Proletari din toate țările, uniți-vă!
£nzp.în invâțMnTllU
' ' • ___- ------———
Organ al Ministerului Invâțâmintului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de învățămînt și Cultură
Anul XIII nr. 656	vineri 13 aprilie 1962	® pagini 25 bani
Sarcinile organizațiilor U.T.M. în educația comunistă a elevilor
Text prescurtat al raportului Biroului C. C. al U. T. M. prezentat la ședința
plenară lărgită a C. C. al U. T. M. din 3-4 aprilie 1962
Sub conducerea Partidului Muncitoresc
Romîn — subliniază raportul — poporul
muncitor obține mari succese pe drumul
desăvârșirii construcției socialiste. Școala
noastră este una din cele mai valoroase
realizări ale regimului democrat-popular.
Pentru prima dată în istoria patriei noas-
tre, întregul tineret de vîrstă școlară este
cuprins în școli, avînd asigurate toate
condițiile pentru a-și însuși comorile ști-
inței și culturii. învățămîntul de toate
gradele este gratuit. Pe băncile școlilor se
află acum peste 3.100.000 de tineri. Nu-
mai numărul elevilor din clasele I—VII
este în anul școlar 1961—1962 mai mare
cu peste un milion față de 1938. O dată
cu anul 1961 a început trecerea treptată
la învățămîntul general obligatoriu cu
durata de 8 ani. Toți elevii claselor I—VII
primesc gratuit manuale școlare. Școlile
profesionale cuprind 167.000 de elevi, iar
învățămîntul tehnic și tehnic de maiștri,
aproape 45.000 de elevi.
Ca rezultat al muncii desfășurate pen-
tru aplicarea hotărîrilor celui de-al Ill-lea
Congres al P.M.R., prin munca neobosită
a cadrelor didactice, se obțin an de an
rezultate tot mai bune în instruirea și
educarea elevilor, se îmbunătățește con-
ținutul științific și educativ al lecțiilor, al
programelor și manualelor școlare ; cu
ajutorul organizațiilor U.T.M. și de pio-
nieri, în școli se formează un tineret nou
cu temeinice cunoștințe, devotat trup și
suflet cauzei Partidului Muncitoresc Ro-
mîn, luptei pentru înflorirea continuă a
patriei noastre socialiste.
Aplicînd măsurile stabilite de Congre-
sul al Ill-lea al U.T.M. în lumina sarci-
nilor trasate de partid, organizațiile U.T.M.
din școli au obținut, sub conducerea or-
ganizațiilor de partid, o seamă de rezul-
tate pozitive în mobilizarea elevilor la
însușirea cunoștințelor teoretice și prac-
tice, în munca politico-educativă.
In anul școlar 1960—1961, procentul pro-
movaților în învățămîntul de cultură ge-
nerală a fost de 95*.'«. Rezultate pozitive
s-au obținut și în activitatea școlilor pro-
fesionale și tehnice care constituie veriga
principală în pregătirea viitorilor munci-
tori și tehnicieni. Peste 97% din numă-
rul elevilor acestor școli au promovat în
anul școlar 1960—1961.
Crește permanent numărul organizații-
lor U.T.M. care se ocupă îndeaproape de
educația politică a utemiștilor, desfășoară
o multilaterală activitate culturală, artis-
tică, sportivă, folosesc metode de muncă
atractive, corespunzătoare vîrstei și pre-
ocupărilor elevilor, organizează bine
timpul liber al acestora. Desfășurarea
unei asemenea activități complexe, cu-
prinzătoare, bazată pe inițiativa activului
U.T.M. din școli, a contribuit la dezvol-
tarea conștiinței socialiste a elevilor, a
opiniei de masă a acestora împotriva lenei,
chiulului, pregătirii de mîntuială, la dez-
voltarea spiritului de întrajutorare și a
disciplinei școlare. Astfel, la Școala medie
nr. 22 din București, adunările generale
U.T.M. dezbat rezultatele obținute de elevi
la învățătură, atitudinea lor față do da-
toria de a învăța bine, față de conduita
școlară, discută probleme ca, de pildă,
„Cum răspundem prin muncă și învăță-
tură condițiilor create de statul nostru
democrat-popular". Organizația U.T.M. de
la Școala profesională textilă din Timi-
șoara desfășoară o susținută activitate
cultural-artistică. Lunar, au loc seri lite-
rare cu teme educative ca, de pildă,
„Poeții cîntă eroicele lupte de la Grivița";
toți elevii au citit și au discutat în colec-
tiv cărțile „Așa s-a călit oțelul" și „Sta-
tuile nu rîd niciodată" ; s-au ținut confe-
rințe însoțite de demonstrații cu diapozi-
tive despre realizările industriei ușoare,
ale industriei chimice din țara noastră,
despre opoziția dintre știință și religie ;
elevii au învățat 6 cîntece din cele 14
alese, printre care „Republică măreață
vatră", „Privesc din Doftana" și alte cîn-
tece de masă, cîntece populare etc. ; bilu-
nar se organizează reuniuni tovărășești;
formațiile artistice cuprind peste 250 de
elevi, iar cele sportive peste 370 de elevi
din totalul de 1160.
Pe baza indicațiilor date de conducerea
partidului, a posibilităților create pe linie
de stat, rezultate pozitive s-au obținut și
în organizarea vacanței de vară. Peste un
milion de pionieri și elevi au fost cuprinși
în excursii și drumeții pentru cunoașterea
patriei socialiste, în tabere de odihnă la
munte și la mare.
Aplicarea măsurilor stabilite de C.C. al
U.T.M. privind constituirea comisiilor
pentru munca în rîndul elevilor și pio-
(Continuare în pag. 2)
Curînd, cele două vedete rapide construite de navomodeliști vor porni la întrecere,
brăzdînd apa lacului
nierilor, ținerea cu regularitate a infor-
mărilor politice, crearea organizațiilor de
bază U.T.M. pe ani, alegerea în toate
școlile, cu ajutorul și sub conducerea or-
ganizațiilor de partid, a secretarilor orga-;
nizațiilor U.T.M. pe școală din rîndul tine-
rilor profesori buni utemiști, membri și
candidați de partid, a dus în multe școli
la întărirea politică și organizatorică a
organizațiilor U.T.M., la creșterea influen-
ței acestora în masa elevilor.
în munca desfășurată în școli de corpul
didactic și organizațiile U.T.M. se obțin.

Cuviului
Iov. acad. proL
inc nurguicscu
ininiMruI învățamintului
și Culturii
în țara noastră, dezvoltarea învățămîntu-
lui și culturii ocupă un loc deosebit. Sar-
cina dată de Congresul al Ill-lea al P.M.R.
pentru încheierea generală a învățămîntu-
lui de 7 ani a lost în linii mari îndeplini-
tă, treeîndu-se la învățămîntul general de
8 ani.
Se dezvoltă și învățămîntul mediu care,
în anul acesta cuprinde cu 250.000 de elevi
mai mulți decît în anul școlar 1960—1961.
Cerințele mereu crescînde ale economiei
naționale au dus la mărirea numărului de
elevi din școlile profesionale și tehnice,
în aceste școli, avem cu 30.000 mal mulți
elevi- decît în anul precedent. Se întărește
baza materială a școlii; în ultimii doi ani
au fost date în folosință peste 7.500 săli
de clase, ceea ce reprezintă o jumătate din
.construcțiile prevăzute în planul de șase
Ca urmare a muncii desfășurate de
corpul didactic, de organizațiile U.T.M. și
de pionieri, sub îndrumarea organizațiilor
de partid, elevii obțin rezultate mai bune
la învățătură și își însușesc principiile
educației comuniste. Procentul celor pro-
movați e în creștere, tot mai mulți elevi
se prezintă bine la examene.
Nouă, tuturor — cadre didactice, activiști
ai Ministerului învățământului și Culturii,
ai U.T.M. — care avem sarcina organizării
procesului instructlv-educativ în școli,
aceste înfăptuiri ne produc o mare și alea-
să bucurie.
Dar așa cum reiese și din raportul Bi-
roului C.C. al U.T.M. față de condițiile
create de partid și guvern învățamintului,
copiilor și tineretului nostru, rezulta-
tele la învățătură pot fi și mai bune
șl trebuie să fie mai bune. Problema com-
baterii mediocrității trebuie să stea în per-
manență în atenția organelor de învăță-
mînt și organizațiilor U.T.M. Trebuie să
găsim forme potrivite pentru a stimula și
mai mult interesul elevilor pentru învăță-
tură ; să colaborăm mai îndeaproape și să
obținem sprijinul efectiv al familiei. Este
necesar ca organele de învățămînt să se
ocupe mai stăruitor de educarea elevilor.
M-I-C. a acordat atenție ridicării nivelu-
lui procesului instructiv-educativ, legării
învățamintului teoretic de învățămîntul
practic,
îmbunătățirile aduse manualelor școlare
(UYÎIllUl Î0V.
Ion Wsțor
membru în Prezidiul C. C. S.
și președinte al Uniunii
Sindicalelor din Instituțiile
de invățamint și Cultură
Sindicatele, în colaborare cu organizațiile
U.T.M., desfășoară o vie activitate pentru
traducerea în viață a mărețelor sarcini
trasate de Congresul al Ill-lea al Partidu-
lui Muncitoresc Romîn cu privire la mun-
ca de instruire și educare a tinerei gene-
rații, la educarea comunistă a elevilor din
școlile de cultură generală, profesionale și
tehnice.
îndrumate de Consiliul Central al Sindi-
catelor, organele sindicale se preocupă tot
mai stăruitor de îmbunătățirea formelor de
activitate care le sînt proprii, pentru a
sprijini cu eficiență sporită pregătirea pen-
tru viață a tineretului, înarmarea lui cu
temeinice cunoștințe teoretice și practice,
astfel îneît el să poată munci cu deplin
succes în uzine, în fabrici și pe șantiere,
Sindicatele din învățămînt caută să spri-
jine activ întărirea legăturii dintre învă-
țămînt și munca productivă, discutînd și
soluționînd împreună cu sindicatele din
întreprinderi problemele pe care le ridică
această importantă sarcină.
îmbunătățirea continuă a muncii sindi-
catelor din întreprinderi și din școli impu-
ne ca pe viitor să se realizeze o mai
strînsă colaborare cu organizațiile U.T.M.
pentru a se organiza mai bine munca
practică a elevilor în întreprinderi, pentru
organizarea de activități cultural-educative
comune ale elevilor și tinerilor muncitori.
O atenție deosebită acordă sindicatele
instruirii practice a elevilor din școlile
profesionale și tehnice în vederea pregă-
tirii muncitorilor calificați, a maiștrilor și
tehnicienilor la nivelul tehnicii noi, potri-
vit cerințelor economiei naționale.
Considerăm însă că va trebui să creas-
că preocuparea pentru mai buna cunoaște-
re de către elevii școlilor profesionale a
sarcinilor de producție: Este necesară
participarea unui număr din ce în ce mai
mare de elevi la consfătuirile de produc-
ție, pentru a cunoaște problemele sec-
torului în care lucrează și a simți, alături
de muncitori, răspunderea ce le revine în
realizarea și depășirea planului. Sindicatele
vor acorda în viitor o mai mare atenție
acestui mijloc de pregătire și educare a
elevilor. Este util ca periodic să se orga-
nizeze convorbiri cu elevii despre greută-
țile ne care eventual le întâmpină in acti-
Sarcinile organizațiilor U. T. M.
în educația comunistă a elevilor
(Urmare din pag. 1)
an de an, succese incontestabile. Cu toate
acestea, există încă în unele școli defi-
ciențe în însușirea de către elevi a cu-
noștințelor teoretice și practice, în edu-
carea politico-morală și dezvoltarea dra-
gostei lor pentru muncă, a sentimentului
de răspundere față de învățătură precum
și în disciplina școlară. Nu sînt criticate
și combătute la timp mentalitatea și com-
portarea elevilor care chiulesc, pretextînd
că n-ar fi „tocilari" și că „nu învață pen-
tru notă". De-abia în pragul maturității
și, uneori chiar mai tîrziu, în fața exa-
menului vieții, mulți dintre ei își dau
seama de greșeala mare pe care au făcut-o.
Lipsa de combativitate, de atitudine
critică față de unele manifestări și com-
portări negative, înapoiate este numită în
limbajul curent al unor elevi .spirit de
colegialitate". Uniunea Tineretului Mun-
citor — organizație de tineret revoluțio-
nară, comunistă — nu numai că nu poate
fi împotriva colegialității, a tovărășiei și
prieteniei, ci militează consecvent pentru
adevărata colegialitate și solidaritate puse
în slujba intereselor poporului, a cauzei
socialismului și comunismului, îndreptate
împotriva tuturor influențelor și concep-
țiilor burgheze. Act de colegialitate este
acela prin care un elev rămas în urmă
la învățătură este ajutat de colegii săi să
obțină rezultate bune; colegialitate cu
adevărat este atunci cînd față de mani-
festările negative ale unul elev toți ute-
miștii din clasă iau poziție principială, îl
critică și-i acordă ajutorul necesar pentru
a se îndrepta.
Raportul a arătat apoi că mai sînt ca-
dre de conducere ale organizațiilor U.T.M.
din școli care nu au înțeles bine că acti-
vitatea organizațiilor U.T.M. din școli nu
poate fi redusă numai la adunările gene-
rale la care participă utemiștii. Este po-
trivit vîrstei și preocupărilor elevilor ca
ei să fie dornici să cunoască noutăți cul-
turale și științifice, să se afirme în miș-
carea artistică și literară de amatori, să
simtă nevoia de a se distra, de a învăța
cîntece, dansuri. Organizația U.T.M. tre-
buie să vină în întîmpinarea dorințelor
juste ale elevilor, să-i ajute în organi-
zarea și desfășurarea unor asemenea
activități
★
După ce a analizat cauzele deficiențelor
muncii politico-educative desfășurată de
organizațiile U.T.M. în rîndul elevilor,
raportul a subliniat necesitatea îmbună-
tățirii acestei munci și măsurile ce ur-
mează a fi aplicate.
Adoptînd programul desăvîrșirii cons-
trucției socialiste, cel de-al III-lea Con-
gres al P.M.R. a stabilit și o serie de
măsuri pentru dezvoltarea continuă a în-
vățămîntului de toate gradele, în vederea
creșterii și formării tineretului — gene-
rație care participă la desăvîrșirea cons-
trucției socialiste și va participa la fău-
rirea comunismului.
în lumina faptului că toți copiii și tinerii
patriei noastre sînt cuprinși în școli de
diferite grade, că pregătirea pentru mun-
că și viață a tinerei generații are o im-
portanță hotărîtoare pentru viitorul so-
cietății noastre, îmbunătățirea muncii or-
ganizațiilor U.T.M. din școli trebuie con-
siderată ca una din sarcinile de bază ce
revin Uniunii Tineretului Muncitor.
în centrul atenției organelor și organi-
zațiilor U.T.M. trebuie să stea mobilizarea
utemiștilor, a tuturor elevilor la însușirea
temeinică a cunoștințelor ce se predau în
școală, grija pentru a le dezvolta conști-
ința socialistă. Să dezvoltăm la elevi dra-
gostea față de patria socialistă, devota-
mentul față de Partidul Muncitoresc Ro-
mîn, sentimentul nobil al internaționalis-
mului proletar, să educăm pe elevi în
spiritul frăției de nezdruncinat dintre
poporul romîn și minoritățile naționale.
Organizațiile U.T.M. din toate școlile
sînt datoare să cultive cu perseverență,
zi de zi, în rîndul elevilor dragostea pen-
tru învățătură, simțul răspunderii față de
datoria patriotică de a învăța bine, să
combată chiulul, superficialitatea, să ia
pe loc atitudine critică față de asemenea
manifestări, să creeze o opinie de masă
pentru a-i trezi la realitate și a-i ajuta
pe cei ce trec clasa cu note la limită, pe
cei ce rămîn corijenți și repetenți. Clasa
muncitoare, întregul nostru popor, statul
democrat-popular asigură copiilor și tine-
retului condiții din ce în ce mai bune ca
ei să se pregătească temeinic în anii de
școală. Dacă în regimul burghezo-moșie-
resc — se spune în raport — învățătura
putea fi considerată ca o problemă per-
sonală, iar statul nu crea condițiile nece-
sare pregătirii tuturor, în orînduirea noas-
tră socialistă toți trebuie și pot să învețe
bine, pregătirea de mîntuială Iezind nu
numai interesele elevului în cauză, ci și
pe cele ale întregii societăți. A învăța
temeinic este o îndatorire față de întreaga
societate, iar dacă ea nu este întru totul
îndeplinită, aceasta lezează și propriile
interese ; a învăța bine este o expresie—a_
tru victoria socialismului și comunismului
în patria noastră.
în strînsă legătură cu școala, organiza-
țiile U.T.M. să dezvolte în rîndul elevilor
dragostea față de muncă. Așa cum arată
tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, „fac-
torul hotăritor al educației comuniste este
munca ; neobosit să cultivăm în rîndurile
tineretului dragostea de muncă, spiritul
de disciplină, hotărârea de a-și dărui elanul
și energia clocotitoare operei de construire
a socialismului".
Fără îndoială, școlile medii au și me-
nirea de a pregăti pe elevi în vederea
trecerii Ia învâțămîntul superior, dar pă-
rerea unor elevi că pentru a lucra în
munci direct productive, în fabrici, în
gospodăriile agricole, nu ar fi nevoie de
«trufii în școala medie, este o părere re-
trogradă, o rămășiță a mentalității bur-
gheze despre muncă. în societatea noastră
este prețuit acel om care muncește stă-
ruitor și dovedește trăsături morale îna-
intate, care știe să dăruiască intereselor
societății, energia, capacitatea, puterea sa
de creație.
Să ajutăm mai mult școala în îmbună-
tățirea organizării practicii de producție
în întreprinderi, să întărim puternic le-
găturile dintre organizațiile U-T.M. din
școli și cele din fabrici și uzine. Să culti-
văm la elevi dragostea față de muncă și,
în special, față de munca fizică, de munca
direct productivă. Elevii din școlile de la
sate să fie îndrumați ca încă de pe băn-
cile școlii să participe, după puterile lor,
la munca în gospodăriile agricole colective.
Orientarea elevilor spre diferite școli
profesionale și tehnice, spre instituții de
învățămînt superior să se facă nu numai
la sfîrșitul anului școlar, ci pe tot par-
cursul anilor de școală, prin popularizarea
școlilor profesionale și tehnice, a diferi-
telor facultăți. Comitetele regionale, raio-
nale, orășenești U.T.M., colaborînd cu sec-
țiile de învățămînt și cultură, să cunoască
necesarul de elevi și studenți pentru șco-
lile profesionale, tehnice și facultăți și,
pe această bază, să îndrume pe absolven-
ții școlilor de 7 ani și medii către școli și
institute în funcție de necesitățile econo-
miei naționale și, bineînțeles, de vocația
și aptitudinile fiecărui tînăr. Să acordăm
mai multă atenție îndrumării tineretului
din mediul rural spre școlile care pregă-
tesc cadrele necesare agriculturii noastre
socialiste. încheierea colectivizării agricul-
turii pune în fața noastră sarcina de a
cultiva la elevi dragostea pentru munca
în agricultură, astfel îneît, după termi-
narea școlii să meargă să lucreze în gos-
podării agricole colective, gospodării a-
gricole de stat, adueîndu-și contribuția la
creșterea producției vegetale și animale,
la continua dezvoltare a agriculturii so-
cialiste.
în prezent, peste 150.000 de tineri,
muncind în producție, urmează totodată
cursurile școlilor serale. De această cate-
gorie de muncitori-elevi, organizațiile de
bază U.T.M. din întreprinderi sînt da-
toare să se ocupe mai îndeaproape, să se
intereseze de crearea condițiilor pentru a
putea urma cu regularitate cursurile, de
ajutorarea celor care întimpină greutăți
în însușirea diferitelor materii, să se
ocupe mai mult de creșterea nivelului lor
politic și ideologic.
Pentru ca organizațiile U.T.M. să-și în-
deplinească sarcina de ajutor al organi-
zațiilor de partid, al școlii, în formarea și
educarea elevilor, se impune să ridicăm
rolul lor în întreaga viață a școlii, a ele-
vilor. Este necesar să îmbunătățim, în
primul rînd, munca cu membrii organiza-
ției noastre, să-i educăm în spiritul tra-
dițiilor revoluționare ale poporului nos-
tru, ale clasei muncitoare, să facem din
fiecare utemist un luptător înflăcărat
pentru cauza partidului. Primirea de noi
membri să se facă după o bună pregătire
prealabilă a acestora, iar momentul pri-
mirii în U.T.M. să emoționeze puternic
pe elevii respectivi, să fie de neuitat pen-
tru toată viața lor. Să ne ocupăm îndea-
proape de ridicarea nivelului politic și
ideologic al tuturor utemiștilor, să dez-
voltăm în conștiința fiecărui utemist spi-
ritul de combativitate revoluționară față
de orice influențe ale ideologiei burgheze,
față de purtătorii acesteia. Organizațiile
U.T.M. sînt datoare ca în munca lor de
fiecare zi să țină seama că activitatea
ideologică, munca de lichidare a înrîuriri-
lor educației burgheze din conștiința oa-
menilor este tărîmul principal al luptei
de clasă, al luptei între vechi și nou ;
organizațiile U.T.M. să se ocupe nu nu-
mai de modul în care elevii învață și se
poartă în școală dar și de comportarea
lor în afara școlii, să cunoască influențele
mediului din care provin și, prin muncă
perseverentă, combativă să ajute pe elevii
care se află sub influențe străine de
ideologia noastră, să se elibereze de
aceste influențe și să-și formeze o conș-
tiință și trăsături de caracter corespun-
zătoare omului societății socialiste.
Comitetele regionale, raionale și orașe-
de zi a adunărilor generale, comitetele
organizațiilor de bază trebuie să pornească
de la sarcinile actuale puse de partid în
fața noastră, să țină seama de specificul
școlii și de vîrsta utemiștilor, să se con-
sulte cu ei în fixarea ordinei de zi și să
antreneze un număr cît mai mare de
utemiști în pregătirea adunărilor. Ordinea
de zi să fie cît mai diversă, să evite pa-
ralelismul cu orele educative și celelalte
activități. în adunările generale să fie
discutate probleme de bază ale organiza-
ției, îndatoririle utemiștilor, comportarea
lor în școală și în afara școlii, să fie ana-
lizate fenomenele și manifestările nega-
tive apărute în școală, în clasă, să fie
găsite soluții pentru înlăturarea lor. Pe-
riodic, să fie dezbătute rezultatele obți-
nute de utemiști la învățătură și în
activitatea practică, să fie răspîndită ex-
periența bună și, pe baza analizei lipsu-
rilor, să se stabilească măsuri de îndrep-
tare. în adunările generale să se dezbată
programul activităților culturale, sportive,
educative care apoi să fie pus în discuția
tuturor elevilor, în vederea completării și
înfăptuirii lui.
Organizațiile de clasă și grupele U.T.M.
să discute și să stabilească în ședințele și
adunările lor, sarcinile ce revin fiecărui
utemist din hotărîrile adunărilor generale.
Organizațiile de bază U.T.M. pe an să
nu țină mai mult decît o singură adunare
generală pe lună, iar organizațiile pe clase
și grupele U.T.M. să discute operativ,
atunci cînd este nevoie, problemele cu-
rente ale muncii. Sînt cu adevărat bune
acele adunări generale U.T.M. care, prin
ordinea de zi, prin pregătirea și desfășu-
rarea lor, prin hotărîrile adoptate, au o
evidentă înrîurire pozitivă asupra întregii
activități din. școală, asupra rezultatelor
obținute de elevi la învățătură și a com-
portării lor în școală și în afara școlii,
asupra participării la acțiunile obștești.
Este necesar să îmbunătățim învăță-
mîntul politic U.T.M. din școli și să lichi-
dăm paralelismul existent acum între
acesta și procesul de învățămînt. înce-
pînd din anul școlar 1962—1963, în cadrul
învățămîntului politic să organizăm nu-
mai cercuri de studiere a Statutului
U.T.M. la clasele VIII, la anii I ai șco-
lilor profesionale și la celelalte clase unde
se simte nevoia. Ca propagandiști pentru
aceste cercuri să selecționăm pe cei mai
buni utemiști din rîndul cadrelor didac-
tice, utemiști din clasa a Xl-a, cu pre-
gătire și experiență, precum și tineri
muncitori, ingineri, tehnicieni din între-
prinderi cu bună pregătire politică și
ideologică. Pentru celelalte clase, să se
țină periodic conferințe cu diferite teme
politice, ideologice, științifice, culturale.
Organizațiile U.T.M. din școli să acorde
o atenție deosebită informării politice a
elevilor, dezvoltîndu-le interesul pentru
citirea cu regularitate a presei de partid,
a publicațiilor de tineret și copii, să se
îngrijească de popularizarea articolelor și
știrilor mai importante. Este necesar să
îmbunătățim conținutul și organizarea in-
formărilor politice. De pregătirea și des-
fășurarea acestora să se ocupe comitetele
organizațiilor pe școală și comitetele or-
ganizațiilor de bază pe an. Informările
politice să fie organizate de două ori pe
lună, pe organizații de an sau grupînd
elevii din două-trei clase. O ședință de
informare politică să fie consacrată pro-
blemelor interne, iar cealaltă problemelor
internaționale. Cu ajutorul comitetelor
raionale de partid, să asigurăm ca infor-
mările politice să fie ținute de activiști
de partid, activiști ai organizațiilor de
mase și de stat, ingineri, tehnicieni, mun-
citori, oameni de cultură cu bună pregă-
tire politică și ideologică. Activiștii
U.T.M. să considere ca o importantă în-
datorire, ca o latură principală a muncii
lor, ținerea cu regularitate a informări-
lor politice în fața elevilor.
Desfășurarea unei multilaterale activi-
tăți cultural-artistice și sportive, cu un
bogat conținut politico-educativ, în mă-
sură să atragă și să cuprindă întreaga
masă a elevilor, este una din sarcinile
importante puse de partid în fața orga-
nizației noastre. întreaga muncă cultural-
artistică și sportivă din școală trebuie
desfășurată de organizațiile U.T.M. în co-
laborare cu conducerea școlii și corpul
didactic. Ținînd seama de vîrsta și dorin-
țele elevilor, organizațiile U. T. M. să
creeze formații corale și de dansuri, bri-
găzi artistice de agitație, formații de
teatru, orchestre de muzică populară și
muzică ușoară. Să se dea o amploare și
mai mare cenaclurilor și cercurilor lite-
rare, a căror activitate, comitetele U.T.M.
pe școală, împreună cu profesorii de spe-
cialitate să o îndrume mai îndeaproape.
Să fie organizate întîlniri cu oameni de
știință și artă, cu activiști de partid și
de stat, vizionări în colectiv de filme și
piese de teatru, conferințe pe teme po-
litice, științifice, culturale, să se inițieze
învățarea pe clase a unor cîntece revo-
luționare, folclorice și a celor mai va-
loroase producții ale muzicii ușoare. în-
deosebi pentru elevii claselor mari și
pentru elevii din școlile profesionale, teh-
nice, organizațiile U.T.M. să organizeze
cu regularitate reuniuni tovărășești la
școală sau casele de cultură ale tinere-
tului, invitînd și tineri muncitori, studenți,
cadre didactice. Organizațiile U.T.M. din
școli împreună cu organizațiile U.T.M.
din întreprinderi să inițieze cît mai multe
activități comune ale elevilor și tinerilor
muncitori la cluburile muncitorești și în
școli să contribuie cu tot ceea ce au mai
bun în activitatea lor cultural-artistică și
sportivă pentru ca aceste acțiuni comune
să dea rezultate foarte bune.
Este de mare importanță dezvoltarea
dragostei elevilor pentru marile creații
progresiste ale literaturii naționale și
universale. Influențînd simultan și la fel
de puternic atît gîndirea cît și sentimen-
tele, puterea educativă a literaturii este
uriașă ; ea trebuie deci folosită din pîin.
Comitetele și birourile organizațiilor
U.T.M. din școli sînt datoare să popu-
larizeze în rîndurile elevilor cele mai
bune cărți, să organizeze recenzii, discuții,
procese literare, medalioane, să îndemne
pe fiecare elev să-și facă bibilotecă per-
sonală.
Parte integrantă a educației comuniste,
educația fizică, sportul răspund unei ce-
rințe firești a vîrstei elevilor și pionieri-
lor. Este deci important ca organizațiile
U.T.M. din școli, împreună cu asociațiile
sportive să inițieze excursii, drumeții, să
organizeze competiții sportive, practicarea
sistematică a atletismului, înotului, gim-
nasticii. Organizațiile U.T.M. să îndrume
pe toți utemiștii și elevii pentru a deveni
membri ai U.C.F.S., a face sport cu pa-
siune tinerească. Totodată, să sprijine
activ mișcarea largă pentru construirea de
baze sportive simple în incinta școlii sau
în apropierea acesteia.
Potrivit indicațiilor date de M.I.C. și
C.C. al U.T.M., organizațiile U.T.M. și
conducerile școlilor să întocmească și
aplice planuri comune de activități cult^r^
ral-sportive în vederea organizării
cative a timpului liber al elevilor și pio-
nierilor. Respectarea strictă a acestor in-
dicații este de mare importanță pentru
lichidarea paralelismelor și aglomerării,
pentru coordonarea activităților extra-
școlare.
Birourile comitetelor regionale, raionale
și orășenești să conducă și să îndrume in
permanență activitatea organizațiilor U.T.M.
din școli. Trebuie să îmbunătățim activi-
tatea comisiilor pentru munca în rîndurile
elevilor de la C.C., comitetele regionale,
raionale și orășenești, să cuprindem in
aceste comisii un număr mai mare de
profesori, educatori, oameni de știință și
cultură care, prin pregătirea lor poli-
tică, culturală, pedagogică, profesională,
să poată contribui la îmbunătățirea con-
tinuă a întregii noastre activități.
După cel de-al III-lea Congres, Uniu-
nea Tineretului Muncitor a luat o serie
de măsuri pentru îmbunătățirea muncii
de îndrumare a organizației de pionieri.
A crescut preocuparea față de conținu-
tul activității unităților și detașamente-
lor, față de educarea pionierilor.
Ca rezultat al activităților poduo-edv-
cative mai atractive, organizate potrivit
dorințelor lor, pionierii și școlarii cunosc
mai bine realizările poporului nostru,
perspectivele luminoase ale dezvoltării
patriei. S-a îmbunătățit, de asemenea,
activitatea cultural-artistică, sportivă și
obștească în rîndul pionierilor; copiii știu
mai multe cîntece și poezii despre patrie
și partid, cîntece pionierești ; la faze1^»
raionale ale concursului cultural-artisti “
au participat sute de mii de pionieri. Pio-
nierii participă cu rezultate din ce în ce
mai bune la înfrumusețarea școlii, străzii,
orașului sau satului, la plantarea de pomi
fructiferi, arborete, strîngerea fierului
vechi.
Pe baza îmbunătățirii programelor și
manualelor școlare, a pregătirii mai bune
a corpului didactic, a muncii politico-
educative desfășurată de unitățile de pio-
nieri, în trimestrul I al acestui an școlar,
situația la învățătură a elevilor din cla-
sele I—VIII este mai bună decît în ace-
eași perioadă a anului școlar trecut.
Cu toate rezultatele obținute în activi-
tatea organizațiilor de pionieri, Biroul
C.C. al U.T.M. apreciază că, îndeosebi în
conținutul muncii cu pionierii, există încă
manifestări de formalism. Experiența po-
zitivă este insuficient răspîndită; în in-
struirea cadrelor nu se insistă suficient
asupra specificului muncii cu pionierii ;
în organizarea diferitelor activități nu
este îndeajuns stimulată și utilizată ini-
țiativa pionierilor, nu se răspunde întru
totul particularităților de virstă ale aces-
tora.
★
Raportul a subliniat că îndrumarea or-
ganizației de pionieri este o sarcină de
mare răspundere încredințată de partid
Uniunii Tineretului Muncitor.
Principala sarcină a organizației de
pionieri este de a ajuta pe copii să învețe
bine, să se comporte frumos, să le dez-
volte dragostea de muncă, grija față de
avutul obștesc, să organizeze timpul lor
liber. Întreaga activitate să urmărească
dezvoltarea la copii a dragostei față de
patrie, față de Partidul Muncitoresc Ro-
mîn, a sentimentului solidarității cu po-
poarele care luptă pentru pace și progres,
a trăsăturilor morale cum sînt cinstea,
curajul, abnegația pentru cauza socialis-
mului și comunismului.
Este absolut necesar ca în activitatea
organizației de pionieri, instructorii să
folosească inițiativa pionierilor, iar acți-
unile să. fie organizate de copii cu ajuto-
rul celor mari. în unități și detașamente
să se înrădăcineze puternic practica de
a-i învăța pe pionieri cîntece și jocuri, de
a organiza cu ei drumeții, excursii și, în
general, cît mai multe activității în aer
Sarcinile organizațiilor U. T. M.
in educația comunistă a elevilor
(Urmare din pag. 2.)
miiiHiiiiiiiiifliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiMiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiniiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiniiw
partid și de stat, focuri de tabără, între-
ceri pentru cel mai bun solist sau reci-
tator, pentru cea mai bună echipă de vo-
lei, de fotbal etc. în adunările pionierești
să aibă loc scurte convorbiri în care să li
se explice copiilor ce înseamnă a fi pio-
nier, cum trebuie să învețe și să se com-
porte, să li se explice conținutul angaja-
mentului și al chemării pionierești, să
puse în discuția lor manifestările nega-
tive ale unor copii, făcîndu-se din aceas-
ta un moment educativ. De asemenea,
este bine să se organizeze periodic con-
vorbiri pe înțelesul copiilor, despre rea-
lizările poporului nostru, despre perspec-
tivele patriei socialist»» despre principa-
lele evenimente din țară și din întreaga
lume.
Organizațiile de pionieri de la sate să
se ocupe mai mult de dezvoltarea la copii
a dragostei pentru gospodăria colectivă ;
să cultive la copii dragostea față de mese-
riile de mecanizator, crescător de animale.
Organizația de pionieri, cu sprijinul
cadrelor didactice, trebuie să atragă în-
treaga masă de pionieri și școlari la ac-
tivitatea de înfrumusețare a școlilor, a
curților, a claselor, la pregătirea materia-
lului didactic, la îngrijirea și păstrarea
bunului obștesc din școală și din afara
școlilor, a parcurilor și grădinilor, la a-
menajarea de baze sportive simple.
Se simte necesitatea ca încă în cursul
actualului an școlar, comitetele regionale,
raionale și orășenești să ajute t-ze șco-
lile în îmbunătățirea muncii sfaturilor
pionierești.
Comitetele regionale, raionale și orășe-
nești să acorde o deosebită atenție creș-
terii rîndurilor organizației de pionieri,
îndeosebi la sate. Să ajutăm unitățile ca
adunările în care primesc pionieri să fie
pregătite din timp și să constituie adevă-
rate evenimente în viața copiilor.
Prin grija partidului și guvernului a
crescut an de an numărul caselor pionie-
rilor care, în prezent, a ajuns la 117. Cea
mai mare parte a acestora desfășoară o
activitate folositoare, organizînd diferite
cercuri, excursii etc. Trebuie totuși să a-
rătăm că, prin actualul profil, casele pio-
nierilor dublează în mare măsură activita-
tea desfășurată în școli. In viitor, activi-
tatea lor să se desfășoare mai mult pe
linia instruirii activului pionieresc, a stu-
dierii și generalizării experienței bune a
detașamentelor, a organizării unor activi-
tăți pionierești la nivelul orașului. Casele
pionierilor să devină centre metodice ale
muncii cu pionierii.
(unntul
tov. acad. prol.
Iile riurgulcscu
ministrul învâțâminlului
șl Culturii
(Urmare din pag. 1)
politică, științele naturii, matematică, fizică,
chimie, constituie un însemnat pas înainte
în pregătirea și educația elevilor, atit în
învățămîntul de cultură generală cît și în
învățămîntul tehnic. In acest an școlar
s-au tipărit pentru învățămîntul de cultu-
ră generală toate manualele — 358 de ti-
tluri, într-un tiraj de 18.000.000 de exem-
plare. S-au făcut progrese în editarea ma-
nualelor pentru învățămîntul tehnic.
Ținînd seama de dezvoltarea impetuoasă
a învățamintului, au luat extindere institu-
tele pedagogice care pregătesc cadre di-
dactice. Numai în acest an vor absolvi
institutele pedagogice circa 3000 de tineri,
iar în anii următori numărul lor va crește.
De asemenea, se vor lua măsuri de îmbu-
nătățire a muncii de educație în aceste
institute.
A fost acordată o deosebită atenție legă-
rii învățămîntului de viață.
în legătură cu practica elevilor s-a dus
o muncă susținută pentru asigurarea locu-
rilor de practică în unitățile productive.
După încheierea colectivizării agriculturii,
o atenție sporită va trebui acordată însu-
șirii cunoștințelor agrare atît în școlile ele-
mentare de 7 ani și respectiv 8 ani, cît
și în școlile medii din localitățile rurale.
Elevii trebuie să participe regulat Ia prac-
tica de producție din școli și uzine, să
meargă în G.A.C. și G.A.S., pe șantiere
de construcții, avînd astfel posibilitatea să
cunoască munca, rezultatele obținute de
poporul nostru muncitor.
M.I.C. în colaborare cu Comitetul Cen-
Pregătirea instructorilor superiori și de
detașamente în seminariile ce se vor or-
ganiza la nivelul regiunilor, raioanelor și
orașelor să ducă la perfecționarea măies-
triei pedogogice a acestora, la generali-
zarea formelor și metodelor bune de
muncă, la cunoașterea temeinică a in-
strucțiunilor C.C. al U.T.M. privitoare la
pionieri, la lărgirea continuă a orizontu-
lui politic și ideologic al instructorilor.
Este o importantă sarcină pentru orga-
nizațiile U.T.M. din fabrici, uzine, gospo-
dării agricole de stat, stațiuni de mașini
și tractoare să ajute în mod concret la
buna desfășurare a activității unităților
de pionieri.
Pentru a îndeplini sarcinile încredin-
țate de partid organizației noastre pri-
vind educația politico-ideologică a elevi-
lor și mobilizarea lor la însușirea temei-
nică a cunoștințelor, sprijinirea școlii în
buna desfășurare a procesului instructiv-
educativ și întărirea legăturii cu practica
construcției socialiste — este absolut ne-
cesară ridicarea pe o treaptă superioară
a întregii activități a organelor și orga-
nizațiilor Uniunii Tineretului Muncitor
în rindurile elevilor și pionierilor. Avem
toate condițiile pentru a lichida lipsurile
existente și a îmbimâtăți munca noastră.
Să organizăm mai bine munca pentru în-
deplinirea hotăririlor noastre, pentru a da
viață concluziilor la care ajungem, pentru
a îmbunătăți activitatea tuturor organi-
zațiilor U T.M. și de pionieri Pentru a-
cesta trebuie să acordăm o deosebită
atenție, să consacram toată energia și
experiența noastră îndeplinirii următoa-
rAor sarcini de bază :
— Mobilizarea tuturor elevilor și pio-
nierilor la obținerea de rezultate tot mai
bune la învățătură în vederea unei te-
meinice pregătiri pentru muncă și viață,
a formării lor ca oameni demni de so-
cietatea noastră — cu un larg orizont po-
litic și cultural, cu profunde cunoștințe
la nivelul cerințelor operei de construire
a socialismului și comunismului.
— Formarea și dezvoltarea la elevi și
pionieri a atitudinii socialiste față de
muncă — cerință fundamentală a educa-
ției comuniste ; dezvoltarea dragostei ele-
vilor pentru muncă, formarea zi de zi a
deprinderii de a munci, de a învăța cu
perseverență, a conștiinței că munca stă
la baza societății noastre, fiind făuri-
toarea tuturor bunurilor materiale și spi-
rituale necesare vieții; dezvoltarea la
elevi a conștiinței că se pregătesc pentru
un înalt scop social, a dorinței de a în-
tmbunătățirii muncii politico-educative în
rîndul elevilor.
S-a acordat atenție selecționării profeso-
rilor ți diriginților precum și îndrumării
activității acestora. In acest scop, am orga-
nizat consfătuiri ca diriginții, consiliile pe-
dagogice s-au desfășurat mai bine, s-a
elaborat lucrarea . Moaca profesorului diri-
ginte", care cu toate lipsurile sale, con-
ține multe forme metodice pentru buna
desfășurare a activității dirigmților.
O atentie deosebită s-a acordat excursi-
ilor si drum-b^ar la care a participat un
număr sporit de elevi.	seama de ro-
lul lor educativ, excursiile si drumețiile să
cuprindă in acest an ua număr mai mare
de elevi. După excursie- utcele locuri văzu-
te să he explicate si prin ie-rtii.
Pentru a mări roiul profesorilor Io acti-
vitatea educativă din școală. M.LC. a luat
o serie de măsuri- Printre alteia. în scoli.e
și institutele pedagogice se vor preda cu-
noștințe despre acdsitaiea organizațiilor
U.T.M., iar în acest scop la cursurile de
perfecționare a cadrelor didactice se vor
ține lecții și conferințe. în anul trecui a
fost organizat nu asemenea cnrs ca cadre-
le didactice și cu instroctora de pionieri
la Predeal. Acesta a dai rezultate bune.
Este bine venită propunerea de a se in-
troduce la facultățile care pregătesc pro-
fesori un curs privind organizarea si desfă-
șurarea activității educative cin scoli
Pentru realizarea sarcinilor ce le revin.
M.I.C., împreună cu C.C. al U.TAL a» în-
treprins în comun mai multe măsuri meni-
te să asigure o bună colaborare între or-
ganizațiile U.T.M. și cadrele didactice. Așa.
de pildă, a fost elaborată instrucțiunea cu
privire la coordonarea activităților cultu-
ral educative și alte instrucțiuni. Este ne-
cesar ca pe viitor această colaborare să fie
mult mai strînsă, mai ales pe linia îmbu-
nătățirii muncii educative, a folosirii unor
forme cît mai bune în această muncă. Este
o datorie conducerilor școlilor să întoc-
mească cu î^jă și să aplice planurile co-
mune de activități cultural-sportive.
Ministerul nostru se angajează să ia toa-
te măsurile pentru mobilizarea factorilor
chemați să contribuie la încheierea cu suc-
ces a anului școlar, la desfășurarea mun-
cii de educație comunistă a elevilor, viitori
constructori ai socialismului și comunismu-
văța temeinic pentru ca încă de pe băn-
iile școlii să capete cunoștințele și deprin-
derile necesare în vederea muncii în fa-
brici, în uzine, în gospodăriile colective.
— îmbunătățirea muncii de educație
politico-ideologică a utemiștilor, dezvolta-
rea continuă a atașamentului lor pentru
cauza partidului, a conștiinței îndatoriri-
lor ce le revin ca tineri comuniști, întă-
rirea spiritului de vigilență și combativi-
tate față de orice manifestări ale ideolo-
giei și moralei burgheze; creșterea rolu-
lui organizației U.T.M. în întreaga viață
a școlii.
— Desfășurarea la un nivel mai înalt
a întregii activități politice, culturale, ar-
tistice și sportive în vederea educării e-
levilor și pionierilor în spiritul dragostei
față de Partidul Muncitoresc Romîn și
patria socialistă, formării lor ca oameni
înaintați, cu asemenea trăsături morale
cum sînt cinstea, curajul, modestia, dîr-
zenia, pasiunea pentru tot ceea ce este
înaintat în știință și cultură, spiritul de
sacrificiu pentru binele poporului. Lichi-
darea formalismului și birocratismului,
îmbunătățirea continuă a formelor șî me-
todelor de muncă cu întreaga masă a
elevilor, ținîndu-se seama de specificul
vîrstei lor, folosind inițiativa bună a ma-
Cea mai tînără promoție de utemiști a Grupului școlar profesional de construcții din
Deva, elevii anului I, participă cu mult elan la activitatea practică
(uvîntul Iov.
Ion Nistor
mcm&ru in Prezidiul C. C. S.
și președinte al Uniunii
Sindicatelor din instituțiile
de inidțdmîRt și Cultură
(Cru-ere din pag. 1)
jixHl necesar. Vor trebui popularizate mai
larg mSoăeie ioiwite de muncilor» si
maiștrii care ok-țin cele ari bane rezultate
în instruirea practică a uceaicilor.
Congresul ai Ill-lea al F.M.B. a subli-
niat necesitatea îEbanălăîirii î&văîâniin-
tului seral,	să formeze un tineret cu
temeinice cunașttaje profesionale si de
cultură generată. îa cele mai suite între-
prinderi organdi- sindăoate dcsiăwară, im-
preună ca organele U 7.M- o muncă sus-
ținută pes’» atragerea ca-ior mai înaintați
muncitori spre isv iUmintal serai. De ase-
aeaea, priatr-o	Le-gă.arâ cu condu-
cerile școlilor serale, ele mcb.iizeazâ ele-
vfj-Hsaaciiori ix obținerea unor rezultate
cit c&ai taae la tavățăiurâ. Va trebui însă
ca ta viitor să iatăruB acfîviiatea sindica-
telor ăî« iniiepsusderi fa vederea selecțio-
nării unui număr cit mai mare de munci-
tori pentru in vă ță mi a tui mediu seral, pre-
cum și ia vederea sporirii afecției pentru
condițiile materiale ale scoților serale pe
care le au în grijă. O colaborare mai
strînsă între organele sindicale și V T.M.
va avea ca rezultat înscrierea unui număr
mai mare de muncitori din industrie șî
agricultură în învățămîntul serat
Consiliul Central al Sindicatelor a îndru-
mat organele sindicale să se preocupe mai
mult de atragerea tineretului școlar la
activitatea instituțiilor culturale ale sindi-
catelor. Aici se organizează activități din
ce în ce mai interesante, care dau elevi-
lor posibilitatea să-și petreacă timpul liber
în mod plăcut și util. La Casa de cultură
set elevilor șt pionierilor j organtzneț
recreativă și educativă a timpului liber.
— îmbunătățirea îndrumării de zi CM
zi a întregii activități pionierești, perfec-
ționarea formelor și metodelor de muncă
cu copiii astfel încît să corespundă sarci-
nilor puse de partid în fața Uniunii Ti-
neretului Muncitor pentru educarea co-
munistă a pionierilor.
— Ridicarea nivelului de pregătire a
tuturor cadrelor organizației noastre care
muncesc în rîndurile elevilor și pionieri-
lor, îmbunătățirea sistemului de alegere,
de instruire și îndrumare a acestor ca-
dre pentru a fi în măsură să rezolve cu
succes sarcinile ce Ie revin.
★
Creșterea și educarea tinerei generații
este o importantă problemă a societății
noastre. Partidul a încredințat Uniunii
Tineretului Muncitor sarcini de mare răs-
pundere în cadrul operei de pregătire
pentru muncă și viață a tineretului. Să
muncim astfel încît să ne aducem din plin
contribuția la pregătirea și educarea ge-
nerației care astăzi se află pe băncile
școlilor și care, mîine, sub conducerea
partidului, va participa la construirea
comunismului și va avea fericirea să tră-
iască sub soarele luminos al celei mai
drepte orînduiri.
Casa de cultură a sindicatelor din Tg. Mu-
reș, la clubul uzinelor „Industria sîrmei"
din Cîmpia Turzii și altele se organizează
cu regularitate spectacole pentru co-
pii, expuneri și convorbiri însoțite de
proiecții sau filme în legătură cu tre-
cutul de luptă al clasei muncitoare, cu
realizările regimului democrat-popular, cu
frumusețile patriei, se organizează întîlniri
cu muncitori fruntași, tehnicieni și ingineri,
cu scriitori, cu oameni de știință și artă,
precum și acțiuni de masă pentru răspîn-
direa cărții. în multe cluburi sînt organi-
zate cercuri de radiofonie, de aero șî navo-
modelism, de fotografi amatori, de sculp-
tură, pictură, de acordeon, vioară, de ba-
let ș.a. Prin asemenea acțiuni sindicatele
își aduc contribuția la întărirea legăturii
dintre teorie și practică, la formarea sim-
țului artistic al elevilor, la dezvoltarea
aptitudinilor acestora. Și în această direc-
ție se simte însă necesitatea unei mal
strînse colaborări între organele sindicale
si organele U.T.M. pentru a da activități-
lor un continui mai atrăgător, mai potrivit
vîrstei st preocupărilor tinerilor cărora le
*înl di leale. lnstitu>iile culturale ale sin-
d:"ițelor vot trebui să-si intensifice acti-
vMatea cu ek-vii mai ales în timpul va-
canțelor sectare.
Avînd ia vedere că familia constituie
unul din factorii însemnați de educație,
care exercită o influență deosebit de pu-
ternică asupra formării trăsăturilor de
caracter ale elevilor, asupra dezvoltării în-
clinațiilor lor, sindicatele din școli și în-
treprinderi dau o atenție deosebită îndru-
mării părinților în problemele de educație,
în casele de cultură, în cluburile sindica-
telor și în școli sînt organizate conferințe
pedagogice și lectorate pentru părinți. Nu-
meroși membri de sindical din rîndul ca-
drelor didactice participă la desfășurarea
acestei importante munci de răspîndire a
cunoștințelor pedagogice în rîndul părin-
ților, Sindicatele vor acorda și de acum
înainte atenția cuvenită propagandei peda-
gogice în rîndul părinților.
Sub îndrumarea organizațiilor de partid,
întărind tot mai mult legăturile de cola-
borare cu organizațiile U.T.M., sindicatele
din întreprinderi. instituții și școli se vor
strădui să aducă o tot mai largă contribu-
ție la educarea comunistă a tineretului, la
formarea de noi cadre care să participe
activ la desăvârșirea construcției socialis-
Anchel
is •• -	■'' '
MM
râ
Tehnicii înaintate —
drum larg deschis
Pentru un profesor care predă
în învățămîntul profesional și
tehnic cunoașterea aprofundată
a producției este o condiție esen-
țială fără de care nu se poate
asigura o bună pregătire pentru
lecții. Și cînd spun aceasta nu
mă refer numai la profesorii
care predau disciplinele tehnice
de specialitate — în majoritate
ingineri cu stagiu în producție
sau care au și acum norma de
bază în întreprindere — ci și la
profesorii de matematică, de fi-
zică tehnică, de socialism știin-
țific sau de limba romînă.
Pentru a-i ajuta pe acești pro-
fesori să cunoască multilateral
problemele complexe ale produc-
ției moderne, în școala noastră se
folosesc căi variate. în ceea ce
privește documentarea profeso-
rilor de cultură generală și de
cultură tehnică generală, se ur-
mărește în primul rînd cunoaș-
terea concretă de către aceștia a
trăsăturilor de bază ale produc-
ției socialiste. Profesorii-ingineri
ai școlii le prezintă colegilor a
căror pregătire de bază nu are
caracter tehnic activitatea frun-
tașilor în producție chiar la locul
de muncă, le lămuresc caracte-
risticele tehnice și specificul de
lucru al celor mai noi utilaje și
agregate și le dau sugestii privind
posibilitățile de a folosi ele-
mentele tehnieo-economice în
predarea diferitelor cunoștințe
de cultură generală.
Desigur ne preocupăm și de
ținerea permanentă la curent a
profesorilor-ingineri asupra ulti-
melor realizări tehnice din sec-
torul construcțiilor de mașini și
Resurse de neprețuit
Prof. OTILIA GRANCIU
In activitatea cadrelor din șco-
lile cu instruire în producție, cu-
noașterea largă a întreprinderilor
și concretizarea pe această bază
a Cunoștințelor științifice predate
la lecții reprezintă o sarcină de-
osebit de importantă.
Acum doi ani, cînd școala noa-
stră a trecut la instruirea în
producție a elevilor, am pornit la
un studiu amănunțit al activității
întreprinderilor din orașul nostru.
Comisia metodică a profesoriloi
de fizică, chimie și matematică au
vizitat în repetate rînduri șantiere-
le navale, atelierele textile, uzina
electrică, au discutat cu specia-
liștii din aceste întreprinderi
stabilind secțiile și locurile de
muncă unde elevii pot fi instruiți
astfel încît să capete o orientare
cît mai amplă asupra tehnicii de
producție. Am ales în mod special
atelierele de întreținere, sectoare-
le mecanicului-șef unde se exedută
lucrări variate si deosebit de in-
teresante, iar pentru fete secțiile
de țesătorie, unde au posibilitatea
să cunoască Sancționarea mașini-
lor de țesut.
Ecoul siîrnît în rîndul cadrelor didactice de ancheta inițiată de
gazeta noastră privind căile de cunoaștere a producției și îmbunătă-
țirea pe această bază a predării lecțiilor vădește cît de mult preocupă
problema pusă în discuție marea masă a profesorilor. Firește, nu am
putut prezenta decît unele din răspunsurile trimise de profesori. Din
ele se desprinde însă la fel de pregnant, ca și din toate scrisorile pri-
mite pe această temă, că principala cale, de neprețuit în cunoașterea
producției, o constituie documentarea la fața locului în unitățile in-
dustriale și agricole. S-a vădit, de asemenea, varietatea deosebită a
mijloacelor cu ajutorul cărora profesorii pot ajunge Ia o cunoaștere
nemijlocită, aprofundată a producției — discuții cu inginerii și teh-
nicienii din întreprinderi, studierea profilului întreprinderilor, a pro-
ceselor tehnologice, a procedeelor de muncă, vizitarea repetată sau
chiar participarea nemijlocită la procesele de producție, asistarea Ia
prelegeri și sesiuni de comunicări cu caracter tehnico-științiiic în în-
treprindere, la consfătuiri de muncă etc.
Preocuparea tot mai stăruitoare pe care o manifestă cadrele di-
dactice, școlile, în această direcție, va duce, desigur, la continua per-
fecționare a acestor căi, Ia mai buna lor organizare, la descoperirea
unor forme noi menite să pregătească tot mai temeinic pe profesori
pentru realizarea legăturii școlii cu producția în cadrul procesului
instructiv-educativ.
Completată cu documentarea continuă prin intermediul literaturii
de specialitate, a presei, a radioieleviziunii etc-, cunoașterea directă a
producției întreprinderilor industriale și unităților agricole socialiste
va deveni astfel tot mai mult un factor esențial pentru îmbunătățirea
continuă a procesului instructiv-educativ în toate școlile, pentru ridi-
carea
a prospectivelor pe care acestea
le deschid pentru perfecționarea
continuă a producției. O măsură
eficientă luată de școală în acest
domeniu este, de pildă, alcătui-,
rea unor fișe-referate pe baza
celor mai noi materiale document
tare existente la cabinetul tehnic
al uzinelor „Steagul Roșu". A-
ceste fișe sînt puse la dispoziția
fiecărui profesor spre consultare,
în funcție de disciplina pe care
o predă, profesorului respectiv i
se procură apoi, pentru studiu
aprofundat, documentația tehnică
care-1 interesează în mod special,
în același fel procedăm și în
ceea ce privește studierea pro-
cedeelor noi de muncă introduse
în uzină, a inovațiilor și rațio-
nalizărilor propuse de muncitorii,
tehnicienii și inginerii întreprin-
derii „Steagul Roșu“ și din cele-
lalte întreprinderi din ramura
constructoare de mașini
Profesorii-ingineri se sfătuiesc
întotdeauna cu șefii diferitelor
secții de producție atunci cînd
trec la alcătuirea planului te-
matic în vederea predării unei
teme de bază a disciplinei res-
pective.
Constatăm cu satisfacție că
această muncă îndreptată spre
cunoașterea multilaterală a pro-
ducției se reflectă pozitiv în
pregătirea mai bună a ucenicilor
și elevilor, din rîndul cărora se
ridică necontenit tineri munci-
tori și tehniceni cu o înaltă
calificare.
PETRE PUNI
director al Grupului școlar
„Steagul Roșu" din Brașov
Discuțiile cu muncitorii-elevi ai
secției serale atît în cadrul lecții-
lor cît mai ales în timpul orelor
de dirigenție au deschis adeseori
profesorilor școlii noastre noi
perspective în privința cunoașterii
unor aspecte ale muncii în pro-
ducție. Mai mult chiar. Muncitorii
elevi au făcut și propuneri pri-
vind posibilitățile existente de or-
ganizare a practicii în întreprin-
derile în care lucrează. Urmînd
propunerile lor, profesorii școlii
s-au deplasat în întreprinderile
din raza orașului, descoperind
aproape întotdeauna alte posibili-
tăți pentru îmbunătățirea con-
dițiilor de instruire practică a
elevilor de Ia cursurile de zi.
Bineînțeles aceste vizite au dat
rezultate valoroase și in ceea ce
privește îmbogățirea conținutului
predării lecțiilor Ia secția serală
cu exemple desprinse direct din
producție.
Prof. NICOLAE PROFEANU
director
al Școlii medii din Giurgiu
Notează : „Creșterea se desfășoară normal, planta a devenit mai viguroasă..." încă din școala de 8 ani
tineretul își manifestă interesul pentru problemele agrotehnicei
La lecțiile de științe naturale
rin specificul lor,
științele naturale
ca obiect de învă-
țămînt au legături
directe cu diferite
ramuri ale științe-
lor agricole, ceea
ce creează nenumărate posibili-
tăți de legare a cunoștințelor
teoretice de practica cultivării
plantelor și a creșterii animale-
lor. Sarcina de a realiza aseme-
nea legături între teorie și prac-
tică este cu atît mai însemnată
acum cînd, încheindu-se procesul
de colectivizare a agriculturii în
întreaga țară, producția noastră
agricolă a căpătat cele mai largi
perspective de dezvoltare.
In lecțiile mele aplic, în
scopul realizării acestei legături,
mijloacele variate ce-mi stau la
dispoziție. Caut îndeosebi să
demonstrez practic cunoștințele
teoretice, conducîndu-i astfel pe
elevi spre concluzii legate de
practică, de viață.
Iată de exemplu cum am pro-
cedat atunci cînd am predat cu-
Propuneri pentru perfecționarea
materialului didactic
In vederea îmbunătățirii con-
tinue a calității materialelor di-
dactice și a lărgirii sortimentului
acestor materiale, conducerea în-
treprinderii de material didactic
organizează, sub îndrumarea Mi-
nisterului învățămîntului și Cul-
turii și cu sprijinul secției de în-
vățămînt a Sfatului popular al
Capitalei, o serie de consfătuiri
pentru consultarea profesorilor
specialiști.
De curînd a avut loc o aseme-
nea consfătuire cu profesorii de
fizică. în cadrul ei au fost pre-
zentate cele mai noi produse ale
I.M.D. destinate predării unor
capitole din mecanică, optică și
electricitate. Bunăoară, a fost
prezentată o trusă cu care se
pot face toate demonstrațiile la
lecțiile de mecanică predate în
clasa a Vl-a. Analizînd caracte-
risticile ei, profesorii au propus
unele îmbunătățiri. Astfel, ei au
fost de părere că trebuie revizuit
manometrul, fie proiectînd vasul
în care se scufundă pîlnia în di-
mensiuni mai mari, fie reducînd
dimensiunile pîlniei, astfel ca a-
ceasta să poată fi rotită în toate
direcțiile și elevii să albă posi-
bilitatea de a constata că la ace-
lași nivel forțele exercitate din
toate direcțiile asupra corpului
scufundat sînt egale. Oricare din
soluțiile propuse va permite e-
fectuarea în mai bune condiții a
demonstrațiilor. S-a propus, de
asemenea ca planul înclinat pen-
tru studierea mișcării rectilinii
să fie mai lung cu circa 20 cm.,
noștințele privitoare la unitatea
dintre organism și mediu. Am
organizat împreună cu elevii, la
colțul naturii vii o experiență
simplă în legătură cu încolțirea
semințelor. Experiența a demon-
strat că în lipsa aerului și a a-
peî, elemente indispensabile fe-
nomenului de încolțire a semin-
țelor, acestea nu încolțesc. De
aici am tras concluzii în legă-
tură cu condițiile de semănat în
cîmp. Le-am arătat elevilor,
bunăoară, că în practică se acordă
o deosebită atenție adîncimii la
care trebuie semănate semin-
țele diferitelor plante, cît și con-
dițiilor de semănat a acestora.
Rezolvarea științifică și cu bune
rezultate a acestei probleme este
asigurată în agricultura socialis-
tă de cadrele de specialiști care
stabilesc formele agrotehnice de
lucru.
Am efectuat de asemenea ex-
periențe prin care am urmărit
comparativ creșterea plantelor
provenite din semințe mici și
mari și am făcut pe elevi să
Propuneri judicioase s-au făcut
și în ceea ce privește îmbunătă-
țirea stației meteorologice pro-
duse de I.M.D. Astfel s-a cerut
ca planșeta stației, care este pusă
în mișcare de vînt, să capete o
sensibilitate mai mare, fie prin
scăderea greutății, fie prin prin-
derea ei în articulații mai puțin
rigide, care să-i permită mișcări
la vînturi slabe.
Profesorii au constatat cu sa-
tisfacție că pentru demonstrarea
reflecției și refracției luminii
I.M.D. a confecționat aparate
mai bune și mai ușor de mînuit
decît discul Iui Harți, utilizat
pînă acum. Aceste aparate sînt
prevăzute cu lentile de plexiglas,
care nu se sparg.
Pentru întărirea caracterului
demonstrativ al mașinii-dinam
s-a propus să se coloreze cu două
culori diferite cadrul acesteia
pus în mișcare în cîmpul mag-
netic, pentru ca elevii să obser-
ve mai bine cum se efectuează
rotirea lui și cum se schimbă
sensul curentului electric în cele
două ramuri ale acestuia.
Pentru predarea temelor de
electricitate au fost prezentate o
serie de aparate foarte intere-
sante cum sînt, de pildă, celula
fotoelectrică, camera Wilson,
trusa electronică etc. Acestea au
fost apreciate pozitiv pentru so-
luțiile originale pe care Ie pre-
zintă în rezolvarea unor proble-
me tehnice complexe și pentru
calitățile dovedite în decursul
înțeleagă necesitatea procesului
de selecționare a semințelor în
vederea semănatului.
Vorbindu-le elevilor despre
principiul variabilității organis-
mului, despre modificările diri-
jate de om, am scos în evidență
caracterul creator al învățăturii
miciuriniste, care dă omului po-
sibilitatea să modifice treptat na-
tura organismelor în concordan-
ță cu cerințele sale. în legătură
cu aceasta le-am făcut cunoscute
elevilor rezultatele obținute la
noi în țară în domeniul cultivă-
rii plantelor și al creșterii anima-
lelor, concretizate prin activita-
tea din stațiunile experimentale
ale I.C.A.R.-ului, ca și despre re-
zultatele valoroase obținute de
biologul romîn R. Palocsay in
obținerea unor hibrizi și a soiu-
rilor noi, rezistente și rentabile
în cultură, rezultate folosite cu
succes în țară și peste hotare.
Am insistat de asemenea la
lecții asupra metodelor folosite
în ceea ce privește polenizarea
suplimentară a diferitelor plan-
te ca floarea soarelui, grar.mee,
cînepă etc. cît și asupra valorii
acestor experiențe pentru cul-
tivarea plantelor amintite.
La lecțiile de botanică de la
clasele a V-a și a VIH-a cu
tema „Solul", le-am vorbit ele-
vilor despre mecanizarea și chi-
mizarea agriculturii în condițiile
marii agriculturi socialiste care
se întemeiază pe baze științifice.
Prin lucrări frontale efectuate
cu elevii am completat expu-
nerea cunoștințelor despre sol cu
experiențe referitoare la structu-
ra solului, îngrășăminte din sol
și influența lor asupra creșterii
plantelor.
Predînd la clasa a V-a capi-
tolul „Plante de cultură" am sub-
liniat directivele Congresului al
ÎÎI-lea al P.M.R. cu privire ia
sporirea producției de cereale,
de plante tehnice, legume, pomi
fructiferi, viță de vie ș.a.
La lecția despre altoire am e-
xecutat cu elevii lucrări fron-
tale de altoire și în același timp
am arătat importanța altoirii in
îmbunătățirea pomilor fructiferi.
In lecțiile de zoologie le-am
vorbit elevilor despre metodele
folosite în țara noastră în sco-
pul ameliorării raselor de ani-
male și al obținerii unor produc-
ții sporite. Le-am făcut cunos-
cute în același timp diferite me-
tode zootehnice cum ar fi încru-
cișările, selecția etc.
La lecțiile despre fluturi de
mătase și albine le-am vorbit
elevilor despre creșterea acestora
și despre industrializarea produ-
selor obținute.
Fiecare lecție de științe na-
turale poate fi completată de o
experiență sau de exemple din
viață, asigurînd în acest fel în-
sușirea unor cunoștințe concrete,
argumentate din punct de vede-
re științific și care au în același
timp o sporită valoare educativă.
Învățămînt
Bl CULTURĂ GENERATĂ
Cum mă orientez în predarea
1 capitolului „Structura atomului"
capitolului „Structu-
- •	_	' in clasa a Xl-a se
-r» — _v dcuă etape. Prima
tt studiul electroni-
kr iien. ii emisiunii, al masei,
v • t altor proprietăți carac-
eliitronilor. în cea de a
-c itspe se studiază modelele
ale lui Rutherford și
Se ir. învelișurile electronice cu
și absorbția liniilor spec-
tral.. fenomenele de radioactivi-
tt care au dus la descoperirea
stuc tarii nucleului, metodele de
cc.etcre folosite in fizica nuclea-
ri șl acceleratorii de particule.
Importanța practică și teoreti-
ca a cunoașterii acestui capitol
ne obligă să reamintim elevilor
noțiuni din spectroscopie (optica
►g^^jonică, curentul electric prin
eieetroliți — legile lui Faraday,
unități de potențial), precum și
unele cunoștințe despre ioniza-
rea gazelor.
O dată reamintite aceste cu-
noștințe, voi trece la predarea
primelor lecții despre structura
atomului. Pentru înțelegerea
componenței atomului voi sub-
linia faptul că electronii emiși
atit pe cale termică, cît și pe
cale fotonică sînt la fel oricare
ar fi substanța care îi emite, de
unde rezultă că ei reprezintă
la concluzia că radioactivitatea a
dovedit că atomul nu este indi-
vizibil, așa cum se socotea îna-
inte și cum pretinde numele care
i s-a dat, și că este posibilă
transmutarea elementelor.
Studiind structura nucleului a-
tomic, le voi arăta elevilor cum
a evoluat descoperirea compo-
nenței acestuia și a formelor de
transformare. Voi menționa tot-
odată că materia are un număr
infinit de forme, că ea însăși este
infinită. Le voi arăta că în ace-
lași timp oamenii de știință din
țările socialiste, datorită condi-
țiilor minunate în care lucrează,
își aduc cu prisosință aportul la
descoperirea formelor materiei.
Vorbind de mijloacele de acțiune
asupra nucleelor atomice, voi
scoate în evidență importanța
deosebită a acestora pentru ob-
ținerea izotopilor radioactivi, atît
de necesari industriei și agricul-
turii noastre socialiste și voi da
exemple concrete de aplicații din
uzine și fabrici.
Predînd elevilor cunoștințele
privitoare la energia de legătură
a nucleului atomic le voi cere
să-și reamintească faptul că nu-
cleul are dimensiuni foarte mici
și îi voi ajuta să tragă concluzia
că între protoni și neutroni se
Oră de desen la clasa a Vl-a a Școlii de 8 ani nr. 175 din Capitală
La cercurile de economie politică
și socialism științific
particule ce intră în componen-
ța atomilor tuturor elementelor.
Le voi da elevilor explicații
despre învelișul electronic și des-
pre nucleu și voi accentua că,
deoarece electronii au
negativă iar atomii sînt
în componența atomilor
să intre și particule cu
sarcina
neutri,
trebuie
sarcini
lectroni
nea par
care să neutralizeze e-
Vci arăta că difuziu-
culelor alfa, studiată de
Rutherford, a dus la concluzia că
particulele cu sarcini pozitive din
orice atom sînt îngrămădite în-
tr-un nucleu avînd raza de circa
10-,!—IO-13 cm., iar electronii
cin atom se mișcă în jurul nu-
c leului așa cum
mișcă
planetele in jurul Soarelui. în
ccnimuare vei sublinia că ne-
Bc
rr.ee e
per n
ea de a explica produce-
pectre’.'r de linii a dus la
a modelului atomic al lui
etapă importantă în stu-
tomuiui. Conform acestui
electronii planetari nu se
ișca pe orice orbite, dar
de pe o o
alta m mo-
tomul respec-
tiv emite sau absoarbe energie.
îi voi face pe elevi atenți a-
supra faptului că starea stațio-
nară a electronului în momentele
cînd nici nu emite nici nu ab-
soarbe energie este mai bine ca-
racterizată prin noțiunea de
„nor electronic", propusă de fizi-
cianul sovietic A. V. Joffe, de-
oarece se știe că orbita stațio-
nară nu este o simplă traiectorie
plană, închisă ci o întreagă re-
giune din jurul nucleului.
Vorbind despre emisiunea și
absorbția energiei de către atomi
le voi arăta elevilor că un atom
nu poate emite o radiație elec-
tromagnetică decît dacă este ex-
citat. Făcînd legătura cu mate-
ria din clasa a X-a, îi voi ajuta
să observe că electronii produși
prin ionizare și accelerați de
cîmpul electric excită prin cioc-
nire atomii gazului. La seriile
spectrale voi face legătura cu
spectrele de linii studiate în ca-
pitolul referitor la optica ondu-
latorie, din care elevii au aflat
că acestea corespund unei anu-
mite frecvențe și poziții bine
determinate, specifice elementu-
lui care le-a emis.
Cu ocazia expunerii temei des-
pre dezintegrarea nucleului și
radioactivitate le voi cere elevi-
lor să-și reamintească materia
studiată la chimie. împreună cu
ei voi accentua asupra proprie-
tăților radiațiilor emise de sub-
stanțele radioactive, deoarece ele
confirmă datele asupra structu-
rii atomului.
La lecția despre metodele de
cercetare în fizica nucleară,
folosind spintariscopul, le voi a-
răta elevilor cum se pot deter-
mina traiectoria particulelor
emise de o anumită substanță
radioactivă cu ajutorul camerei
Wilson și numărul acestora cu
manifestă forțe de atracție ce
întrec cu mult forțele coulom-
biene. Ei vor înțelege astfel că
energia nucleară este energia
necesară învingerii forțelor ce
leagă particulele din nucleau.
Tot aici voi insista asupra legă-
turii dintre masă și energie ară-
tînd că acestea nu sînt identice
CU materia, ci reprezintă însuși-
ri ale materiei în mișcare și
transformare. Ajungînd la reac-
țiile nucleare voi face analogia
cu reacțiile chimice și voi da ca
exemplu cele mai simple reacții
nucleare, vorbindu-le elevilor
despre energia ce se degajă cu
această ocazie. în mod deosebit
voi accentua asupra fisiunii nu-
cleare și a reacției în lanț, din
care rezultă o energie uriașă.
Voi specifica faptul că în țara
noastră, datorită ajutorului dat
de Uniunea Sovietică, există un
reactor nuclear prin utilizarea
căruia oamenii de știință romîni
își aduc contribuția la studiul
materiei, ca și Ia traducerea în
viață a unor importante sarcini
trasate de Congresul al III-lea
al P.M.R., cum sînt obținerea de
izotopi radioactivi necesari in-
dustriei, agriculturii, medicinii.
Vorbind despre explozia și fisi-
unea nucleară, voi accentua a-
supra cercetărilor întreprinse de
oamenii de știință din țările so-
cialiste la Dubna, cu ajutorul
unor instalații unice în lume în
vederea folosirii uriașei energii
nucleare în scopuri pașnice,
constructive.
ARISTICA albici
Brăila
onstituite
de scurt
relativ
timp,
cercurile pedago-
gice ale profesori-
lor de economie
politică și socia-
lism științific din
școlile patrie noastre și-au arătat
de pe acum eficiența, ajutîndu-i
pe membrii lor în realizarea
importantelor sarcini care le
revin în înarmarea elevilor cu
noțiunile de bază ale ideologiei
marxist-leniniste.
Am avut prilejul să cunoaștem,
în ultimul timp, munca dusă în
cadrul cercurilor pedagogice de
economie politică și socialism
științific din orașul București și
regiunea Argeș. Cele constatate
aici ne-au demonstrat o dată
mai mult utilitatea acestei forme
de sprijinire a activității in-
structiv-educative a profesorilor.
Cercul pedagogic al profeso-
rilor de economie politică și
socialism științific din București,
de pildă, socotește pe drept
cuvînt, că una dintre îndatoririle
sale principale este aceea de a
asigura o informare largă a ca-
drelor didactice asupra celor mai
noi teze, concluzii, generalizări
ale științei marxist-leniniste, de
a le ajuta permanent în cunoaș-
terea politicii partidului nostru.
Este pozitivă în acest sens ini-
țiativa cercului de a pune în
discuția membrilor săi tema
„Folosirea documentelor Congre-
sului al III-lea al P.M.R. și ale
Congresului al XXII-lea al
P.C.U.S. în predarea economiei
politice și a socialismului științi-
fic“. Referatul cu această temă,
ca și discuțiile ce i-au urmat, au
arătat, pe baza unor exemple
concrete, cum se pot folosi
lecții datele și concluziile
prinse în documentele de
sus.
la
cu-
mai
Pregâtiri pentru încheierea
anului
școlar
Recent a avut loc la Slatina
o consfătuire cu directorii școli-
lor de 8 ani din raion, în vederea
stabilirii sarcinilor ce stau în fața
colectivelor didactice pentru ulti-
ma etapă a anului școlar.
Directorii școlilor au primit in-
dicații privind asigurarea par-
curgerii în cele mai bune condiții
a materiei prevăzute în programele
școlare, privind evitarea supraîn-
cărcării elevilor și rezervării unui
număr de ore corespunzător pentru
recapitularea finală a materiei.
Recapitularea va fi organizată în
fiecare școală în urma discuțiilor
care vor avea loc în cadrul comi-
siilor metodice și al consiliilor
pedagogice.
Consfătuirea a pus în fața direc-
torilor de școli sarcina de a asigu-
ra o pregătire temeinică a viitori-
lor absolvenți ai clasei a Vil-a în
vederea examenului de absolvire
și de a-i orienta spre învățămîntul
profesional, îndeosebi spre acele
școli Care pregătesc cadre pentru
agricultura noastră socialistă. A
lor de școli din comunele Piatra
Olt. Comănița, Potcoava, Piatra
Sat, Coteana, care au cerut profe-
sorilor diriginți să facă cunoscut
elevilor îndrumătorul pentru admi-
terea în școlile profesionale, agri-
cole și de meserii, să discute și cu
părinții lor.
După terminarea cursurilor tri-
mestrului al III-lea, elevii celor 93
de unități școlare din raionul Sla-
tina își vor desfășura activitatea
practică continuă pe terenurile șco-
lare și în cadrul gospodăriilor
agricole și de stat. Pentru asigu-
rarea unor condiții bune de desfă-
șurare a practicii, directorii șco-
Cercurile pedagogice de econo-
mie politică și socialism științific
îi sprijină pe profesori în folo-
sirea celor mai adecvate metode
și procedee de aplicare a prin-
cipiilor didacticii. în cadrul cer-
cului din regiunea Argeș, bună-
oară, s-au dezbătut teme ca :
„Accesibilitatea cunoștințelor la
lecțiile de economie politică și
socialism științific", „Metode și
procedee folosite în comunicarea
noilor cunoștințe", „Cum reali-
zez în predare legătura dintre
economia politică, socialismul
științific și celelalte obiecte de
învățămînt". în cercul pedago-
gic al profesorilor din București
s-au dezbătut probleme cum
sînt „Folosirea experienței de
producție a elevilor în predarea
economiei politice și socialismului
științific în școala serală", „Me-
tode și procedee pentru asigura-
rea consolidării cunoștințelor".
Este cunoscută importanța pe
care o are folosirea materialului
didactic în asigurarea însușirii
active și conștiente a cunoștințe-
lor de către elevi. Din acest punct
de vedere n-ar fi lipsit de interes
dacă în cercurile pedagogice s-ar
discuta și probleme privind pre-
gătirea și folosirea unor mate-
riale ajutătoare ca scheme, ta-
bele cu date comparative etc.
Una din formele de activitate
folosite cu succes în cadrul cer-
cului pedagogic o constituie șe-
dințele de lucru desfășurate pe
bază de referate. în aceste șe-
dințe se discută probleme legate
de conținutul sau de metodica
predării economiei politice și
socialismului științific. Succesul
unei asemenea forme de activi-
tate depinde în mare măsură de
buna ei organizare (cunoașterea
urmărească felul cum a folosit
profesorul cunoștințele căpătate
de elevi la istorie și la literatură.
Este recomandabil ca pentru
lecțiile deschise să se aleagă
teme complexe, care dau elevi-
lor cunoștințe bogate, lecții a
căror pregătire și desfășurare
ridică multe probleme pentru
profesori și care în consecință,
cer într-o măsură mai mare aju-
torul competent al cercului. O
lecție deschisă care a răspuns
acestor cerințe a fost ținută de
curînd în cercul pedagogic din
București, pe tema „Superiori-
tatea democrației socialiste față
de falsa democrație burgheză".
O formă de activitate folosi-
toare ce poate fi întîlnită în
practica cercului pedagogic din
orașul București este organiza-
rea de interasistențe între pro-
fesori din diferite școli sau din
diferite raioane. Responsabilul
cercului pedagogic și cei doi
locțiitori ai săi, asistă la orele
celorlalți profesori, acordîndu-le
un sprijin concret, competent și
eficient. Periodic în ședințele cer-
cului pedagogic sînt valorificate
observațiile făcute în cadrul a-
cestor asistențe.
De un real folos sînt vizitele
și excursiile tematice organizate
în cadrul activităților cercului.
Cercul pedagogic din orașul
București a organizat bunăoară,
vizitarea de către profesori
uzinelor
uzinelor
,Grivița Roșie'
„Semănătoarea",
s-a urmărit organizarea
Iilor și-au întocmit
de pe acum
planuri de măsuri, au luat legătu-
ra cu conducerile G.A.C. sau
G.A.S. stabilind felul și volumul
lucrărilor ce vor fi efectuate de
către elevi.
Aplicînd aceste măsuri, reali-
zînd o strînsă colaborare cu or-
ganizațiile U.T.M. și cu părinții,
directorii vor asigura, fără îndo-
ială, îmbunătățirea pregătirii ele-
a
a
unde
între-
din timp
temei ce
rea unei
dezbateri
de către profesori a
se va discuta, asigura-
participări active la
etc.). Preocupîndu-se
de acest aspect, cercurile pedago-
gice din regiunea Argeș și orașul
București planifică din timp re-
feratele și stimulează discuții vii,
creatoare, prin punerea in discu-
ție a unor probleme interesante.
O altă formă de activitate în
cercurile pedagogice, lecția ces-
chisă, ajută și ea Ia
rea muncii profesor
cui pedagogic di
de regulă, lecții
le deschise
în cer-
ea Argeș,
monstrează
practică a
concret rezolv
problemelor ric
de-
area
icate
în referate. Așa, de exemplu,
după referatul „Cum realizez în
cadrul predării legătura dintre
economia politică, socialismul
științific și celelalte obiecte de
învățămînt", membrii cercului au
asistat la o lecție deschisă cu
tema „Lupta P.M.R. pentru tran-
prinderii pe bază de hozrasciot,
a G.A.S. Dudu. După vizitarea
uzinei „Semănătoarea" membrii
cercului pedagogic au luat parte
la o discuție cu cadrele de con-
ducere din întreprindere, care
Je-au explicat cum este organi-
zată uzina.
Ca și celelalte forme de activi-
tate, ședințele de organizare și
de analiză a activității cercului
pedagogic sînt și ele importante.
Practica folosită pînă acum, de a
se ține o singură ședință de orga-
nizare la începutul anului școlar și
o singură ședință de analiză a
activității la sfîrșitul anului șco-
lar ni se pare neindicată. Pentru
continua îmbunătățire a muncii
în cercul pedagogic este bine ca
în ultima ședință a cercului pe-
dagogic din cadrul fiecărui tri-
mestru să se analizeze activitatea
din trimestrul expirat și să se ia
măsuri pentru organizarea mun-
cii pe trimestrul viitor.
Buna organizare a muncii, par-
ticiparea activă a membrilor cer-
cului pedagogic la activitățile
inițiate, la discuții, stimularea
participării lor active la ședințele
de cerc sînt condiții indispensa-
bile pentru realizarea unui larg
schimb de experiență între pro-
fesori, pentru sporirea eficacității
acestei forme de perfecționare a
cadrelor didactice.
ÎNVĂTĂMiNT PROFESIONAL SI TEHNIC
Lecții de lucrări practice în labor atorul Centrului școlar pentru in-
dustria alimentară „Filimon Sirbu" din București
0 metodă eficientă—alcătuirea
monografiilor financiare
0 consfătuire privind predarea
matematicii și fizicii
Colectivul didactic al Școlii teh-
nice financiare din Brăila a acor-
dat o mare atenție organizării
practicii în producție a elevilor
în instituțiile aparținînd sistemu-
lui financiar și de credit.
In condițiile muncii din aceste
instituții practica ridică unele
probleme destul de complexe.
Bunăoară, nu era un lucru prea
ușor să încredințezi elevilor lu-
crări de ghișeu, chiar urmînd ca
ei să fie supraveghiați de salaria-
ții unităților bancare. De aceea a
fost necesar să fie prevăzute de
la început cele mai mici amă-
nunte pentru a se putea preveni
orice dificultăți.
în acest scop s-au întocmit din
timp planurile calendaristice
pentru toate grupele de elevi re-
partizați la practică. Acestea au
fost întocmite în așa fel în-
cît în termenul prevăzut pen-
tru practică — 56 zile lucră-
toare — să se cuprindă pe de o
parte toate obiectele prevăzute în
programele de învățămînt, iar pe
de altă parte să se asigure rota-
ția elevilor în toate sectoarele
importante — brigăzile operative
de decontări și C.E.C.-uri, execu-
tarea de casă a bugetului,
evidența contabilă, resortul de
credite și venituri.
în acest fel elevii au știut ce
obiective au de urmărit zilnic în
cadrul locului de muncă stabi-
lit, ba ceva mai mult, s-au putut
interesa cu o zi sau chiar cu
două zile înainte unde vor rezol-
va obiectivele următoare. Siste-
mul acesta a îngăduit și reali-
zarea unui control amănunțit al
muncii elevilor, atît de către ca-
drele didactice cît și de către
responsabilii cu practica în pro-
ducție din unitățile bancare.
Consultîndu-se cu specialiștii
din instituții, cadrele didactice
au ajuns la concluzia că pentru
operațiunile la care elevii nu pot
lucra efectiv pe imprimatele băn-
cilor, deoarece ele comportă sem-
năturile autorizate ale celor ce
le execută (asemenea operațiuni
sînt, de exemplu, primirea acte-
lor la ghișeu, verificarea acestora,
înregistrarea lor în conturile
personale etc.), este indicat ca ei
să întocmească monografii pe
baza cărora să-și poată da seama
cum se aplică în practică o serie
de noțiuni teoretice studiate
de ei.
Monografiile au fost începute
ca o balanță de verificare cu
cifre convenționale a unui sediu
bancar. Li s-a indicat elevilor
să-și deschidă pe baza cifrelor
din această balanță evidențe con-
tabile sintetice și analitice și să
întocmească documentația nece-
din documentația întocmită, cît
și din evidențele contabile dife-
reau de la elev la elev. Ca mij-
loc de control li s-a cerut elevi-
lor să extragă săptămînal balan-
ța de verificare asupra operațiu-
nilor efectuate în săptămîna an-
terioară.
în caietele de practică elevii
au analizat atît obiectivele la a
căror rezolvare au lucrat efectiv,
cît și pe acelea la a căror rezol-
vare au asistat numai. Analizele
au fost efectuate din două punc-
te de vedere : din punctul de ve-
dere al concordanței lucrărilor cu
noțiunile teoretice și cu aplica-
țiile practice din școală și din
punct de vedere economic. De
asemenea, ei au notat în caietele
de practică concluziile economice
la care au ajuns, precum și tot
ceea ce au întîlnit nou în insti-
tuțiile bancare față de materia
studiată în școală.
La sfîrșitul practicii în pro-
ducție s-a constatat că elevii
s-au obișnuit cu acest sistem de
lucru, sistem care le dă posibi-
litatea să se documenteze temei-
nic pentru a-și îndeplini în
bune condiții sarcinile ce le vor
reveni în producție.
Prof. GHEORGUE GORINCU
Școala tehnică financiară
din Brăila
Manuale
De curi-.d au apărut, în Edi-
tura agro-silvică. noi manuale
pentru școlile profesionale și
tehnice cu profii agricol.
Zoologia, de Z. Marcovici și
colsctiv, prezintă descrierea prin-
cipalelor forme de viețuitoare,
precum și felul lor de viață, in
funcție de condițiile de mediu.
Ea se adresează elevilor și este
întocmită în conformitate cu
programa școlară pentru școlile
tehnice de maiștri zootehnicieni
și veterinari.
Creșterea păsărilor, iepurilor
de casă și animalelor de blană,
de D. Firu, tratează despre ori-
ginea și domesticirea păsărilor și
a iepurilor de casă, despre rasele
de păsări și de iepuri, despre în-
mulțirea și incubația artificială a
păsărilor ; despre metodele de
creștere a păsărilor și iepurilor
de casă etc. Se adresează elevi-
De curînd, filiala București a
Societății de științe matematice
și fizice din R.P.R. a organizat,
în colaborare cu Cabinetul meto-
dic din București pentru învăță-
mîntul profesional și tehnic, o
consfătuire privitoare la proble-
mele predării matematicii și
fizicii în școlile care pregătesc
cadre de muncitori și tehnicieni
pentru economia noastră națio-
nală. La consfătuire au participat
numeroși profesori de specialita-
te din Capitală și din regiunea
București.
In discuțiile lor, participanții
la consfătuire au făcut intere-
sante propuneri pentru îmbună-
tățirea programelor de învăță-
mînt.
Cu privire la programa școlară
pentru studierea matematicii în
școlile profesionale, de pildă, s-a
arătat că ar fi necesar ca acea-
sta să prevadă mai multe apli-
cații, în special operații cu
numere fracționare ordinare și
zecimale. Tov. Emilian Ghioca,
profesor la Școala de meserii nr.
6-confecții din București, a
făcut propunerea de a se renun-
ța, în programa de matematică
pentru sectorul confecțiilor, la
noțiunile de trigonometrie, de a
restrînge capitolele de geometrie
plană și de a se dezvolta în
schimb noțiunile de geometrie în
spațiu. Tov. Smaranda Hortopan,
de la Grupul școlar de energie
electrică și electrotehnică „I.Ran-
gheț" din București, a propus ca
în programa destinată școlilor
tehnice de maiștri să se introdu-
Pentru răspândirea
metodelor înaintate
Cercul pedagogic al profesori-
lor din școlile profesionale și
tehnice ale orașului și raionului
Sigbet desfășoară o activitate
rodnică îndreptată spre continua
îmbunătățire a muncii instruc-
tiv-educative. Lecțiile deschise și
referatele organizate de acest
cerc contribuie mult la răspîn-
direa metodelor înaintate de
predare a obiectelor de specia-
litate.
Recent cercul pedagogic a or-
ganizat la Școala profesională
horticolă din comuna Bocicoiul
Mare o lecție deschisă cu titlul
„Retribuirea muncii în G.A.C."
In cadrul ei, cunoștințele cu pri-
vire la organizarea, normarea,
evidența și plata muncii în în-
treprinderile agricole socialiste
școlare nou apărute
zootehnicieni, fiind întocmită în
conformitate cu programa aces-
tor școli.
Construcții forestiere, de Gh.
Bighea și colectiv, se ocupă de
probleme legate de construcția
de edificii silvice. Se adresează
elevilor din școlile medii tehnice
de maiștri silvicultori, cărora le
pune la îndemînă un bogat ma-
terial necesar temeinicei lor pre-
gătiri teoretice și practice.
Anatomia și fiziologia anima-
lelor domestice, de O. Radove-
neanu, prezintă noțiuni despre
structura țesuturilor și organelor
la diferite specii de animale do-
mestice și despre legătura reci-
procă dintre viețuitoare și me-
diul înconjurător. Noțiunile de
anatomie și fiziologie sînt pre-
zentate pe aparate (locomotor, di-
gestiv, respirator, circulator, ge-
nital, sistem nervos, organe de
că studiul determinanților în
vederea rezolvării sistemelor de
ecuații liniare, să se prevadă
unele noțiuni de calcul vectorial
și integral, necesare unei bune
înțelegeri a noțiunilor de meca-
nică tehnică și de electrotehnică,
precum și să se introducă preda-
rea noțiunilor privind progresii-
le aritmetice și geometrice.
In legătură cu programa șco-
lară de fizică tehnică, tov. Scar-
lat Popescu, profesor la Grupul
școlar petrol-chimie din Tîrgo-
riște, a propus ca la unele me-
serii să se prevadă și noțiuni de
acustică și optică.
O problemă mult dezbătută în
consfătuire a fost aceea a corela-
ției care trebuie să existe între
studiul matematicii și fizicii pe
de o parte și studiul obiectelor
de cultură tehnică generală (teh-
nologia materialelor, mecanica
și rezistența materialelor, organe
de mașini, electrotehnică etc.),
pe de altă parte. La școlile teh-
nice de maiștri, de pildă, este
necesar să se acorde o mai mare
atenție corelației dintre predarea
matematicii și predarea mecani-
cii tehnice. In prezent, în urma
îmbunătățirii programei de ma-
tematică, profesorii care predau
mecanica se pot baza. în trimes-
trul al III-lea al anului I, pe
noțiunile de trigonometrie ale
elevilor, necesare în special la
predarea temei „Compunerea
forțelor". O astfel de corelație
este realizată însă numai la
specialitățile la care studiul me-
canicii și al rezistenței materiale-
lor începe în trimestrul III al
au fost ilustrate cu planșe cu-
prinzînd exemple concrete refe-
ritoare la felul cum s-a efectuat
retribuirea muncii în G.A.C.
„Viața liberă" din Sighet în
anul 1961.
Lecția a fost urmată de refe-
ratul „Din experiența executării
lucrărilor practice la pomicul-
tură".
Profesorii participanți la schim-
bul de experiență organizat la
școala din Bocicoiul Mare au
purtat, pe marginea lecției și a
referatului, discuții vii, intere-
sante, care i-au ajutat să-și îm-
bunătățească munca.
VASILE MIHALI
Sighet
ză elevilor din școlile profesio-
nale zootehnice, fiind întocmită
în conformitate cu programa a-
cestor școli.
Patologia chirurgicală a ani-
malelor domestice, de I. Mari-
nescu și colectiv, cuprinde noți-
uni teoretice și indicații practice
necesare punerii diagnosticului și
luării măsurilor profilactice și
curative în bolile chirurgicale,
prezentînd în același timp ope-
rațiile mai ușoare. Sînt descrise
bolile chirurgicale ale regiunii
capului, gîtului, pieptului, spină-
rii, membrelor, aparatului geni-
tal, abdomenului etc. De a-
semenea, în capitole speciale sînt
tratate oftalmologia și bolile co-
pitei.
Lucrarea se adresează elevilor
din școlile tehnice de maiștri
veterinari, fiind întocmită în con-
formitate cu programa acestor
anului I. S-a făcut propunerea
ca studiul mecanicii să înceapă
la toate specialitățile în acest
trimestru.
O serie de vorbitori au arătat
că, deoarece elevii școlilor teh-
nice de maiștri au avut întreru-
peri în studiu, este necesar să
se recapituleze cu eî linele noți-
uni de algebră și geometrie pla-
nă. De aceea studiul calculului
diferențial nu poate fi realizat
în bune condițiuni Ia începutul
anului II. Pentru remedierea
acestei situații s-a propus să se
organizeze cu acești elevi cursuri
de pregătire cu o durată de 6
luni. Astfel de cursuri au și fost
organizate în anumite școli, cuA*-
ar fi școlile Ministerului Indus-
triei Ușoare, și au dat rezultate
pozitive.
Tov. Laurențiu Hăhăianu, de
Ia Grupul școlar pentru industria
ușoară, a arătat că în școlile
tehnice de maiștri fizica ar
trebui predată cu începere din
trimestrul II al anului I, pentru
ca elevii să aibă timp a revedea
în trimestrul I noțiunile strict
necesare de matematică. El a
propus de asemenea să se acorde
în primul trimestru pînă la 8
ore săptămînal, pentru chimie,
urmînd ca același număr de ore
să fie atribuit în trimestrele II și
III fizicii.
Participanții la consfătuire au
luat în discuție și problema
manualelor pentru învățămîntul
profesional și tehnic. Printre
altele s-a făcut propunerea de a
se edita o culegere de probleme
pentru fizică pe sectoare indus-
trial-economice, care să satisfa-
că cerințele meseriilor sau spe-
cialităților respective. In felul
acesta manualele de fizică folo-
site în prezent în învățămîntul
profesional și tehnic,	manuale
apreciate în general ca bune,
fi completate eu un	material
aplicativ.
Referindu-se la problemele
materialului didactic, participan-
ții la consfătuire au arătat că
trebuie să se acorde o mai mare
atenție confecționării unor piese,
aparate etc. prin resurse propii,
în cadrul cercurilor tehnice ale
elevilor. A fost subliniată de ase-
menea sarcina profesorilor de a
organiza cabinete tehnice școla-
re care să asigure utilizarea sis-
tematică a materialului didactic,
lucru ce se poate realiza prin
instalarea dulapurilor metodice.
In scopul realizării unei însu-
șiri mai temeinice a cunoștințe-
lor de fizică s-a recomandat în-
locuirea planșelor cu proiecții,
în special în cazul cînd desenele
sînt complicate.
In cadrul consfătuirii profe-
sorii de matematică și fizică șî-au
împărtășit experiența in ceea ce
privește folosirea unor metode
înaintata de predare, în special
in legătură cu desfășurarea ex-
periențelor, a lucrărilor practice,
a rezolvării problemelor cu date
din producție etc.
Vizita efectuată la Institutul
de fizică atomică, realizare deo-
sebit de importantă a regimului
nostru democrat-popular, a dat
participanților la consfătuire pri-
lejul să cunoască mai bine unele
importante probleme de fizică
modernă.
Consfătuirea i-a ajutat pe pro-
fesorii de fizică și matematică
din școlile profesionale și tehnice
ale orașului și regiunii București
să-și desfășoare mai bine munca,
să pregătească la un nivel mai
ridicat pe viitorii muncitori și
tehnicieni.
Pînă vor participa la construcția repararea marilor locomotive, tinerii feroviari se ocupă cu pasiune
de acest model redus.
Cu grijă, cu răbdare
DIN ACTIVITATEA ORGANIZAȚIILOR SINDICALE DIN ȘCOLI
SCHIMB DE EXPERIENȚA
Spre sfîrșitul trimestrului II,
constatînd că în unele clase mai
sînt încă elevi rămași în urmă
la învățătură, mai ales la obiecte
cum ar fi matematica, fizica,
chimia, comitetul sindical din
școala noastră a hotărît să ini-
țieze o consfătuire de muncă cu
tema „Metode și procedee folo-
site pentru ridicarea nivelului la
învățătură al elevilor".
Așa cum se obișnuiește în ase-
menea cazuri, s-a alcătuit un
colectiv de redactare a referatu-
lui, sub conducerea unuia din
directorii adjuncți ai școlii. Sar-
cina colectivului era de a cer-
ceta cauzele rămînerii în urmă
la învățătură, de a descoperi ex-
periența înaintată, metodele și
procedeele folosite de profesorii
fruntași. Studiind îndeaproape
problemele care urmau să
dezbată, colectivul a reușit
se
să
alcătuiască un referat documen-
tat, bogat în sugestii, care
suscitat dezbateri însuflețite.
Referatul a arătat că una
cauzele care contribuie la
a
din
ră-
mînerea în urmă la învățătură
a unor elevi este faptul că o se-
rie de profesori n-au reușit să-i
.... pc toți elevii să îndrăgeas-
că obiectul respectiv, să înțe-
leagă frumusețea lui, să-și dea
seama de importanța pe care o
are studierea lui pentru munca
pe care vor trebui s-o desfășoa-
re mai tîrziu în producție. Nu-
mărul unor asemenea elevi este,
ce-i drept, mic în raport cu cel
al elevilor cu rezultate bune și
nu este
foarte bune, dar aceasta
un motiv de consolare pentru
profesor și pentru școală.
Firește că din această consta-
tare s-au desprins concluzii pri-
vind stilul de muncă al profe-
sorilor. La întrebarea „Cum pu-
tem înlătura asemenea deficien-
țe ?“, atît referatul cît și parti-
cipanții la discuții au răspuns
subliniind sarcinile ce revin pro-
fesorilor în vederea cît mai bunei
pregătiri a tuturor elevilor. S-a
arătat, de pildă, că profesorul
trebuie să trezească și să dezvol-
te interesul elevilor față de
obiectul predat, să manifeste
răbdare și stăruință pentru în-
lăturarea lacunelor în cunoștin-
țele pe care le au elevii.
tele trebuie să evite însă
mirea unei evidențe prea
rubrici. De
de exemplu
cate la aceste
el nu va nota
ția statistică
alte date care
întoc-
încăr-
aceea
situa-
com-
la în-
la învățătură sau
privesc elevii, de-
Un rol însemnat în
baterea rămînerii în urmă
vățătură, s-a subliniat în cons-
fătuire, îl are accesibilitatea cu-
noștințelor, legarea lor de viață.
Acestea sînt probleme cunosc
cute de toți profesorii dar rezol-
varea lor concretă, în așa fel
încît să se răsfrîngă pozitiv în
rezultatele la învățătură, depinde
de măiestria pedagogică a fiecă-
ruia dintre ei, de pasiunea cu
care-și îndeplinesc meseria de
educatori. Vorbind despre aceste
laturi ale muncii lor, unii parti-
cipanți la discuții au arătat că o
condiție esențială a accesibilită-
ții cunoștințelor este receptivita-
tea profesorului la ceea ce se
petrece în viață, capacitatea lui
de a alege pentru ilustrarea lec-
țiilor ceea ce stîrnește interesul,
dorința de cunoaștere a elevilor
săi. Legătura cu colectivele de
muncitori din întreprinderi, s-a
subliniat în referat și în discuții,
a contribuit ca lecțiile predate să
fie însușite temeinic.
Tovarășa Margareta Moșnea-
ga, profesoară de științe naturale,
a arătat că a obținut rezultate
bune sporind permanent exigen-
ța față de munca sa de pregă-
tire. Metoda comparativă,
sită cu bune rezultate mai
la clasele a IX-a, i-a permis
folo-
ales
5 să-i
facă pe elevi să gîndească sin.
guri, contribuind totodată la
for-
marea concepției materialist-dia-
lectice despre lume. în același
scop profesoara cere elevilor săi
să dea exemple noi, personale,
pe baza cunoștințelor anterioare.
Pentru ridicarea nivelului ele-
vilor rămași în urmă la învăță-
tură li se dau uneori acestora
teme speciale. Pentru ca ele să
nu ducă la supraîncărcare, pro-
fesoara de matematică Cecilia
Herșcovici studiază absolut toate
problemele și exercițiile din ma-
nual pentru a selecționa pe cele
tipice.
Profesoara de limba rusă Va-
lentina Nicolescu a obținut re-
zultate frumoase la clasele a
.VIII-a, sistematizînd cu atenție
cunoștințele, notînd ritmic răs-
punsurile elevilor și ținînd ore
La biblioteca
sindicalului
Biblioteca sindicatului învăță-
mînt din Galați, se îmbogățește
necontenit cu cărți din cele mai
variate domenii de activitate.
Cea mai mare atenție este dată
însă cărții pedagogice. Comitetul
sindicatului caută să pună la în-
demîna cadrelor didactice lucră-
rile pedagogice care ar putea să
vină în ajutorul activității lor.
Datorită acestei preocupări, bi-
blioteca și-a mărit în acest an
fondul de cărți cu 1300 de noi
volume, ajungînd să numere
acum 7300 de volume.
Paralel cu creșterea număru-
lui de cărți a crescut și numă-
rul de cititori. In acest scop co-
de meditație cu elevii care în-
tîmpină dificultăți în asimilarea
cunoștințelor predate.
In consfătuire s-au arătat nu-
meroase alte metode pe baza
cărora profesori ca Virginia lo-
nescu, Gabriela Mărășescu, Ele-
na Pănescu, Elena Stănescu,
Paula Comaniciu, Valeria Bobo-
cea, Mioara Dumitrescu, Ieronim
Săvuică, Cornelia Micu au reușit
să obțină rezultate bune în corn-,
baterea rămînerii în urmă la în-
vățătură.
Continuînd și pe viitor să ți-
nă consfătuiri cu profesorii
pentru cunoașterea experienței
înaintate, intensificînd interasis-
tențele la ore, închegînd frontul
comun al tuturor profesorilor pe
linia instruirii și educării elevii
lor, comitetul sindical din școala
noastră se va strădui să contri-
buie la mobilizarea membrilor de
sindicat pentru ridicarea necon-
tenită a muncii lor la nivelul
sarcinilor pe care partidul și gu-
vernul le-a pus în fața școlii.
Prof. S. CIOCODEICĂ
președinta comitetului sindical
de la Școala medie nr. 2
„A. Toma“ din Ploiești
mitetul sindicatului a luat măsuri
pentru popularizarea noutăților
din bibliotecă, antrenînd în acea-
stă acțiune pe responsabilii cul-
turali din grupele sindicale. Co-
lectivul bibliotecii a organizat
totodată și numeroase recenzii.
Recenzia romanului ..învățătorii"
de Șerban Nedelcu, de pildă, a
provocat însuflețite dezbateri,
privind, mai ales. etica profe-
siunii de educator.
în urma acțiunilor de populari-
zare a cărții, numărul cititorilor
permanenți ai bibliotecii a cres-
cut de Ia 93, cîți erau înscriși în
cursul anului 1961, Ia 273.,
Pe adresa
nic zeci de
'redacției sosesc zil-
scrisori trimise, în
marea lor majoritate, de învăță-
tori și profesori din școlile pa-
triei noastre. în ele este relatată
munca entuziastă a colectivelor
de pedagogi pentru instruirea și
educarea tineretului, sînt descrise
inițiativele, activitatea creatoare
a cadrelor didactice, experiența
lor, sînt arătate propunerile celor
ce muncesc în școli. In unele scri-
sori se cer lămuriri în problemele
complexe ale educării tineretului
școlar. Toate acestea arată preo-
cuparea cititorilor noștri de a
cunoaște și a comunica experi-
ența înaintată.
Poșta aduce zilnic și un alt fel
de scrisori. Sînt scrisori prin care
cadrele didactice solicită diferite
lămuriri privind drepturile și în-
datoririle lor. Redacția le cerce-
tează cu atenția cuvenită și le
rezolvă prin mijloacele specifice
de care dispune. Ni se pare
normal să se ivească asemenea
necesități. Vin însă și scrisori in
care se cer lămuriri în probleme
de mult și bine clarificate —
privind
concediile
primească
tîrziat, la
la secția
salarizarea, încadrarea,
etc. — și care pot să-și
răspunsul pe loc, nem-
școala 'respectivă sau
raională de învățămînt
și cultură. De mirare că aseme-
nea probleme ridică în scrisorile
lor chiar și unii directori de
școli, care au în propriul lor ser-
tar instrucțiunile -lespective ale
ministerului.
Pe urmele materialelor nepublicate
Un cititor din comuna Sînpetru
ne-a sesizat că nu primește cu
regularitate ziarele la care este
abonat. Cercetînd această sesiza-
re, Direcția generală a poștelor
și telecomunicațiilor ne-a comuni-
cat :
„Sesizarea este întemeiată, iar
salariata vinovată de defecțiune,
Un grup de diriginți din Cîm-
pulung, regiunea Suceava, ne în-
treabă cum trebuie întocmit ca-
ietul dirigintelui.
Iată părerea noastră.
Este bine ca orice diriginte, in-
diferent de vechimea lui în învă-
țămînt, să-și alcătuiască un ca-
iet după care să se ghideze în
activitatea sa. Nu considerăm in-
dicate caietele-tip, așa cum au
propus unii diriginți. Ca orice
muncă, și munca instructiv-edu-
cativă are un pronunțat caracter
creator și un caiet-tip ar duce la
șabloane, ar împiedica inițiati-
vele.
Ce ar trebui să cuprindă caie-
tul dirigintelui pentru ca el să
constituie un sprijin real în
munca educativă, să-1 ajute pe
diriginte în cunoașterea elevilor,
în urmărirea evoluției lor, în
stabilirea măsurilor ce trebuie
luate pentru îndreptarea sau în-
lăturarea unei anumite situații ?
Considerăm că un asemenea
caiet ar putea cuprinde, de pildă,
pe primele pagini, numele elevi-
lor clasei, numele profesorilor,
orarul clasei. Tot aici își va tre-
ce dirigintele planurile de mun-
că, programul de activități săp-
tămînale, temele orelor de di-
rigenție, însemnări de la ședințe-
le și convorbirile cu profesorii
clasei la care lucrează, cu in-
structorul superior de pionieri
Scrisori în care găsim nelămu-
riri de genul celor arătate ne so-
sesc mai ales din unele raioane
tle regiunilor Oltenia, București,
Bacău. într-una din aceste cores-
pondențe ni se relata chiar
despre nervozitatea pe care o
manifestă contabilul de la secția
de învățămînt
nului Strehaia
lămuriri.
Din această
și cultură a raio-
când i se cer unele
situație se desprin-
de limpede concluzia că instruc-
țiunile nu sînt citite atent de
către directorii de școli și de
către lucrătorii secțiilor respec-
tive de învățămînt și cultură.
S-ar putea să fie
de comoditate, de
față de oamenii
să ceară sprijin
vorba însă și
lipsă de grijă
muncii veni ți
în rezolvarea
problemelor personale. Oricare
ar fi cauza, faptul este la fel
de condamnabil. Starea aceasta
de lucruri nu poate fi îngă-
duită. Dacă mai sînt în școli
și la secțiile de învățămînt oa-
meni care și-au uitat obligațiile
e bine ca ei, cei chemați să în-
drumeze și să controleze activi-
tatea lor, să le amintească, să le
arate că rezolvarea
vă, atentă, eu răbdare
rilor oamenilor muncii,
rea lor în problemele
sînt neclare se înscrie
operati-
a cere-
lămuri-
care le
printre
măsurile pe care partidul le in-
dică pe linia grijii față de om,
față de condițiile lui de muncă și
de viață.
tov. Petrescu Aneta, a fost sanc-
ționată pe linie
natului i-a fost
pentru care nu
cația. Totodată
disciplinară. Abo-
restituită suma
i s-a servit publi-
s-au luat măsuri
pentru asigurarea colectării în
viitor a abonamentelor în comuna
Sînpetru".
Toate acestea îi vor folosi în
munca desfășurată la orele de
dirigenție și în aprecierea rezul-
tatelor la învățătură ale elevilor.
Cea mai mare parte a caietului
dirigintelui credem că trebuie re-
zervată caracterizării individuale
a elevilor. Pe foile destinate
fiecărui elev, dirigintele poate
nota datele personale ale aces-
tuia, observații asupra comportă-
rii, a aptitudinilor sale, asupra
evoluției lui la învățătură, lacu-
nele ce le are în pregătirea sa,
măsurile ce trebuiesc luate pen-
tru înlăturarea lor etc. Dirigin-
oarece in afară de faptul că ele
se găsesc în cataloage, ocupă un
timp prețios care nu mai poate
fi destinat numai muncii vii, con-
crete în rîndurile elevilor. Acti-
vitatea dirigintelui nu este apre-
ciată după modul cum și-a în-
tocmit caietul, ci după rezulta-
tele obținute în munca educa-
tivă.
Firește, recomandările date
aici cu privire la întocmirea ca-
ietului dirigintelui nu au un ca-
racter obligatoriu. Fiecare diri-
ginte este chemat să desfășoare
o activitate creatoare, subordo-
Al treilea festival „I. L. Caragiale"
Festivalul „I. L. Caragiafe", la
care participă formațiile de artiști
amatori de pe întreg cuprinsul
patriei și care -e află în prezent
la cea de a treia ediție, se bucură
de un binemeritat succes.
la regiunea Cluj, de pildă, a-
ceastă „competiție" cultural-ar-
tistică reunește un mare număr de
oameni ai muncii, printre care
multe cadre didactice. Pentru a
alta unele amănunte în legătură
cu desfășurarea festivalului pe
plan regional am adresat tov.
I. Chezan, șeful secției de Învăță-
mînt și cultură a Statului popular
al regiunii Cluj, cîteva întrebări.
V-am ruga să amintiți, mai în-
tîi. care au fost primele acțiuni
întreprinse în regiunea dvs. pe
linia popularizării festivalului.
— Încă din toamnă festivalul
a fost larg popularizat de către
casele raionale de cultură, direc-
torii căminelor culturale și cadre-
le didactice. In același timp, prin
secțiile de învățămînt și cultură
raionale, prin Casa regională a
creației populare și unitățile cul-
turale subordonate s-au luat o
serie de măsuri menite să asigure
buna desfășurare a fazei inter-co-
munaie a festivalului — evident
cea mai importantă sub aspectul
cuprinderii unor mase cît mai
largi. Au fost repartizate textele
necesare, ca și materiale de în-
drumare. Învățătorii și profesorii
au tost antrenați în pregătirea
formațiilor artistice de amatori.
Cu sprijinul unor actori și regi-
zori proiesioniști am pregătit di-
ferite cursuri, conferințe, am in-
dicat material metodic. Sute de
cadre didactice, instructori ai for-
mațiilor artistice sătești, au par-
ticipat la aceste acțiuni.
Ce a adus nou tematica actua-
lei ediții a festivalului ?
Ca o primă observație : o tema-
tică mai strîns legată de viață, de
efortul unit al poporului nostru
pentru desăvîrșirea construcției
socialismului. Așa se și explică de
ce repertoriul a contribuit din plin
la mobilizarea maselor de oameni
ai muncii de la sate în vederea
realizării sarcinilor trasate de cel
de al IlI-Iea Congres al P.M.R. și
de Consfătuirea pe țară a țărani-
lor colectiviști. Mai bine de 90 la
sută din echipele de teatru să-
tești au cuprins în repertoriul lor
piese care tratează probleme ac-
tuale ale întăririi sectorului so-
cialist al agriculturii: „Neamuri-
le" de T. Bușecan, „înfloresc po-
mii" de Kormos Gyula, „Baba Do-
chia" și „Brigadierul" de M. Da-
vidoglu, „0 să fie nuntă mare" de
Lucia Demetrius, „Dragoste nu te
pripi" de Sutb Andrds etc.
însemnări bibliografice
în Editura de stat didactică și
pedagogică au apărut în ultimul
timp o serie de studii și culegeri.
Amintim cîteva din ele.
In colecția „Biblioteca pedago-
gică “ s-a publicat volumul Cule-
gere de texte pentru munca diri-
gintelui. Lucrarea constituie un
prețios ajutor în munca educati-
vă. Un documentat studiu intro-
ductiv tratează despre rolul și
munca dirigintelui, orele de diri-
genție și tipurile lor, despre me-
todele folosite, despre calitățile
și pregătirea dirigintelui. Grupate
în cadrul unei bogate și variate
tematici, textele cuprind pagini
pe teme pedagogice din gîndirea
genială și profund înnoitoare a
clasicilor marxism-leninismulul, cît
și fragmente dintr-o serie de opere
de frunte ale literaturii universale
și autohtone. Tematica îmbrățișea-
ză probleme ca formarea concep-
ției științifice despre lume, conș-
tiința comunistă, ideal, fericire,
patrie, patriotism, internaționalism
proletar, lupta pentru pace, prie-
tenia între popoare etc.
în cadrul colecției „Clasicii pe-
dagogiei" au apărut lucrările :
R. Tagore — Articole despre edu-
cație și învățămînt, N. A. Dobro-
liubov — Texte pedagogice alese,
și J. Locke — Texte pedagogice
alese. Volumele cuprind, pe lîngă
textele alese din operele acestor
mari gînditori, și documentate
studii introductive, precum și bo-
gate note, comentarii, indici cri-
tici, bibliografii etc.
Volumul „R. Tagore : Articole
De o frumoasă primire s-au bu-
curat și echipele de păpușari,
conduse în majoritate de cadrele
didactice. Prin materialele meto-
dice trimise de Casa de creație
din Cluj s-a arătat directorilor de
cămine culturale și instructorilor
care sînt căile cele mai bune de
formare a colectivelor de păpu-
șari și de realizare a materialelor
necesare spectacolelor.
De asemenea, cadrele didacti-
ce care-și duc munca culturală la
căminele culturale sătești au dat
o atenție deosebită colectivelor
de recitatori. De aceea numărul
acestora a crescut considerabil.
Aproape în fiecare cămin cultu-
ral există mai mulți recitatori și
cititori artistici care au deja un
bogat repertoriu — în majoritate
din poezia și proza contemporană.
Ne-ați putea face un scurt bi-
lanț al realizărilor dobîndite pînă
acum în cadrul festivalului ?
Cred că în această privință
prezentarea comparativă cu situa-
ția din anul trecut este cea mai
convingătoare. In acest an au
luat parte la festival în regiunea
noastră 728 de formații (față de
701 în 1960—61), cuprinzînd 8J6JI
de artiști amatori (in raport cu
6.583 în ediția precedentă). Nu-
mărul spectacolelor este și el în
creștere: 3.099 față de 2.709, iar
cel al spectatorilor s-a ridicat la
519.710 față de 400.900.
Sînt cifre care grăiesc de la
sine.
Vreți să menționați cîteva co-
lective care s-au evidențiat în a-
ceastă acțiune ?
Pe lista fruntașilor trebuie să
figureze colectivele de artiști a-
maloii din comunele Gilău, raio-
nul Huedin, conduse de profeso-
rul Aurel Prigoană, colectivul din
comuna Buru, raionul Turda, con-
dus de învățătoarea Mar ia Trifu,
cel din satul Măcicaș, raionul
Cluj, condus de învățătorul Eugen
Goga, ca și cel din comuna Hor-
vatul Crasnei, raionul Zalău, con-
dus de profesorul luliu Suciu.
In momentul de față echipele
artistice care au fost selecționate
pentru faza următoare a festiva-
lului se pregătesc în vederea ri-
dicării măiestriei artistice a inter-
preților. Dar și celelalte echipe,
neselecționate, își continuă acti-
vitatea organizînd spectacole
pentru țărănimea colectivistă. In
cele mai multe cazuri instructorii
acestor formații sînt cadre di-
dactice care nu precupețesc nici-
un eiort în a-și aduce contribuția
la continua dezvoltare a mișcării
artistice de amatori.
TIBERIU STAMA
apărut cu prilejul împlinirii a o
sută de ani de la nașterea mare-
lui gînditor indian, cuprinde stu-
diile sale fundamentale în dome-
niul- educației : Reforma învăță-
mîntului, Probleme de învăță-
mînt, Scopurile învățămîntului,
învățămîntul pentru femei, Învă-
țămîntul și cultura, Scrisori des-
pre Rusia, Criza civilizației etc.
Lucrarea privitoare la opera
pedagogică a marelui revoluțio-
nar democrat rus — N. A. Do-
broliubov — conține studiile sale
de bază grupate în următoarea
tematică ; probleme de pedagogie
școlară (despre problema autori-
tății în educație, despre formarea
deprinderilor etc.), probleme de
pedagogie socială, istoria pedago-
giei, manuale școlare, literatura
pentru copii. Pe lîngă un aprofun-
dat și documentat studiu, volumul
înserează bogate note și comen-
tarii și un indice bibliografic al o-
perelor lui Dobroliubov și al stu-
diilor despre el.
Cartea referitoare la J. Locke
cuprinde opera acestuia : „Cîteva
cugetări despre educație". Textele
tratează despre educația fizică,
morală și intelectuală și sînt în-
soțite de un documentat studiu
introductiv, de amănunțite note și
comentarii și de un indice biblio-
grafic.
Volumele din colecția „Clasicii
pedagogiei" conțin și un aparat
Ilustrativ de epocă (portrete,
cărți, documente etc.), ceea ce le
sporește valoarea documentară.
se opresc adesf^ri
La parcul Palatului pio nierilor, în fața statuii simbolizînd Pacea, copiii
De curînd, studenții fruntași ai
Institutului pedagogic de învățători
din Cluj au făcut, împreună cu
profesorii lor, o interesantă ex-
cursie cu autocarele pe ruta Cluj-
Alba lulia-Deva-Hunedoara.
Excursia a avut mai multe o-
biective : lărgirea cunoștințelor
legate de trecutul de luptă al po-
porului nostru prin vizitarea unor
locuri și monumente istorice, cu-
noașterea procesului de producție
din uriașa „Cetate a oțelului" și
cunoașterea frumuseților și bogă-
țiilor patriei.
Primul popas a fost făcut la mo-
numentul de la Mirăslău. Aici
s-au evocat cîteva momente de
glorie din trecutul poporului nos-
tru în timpul lui Mihai Viteazul.
Mai stăruiau încă impresiile cu-
lese la Mirăslău cînd excursioniș-
tii au ajuns în vechiul Apullum,
azi Alba lulia. Impunătoarea ce-
tate construită în sec. XVIII, car-
cerele subterane și celula lui Ho-
ria, monumentul ridicat în me-
moria celor trei martiri de
O nouă
Și în acest an, la 1 Iunie se
va deschide în București expozi-
ția de desene ale copiilor (pînă la
vîrstă de 17 ani) din școlile de
toate gradele, avînd tema „Via-
ța fericită în patria mea".
Pentru lucrările ce le vor pre-
zenta la expoziție, micii creatori
au posibilitatea să-și aleagă su-
biecte legate de viața fericită și
activitatea oamenilor muncii și a
copiilor din patria noastră — as-
pecte din munca desfășurată în fa-
brici și uzine, pe ogoare, pe șantfc-
re și din realizările dobîndite in
stalul nostru socialist sub conduce-
rea partidului pentru ridicarea ni-
velului de trai material și cultu-
ral al oamenilor muncii, peisaje
oglindind frumusețile patriei, as-
pecte legate de prietenia cu co-
piii din lumea întreagă. De ase-
menea, lucrările ce se vor pre-
zenta la concurs vor zugrăvi epi-
soade din trecutul de luptă al
partidului clasei muncitoare și
aspecte din lupta pe care oame-
nii muncii din patria noastră o
desfășoară, alături de celelalte
țări ale lagărului socialist, pen-
tru apărai'ea păcii.
In acest an la expoziție se vor
prezenta și cusături naționale,
broderii, mici confecții, împleti-
turi, lucrări de traforaj etc. exe-
cutate de elevi la orele de desen
și la cercurile de desen și mâini
îndemînatice.
Cele mai bune creații vor fi a-
predate de către un juriu alcă-
tuit din specialiști și reprezen-
tanți ai organizațiilor obștești.
Sînt instituite premii și mențiuni
pe categorii de vîrstă (3—7 ani,
8—11 ani, 12—14 ani, 15—17 ani).
Pentru fiecare categorie de vîrstă
se vor acorda cîte un premiu I,
cîte 2 premii II, cîte 3 premii III
și 15 mențiuni. Premiile vor cons-
ta din aparate de radio, instru-
mente muzicale, biciclete, apara-
te de fotografiat, ceasuri De mină,
truse de stilouri etc., iar mențiu-
IN EXCURSIE
pe platoul „La Furci" — toate
le-au vorbit studenților despre
viața obidită de odinioară a po-
porului, despre lupta lui îndîrjită
pentru dreptate, pentru o viață
mai bună. Vizitarea acestor locuri
a contribuit la dezvoltarea senti-
mentului de ură împotriva asupri-
torilor și a sentimentului de ad-
mirație față de trecutul de luptă
al poporului nostru.
La Deva excursioniștii au fost
întîmpinați cu multă căldură de
elevii și cadrele didactice de la
școala pedagogică din oraș. Aici,
după organizarea unui rodnic
schimb de experiență între ca-
drele didactice, elevii au prezen-
tat un bogat program artistic.
A doua zi studenții clujeni, înso-
țiți de profesorii lor, au ajuns Ia
Hunedoara. Ei au vizitat timp de
trei ore vastul combinat siderur-
gic, primind numeroase explicații
de la muncitorii, tehnicienii și
specialiștii care i-au însoțit în tot
timpul vizitei. Au asistat la des-
chiderea furnalului nr. 5 și la co-
expoziție a
Toți participanții la expoziție
vor primi diplome.
La expoziția de 1 Iunie din a-
cest an, spre deosebire de anii
trecuți, au fost invitați să partici-
pe și elevi de la școlile din Uniu-
nea Sovietică, precum și din ce-
lelalte țări socialiste din Europa.
Lucrările cele mai bune vor fi
trimise la expozițiile internațio-
nale care se vor organiza în
cursul anului în diferite țări din
Europa, Asia etc.
A apărut Revista de pedagogie nr. 3-1962
In numărul 3 al revistei continuă
discutarea Problemelor școlii de 8 ani
în articolele : „Date preliminare privind
experimentarea predării pe obiecte de
către profesori la clasele mici" de conf.
univ. Paul Popescu Neveanu și ,.Ele-
mente noi în programa de limba rusă
pentru școala de 8 ani" de Maria Tara-,
sova.
Rubrica Studii și cercetări cuprinde
articolele : „Observații asupra procesului
de formare a unor deprinderi de muncă
independentă la elevii școlilor profesio-
nale** de lector univ. Petre Pufan ; „In-
struirea practică alternativă a elevilor
școlilor profesionale din sectorul industriei
ușoare" de Margareta Bontaș; „Unele con-
cluzii preliminare privind instruirea în pro-
ducție a elevilor din sectorul horti-viti-
col" de Dimitrie Roman și „Aspecte edu-
cative în presa romînească pentru copii
Concurs
Institutul agronomic ,,T. Vladimirescu"
din Craiova anunță scoaterea la concurs
a următoarelor posturi didactice :
1)	Postul de conferențiar la disciplina
„Organizarea I.A.S. și Legislația econo-
micid", poz. X/5 ;
2)	Postul de conferențiar la disciplină
„Matematici generale", poz. XVII/2 j
3)	Postul de conferențiar Ia disciplină
„TraCtoare-auto", poz. XX/1 ;
4)	Fostul de conferențiar la disciplina
„Exploatarea P.M.T.", poz. XX/4 ;
5)	Postul de conferențiar la disciplina
„Reparații de mașini agricole", poz,
XXII/2.
Pentru participarea 15 concurs, cel
interesați urmează &ă înainteze, în ter-
men de o lună de la publicarea anun-
lectarea fontei topite, au pcp‘?it
îndelung la sectorul cuptoa" ir
Martin, unde toate opera',., e da
muncă sînt mecanizate, au •. .skit
sectorul de laminare a prod iseb r
de oțel. în mijlocul oaspețRo: a
venit apoi tov. Ștefan T-
Erou al Muncii Sociahs’e, rara
le-a vorbit despre	■
realizări ale oțelarilor hunede-
reni.
Excursia a continuat cu vizi-
tarea castelului Huniazilor și a
„orașului nou". Numeroasele
blocuri impunătoare construite
aici le-au demonstrat o dată mai
mult studenților grija pe care o
poartă partidul și statul nostru
bunăstării oamenilor muncii.
Excursia la care au participat
viitorii învățători a	ia
lărgirea orizontului bir «MS-
tințe, la de te.ea puternic-’ a
sentim-tcVcf „,r a.
penlru patrie.
Prof. IOAN CIMPEANU
Cluj
copiilor^
Pentru reușita deplină a expo-
ziției este necesar ca directorii
școlilor din toată țara precum și
secțiile de învățămînt și cultură
raionale și regionale să creeze
unui număr cît mai mare de copii
posibilitatea de a-și trimite lucră-
rile la expoziție. Acestea vor fi
înaintate Ministerului Învățămân-
tului și Culturii pînă cel tîrziu
la începutul lunii mai pentru a
putea fi selecționate cu gri,â de
juriu.
dintre cele două războaie mondiale" da
Tia Mureș.
La rubrica de Consultatii —
Discuții — Cronică sînt in: lise
articolele : Cornelia Prichea, Constaața
Teodorescu și Tralan Beciu „U&ele pro
bleme privind lucrările agriole cu elevii
primelor clase in școala de 8 azi- ;
Adriana Niculiu : „Cum 7.	L»«51
orele la dispoziția protes'-’-A in oirsl
lecțiilor de limba și	r?mînă“;
Lucia Andreiovici : .Forosirea	n-
lui și filmului	literaturii
romine iu învl;am:ntul seral- și Wal ier
Roth : „Probleme de tiflopedagogie in
dezbaterea unei consfătuiri de oftalmo-
logie".
Revista cuprinde de asemenea rubricile
De peste hotare și Critică și
bibliografie.
tului agronomic „T. Vladimirescu" dm
Craiova, însoțită de următoarele acte :
copie legalizată de pe diploma de stat
sau de pe actul echivalent de studii
superioare j copie legalizată de pe di-
ploma de doctor sau de candidat în
științe ; copie legalizată de pe atestatul
de profesor sau conferențiar ; lucrările
științifice ale candidatului, într-un exem-
plar} certificatul de caracterizare a activi-
tății profesionale și sociale a candida-
tului, eliberat de instituția (întrepr.r. f ?.
rea) în care își are funcția de bîi’ :
memoriu de activitate didactico-știin;ii..i
semnat de candidat ; autobiografia.
Concursul se va desfășura în
Institutului din Craiova, str. AL I.
nr. 31.
Data desfășurării concursului se va