Proletari din torte țările, uniți-vă!
Organ al Ministerului Invâtămintului și Culturii și ai Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Invățâmint și Cultură
Anul XIII nr. 655
vineri 6 aprilie 1962
8 pagini 25 bani
In biblioteca tehnică a Școlii profesionale „23 August" din București elevii găsesc întotdeauna
interesante noutăți științifice.
Plenara lărgită a Comitetului Central
al Uniunii fineretului Muncitor
In zilele de 3—4 aprilie 1962 a avut loc plenara lărgită a Comite-
tului Central al Uniunii Tineretului Muncitor.
La lucrările plenarei au participat membrii și membrii supleanți ai
C.C. al U.T.M., activiști din secțiile C.C. al P.M.R., reprezentanți ai
Consiliului Central al Sindicatelor, Uniunii de cultură iizică și sport.
Consiliului național al femeilor. Ministerului învățămîntului și Culturii
șl ai altor ministere, primii secretari și secretarii cu probleme de școli
și pionieri ai comitetelor regionale ale Uniunii Tineretului Muncitor,
primii secretari și secretarii unor comitete raionale și orășenești U.T.M.,
directori și secretari ai unor organizații de bază P.M.R. din școli medii
și profesionale. De asemenea, la lucrările plenarei au participat
numeroși secretari de organizații U.T.M. din școli, instructori superiori
de pionieri, elevi fruntași la învățătură.
La primul punct al ordinei de zi plenara a dezbătut activitatea
politico-educativă pe care o desfășoară organizațiile U.T.M. din școli
în rîndul elevilor și activitatea organizațiilor de pionieri, adoptînd
hotărîri corespunzătoare.
La al doilea punct al ordinei de zi au fost adoptate unele măsuri
organizatorice.
u lata spre ultimul trimestru
Constatările să ducăr la măsuri
e obicei, vestea se
răspîndește repede:
în școala cutare a
venit o brigadă de
inspecție. Intră la
ore, cercetează pla-
nurile calendaris-
tice, stă de vorbă cu cadrele di-
ăactice...
în adevăr, colectivul de con-
trol se interesează în amănunți-
me de procesul instructiv-educa-
tiv. Aproape toți profesorii sînt
vizitați la lecții, apoi li se arată
părțile bune, ca și lipsurile, scă-
pările avute. Chiar și directorul
școlii este invitat să asiste la ore,
alături de membrii brigăzii, și
solicitat să facă observații asupra
felului în care s-a desfășurat o
lecție sau alta, astfel incit inspec-
torul să se convingă de competen-
ța conducătorului școlii. Brigada
de inspecție intră în laboratoare,
se interesează de înzestrarea lor,
de măsura în care sînt folosite
materialele și aparatele de labo-
rator, studiază caietele de asis-
tențe ale directorului, planurile
de activitate, modul în care a
fost alcătuit orarul școlii etc.
Brigada stă în școală o săptă-
mînă, două, uneori chiar mai
mult — în funcție de problemele
pe care le studiază, de numărul
unităților ce urmează a fi contro-
late în etapa respectivă.
Inspecția se încheie cu un pro-
ces-verbal în care sînt trecute
observații și recomandări pentru
îmbunătățirea muncii, ce se
aduc la cunoștința tuturor ca-
drelor didactice.
Și cu aceasta emoția generală
se mută în școala vecină unde,
începînd de a doua zi, își efec-
tuează controlul aceeași brigadă
de inspecție.
De obicei, după o asemenea
inspecție se resimte în școală
• *
la lipsurile^fe li s-au arătat și
încearcă s^Xe înlăture, directorii
îndreaptă deficiențele semnalate
și sînt mai atenți la controalele
pe care le fac.
Bunăoară, la Școala medie nr.
12 din București inspecția a con-
statat cu cîtva timp în urmă că
o bună parte din profesori ră-
pesc recreația elevilor, că reali-
zează fixarea cunoștințelor în gra-
bă, adeseori după ce s-a sunat de
ieșire, că nu notează ritmic și
după o ascultare atentă. Sesizat
directorul școlii și-a intensificat
munca de îndrumare și control
în această direcție urmărind
perseverent dacă sînt înlăturate
toate aceste neajunsuri. Tot ast-
fel, la o altă școală, în procesul
verbal de inspecție încheiat se
arată printre altele că deși școa-
la are un cabinet de științele na-
turale îngrijit, ea a renunțat în
mod nejustificat la acvariile cu
pești, la creșterea iepurilor, a
cobailor etc., necesari procesului
instructiv-educativ. S-a trasat
școlii sarcina de a reface colțul
naturii vii. Directorul a luat mă-
surile în consecință, iar colectivul
de inspecție se interesează în
continuare de îndeplinirea acestei
indicații, ca de altfel a tuturor
îndrumărilor date.
Prin toate acestea munca în
școală a fost ajutată să crească.
Așa dar, inspecția a fost bine-
venită.
Se întîmplă însă întotdeauna
așa ? întotdeauna constatările
duc la măsuri ? Din păcate, nu.
De pildă, în aproape jumătate
din școlile inspectate în cursul
trimestrului I de către secția de
în numeroase școli din raionul
Tudor Vladimirescu și din alte
raioane ale Capitalei, controlul
procesului instructiv-educativ nu
s-a terminat prin comunicarea
constatărilor atît de necesare
pentru a se putea lua măsuri
eficace de îndreptare. In unele
școli, de luni de zile cadrele di-
dactice așteaptă să afle părerile
inspectorilor despre munca lor,
măcar direct, dacă nu în scris,
prin procesul-verbal de inspec-
ție. Cit de necesar ar fi fost a-
cest lucru pentru activitatea co-
lectivelor de pedagogi nu mai e
nevoie să demonstrăm.
Uneori inspecția nu este ur-
mată de măsuri practice pentru
că ea nu a reușit să pătrundă
pe deplin în realitatea școlii.
Așa s-a întâmplat cu controlul
efectuat la Școala de 8 ani
nr. 42. Inspectorul a stat aici o
perioadă destul de îndelungată,
dar nu a sesizat o serie de pro-
bleme destul de importante ce
se cereau de urgență rezolvate.
De exemplu, în școală se folosea
puțin material didactic la lecții, în
timp ce într-o magazie a școlii
zăceau nedesfăcute și nefolosite
sute de planșe trebuitoare lecți-
ilor de anatomie, zoologie, geo-
grafie, istorie, geometrie, limba
romînă, limba rusă, numeroase
tablouri etc. Aceeași tristă soar-
tă au avut-o și o serie de apa-
rate de laborator, cum ar fi
transformatorul de presiune prin
lichide, dinamometrul circular,
aparatul pentru demonstrarea
experimentală a amestecurilor
explozive gazoase, becul de spirt
Barthel și alte aparate, care
ANA COSMIN
Principala sarcină a școlilor, a-
cum, după vacanța de primăva-
ră, este terminarea cu succes a a-
nului școlar. Elevii claselor a
VlI-a și a Xl-a vor trebui să
treacă, la sfîrșitul acestui trimes-
tru, examenul de absolvire sau
cel de maturitate.
Profesorul Teodor Burcin de la
Școala de 8 ani nr. 5 din Brașov
și-a propus să ia din vreme mă-
suri pentru a-i pregăti în acest
scop pe elevii săi din clasa a
Vil-a „A“, la care este diriginte.
El a organizat cu ei o discuție
menită să le arate ce au de fă-
cut pentru a se prezenta cu suc-
ces la examenul de absolvire.
Discuția s-a desfășurat sub for-
ma unui schimb de experiență,
în care elevii fruntași și-au îm-
părtășit metodele lor de muncă.
Un elev a vorbit, de exemplu,
despre felul cum lucrează în o-
rele de curs. El a arătat că e
atent la toate explicațiile, își
notează sistematic în maculator
ideile cele mai importante din
expunerea profesorului, sublinia-
ză esențialul, transcrie schemele
de pe tablă. Cînd are probleme
mai dificile, rezolvă acasă exer-
ciții suplimentare pentru a de-
prinde temeinic stilul de rezol-
vare.
Un alt elev a vorbit despre
efectuarea temei pentru acasă ca
mijloc de însușire temeinică a
cunoștințelor. El a precizat că nu
începe să-și rezolve temele îna-
inte de a parcurge textul lecției
din manual și notițele, ceea ce
îi ușurează mult înțelegerea te-
melor și îi aduce economie de
timp și de efort. Lucrările scrise
și le întocmește pe baza unui
plan bine gîndit.
La discuțiile care au urmat au
participat mulți elevi, dornici să
vorbească despre experiența lor.
S-a văzut din cele spuse de ei
cît de însemnate au fost orele de
meditații la limba romînă și ma-
tematică, începute chiar din pri-
mul trimestru și orientate spre
recapitularea cunoștințelor din
clasele precedente. Unul din ei
a arătat că, rezolvînd în timpul
liber probleme din cartea „Ma-
tematica distractivă", și-a con-
solidat mult cunoștințele. De ase-
menea el a spus că învățînd peiî-
tr.i evamon zilnic cile o oră, iar
duminica cîte două ore, a reușit
să recapituleze o mare parte din
lecții. Un alt elev a arătat cum
alcătuiește rezumate din lecturile
necesare pentru examenul de lim-
ba romînă și ce își notează din
biografia scriitorului studiat.
în concluziile sale dirigintele
a apreciat conținutul discuțiilor
purtate, evidențiind elevii care
au rezultate bune în muncă da-
torită eforturilor lor și stilului
lor eficient de pregătire. în
continuare el a citat o serie de
elevi care au făcut progrese și
s-a oprit la cei cîțiva rămași în
urmă la învățătură, relevînd cau-
zele acestui fenomen. Printre a-
ceste cauze a enumerat : învă-
țatul sporadic, în asalt, lipsa
de atenție la lecții, notițe super-
ficiale, neglijarea efectuării te-
melor pentru acasă, memorarea
mecanică a cunoștințelor și altele.
Pe baza consultării profesorilor
de specialitate și a constatărilor
din timpul asistentelor la lecții,
tovarășul Burcin a numit con-
cret lacunele principale ale ele-
vilor rămași în urmă la învăță-
tură. El a arătat că unii fac
greșeli ortografice și au cunoș-
tințe insuficiente de morfologie,
alții nu stăpînesc operațiile cu
numere pozitive și negative, unii
elevi nu și-au însușit temeinic
formulele privitoare la suprafe-
țele poligoanelor regulate etc.
Ora s-a încheiat cu precizarea
măsurilor menite să contribuie
la lichidarea lipsurilor semnalate
și la mobilizarea elevilor pentru
o muncă de calitate în trimes-
trul ultim al anului școlar. Mă-
surile privesc atît frecvența și
conduita elevilor — condiții im-
portante pentru asigurarea suc-
cesului la învățătură — cît și
metodele de studiu și ajutorarea
celor rămași în urmă.
Schimbul de experiență, urmat
de analiza muncii făcută în pers-
pectiva clară a sarcinilor ultimu-
lui trimestru din anul școlar, i-a
mobilizat pe toți elevii, a asigu-
rat condiții rodnice de activitate,
creînd premise pentru succesul
întregii clase la examenul de
absolvire.
SILVESTRU PATEȚA
Brtișoy
DESPRE CÂRTI $1 MANUALE
Definițiile în mantia ui de gramatică
pentru clasa a Vl-a
Manualul de gramatică pentru
clasa a Vl-a elaborat de G. H.
Dragomirescu și Ștefania Golo-
penția are unele calități incon-
testabile. Astfel, cunoștințele sînt
formulate cel mai adesea clar,
corect, așa încît elevii le pot în-
țelege și reține cu ușurință. Sînt
bine venite tablourile recapitu-
lative cu care se încheie capitolele
mai mari ca de pidă tablourile
privitoare la felul propozițiilor,
la recapitularea atributului și
complementului, la coordonare și
subordonare. De asemenea. Ia
unele teme sînt date tablouri
model de analiză, care fac apel
la gîndirea logică a elevilor. Sînt
de remarcat și procedeele indi-
cate pentru analiza sintactică a
frazei.
Manualul de gramatică pentru
clasa a Vl-a constituie în același
timp și un îndreptar metodic
pentru profesori. îndrumîndu-i.
prin însăși organizarea diferen-
țiată a capitolelor, spre folosirea
unor căi variate în predare.
Dar cercetarea manualului iți
dă prilejul să descoperi și unele
lipsuri ale lui, mai ales in ceea
ce privește formularea definiții-
lor. în manual propoziția negati-
vă este definită ca propoziție „în
care verbul predicat este însoțit
de adverbul nu“. Definiția res-
pectivă se referă numai la forma,
nu și la conținutul propoziției.
Esențial pentru propoziția nega-
tivă este însă altceva : predica-
tul ei arată că subiectul nu efec-
tuează o acțiune sau nu are o în-
sușire. Definiția dată de manual,
privind numai forma, poate pune
pe elevi în încurcătură. Cum vor
analiza, de exemplu, textele date
pentru temă la paginile 266 și 267,
care cuprind construcțiile ; „Dar
noi n-am declaratără ?“ „— Nit
ne-aude nimeni ?“ „— Nu ne-au-
de decit părul"... ? Formal, con-
strucțiile corespund definiției
date de manual („verbul predicat
este însoțit de adverbul nu"), dar
prin sensul lor ele nu mai cores-
pund acestei definiții. In ase-
menea cazuri li s-ar putea lămuri
elevilor și aspectul stilistic al uti-
lizării negației.
Definiția predicatului („partea
principală a propoziției care ara-
tă ce se spune despre subiect")
niiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiHhiihiii’in'iiiiiiiiiHniHiiinuwiiniiiffliHihiiiiiiimffljiiiiiiiiiiM
Un prețios îndreptar în munca
de educare ateistă >
Educația ateist-științifică a e-
levilor este o verigă însemnată
în formarea concepției lor ma-
terialist-dialectice despre natură,
societate și gîndire. Ea devine
tot mai mult un element compo-
nent al educației comuniste, o
parte a procesului instructiv-e-
ducativ.
Profesorii din școlile noastre
obțin succese tot mai mari în do-
meniul educației ateiste a elevi-
lor. Experiența lor în această
privință se îmbogățește continuu,
dezvăluind noi și noi aspecte in-
teresante, eficiente din punct de
vedere metodic. De un marc a-
jutor le sînt în munca lor lucră-
rile tipărite cu privire la educa-
ția ateistă.
Recent a apărut, în Editura de
stat didactică și pedagogică, o
nouă culegere de studii și
articole, traduse din limba rusă,
în legătură cu această proble-
mă. Autorii, profesori și meto-
diști din regiunea Gorki, își ex-
pun experiența proprie în acest
domeniu. Ei vorbesc despre căi-
le pe care le folosesc spre a lă-
muri elevilor că religia repre-
zintă o formă antiștiințifică și
reacționară a ideologiei, despre
felul cum îi educă pe tineri ca
atei activi, cu concepții și con-
vingeri antireligioase ferme.
în articolul lui V. K. Gladkih,
intitulat „Despre educația mate-
•) Probleme ale educației ateiste în
școală. Din experiența unor profesori din
regiunea Gorki — Culegere de articole
apărute sub redacția lui N.O. Skvortov,
-E.S.D.P., București, 1962.________________
este formulată pe linia unei
vechi tradiții. Nu înțelegem de
ce autorii manualului au ocolit
definiția dată de „Limba romînă",
(Editura Academiei R.P.R. 1957),
definiție clară și accesibilă ele-
vilor. Este drept câ autorii vin
cu explicații suplimentare, în
care se arată ceea ce trebuia spus
în definiție. Dar la ce mai ser-
vește atunci definiția care, de
fapt, nu definește predicatul ?
Predicatul verbal este definit
nrin compoziția lui morfologică
(exprimat printr-un verb la mod
personal). Funcțional. ar trebui
definit și prin ce at: 'baie subiec-
tului : o acțiune sau un proces
sub formă de acțiune (ce face și
ce suferă subiectul).
Numele predicativ este definit
ca fiind „orice parte de vorbire
(substantiv, adjectiv, pronume
etc.) care împreună cu verbul
copulativ fnrmeară predicatul în
propoziție". Definiția aceasta se
referă la părțile de vorbire prin
care este exprimat numele predi-
cativ, nu la funcțiunea lui în pro-
poziție, care constă in exprima-
rea însușirii sau a calității atri-
buite subiectului cu ajutorul u-
nui verb copulativ.
Definiția complementului cir-
cumstanțial de cauză se referă
numai la „cauza acțiunii expri-
mată de un verb", deși în texte-
le analizate se află și un comple-
ment circumstanțial de cauză
care exprimă cauza unei stări
(„Din pricina dogoarei, mlaștinile
sînt uscate peste tot"). Comple-
mentul „din pricina dogoarei"
este considerat ca exprimînd
cauza unei acțiuni exprimată de
verb.
Complementul circumstanțial
de mod este definit ca arătînd
„felul în care se desfășoară ac-
țiunea exprimată de verbul de-
terminat". In explicațiile care ur-
mează se arată că el poate de-
termina nu numai un verb, ci și
un adjectiv sau un adverb. Se
cere ca definiția să fie comple-
tată, pentru a fi pusă de acord
cu lămuririle suplimentare date
de manual.
Observații similare sînt de fă-
cut și la sintaxa frazei.
Propoziția principală este defi-
rialistă a elevilor la lecțiile de
fizică", se arată că printr-o ati-
tudine partinică față de obiectul
pe care îl predă, prin tăria e-
xemplelor concrete, incontesta-
bile, din practică, profesorul de
fizică le poate forma în mod
consecvent elevilor convingeri
ferme despre materialitatea lu-
mii, poate combate cu succes
născocirile despre natură. Auto-
rul relevă în cuprinsul articolu-
lui o serie de metode și proce-
dee datorită cărora profesorul
poate îndeplini în lecțiile sale a-
ceste sarcini.
După cum arată G. A. Mihai-
lov în articolul „Formarea con-
cepției științifice despre lume în
procesul predării astronomiei și
matematicii", lecțiile din cadrul
acestor discipline pot aduce o
mare contribuție la formarea
convingerii elevilor că adevăru-
rile matematice sînt rezultatul
reflectării interacțiunii dintre o-
biecte și fenomene reale, nu a-
devăruri veșnice, de esență „di-
vină", sau produse ale creației
matematicienilor.
Și lecțiile de chimie îi conving
pe elevi că lumea nu este o
creație a unei puteri supranatu-
rale, demonstrîndu-le că nici o
substanță nu apare din nimic și
nu dispare. Aceasta — arată S.M.
Șeiman, autorul articolului „li-
nele probleme ale educației a-
teiste în sistemul predării chi-
miei", o pot dovedi profesorii
prin numeroase experiențe. £rti-
nită ca „Propoziția care face
parte dintr-o frază și care nu de-
pinde de altă propoziție, dar de
care poate depinde o altă propo-
ziție". Această definiție este în-
cărcată inutil. Ea ar trebui sim-
plificată scoțîndu-se partea „dar
de care poate depinde o altă pro-
poziție", dacă ne menținem la
punctul de vedere al gramaticii
Academiei R.P.R., care folosește
denumirea de propoziție principa-
lă și pentru propozițiile dintr-o
frază formată numai din propo-
ziții coordonate („Tresărind scîn-
teie Iscul și se leagănă sub soa-
re").
Lăsînd la o parte această pro-
blemă de principiu și revenind Ia
definiția dată în manual consta-
tăm o nepotrivire între definiție
și explicațiile care urmează după
ea. După ce propoziția principală
a fost definită ca o propoziție
care face parte dintr-o frază, ma-
nualul dă următoarele explicații
suplimentare. .,1) Orice propoziție
simplă sau dezvoltată care nu
face parte dintr-o frază și are
un înțeles de sine stătător se
numește, de asemenea, propozi-
ție principală...' .,2) O propoziție
principală poate face parte din-
tr-o frază..." Nu este mai potrivit
pentru primul caz, termenul de
propoziție independentă? In acest
fel definiția propoziției princi-
pale n-ar mai fi contrazisă de
explicațiile suplimentare și, pen-
tru elevi, ar fi clar că într-o fra-
ză pot exista propoziții principa-
le și propoziții secundare.
In capitolul privitor la sintaxa
frazei trebuie revăzută de autorii
manualului și explicația de la
pag. 296, din care nu se poate în-
țelege nimic : „Propoziția secun-
dară îndeplinește rolul pe care îl
are o parte secundară fie într-o
propoziție principală, fie într-o
propoziție secundară de care de-
pinde".
Manualul pentru clasa a Vl-a
este, în genere, un îndreptar pre-
țios pentru profesorii de limba
romînă. înlăturarea într-o viitoa-
re ediție a lipsurilor pe care le
mai are va face ca el să devină
mai bun, mai folositor pentru
profesori și elevi.
Prof. ȘTEFANIA POPESCU
colul indică de asemenea căi care
pot ajuta profesorului de chimie
să demonstreze elevilor că viața
este un mod de existență a cor-
purilor albuminoide, să le arate
forța previziunilor științifice și
inconsistența proorocirilor reli-
gioase, să demaște „minunile" re-
ligiei.
în articolul „Formarea concep-
ției materialiste despre lume la
lecțiile de biologie în școala de
opt ani", E. A. Bergher arată că
o deosebită importanță pentru
însușirea de către elevi a cuno-
ștințelor privind materialitatea
și interdependența fenomenelor
naturii o are înțelegerea de către
ei a principiului unității dintre
organism și condițiile de viață,
ca și prezentarea organismului
vegetal și animal ca un tot uni-
tar. Autorul subliniază în conti-
nuare marea însemnătate educa-
tivă a studierii învățăturii lui
I. V. Miciurin despre schimbarea
dirijată a organismelor, despre
determinarea creșterii și dezvol-
tării lor în conformitate cu in-
teresele omului.
O importantă contribuție la e-
ducarea ateist-științifică a elevi-
lor o aduc și lecțiile de geogra-
fie. în articolul privitor la acea-
stă temă P. V. Zolin arată în-
semnătatea pe care o are pentru
formarea convingerilor ateiste
studierea legilor dezvoltării na-
turii și a legăturilor reciproce
existente atît între diversele ei
fenomene cit si între natură si
In bibliotecă.
Scurte
observații
în abecedar, la lecția
„Veverițele" (pagina 65)
care este o lecție de
consolidare a cunoștin-
țelor despre sunetul „ț“
și literele „ț“ și „Ț“, nu
există nici măcar un
singur cuvînt care să
conțină litera „Ț“ (de ti-
par). Dealtminteri, nici
în lecția anterioară, în
care s-au predat sune-
tul „ț“ și literele „ț“ și
„Ț“, nu există decit un
singur cuvînt — e drept
repetat de două ori —
care să conțină litera
„Ț“ — cuvîntul „Țicu".
înv. 11. Constantinescu
București
Cărți nou
apărute
CONGRESUL AL XXII-LEA
AL PARTIDULUI COMUNIST
AL UNIUNII SOVIETICE — Edi-
tura politică, 512 pagini.
REZOLUȚIA CONGRESULUI
AL IV-LEA AL SINDICATE-
LOR DIN REPUBLICA POPU-
LARA ROMÎNĂ — Editura po-
litică, 32 pagini.
ÎNVĂȚĂMÎNTUL PREȘCOLAR
— Culegere de articole, traduce-
re din limba rusă de Elena lo-
nescu și Virginia Manasia —
Editura de stat didactică și pe-
dagogică, 276 pagini.
MATEMATICA, CONȚINUTUL,
METODELE ȘI IMPORTANȚA
EI. 3 volume. Ediția a Il-a. Tra-
ducere din limba rusă de Felix
Albrecht, Radu Theodorescu —
Editura științifică, 376 pagini
voi. I, 480 pagini voi. II. 400 pa-
gini voi. III.
V. Oprescu : CÎND ȘI DE CE
A APĂRUT RELIGIA ? Lucrare
editată de S.R.S.C. — 56 pagini.
Al Gheorghiu Pogorești : AS-
TA-I CARTEA CU POVEȘTI.
Ilustrații și coperta de Val.
Munteanu — Editura tineretului,
176 pagini.
In manualul de limba
romină pentru clasa a
vn-a, Ia lecția „Sub-
ordonata condițională"
textul „Dacă ajungi cu
bine și mai poți — am
Îndrăznit eu — întoar-
ce-te și mă ia..." mi se
pare nepotrivit, întrucît
cuprinde o propoziție in-
cidență și elevii nu au
încă, la data cînd se
predă această lecție, no-
țiunea de propoziție in-
cidență. La lecția despre
predicatul verbal se lăr-
gesc cunoștințele preda-
te în clasa a Vl-a, vor-
bindu-se despre predi-
catul exprimat prin ver-
be la diatezele activă,
reflexivă și pasivă, prin
locuțiuni verbale etc.
Dar textele date pentru
teme nu cuprind decit
predicate exprimate prin
verbe ia diateza activă
și două verbe la diate-
za reflexivă.
S. POPESCU
București
societate. Vorbind despre preda-
rea primelor noțiuni științifice
cu privire la Pămînt și la feno-
menele care se petrec pe supra-
fața lui, despre predarea unor
teme cum sînt „Apa pe pămînt",
„Oceanele și mările", „Atmosfera
și clima", „Pămîntul ca planetă",
sau despre lecțiile de geografie
economică, autorul arată ce mij-
loace bogate stau la dispoziția
profesorului pentru a dezvolta
concepția materialista despre lu-
me a elevilor și a-i educa în spi-
rit ateist-științific.
I. I. Levitas și I. M. Cepurnov
subliniază, în articolul „Probleme
ale educației ateist-științifice la
lecțiile de istorie", că principala
condiție a formării concepției a-
teiste în cadrul predării acestui
obiect de învățămînt o consti-
tuie asigurarea înțelegerii mate-
rialist-dialectice a procesului is-
toric, înțelegerea faptului că
ceea ce determină viața politică
și spirituală a oamenilor este
modul de producție a bunurilor
materiale, dezvoltarea economică
a societății. Autorii se referă în
articol la modul cum trebuie
realizate sarcinile educației ate-
iste în tratarea problemelor pri-
vind originea și rădăcinile socia-
le ale religiei, caracterul de cla-
să al religiei și bisericii, lupta
dintre știință și religie etc.
Cunoașterea articolelor apăru-
te în culegere îi va ajuta pe pro-
fesorii din școlile noastre să-și
îmbogățească experiența dobîn-
dită în ceea ce privește educația
ateist-științifică a elevilor, să-și
întărească contribuția la înarma-
rea tineretului cu cea mai înain-
tată concepție despre natură, so-
cietate și gîndire — concepția
marxist-leninistă.
în manualul de limba
ramînă pentra elasa *
iV-a la lecția „Ce se in-
tîmplâ sub zăpadă? (pa-
gina 82), vorbindu-se
despre felul cum își duc
animalele viața în tim-
pul iernii, se dau cunoș-
tințe care nu sînt în con-
cordanță cu cele pe care
elevii le află în aeeeași
clasă la zoologie. Citind
lecția „Ce se întîmplă
sub zăpadă" elevii află
că în timpul iernii „cîr-
tițele s-au afundat în
cotloanele lor și dorm".
Dar în manualul de
zoologie, la pagina 89,
se spune : „Cîrtița moa-
re dacă nu mănîncă ni-
mic timp de 24 de ore.
Iarna cîrtița
nează".
înv. C.
comuna
nu hiber-
Cheznoiu
Arcani.
în manualul de „Teo-
ria literaturii" pentru
clasa a VlII-a, după ce
se definește sinecdoca,
se adaugă că ea „este un
fel de metonimie", a-
daus care produce con-
fuzie. Antiteza este de-
finită ca „procedeul ar-
tistic care se bazează pe
opoziție", dar nu se a-
rată care este scopul a-
cestei opoziții.
Prof. S. Duîcu
Blaj
In manualul de isto-
rie pentru clasa a CV-a,
nu se acordă suficientă
atenție prezentării ilus-
trațiilor. De exemplu, se
dă reproducerea tablou-
lui istoric „Vlad Țepeș
și solii turci" de Theo-
dor Aman, cu explica-
ția „Solii turci la Vlad
Țepeș", dar in lecție nu
se vorbește nimic des-
pre legenda care a stat
la baza creării tablou-
lui și care arată că Vlad
Țepeș ar fi poruncit să
se pironească turbanele
pe capetele solilor turci,
fiindcă nu voiseră să se
descopere în fața dom-
nitorului Țării Romîne.
Prof. Georgeta loachim
Bîrlad
ȘCOALA Șl PRODUCȚIA
Continuăm să publicăm răspunsuri trimise de cititori la ancheta inițiată de gazeta noas-
tră în numărul 652 din 16 martie 1962, prin care învățătorii și profesorii au fost solicitați să răs-
pundă la întrebarea :
„Ce căi foiosim pentru a cunoaște activitatea din producție și a îmbunătăți pe
această bază predarea lecțiilor ?“
Studiu amănunțit
al activității din întreprinderi
încă din anii trecuți cadrele di-
*~cta^tice din școala noastră s-au
străduit să găsească cele mai bune
căi de a cunoaște temeinic acti-
marelui combinat side-
rurgic din orașul nostru, așa In-
cit să poată realiza la lecțiile de
fizică, chimie, matematică legă-
turi strînse cu problemele pro-
ducției. Experiența ne-a demon-
strat că vizitele fugare în între-
prindere sînt insuficiente pentru
o documentare temeinică a pro-
fesorilor. Astfel de vizite nu per-
mit o cunoaștere mai aprofun-
dată a modului în care princi-
piile, legile științei își găsesc apli-
carea în practică. De aceea a fost
necesar să căutăm alte soluții.
Una dintre cele mai eficiente
căi s-a dovedit a fi studierea
timp de mai multe zile a cîte
unei secții a uzinei. Abia după
cunoașterea aprofundată a pro-
blemelor de specialitate întîl-
nite în procesul tehnologic al
secției respective se trece în-
tr-o altă secție. Profesorii au stu-
diat materiale de specialitate
care prezintă cele mai moderne
aplicații în tehnică, s-au docu-
mentat la cabinetul tehnic al
combinatului, unde au primit lă-
_ muriri amănunțite de la ingineri
și tehnicieni și au purtat discuții
cu muncitorii la locul de muncă
al acestora.
* ~ în cei doi ani de cînd folosim
organizat această cale profesorii
de fizică, de pildă, au reușit să
^^documenteze în modul arătat
mai sus la secțiile de reparații
electrice, termotehnică, construc-
ții metalice ș.a. Ei au putut să
folosească documentația realizată
astfel la lecțiile privind contrac-
ția la schimbarea stării de agre-
gare, laminarea, forfecarea etc.
Evident, lecțiile predate astfel au
fost mult mai bine însușite de
către elevi.
Paralel cu această cale am fo-
losit și vizitele obișnuite în uzină,
cu durată de cîteva ore. Numai
că, spre deosebire de anii ante-
riori, anul acesta le-am organi-
Folosind perioada practicii continue
Cu vreo doi ani înainte s-a
publicat în „Gazeta învățămîntu-
lui" un articol intitulat „Profeso-
rii studiază producția locală"
Articolul vorbea de profesorii de
la o școală din U.R.S.S, și expu-
nea experiența acestora în stu-
dierea producției unor uzine,
Ne-am pus și noi problema or-
ganizării unor acțiuni care să
ducă la cunoașterea producției
de către cadrele didactice. Am
analizat condițiile de care dispu-
nem căutînd să aplicăm creator
potrivit acestor condiții expe-
riența pedagogilor sovietici.
Cele mai bune rezultate în
cunoașterea producției și folosi-
rea acestor cunoștințe în munca
de predare le-am obținut în
timpul practicii continue de două
zat după anumite criterii bine
stabilite. Unul din aceste criterii
prevedea, de pildă, ca fiecare vi-
zită să urmărească o anumită
problemă legată de lecțiile ce ur-
mau să fie predate în cursul unei
săptămîni sau luni. Altele pri-
veau verificarea materialului di-
dactic de care dispune laborato-
rul școlii în funcție de utilizarea
lui în industrie și eventual com-
pletarea și îmbogățirea aparata-
jului de laborator. Experiența că-
pătată în documentarea profeso-
rilor asupra cunoașterii producției
O propunere
Pentru fiecare dintre noi pro-
fesorii de fizică este limpede cît
de importantă este cunoașterea
producției dacă dorim să reali-
zăm într-adevăr lecții la cerin-
țele actuale ale învățămîntului
nostru. în legătură cu ancheta
întreprinsă de „Gazeta învăță-
mîntului" aș dori să fac o pro-
punere.
Eu am urmat și am absolvit
secția de cercetări a Facultății
de matematică și fizică din Cluj.
Datorită acestui fapt am avut
norocul să fac o lună practică la
uzina „Steagul Roșu" din Brașov.
Am lucrat în laboratorul central,
iar în timpul liber vizitam dife-
ritele secții ale uzinei. Cele ob-
servate acolo mi-au „alimentat"
lecțiile la diferite clase timp de
aproape 4 ani. De exemplu, a-
tunci cînd am predat despre rul-
menți la clasa a VIII-a am des-
cris secția de rulmenți a uzinei,
am vorbit despre confecționarea
bilelor și a rolelor, despre con-
trolul calității lor, despre modul
de frecare a bilelor sau rolelor
cu ajutorul ramelor în inele și
gătirea practicii ne-a cerut o
cunoaștere mult mai profundă a
procesului de producție din în-
treprinderile respective decît cea
pe care o aveam din legăturile
incidentale de pînă atunci. De
aceea, pînă la începerea practi-
cii în producție a elevilor am
studiat, cu sprijinul inginerilor
și tehnicienilor, bazele produc-
ției, diferite procese tehnologice,
oprindu-ne, firește, mai ales a-
supra acelora care erau mai
strîns legate de cunoștințele teo-
retice predate în cursul anului
școlar.
Profesorii de fizică, matemati-
că și chimie din școală au stu-
diat în timpul celor două săptă-
mîni cît a durat practica, într-un
mod aprofundat, acele aspecte
precum și aceea privind folosirea
acestor cunoștințe în predare a
constituit obiectul mai multor
dezbateri în comisiile metodice.
Cadrele didactice din școala
noastră sînt conștiente de marea
importanță pe care o are cunoaș-
terea producției pentru realizarea
unui învățămînt strîns legat de
practică și sînt hotărîte să folo-
sească orice prilej în acest scop.
ANATOLIE CIOLAN
directorul Școlii medii
din Hunedoara
le-am arătat elevilor cîteva bile
și role de diferite dimensiuni. La
lecțiile despre variația volumu-
lui corpurilor prin topire-so-
lidificare, predate elevilor din
clasa a IX-a, le-am vorbit des-
pre dimensionarea formelor fo-
losite la turnătoria de fontă și
de oțel a uzinelor „Steagul Roșu".
Și aș putea da încă numeroase
asemenea exemple.
Iată pentru ce consider că
una din cele mai bune căi de
cunoaștere a producției ar fi mă-
sura ca și absolvenții facultăți-
lor de fizică, chimie și matema-
tică ce se pregătesc să devină
profesori să efectueze înainte de
a-și începe munca la catedră ac-
tivități practice într-o uzină, timp
de 2 pînă la 4 săptămîni. Pentru
profesorii care și-au terminat
anterior studiile această practică
s-ar putea organiza, eventual, în
cadrul cursurilor de perfecțio-
nare sau al pregătirilor pentru
examenul de grad.
LIA ONIȚIU
profesoară la Școala medie
din Deva
tui studiu ei au cules un bogat
material care a fost utilizat cu
succes în tot cursul acestui an
școlar. Acest material a privit,
de pildă, probleme referitoare la
puterea, lucrul și randamentul
mașinilor de forță, probleme le-
gate de mișcarea circulară, de
viteza unghiulară, de forța cen-
trifugă și importanța centrării,
probleme privind mașinile sim-
ple (pîrghii, scripeți etc.), pro-
bleme de rezistență a materiale-
lor, probleme legate de studiul
electricității etc.
Pentru a cunoaște și mai bine
producția noi ne pregătim încă
de pe acum să folosim perioada
practicii continue de două săptă-
mîni din acest an școlar, de a
cărei pregătire am și început să
ne ocupăm.
IOAN ISTRATE și AUREL POPA
Elevi ai Centrului școlar agricol nr. 1 din Turda la practică in Stațiunea
experimentată pentru cultura porumbului din Șimnic, regiunea Oltenia,
Caietul de lucrări practice
Munca experimentală a elevilor
pe terenurile școlare — care îi
deprinde cu observația exactă, de
lungă durată și îi obișnuiește să
interpreteze rezultatele în urma
unor raționamente științifice —
capătă o însemnătate instructiv-
educativă din ce în ce mai mare.
Este un lucru pe deplin firesc
dacă ținem seama că actuala dez-
voltare ă agriculturii noastre so-
cialiste se realizează pe baza a-
plicării permanente a ultimelor
rezultate ale științei agrotehnice
moderne, care determină realiza-
rea unor producții maxime.
Pentru ca elevii să efectueze
observații folositoare, care să
ducă la atingerea scopului expe-
riențelor, este necesar să pri-
mească din timp, din partea pro-
fesorului de cunoștințe agricole,
îndrumările corespunzătoare. în
acest scop consider că este bine
ca după stabilirea tematicii ex-
periențelor și după repartizarea
sarcinilor pe grupe să li se dea
elevilor indicații privitoare la fe-
lul în care să facă notările în
caietele de lucrări practice agri-
cole. Este vorba de două feluri
de notări : unele asupra lucrări-
lor practice îndeplinite (pregăti-
rea terenului, pregătirea semin-
ței, semănatul, întreținerea cul-
turilor, combaterea dăunătorilor,
recoltarea etc.) și asupra modu-
lui lor de realizare, iar altele a-
supra vegetației în cadrul expe-
riențelor (data răsăritului, rezis-
tența la ger, data înfloritului,
înălțimea plantei în diferite faze
de dezvoltare etc.).
Cu scopul de a concretiza pre-
zint cîteva indicații privind cu-
prinsul unui caiet de lucrări
practice agricole al elevilor din
clasele V-VIII.
Pe prima pagină a caietului se
trece numele membrilor, echipei.
Pe pagina a doua este reprodusă
schița terenului școlar, unde se
hașurează suprafața destinată ex-
perienței respective, indieîndu-se
suprafețele. Pe pagina a treia se
indică tema și scopul experien-
ței. Urmează, pe pagina a patra,
o scurtă descriere a biologiei
plantei.
Deoarece munca experimentală
se poate efectua numai dacă este
legată de observații fenologice,
pe pagina a cincea a caietului se
vor arăta fazele de dezvoltare a
plantei respective, care indică
momentul unor observații și mă-
surători amănunțite, precum și
momentul adunării materialului
pentru ierborizare și preparate
umede, necesare a fi păstrate în
vederea interpretării rezultatelor
și ca material didactic.
Pe următoarele două sau trei
uaaijaiseschitează planul calen-
de muncă), care cuprinde conți-
nutul lucrărilor și termenele de
executare. în continuare caietul
cuprinde tabelul privind eviden-
ța executării lucrărilor, cu ru-
brici pentru datele la care se e-
xecută lucrarea, ca și denumirea
lucrării, cu o descriere sumară.
Munca de lămurire a elevilor
asupra felului cum trebuie alcă-
tuit caietul se consideră termina-
tă după ce s-au dat și indicații
privind modul de completare a
fișelor de observatii ale expe-
rienței. care ocupă ultimele pa-
gini. Este necesar să le arătăm
elevilor că în fișe se trec datele
observațiilor, conținutul lor (cen-
tru parcelele de experiență și
pentru parcela martor) și datele
meteorologice care au determinat
starea plantei.
De exemplu, în cadrul unei ex-
periențe asupra soiurilor de po-
rumb. în fișele de observatii se
notează data semănatului ; rezis-
tenta la frigul de primăvară : vi-
goarea plantelor (se notează da
patru ori — și anume la 6 frun-
ze, la 8 frunze, la înspicare și la
îngrăsarea știuletilor); data înspi-
catului ; data mătășitului : culoa-
rea frunzelor ; rezistența la sece-
tă (pierderea turgescenței frun-
zelor. răsucirea frunzelor și gra-
dul de șistăvire a boabelor); re-
zistența la cădere ; rezistența la
boli ; prezența copililor (numă-
rul); înălțimea plantelor (în di-
ferite faze de dezvoltare); înăl-
țimea inserției știuletilor ; data
maturității (cînd a ajuns în faza
coacerii în pîrgă); data recolta-
tului.
S-a constatat că atunci cînd îrt
caietele de lucrări practice agri-
cole se notează numai operațiile
agrotehnice care au fost execu-
tate, fără șă se apeleze la cunoș-
tințele despre biologia plantelor,
la cunoștințele fenologice și me-
teorologice, cînd nu există preo-
cuparea de a interpreta datele sub
diferite aspecte, elevii nu pot să
arate legile biologice care stau la
baza lucrării executate. în acest
caz ei execută lucrările practi-
ce agricole în mod mecanic, mun-
ca pe care o efectuează necon-
tribuind cu nimic la consolidarea,
lărgirea și adîncirea cunoștințe-
lor. Iată de ce trebuie să comba-
tem un asemenea mod de lucru,
căutînd pe toate căile să asigu-
răm muncii practice desfășurata
de elevi un caracter științific.
O atentă îndrumare a notării
observațiilor de către elevi duce
la formarea priceperilor și de-
prinderilor de a organiza o expe-
riență și de a interpreta rezulta-
tele ei, deprinderi care vor da
roade în activitatea viitorilor co-
lectiviști fruntași.
e știe că la copiii în
Colegi de bancă
vîrstă
cesul
fizică
zează
texo
general este bine să
exercițiile simetrice.
ție fizică. In
se folosească
școlară pro-
de dezvoltare
se caracteri-
printr-o creș-
puternică a
DEZVOLTAREA FIZICA A ELEVILOR
RĂSPUNS UNOR CITITORI
îteva scrisori sosite
în ultimul timp la
redacția „Gazetei
învățămîntului1* se
referă la probleme-
le formării scrisu-
lui elevilor. în rîn-
durile de față încercăm Să răs-
pundem întrebărilor pe care
le-au pus autorii acestor scrisori.
O parte din problemele la care
se referă ei privesc utilizarea
tăbliței și a condeiului de arde-
zie. Pe lîngă alte dezavantaje,
scrierea cu un condei de arde-
zie,. care este oarecum dur, îi
obligă pe elevi să apese prea
tare. Astfel, în loc să se dezvolte
mușchii mici ai mîinii, care ac-
ționează în timpul scrierii cu
cerneală, se dezvoltă alți mușchi,
ceea ce frînează procesul de pre-
gătire pentru scrierea cu cernea-
îă. De aceea scrierea
de ardezie nu este
bilă.
într-o scrisoare se
cu condeiul
recomanda-
ziția corectă a caietului pe ban-
că etc. în această perioadă cînd,
așa cum arată cercetările medi-
cilor igieniști, mușchii mici ai
mîinii sînt slab dezvoltați, este
recomandabilă folosirea creionu-
lui. Dar nu este bine ca elevii să
scrie prea mult timp numai cu
creionul, deoarece, implicînd ac-
țiunea altor mușchi, executarea
altor mișcări decît scrierea cu
cerneală, scrierea cu creionul îi
pregătește în mică măsură pe
elevi pentru scrierea cu cerneală,
în afară de aceasta, scrierea cu
creionul a trăsăturilor groase și
subțiri ale literelor cere desena-
rea fiecărui element în parte,
obosindu-i pe elevi. Avînd în ve-
dere toate acestea se recomandă
ca, după primele 7—10 lecții, în
care se utilizează creionul, să se
treacă la folosirea tocului, a pe-
niței, a cernelii. O dată începută
scrierea cu cerneală, folosirea
propune fo-
losirea peniței „redis“. Este știut
faptul că în clasele I—III se pre-
dă scrierea cursivă, iar penița
„redis" se întrebuințează la scrie-
rea „stas" și nu poate fi folosită
la scrierea cursivă. Pentru scrie-
rea cursivă se recomandă penița
„claps“, iar în clasele mai mari
„peștișorul". In aceeași scrisoare
se propune ca încă din clasa a
II-a să se folosească caietul dic-
tando. Subliniem faptul că acest
caiet este indicat pentru elevii
cu scrisul format. Or, elevii din
clasa a II-a nu au încă scrisul
format.
O chestiune legată de utili-
zarea tocului. Se recomandă ca
tocul să aibă grosimea de 8 mm
în locul unde se introduce pe-
nița, iar lungimea de 15—17 cm.
în clasele I—IV nu este recoman-
dabilă folosirea stiloului, întrucît
acesta presupune un scris deja
format, pe cînd scrisul elevilor
din clasele I—IV este abia în for-
mare. Pe lîngă aceasta, stiloul
creionului la orele
buie interzisă.
O altă problemă
scrisori este aceea
relor. In mod just
de scris tre-
ridicată în
a maculatoa-
unul din co-
respondenții gazetei se declară
împotriva folosirii maculatorului
la clasele I—IV. Folosirea macu-
latorului duce la o scriere dezor-
donată,
loc să
scrierii,
elevilor.
neîngrijită și astfel, în
contribuie la formarea
ea deformează scrisul
De aceea folosirea ma-
culatorului în clasele I—IV nu
are nici o justificare și este dău-
nătoare. Este recomandabil
lucrările scrise ale elevilor
ca
să
nu permite
trăsăturilor
care stau la
Se ridică
ce privește
executarea corectă a
groase și subțiri,
baza scrierii cursive,
unele obiecțiuni în
scrierea cu cerneală
fie executate pe caiete liniate,
atît la limba romînă cît și la
aritmetică.
în unele școli se folosesc în
clasă caiete liniate în care elevii
scriu cu creionul. Aceste caiete
sînt un fel de maculatoare pe
care învățătorii nu le verifică. Se
știe însă că formarea deprinde-
rilor de scriere frumoasă trebuie
să fie o preocupare permanentă
a învățătorului, în special în ca-
drul lecțiilor din clasă. Aceasta
se poate realiza folosind continuu
în clasa I, motivîndu-se că elevii
nu știu să folosească tocul, pe-
nița, cerneala și că ar fi mai bine
să se prelungească perioada
scrierii cu creionul.
Să analizăm această problemă,
în perioada preabecedară, care
durează 3 săptămîni, învățătorul
se ocupă zilnic de pregătirea ele-
vilor pentru scriere : face cu ei
exerciții care să le dezvolte muș-
chii degetelor și ai mîinii, îi
obișnuiește cu poziția corectă în
scrierea
scrise ale
tate cu
din punct
corecte a
cu cerneală. Lucrările
elevilor trebuie execu-
cerneală și controlate
de vedere al execuției
literelor.
Pentru a executa mai ușor
controlul asupra calității scrierii
este bine să se folosească, la orele
de limba romînă și aritmetică,
cîte două caiete. Acest lucru per-
mite învățătorului să efectueze
mai ușor controlul temelor. Cînd
primul caiet este luat de către
învățător pentru corectare, elevii
scriu în caietul al doilea. După
aceea caietul al doilea este luat
pentru control, iar elevii lucrea-
ză în primul caiet.
lă să existe cerințe unice față de
scrierea elevilor, iar învățătorii
să urmărească formarea scrisu-
lui lor, corectînd atît greșelile de
conținut cît și cele legate de
scrierea caligrafică.
Din scrisorile trimise „Gazetei
învățămîntului" se vede că Ia
unele școli li se cere elevilor
să-și linieze caietele de caligra-
fie în așa fel încît să scrie litere
pe două spații și jumătate, pe
două spații și pe un spațiu. Unde
duce un astfel de procedeu 7 în
primul rînd la supraîncărcare,
deoarece elevul este nevoit să
linieze caietul pentru ora de ca-
ligrafie. în al doilea rînd, cunoș-
tințele căpătate la orele de cali-
grafie nu pot fi aplicate în prac-
tică, în scrierea zilnică a elevi-
lor și astfel nu-i vor ajuta pe
elevi la formarea scrisului, ci
dimpotrivă, îi vor dezorienta.
Preocupîndu-se
copiilor un scris
mos, să găsească
vite metode care
să le formeze
corect și fru-
cele mai potri-
să fie utilizate
în acest scop cadrele didactice
vor contribui la îmbunătățirea
continuă a procesului de învă-
țămînt, a pregătirii elevilor.
I. PETRAȘCO
corpului în înălțime
și o râminere în urmă a greutății.
Oasele sînt lungi și elastice, muș-
chii cresc și ei în lungime, însă
nu au întotdeauna suficientă forță
pentru a menține segmentele
corpului în poziții corecte. între
11—14 ani, datorită puternicelor
transformări fiziologice din orga-
nism, copilul este expus și la tul-
burări de creștere ce influențează
asupra dezvoltării salo fizice și
psihice. Iată de ce unul din țelu-
rile predării educației fizice în
școală este acela de a fortifica din
punct de vedere fizic pe copii, de
a preveni și a corecta eventualele
abateri de la atitudinea corectă
a corpului.
Cauzele oare provoacă aseme-
nea abateri sînt variate. încordă-
rile musculare unilaterale provo-
cate de șederea incorectă în bănci
sau acasă, la masa de lucru, pur-
tatul ghiozdanului în aceeași
parte, dormitul cu genunchii aduși
la piept ettc. pot avea ca urmare
anumite devieri de la poziția nor-
mală a corpului. Oboseala fizică
și nervoasă, hrana necorespunză-
toaxe, lipsa de mișcare, favorizează
de asemenea formarea atitudinilor
deficiente. îndepărtarea cauzelor
favorizante este, firește, prima
măsură ce trebuie luată în vede-
rea înlăturării unor asemenea ati-
tudini. Un rol deosebit de impor-
tant îl joacă în această privință și
exercițiul fizic, mijlocul cel mai
eficient pentru prevenirea atitu-
dinilor vicioase ale corpului, în-
trucît se adresează direct elemen-
telor aparatului locomotor, acți-
unea lui putînd fi dirijată în sen-
sul dorit.
Din categoria exercițiilor fizice,
cele de dezvoltare fizică generală
sînt în primul rînd indicate în ve-
derea formării unei atitudini co-
recte a corpului. Efectul acestora
este nu numai profilactic, ci și cu-
rativ. Ele se pot doza cu ușurință,
sînt accesibile tuturor elevilor, se
pot adapta particularităților de
vîrstă și de sex și se pot efectua
atît în școală cît și în familie.
Profesorul de educație fizică are
nenumărate posibilități de a în-
druma și coordona activitatea fi-
zică a elevilor. în mod deosebit
el poate acționa asupra dezvoltă-
rii fizice corecte a elevilor în lec-
țiile de educație fizică, la care
participă toți elevii școlii, și anu-
me, în partea pregătitoare a lor.
Exercițiile efectuate în aceste
lecții contribuie la tonificarea
musculaturii, la mărirea capacită-
ții funcționale a diferitelor orga-
ne, la dezvoltarea mobilității ar-
ticulare, a supleții etc.
Dată fiind frecvența atitudinilor
deficiente ale coloanei vertebrale,
exercițiile de întindere, de îndrep-
tare a acesteia
sească din nici
nu trebuie să lip-
o lecție de educa-
menite să dezvolte în mod uniform
toți mușchii.
O mare atenție este chemat să
arate profesorul efectuării corecte
a mișcărilor de către elevi, for-
mîndu-le acel „simț al mișcării"
care să le dea posibilitatea unui
autocontrol permanent asupra ati-
tudinii Iot corporale, a felului lor
de a sta, de a se mișca. In același
timp, executarea corectă a mișcă-
rilor contribuie la dezvoltarea sim-
țului pentru armonia corporală, la
educația estetică a elevilor.
Desigur, profesorul de educație
fizică nu se poate mulțumi cu
exercițiile pe care le execută ele-
vii la lecție. Este necesar ca el
să le recomande elevilor practi-
carea sistematică, zilnică a exerci-
țiilor fizice, să-i obișnuiască să
le efectueze în fiecare dimineață,
cu regularitate, în așa fel încît
ele să devină o adevărată nece-
sitate. Elevilor cu atitudini defi-
ciente trebuie să li se recomaJfes-'
exerciții corective în funcție de
deficiența pe care o au.
Pentru a înlătura cauzelo^k.re
influențează negativ asupra dez^
voltării fizice a elevilor, este ne-
cesar ca practicarea exercițiilor fi-
zice să fie îmbinată cit mai larg
cu mijloacele de călire a organis-
mului, cu măsuri de igienă, precum
și cu un program de lucru bine
echilibrat, în funcție de vîrstă și
de starea generală a sănătății. A
neglija unul din aceste aspecte
înseamnă a acționa cu jumătăți
de măsură, a nu folosi toate mij-
loacele care ne stau la îndemână
pentru a crește un tineret sănă-
tos, apit pentru muncă. De aceea
formarea la elevi a unei atitudini
corecte nu trebuie să fie numai o
preocupare a profesorilor de edu-
cație fizică, ci a întregului colec-
tiv de cadre didactice din școală,
la care să fie antrenați și părinții.
Toate cadrele didactice au datoria
de a se preocupa permanent de
felul cum stau elevii în bănci. de
a le atrage atenția asupra atitu-
dinilor necorecte în timpul scri-
sului sau cititului, de a lua mă-
suri ca încăperea în care se desfă-
șoară lecția să fie bine aerisită.
Elevii își petrec însă majorita-
tea timpului în familie. Părinții au
un rol hotăritor în obișnuirea ele-
vilor cu practicarea sistematică a
exercițiilor fizice, cu respectarea
regulilor de igienă. Ei pot înde-
părta multe din cauzele care con-
tribuie la formarea atitudinilor de-
ficiente. De aceea profesorii,
riginții și medicii școlari au i.'aJo-
ria ca în ședințele cu părinții să
pună în centrul atenției lor pro-
blema dezvoltării fizice a copiilor
lor, să le dea îndrumări concrete
în această privință.
Colaborarea strînsă între fami-
lie și școală pe linia dezvoltării
fizice a elevilor va asigura creș-
terea unui tineret bine dezvoltat,
sănătos, plin de vigoare.
Prof. A. VASILESCU
Constatările să ducă
(Urmare din pag. 1)
nici n-au fost despachetate de la
primirea lor, la începutul anului
școlar. Și toate acestea în con-
dițiile în care a trecut prin școa-
lă inspecția, menită să ajute la
înlăturarea lipsurilor, să <
mine îmbunătățirea muncii!
Auzi pe unii inspectori
gîndu-se
controlat
tare, am
mandări,
deter-
din cînd în cînd:
plîn-
am
munca în sectorul cu-
făcut numeroase reco-
am cerut să se
măsuri. Dar măsurile nici
! ia
pînă
astăzi nu au fost luate. Cauzele?.
Bineînțeles, neglijența
lor în subordine,
ajutorului venit
noastră.
Să judecăm însă
tovarăși-
nesocotirea
din partea
puțin. Intot-
deauna lucrurile stau chiar așa ?
'Avem în față un proces-verbal
încheiat nu de mult în urma con-
trolului efectuat în multe școli din
raioanele 16 Februarie, Lenin, Gri-
la
masuri
cursul lunii ianuarie a.c. In acest
proces-verbal sînt înșirate o se-
rie de recomandări vagi, a căror
îndeplinire e greu de urmărit
(de exemplu : „să se ducă o ac-
țiune mai susținută în rîndul
cadrelor didactice pentru cunoaș-
terea instrucțiunilor privind în-
scrierea la examenele de
„cadrele didactice să fie
mai
dau
puși
în
mult" etc.), Dacă
astfel de indicații
grade“,
ajutate
cei ce
ar fi
în situația să verifice
ce măsură s-au respec-
tat indicațiile de acest gen va fi
greu să ajungă la o concluzie
certă. Și la un eventual control
pe aceeași problemă vor constata
de bună seamă că lipsurile care
i-au nemulțumit cu cîtva timp
în urmă încă se mențin. De alt-
fel, așa se și explică de ce în
procesul verbal la care ne refe-
rim se revine cu o parte din in-
dicațiile date într-un material
Munca
rului nu
informa
de control a inspecto-
are numai restul de a-l
pe acesta asupra reali-
tații școlare, de a-l ajuta să cu-
noască școlile de care răspunde.
Ea are rostul de a îndrepta
lipsurile, de a face ca munca să
meargă mai bine. Dar pentru
aceasta e nevoie ca inspectorii
să arate colectivelor didactice
din școlile controlate deficiențe-
le găsite, să argumenteze temei-
nic și să fundamenteze pe fapte
concludente observațiile pe care
le fac, să caute cele mai bune so-
luții pentru înlăturarea lipsurilor
constatate. Acest lucru nu va fi
posibil decît printr-un control
atent, prin cîntărirea cu grijă a
faptelor, prin formularea cu
chibzuință a recomandărilor, a
indicațiilor. Și, neapărat, prin
controlul îndeplinirii acestor in-
dicații, pe care nu trebuie ca
inspectorii înșiși să le uite ime-
diat ce au închis registrul de
ÎNVĂTĂMÎNT SERAL
La ora de iizică, în laboratorul școlii medii serale din SI. Gheorghe.
Rezerve de
timp
entru munca
fășurată în
Iile serale
des-
șco-
tim-
| pul constituie un
i element esențial.
| Atît orele pe care
■"muncitorii-elevi le
petrec în școală cît și cele
pe care ei le pot rezerva
studiului individual sînt mult
reduse în comparație cu cele ale
elevilor de la cursurile de zi. Cu
atît mai mult este necesară în a-
ceste școli o preocupare deose-
bită pentru judicioasa utilizare
a timpului, pentru drămuirea
fiecărui minut. Acesta este un
lucru cunoscut. Dar care sînt
modalitățile
pot permite
intr-un chip
nu irosim
din el ?
concrete care
ne
să utilizăm timpul
cît mai rodnic, să
nici o părticică
Analiza unei lecții de litera-
A^ră ținută de profesoara Lelia
''lonescu. la clasa a Xl-a a Șco-
lii medii serale I.R.E.B. din
București ne va permite să fa-
cem cîteva observații interesan-
te din acest punct de vedere.
Prima parte a lecției, destinată
verificării cunoștințelor privind
romanul „La cea mai înaltă ten-
siune" de Nagy Istvan, s-a ca-
racterizat printr-o concentrare a
întrebărilor spre sublinierea
întrebărilor
problemelor esențiale din a-
ceastă carte,
în cele 15
minute
rezervate
fost axa-
verificării discuțiile au
te pe trei probleme : conținutul
de idei al romanului, caracteri-
zarea personajelor, particulari-
tăți artistice și tehnica de com-
poziție. întrebările puse au a-
vut de fiecare dată în vedere
una din aceste probleme. Profe-
soara a pornit de la caracteri-
zarea personajelor. Elevii au
vorbit despre eroul central al
romanului Bucși Karoly, direc-
torul unei fabrici naționalizate,
un muncitor comunist care a
crescut la școala aspră a luptei
ilegale și care dovedește reale
calități de organizator și condu-
cător în postul încredințat de
partid, despre Felecan, secreta-
rul organizației de partid, care
știe să mobilizeze toate ener-
giile pentru a îndrepta spre pro-
ducție fabrica lăsată în paragi-
nă de patroni, despre muncitorii
Vasile Cîmpian și Sever Istvan.
Pe de altă parte ei au descris
galeria de personaje negative a
romanului, întruchipată în per-
sonaje cum sînt Kblesi Geza,
fostul patron, Anna soția sa, jan-
darmul Szentgerlicey Jakab, cri-
minalul Beke Gyorgy, avocatul
Constantin Bejan etc.
în legătură cu felul cum a
fost concepută caracterizarea
nut im fapt. Formulînd întrebă-
rile într-o anumită ordine și
într-un anumit chip, profesoara
i-a determinat pe elevi să opu-
nă de fiecare dată personajele
pozitive celor negative. S-a des-
prins astfel în mod firesc con-
cluzia că cele două categorii de
personaje reprezintă două clase
sociale, două lumi cu o menta-
litate radical deosebită, angaja-
te într-un puternic conflict. Mai
departe, sinteza trăsăturilor pro-
prii diferitelor personaje a ser-
vit caracterizării profilului etic
specific fiecăreia din aceste
clase.
Caracterizarea personajelor a
impus referiri Ia subiectul ro-
manului. Pornind de la aceste
referiri, elevii au reușit să pună
apoi în evidență conținutul său
de idei, mesajul său ideologic,
arătînd că toate uneltirile duș-
manului de clasă sînt zădărnicite
datorită solidarității și vigilenței
muncitorilor conduși de partid,
că în lupta dintre cele două cla-
se victoria se află de partea
muncitorilor, care pășesc cu în-
drăzneală la îndeplinirea primu-
lui plan de stat.
Ultimele întrebări, privind teh-
nica de compoziție și realizarea
artistică au decurs din discuțiile
privind conținutul de idei. Elevii
au arătat că pentru a zugrăvi
cele două lumi, autorul se slu-
jește — desfășurînd acțiunea pe
două planuri, în rîndul muncito-
rilor și al burgheziei — de anu-
mite simetrii de compoziție me-
nite să pună în evidență, prin
contrast, aspirațiile și morala
personajelor. Buna organizare a
acestui moment al lecției, for-
mularea întrebărilor într-o ordi-
ne gradată, pe baza unui obiec-
tiv precis, dinamismul și clari-
tatea lor au permis recapitularea
aprofundată a materialului stu-
diat într-un timp relativ scurt,
fără „momente moarte", ezitări
și nesiguranțe.
Preocuparea pentru utilizarea
fructuoasă a timpului s-a putut
observa și mai departe, în cursul
predării lecției noi, a cărei temă
a constituit-o biografia și opera
lui Asztalos Istvan. Imprimînd
expunerii un ritm dinamic,
subliniind printr-un ton mai ac-
centuat al vorbirii amănuntele
importante, profesoara a expus
biografia autorului, notînd con-
comitent pe tablă datele ce
cereau reținute și transcrise
elevi în caiete. (în legătură
notele efectuate pe tablă
se
de
cu
în
cursul expunerii este de men-
ționat modul sistematic în care
a lucrat profesoara mai ales la
blei a fost notat titlul lecției,
în stingă amănuntele de ordin
biografic, iar în dreapta datele
legate de creația scriitorului).
După ce a enumerat, însoțindu-le
de scurte caracterizări, cîteva
din lucrările mai semnificative
ale scriitorului, tovarășa lones-
cu a trecut la analiza romanului
„Vîntul nu se stîrnește din se-
nin". Analiza nu s-a desfășurat
linear, într-un fir neîntrerupt de
la început pînă la sfîrșit. Cunos-
cînd însemnătatea pe care o are
în școala serală fixarea cunoș-
tințelor, profesoara și-a organi-
zat în așa fel timpul de expu-
nere îneît după anumite proble-
me, la încheierea unor unități lo-
gice, să intercaleze o scurtă re-
capitulare a chestiunilor mai în-
semnate. Așa, de exemplu, expu-
nerea a fost întreruptă pentru a
li se cere elevilor să arate și ei,
tema și ideea romanului, să se
refere la unele probleme ale
conținutului acestuia, ca de
pildă, rolul organizației de partid
în rezolvarea problemelor satu-
lui.
Preocuparea pentru însușirea
cunoștințelor încă din clasă,
pentru folosirea cît mai rodni-
că a minutelor lecției s-a făcut
vădită și la sfîrșitul orei de curs,
cînd, reluînd problemele discu-
tate, profesoara le-a cerut elevi-
lor să prezinte conținutul de idei
al romanului, să explice mobi-
lul care determină acțiunile per-
sonajelor.
După cît vedem în această lec-
ție s-a făcut mult, cu atît mai
mult cu cît volumul cunoștințe-
lor predate a fost mai mare de-
cît în alte lecții. Unde au fost
găsite rezervele de timp necesa-
re ? în buna organizare și siste-
matizare a cunoștințelor preda-
te, în ritmul viu al predării.
în legătură cu lecția tovarășei
lonescu sînt de făcut și două
observații. Profesoara nu a fo-
losit în chip consecvent notarea
datelor pe tablă. Fără să preva-
dă spațiul necesar pentru însem-
narea ideilor, numelor
văzut nevoită, într-un
moment, să renunțe la
care a determinat-o să
etc., s-a
anumit
ea, fapt
recurgă,
pentru sublinieri, la repetarea
unor propoziții sau fraze.
O a doua observație privește
forma expunerii. Am observat în
lecție, atît la profesoară cît și
la elevi, o oarecare înclinație
spre verbalism, spre umflarea
inutilă a frazelor. Ambele aspec-
te sînt și ele legate de rezerve
de timp care, folosite în chip ju-
dicios, ar fi putut da lecției noi
calități.
Pe baza
pracîicn
Cunoașterea activității produc-
tive, a muncii din uzine și fabrici,
de pe șantiere a devenit pen-
tru cadrele didactice o preocupa-
re profesională dintre cele mai
însemnate. Obișnuită pentru toți
profesorii, această preocupare o-
cupă un loc deosebit în activita-
tea celor ce predau în învăță-
mîntul seral, deoarece, lucrînd
cu tineri care cunosc bine pro-
blemele producției, ei pot asigu-
ra cu atît mai mult succesul
lecțiilor cu cît utilizează mai
larg, în explicarea fenomenelor,
a principiilor și legilor științei,
exemple luate din practică.
înțelegînd acest lucru, cadrele
didactice ale școlilor serale din
raionul Toplița, de exemplu, au
efectuat adesea vizite în între-
prinderi ceea ce le-a dat posibi-
litatea să-și îmbogățească lecții-
le cu fapte concrete, care au fă-
cut mai clare, mai accesibile cu-
noștințele predate. Astfel la
Școala serală din Gălăuțaș, într-o
lecție de matematică în care s-a
vorbit despre laturile poligoane-
lor regulate înscrise în cerc în
funcție de raza cercului, s-a luat
drept exemplu dispozitivul folo-
sit la întreprinderea forestieră
din localitate pentru prinderea
buștenilor și transportarea lor la
mașini și s-a cerut muncitorilor-
elevi să arate cum împart ei în
practică un cerc în trei părți e-
gale. Un exemplu asemănător a
fost dat pentru a se calcula dru-
mul parcurs de un burghiu în
lungul axei sale în timpul gău-
ririi unei plăci.
La o recentă consfătuire a ca-
drelor didactice care predau în
școlile serale din regiunea Argeș,
un profesor de chimie arăta cît
de mult i-a fost înlesnită expli-
carea lecției despre reacțiile chi-
mice, ținută la clasa a VII-a a
școlii serale de pe lîngă Uzinele
sodice din Govora datorită faptu-
lui că a folosit exemple cunos-
cute de elevii săi din practică.
Astfel, pentru a le lămuri reacția
de combinare, el s-a referit la
arderea carbonului. în legătură
cu reacția de descompunere a
vorbit despre descompunerea ter-
mică a pietrei de var în oxid de
carbon.
Același profesor arăta că înșiși
elevii ridică adesea în timpul
lecțiilor probleme privind legă-
tura dintre teorie și practică. Bu-
năoară, la lecția în care a vorbit
despre folosirea bioxidului de
carbon, amintind, printre altele,
de fabricareâ sodei calcinate,
elevii au cerut să li se explice de
ce cuptoarele de var se încarcă
cu amestec de cox și piatră de
var. Dacă profesorului nu i-ar fi
fost cunoscută această problemă
de producție el nu ar fi putut
să explice cu suficientă compe-
tență cum amîndduă sînt utili-
zate la formarea bioxidului de
carbon, în timp ce căldura dega-
jată la arderea cărbunelui este
necesară descompunerii pietrei de
var.
Munca în producție le-a for-
mat elevilor școlii serale capa-
citatea de a efecuta observații
atente asupra unor
cunoscute și de a
fenomene
ajunge, pe
baza lor, la generalizări și con-
Metode
Profesorii de geografie de la
cele două școli medii serale din
Sibiu se străduiesc să folosească
în predare metode care să ducă
la cele mai bune rezultate.
Așa, de exemplu, ei utilizează
adeseori la lecții desenul, schița,
tablourile. La o lecție despre vul-
cani, bunăoară, au fost schițate
la tablă momentele erupției. La
o altă lecție, cu tema „Eroziunea
produsă de apele curgătoare"
profesorul a desenat pe tablă
mai multe grafice simple care
reprezentau eroziunea represivă
la o cascadă, eroziunea și depu-
nerea într-o meandră, profilul
transversal al unei văi tinere,
profilul transversal cînd rîul și-a
format albia majoră sau cînd și-a
format terase aluvionare, profilul
transversal spre care tinde un
rîu, mecanismul alunecărilor de
cluzii. înțelegerea acestei însușiri
a muncitorilor-eîevi are un rol
foarte important în munca pro-
fesorilor care predau în învăță-
mîntul seral. Pornind în lecții de
la experiențe, de la observații
asupra unor probleme practice,
ei reușesc să facă mai ușor înțe-
lese cunoștințele teoretice. Așa,
de exemplu, pentru a explica
legea lui Bernoulli, un profesor
de fizică din raionul Toplița a
luat două cartoane pe care le-a
curbat puțin și le-a pus pe o
sîrmă în formă de furcă. Suflînd
între cartoane elevii au putut să
constate că ele se apropie, deoa-
rece presiunea statică între
cartoane s-a micșorat din cauză
că presiunea dinamică s-a mărit.
Ei au desprins de aici concluzia
că suma acestor două presiuni
este constantă. La lecția despre
compunerea forțelor, același pro-
fesor a executat o experiență cu
ajutorul a trei dinamometre. A
legat un corp de două dinamo-
metre, care au fost trase de doi
elevi în direcții diferite. Cînd
corpul a fost pus în mișcare s-au
citit forțele pe dinamometre. Cu
cel de al treilea dinamometru,
corpul a fost pus în mișcare în
direcție inversă forței rezultante.
Elevii au văzut astfel că forța
citită pe al treilea dinamometru
era egală cu rezultanta primelor
două forțe. Tot într-o lecție de
fizică, atunci cînd a vorbit des-
pre rulmenți, profesorul a pre-
zentat mai multe tipuri de rul-
elevi să
piese, să
care sînt
menți și a cerut unor
explice părțile acestor
arate domeniile în i
utilizați rulmenții.
Folosirea materialului
didactic
de laborator, efectuarea de ex-
periențe ușurează într-o mare
măsură munca profesorului din
școala serală. Dimpotrivă, negli-
jarea lui face ca lecția să nu
decurgă în cele mai bune condi-
ții, să nu atingă rezultatele dori-
te. Așa, de exemplu, la lecția de
fizică „Factorii de care depinde
rezistența reostatelor" ținută la
Școala medie serală din Băbeni,
profesorul le-a vorbit elevilor
despre faptul că folosirea reo-
statului cu manetă duce la o
variație necontinuă a intensită-
ții, pe cînd reostatul cu puișor
poate realiza orice fel de vari-
ație. El nu le-a prezentat însă
reostatul ci a folosit numai
schema lui la tablă. De aseme-
nea, nu a efectuat experiențe cu
ajutorul cărora se putea demon-
stra variația intensității curen-
tului în funcție de rezistentă.
Desigur, efectuarea experienței
cu ajutorul unui reostat ar fi
făcut ca transmiterea teoretică a
cunoștințelor să fie înlocuită eu
observațiile elevilor, iar lecția să
fie mai bine înțeleasă și însușită.
Atît utilizarea datelor și exem-
plelor luate din producție cît și
efectuarea experiențelor în lecții-
le ținute de profesorii școlilor se-
rale reprezintă căi sigure și efi-
ciente de a lega cunoștințele teo-
retice de problemele muncii prac-
tice. Aceasta constituie, mai ales
în învățămîntul seral, unul din-
tre aspectele esențiale ale muncii
cadrelor didactice.
B. OCTAVIAN
eficiente
desenele potrivite spațiului, ele
au rămas pe tablă, astfel îneît cu
ajutorul lor s-a realizat o reușită
fixare a cunoștințelor. La fel, la
lecția „Eroziunea eoliană" au fost
demonstrate prin desene simple,
forme de eroziune ca dunele, ilus-
trîndu-se și evoluția lor.
Deosebit de necesare sînt în
lecțiile de geografie hărțile și
globul pămîntesc. In școlile se-
rale dn Sibiu globul geografic a
fost folosit pentru explicarea
practică a mișcării de rotație și
revoluție a Pămîntului, pentru
demonstrarea experienței lui
Foucault — în care scop un elev
a construit un dispozitiv metalic
ce a fost aplicat la globul cu axa
vertical. La fel s-au efectuat
exerciții pentru aflarea coordo-
iNVĂTĂMÎNT ARTISTIC
Al V-lea Festival republican
al școlilor de artă
I Laureatii festivalului	|
în cadrul celui de al V-lea Festival al școlilor
= și institutelor de artă au fost distinși cu premii
= și diplome de onoare :
PENTRU LUCRĂRI PLASTICE :
Dumitru Păturică anul VII, Constantin Cantea
= anul VII, Victor Feodorov anul X si Mihai Sto-
g ianov anul XII, toți de la Școala de arte plas-
= tice din București, Viorel Grimalschi anul XII,
H	Școala de artă	din Iași, Florica Cosma,	anul
ș	VIII, Școala de	artă din Constanța, Petre	Ștefă-
ș	nescu, anul V,	Școala de artă din Baia	Mare,
g	Mihai Moise, anul VI, Școala de artă din	Bacău.
LA MUZICĂ :
Cornelia Vasile, anul VI vioară, Angela Gavri-
= lă anul VIII vioară, Toma Vermaș, anul XI pian,
= toți de la Școala de artă din Timișoara, Maria-
J na Sîrbu, anul VI vioară, Școala de artă din
= Iași, Teodora Coman, anul X instrumente de
percuție, Mantred Webler, anul XI clarinet și =
loan Reinfeld, anul XII vioară, toți de la Școa-	=;
la de muzică din Cluj, Gabriela Ijack, anul VII	g
vioară, Școala de artă din Brașov, Mircea Trifu, =
anul X vioară și Aurel Naculescu anul XII cello,	T
Școala medie de muzică nr. 1 din București, Mo.	ș
nica Graber, anul X cello, Școala medie de mu- =i
zică nr. 2 din București, Eva Naftoli anul VI =
pian, Școala de artă din Tg. Mureș.	Ț
LA BALET :	=
Dan Moise, anul XI, Gabriela Nicolescu, anul =
XII, Școala de coregrafie din București, Doina =
Crișan, anul XII și loan Raab, anul XII, Școala =
de coregrafie din Cluj.	§
Au mai fost distinși cu diplome de onoare g
ale celui de al V-lea Festival al școlilor și insti- g
tutelor de artă un număr de 160 elevi.	g
Mu zică
Transformînd vacanța școlară
de primăvară într-un’ veritabil
eveniment artistic de interes re-
publican, tradiționala întrecere
între școlile și institutele de artă
nu numai că a realizat un util
schimb de experiență, dar a per-
mis și analiza „pe viu" a nivelu-
lui pe care l-a atins învățămîn-
tul artistic din țara noastră.
Multe și prețioase sînt conclu-
ziile ce s-au desprins pe margi-
nea actualului festival. îmbucură-
toare este, în primul rînd, conti-
nua înflorire a talentelor din
toate colțurile țării. S-a dovedit
că învățămîntul muzical elemen-
tar din provincie are posibilități
tot mai largi de afirmare, de
creștere. Prin noua formulă de
desfășurare a întrecerii (pe școli
și pe centre, nu pe instrumente)
a reieșit mai clar în evidență
munca desfășurată în fiecare din-
tre școlile de artă. S-a vădit ast-
fel că la Timișoara, Brașov, Cluj,
iași, Galați, Bacău, procesul de
învățămînt se află pe baze deo-
sebit de solide. Nu în același fel
se reflectă în lumina festivalului
activitatea școlilor din Constanța,
Tulcea, Piatra Neamț, Botoșani.
Unii profesori din aceste școli
par să fi uitat că lipsa de fini-
saj în artă constituie un mare
păcat, că însușirea unei piese nu
se limitează exclusiv la exacti-
tatea redării partiturii, ci impli-
că și procesul creator de inter-
pretare, că talentele se instru-
iesc tocmai solicitîndu-le sensi-
bilitatea, personalitatea.
Un fapt pozitiv îl constituie
prezența repertoriului original
în programele prezentate. Minia-
turile lui Sabin Drăgoi, Marțian
Negrea, A. Pașcanu, clădite a-
proape integral pe inspirația fol-
clorică, au sunat autentic sub
degetele plăpînde ale celor care
de mici se obișnuiesc să
iubească creația romînească.
Din păcate, repertoriul are
încă o gamă restrînsă de piese
și Editura muzicală ar trebui să
solicite mai larg compozitorilor
lucrări cu teme actuale. Uneori,
în cadrul aceluiași concert am
auzit de 2—3 ori aceeași piesă,
deși în programul concursului
nu’ figurau lucrări obligatorii.
Unii profesori de la școlile din
Botoșani și Constanța și-au co-
pleșit elevii cu piese peste pu-
terile lor. „La Follia" de Corelli
sau Sonata în do major de Bom-
berg necesită un an întreg de stu-
dii pentru un copil din școala
elementară, încît ne întrebăm ce
au mai putut lucra elevii care
le-au interpretat în același in-
terval de timp.
La unele școli, de exemplu la
școala din Roman, s-a ajuns în
instruirea pianiștilor la o anumi-
tă artificialitate în poziția mîi-
nilor și degetelor, ceea ce a dus
la ruperea artificială a discursu-
lui muzical, la suspensii și pau-
ze. De altfel, problema stilului
muzical se pune cu acuitate și
în alte școli. La Timișoara,
Galați, Cluj tendința spre piesele
de virtuozitate a început să pre-
judicieze asupra studiului adîn-
aceea a suflătorilor. Pe lingă
faptul că în acest domeniu ele-
mentele promițătoare au fost
puține, trebuie menționat că
nici acestea nu s-au bucurat pre-
tutindeni de instruirea corespun-
zătoare.
în acest an, institutele peda-
gogice de 3 ani s-au prezentat
pentru prima oară la concurs.
S-a făcut remarcată munca asi-
duă din aceste institute și mai
ales pregătirea de specialitate a
profesorilor, care au obținut
rezultate îmbucurătoare (canto
și vioară la București, pian la
Timișoara). Ceea ce socotim că
merită să preocupe pe viitor ca-
drele din institutele pedagogice
rămîne nu aspectul pur tehnic
de însușire optimă a piesei, ci
stilul, grija pentru redarea con-
ținutului, frazarea muzicală.
Cel de-al V-lea Festival repu-
blican a dovedit cît de valoroa-
să este viitoarea generație de
muzicieni. El a arătat că îndru-
marea talentelor se realizează cu
grijă, pasiune și competență, că
învățămîntul artistic merge în
pas cu viața. Toate succesele a-
cestea trebuie să ne determine
să năzuim mereu mai sus, spre
a fi la înălțimea exigențelor pu-
blicului nou, a exigențelor epo-
cii de desăvîrșire a construcției
socialiste.
VIOREL COSMA
Plastică
Cele aproximativ 700 de lucrări
cuprinse în expoziția de lucrări
plastice deschisă cu prilejul Fes-
tivalului școlilor și institutelor de
artă permit o viziune amplă asu-
pra dezvoltării treptate a viitori-
lor artiști din acest domeniu —
începînd cu primele clase ele-
mentare pînă la absolvirea insti-
tutelor superioare.
A crescut, după cum o arată
tematica lucrărilor expuse, greu-
tatea specifică a tablourilor și
desenelor realizate în urma do-
cumentării pe teren în cadrul ex-
cursiilor de studiu și, în special,
greutatea specifică a unor lu-
crări reprezentînd momente din
viața și activitatea muncitorilor
și colectiviștilor. De asemenea,
expoziția vădește adîncirea preo-
cupărilor pentru pătrunderea psi-
hologică și redarea artistică a
chipului uman.
Un succes deosebit înregistrea-
ză în cadrul expoziției Școala de
artă plastică din Capitală, ai
cărei profesori au pe lîngă satis-
facția de a fi pregătit cîteva ta-
lente remarcabile’ (Dumitru Pă-
turică, Mihai Stoinov, Constantin
Cantea, Victor Feodorov), meritul
de a fi prezentat gama cea mai
amplă, mai variată de lucrări —
• tablouri în ulei, acuarele, desene,
gravuri pe linoleum, proiecte de
frescă monumentală etc. Remar-
cabile sînt aproape în totalitatea
lor gravurile pe linoleum execu-
tate de elevii acestei școli, axate
pe o tematică de actualitate, cu
un deosebit echilibru de compo-
ziție și a căror realizare vădește
cunoașterea aprofundată a tehni-
cii specifice genului. De ase-
lucrările prezen-
de artă și a cărui abordare este
stimulată de cerințele celor mai
noi concepții urbanistice.
Expoziția din cadrul Festiva-
lului poate fi considerată un mo-
ment de consacrare artistică
pentru Școala de artă din Iași,
care prezintă lucrări de mare o-
mogenitate valorică, cu o temati-
că interesantă, în rîndul cărora
se disting în primul rînd tablou-
rile prezentate de Viorel Grimal-
schi. Succese binemeritate înre-
gistrează și elevii școlilor de artă
din Tg. Mureș și Constanța, ca
și cei ai școlilor de artă din
Baia Mare și Bacău. Profesorii
acestor școli au dovedit o deose-
bită pricepere în îndrumarea ele-
vilor spre dezvoltarea talentu-
lui lor în strînsă legătură cu spe-
cificul lor de vîrstă și cu conți-
nutul programei școlare. Ei au
pus astfel accentul, la clasele
î—VIII, pe desenul de imaginație,
pe scenele de basm, pe schițele
de peisaj și naturile statice, iar
la clasele IX—XII pe studii,
peisaje și portrete.
La un nivel mai scăzut față
de tradițiile ei artistice și față
de exigențele juriului și ale pu-
blicului se prezintă Școala de
artă plastică din Cluj. Obișnuit,
disputa pentru întîietate se purta
între această școală și Școala
de artă plastică din București.
Iată însă că în cadrul actualului
festival Școala de artă plastică
din Cluj a fost depășită net nu
numai de către Școala de artă
plastică din București, ci și de
Școala de artă din Iași. Acest
fapt trebuie să dea de gîndit co-
lectivului ei didactic, să-l deter-
mine să analizeze cu spirit de
răspundere conținutul orientării
pe care a dat-o elevilor săi. El
trebuie să se orienteze mai mult,
în viitor, către dezvoltarea posi-
bilităților elevilor în domeniul
studiilor și portretelor și în spe-
cial către compoziție.
De altfel, în domeniul compo-
ziției se vădesc carențe serioase
și la elevii altor școli prezente în
cadrul expoziției.
Participînd pentru prima oară
la manifestările din cadrul Festi-
valului școlilor și institutelor de
artă, institutele pedagogice de 3
ani dovedesc, prin lucrările ex-
puse, posibilitățile artistice deo-
sebite ale viitorilor profesori de
desen care, sub îndrumarea com-
petentă a profesorilor de specia-
litate, se dezvoltă în unele ca-
zuri la același nivel cu studenții
institutelor de arte plastice.
Așa stau lucrurile, de exemplu,
în ceea ce privește lucrările stu-
denților Genoveva Georgescu
Valentina Ciocîrlie, R. Constanti-
nescu, toți de la Institutul peda-
gogic din București.
Se poate afirma deci cu certi-
tudine că, în ansamblul ei, expo-
ziția lucrărilor plastice din cadrul
celui de al V-lea Festival al
școlilor și institutelor de artă
consemnează și ea mersul ascen-
dent al învățămîntului artistic din
țara noastră.
AL. CIUCA
Coregra fie
Spectacolul prezentat în cadrul
Expoziția de artă plastică și decorativă deschisă CU prilejul celui de dl
V-lea Festival republican al școlilor de artă oferă vizitatorilor
lucrări interesante, , ,	. , ,
' ^cutate cu talent.
regrafie permite interesante con-
cluzii asupra pregătirii viitorilor
soliști și membri ai corpurilor de
ansamblu ale teatrelor de operă
din țară. Faptul că absolvenții
școlilor de coregrafie sînt reparti-
zați, îndată după absolvire, în
marile ansambluri muzicale și de
balet, fără a mai trece prin cursu-
rile unui institut de învățămînt
superior — așa cum se întîmplă
cu cei mai talentați dintre absol-
venții școlilor de muzică și artă
plastică — acordă o semnificație
mai profundă acestei treceri în
revistă a tinerelor talente core-
grafice.
S-a folosit pentru prezentarea
măiestriei viitorilor balerini o
largă gamă coregrafică, cuprin-
zînd momente din cele mai valo-
roase balete clasice și modeme —
„Lacul lebedelor* și „Spărgătorul
de nuci" de Ceaikovski, „Giselle”
de Adam, „Flăcările Parisului" de
Asafiev, „Spartakus" de Haciatu-
rian — precum și prezentări core-
grafice ale unor cunoscute melodii
cum sînt „Apele primăverii" de
Rachmaninov, „Clar de lună" de
Debussy etc. O atenție deosebită
a fost acordată dansurilor pe teme
folclorice, remarcîndu-se dansul
de pe Șomeș și „Lezghinka", dans
popular georgian (interpretate de
elevii Școlii de coregrafie din
București) ca și suita de dansuri
din baletul „Cînd strugurii se coc“
de Mihail Joia (în care am putut
avea o vedere de ansamblu asu-
pra posibilităților interpretative a
elevilor Școlii de coregrafie din
Cluj).
Felul cum s-au prezentat la con-
curs elevii școlilor coregrafice ne
dă dreptul să afirmăm că tradiții-
le artei coregrafice romînești dez-
voltate in anii construcției socia-
liste pe rădăcinile puternice și
străvechi ale dansului nostru fol-
cloric, renumit pentru frumusețea
lui în întreaga lume, se dezvol-
tă continuu pe o linie ascen-
dentă.
îndrumarea competentă pe caro
o primesc viitorii maeștri ai core-
grafiei din partea celor mai buni
specialiști în acest domeniu —•
profesori ai școlilor de coregrafie
din București și Cluj — echilibrul
deplin între cunoștințele predate
cu privire la dansurile clasice și
cunoștințele privind dansurile pe
teme folclorice sau pe compozi-
țiile muzicale contemporane asi-
gură dezvoltarea multilaterală a
viitorilor balerini.
Ținem să atragem însă atenția
că în alcătuirea programului de
spectacol s-a pus un accent prea
puternic pe elemente de fantastic
și exotic. Dacă aceasta ar cores-
punde orientării generale în pre-
gătirea elevilor ar putea prejudi-
cia buna lor pregătire.
Curînd, aplauzele care au răs-
plătit pe interpreții spectacolelor
prezentate de școlile de coregra-
fie din București și Cluj pe sce-
nele celui de al V-lea Festival re-
publican vor fi urmate de alte
aplauze, prelungite seară de sea-
ră, care îi vor resplăti pe tinerii
interpreți, absolvenți ai școlilor
de coregrafie, deveniți soliști și
membri ai ansamblurilor de operă
și balet din întreaga țară. Aceste
aplauze se vor adresa pe merit și
profesorilor care i-au îndrumat cu
IMÎIMRE
CU VIITORUL
A intrat in tradiția
Vieții noastre artistice
Organizarea periodică c
Festivalului republican
al școlilor și institutelor
de artă, prilej de trecere
în revistă a forțelor ar-
tistice de miine.
Ineditul acestui spec-
tacol continuă să-l con-
stituie apariția talente-
lor din rîndul celor mici.
Cel de al V-lea Festival
n-a făcut excepție de la
regulă, dacă ne gindim
la micuța violonistă a
școlii elementare dm
Bacău, Silvia Afccoiic:.
Un ghemotoc de fată
strunea o vioară care
părea o jucărie nu nu-
mai prin proporțiile ei
reduse la statura de-o
șchioapă a micii artiste
cît mai ales datorită
ușurinței cu care aceas-
ta o stăpînea. Interpre-
tarea fragmentului din
Concertul în la minor
de A. Kolay a dovedit o
gamă largă de posibili-
tăți artistice, un tempe-
rament vibrant, o ex-
cepțională sensibilitate.
Zilele petrecute în Ca-
pitală i-au lăsat Silviei
amintiri de neuitat. A
văzut sala mare a Pala-
tului R.P.R., unde și-a
promis să revină ca so-
listă, a ascultat înregis-
trări cu Oistrah și Me-
nuhin, a legat multe și
prețioase prietenii.
Dar festivalul rămîne
nu numai semnalul de
apariție a „speranțelor1*,
ci și un prilej de urmă-
rire a lor în procesul de
dezvoltare artistică. Am
reîntîlnit astfel pe scena
Teatrului C.C.S. vechi
cunoștințe ca Eugen
Sîrbu (Galați), partici-
pant la trei festifdttri
republicane, Cornelia
Vasile (Timișoarei, pre-
zentă la toc-.e festivalu-
rile de pînă acum, Ma-
riana Sirbu (Iași) parti-
cipantă la trei festi-
valuri, Gabriela Ijack
(Brașov) și Angela Ga-
vrilă (Timișoara), lau-
reate ale festivalurilor
anterioare etc. Numărul
participanților la festi-
valurile anterioare pre-
zenți și la acest festival
este deosebit de mare,
fiindcă grija părinteas-
că a partidului și gu-
vernului a transformat
creșterea și îndrumarea
tinerelor talente într-o
problemă de stat. Evo-
luția acestora ne-a sădit
încredere în ziua de
miine a muzicii romî-
nești.
Festivalul republican
a însemnat de aceea o
neuitată întîlnire cu vii-
PROELEME EDUCATIVE
^^^tivitatea Cercului de mecanică și mașini agricole de la Palatul
pionierilor din Capitală este toarte interesantă. lată-i pe membrii
a^^ui urmărind cu atenjie explicațiile maistrului despre modul
de iuncfionare a pompei de stropit.
Dragoste
pentru meseria aleasă
Cîteva cerințe imperioase in mimta eflucoihă
Să evităm formalismul
La Școala pedagogică din Bacău
există o preocupare deosebită pen-
tru a-i educa pe elevi în spiritul
dragostei față de profesiunea alea-
să, pentru a-i pregăti să participe
activ la întreaga viață a satului,
la munca însuflețită a țăranilor
colectiviști. Cunoscînd bine rolul
învățătorului în satul socialist,
conducerea școlii, diriginții și or-
ganizația U.T.M., sub îndrumarea
permanentă a organizației de
partid din școală, și-au îndreptat
tocmai în această direcție atenția
în desfășurarea muncii educative.
Multe din temele discutate în
primele două trimestre ale aces-
tui an școlar în orele de dirigen-
ție, bunăoară, s-au referit la vii-
toarea profesiune a elevilor. Iată
numai cîteva dintre acestea : „De
ce mi-am ales cariera de educa-
tor", „Să iubești copiii pe care-i
instruiești și îi educi", „Cum con-
^fibuie practica pedagogică la pre-
gătirea mea ca viitor învățător"
etc. în cadrul discuțiilor purtate
pe aceste teme s-a pus un accent
dea^bit pe datoria elevilor de
a-și însuși temeinic cele învățate
în școală pentru a putea fi cît mai
folositori societății in activitatea
lor viitoare.
Alte ore de dirigenție au avut
ca scop cunoașterea de către elevi
a viitorului lor loc de muncă, sa-
tul, cu toate transformările petre-
cute în el în anii puterii populare,
ca și cunoașterea marilor realizări
obținute în acești ani în regiunea
natală. Fie că se întitulau „Ce va
da satului energia electrică furni-
zată de hidrocentrala „V. I. Lenin“
de la Bicaz" „Cunoști regiunea în
care trăiești 1". „Realizări ale eco-
nomiei regiunii noastre", temele
de acest fel i-au ajutat pe elevi
să înțeleagă mai bine însemnăta-
tea transformărilor revoluționare
petrecute în țara noastră, să vadă
perspectivele realizărilor viitoare,
la înfăptuirea cărora vor contribui
și ei, elevii de azi.
Nu de mult, elevii anului V au
discutat într-o oră de dirigenție
tema „Cum mă voi achita de sar-
cinile ce-mi vor reveni în calitate
de învățător". Pregătită din timp,
cu minuțiozitate, discuția a sub-
liniat clar și concret rolul muncii
învățătorului la sate. Eleva Maria
Dediu a vorbit despre munca cu
copiii. „îmi place meseria de în-
vățător — a spus ea — am pentru
această meserie o adevărată pa-
siune. Mă gîndesc de pe acum cît
de mîndră, cît de fericită voi fi
cînd micuții mei elevi, cărora eu
le voi fi pus creionul în mină și
le voi fi condus primii pași, vor
începe să citească și să scrie".
Elena Smanioto a arătat cum își
propune să-și desfășoare munca
obștească în sat. Ea este hotărî tă
să fie prezentă la toate acțiunile
menite să ducă la întărirea econo-
mico-organizatorică a gospodăriei
colective : să participe intens la
activitatea căminului cultural, să-i
ajute pe colectiviști în ridicarea
producției la hectar, în aplicarea
celor mai bune metode a
Marta Motaș a arătat datoria
învățătorului de a sprijini munca
bibliotecilor comunale și sătești,
de a populariza lucrările privitoa-
re la creșterea producției agricole
și la consolidarea economico-orga-
nizatorică a gospodăriilor agricole
colective, ca și literatura beletris-
tică.
Despre rolul învățătorului în
răspîndirea cunoștințelor științifi-
ce despre natură și societate, în
combaterea misticismului a vorbit
elevul Neculai loan. Ca și colegii
săi, el s-a gîndit de pe acum la
formele concrete prin care să-și
îndeplinească acest rol : conferin-
țe, experiențe, prezentarea de fil-
me și cărți și discuții pe marginea
lor etc.
Toate discuțiile purtate de elevi
au arătat că, datorită muncii des-
fășurate de cadrele didactice și de
organizația U.T.M. sub conducerea
organizației de partid din școală,
viitorii învățători sînt tot mai bine
orientați asupra muncii pe care
sînt chemați s-o îndeplinească,
sînt tot mai conștienți de răspun-
derea lor și tot mai hotărîți să-și
pună întreaga lor capacitate de
muncă în slujba poporului.
Dar pregătirea pentru viitoarea
lor muncă nu se realizează numai
prin lecții și prin orele de dirigen-
ție. Viitorii învățători sînt antre-
nați să participe activ la viața
satului încă de pe acum, cînd se
află pe băncile școlii. Formațiile
artistice ale elevilor ■— corul, bri-
gada artistică de agitație, echipa
de dansuri populare și formația de
teatru — prezintă numeroase pro-
grame artistice în fața sătenilor
din comunele raionului Bacău. în
perioada cînd în regiune s-a în-
cheiat colectivizarea agriculturii
formațiile artistice ale școlii au
fost adesea prezente la sărbăto-
rirea înființării noilor gospodării
agricole colective.
Această intensă activitate cui-
tural-artistică venea după o alta,
aceea desfășurată în vacanța de
iarnă, cînd toți elevii școlii au
participat la activitatea căminelor
culturale din satele lor natale. Nu-
meroși elevi ai școlii au apărut a-
tunci, alături de consătenii lor, pe
scenele căminelor culturale, au a-
jutat în serile de iarnă pe învăță-
tori să răspîndească broșuri și
cărți, au lucrat la cercurile de
citit etc.
Iar în vacanța de primăvară,
după ce în regiunea Bacău, ca și
în întreaga țară, s-a terminat co-
lectivizarea agriculturii, viitorii
învățători puteau fi văzuți zi de zi
la sediul gospodăriei colective, la
căminul cultural, la bibliotecă și
chiar pe cîmp, la muncile de pri-
măvară. Această muncă a lor a
fost cea mai bună, cea mai con-
cretă pregătire pentru discuția ce
va avea loc într-una din orele de
dirigenție din trimestrul al III-lea
cu tema „Contribuția învățătorului
la consolidarea economico-organi-
zatorică a gospodăriilor agricole
colective".
Ca și în orice alt domeniu, în
munca de educare a tinerei ge-
nerații formalismul este un duș-
man cît se poate de primejdios.
Vom evita formalismul în ac-
tivitatea noastră dacă, de pildă,
în cazul manifestărilor negative
ale elevilor ne vom strădui să
aflăm cauzele și vom acționa per-
severent in funcție de acestea.
Un exemplu. Un elev are se-
rioase rămîneri în urmă la în-
vățătură. Dirigintele stă de vor-
bă cu el, interesîndu-se de ce nu
dă atenția cuvenită studiului.
Discută de asemenea cu profeso-
rii, le cere părerea despre munca
elevului. Merge și acasă la pă-
rinți cu care, de asemenea, are o
convorbire îndelungată asupra
condițiilor de studiu ce-i sînt
create copilului, asupra mediului
familial, asupra atitudinilor și
manifestărilor pe care le are ele-
vul acasă etc. Toate acestea îl
ajută pe diriginte să-și contureze
complexul cauzal care a deter-
minat rămînerea în urmă a ele-
vului. Una din principalele cau-
ze, a constatat dirigintele, este
lipsa de supraveghere a școlaru-
lui în familie, indulgența părin-
ților față de el. La aceasta s-a
adăugat și o oarecare răceală a
unor profesori față de elevul cu
note proaste la obiectul lor ș.a.
Cunoscînd toate acestea, profe-
sorul a putut lesne să vadă căile
pentru îndreptarea elevului și să
acționeze cu succes.
Practic, formalismul anihilează
rezultatele bune pe care vrem să
le obținem și nu odată poate a-
duce chiar efecte contrarii celor
pe care le scontăm. Consfătuirea
cu diriginții ce a avut loc nu de
mult în orașul nostru a atras
atenția asupra cîtorva manifes-
tări tipice de formalism în mun-
ca unor diriginți, arătînd și ca-
lea pentru evitarea lor. Astfel,
s-a subliniat că deseori forma-
lismul își face loc în planificarea
muncii educative. S-au întîlnit,
bunăoară, planuri de muncă edu-
cativă identice la mai mulți di-
riginți, mai ales la clasele para-
lele. Ce-i drept, pot exista anu-
mite elemente comune în activi-
tatea educativă la diferite clase,
mai ales la cele paralele. Dar
este cu totul nejust să se con-
Dar pentru ce?
Elevul Pandurii
este mai mult „ab-
sent" la ora de zoo-
logie. Drept pentru
care profesorul îi
face dese observații,
căutînd să-l aducă
„în clasă“. Greu însă.
Elevul are mereu „de
lucru” în bancă, un-
de găsește de fiecare
dată ocupații colate-
rale care-l pasio-
nează.
De astă dată, însă,
profesorul s-a hotă-
rît. Va schimba me-
toda.
— Panduru, răs-
punde tu !
_____ ? ?
— Hai, răspunde!
Panduru însă tace.
Nu a auzit nici o
frîntură din între-
bare.
— Vasăzică, nu știi.
Stai jos. Patru.
Panduru ridică ne-
dumerit din sprîn-
cene :
— Dar pentru ce ?
— Pentru că nu ai
știut. Ce mai întrebi?
— N-am știut fi-
indcă nu am auzit
întrebarea.
— Asta nu mă in-
teresează. E datoria
ta să fii atent — t-o
retează profesorul, în-
tat, la rubrica lui
Panduru, un patru.
A procedat bine
profesorul ? Desigur,
vor răspunde unii.
Elevul trebuia pe-
depsit.
Așa cum s-au pe-
trecut lucrurile însă,
profesorul a proce-
dat greșit. Mai întîi,
pentru că nota la în-
vățătură trebuie să
reflecte volumul și
calitatea cunoștin-
țelor în raport cu ce-
rințele programei de
învățămînt, în timp
ce comportarea e-
levului în clasă, în
școală și în afara ei
este reflectată de
nota la purtare. Prin
urmare, nu putem da
unui copil note de
trecere la matemati-
că numai pentru
motivul că este cu-
minte. Și invers, nu
putem da zece la
purtare unui elev
certat cu disciplina
numai pentru faptul
că este bun la carte.
Pe lingă toate a-
cestea, te va pune în
fața copiilor într-o
lumină tot atît de
proastă pe tine, pe-
dagog, faptul că te-ai
sidere colectivele de elevă ca
fiind absolut identice.
Mai mult chiar, unii diriginți,
deși își alcătuiesc planuri de
muncă — probabil fiindcă știu
că li se pretind — nu Ie respec-
tă. Și nu ne gîndim la modifică-
rile ce se impun atunci cînd se
ivește pe parcurs o anumită si-
tuație, ci la neglijarea sistema-
tică a punctelor din plan. Tot
astfel, există profesori care își
prevăd teme „așa, ca să fie", in
timpul orelor educative făcînd cu
totul altceva. De exemplu, s-a
întîlnit într-un plan de muncă
tema „îndrumări date elevilor în
perioada recapitulării trimestria-
le a materiei". Dar discuția pe
această temă a fost planificată
cînd oportunitatea ei a trecut,
într-un alt plan de muncă, un
diriginte și-a propus tema ..Ani-
versarea zilei de 8 Martie" în
luna ianuarie (!)
Tratarea uniformă a temelor,
mai ales a temelor ce se reiau
în fiecare an școlar, este și ea o
manifestare tipică de formalism.
O astfel de tratare face ca ora
de dirigenție să devină plictisi-
toare, neinteresantă. Experiența
pozitivă a diriginților ne arată
însă că și asemenea teme pot să
fie tratate de fiecare dată din-
tr-un punct de vedere nou.
Un alt aspect Unii profesori
își planifică în fiecare an, de
obicei înaintea sărbătorilor reli-
gioase, teme legate de originea
acestora, socotind că astfel s-au
achitat de sarcinile luptei împo-
triva misticismului. Dar comba-
terea misticismului trebuie să
fie o preocupare permanentă,
sistematică, nu o campanie le-
gată de anumite date. Pentru
aceasta este necesar a fi discu-
tate, pe toată întinderea anului
școlar, și alte teme, cum ar fi
„Religia, mijloc de înrobire spi-
rituală a maselor", „Religia și
știința", „Originea religiei" etc.
S-a constatat că uneori tema-
tica orelor de dirigenție se limi-
tează adesea doar la discu-
tarea unor probleme organi-
zatorice, igienico-sanitare. Este
greșit să nu facem loc în orele
de dirigenție, bunăoară, și dis-
cuțiilor pe teme etice, estetice
etc. Se știe, doar că educația co-
munistă presupune dezvoltarea
la elevi a celor mai valoroase
vorba de neatenție la
lecție și nu de necu-
noașterea ei.
în situația arătată,
profesorul ar fi tre-
buit să repete între-
barea, așa incit ele-
vul să nu invoce
faptul că n-a auzit-o.
S-ar fi putut ca el
într-adevăr să nu
răspundă bine pen-
tru că, desigur, ne-
atenția duce la ne-
știință. Atunci era
altceva. Era vorba
de sancționarea ne-
cunoașterii și nimeni
nu i-ar fi contestat
profesorului dreptul
de a o face.
Există profesori —
puțini la număr —
care folosesc acest
sistem nu numai a-
tunci cînd ascultă
lecția ce a fost de
pregătit pentru aca-
să, dar și cînd e vor-
ba de predarea și
fixarea noilor cu-
noștințe. In acest
caz greșeala este și
mai mare, iar copiii
vor avea motive în
plus să-l judece as-
pru pe profesorul lor
și să-l întrebe, dacă
nu revoltați, cel pu-
țin nedumeriți: „dar
pentru ce ?“
trăsături morale, ca și formarea
sentimentelor celor mai nobile, a
priceperilor și deprinderilor ar-
tistice. De aceea, discuțiile pe
probleme de viață, din care elevii
să învețe cele mai frumoase lu-
cruri, sînt neapărat necesare. So-
cotim pozitivă și experiența ace-
lor profesori care urmăresc, prin
intermediul orelor de dirigenție,
inițierea elevilor în opera mari-
lor artiști ai penelului, a scriito-
rilor. a muzicienilor, organizînd,
după caz. audiții muzicale, lec-
turi, vizite la diferite expoziții
de artă etc.
S-ar mai putea arata că unii
dirigin:. •. jdesc neglijarea forme-
lor var=:e. mobilizatoare de
desfășurare a orelor de dirigen-
ție. Esie insă absolut necesar să
asigurăm o variație in desfășu-
rarea lor. folosind vizionarea fil-
melor educative, vizitele la în-
treprinderi. la unitățile agricole
socialiste, la școli profesionale,
întîlniri'.e cu fruntași ai vieții
obștești, vizionarea expoziții-
lor etc.
Indicele principal al calității
muncii noastre educative îi cons-
tituie, fără îndoială, eficacitatea
ei, rezultatele ei practice. Noți-
unile morale, convingerile etice
pe care le formăm elevilor sînt
prețioase numai în măsura în
care ele se reflectă, pe planul
comportării elevului, în trăsătu-
rile lui de caracter, în atitudini,
în rezultatele la învățătură, con-
duită etc.
Să luăm, de pildă, tema privi-
toare la atitudinea socialistă față
de avutul obștesc, temă pe care
o dezbat multe ore de dirigen-
ție. Oricît de bine ar fi pregă-
tită această temă, oricît de adînc
și-ar fi însușit elevii noțiunile
despre care se discută în cadrul
ei, oricît de temeinice ar fi con-
vingerile lor, socotim că prin a-
ceasta încă nu s-a făcut totul.
Alături de preocuparea pentru
formarea diferitelor noțiuni, con-
vingeri, profesorul trebuie să
urmărească și practic comporta-
rea elevilor, să vadă dacă aceasta
este în concordanță cu noțiunile,
convingerile, sentimentele ce
le-au fost insuflate. Aceasta în-
semnează, în exemplul nostru,
necesitatea ca dirigintele să ur-
mărească perseverent felul cum
elevii îngrijesc mobilierul clasei,
al școlii, aportul lor la continua
ei înfrumusețare etc. Acest lu-
cru se cere subliniat cu atît mai
mult cu cît adeseori profesorii
discută despre avutul obștesc,
despre atitudinea nouă față de
muncă, despre patriotismul so-
cialist, despre internaționalismul
proletar etc., dar nu au în ve-
dere cum se manifestă practic
copiii din acest punct de vedere,
dacă între vorbele și faptele lor
există o deplină concordanță.
Verbalismul în munca educa-
tivă, lipsa de preocupare pentru
înlăturarea contradicției dintre
vorbă și faptă sînt manifestări
ale formalismului împotriva că-
rora trebuie să luptăm perma-
nent.
Dacă neglijarea laturii practice
poate aduce daune muncii edu-
cative, neglijarea laturii emoțio-
nal-intelectuale duce la un prac-
ticism îngust : elevii întreprind
diferite acțiuni, în mod mecanic
fără să fie convinși de necesita-
tea și de importanța lucrului pe
care îl fac. Prin urmare, este
vorba tot de unele consecințe ne-
faste pe care trebuie să le evi-
tăm.
Socotesc toate aceste cerințe
imperios necesare pentru succe-
sul muncii de educație comu-
nistă a celor mici. De aceea,
cred că e bine ca ele să ne stea
permanent în atenție.
Prof. IULIU BUD
150 de ani de Ia nașterea lui 1 I. Herțen
Un eminent ginditor revoluționar
Din creațiile cadrelor didactice
Multe locuri amintesc, în
străvechea Moscovă, crîmpeie din
glorioasa istorie a secularului
oraș. Sentimentul unei emoțio-
nante comuniuni cu istoria îl ai
pe dealurile Vorobiov, locul în
care, în urmă cu peste un veac,
Herțen și Ogariov au jurat că-și
vor închina viața luptei pentru
eliberarea poporului lor.
Celebrul jurămînt n-a rămas în
istorie numai ca amintirea unei
romantice prietenii tinerești. De-a
lungul întregii sale vieți Herțen
si-a respectat jurămîntul rostit
în frageda tinerețe, și-a dăruit
toate forțele în lupta pentru zdro-
birea orînduirii țariste, în lupta
pentru îndeplinirea năzuințelor
poporului rus.
Ideile social-politice și filozo-
fice ale lui Herțen — de la a că-
rui naștere se împlinesc zilele a-
cestea 150 de ani — s-au format
în procesul creșterii mișcării re-
voluționare ruse ca o reflectare
a schimbărilor ce se anunțau în
orînduirea social-economică a țării
începînd cu lucrarea de dizer-
tație „Expunere analitică a sis-
temului solar al lui Copemic“,
susținută în anul 1833 pentru ob-
ținerea titlului de candidat în
științele naturii și pînă la „Scri-
sorile către un vechi tovarăș11, e-
laborate în 1869, cu puțin timp
înainte de moarte, Alexandr Iva-
novici Herțen a dăruit tiparului
zeci de lucrări de înaltă ținută
științifică, care au jucat un rol
important în lupta împotriva io-
băgiei și absolutismului.
Prigonit, exilat (la un an după
absolvirea universității a fost a-
restat fiind acuzat de legături cu
„cei vinovati de crime împotriva
statului", de „cutezătoare liberă
cugetare, extrem de primejdioasă
pentru societate"), nevoit să ia
calea pribegiei, să părăsească
pentru mulți ani pămîntul pa-
triei, Herțen nu a încetat o cli-
pă să militeze pentru eliberarea
poporului rus de sub jugul ța-
rismului.
In străinătate Herțen a desfă-
șurat o largă activitate propa-
gandistică. Vorbind despre aceas-
tă activitate în articolul său ..în
amintirea lui Herțen", articol
care oferă cheia pentru justa în-
țelegere a concepției despre lume
a marelui gînditor rus, V. I. Lenin
arăta că marele merit al acestuia
este de a fi creat în străinătate
o presă rusă liberă.
Pînă la sfîrșitul celui de-al
6-lea deceniu Herțen mai nutrea
unele iluzii liberale, șovăia între
democrația revoluționară și libe-
ralism. Pentru aceste abateri de la
democratismul revoluționar Cer-
nîșevski și Dobroliubov i-au adus
justificate critici „Totuși, ca să
fim drepți — arăta V. I- Lenin
— trebuie să spunem că, în toa-
te șovăielile lui Herțen între
democratism și liberalism, demo-
cratul din el ieșea învingător".
Eminent filozof materialist, ta-
lentat publicist și literat, A. I.
Herțen a abordat în numeroase-
le sale lucrări o largă gamă de
probleme în care se dovedește a
fi un strălucit continuator al con-
cepțiilor gînditorilor progresiști
ruși — Lomonosov, Radiscev, de-
cembriștii.
Interesantă este din acest
punct de vedere modalita-
tea în care Herțen abordează
unele probleme de pedagogie. In
multe dintre lucrările sale el a-
tacă cu vehemență întreg siste-
mul scolastic, dogmatic, „de bu-
chiseala inutilă11, care stătea la
baza învățămîntului în școala ța-
ristă.
Concurs
INSTITUTUL POLITEHNIC DIN
IAȘI anunță ocuparea prin con-
curs a următoarelor posturi va-
cante :
Facultatea de industrie ușoară:
Conferențiar la catedra de Eco-
nomie politică, disciplina Econo-
mie politică ;
Conferențiar la catedra Trico-
taje și confecții, disciplina Struc-
tura și proiectarea țesăturilor.
Facultatea de chimie industrială:
Conferențiar la catedra de Chi-
mie generală, disciplina Chimia
generală.
Cererile de încriere se vor îna-
inta în decurs de o lună de la pu-
blicarea prezentului anunț la rec-
toratul Institutul;! politehnic din
Herțen a enunțat, în dome-
niul pedagogiei, o serie de
teze importante care, alături
de multiplele probleme de
filozofie abordate în lucrările
sale, pot suscita interesul orică-
rui pedagog al zilelor noastre. El
a rezolvat problemele pedagogice
puse de actualitate în lumina
teoriilor sale științifice. Vederile
pedagogice ale lui Herțen sînt
strîns legate de concepția sa po-
litică și filozofică. Ele reprezintă
o etapă remarcabilă în dezvolta-
rea gîndirii pedagogice, expri-
mînd tendințele și idealurile ce-
lei mai înaintate părți a socie-
tății ruse din acel timp.
Herțen arăta necesitatea impe-
rioasă ca sistemul de instrucție
să se bazeze pe științele naturii,
fără de care nu se poate forma
un om multilateral dezvoltat, ca-
pabil să înțeleagă fenomenele ce
stau Ia baza dezvoltării naturii și
societății. El avea certitudinea că
studiul perseverent al științelor
naturii poate duce la o temeinică
pregătire intelectuală a elevilor,
la o puternică dezvoltare a ra-
țiunii lor. ..Noi — scria Herțen,
— am încerca educația prin stu-
diul naturii, pentru a curăț! min-
tea adolescenților de prejudecăți,
pentru a le da posibilitatea să
devină maturi prin hrană sănă-
toasă și numai atunci să le des-
chidem, astfel înarmați și întă-
riți. lumea omenească, lumea is-
toriei".
Umanist profund, Herțen re-
marca deseori în lucrările sale
necesitatea ca educatorii să dez-
volte în rindurile copiilor dragos-
tea pentru oameni. Interesante
sînt de asemenea părerile lui des-
pre marea importanță educativă
a studiului istoriei, despre nece-
sitatea de a prezenta elevilor pe
marii eroi ai istoriei, pe marii
luptători pentru progres.
Herțen își dezvoltă multe din
ideile sale pedagogice în cunos-
cutul său roman „Cine-i vino-
vat El descrie într-o formă
plastică, satirică pe unii dintre
profesorii înapoiați din învăță-
mîntul țarist (să ne amintim de
directorul liceului sau de colegii
lui Cruțiferski din acest roman).
El ia de asemenea atitudine față
de concepția educației individua-
liste, față de încercările unor
pedagogi de a-i îndepărta pe co-
pii de societate.
înaripat propagandist al idei-
lor democratismului revoluționar,
ale materialismului și ateismului,
aprig luptător împotriva reacțiu-
nii, A. I. Herțen a intrat în is-
torie drept unul dintre marii mi-
litanti pentru progresul omenirii
pe care i-a dat secolul trecut.
„Comemorînd pe Herțen —•
scria Vladimir Ilici Lenin în ar-
ticolul amintit mai sus — prole-
tariatul învață din exemplul lui
să înțeleagă marea însemnătate
a teoriei revoluționare, învață să
înțeleagă că devotamentul ne-
țărmurit față de revoluție și pro-
paganda revoluționară în rîndu-
rile poporului nu se irosesc în
zadar nici chiar atunci cînd de-
cenii întregi despart semănatul
de culesul recoltei ; el învață să
înțeleagă rolul diferitelor clase în
revoluția rusă și în cea interna-
țională. îmbogățit cu aceste în-
vățăminte proletariatul își va
croi drum spre libera lui unire
cu muncitorii socialiști din toate
țările, strivind năpîrca, monarhia
țaristă, împotriva căreia Herțen a
ridicat cel dinții mărețul steag
al luptei, adresînd maselor cu-
vîntul rus liber".
I. SAVA
Iași, Calea 23 August nr. 11, în-
soțite de următoarele acte : co-
pie legalizată de pe diploma de
stat sau de pe actul echivalent de
studii superioare ; copie legali-
zată de pe diploma de doctor sau
de candidat în științe; copie
legalizată de pe atestatul de pro-
fesor sau conferențiar ; lucră-
rile științifice ale candidatului, în-
tr-un exemplar ; certificatul de
caracterizare a activității profe-
sionale și sociale a candidatului,
eliberat de instituția (întreprinde-
rea) în care acesta își are funcția
de bază ; memoriu de activitate
didactico-științifică, semnat de
candidat ; autobiografia.
E. BRATEȘ ; „Peisaj"
Expoziție de pictură
Continuîndu-și preocupările
pentru stimularea activității
de creație a membrilor săi,
cercul de artă plastică „Ion
Andreescu“, care grupează pe
profesorii de desen din Capi-
tală, prezintă — într-o expo-
ziție de curind deschisă la Clu-
bul învățămînt — creațiile cele
mai recente ale profesoarelor
Eugenia Brateș și Nina Stu-
paru.
Activitatea creatoare a aces-
tor două profesoare, așa cum
este oglindită în această ex-
poziție, face încă un pas îna-
inte în domeniul abordării
unor teme de actualitate. O
bună parte din acuarelele Eu-
geniei Brateș și din uleiurile
Ninei Stuparu ne aduc ima-
gini sugestive și optimiste de
pe șantierele de construcții,
scene de muncă, peisagii in-
dustriale. Gama lor tematică
este mai întinsă decît la ex-
pozițiile trecute, ca urmare a
unei mai adinei cunoașteri a
vieții noastre de azi.
In ce privește mijloacele de
expresie artistică Eugenia
Brateș preferă o acuarelă pa-
stelată, în timp ce Nina Stu-
paru folosește o pastă consis-
tentă, care sugerează masivi-
tatea obiectului și exprimă vi-
gurozitatea temperamentului
ei artistic. Roșul din „Con-
strucțiile" ei, plasat în prim
planurile blocurilor, conden-
sează raze invizibile de soare.
Culoarea folosită de Eugenia
Brateș predispune spre medi-
tație. Amîndouă pictorițele ex-
primă, în multe din tablourile
expuse, o emoție autentică, în
măsură să rețină sensibilita-
tea privitorilor.
Dar și la această expoziție
se ridică o întrebare la care
au fost solicitați să răspundă,
de cîțiva ani, membrii cercului
de artă plastică de pe lîngă
Prof. NINA STUPARU „Blocuri noi pe Șoseaua Mihai Bravu".
Clubul învățămînt. Și întreba-
rea a rămas, din păcate, și de
astă dată fără răspuns. Este
vorba de prezența în creația
membrilor cercului de artă
plastică a vieții din școală. Din
cele peste 30 de tablouri expu-
se de Nina Stuparu nici unul
nu se referă la tema de mai
sus. Credem că experiența ei
didactică și artistică ar putea
fi valorificată mult mai mult
dacă s-ar apropia de viața
școlii și s-ar inspira din atît
de multiplele ei aspecte.
Din cele 35 exponate ale
Eugenei Brateș cîteva („Copii
la derdeluș', „Prima zi de
școală", „In parcul de odihnă")
ne aduc imagini din școală,
tratate cu sensibilitate și dra-
goste. Din păcate, nici acestea
însă nu depășesc motivele tra-
diționale, deoarece se rezumă
la aspecte mai mult exteri-
oare. Lumea sufletească a șco-
larilor, cu tumultul și proble-
mele ei rămîne neexplorată
de pictoriță.
Conducerea cercului de artă
plastică și conducerea clubului
ar putea eventual să inițieze,
pentru a remedia în viitor ase-
menea „lacune* în inspirația
profesorilor-pictori, organiza-
rea unor expoziții colective pe
teme din viața școlii. Inițiati-
va ar ajuta să se lărgească nu
numai orizontul tematic al
creației profesorilor-pictori, ci
ar răspunde și unei reale ne-
voi didactice și educative.
Sîntem convinși că, rezot-
vîndu-se pozitiv această pro-
blemă, cercul de artă plastică
ar ajuta la îmbogățirea pina-
cotecilor școlare, la împodobi-
rea școlilor și culoarelor cu
tablouri care să contribuie la
educația etică și estetică a ti-
neretului școlar.
CONST. RADOI
Ocne rație
comunistă
Cînd m-am trezit viața m-a
chemat s-o ciot
Cu păduriie-am	legâ—.InL
Apele desfăceau căi spre îm'rait
Orașele creșteau de beton și
CrTBit-
— îndreaptă-ți pașii spre mine.
Spre mine.
Copile cu mîiniie senine.
— Crește-mă, timpule.
Lumea e mare, e maae.
Știu bine că-ți voi ajunge la
*sf5îeșîet
Ți-oi aprinde cântecul;
Mă revăd și te cuprinzi în mine
îmi crești frumusețea puia
Și vigoarea trupului ce horește.
Pregătește, timpule, pregătește
Caii de socrre
Generația mea a început să
zboare.
MARIA OCTAVIAN PAVNOTESCU
Dăruire
N-am să trec prin secolul meu
singur
Nu mi-i timpul astfel, nu mi i
datul
Fiecare sevă, fiecare mugur
își găsește-n mine răvarsatul—
Fiecare suflet ce rodește
Roșii bucuriile-n tumult
îmi ridică fruntea și mi-o
crește —
Glasul fiecăruia l-ascult.
Nu-s născut să trec prin viață
singur
Mii de steaguri roșii mă-nfioară
Am să-mi dărui anii, precum
mărul
Vîrstă lui, amiezilor de vară.
ION MURGEANU