu
reușește întotdeauna. Așa se în-
tîmplă și cu oamenii din tînăra
generație".
Marea majoritate a cadrelor
didactice din țara noastră au în-
țeles acest mare adevăr și în
munca lor depun eforturi susți-
nute în vederea educării omului
nou, multilateral dezvoltat. Ei au
conștiința clară că acest dezide-
rat poate fi atins numai dacă se
acționează în cunoștință de cau-
ză, prin studierea particularități-
lor psihice ale elevilor, pentru a
se putea preveni, frîna și stinge
unele particularități negative din
comportamentul lor.
Pentru aceasta se cere orien-
tarea activității educative după
ultimele cerințe ale pedagogiei și
psihologiei științifice și o muncă
perseverentă din care să nu lip-
sească pasiunea și abnegația.
în felul acesta a muncit o în-
vățătoare de la Școala nr.
124 din Capitală care a pri-
mit să introducă în colecti-
vul clasei I. pe care o con-
ducea, un copil condamnat ca „ne-
educabil" de fostul institut de
igienă mintală. Pornind de la
tezele pavlovismului, învățătoa-
rea s-a străduit să aplice princi-
piile psihologiei noi, și-a mobi-
lizat toate forțele fizice și inte-
lectuale și a reușit să-l facă pe
copilul respectiv să se adapteze
unei munci organizate, să devină
chiar pionier in clasa a IV-a, cu
toate devierile pe care le pre-
zenta în activitatea nervoasă su-
perioară în momentul introdu-
cerii lui în colectiv.
Nu trebuie să scăpăm din ve-
dere faptul că tratarea indivi-
duală are importanță nu numai
pentru a frîna abaterile sau de-
vierile din viața psihică a unor
copii ce prezintă probleme sub
raport pedagogic, ci trebuie
privită ca un principiu general,
ce se aplică întregului colectiv de
elevi.
într-o anchetă întreprinsă de
noi, am auzit un învățător șfir-
mînd : „Dacă în munca noastră
am ține seama numai de marea
varietate sub care se prezintă
elevii în ceea ce privește sensi-
bilitatea (emotivitatea) lor, sau
numai de capacitatea diferen-
țiată a receptivității lor, și încă
ar fi suficient pentru a justifica
necesitatea tratării individuale a
copiilor în procesul instrucției și
educației".
Prin ancheta întreprinsă am
ajuns la concluzia că un mare
număr de învățători și profesori
sînt preocupați de această pro-
blemă importantă. Dar tot acea-
stă anchetă ne-a demonstrat că
bunele intenții sînt uneori frî-
nate de faptul că nu toate ca-
drele didactice știu cum trebuie
realizată în practică tratarea in-
dividuală.
Avînd în vedere rolul și im-
portanța problemei, considerăm că
este cazul să reamintim pe acea-
stă cale, într-un mod concentrat
(spațiul nepermițînd o tratare a-
nalitică de amănunt), unele pă-
reri cu privire la metodele care
pot fi folosite de profesori pen-
tru cunoașterea particularităților
psihice ale elevilor și la comple-
tarea fișei de caracterizare psiho-
pedagogică.
Metodele de cercetare psiholo-
gică care pot fi aplicate de învă-
țători și profesori sînt următoa-
rele : observația, analiza psiho-
logică a produselor activității
copiilor, experimentul psiho-pe-
dagogic și convorbirea.
Observația — ca metodă de
cercetare — nu trebuie înțeleasă
în sensul ei restrîns, ci efectuată
ca o urmărire sistematică și per-
severentă a reacțiilor copiilor —
fie verbale, fie motorii — în
toate împrejurările, în scopul re-
levării diferitelor aspecte ale
vieții lor psihice. Observația
oferă mari posibilități pentru ob-
ținerea datelor necesare caracte-
rizării psiho-pedagogice a elevi-
lor.
Unde observăm copilul ?
11 vom observa, pe cît este po-
sibil, în toate formele de activi-
tate : la școală — în procesul
de învățămînt, în recreație, în
sala de lucrări practice, pe tere-
nul școlar — pe stradă, acasă, Ia
competiții sportive, la teatru,
cinematograf etc.
Ce anume observăm "
Chiar din definiția dată mai
sus reiese că observăm atît reac-
țiile verbale ale copilului, cît și
cele mai diverse reacții motorii.
Vom înregistra astfel în caietul
de observație răspunsuri la lec-
ții. manifestările verbale în tim-
pul jocului și în toate celelalte
activități, faptele de conduită în
toate împrejurările de viață —
în relațiile cu societatea, cu co-
lectivul din care face parte, în
atitudinea față de muncă în ge-
neral și în munca de învățătură
în special — și chiar în felul de
a se manifesta față de sine în-
suși. Fiecărei categorii de obser-
vații îi vom da o interpretare
psihologico-pedagogică corespun-
zătoare.
In felul acesta îl cunoaștem
mai bine pe elev și ca atare îl
vom educa mai bine.
O cale importantă de cunoaș-
tere a elevului este analiza psi-
hologică a produselor activității
sale. Produsele activității arată
măsura dezvoltării psihicului în
general și laturile sale domi-
nante în special.
Ce anume produse ale activi-
tății vom analiza din punct de
vedere psihic și pedagogic ?
Vom examina lucrări scrise de
control curent, tezele trimestria-
le, compoziții libere, desene
după natură, desene din imagi-
nație, desene tehnice, referate
prezentate la cercurile științifice,
obiecte executate în cadrul lucră-
rilor practice, rezultate obținute
în munca pe terenul școlar etc.
Toate acestea pot spune mult
despre lumea interioară a copi-
lului : despre modul lui de a
percepe lumea, despre felul re-
prezentărilor lui, despre calitățile
sale de înțelegere, despre imagi-
nația sa, despre aptitudinile, inte-
resele, trebuințele și sentimen-
tele sale etc.
In felul acesta metoda analizei
produselor activității elevilor nu
numai că completează observa-
ția, dar poate furniza indiciii ca-
racteristice dezvoltării psihice a
elevilor. Ea permite studierea
stadiului de dezvoltare la care
s-a ajuns în cadrul procesului
instructiv-educativ în școală, pre-
cum și a căîi specifice pe care
merge această dezvoltare.
Experimentul psiho-pedagogic
poate fi folosit de cadrele didac-
tice ca mijloc de control al da-
telor obținute pe calea observa-
ției și a analizei psihologice a
produselor activității elevilor.
Experimentul psiho-pedagogic
cere o mai mare specializare. Cu
toate acestea nu trebuie să se
renunțe la această metodă, care
poate furniza date precise asupra
particularităților atenției, perce-
perii, reprezentărilor memoriale
sau ale imaginației, asupra gîn-
dirii, aptitudinilor, asupra tipuri-
lor de sistem nervos ș.a.m.d.
O importanță deosebită pre-
zintă metoda convorbirii, deoa-
rece prin intermediul ei putem
obține date psihologice impor-
tante. Vom folosi fie discuția
directă cu subiectul cercetat, fie
conversația cu părinții, profesorii
și alte persoane care îl cunosc.
Este vorba nu de o convorbire
oarecare, ci de o convorbire diri-
jată după un scop bine determi-
nat, și anume scopul cercetării
particularităților psihice ale ele-
vului subiect. Ca atare profesorul
își va formula în prealabil proto-
colul întrebărilor, în așa fel îneît
din răspunsuri să poată trage
concluzii asupra convingerilor
elevului, asupra opiniilor, prefe-
rințelor, trebuințelor și interese-
lor sale, asupra motivelor activi-
despre subiectul cercetat poate
confirma sau infirma cele con-
statate din convorbirea directă și
contribuie, de asemenea, prin co-
relație, la îmbogățirea datelor la
care s-a ajuns pe calea celorlalte
metode.
Iată un model privind felul
cum s-ar putea desfășura cerce-
tarea pe calea acestor metode :
Datele biografice ale elevu-
lui : numele și pronumele, data
nașterii, părinții, clasa, școala etc.
Data cercetării: 10.IV.1960.
Metoda folosită: Convorbire
cu educatoarea.
împrejurarea în care s-a făcut
cercetarea : Vizită în parc.
Conținutul cercetării : Copil
capricios, impulsiv, nesociabil,
vrea să pună stăpînire pe cele
mai frumoase jucării. Este cres-
cut de bunica lui, mama murind
cînd el avea 2 ani. Tatăl se în-
grijește puțin de educația copilu-
lui. Acesta face acasă ce vrea,
sub oblăduirea binevoitoare a
bunicii.
Interpretarea psiho-pedagogică
a cercetării: In perioada ante-
preșcolarității, cînd apar tendin-
țele de independență ce se ex-
primă prin cuvîntul „vreau", nu
i s-au elaborat frîne condiționate
atît de necesare educației de
viitor. Copil supraexcitabil. slabe
forme ale inhibiției condiționate
de diferențiere și intîrziere.
Data cercetării : 15.V.1960.
Metoda folosită : Convorbire
cu bunica copilului.
împrejurarea în care s-a făcut
cercetarea : Vizită la domiciliu,
prealabilă începutului de an șco-
lar.
Conținutul cercetării : Bunica
relatează fapte ale copilului : la
4 ani a tras fața de masă —
agățîndu-se de ea — și a spart
serviciul de masă. La 5 ani a stri-
cat aparatul de radio etc.
Interpretarea psiho-pedagogi-
că a cercetării : Se verifică lip-
sa formării frînelor condiționate
și a inhibiției condiționate.
Data cercetării : 1.IX.1960.
Metoda folosită : Convorbire
cu tatăl copilului.
împrejurarea în care s-a făcut
cercetarea : Vizită prealabilă în-
ceputului de an școlar.
Conținutul cercetării: „Sînt
foarte mulțumit că începe școala
— spune tatăl — în felul acesta
se va strînge de pe drumuri. Eu
nu am timp să mă ocup de el,
bunică-sa nu are autoritate" etc.
Intr-o singură ocazie poate să-l
liniștească și anume, atunci cînd
începe să-i spună povești. De
fapt, acum cunoaște multe po-
vești și poate să le reproducă,
chiar foarte închegat pentru vîr-
sta lui. Și mai are o plăcere
deosebită pentru desenul cu cre-
ioane colorate".
Interpretarea psiho-pedagogică
a cercetării : Se verifică cele
constatate anterior. Un amănunt
care va fi foarte important pen-
tru educația copilului — și anu-
me, interesul pentru povestire și
desen. Se pune întrebarea ce po-
sibilități are să redea în imagini
o povestire. întrebarea va fi ur-
mărită în viitor și ea poate lă-
muri mersul educației copilului.
Data cercetării : 15.IX.1960.
Metoda folosită : Observația,
împrejurarea în care s-a făcut
cercetarea : Prima zi de școală.
Conținutul cercetării: Semne
de vioiciune deosebită. Se aco-
modează repede cu noul mediu.
Pînă la serbare aleargă prin
curte, trecînd repede de la o ac-
tivitate la alta. în timpul ser-
bării întoarce capul cu repezi-
ciune de la un stimulent la altul.
Pe la mijlocul cuvîntării directo-
rului pleacă din cerc și se opre-
ște pe terenul de sport.
Interpretarea psiho-pedagogică
a cercetării : Semne ale tempe-
ramentului coleric.
Data cercetării: 18.IX. 1960.
Metoda folosită : Observația,
împrejurarea în care s-a făcut
cercetarea : Lecția de povestire.
Conținutul cercetării: în timpul
povestirii este foarte atent. După
povestire desenează cu îndemî-
nare unele aspecte ale povestirii.
Interpretarea psiho-pedagogică
a cercetării: Se confirmă cele
spuse de tatăl său, și anume pre-
zintă interes deosebit pentru de-
sen și povestire.
Cercetarea continuă în tot
timpul anului.
La sfîrșitul anului profesorul
sau învățătorul va alcătui carac-
și în funcție de programa studie-
rii psihologice și pedagogice a
elevului, desprinzînd trăsăturile
esențiale, de bază ale personali-
tății lui, adică ceea ce se repetă
în mod constant atît din punct
de vedere al trăsăturilor pozitive
cît și al celor negative.
Acestui tablou psihic trebuie
să-i adăugăm ceea ce se întreză-
rește în profilarea personalității
elevului și mijloacele educative
necesare frînării trăsăturilor ne-
gative și dezvoltării nelimitate a
particularităților pozitive. în ca-
zul de mai sus se vor indica mij-
loacele necesare frînării manifes-
tărilor nesociale, modificării par-
ticularităților genotipice colerice
pe calea educației continue a in-
teresului pentru o activitate se-
lectivă artistică, pentru care ma-
nifestă interes.
Pe baza acestei caracterizări se
continuă în clasa a H-a acțiune:*
educativă asupra copilului.
Munca trebuie continuată an
de an, în așa fel îneît la absol-
virea școlii caracterizarea să o-
glindească linia de dezvoltare a
elevului și orientarea sa profesio-
nală. Continuitatea cercetării ca-
pătă în felul acesta o reală sem-
nificație socială și un caracter de
utilitate practică, ajutind la inte-
grarea cu succes a viitorului ce-
tățean în lupta pentru comu-
nism.
Cercetarea psihologică efectua-
tă de învățători și profesori tre-
buie sa se desfășoare după un
plan bine orientat, cu scopuri
formulate anterior și o planifica-
re ce va fi urmărită cu riguro-
zitate.
Planul trebuie să cuprindă
problemele psihologice și pedago-
gice cele mai importante — și
anume : 1) date generale asupra
elevului ; 2) particularitățile pro-
ceselor psihice ale elevului în
cadrul procesului de învățămînt;
3) particularitățile specifice ale
comportamentului; 4) însușirile
psihice caracteristice ale elevu-
lui.
La prima categorie de proble-
me se vor nota datele biografice
ale elevului : a) data și locul naș-
terii și cînd a început să vorbeas-
că și să meargă ; b) dacă dezvol-
tarea fizică corespunde vîrstei
cronologice ; c) de ce boli a su-
ferit în trecut; d) ocupația pă-
rinților — domiciliul actual și
starea lor materială și culturală.
Dacă au preocupări pentru edu-
carea copilului, relațiile existente
între părinți, precum și între cei-
lalți membri ai familiei ; e) dacă
copilul are un regim de viață în
familie ; f) preocupările copilului
în afara celor școlare — cercul
de prieteni, ce influență exerci-
tă asupra lui etc.
în general se vor trece fapte
din biografia copilului care au
avut sau pot avea o anumită in-
fluență pozitivă sau negativă a-
supra vieții lui psihice.
La a doua categorie de proble-
me se vor urmări : a) particula-
ritățile sensoriale și perceptive
in cadrul procesului de învăță-
mînt ; b) procesele psihice ce fac
trecerea de la cunoașterea sen-
sorială la cunoașterea logică —-
reprezentările, memoria, imagi-
nația. Se va urmări cum se ma-
nifestă în cadrul procesului de
învățămînt, ce particularități
deosebite prezintă această cate-
gorie de procese psihice de cu-
noaștere ; c) gîndirea și posibili-
tățile de înțelegere ale elevului ;
d) spiritul de observație ; e) stă-
pînirea de sine ; f) sentimentele
dominante ale copilului.
La a treia categorie de pro-
bleme se vor urmări aspectele
legate de : a) atitudinea copilului
față de colectivul clasei, al școlii;
b) atitudinea sa față de colegii
lui; c) atitudinea sa față de
muncă (munca de învățătură,
munca în sala de lucrări practice
și pe terenul școlar, munca în
familie, munca obștească) ; d)
cum își organizează munca de
învățătură ; e) cum își organizea-
ză timpul liber ; f) disciplina ele-
vului în clasă, în școală și în
afară de școală.
La a patra categorie de pro-
bleme se va urmări : a) ce tre-
buințe are elevul; b) ce interese
manifestă ; c) motivarea învăță--
turii sau a celorlalte forme de
muncă ; d) ce aptitudini are ; e)
trăsăturile temperamentale; f)
ce trăsături de caracter prezin-
tă (trăsăturile de caracter se vor
studia atît în funcție de cerințele
de la punctul 3) cît și în funcție
de trăsăturile dominante care
colorează întreaga lui activitate).
Urmărirea atentă a acestor
probleme și consemnarea lor
perseverentă asigură cunoașterea
psihicului fiecărui copil și efi-
ciența muncii de educare a omu-
lui nou.
Aspect de la o oră de fizică în clasa a X-a a noii școli medii din Dră- tații lui, asupra sentimentelor etc. terizarea psiho-pedagogică pe	conf. univ. N. ȘIPOȘ
Numeroși pionieri din București și din localitățile apropiate vizitează Ia fiecare siîrșit de săptămînă cete
filai importante obiective din trecutul istoric și din via)a economică și culturală a Capitalei. Iată un grup
de pionieri vizitind uzinele „Tudor Vladimirescu"
Din experiența directorilor de scoli
Cum sînt sprijinite în muncă
tinerele cadre didactice
Pentru încheierea cu succes a anului școlar
MĂSURI EFICIENTE
la Școala medie nr. 1 din Bu-
zău, problemele legate de înche-
ierea anului școlar au fost dis-
cutate în ședința consiliului pe-
dagogic încă la sfîrșitul trimes-
trului trecut.
Analizînd activitatea desfășu-
rată de-a lungul trimestrului al
Il.lea, cadrele didactice au cău-
tat să vadă în ce direcție rezul-
tatele muncii au fost mai slabe
și care sînt măsurile cele mai
eficiente pentru ca aceste rezul-
tate să fie îmbunătățite în ulti-
mul trimestru al anului școlar.
A reieșit că o atenție deosebită
va trebui să fie acordată clase-
lor a X-a „D“, a X-a „B“ și
a Xl-a „E“; care rămăseseră
în urmă față de celelalte
clase. S-a hotărît de aceea
ca directorul și directorul ad-
junct al școlii să sprijine în per-
manență munca profesorilor care
predau la aceste clase și să ur-
mărească felul cum evoluează
elevii, pentru a putea lua la timp
măsurile cele mai potrivite.
Considerînd că de buna plani,
ficare și organizare a muncii di-
dactice depind în mare măsură
rezultatele cu care se va încheia
anul școlar, colectivul pedagogic
de la Școala medie nr. 1 din Bu-
zău a acordat la începutul tri-
mestrului al Ill-lea o mai mare
grijă alcătuirii judicioase a pla-
nurilor calendaristice. Planurile
au fost astfel concepute încît să
dea profesorilor nu numai posi-
bilitatea de a transmite cunoș-
tințele noi ce urmează să fie
predate în acest trimestru, ci și
de a reveni asupra unor cunoș-
tințe predate în trimestrele an-
terioare și în legătură cu care
elevii au unele neclarități sau
lacune. Fiecare plan a fost supus
apoi dezbaterilor colective în
ședințele comisiilor metodice pe
specialități. Pe baza observații-
lor4 făcute în aceste ședințe pro-
fesorii și-au îmbunătățit apoi
planurile, care au fost înaintate
conducerii școlii.
Un alt aspect pe care l-au a.
vut în vedere profesorii de la
Școala medie nr. 1 din Buzău
atunci cînd au luat măsuri pen-
tru a asigura încheierea în bune
condiții a anului școlar a fost
legătura cu organizația U.T.M. și
cu familiile elevilor. Sprijinind
munca școlii, comitetul U.T.M. a
luat măsuri ca în adunările gene-
rale U.T.M. și în ședințele orga-
nizațiilor de grupă pe clasă să
fie temeinic analizată situația la
învățătură. Criticarea elevilor
care nu dau atenția cuvenită stu-
diului și popularizarea metodelor
folosite de elevii fruntași au con-
tribuit la mobilizarea colectivelor
din fiecare clasă la o muncă sus-
ținută în vederea ridicării nivelu-
lui de cunoștințe.
La cîteva zile după ce a început
trimestrul, școala a convocat o șe-
dință la care au fost invitați în
special părinții elevilor cu rezul-
tate mai slabe la învățătură. Aici
au fost discutate cauzele datorită
cărora unii dintre elevi își negli-
jează îndatoririle școlare și nu
dau răspunsuri bune la lecții și li
s-au făcut părinților recomandări
asupra felului cum să organizeze
acum, in preajma încheierii anh-
cum să supravegheze îndeplinirea
de către aceștia a îndatoririlor lor
școlare.
Desigur, rezultatele muncii din-
tr-o școală depind în cea mai
mare parte de seriozitatea cu
care muncesc profesorii. De a-
ceea toată atenția lor este în-
dreptată acum spre cît mai buna
pregătire și desfășurare a lecți-
ilor, spre folosirea celor mai efi-
ciente metode de predare. Pro-
fesorii de matematică și de
limbă romînă, îndeosebi cei la
care s-au înregistrat rezultate
mai slabe, se preocupă de utili-
zarea într-o mai largă măsură a
exercițiilor aplicative care con-
tribuie la fixarea și consolidarea
cunoștințelor predate.
Pentru a-i aduce pe elevii ră-
mași în urmă la nivelul colegi-
lor lor, cadrele didactice organi.
zează meditații. în scopul de a se
preveni supraîncărcarea medita-
țiile se desfășoară organizat,
după un orar săptămînal, nu-
mai cu elevii care au nevoie de
un ajutor suplimentar. Acestora
Ie sînt lămurite problemele pe
care nu le-au înțeles la lecțiile
predate anterior și la lecțiile
curente, astfel încît să le fie
clare toate cunoștințele studiate
în cursul anului.
Unul din punctele principale
cuprinse în planul de măsuri
adoptat de colectivul pedagogic
al Școlii nr. 1 din Buzău îl
constituie intensificarea muncii
de îndrumare și control. în a-
cest scop directorul școlii, tov.
Constantin Niculescu și directoa-
rea adjunctă, tov. Maria Diaco-
nescu folosesc cu bune rezultate
asistentele la lecții. Cunoscînd
Pregătirea elevilor din clasa a Xl-a
Ca și la alte școli, la Școala
medie din Moinești toate efortu-
rile cadrelor didactice sînt orien- ’
tate acum spre încheierea cu
succes a anului școlar. In legă-
tură cu aceasta una dintre prin-
cipalele probleme o constituie
pregătirea elevilor din clasele a
Xl-a, care urmează să se pre-
zinte Ia sfîrșitul anului școlar
în fața comisiei pentru examenul
de maturitate.
Majoritatea profesorilor care
predau la aceste clase se strădu-
iesc să folosească toate mijloa-
cele pentru ca elevii să fie cît
mai bine pregătiți. Profesorul de
matematică Ilie Parastan, de
pildă, utilizează îndeosebi me-
toda rezolvării de exerciții și
probleme. El și-a propus să efec-
tueze cu elevii exerciții privind
capitolele „Radicali", „Sisteme de
ecuații și inecuații", „Ecuații ex-
ponențiale și logaritmice" ș.a.
Pentru recapitularea cunoștințelor
predate în anii anteriori profe-
soara de limba romînă Maria Al-
mășan poartă cu elevii, în orele
de consultații, discuții pe teme ca
„Literatura în secolele 16-17-18“,
„Școala ardeleană", „Primii noștri
poeți", „Literatura din perioada
pașoptistă" etc. Din materia anu-
lui curent profesoara insistă în-
din trimestrele anterioare disci-
plinele și clasele cărora trebuie
să li se acorde mai multă aten-
ție, ei își concentrează îndeosebi
atenția spre aceste discipline și
clase. După ce asistă la lecții ei
fac observații și dau îndrumări
concrete profesorilor pentru ca
aceștia să-și îmbunătățească
munca în viitor. Așa, de exem-
plu, după ce a asistat la o oră de
chimie, ținută la clasa a IX-a
„A“, directorul a atras atenția
profesorului asupra faptului că
a rezervat prea puțin timp comu-
nicării noilor cunoștințe ceea ce
a dăunat deplinei lor înțelegeri
de către elevi. Totodată el i-a
arătat că lecția respectivă —
„Proprietățile fizice ale elemen.
telor din tabloul lui Mendeleev"
— i-ar fi dat posibilitatea să lege
noile cunoștințe de unele cunoș-
tințe predate anterior pe care
le-ar fi putut reîmprospăta ast-
fel în memoria elevilor. De aseme-
nea, asistînd la una din orele de
dirigenție ținute la clasa a VlII-a
„A“, oră în care s-a discutat
despre felul cum își duc la bun
sfîrșit îndatoririle de școlari ele-
vii din clasa respectivă, tov.
Constantin Niculescu a sesizat
că s-au purtat discuții cu carac-
ter general, fără referiri concrete
la situația clasei respective. El
i-a arătat dirigintei după oră
că, mai ales în această perioadă
ea ar fi trebuit să axeze discuțiile
pe problemele privitoare la felul
cum învață elevii, să analizeze
situația la învățătură a unora
dintre ei și să arate ce au de
făcut pentru a o îmbunătăți pe
viitor.
,V. OCTAVIAN
la literatura realist-socialistă. Și
profesoara de economie politică și
socialism științific, tov. Elena
Luca, se preocupă de recapitu-
larea cunoștințelor căpătate de
elevi în clasa a X-a. Ea discută,
de pildă, cu ei probleme privind
modurile de producție, legile eco-
nomice ale orînduirilor sociale
etc. Un aspect important al mun-
cii acestei profesoare îl consti-
tuie grija de a ajuta pe elevi să
aprofundeze tezele cuprinse în
documentele Congresului alIH-lea
al P.M.R. și Congresului al
XXII-lea al P.C.U.S. în acest scop
ea a pregătit un bogat material
didactic alcătuit din scheme,
planșe, grafice.
O atenție deosebită dă utiliză-
rii materialului didactic și pro-
fesorul de științe naturale, tov.
Gheorghe Grecu. El se bazează
în mare parte pe acest material
în recapitularea unor probleme ca
„Dovezi paleontologice, embrio-
logice, anatomice și fiziologice
care stau la baza teoriei evoluțio-
niste a lui Darwin", „Metode fo-
losite de Miciurin în transfor-
marea naturii plantelor" etc.
Prof. G. IULIAN
inspector la secția
de învățămînt și cultură a
rintre multiplele
sarcini ce revin di-
rectorului de școa-
lă este și aceea
de a îndruma cu
atenție și dragoste
pe tinerele cadre
didactice în scopul ridicării con-
tinue a măiestriei lor profesio-
nale.
Proaspeții absolvenți, ca de
altfel și cadrele didactice cu pu-
țină vechime în învățămînt, deși
dispun de o temeinică pregătire
profesională, manifestă oarecare
nesiguranță și aceasta, mai ales
atunci cînd în activitatea lor se
ivesc situații noi, neprevăzute și
mai dificile pe care trebuie să le
rezolve. E de datoria directorului
de școală de a preînlîmpina astfel
de neajunsuri printr-o muncă stă-
ruitoare și bine orientată, pentru
ca într-adevar tinerele cadre să
găsească în colectivul didactic al
școlii un reazim sigur și de nă-
dejde. In ce direcție îndrumăm
tinerele cadre, prin ce mijloace
realizăm îndrumarea și ce scopuri
urmărim nu mi se pare lipsit de
importanță și tocmai despre a-
ceasta mi-am propus să vorbesc
în rîndurile de mai jos.
La începutul acestui an școlar,
în colectivul nostru didactic au
venit doi tovarăși tineri. Amîndoi
își începeau atunci munca didac-
tică și se înțelege că, pe lingă
entuziasmul specific tinerilor Ia
început de carieră, trăiau și anu-
mite temeri inerente începutului.
Mi-am propus să-i sprijin intens
în predarea lecțiilor, ca și în
ceea ce privește participarea la
viața internă a școlii și la viața
social-politică și cultural-sportivă
a satului.
în cele ce urmează mă voi
referi numai la primul obiectiv —
sprijinul dat în predare. In vede-
rea realizării acestui obiectiv am
folosit asistentele la lecții, lecții-
le deschise, popularizarea prin
interasistențe a celor mai bune
metode de predare ale cadrelor
didactice fruntașe și cu o înde-
lungată experiență la catedră. De
asemenea, le-am dat tinerelor ca-
dre recomandări bibliografice
pentru ridicarea nivelului lor pro-
fesional.
Am planificat cu grijă asisten-
tele mele la orele lor, cu 3-4 zile
înainte de a mă duce să asist la
o lecție. M-am pregătit pentru
aceste asistențe ca și cum eu aș
fi fost cel care urma să le predea
elevilor o lecție sau alta. Cum
dispuneam de planificarea mate-
riei pe care și-au alcătuit-o cei
doi profesori, munca mea de în-
drumare era mai ușor de realizat
deoarece știam cu mult înainte
ce lecție urmează în ziua și ora
respectivă și mă puteam pregăti
din timp. Astfel, în vederea asis-
tenței la lecția de istorie „Viața
oamenilor primitivi în epoca pie-
trei" predată în clasa a V-a, după
ce am studiat atent tema, mi-am
întocmit o schiță de plan a
lecției. în plan am indicat și ce
material didactic (existent în
școală sau care eventual ar fi
putut fi procurat) trebuia să înso-
țească lecția. După ce am asistat
la oră, am făcut numeroase apre-
cieri asupra ei, avind grijă să arăt
totul fără menajamente, dar
într-un mod stimulativ. Bunăoară,
i-am arătat tînărului meu coleg —
printre altele — că ar fi fost ne-
cesar să ilustreze cele spuse des-
pre uneltele de piatră cu ajutorul
ciclului de planșe „Originea și
evoluția omului" ș.a. în felul
acesta lecția —- i-am arătat eu —
ar fi fost mult mai convingătoare.
Prin observațiile făcute cred că
am reușit să ajut pe tînărul pro-
fesor să muncească mai bine.
în general mă străduiesc să
nu-mi scape nimic din lecțiile la
care asist, astfel încît ajutorul pe
care îl dau cadrelor tinere să iie
aflam nu de mult în clasa a Va
la o oră de limbă romînă. la
din profesorii noștri tineri. Țț.™
lecției era lectura literară a s -
ței „Vizită" de I. L. Caiace.-
Abia după analiza schiței c
fixarea cunoștințelor, profesoara
s-a gîndit la realizarea -aure
educative a lecției, despărțitei-'
cu bună știință, de coniiruf-i
propriu-zis al predării. In osexv
nea condiții firește că, in c ce
tuturor străduințelor, discuția sc
desfășura anevoie. Elevii răspun-
deau plictisiți, printr-un lacome
,,da“ sau „nu“, așteptînd vădit
tema pentru acasă. Profesoare
necăjită, stăruia totuși... Cind am
discutat pe marginea orei, am
întrebat-o pe profesoară de ce a
procedat așa. Mi-a răspuns că a
intenționat să scoată și mai mult
în evidență aspectul educati v
lecției. I-am arătat atunci că t
mai în această despărțire arii
trară a celor două aspecte ale
unui proces unic, organic legat —
procesul instructiv-educativ —
constă principala greșeală pe care
a comis-o. Rupînd latura educa-
tivă a lecției de cea instructivă
dovedea lipsă de orientare peda-

gogică, întrucît cele două laturi
ale lecției trebuie să se realizeze
concomitent în tot cursul lecției.
Tot pentru a ajuta în muncă pe
tinerele cadre didactice am lolosit
lecțiile deschise. Pentru aceasta
am luat legătura cu responsabilii
comisiilor metodice pe școală și
am hotărît ținerea mai niullor
lecții deschise la diferite disci-
pline pentru tinerele cadre. Pregă-
tindu-se cu atenție și dispunind
de un bogat material didactic,
profesorii care au ținut aceste
lecții au reușit să ofere colegilor
mai tineri exemple bune, ilus-
trînd felul cum trebuie condusă și
antrenată clasa în timpul predă-
rii, care trebuie să fie atitudinea
profesorului la lecție, fcios.rea
judicioasă a timpului, a materia-
lului didactic, a hărții și a tablei.
La o oră de geografie la clasa a
IV-a, învățătorii tineri au avut
de pildă, nu numai un model de
schemă bine alcătuită, dar au vă-
zut cum o asemenea schemă tă-
cută pe tablă îi ajută mult ia
fixarea cunoștințelor.
După un plan stabilit în cele
mai mici amănute cu comisia me-
todică din școală, cadrele didac-
tice tinere au fost ajutate să
învețe din experiența celor mai
în virstă și în ceea ce privește
buna planificare a materiei, în-
tocmirea unui caiet de observații
asupra elevilor, aprecierea cunoș-
tințelor lor și formele de stimu-
lare a acestora la învățătură.
Am avut satisfacția să constat
ulterior că multe din lucrurile pe
care tinerii pedagogi le-au văzut
cu prilejul lecțiilor deschise, al
schimbului de experiență cu
cadrele vîrstnice, au fost aplicate
cu bune rezultate.
Cunoscînd îndeaproape lipsu-
rile ce se mai manifestă în activi-
tatea cadrelor tinere, am schițat
un plan de măsuri cu principalele
direcții în care trebuie să inten-
sific sprijinul meu. In special
mi-am propus remedierea anu-
mitor neajunsuri de ordin meto-
dic ȘÎ am recomandat pentru stu-
diu pedagogilor tineri și o serie
de lucrări teoretice cu conținut
didactic și pedagogic.
Există desigur variate mijloace
pe care directorul Ie poate folosi
cu succes pentru îndrumarea ca-
drelor didactice tinere. Eficacita-
tea acestor forme depinde de noi,
cei care avem o experiență înde-
lungată și cărora ne revine dato-
ria să ne ocupăm permanent, cu
grijă și răbdare, de tinerii noștri
colegi.
TEODOR HARDON
directorul Școlii de 8 ani,
comuna Rînzești
Invațămînt seral
Aplicații
practice
Păstrarea unei legături
permanente cu întreprinde-
rile în care lucrează munci-
torii-elevi constituie pentru
profesorii din școala noastră
un mijloc important de a
contribui la ridicarea calită-
ții predării. Vizitele la locul
de producție al elevilor dau
profesorilor posibilitatea de
a culege exemple pe care le
folosesc apoi în lecții.
Intr-o lecție de matema-
tică.. de pildă, s-au adus din-
tr-o întreprindere cîteva bu-
căți de tablă in formă de
triunghi, care trebuiau tăiate
in formă de dreptunghi. în
a sa fel ir>ti: să se ocțmă cit
nai puține depeurt Elevii
au calculat dreptunghiul de
arie mairmă ce putea fi ob-
pnut d-— tabla de formă
trratghn-lari Altă dată, cu
pnăerul aacr aplicații La ier-
ta despre pcegcanele regu-
late aescrsse in cerc, eai-
CBtat cnnărul poligoanelor
rientarea
De bai seiai. o parte cm
ir.-::^t in acest scop cu cu»oș-
.e i. deprinderi de muncă a-
armcA. Problema care se pune
pentru aeeșria este ca profesorii
să-. a nte să aplice in viață cu-
nostm-ele și deprinderile căpăta-
te. să și le dezvolte la locul de
muncă.
In ceea ce privește orientarea
spre învățămîntul profesional
sau mediu a celorlalți elevi, tre-
buie să se țină în primul rînd
seama de capacitățile lor fizice
și psihice, cît și de aptitudinile
lor. Trebuie orientați spre școala
medie acei elevi care au mani-
festat înclinații pentru studierea
disciplinelor teoretice, iar spre
învățămîntul profesional tinerii
cu aptitudini pentru activitățile
practice, care dovedesc interes
pentru tehnică. In privința orien-
tării_ spre învățămîntul profesio-
Kal lucrurile nu se pot însă opri
aici, ci este nevoie să se preci-
zeze de pe acum spre ce fel de
școală^anume se vor îndrepta
elevii. Diriginții, profesorii au
datoria să le arate perspectivele
economiei regiunii, ce școli func-
ționează în cadrul ei, pentru ce
meserii pregătesc acestea cadre.
Pentru absolvenții din mediul ru-
ral este necesar să se pună în
primul rînd accentul pe școlile
care pregătesc cadrele necesare
agriculturii socialiste : mecaniza-
tori, zootehnicieni, horticultori,
viticultori etc.. ca și pe școlile
care pregătesc constructori, în
timp ce la orașe trebuie să se
scoată în evidență școlile care
dau o pregătire în meseriile le-
gate de industria specifică loca-
lității, spre școlile de metalurgie,
de electrotehnică, instalatori pen-
tru construcții, de chimie etc.
In același timp, cadrele didac-
tice au datoria să arate tinerilor
care se îndreaptă spre producție
sau spre școlile profesionale că
au posibilitatea să urmeze mai
tîrziu cursurile serale ale școlii
medii, să îmbine învățătura cu
munca productivă, mergînd ast-
fel pe drumul arătat de partid
pentru obținerea unei calificări
profesionale tot mai înalțe.
De o mare atenție trebuie să
se bucure și orientarea profesio-
nală a viitorilor absolvenți ai
școlii medii. După cum se știe,
învățămîntul superior a căpătat
în anii puterii populare 6 dezvol-
tare tot mai largă, extinzîndu-se
în mod deosebit învățămîntul
tehnic superior, învățămîntul a-
gronomic și cel pedagogic. Eco-
nomia noastră, în fața căreia Con-
gresul al III-lea al P.M.R. a des-
chis mărețe perspective, are ne-
voie de tot mai mulți ingineri,
agronomi, profesori. Spre aceste
ramuri trebuie să fie îndrumați
cei mai mulți tineri. Firește, nu
poate fi neglijat nici învățămîn-
tul universitar spre care vor fi
îndrumați în primul rînd tinerii
ce au aptitudini deosebite pen-
tru disciplinele teoretice și care
au perspectiva să devină buni
cerc
unei porțiuni de pavaj cu
plăci în formă de triunghi
echilateral, de pătrat sau
exagon.
De asemenea, la fizică, la
tema „Echivalentul mecanic
al căldurii11, s-a calculat forța
de tracțiune medie dezvol-
tată de motorul unui camion
„Steagul Roșu”, cunoscîn-
du-se randamentul motoru-
lui, distanța parcursă și tim-
pul cît a mers.
In orele de chimie s-au
purtat discuții despre proce-
sele de fabricare a amonia-
cului, a acidului azotic și a
îngrășămintelor azotoase,
s-au adus exemple de sub-
stanțe folosite de muncitori
in procesul polimerizării etc.
Exemplele de acest fel
contribuie mult la legarea
învățămîntului de munca
productivă a elevilor.
Prof. V. DULAMANGIU
secția serală a Școlii medii
nr. 1 din Piatra Neamț
profesională
•• -.tul superior s-a dezvol-
•=: s. invâțămîntul care pre-
că'esie cadre medii de tehnicieni
și muncitori de înaltă calificare.
Orientării viitorilor absolvenți ai
clasei a Xl-a spre acest învăță-
mînt trebuie să i se acorde o deo-
sebită atenție, punîndu-se accentul
pe școlile care pregătesc tehni-
cieni necesari industriei de bază,
operatori pentru industria chi-
mică, tehnicieni pentru agricultu-
ră, zootehnicieni, tehnicieni pen-
tru construcții etc.
Mulți din tinerii care termină
școala medie își manifestă dorin-
ță de a merge să lucreze direct
în producție, fiind conștienți de
faptul că introducerea tehnicii
moderne, mecanizarea și automa-
tizarea ridică tot mai mult mun-
ca fizică la nivelul muncii inte-
lectuale, că muncitorul viitorului
trebuie să fie un om cult, cu un
bogat bagaj de cunoștințe. Diri-
ginții, profesorii sînt chemați să-i
sprijine arătîndu-le spre ce în-
treprinderi, spre ce profesii să se
îndrepte.
Toți tinerii din școlile noastre
trebuie ajutați să pătrundă înțe-
lesul bogat al cuvintelor tovară-
șului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
care arăta că drumul cel mai si-
gur spre învățămîntul superior,
spre o calificare profesională
înaltă duce prin școala muncii în
fabrică. în uzină, în mină, în
gospodăria agricolă de stat, în
gospodăria agricolă colectivă.
La îndemîna diriginților și cadre-
lor didactice stau numeroase mij-
loace de a le face cunoscute vii-
torilor absolvenți cele mai potri-
vite profesiuni și a-i ajuta în ale-
gerea lor, colaborînd îndeaproa-
pe în această privință cu orga-
nizația de tineret. Ei vor putea
folosi în acest scop îndrumătoa-
rele care prezintă școlile profe-
sionale și tehnice pe ramuri de
producție, pe regiuni. îndrumăto-
rul pentru învățămîntul superior
și diferitele prospecte difuzate de
școli și institute de învățămînt.
Discuțiile pe teme legate de fru-
musețea și profilul anumitor pro-
fesiuni, întîlnirile cu muncitori,
tehnicieni, ingineri, cu conducători
de întreprinderi și gospodării a-
gricole colective, cu elevi din șco-
lile profesionale și tehnice sau cu
studenți au o mare influență po-
zitivă asupra elevilor, De aseme-
nea, sînt de o mare utilitate vi-:
zitele în întreprinderi, în G.A.C.
și G.A.S., în școli profesionale și
tehnice, care dau tinerilor posi-
bilitatea să cunoască mai bine
specificul și frumusețea fiecărei
meserii, condițiile în care vor în-
văța mai departe și îi ajută să-și
precizeze preferințele.
Preocupîndu-se cu atenție de
orientarea profesională a tinere-
tului școlar. îmbinînd interesele
generale ale societății, nevoile de
cadre ale fiecărei ramuri a eco-
nomiei cu înclinațiile și preferin-
țele tinerilor, cadrele didactice
vor ajuta ca fiecare tînăr să a-
jungă la locul potrivit, în care va
putea folosi cel mai bine toate
capacitățile sale și în care va simți
pe deplin satisfacția pe care o
dă munca, bucuria de a ști că își
aduce contribuția Ia desăvîrșirea
construcției socialiste, la trece-
rea spre comunism.
Metode specifice de predare
a matematicii
Hn predarea mate-
maticii tipul de
lecție cel mai răs-
pîndit este și în în-
vățămîntul seral,
ca și în învăță-
mîntul de zi, lec-
ția mixtă. Fiecare verigă a ei ca-
pătă însă în școlile serale aspecte
specifice, determinate de condiți-
ile in care se desfășoară.
Verificarea însușirii cunoștin-
țelor din tema predată anterior,
de pildă, este tot a.tît de necesa-
ră în învățămîntul seral ca și în
învățămîntul de zi. Dar în școala
serală se pune cu mai multă tă-
rie problema alegerii potrivite a
temelor pentru verificarea cunoș-
tințelor din lecția precedentă, ast-
fel încît acestea, cuprinzînd pe
cit posibil tot ce este esențial în
temă, să se poată efectua totuși
cît mai rapid, pentru a se rezer-
va suficient timp pentru lecția
nouă. Să luăm ca exemplu, bună-
oară, lecția de algebră din clasa
a IX-a la care urmează să se pre-
dea funcția exponențială și unde
se verifică însușirea cunoștințelor
privind generalizarea noțiunii de
exponent. In școala de zi se obiș-
nuiește să se parcurgă toate exer-
cițiile din manual. Acest lucru
nefiind decît rareori posibil în
școala serală, se impuno alegerea
celor mai reprezentative. Nu vom
cere deci la verificarea cunoștințe-
lor exercițiile complicate cuprinse
în manual la demonstrarea de iden-
tități sau de valori numerice,
căci dacă nu reușim să le rezolvăm
în timp util în clasă nu putem re-
curge la procedeul utilizat uneori
la cursul de zi, unde spunem :
„Continuați acasă". Astfel de e-
xerciții vom rezerva pentru lec-
țiile de recapitulare sau pentru o-
rele de consultații. La verificarea
acestor cunoștințe, ca și la ve-
rificarea tuturor cunoștințelor care
urmăresc formarea deprinderilor
de calcul, mai intervine încă
un element specific școlii sera-
le. In timp ce la școala de zi,
dacă e vorba de calcule, se obiș-
nuiește să li se ceară elevilor as-
cultați justificări numai cînd fac
o greșeală sau întîmpină o difi-
cultate (în afară de cazul cînd în-
trebarea se referă ea însăși Ia o
demonstrație) în școala serală, ai
cărei elevi, fiind oameni ' maturi,
au dezvoltată mai ales memoria
logică, este bine să se ceară în-
soțirea permanentă a calculelor
de justificări care constituie toc-
mai suportul memorizării.
La lecția la care ne-am referit,
de pildă, vom cere elevilor
să arate că :
x	3	i s
a 1 X a T = a ’ + *
deoarece la înmulțirea pu-
terilor exponențiî se adună.
Din lecția privind generalizarea
noțiunii de exponent este esențial
ca muncitorii-elevi să cunoască
regulile de efectuare a operațiilor
cu puteri avînd exponenți nega-
tivi și fracționări și să înțeleagă
semnificația acestor exponenți.
Pentru însușirea regulilor de efec-
tuare a operațiilor sînt foarte in-
dicate și exercițiile scurte care
cuprind mai multe operații ca, de
Pregătind predarea noilor cu-
noștințe, profesorul din școala se-
rală trebuie să repete sistematic
și mai amănunțit decît la școala
de zi toate cunoștințele necesare
așa încît muncitorii-elevi să în-
țeleagă pe deplin lecția în clasă,
neavînd timp să stăruie prea
mult asupra ei acasă. Astfel, la
lecția despre funcția exponențială
vom reaminti noțiunea de depen-
dență funcțională și modul cum
se întocmește graficul (cu ajuto-
rul funcțiilor studiate). Pentru ca
elevii să poată afla valorile func-
ției exponențiale e necesar să cu-
noască semnificația exponentilor
negativi și fracționări. Această
ultimă etapă de pregătire a noi-
lor cunoștințe poate fi împletită
cu verificarea cunoștințelor, mai
ales dacă s-au dat pentru ora res-
pectivă exerciții ca, de pildă, a-
flarea valorii lui 8 ridicat la di-
verse puteri cu exponenți nega-
tivi și fracționări. Astfel, după ve-
rificarea temei tabloul de variație
al funcției exponențiale y=8x va
fi complet pregătit pe tablă, ceea
ce ne va ajuta să cîștigăm timp.
Această permanentă grijă pentru
a folosi cu maximum de randa-
ment timpul lecției, rezervînd cît
mai mult pentru predarea noilor
cunoștințe, caracterizează întrea-
ga metodică a predării în învăță-
mîntul seral.
In desfășurarea lecției noi vom
căuta, desigur, să folosim cu toa-
tă eficiența experiența din pro-
ducție a muncitorilor-elevi, acor-
dînd o mare grijă fixării par-
țiale a cunoștințelor după fiecare
unitate logică a acestora și mo-
tivînd studiul fiecărei probleme.
In cazul funcției exponențiale,
ca și în cazul oricărei reprezentări
grafice este bine să folosim și să
dezvoltăm în mod corespunzător
capacitatea de a citi un grafic pe
care muncitorii-elevi au dobîn-
dit-o în producție. Este mult mai
important ca proprietățile funcției
exponențiale să fie „văzute" de e-
levi decît să le demonstrăm
numai algebric. Demonstrația
„dacă m > n atunci tm>xn"
de exemplu, este mai puțin con-
vingătoare și mai puțin trainică
decît imaginea punctului mișcîn-
du-se de Ia stînga la dreapta pe
axa orizontală (care reprezintă va-
loarea lui x), însoțit în fiecare po-
ziție a sa de o verticală egală cu
valoarea corespunzătoare a lui y.
In afară de motivarea studiului
funcției exponențiale în lumina
cerințelor predării logaritmilor,
este bine să se caute exemple cu
privire la importanța acestei func-
ții în fizică și tehnică, arătîn-
du-se, de exemplu, că intensitatea
curentului în selfconductor sau
tensiunea de încărcare a unui con-
densator variază după o curbă
care reprezintă o funcție ex-
ponențială. De asemenea, este
bine să-i stimulăm pe muncitorii-
elevi să caute și să aducă pentru
ora următoare exemple adecvate
de Ia locul lor de producție.
La fixarea cunoștințelor, efec-
tuarea unui exercițiu asupra cu-
noștințelor învățate este întotdea-
una de dorit. In cazul lecției dis-
cutate este indicat să se repre-
zinte o altă funcție, decît y=8x,
al cărei tablou a fost pregătit
la verificarea cunoștințelor. Res-
pectarea acestei cerințe este
de mare importanță pentru a asi-
gura înțelegerea problemei, astfel
încît toți elevii să-și poată face
temele pentru ora următoare.
Dacă lecția a fost însușită bine,
printre exercițiile date ca temă
poate figura și unul care să pre-
gătească lecția următoare, ceea ce
stimulează foarte mult. De exem-
plu, le putem cere ca temă repre-
zentarea unei funcții exponențiale
cu a <1, urmînd ca în clasă să
se desprindă concluziile.
Pentru a veni în ajutorul mun-
citorilor-elevi în ceea ce privește
desfășurarea studiului lor indivi-
dual este folositor ca lecția să se
încheie cu efectuarea unei sche-
me pe tablă (și, bineînțeles, în
caietele elevilor). Schema, care
va cuprinde punctele esențiale ale
lecției, va constitui un plan de
lucru pentru studiul individual e-
fectuat acasă ca și un plan de ex-
punere a cunoștințelor în cadrul
verificării la ora următoare, in
exemplul nostru, schema lecției
ar putea arăta astfel J 1. Ce este
funcția (exemple) ; 2. Funcția ex-
ponențială (exemple) ; 3. Repre-
zentarea grafică a funcției (exer-
ciții) ; 4. Proprietățile funcției
(de urmărit și explicat pe grafic) ;
cazul a > I.
Prof. ELENA OPREANU
Cu grija, cu dragoste ">
pentru viitorii oțelari
Confecționarea mulajelor
pentru pomicultură
Grupul școlar profesional
și tehnic din Hunedoara pre-
gătește muncitori calificați in
diferite meserii atît pentru
combinatul siderurgic din
Hunedoara cît și pentru noul
combinat de la Galați. Pen-
tru a dezvolta la elevi inte-
resul, dragostea și mîndria
față de profesiunea aleasă
s-au organizat în cadrul școlii
profesionale întîlniri cu mun-
citori care au vorbit elevilor
despre dezvoltarea combina-
tului în anii regimului de-
mocrat-popular, despre mun-
ca siderurgiștilor noștri în
trecut și în prezent. In ca-
drul practicii de producție se
leagă strînse prietenii între
elevii școlii profesionale și
muncitori. Noi avem elevi in
anul III care încă de pe a-
cum. sub conducerea și în-
drumarea oțelarilor mai vîrst-
nici, au reușit să elaboreze
ei înșiși șarje de oțel și de
fontă.
Meseria de oțelar este în-
tr-adevăr foarte frumoasă,
dar ea cere multe cunoștin-
țe, cere să stăpînești bine
tehnica înaintată.
Ce am făcut noi în secții
ca ucenicii oțelari să cunoas-
că cît mai bine această me-
serie ? In primul rînd ne-am
acupat ca ucenicii să capete
un temeinic instructaj prea-
labil asupra lucrărilor pe
care vor avea să le execute.
Conducerea sectorului nostru
a stabilit ca de două ori pe
săptămână maiștrii să țină
lecții practice. De asemenea,
elevii sînt invitați și la lec-
toratele organizate în cadrul
secției la care iau parte in-
gineri, tehnicieni, maiștri,
muncitori. în toate secțiile
noastre muncitorii se ocupă
de ridicarea nivelului profe-
sional al ucenicilor și elevi-
lor.
Pentru a îmbunătăți acti-
vitatea de îndrumare con-
cretă a elevilor în timpul
practicii, este necesar ca Mi-
nisterul învățămîntului și
Culturii să studieze proble-
ma asigurării unui maistru-
Instructor care să se ocupe
efectiv de calificarea tineri-
lor,
O altă metodă utilizată cu
succes la noi în sector este
•) Cuvîntul rostit de tov. Ștefan
Tripșa la ședința plenară lărgită, a
C.C. al U.T.M. din 3—4 aprilie
1962.
aceea de a adinei cunoaște-
rea de către elevi a procese-
lor tehnologice prin difuzarea
in rîndul lor a buletinelor in-
iormative cu privire la pro-
blemele de tehnică și tehno-
logie înaintată.
Pentru a stimula interesul
elevilor față de noutățile din
domeniul în care se pregă-
tesc, cred că este bine ca în
școli să fie larg populariza-
te cărțile tehnice cele mai
recente, să se facă expuneri,
să se afișeze scurte recenzii
pe panouri speciale.
Ar fi bine să se înființeze
o cutie de întrebări și răs-
punsuri. Dacă un elev vrea
să cunoască o problemă des-
pre furnal, despre oțelărie și
nu știe ce anume să citea-
scă Ia bibliotecă să poată
pune în cutie întrebarea, și
să primească apoi răspunsul
de la cei mai competenți
specialiști.
Consider că ar fi bine
ca, din timp în timp, la pe-
rioade bine stabilite, să apa-
ră o „revistă a școlii" în
care elevii cei mai bine pre-
gătiți la o anumită specia-
litate să arate cum au pro-
cedat pentru a ajunge la ni-
velul respectiv de pregătire.
Așa cum am arătat, între
muncitorii din cadrul combi-
natului nostru și ucenici e-
xistă o strînsă legătură. Noi
ne ocupăm cu dragoste să-i
creștem, să-i educăm pe a-
cești tineri. Sînt organizate
o serie de acțiuni la care noi
îi chemăm pe ucenici, iar a-
ceștia, la rîndul lor, invită pe
muncitori să ia parte, îm-
preună cu familiile lor, la re-
uniunile pe care le organi-
zează la școală.
In reușita tuturor acestor
acțiuni un rol de cea mai
mare însemnătate îl are co-
laborarea strînsă între comi-
tetul U.T.M. al Combinatului
siderurgic și comitetul U.T.M.
al școlii. Săptămînal membrii
comitetelor U.T.M. discută cu
maiștri secțiilor situația la
învățătură a ucenicilor, cău-
tînd continuu cele mai bune
forme pentru a dezvolta dra-
gostea tinerilor față de pro-
fesie.
Aplicînd metodele despre
care am vorbit, căutăm să
dăm an de an cadre tot mai
bine pregătite.
ȘTEFAN TRIPȘA
Erou al Muncii Socialiste
In vederea asigurării unui ma-
terial didactic cît mai bogat pen-
tru predarea lecțiilor de pomicul-
tură mi-am propus ca, alături de
selecționarea și păstrarea plante-
lor culese de pe cîmpul experi-
mental horticol, din pepiniere, în
cadrul excursiilor sau obținute
prin schimburi cu școlile apro-
piate, să antrenez elevii în con-
fecționarea unor mulaje care să
reprezinte mai ales diverse soiuri
de fructe. In această privință am
folosit un procedeu însușit din
experiența Facultății de horticul-
tură din București și care, cred,
poate fi aplicat cu succes atît în
școlile agricole cît și în școlile
de cultură generală pentru con-
fecționarea materialului didactic
necesar lecțiilor de botanică și
cunoștințe agricole.
Iată cum am procedat. Am ales
mai întîi, împreună cu elevii, cî-
teva exemplare de fructe din cele
mai tipice pentru fiecare soi,
bineînțeles, în anotimpul potrivit.
Un exemplar urma să ser-
vească pentru obținerea tiparului,
iar celelalte ca model pentru co-
lorat. Fructul ales ca model pen-
tru tipar a fost uns cu pastă de
săpun, în timp ce din praf de ip-
sos cernut, pus într-o cutie de
conserve și amestecat cu apă, am
obținut o pastă subțire în canti-
tatea necesară pentru formă. Pe
masa de lucru pregătisem un
geam pe care am așezat o ramă
din lemn (poate fi și de carton)
în care încăpea fructul. Am tur-
nat în interior pasta de gips, în
așa fel ca să cuprindă fructul
pînă Ia jumătate. Am împlîntat
apoi fructul în pastă cu partea
unde se găsește caliciul. în așa
fel ca să poată fi scos cu ușurin-
ță, avînd grijă să nu atingă gea-
mul, ci să rămînă la o distanță de
0.5 cm de fund
Fructul a fost lăsat în gips
pînă ce acesta s-a întărit (circa
10 minute). Apoi am desfăcut
rama și am curățat fața formei
din jurul fructului, astfel ca baza
ei să fie perpendiculară pe fruct
și netedă. După aceasta am uns
cu pastă de săpun baza formei și
fructul, am pregătit o nouă can-
titate de pastă de gips și am
turnat-o peste tot restul fructului
(atunci cînd am avut siguranța
că-1 vom putea scoate cu ușurin-
ță) sau numai peste o parte a a-
cestuia (dacă pentru deschiderea
formei era necesar ca mulajul să
fie alcătuit din cîteva piese).
După ce am turnat tiparul în în-
tregime, l-am lăsat să se răcească
timp de 20—30 minute. Apoi am
desprins cu atenție părțile tur-
nate, am scos fructul și am lăsat
forma să se usuce.
Cu un burghiu de 10 mm (sau
cu un briceag ascuțit la vîrf) am
făcut în tipar o gaură ca o pîl-
nie, care ne-a servit pentru tur-
natul gipsului în interiorul for-
mei. Apoi am uns tiparul în in-
terior cu o soluție de șerlac în
spirt denaturat. După uscare am
întins în interior și pe fețele care
se îmbină o pastă formată din pa-
rafină solvită în petrol, iar apoi,
înainte de folosire, pastă de să-
pun. Am montat tiparul Ia loc
astfel ca părțile să se suprapună
exact, am legat forma la exterior
cu sfoară sau cu sîrmă subțire și
am turnat prin orificiul făcut în
interiorul tiparului, pînă la mai
mult de jumătate, pastă de gips
fluidă. Am astupat orificiul cu
degetul și am întors forma în
toate sensurile, pentru ca pasta
să se repartizeze uniform peste
tot. Am lăsat timp de 20—30 mi-
nute, după care am desfăcut ti-
parul cu vîrful unui cuțit, astfel
ca modelul turnat să iasă gol în
interior.
Am mai folosit și alt procedeu.
Anume, înainte de a îmbina ti-
parul, am introdus în interior un
ghemotoc de hîrtie și apoi am
turnat gipsul pînă s-a umplut. In
felul acesta, după mai multe în-
cercări, am obținut mulaje egale
în greutate cu fructul natural.
In vederea colorării am uns de
2—3 ori mulajul uscat cu ulei de
in fiert pînă ce s-a îmbibat uni-
form. Am folosit și un procedeu
mai economic : am introdus mu-
Demonstrație practică în atelierul Școlii profesionale a uzinelor „Repu-
blica' din București
lajele de gips în parafină topită
la 90—100 grade C pînă ce s-au
îmbibat bine, fără a se forma un
strat de parafină la suprafață.
Pentru a picta fructele cu ușu-
rință fără ca să le ținem în mînă
le-am așezat pe un stativ. Acesta
este format dintr-un postament e-
xecutat dintr-o scîndurică pe care
s-a înfipt un cui sau o sîrmă
cu vîrful ascuțit în sus. Aici am
așezat fructul cu partea unde se
găsește codița sau caliciul.
Am început lucrul cu culoarea
de bază. Apoi, pe măsură ce a-
ceasta se usca, am adăugat nuan-
țele. Bineînțeles, pentru toată a-
ceastă operație am cerut sprijinul
profesorului de desen. După cîte-
va zile, timp în care mulajul s-a
uscat pe deplin, l-am introdus cu
atenție într-o baie de parafină to-
pită la o temperatură de 75—85
grade C. In cazul cînd, după ce
a fost scos din parafină, fructul
prezenta defecte, l-am inUnd”*
din nou în bare. Desprinzînd apoi
cu ușurință praful de parafa—g
corectat defectele picturii și am
repetat operația de parafinare.
Apoi am modelat caliciul și am
fixat cu parafină codița naturală
la locul ei.
In felul acesta am executat
pentru pomologie mulaje de mere,
pere, prune, gutui, cireșe, iar pen-
tru legumicultura mulaje parura
diferite soiuri de roșii, vinete, ar-
dei, gogoșari, castraveți, dovleo?:,
ridichi etc., care ne-au fost ie o
deosebită utilitate în predare.
ING. V. MOLEAMN
Școala profesională viticolă
din Huși
niiiiiiHiHniiiiiiiiiiiiiiiHiiiiniiiniiiiiiiiiiniiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiniHiiiiiiiiuiiw^^	iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiiiiiioiifiiiwiiiiitiitiiiiiiira
Apărută nu de mult în Editura
didactică și pedagogică, lucra-
rea ..Predarea aritmeticii la cla-
sa I', elaborată de un colectiv
de învățători este utilă tuturor
învățătorilor care lucrează la
clasa I și mai ales începătorilor.
Cititorul găsește în paginile
ei sugestii prețioase pentru alcă-
tuirea planurilor celor mai impor-
tante lecții. Modelele de planuri
pe care le cuprinde sînt în ge-
neral bine concepute, dînd in-
dicații asupra materialului intui-
tiv ce poate fi folosit și sugerînd
unele procedee adecvate formării
reprezentărilor matematice. In
felul acesta lucrarea oferă învă-
țătorilor un punct de plecare in
organizarea lecțiilor de aritmeti-
că, le îmbogățește cunoștințele de
metodică și îi ajută să-și lărgeas-
că experiența.
De exemplu, planul lecției cu
tema „înmulțirea numărului 2
pînă la 10“. prezintă metodica
desfășurării acestei lecții, respec-
tînd cerințele de ordin psihologic
și pedagogic în tot procesul for-
mării noțiunii de înmulțire. Pla-
nul ajută învățătorului să condu-
că treptat gîndirea elevilor de la
concret la abstract, cu sprijinul
unui material ir tui tiv variat:
bile, cuburi, bețișoare. Se indică
o astfel de folosire a procedeului
adunării repetate îneît la sf îrșitul
lecției elevii să generalizeze ope-
rația și să înțeleagă că înmulți-
rea este o adunare repetată. No-
țiunea abstractă de înmulțire se
formează în timpul explicației,
cînd învățătorul înlocuiește ex-
presa „luat de atîtea o?.i“ cu a-
Predarea
me pentru a se fixa atît noțiunea,
cît și procedeul înmulțirii numă-
rului 2
Și planul lecției cu tema „Ki-
logramul" îi ajută pe învățători
să-și conducă elevii pe drumul
care duce la formarea noțiunii de
kilogram. Conform acestui plan,
învățătorul își începe lecția con-
vingîndu-i pe elevi, prin compa-
rație practică, de faptul că unele
corpuri sînt mai ușoare iar altele
mai grele. (Elevii sînt puși să țină
în ambele mîini corpuri cu greu-
tate diferită). Se trece apoi de la
această operație la cîntărirea cor-
purilor cu ajutorul cîntarului,
pentru ca elevii să verifice și să
precizeze greutatea. Acest plan
are și meritul de a ajuta la rea-
lizarea legăturii dintre teorie și
practică prin activitatea la care
sînt solicitați elevii în clasă.
Sînt însă în lucrare și planuri
care, după părerea noastră, nu
sînt întrutotul satisfăcătoare. De
exemplu, planul lecției cu tema
„Mărirea unui număr cu cîteva
unități" începe cu rezolvarea unei
probleme. Socotim greșit din
punct de vedere pedagogic fap-
tul că nu se pornește de la folo-
sirea materialului intuitiv, pentru
ca abia apoi să se treacă la exer-
ciții pe treapta reprezentativă și
RECENZIE
aritmeticii
căci trebuie să se pornească de
la cantități egale, urmînd ca ele-
vii să constate că prin adăugarea
cîtorva unități Ia una din ele a-
ceasta a devenit mai mare decît
cealaltă.
Planul de lecție cu tema „Cum
se predă prima sută" nu arată
calea logică prin care elevii își
pot forma noțiunea de sută. Se
cere ca prin numărarea indivi-
duală a bețișoarelor elevii să for-
meze succesiv cîte o zece, pînă a-
jung la 10 zeci. Este însă mai in-
dicat să se pornească de la nu-
mărarea mănunchiurilor de cîte
zece bețișoare, a barelor de cîte
zece cuburi etc., elevii mînuind
zecile ca unități de calcul, și a-
bia apoi să se treacă la număra-
rea succesivă a bețișoarelor (11,
12, 13...).
O revedere a planurilor în care
s-au strecurat asemenea scăpări
va face ca valoarea culegerii să
sporească.
Indicațiile date în lucrare cu
privire la materialul intuitiv pe
care trebuie să se sprijine învă-
țătorii în formarea noțiunilor ma-
tematice la elevii clasei I sînt, în
general, prețioase. O observație
însă : se indică, printre altele, să
se confecționeze cifre din carton
pe care să se pună un strat sub-
la clasa I
glaspapirul. Pe lîngă faptul că
răpește mult timp, procedeul a-
cesta nu duce nici la rezulta-
te bune, deoarece datorită lui se
obțin cifre care nu corespund în
întregime din punct de vedere
estetic. Or se știe că și acest lu-
cru are importanța lui. Motiva-
rea pe care o dau autorii acestui
material intuitiv — de a realiza
prin el cunoașterea și pe calea
simțului tactil — este exagerată.
Intuiția trebuie să rămînă numai
un mijloc de formare a noțiuni-
lor, nu să se transforme într-un
scop în sine.
în altă ordine de idei trebuie să
observăm că în partea introduc-
tivă, în care se dă o caracteriza-
re psihică a copilului de vîrstă
școlară mică, s-a strecurat o e-
roare. Vorbindu-se despre rolul
operațiilor gîndirii în procesul cu-
noașterii se spune : „Comparația,
analiza și sinteza conduc gîndirea
către o treaptă superioară de ac-
tivitate : aceea de generalizare,
de descoperire a însușirilor co-
mune unor grupări sau unor
clase de obiecte sau de fenome-
ne, iar de aici către abstractiza-
re". Se știe însă că rolul abstrac-
tizării este tocmai acela de a pre-
găti generalizarea. Abstragem sau
desprindem mintal o anumită în-
sagire dw complexitatea de însu-
același timp, tot prin abstractizare
putem desprinde aceeași însușire
și din sfera altor obiecte concre-
te. Aceste obiecte ne apar deci ca
înrudite prin însușirea respecti-
vă, ca făcînd parte din același
gen. însușirea devine deci gene-
rală. Reunind apoi mintal obiec-
tele pe baza însușirii sau a însu-
șirilor comune obținem genera-
lizarea.
Cu toate că lucrarea constituie
un îndrumător metodic în generai
folositor, că prezintă importanță
atît prin sugestiile pe care le dă
cît și prin fundamentare* științi-
fică a problemelor tratate, ea nu
trebuie luată însă ca un „rețe-
tar", prin simpla copiere a căruia
putem asigura succesul muncii
didactice. Se știe că munca di-
dactică trebuie să fie o muncă
creatoare, că planurile de lecție
pot fi concepute în moduri dife-
rite, cu condiția să se respecte
normele didactico-psihologice, da-
tele științei. Ceea ce cuprinde lu-
crarea este un minimum de la
care se poate porni în organi-
zarea predării aritmeticii în cla-
sa I.
Este bine ca lucrarea să fie
cunoscută de către toți învățăto-
rii din țară, să fie verificată în
practica lor și completată cu ex-
periența celor mai buni dintre ei,
pentru ca în viitor să poată de-
veni o bază în vederea alcătuirii
unei metodici mai largi de pre-
dare a aritmeticii.
ELVIRA CREȚU
profesoară la Institutul peoa-
________gagic de învățători —
Din activitatea organizațiilor sin d i ca le
Sprijin concret și
eficient
Nu de mult, comitetul sindica-
tului învățămînt din orașul Bra-
șov, analizind desfășurarea pro-
pagandei profesionale, a constatat
că nu toți organizatorii de grupă
știu să organizeze schimbul de
experiență și, mai ales, consfă-
tuirile de muncă. In scopul
liarizării lor cu metodica Organi-
zării schimbului de experiență,
comitetul sindicatului a inițiat in-
struirea întregului activ sindical,
pe baza unor expuneri, în proble-
mele privind sprijinirea procesu-
lui de învățămînt. Dar, așa cum
ne-a relatat tovarășa Maria Micu,
președinta comitetului sindicatu-
lui, instruirea activului nu s-a o-
prit Ia această acțiune. îndrumat
de Consiliul local al sindicate-
lor, comitetul sindicatului a studiat
în cîteva școli felul cum sînt or-
ganizate consfătuirile de muncă,
cum colaborează în acest domeniu
activiștii sindicali cu conducerile
școlilor și apoi, cunoscînd situa-
ția, a organizat răspîndirea expe-
riențeju pozitive dobîndite în a-
ceastă^jirecție.
s-a procedat în felul ur-
măAr : comitetul
organizat cinci
muncă model în
de toate gradele.
sindicatului a
consfătuiri de
unități școlare
La aceste con-
sfătuiri au fost invitați organiza-
tori ai grupelor sindicale și direc-
tori ai școlilor din oraș.
La Școala de 8 ani nr. 5, de
exemplu, consfătuirea a dezbătut
referatul intitulat „îmbunătățirea
metodelor de predare a cunoștin-
țelor teoretice și practice de ma-
tematică și fizică". La Școala me-
die nr. 2 a fost pusă în discuție
tema „Educarea elevilor în spiri-
tul patriotismului și al internațio-
nalismului proletar prin lecții de
limba și literatura romînă", iar la
Școala medie serală nr. 5 tema
„Metode și procedee de predare
Elevii Școlii profesionale agricole din Fălticeni în practică ia sera
Stațiunii experimentale horticole din localitate
Preoctiparsie
unei comisâi melodice
Comisia de metodică a profe-
sorilor de științe naturale și geo-
grafie de la Școala medie nr. 5
„Unirea" din Brașov desfășoară
o activitate bogată. în cadrul ei
se țin lecții deschise, se prezin-
tă referate, se organizează
fecționarea
tic.
Au trezit
con-
didac-
materialului
interes, bunăoară,
referatele „Observații, experien-
țe și lucrări practice la științe
naturale", „Recapitularea parția-
lă" și „Metode de predare a no-
țiunilor de geografie a țărilor
străine".
Membrii comisiei desfășoară
o muncă susținută pentru com-
pletarea materialului didactic al
școlii, mobilizîndu-i și pe elevi
a chimiei în școala serală și folo-
sirea de către muncitorii-elevi a
acestor cunoștințe la locul lor de
muncă". Pe lingă faptul că au ară-
tat în mod concret activului sin-
dical cum se organizează și cum
se desfășoară o consfătuire de
muncă, acțiunile de acest fel au
contribuit la popularizarea expe-
rienței pozitive a cadrelor didac-
tice cu o bună pregătire profe-
sională.
Strădania comitetului sindicatu-
lui a fost încununată de succes.
Consfătuirile de muncă organi-
zate ulterior de cei ce au parti-
cipat la consfătuirile model s-au
desfășurat la un nivel mai ridi-
cat decît înainte, au constituit o
formă eficientă de îmbunătățire a
procesului de învățămînt. Datori-
tă lor, între directorii școlilor și
activiștii sindicali s-a statornicit
o colaborare mai strînsă.
Temele dezbătute în consfătuiri
își au izvorul în cele mai arză-
toare probleme ce frămîntă co-
lectivele școlilor în anumite pe-
rioade. La Școala de 8 ani nr. 6,
de pildă, s-a constatat, în urma
unei analize, o rămînere în urmă
la învățătură a elevilor la mate-
matică. La aceeași școală existau
însă clase foarte bune la acest
obiect. A fost organizată atunci o
consfătuire pe tema „Cum putem
preîntîmpina rămînerea în urmă
a elevilor la matematică". Refe-
ratul, care a avut la bază exem-
ple practice culese în timpul in-
terasistențelor, ca și discuțiile ce
s-au purtat, au scos în evidență
căile ce pot duce la ridicarea ni-
velului de cunoștințe al tuturor
elevilor : mai buna desfășurare a
lecțiilor, verificarea atentă și re-
gulată a temelor, intensificarea
vizitelor la domiciliul elevilor,
organizarea unor meditații și con-
sultații acolo unde este cazul etc.
s-au întocmit colecții de roci și
minerale, insectare, ierbare, pre.-
parate în formol etc.
Printre sarcinile cărora mem-
brii le acordă o atenție deose-
bită se numără și cele privind
munca de culturalizare. Profe-
sorii de științe naturale și geo-
grafie participă la brigăzile ști-
ințifice ce merg la sate, țin con-
ferințe în diferite întreprinderi
din orașul Brașov etc. Unii din
ei activează și în cadrul filialei
Brașov a Societății de științe na-
turale și geografie.
Toate aceste activități contri-
buie la îmbunătățirea permanen-
tă a nivelului muncii instructiv-
educative a profesorilor, la ri-
dicarea măiestriei lor pedago-
gice.	_____________________
Toate aceste propuneri, incluse în
hotărîrea adoptată la sfîrșitul
consfătuirii și aplicate în viață,
au dus la o serioasă creștere a
procesului de promovați.
Demn de remarcat este faptul
că cei mai mulți dintre membrii
comitetului sindicatului caută să
dea comitetelor sindicale de sec-
ție și organizatorilor de grupă
sindicală un ajutor cît mai con-
cret. Profesoara Maria Sebeșan,
învățătoarea Elena Chiriac, pro-
fesorul R. Schmidt și alți membri
ai comitetului, de exemplu, au a-
jutat organizațiile sindicale pe
care le-au îndrumat să pregăteas-
că consfătuiri de muncă pe teme
interesante cum sînt: „Realizarea
educației ateiste a elevilor în ac-
tivitatea din clasă și în cea ex-
trașcolară", „Dezvoltarea gîndirii
și vorbirii elevilor în cadrul ore-
lor de limba romînă", „îmbunătă-
țirea ortografiei și îmbogățirea
vocabularului elevilor" și multe
altele. In mod deosebit se preo-
cupă comitetul sindicatului de a-
jutorarea școlilor în care se ex-
perimentează predarea de către
profesori specialiști la clasele I—
IV. De pildă, consfătuirea de
muncă organizată recent la Școa-
la de 8 ani nr. 12, unde se expe-
rimentează acest sistem de pre-
dare, a constituit un ajutor în-
semnat pentru profesori. Rezul-
tatele ei ar fi fost însă și mai va-
loroase dacă s-ar fi asigurat o
mobilizare mai bună a activiștilor
sindicali din celelalte școli expe-
rimentale din oraș.
Și consfătuirea de muncă orga-
nizată luna trecută la Școala de
8 ani nr. 5 merită aprecieri pozi-
tive. Aici s-a dezbătut pe larg
problema continuității muncii in-
structiv-educative în clasele a
IV-a și a V-a. La discuții a parti-
cipat un număr mare de cadre di-
dactice care și-au împărtășit ex-
periența, ceea ce a creat posibi-
litatea de a se ajunge la adop-
tarea unor măsuri concrete. De e-
xemplu, s-a hotărît ca din trimes-
trul al treilea viitorii diriginți ai
claselor a V-a să colaboreze cu
învățătorii care lucrează la cla-
sele a IV-a, să se organizeze, tot
în etapa de sfîrșit a anului șco-
lar, o zi întreagă de lecții predate
Ia clasa a IV-a de către profesori,
etc. învățătorilor li s-a cerut să-i
deprindă pe elevi cu luarea no-
tițelor după explicații, să pregă-
tească caracterizări ale elevilor
lor etc.
Am relatat în acest articol cî-
teva din metodele folosite de co-
mitetul sindicatului învățămînt
din Brașov în organizarea con-
sfătuirilor de muncă. Ele dove-
desc că organele sindicale pot să
contribuie mult, prin acest mijloc
deosebit de eficient, la continua
îmbunătățire a procesului instruc-
tiv-educativ.
M. PAVEL
Pe urmele materialelor publicate
în legătură cu articolul „Rolul
comisiilor metodice în populari-
zarea experienței înaintate" pu-
blicat în nr. 653 al gazetei noas-
tre, Școala medie „D. Cantemir"
din București, criticată în articol,
ne comunică măsurile luate pen-
tru înlăturarea deficiențelor.
In scrisoarea trimisă redacției
se arată, printre altele, că în tri-
mestrul III comisiile metodice vor
discuta probleme ale recapitulării
materiei la toate clasele, ale
predării unor capitole mai difi-
cile din programă. Comisiile me-
todice se ocupă mai stăruitor de
găsirea și popularizarea experien-
ței înaintate. Bunăoară, comisia
metodică a diriginților, după ce
va studia experiența bună a
cîtorva profesori în combaterea
formalismului în munca de edu-
cație, va organiza o dezbatere pe
această temă. Pentru a veni în
sprijinul cadrelor didactice cu
mai puțină experiență comisia
diriginților a alcătuit un plan de
interasistențe, iar comisia meto-
dică a profesorilor de fizică va
dezbate probleme privind pregă-
tirea lecțiilor mai dificile, a
experiențelor etc.
★
Școala de 4 ani nr. 3 din Vo-
luntari, raionul 1 Mai, ne arată că
s-au luat o serie de măsuri
len-
Pionierul Ion Ivan, din clasa a VJI-a a Școlii de muzică de 12 ani nr. 1
din București, este primul băiat din fără care studiază harpa
luiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiimiiiiiiw
DIACONU EMIL — REGIUNEA
BACĂU. Potrivit dispozifiunilor în
vigoare, activitatea cadrelor di-
dactice care urmează cursuri se-
rale sau cu scutire de irecvență
în învățămîntul superior se reduce
la activitatea didactică și meto-
dică. Aceste cadre didactice sînt
absolvite, în timpul studiilor, de
sarcini pe linie culturală. De ase-
menea, ele au dreptul la un con-
aediu de studii plătit de 30 zile
pe an în afara concediului lor
legal de odihnă, pe care-1 pot so-
licita fie integral, fie eșalonat în
timpul sesiunilor de examene sau
de pregătire.
BÎRGĂUANU EUFROSINA —
REGIUNEA BACĂU. Potrivit in-
strucțiunilor de aplicare a Hotă-
rîrii nr. 1.059 din 1959 și regula-
mentului de acordare a gradelor
didactice, prezentarea la examenul
inspirație" din nr. 649 al Gazetei
învățămîntului. Astfel, munca a-
cesteia a fost analizată într-o
ședință a consiliului pedagogic, în
care s-au trasat și o serie de
sarcini pentru viitor. Conducerea
școlii și-a intensificat asistențele
la clasa a 11-a, unde predă învă-
țătoarea criticată în articol, a
organizat interasistențe între învă-
țătorii de la clasele a Il-a. In
școală s-a dezbătut un referat cu
tema „Cum trebuie corectate
caietele la clasele I și II, precum
și referatul cu tema „Criteriile de
notare a elevilor", ținut de învă-
țătoarea respectivă.
★
Secția de învățămînt și cultură
a orașului Reșița —■ ne scrie
tov. Aug. Munteanu, șeful secției
— a analizat împreună cu cadrele
didactice de la Școala medie din
orașul Bocșa situația semnalată
în articolul „Orientare pedago-
gică" de A. Cosmin, publicat în
Gazeta învățămîntului din 23. III
1962, criticînd metoda întrebuin-
țată de directorul școlii. Această
metodă greșită a fost combătută
și într-o ședință cu directorii de
școli.
Pentru a-1 ajuta mai mult pe
linie profesională, directorul șco-
lii a fost propus să urmeze in
vara anului 1962 un curs de per-
fecționare, așa încît să se poată
de definitivat în prima sesiune de
examene după împlinirea stagiu-
lui de 3 ani este obligatorie, cei
în cauză avînd dreptul să se pre-
zinte la examen în trei sesiuni
consecutive. Obținerea gradului
definitiv este prin urmare obli-
gatorie în termen de 3 ani de la
împlinirea stagiului.
Faptul că dvs. nu v-ați putut
prezenta la examenul de deiini-
tivat în 1961, deși ar fi trebuit
să vă prezentați încă din 1960,
nu vă acordă dreptul la o sesiune
în plus. Urmează să vă prezentati
la examen în prima sesiune.
DANIS VASILICA ȘI DANIȘ
ALEXANDRU — REGIUNEA
BUCUREȘTI. Potrivit indicații-
lor date prin îndreptarul elaborat
de M. I. C. în legătură cu
aplicarea Hotărîrii nr. 1.059
din 1959, profesorii de cul-
tură tehnică de la școlile protesi-
onale, tehnice, agricole și de me-
serii proveniti din producție și
care au diplomă de inginer, dacă
nu aveau un stagiu recunoscut în
învățămînt de cel puțin 5 ani la
1 august 1959 sînt salarizați ca
profesori de categoria I-a în
grupa corespunzătoare stagiului
(inclusiv stagiul din producție în
specialitate), cu obligația să sus-
țină examenul de definitivai după
împlinirea a 3 ani la catedră.
Tov. Daniș Vasilica poate fi deci
încadrată în categoria I-a, grupa
5—10 ani după vechime, putîn-
du-se prezenta Ia examenul de
definitivat în vara anului 1962.
Tov. Daniș Alexandru, înlrucit
era în învățămînt Ia 1 august 1959
și avea un stagiu de peste 5 oni
(inclusiv stagiul avut în produc-
ție în specialitate), va primi sala-
riul prevăzut pentru gradul defi-
nitiv în grupa corespunzătoare
de vechime, cu obligația să dea,
după 3 ani serviti la catedră,
examenul de definitivat.
PĂTULEANU ION — REGIU-
NEA OLTENIȚA. Pentru procura-
rea actelor de vechime în
vederea completării cărții de
muncă, în cazul că nu se
mai găsește arhiva școlilor la
care a-fi iunctionat, vă puteți a-
dresa Direcției personalului din
M.I.C., care va putea elibera ade-
Din experiența școlii sovietice
La lecțiile de botanică
- n procesul de stu-
■ diere a botanicii au
un rol important
formele de muncă
.. M.. individuală a elevi-
lor, ca de pildă ob-
servațiile și expe-
riențele. Observînd viața plante-
lor și făcînd o serie de experien-
țe asupra lor elevii înțeleg mai
profund principiile teoretice ex-
puse în manual. Ca urmare, cu-
noștințele lor devin mai com-
plete. mai concrete și mai pro-
funde.
Munca individuală a elevilor
esce posibilă în procesul multor
forme de instruire. De pildă, ele-
vii pot să observe direct în tim-
pul lecțiilor, în clasă, fenomene
din viața plantelor sau particu-
laritățile lor structurale. Un loc
principal îl ocupă experiențele și
în cadrul lecțiilor de laborator.
De asemenea ele se pot realiza
pe scară largă în cursul excursii-
lor, precum și în activitatea pe
terenul didactic experimental.
Orice muncă individuală tre-
buie executată sub îndrumarea
profesorului. De pildă, la lecția
despre structura celulară a plan-
telor. elevii pot pregăti singuri un
micropreparat din coajă de ceapă
pe care să-1 examineze la micro-
scop, observînd celulele de dife-
rite mărimi și forme, căutînd
membrana, protoplasma și nu-
cleul celulelor. Observațiile de a-
cest fel sînt completate prin
schițe și însemnări în caiet. Este
necesar ca profesorul să contro-
leze toate etapele de desfășurare
a acestei munci, să dea indica-
țiile necesare și să corecteze gre-
șelile.
In tematica lucrărilor de labo-
rator un loc important îl ocupă
problemele de anatomie și mor-
fologie : structura semințelor, a
rădăcinii, a tulpinii și frunzei.
Profesorii fruntași obișnuiesc să
desfășoare primele lecții de la-
borator în mod frontal îndru-
mînd și controlînd direct activi-
tatea copiilor. Treptat elevilor li
se acordă din ce în ce mai multă
independență.
Lucrările de laborator consa-
crate studierii semințelor de
plante monocotiledonate și dico-
tiledonate se efectuează de obi-
cei frontal. Se schițează pe tablă
planul de muncă. Profesorul di-
vizează această muncă în cîteva
etape, ce urmează a fi executate
în același timp de cîțiva elevi pe
baza indicațiilor sale. Elevii trag
singuri concluziile cu privire la
rezultatele obținute. In prima
etapă a procesului de studiere a
structurii boabelor de fasole ele-
vii examinează boabele, își no-
tează dimensiunile lor, culoarea
și forma. In a doua etapă com-
pară o boabă uscată cu una udă ;
Noi tipuri de școli în LLR.S.S.
încă în anul 1956 a luat ființă
în U.R.S.S. o nouă instituție in-
structiv-educativă, școala-inter-
nat. Acest nou tip de școală asi-
gură realizarea pe o treaptă su-
perioară a instrucției și educa-
ției, oferind largi posibilități pen-
tru ridicarea nivelului lecțiilor
prin stabilirea unei legături te-
meinice între școală și viață, prin
dezvoltarea spiritului de inițiati-
vă și a muncii independente a e-
levilor.
Revista sovietică „Șkola-înter-
nat“ publică o serie de impor-
tante materiale și informații cu
privire la organizarea muncii in-
structiv-educative în școlile de a-
cest fel. Rezumate ample asupra
acestor materiale sînt prezentate
cu regularitate în Revista de re-
ferate, seria pedagogie-psiholo-
gie, editată de Institutul de studii
romîno-sovietic al Academiei
R.P.R. în articolul „Cinci ani de
activitate a școlilor-internat“ de
exemplu, prezentat în rezumat în
Revista de referate, seria peda-
gogie-psihologie, nr. 2—1962,
M N. Kolmakova descrie activi-
tatea școlii-internat din regiunea
constată că boabele sînt acope-
rite cu o coajă care se încrețeș-
te atunci cînd boabele sînt ți-
nute în apă. In a treia etapă șco-
larii observă cu ochiul liber și
cu ajutorul lupei structura em-
brionului bobului de fasole —
radicula, tulpina, mugurașul cu
frunza și cele două cotiledoane,
Paralel cu aceasta se desenează
schema structurii boabelor de
fasole.
Profesorul pune elevilor și o
serie de întrebări (Ce aspect au
boabele de fasole ? Care este
structura germenului ? etc.), îi
ajută să formuleze corect prin-
cipalele noțiuni și să tragă con-
cluzii.
Lucrările de laborator descri-
se mai sus ne demonstrează că
independența copiilor în efectua-
rea acestor lucrări este limitată ;
profesorul dă planul de muncă,
îi ajută pe elevi să-și formuleze
cunoștințele și să tragă conclu-
zii. în prima etapă de studiere a
botanicii o asemenea desfășura-
re a muncii individuale este pe
deplin justificată.
Multe probleme din domeniul
botanicii ca de pildă creșterea și
dezvoltarea plantelor, formarea
și circulația substanțelor organi-
ce în plante, nutriția minerală
etc. trebuie studiate cu ajutorul
experiențelor. Acestea însă nu se
pot efectua în timpul lecțiilor din
cauza duratei și a complexității
lor. De aceea, o parte din expe-
riențe se pot executa în cadrul
lucrărilor de laborator, urmînd
ca rezultatele lor să fie analiza-
te în clasă. O asemenea organi-
zare a muncii individuale are
unele avantaje. în primul rînd,
toate etapele ei se cțesfășoară sub
controlul nemijlocit'al profesori-
lor, care au posibilitatea să arate
concret cum trebuie să fie efec-
tuată o experiență, să controleze
dacă elevii au înțeles indicațiile
lor și să-i învețe să-și noteze re-
zultatele experienței. în același
timp însă elevii sînt .lipsiți de
elementul principal — posibili-
tatea de a urmări în mod suc-
cesiv desfășurarea experienței.
De aceea, este bine ca asemenea
experiențe să aibă loc numai a-
tunci cînd ele nu pot fi făcute în
mod individual de către elevi
acasă.
Experiențele simple, însă de
durată, trebuie făcute acasă. Es-
te necesar ca aceste experiențe
să introducă elemente noi în
cunoștințele elevilor și să nu re-
pete ceea ce a fost deja demons-
trat și studiat în clasă. Acasă
elevii trebuie nu numai să facă
experiențe pentru studierea vie-
ții plantelor, ci și să cerceteze
structura acestora. Pentru stu-
dierea conștientă a organelor
plantelor cu flori, elevii, sub în-
Smolensk, unde trăiesc și învață
900 de copii. în orășelul copiilor
din Safonovo, regiunea Smolensk,
ca și în orășelul copiilor din cen-
trul muncitoresc luciob din Tad-
jikistan, copiii au la dispoziție
clădiri spațioase, igienice, răspun-
zînd tuturor cerințelor pedagogi-
ce, cu săli de lucrări practice,
săli de sport, laboratoare, livadă
etc.
Urmărind îmbunătățirea con-
tinuă a educației multilaterale a
copiilor și în același timp aju-
torarea familiilor în care ambii
părinți lucrează în producție,
P.C.U.S. și Consiliul de Miniș-
tri al U.R.S.S. au hotărît înfiin-
țarea unor școli cu ziua de mun-
ca prelungită. Specificul organi-
zării procesului intructiv-educa-
tiv în aceste școli este expus în
articolul „Primele rezultate ale
școlilor cu ziua de muncă pre-
lungită", semnat de P. Simakov
și apărut în rezumat în Revista
de referate, seria pedagogie-
psihologie, nr. 3 — 1962.
In perioada construcției desfă-
șurate a comunismului se acor-
dă, potrivit indicațiilor Progra-
drumarea profesorului, culeg în
timpul excursiilor plante și le
usucă apoi acasă. Bineînțeles,
profesorul le explică amănunțit
cum să facă această operație.
Observarea vieții plantelor în
condițiile de acasă trebuie să
fie pregătită în prealabil la lec-
ție. De pildă, pregătindu-i pe e-
levi pentru observarea procesu-
lui de încolțire a semințelor, pro-
fesorul le arată cum să facă ex-
periența, le indică detaliat cum
să-și organizeze munca. Iată un
exemplu. Elevilor li se spune să
ia zece boabe de fasole și zece
boabe de grîu pe care să le pună
pe 3—4 straturi de hîrtie de fil-
tru udă așezate pe două platouri.
Li se atrage atenția că hîrtia de
filtru trebuie să fie în perma-
nență udă și că boabele care în-
cep să putrezească trebuie arun-
cate. Li se cere să măsoare pes-
te o zi lungimea rădăcinii și a
tulpinii mlădițelor care se dez-
voltă și să-și noteze rezultatele
măsurătorilor și observațiilor.
După două săptămîni, elevii tre-
buie să usuce mlădițele mari și
să le lipească pe o foaie de hîr-
tie groasă. Acum ei sînt îndru-
mați să observe ce organ al em-
brionului se dezvoltă întîi, ce se
întîmplă cu substanțele nutritive
din semințe pe măsura creșterii
și dezvoltării mlădiței, prin ce
se deosebesc mlădițele de fasole
de mlădițele de grîu și să descrie
amănunțit rezultatele observa-
țiilor.
La lecția următoare profeso-
rul îi întreabă pe elevi cum au
făcut experiența și-i învață cum
să remedieze greșelile. El corec-
tează și însemnările făcute de
elevi.
Acasă elevii pot constata care
sînt condițiile necesare pentru
încolțirea semințelor, pot face
experiențe privind creșterea
plantelor la lumină și la întu-
neric, pot constata cum se des-
fășoară creșterea vîrfului rădă-
cinii etc. Efectuarea unor ase-
menea lucrări îi ajută să înțe-
leagă mai profund particulari-
tățile structurii și vieții plante-
lor și îi înarmează în același
timp cu o serie de deprinderi
practice: ținerea jurnalului zil-
nic, notarea observațiilor, price-
perea de a folosi instrumentele
de laborator, aparatele de mărit.
K. A. Timiriazev scria că oame-
nii care au învățat să facă mă-
surători, observații și experien-
țe simple capătă aptitudinea de
a-și pune singuri întrebări și de
a primi Ia ele răspunsuri reale,
atingînd un nivel intelectual și
moral mai înalt decît cei care
n-au trecut prin această școală.
M. M. LEVINA
mului P.C.U.S., o importanță
deosebită creșterii nivelului cul-
tural al oamenilor muncii. In
acest scop, în afară de școlile
serale sau pe schimburi, frec-
ventate de muncitori din între-
prinderi, au luat ființă școli me-
dii de cultură generală in care
învață oameni ai muncii ce nu
pot urma școala serală obiș-
nuită : muncitori din trans-
portul feroviar, marinari, mi-
litari etc. Forma de orga-
nizare a învățămîntului în
aceste școli cuprinde o serie de
particularități prezentate de P. S.
Lebedev într-un articol al că-
rui conținut este redat pe larg
în nr. 2—1962 al Revistei de re-
ferate.
în numerele 2 șl 3 ale acestei
reviste sînt publicate și materi-
ale privind bazele teoretice ale
pedagogiei, probleme ale educa-
ției comuniste în școală, în orga-
nizațiile de copii și tineret, în
instituțiile extrașcolare, proble-
me de metodică a predării dife-
ritelor obiecte de învățămînt,
probleme de psihologie generală
și pedagogică etc.
M. BUNESCU
Ca să putem viziona
un film ca „Puștiul",
un Ulm „cu copii", în
care sînt dezbătute
probleme educative,
cinematografia noas-
tră a parcurs un drum
ce se poate înscrie
între dalele cîlorva
premiere cinemato-
grafice : martie 1955-
„Nufărul roșu", oc-
tombrie 1956-„Fetița
mincinoasă", mai
1957-„Ora H“, aprilie
1959-„Mingea“ șl „Pri-
ma melodie". Nefiind
deci primul film cu o
asemenea tematică,
filmul „Puștiul" con-
stituie totuși un de-
but : scenaristele Eva
Sîrbu și Ecaterina
Farkaș sînt la prima
lor încercare de acest
fel, iar regizoarea Eli-
sabeta Bostan reali-
zează pentru prima
dată un film artistic
de lung metraj. Acto-
rul principal, „puș-
tiul" Gheorghe Bejan,
apare și el pentru pri-
ma dată în fața apa-
ratului de filmat. Așa-
dar, niște „ilevi" la
început de școală.
Deobicei, elevii sînt
foarte cuminți în pri-
mele zile de școală.
O anumită cumințenie
străbate parcă și fil-
mul „Puștiul". Scena-
ristele s-au ferit să
concentreze materia-
lul de viață, Iăsîndu-1
să curgă lent, lipsin-
du-1 de un plus de di-
namism.
Pe ecran se desfă-
șoară drama unei
mame care, dintr-o
grijă exagerată față
de copilul 'ei, din tea-
mă și neîncredere
vremelnică în posibi-
litățile medicilor de
a-l însănătoși, se stră-
duiește să-i creeze un
mediu care să-1 fe-
rească de orice efort.
In felul acesta, cu
fiecare dovadă în
plus a „grijii" față de
copil, mama îi va crea
tot alîlea dificultăți,
izolîndu-1 tot mai
mult de viață, lipsin-
du-I de dreptul legi-
tim la plimbări, jocuri,
sport etc. In acest ca-
dru apar și învățătoa-
rea copilului — cam
telegrafic — medicul
școlii, un șofer hîtru,
un frate care face tot
felul de năzbîtii, me-
dicul care-i va reda
micului elev bucuria
de a fi copil și, în-
sfîrșit, colegii de c'asă
și de școală.
Există deci toate
coordonatele care ar
asigura o adevărată
lecție de colaborare
între școală și fami-
lie în sprijinul educă-
rii celor mici. Tocmai
această lecție încear-
că s-o dea ctealorii
filmului. Chiar daca
învățătoarea apare
numai să sprijine a-
ceastâ teză, nepartici-
pind la rezolvarea ei,
este pozitiv faptul că
scenaristele și regi-
zoarea, prezentînd
drama unei mame, ri-
dică o problemă de
interes general, că
ele critică indirect
mentalitățile înapoia-
te. Cea mai intere-
santă secvență în a-
cest sens 'este cea în
care mama, din grija
ei prost înțeleasă
pentru copil, îl minte.
Cînd copilul își dă
seama de acest lucru,
se produce o ruptură.
El fuge de acasă. Abia
acum înțelege mama
că în felul cum a pro-
Uo speclacoî reusât
De curând, echipa de teatru a
Școlii medii din comuna Bolinti-
nul din Vale, raionul Titu, a
pregătit un spectacol cu piesa
„D ale Carnavalului" Spectacolul
a fost prezentat în sala căminului
cultural din comună, în fața a
peste 300 de țărani colectiviști
Satira ascuțită la adresa moralei
burgheze, situațiile pline de
humor, au stârnit rîsul tuturor
spectatorilor.
Aplauzele îndelungi de la sfîr-
șitul spectacolului au răsplătit
atât munca elevilor interpreți
cît și a cadrelor didactice din
școală care i-au pregătit strădu-
indu-se să monteze un spectacol
reușit.
I. PROTOPOPESCU
Concurs literar
în zilele de 22-24 aprilie a.c.
va avea loc Ia București faza re-
publicană a concursului de lite-
ratură romînă cu elevii claselor
VIII—XI din învățământul de
cultură generală și anii I—IV
din școlile pedagogice și profe-
sionale, organizat de Societatea
de științe istorice și filologice
din R.P.R. în colaborare cu Mi-
nisterul învățămîntului și Cul-
turii și C.C. al U.T.M.
Lucrările scrise vor avea Ioc în
dimineața ziiei de 22 aprilie a.c-
iar împărțirea premiilor în ziua
de 24-IV.a.c. orele 10, în loca-
lul Școlii medii nr. 1 „N Băl-
cescu“ din București.
cedat i-a furat dreptul
la copilărie, că atitu-
dinea ei contravenea
cerințelor unei juste
educații.
Cu cei doi inte:-
preți copii —- Gheor-
ghe Bejan și Ștefan
Bei'enghi — regizoa-
rea a lucrat ca un a-
devărat pedagog. In
film ei apar drept
copiii actriței Corina
Conslantinescu. In
scenele de familie fil-
mul trebuia să redea
acea intimitate, acea
legătură sufletească
ce există de obicei
între copii și părinți.
Repetițiile cu copm
nu s-au dv:i;^':!
„oficial". Uchuk
Ccrmei Car ta-, < <>-
cu a devenit un ioc
de joacă pentru mică
artiști care s-au fami-
liarizat astfel cu in-
terpreta rolului ma-
mei, așa încît la fil-
mările de pe platou
reeditau
„joaca"
vizitelor
țel.
Deși arc unele lun-
gimi care puteau lipsi,
deși uneori decorurile
sînt mult prea în-
cărcate (cum este de
exemplu decorul din
camera copiilor), fil-
mul „Puștiul" este, in
general, un film des-
tul de bun. Scenaris-
tele, regizoarea, ope-
ratorul, actorii au
creat un film opti-
mist, în care umorul
și dramatismul se în-
trepătrund dînd sen-
zația realității și care,
în imagini artistice,
pune o importantă
problemă educativă
și arată căile rezolvă-
rii el.
A. CH. CSOITORU