Proletari din toate țările, uniți-vă?
enzeTn tuvățuminTutui
Organ ai Ministerului învâlămnlului și Culturii și al Uniunii Sindicatelor din Instituțiile de Învâțâmînt și Cultură
Anul XIII nr. 654
vineri 30 martie 1962
8 pagini 25 banc
1	"g
PATRIOTISM |
In zilele de vacantă
„AM HOTĂRÎT SĂ MERGEM
1N GOSPODARII COLECTIVE"
Este cea dinții primăvară în
care pe lot întinsul ogoarelor
larii domnește triumfător socia-
lismul.
Ir—noua bătălie a recoltei care
^^e^ncrput, cei ce și-au înfrățit
fpămîntui și viețile în destinele
noilor colective primesc necon-
tenit un ajutor puternic, de nă-
dejde — ajutorul partidului, af
statului, al oamenilor muncii.
însuflețit de adinei sentimente
patriotice, și tineretul țării do-
rește să-și aducă contribuția Ia
întărirea noilor gospodării colec-
tive. Mărturie în această privință
stă și scrisoarea pe care au adre-
sai-o absolvenții Centrului șco-
lar agricol din Roman Comitetu-
lui Centra) al Partidului Muncito-
resc Romîn, tovarășului Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej.
„Educați de organizația de
partid și de U.T.M. în spiritul
dragostei fată de meseria aleasă
— spun ei in această scrisoare —
socotim că nu poale fi satisfacție
mai mare, acum cînd agricultu-
ra țării este complet colectivi-
zată, decît aceea de a munci ca
maiștri în gospodăriile colecti-
ve înființate pentru consolidarea
economico-organizatorică și dez-
voltarea lor în vederea realizării
sarcinilor trasate de cel de-al
III-lea Congres al Partidului
Muncitoresc Romîn.
Toți absolvenții promoției noa-
stre am hotărît să mergem in
gospodării colective și vă asi-
gurăm că la locurile noastre de
muncă vom lupta cu entuziasm
și perseverență pentru înflorirea
aortei noastre, Republica Popu-
Romînă".
LA ROMAN, PRINTRE
AUTORII SCRISORII
Centrul școlar agricol „Ion Io-
nescu de la Brad", cea mai ve-
che școală agricolă din Moldo-
va, se înalță pe vîrful unui
deal, dominind împrejurimile.
Numeroase promoții au plecat,
în anii puterii populare, de pe
băncile acestei școli, devenind
tehnicieni de nădejde în toate
sectoarele de muncă din agri-
cultură. Numeroși sînt aici pro-
fesorii cu experiență, care au
crescut în decursul lungii lor
activități specialiști cu o temei-
nică pregătire. Și totuși, în aces-
te zile întregul colectiv al școlii
e emoționat ca în țața unui im-
portant examen de viață. Anga-
jamentul solemn luat față de
partid este privit cu cea mai
înaltă răspundere
Pretutindeni — în clase, în ca-
binete și îfl laboratoare, în par-
cul de mașini și tractoare — se
ține sfat. Profesorii dau ultimele
consultații bazate pe experiența
lor științifică și din producție.
La cabinetul de mecanizare a
agriculturii, bunăoară, inginerul
Petfe Brăguță le prezintă încă
o deltă elevilor Vasile Diaconu,
Ion ‘^îunteanu și Aneta Panait
condițiile specifice ale microre-
lielului raioanelor din regiunea
'Bacău. ■
— Să, aveți în vedere încă de
la‘începui— le spune inginerul
Ion Carii noilor maiștri zooteh-
nișți -ț- că cel mai adesea veți
întîlni pe teren condiții diferite
de, .cele pe care le-ați avut în
i eticele- școlii sau ale gospodă-
riilor 'agricole de stat în care
v-ați făclii practica. Principalul
este să nu demobilizați nici o
clipă îm fața greutăților, să de-
prindeți Colectivele în care veți
lucra cu metodele științifice de
creștere șț alimentare a anima-
lelor. •
Tinerii maiștri zootehniști as-
cultă cu atenție aceste sfaturi
care, alături de numeroasele cu-
noștințe acumulate in anii de
școală și de experiența lor per-
sonală le vor ajuta să contribuie
cu eiiciență la întărirea econo-
mico-organizatorică a noilor gos-
podării colective, Ia creșterea
belșugului întregii țări. Rezulta-
tele obținute de mulți dintre ac-
tualii absolvenți încă din anii
de școală, cînd au condus bri-
găzi zootehnice în gospodăriile
agricole de stat, sînt o chezășie
a succesului. Tineri ca Vasile
Șerban și Mircea Tânăselea. bu-
năoară, au obținut împreună cu
brigăzile pe care le-au condus,
de Ia taurinele primite in îngri-
jire, producții record Ia gospo-
dăriile agricole de stat din Săn-
duleni și Secuieni.
Fiecare dintre absolvenții care
intră în aceste zile în produc-
ție la noile gospodării agricole
colective este sigur că ori de
cîte ori va avea de rezolvat
probleme noi, dificile, poale cere
sprijinul foștilor săi profesori, cu
certiludinea că va primi stalul,
îndrumarea de care au nevoie.
UN LARG RĂSUNET
Scrisoarea trimisă Comitetului
Central al partidului de către
absolvenții Școlii tehnice de
maiștri din cadrul Centrului șco-
lar agricol „Ion lonescu de la
Brad" din Roman a fost discu-
tată, îndată 'după apariția ei în
presa centrală, în ședințe orga-
nizate de comitetele U.T.M. ale
centrelor școlare agricole din
Buzău, Craiova, Miniș și Sibiu.
Luînd cuvîntul, absolvenții șco-
lilor de maiștri din aceste lo-
calități s-au angajat să urmeze
exemplul colegilor lor din Ro-
man, cetind să iie repartizați și
ei în gospodăriile agricole co-
lective recent înființate.
Căldura cu care este îmbrăți-
șată inițiativa tinerilor maiștri
din Roman de către masa largă
a absolvenților tuturor școlilor
de maiștri din sectorul agricol,
va aduce fără îndoială o contri-
buție de seamă la dezvoltarea
economico-organizatorică a gos-
podăriilor colective in care aceș-
tia vor lucra.
AL. C.
S-au înlilnit în Capitală, spre
a și dovedi măiestria, cei mai
buni elevi ai școlilor de artă.
'Au venit din toate coifurile ță-
rii : de la Sighet și Satu Mare,
de la Suceava și Bacău, de Ia
Cluj și Tg. Mureș.
De cîteva zile, pe scena Ate-
neului, a sălii Dalles, a Teatru-
lui C.C.S. se perindă zeci de vii-
tori pianiști, violoniști, soliști ai
teatrelor de operă sau operetă,
viitori balerini — concurenti Ia
Festivalul republican al școlilor
de artă. Toți au vîrsta copilăriei
sau a adolescenței. Cînd îi cu-
noști în aiara scenei sau Ia re-
petiții sînt niște copii veseli,
veșnic puși pe joacă, așa ca
toți copiii. Cînd sini însă în fața
pianului, a viorii sau violonce-
lului, cînd dansează, aproape
nu-i mai recunoști, li transfigu-
rează înțelegerea semnificației
artei, înțelegerea seriozității cu
care trebuie să se pregătească
pentru a o putea interpreta cu
măiestrie.
...Victor Giogian este elev în
clasa a II-a la Școala de muzică
de 8 ani din Petroșani. Pasiunea
Vacanța de primăvară a ele-
vilor prilejuiește numeroase ma-
nifestări cultural-artistico, în-
treceri sportive etc.
In prezent se desfășoară la
București cel de al V-lea Festi-
val republican al școlilor și in-
stitutelor de artă. Festivalul, ce
are loc între 24 III — 3. IV, pri-
lejuiește întîlnirea tinerelor ta-
lente ale școlilor elementare și
medii de artă din țară in cadrul
unor recitaluri de muzică instru-
mentală și vocală. Elevii școlilor
și studenții facultăților și ai in-
stitutelor de artă, de asemenea,
trec acum un examen în fața pu-
blicului iubitor de frumos prin
prezența lor cu cele mai izbuti-
te creații Ia expoziția deschi-
să la Casa Scînteii între 29 III —
15. IV.
Este de remarcat faptul că su-
tele de elevi și studenți veniți
Ce frumos este Palatul pionierilor 1 — par a spune copiii din fotografie, care l-au vizitat acum, într una,
din zilele vacanței.
La festivalul școlilor de
artă
pentru pian a moștenit-o de Ia
tatăl său, șoferul Ion Giogian.
Pe vremea cînd era copil, fon
Giogian nici nu îndrăznea să se
viseze cîntînd. Pe atunci avea
degetele bătătorite de muncă,
copilăria îi era înecată în foa-
me și mizerie. A ținut însă ca
.Victor să-i împlinească visul. Și
n-â dat greș. Victor s-a dovedit
un copil talentat, capabil să de-
vină un bun pianist.
...Pe tînărul cu figură prelun-
gă și ochi negri visători îl
cheamă Denes Pal. „Flautistul"
— așa-i spun prietenii din co-
lectiva de la Ocna de Jos și co-
legii lui din clasa a XI-a a Șco-
lii medii de muzică din Tg. Mu-
reș. Denes Pal este acum la al
doilea concurs susținut în Capi-
tală. La festivalul trecut a luat
o diplomă și s-a prezentat cu o
bucată și la concursul de gală.
Ce mîndru a fost atunci colecti-
vistul Denes de fiul său ! Toa-
lă comuna a vorbit de băiat.
Acum Pal se află din nou la
București, încearcă din nou e-
moțiile concursului. Repetă plin
de sîrguinfă melodia de Glier și
în București cu prilejul Festiva-
lului republican sînt conduși
să viziteze cartierele noi ale Ca-
pitalei. muzee — ca Muzeul de
istorie a Partidului, Muzeul Sa-
tului — și alte obiective culturale.
O seamă de campionate și con-
cursuri sportive ale copiilor se
desfășoară, de asemenea, în
București și în alte localități ale
țării.
Bunăoară, după ce iubitorii de
sport au urmărit cu interes pe
cei cea. 250 de elevi ce s-au în-
trecut în cadrul campionatului
republican școlar de gimnastică
(26 III. — 27 III.) ținut la Bucu-
rești, au asistat și la deschide-
rea altor interesante campionate
cum ar fi cel de baschet (28 III.—
1 IV) la Reșița, de volei (28 III —
1. IV) la Cluj. Cu viu interes
este așteptat campionatul repu-
blican școlar de schi, ce va avea
loc între 31 III — 1 IV la Po-
iana Brașov, cu 200 de partici-
„Cîntecul de leagăn" de Gh. Du-
mitrescu, pe care le va prezenta
duminică în fața juriului și a
spectatorilor. Nădăjduiește că și
de data aceasta va izbuti să fie
printre primii.
...Aproape în fiecare diminea-
ță și după amiază, pe scena
Teatrului C.C.S. fac repetiții co-
lectivele de mici balerini de la
școlile de coregrafie. Fiecare
mișcare, fiecare gest este exe-
cutat cu perseverență, cu răb-
dare, de zeci de ori. Și pină cînd
toate mișcările nu exprimă pe
deplin ceea ce sugerează muzi-
ca, pînă cînd totul nu apare ca
o coinpoziție pe deplin armoni-
oasă, desăvîrșită, repetițiile nu
încetează.
Cei- mai mulți dintre elevii
școlilor de coregrafie concurenți
Ia festival dovedesc mari cali-
tăți. I-am privit pe cîțiva într-o
seară. Era un grup de iele înal-
te și mlădioase care, învăluite în
spuma vălurilor, dansau după un
vals de Chopin. Grația, gingășia
se desprindeau din fiecare miș-
care a lor.
Festivalul înmănunchiază nu
panți din toate colțurile țării.
De reținut faptul că li acest
campionat vor participa și 25 de
elevi din cei mai bine pregătiți
în acest sport din R.P. Ungară.
In același timp, o serie de
concursuri sportive cu caracter
republican și local au avut loc
sau urmează să se desfășoare in
cursul vacanței. Este vorba de
concursul republican de baschet
al școlilor medii cu program spe-
cial de educație fizică (22 III —
25 III) de la Craiova. de cel de
volei (22 III — 25 III) de la
Cluj, de concursul de natație
(24 III — 25 III) de Ia Bucu-
rești, de cele două concursuri
de atletism ce vor avea loc în-
tre 31 III — 1 IV la Ploiești și
Oradea.
Vacanța de primăvară prile-
juiește și de astădată precum se
vede clipe de neuitat copiilor și
tinerilor din școlile noastre.

numai tinerele talente în muzică
și dans, ci și pe cei ce s-au de-
dicat penelului, sculpturii. Rodul
muncii lor este prezentat într-o
expoziție Ia Casa Scînteii. Cele
mai multe dintre lucrările expu-
se aici reprezintă crîmpeie din
viața nouă ce se construiește în
patria noastră, din munca entu-
ziastă ce se desfășoară în fa-
brici, pe șantiere,: pe ogoare.
Numărul elevilor care se pre-
zintă anul acestg la Festivalul
republican al școlilor de artă
este mare. Fjecare dintre acești
ucenici pe drumul artei — fie
că mînuiește pedelul sau arcu-
șul, fie că face Șă răsune acor-
durile pianului, fie că interpre-
tează o arie sau ’ un lied, iie că
execută amețitoare piruete — a
pornit să o slujească cu pasiu-
ne, cu devotament. Aceasta se
vede limpede în creațiile lor,
care, chiar dacă vădesc stîngă-
cia firească începătorilor, respi-
ră totuși df.agostea fierbinte
pentru artă, pentru frumos, do-
rința de a le pune în slujba po-
porului.
M. VERDEȘ
în camera pionierilor de la Școala nr. 175 din Capitală se discută despre materialele care se vor scrie
la gazeta de perete.
In orele de educație fizică
Partidul și guvernul au încre-
dințat cadrelor didactice sarcini
de cinste dar și de mare răs-
pundere în educarea tinerei ge-
nerații. La îndeplinirea acestor
sarcini o contribuție importantă
aduc organele și organizațiile
sindicale, care sînt chemate să
ajute continua perfecționare a
procesului instructiv-educativ,
îmbunătățirea pregătirii profe-
sionale a cadrelor didactice.
Comitetul sindicatului învăță-
mînt din Ploiești a obținut o
seamă de rezultate bune în a-
ceastă direcție, ajutînd cadrele
didactice în desfășurarea muncii
lor instructiv-educative. Dar să
dăm cuvîntul faptelor.
La sfîrșitul anului trecut, ime-
diat după alegerea sa, comitetul
sindicatului și-a alcătuit un plan
de muncă concret, în care a pre-
văzut obiective privind ridicarea
nivelului calitativ al predării,
intensificarea muncii cultural-e-
ducative în rîndul cadrelor di-
dactice, îmbunătățirea condiții-
lor de muncă și de trai ale a-
cestora. Pentru înfăptuirea aces-
tor importante sarcini a fost ne-
cesar, înainte de toate, să se
asigure îmbunătățirea stilului și
a metodelor de muncă în cadrul
comitetului. Iată de ce pe prim
plan a fost pusă cerința de a se
întări munca colectivă, de a se
intensifica instruirea întregului
activ sindical, de a se obține o
creștere a simțului de răspunde-
re al acestuia față de sarcinile
încredințate. Consultîndu-se cu
un larg activ obștesc, comitetul
sindicatului a stabilit unele me-
tode eficiente pentru întărirea
muncii sindicale în toate dome-
niile. Organizatorii de grupă și
ceilalți activiști din grupele sin-
dicale au fost instruiți, pe baza
unor lecții, asupra principalelor
probleme pe care trebuiau să le
rezolve. Au fost constituite apoi
comisiile pe probleme, în ca-
drul cărora au fost atrași cei
mai activi dintre membrii de
sindicat. Și aceste comisii au
fost instruite.
Evident, comitetul sindicatului
nu consideră că prin aceasta a
rezolvat pe deplin problemele
privitoare la instruirea activiști-
lor săi. Instruirea este o sarcină
permanentă, care se va afla în
atenția comitetului și pe viitor.
După cum ne-a făcut cunoscut
tov. Victoria Băncilă, președinta
comitetului sindicatului, acesta
își propune să folosească în
munca de instruire și alte for-
me, cum sînt schimburile de ex-
periență, consfătuirile în care
activiștii sindicali mai vechi să
răspundă la întrebările ce li se
pun etc.
Roadele muncii desfășurate de
comitetul sindicatului pe aceas-
tă linie n-au întîrziat să se ara-
Din activitatea organizațiilor sindicale din școli
Sprijin activ
ze cu competență și operativi-
tate acțiuni concrete, menite să
ducă Ja îmbunătățirea procesu-
lui de învățămînt. La Școala de
8 ani nr. 1, de pildă, organiza-
toarea de grupă Maria Georges-
cu, în colaborare cu conducerea
școlii, a pregătit recent o con-
sfătuire de muncă cu tema „îm-
bunătățirea muncii educative în
mijlocul elevilor în vederea ob-
ținerii unor rezultate mai bune
la învățătură". Cu acest prilej
profesoara dc limba romînă An-
tonia Preda și profesoara de ști-
ințe naturale Elena Frățiloiu au
arătat metodele educative pe
care le-au folosit pentru a pre-
veni și înlătura rămînerea în
urmă la învățătură. Se poate
spune că situația îmbunătățită
cu care s-a încheiat trimestrul al
II-lea se datorește în mare par-
te și acestei acțiuni, organizate
pe linie sindicală.
Comitetul sindicatului a cerut
activului din grupele sindicale
să sprijine cadrele didactice ti-
nere. La numeroase școli din •
raza sa de activitate a devenit
o obișnuință organizarea unor
lecții deschise și a unor intera-
sistențe la care să participe ca-
drele didactice cu mai puțină
experiență. La Școala nr. 8,’ de
pildă, organizatoarea de grupă
Valentina Popescu a reușit să
dea cadrelor didactice tinere,
prin metodele arătate mai sus,
un sprijin prețios.
La Școala medie nr. 3 s-a or-
gankat recent, cu sprijinul sin-
dicatului, o consfătuire a diri-
ginților pe tema combaterii me-
diocrității. Referatul prezentat
de profesoara Stela Niculescu a
stîmit un viu interes în rindu-
rile cadrelor didactice prin fap-
tul că a popularizat metodele
prin care s-a combătut mediocri-
tatea în clasele a VUI-a „A", a
IX-a „B“, a X-a „A“ și a XI-a,
„C“. Comitetul sindical de secție
de la această școală (președin-
tă tovarășa Ana Leca) și-a pro-
pus să folosească în viitor și
alte forme menite să contribuie
la îmbunătățirea procesului in-
structiv-educativ, la ridicarea
măiestriei pedagogice a cadrelor
didactice.
Comitetul sindicatului învă-
țămînt din Ploiești n-a scăpat
din vedere nici problemele so-
cial-culturale. El dă o atenție
deosebită, de exemplu, folosirii
judicioase a biletelor de odihnă
și tratament, gospodăririi planu-
lui de venituri și cheltuieli, de
asigurări sociale. Aici un rol im-
portant îl au delegații cu asigu-
rări sociale din grupele sindica-
le. Pot fi citate ca exemple pen-
tru munca pe care o depun
în această privință tovarășele
Dumitra Bobocea, de la Școala
medie nr. 6, Constanța Grigoraș,
nr. 3, Elena Mazăre, de la Școa-
la de 8 ani nr. 16.
îngrijindu-se îndeaproape de
îmbunătățirea condițiilor de
muncă și de viață ale cadrelor
didactice, comitetul sindicatului
colaborează strîns cu comitetul
executiv al sfatului popular al
orașului în vederea asigurării lo-
cuințelor de care au nevoie în-
vățătorii și profesorii. Datorită
acestei colaborări numeroși pro-
fesori ca Octav Andreescu, Nico-
lae Simache și Margareta Moș-
neag s-au mutat de curînd în
locuințe noi. Din cadrul comite-
tului sindicatului merită aprecia-
tă munca depusă în această di-
recție de tovarășii lacob Bala-
ban și Elena Marinescu.
Bazîndu-se pe un larg activ
obștesc, comitetul sindicatului a
obținut o seamă de rezultate
bune și în munca cultural-educa-
tivă. Corul sindicatului, care cu-
prinde 140 de participanți, și-a
îmbogățit repertoriul. Cercul
dramatic prezintă spectacole cu
patru piese de teatru. S-a inten-
sificat munca pentru îmbogăți-
rea bibliotecilor personale și
pentru vizionarea de spectacole.
Am relatat în cuprinsul aces-
tui articol doar o parte din mun-
ca harnicilor pedagogi ploieșteni
îmbunătățindu-și în permanență
stilul și metodele de muncă, co-
mitetul Sindicatului învățămînt
din Ploiești va obține noi succe-
se pe linia înfăptuirii sarcinilor
ce-i revin.
M. PAVEL
u» wt < -........
Pe urmele materialelor
nepublicate
Plata transportului
La o sesizare trimisă de un grup
de cadre didactice din raionul
Luduș, regiunea Mureș-Autonomă
Maghiară, prin care ni se relata
faptul că unele secții de învăță-
mînt omit să deconteze cheltuie-
lile de deplasare făcute de direc-
torii de școli cînd sînt chemați la
raion, secția de învățămînt și cul-
tură a sfatului popular regional
ne comunică că s-au luat măsuri
ca secțiile de învățămînt raionale
să organizeze transportul cadrelor
didactice cu autobuze IRTA, iar
Cînd am început să predau e-
ducația fizică la clasele I—IV cu-
noșteam teoretic particularitățile
fizice și psihice ale copiilor de
7—11 ani, dar nu avusesem încă
niciodată prilejul să-mi verific
aceste cunoștințe în practică.
Cum este și firesc, la primele
lecții am întîmpinat o serie de
greutăți. Treptat însă am început
să găsesc căile prin care puteam
să-i fac pe copii să-și însușească
în condiții cît mai bune cele pre-
date la orele de gimnastică.
Mi-am dat seama, bunăoară, că
exercițiile trebuie pregătite prin
scurte narațiuni în care se pot
folosi elemente din basme, le-
gende etc. Acestea fac ca exer-
cițiile să devină mai atractive,
mai vii, stimulează atenția și in-
teresul copiilor.
Exercițiul, mișcarea pot fi e-
xecutate chiar concomitent cu
povestirea. De exemplu, la exer-
cițiul de mers ghemuit le-am spus
copiilor : Iepurașul s-a dus să-și
caute de mîncare (ei au mers
ghemuit, cu mîinile ridicate la
înălțimea capului, imitînd urechi-
le iepurașului). Iepurașul e foarte
atent (copiii au mers în liniște,
privind în jur). Se aude un poc-
net de pușcă ! (Copiii s-au oprit).
E vînătrul ! Iepurașul fuge ! (au
alergat în patru labe, prin sări-
turi).
Am observat că exercițiile cu
brațele și picioarele executate de
3—4 ori în șir îi plictisesc pe e-
levi. Atunci am intervenit cu e-
lemente menite să le . stimuleze
interesul. Le-am spus : „Lucrăm
la o construcție mare, îi ajutăm
pe zidari. Să luăm cîte o cărămi-
dă de jos și să o dăm unui mun-
citor care se află sus, pe zid".
Dintr-o dată exercițiul a devenit
mai atractiv, a fost îndeplinit cu
mai multă vioiciune. Continuînd,
am spus : „Zidarii sînt în între-
cere, lucrează repede, au nevoie
de multe cărămizi. Să le aducem
Materiale utile
muncii profesorilor _
Revista de referate — seria
pedagogie-psihologie, editată de
Institutul de studii romîno-sovie-
tic al Academiei R.P.R., publică în
fiecare lună numeroase referate
și indicații bibliografice asupra
materialelor apărute în peste 20
de publicații de specialitate sovie-
tice, referate axate pe probleme
de actualitate : teoria educației
comuniste, întărirea legăturii din-
tre școală și viață, metodica pre-
dării diferitelor obiecte, organi-
zațiile de copii și tineret, instrui-
rea prin muncă și instruirea în
producție, pedogogia preșcolară
Si altele-
Din nr. 1 pe anul 1962 al ace-
stei reviste vom releva materia-
lele care se referă la problema
mult dezbătută în prezent a in-
struirii prin muncă și a instruirii
în producție, trăsătură funda-
mentală a învățămîntului socia-
list.
Metodele muncii elevilor în pro-
ducție sînt tratate în articolul lui
A. K. Dranițin, intitulat „Meto-
dele instruirii în producție", care
le indică astfel: expunerea orală
a materialului, demonstrația,
exercițiul, îndeplinirea indepen-
dentă a temelor de producție,
lucrările de laborator, vizitele în
producție.
La alegerea metodelor instruirii
în producție, precizează autorul,
trebuie să se pornească de la pre-
misa că în fiecare școală tehnică,
în fiecare grupă procesul de în-
vățămînt trebuie organizat pe
baza muncii productive social-
utile a elevilor.
Pentru ca elevii să-și însușească
temeinic cunoștințele, autorul
subliniază că este indicat ca in-
structorul sau profesorul să țină
seama de pregătirea teoretică și
practică a grupului de elevi, de
particularitățile lor individuale,
de locul și timpul rezervat expu-
nerii și explicării. Este de ase-
menea necesară stabilirea unui
plan prealabil al expunerii. Me-
toda demonstrației, adică a ară-
tării procesului de muncă, trebuie
să se desfășoare în ritmul în
care are loc în producție. De ase-
menea, în instruirea în produc-
ea un tren pe care să-i im,
noi. Luăm cărămida de its mc
aplecăm). Locomotiva
plecarea, șuieră (expirân Pu-
nem cărămida sus în v»«c.
(inspirăm)"..
Pentru exercițiul de aplecare
trunchiului în față cu braț- le
înainte le-am propus elevilor
să-și închipuie că scot apă din
fîntînă, pentru exercițiul de mers
în vîrfuri — să meargă ca pisica,
pentru exercițiul de abdomen în
poziție culcat pe spate, cu sprijin
pe antebrațe — să-și imagineze
că merg pe bicicletă suind (miș-
carea se execută rar) sau cobo-
rînd (se execută repede).
Asocierea exercițiului fizic cu
muzica este un alt procedeu care
dă bune rezultate. Am folosit o
serie de cîntece învățate de copii
la orele de muzică : „20 pitici voi-
nici", „Cînd am fost noi la pădu-
re", „Ana Lugojana” „Alunelul”
etc. care, cîntate ușor de copii,
rezolvă problema respirației și
dau un conținut mai interesant
exercițiilor simple de brațe, pi-
cioare, trunchi, în timpul mersu-
lui etc. Copiii se clatină lin cîn-
tînd .-Bate vîntul", s;
se ridică cîntînd „Cui
etc.
Am constatat că în partea de
încheiere a lecțiilor e bine să a-
pelez la un joc care cere o lin:--,
perfectă și o atenție deosebi :,
fiindcă aceasta îi odihnește p<
copii.
Experiența acumulată pînă . -
cum în predarea educației fi
la clasele I—IV mi-a dovedit
succesul lecțiilor la această d- -
plină depinde mult, ca și la al
de cunoașterea particularităților
de vîrstă ale copiilor, de folosi,\ .
unor procedee cît mai adecvate
acestor particularități.
Prof. MIRCEA GABOR
Școala de 8 ani nr. 12 Bra- v
operații de muncă, acestea cootn-
buind la creșterea sim jitii de
răspundere pentru munca	ț. -
prie, la dezvoltarea ima^t.yci
creatoare, a spiritului de-	>1
tivă și de inventivitate.
Semnalăm de asemenea studiul
„Evidența cunoștințelor elevilor
la lecția practică"., în care au-
torul L. A. Liferov observă că evi-
dența corectă a activității elevilor
Ia lecțiile practice are o deosebită
importanță instructivă și educa-
tivă. ea permițînd profesorului să
vadă clar evoluția acestor cunoș-
tințe. Autorul consideră că la
notarea lucrărilor elevilor e bine
să se vină seamă de respectarea
regulilor de tehnică a securității
muncii, de utilizarea corectă a
metodelor de lucru, de folosirea
sculelor, de calitatea execuției
pieselor etc.
Problema organizării brigăzi r
școlare de producție în cril.- •
și în sovhozuri face ob ■ : • I
articolului lui V. Memncnuv.
Aceste brigăzi, se arată în arii
reprezintă una din principal.vr-
forme de organizare a ed
prin muncă, a instrvvv ir
ducție a elevilor din școlile ..-
tești. Ele contribuie la îmbunătă-
țirea cunoștințelor, la strîngei ca
legăturii dintre teorie și practică,
la familiarizarea elevilor cu pro-
blemele agriculturii socialiste.
Brigăzile se organizează în ca-
drul școlilor medii sau al școlilor
de 8 ani și cuprind elevi din cl.,-
sele VII—XI.
Cu privire la brigăzile școlare
scrie și M. I. Smerodin care se
ocupă de problema legăturii în-
vățămîntului cu munca produc-
tivă a elevilor în cadrul acest. >r
brigăzi.
Cadrele didactice vor găsi d-
asemenea în acest număr al re-
vistei de referate și alte mat -
riale utile muncii lor, referite,
la metodica predării matematri :
fizicii, chimiei, științelor natu-
rale, bazelor cunoștințelor ț , -
tice, economiei politice și -
turii, precum și articole că : ■
organizațiile de copii și tine :
din Uniunea Sovietică.

și practică.
Publicăm mai jos cîteva
din primele răspunsuri primite.
Căi variate
La întrebările ce a
de
în nr. 652 din 16 martie 1962 gazeta noastră a inițiat o anchetă în rîndurile cititorilor săi,
solicitîndu-i să răspundă la întrebarea :
„Ce căi folosim pentru a cunoaște activitatea din producție și a îmbunătăți pe
această bază predarea lecțiilor ?“
Numeroși profesori și învățători au răspuns la ancheta noastră, dovedind preocupare
pentru cunoașterea producției, cunoaștere pe care o consideră drept o condiție însemnată pentru
realizarea unei legături strînse între predarea cunoștințelor teoretice
Firește că, pentru a se asigu-
ra o legătură strînsă între pre-
zentarea teoretică a fenomene-
lor, principiilor și legilor pe care
le predăm elevilor noștri și a-
plicarea lor în domeniul indus-
triei, al agriculturii, transportu-
rilor etc., se impune ca, în mun-
ca de pregătire a profesorului,
un loc deosebit de important să
fie rezervat cunoașterii procese-
lor de producție, din întreprinde-
rile locale, din regiune, din țară.
In vederea acestui scop pro-
fesorii de fizică de la Școala me-
die din Sibiu folosesc va-
rialOCau ~Una din ele este con-
suhiarea numeroaselor lucrări cu
caracter tehnic care au fost e-
ditate în ultimul timp. Informă-
rile săptămînale în cadrul co-
misiilor metodice asupra acestor
lucrări fac ca documentarea in-
dividuală a profesorilor să se
mențină în pas cu tot ceea ce
este nou.
S-a dovedit foarte eficace do-
cumentarea în întreprinderile în
care elevii își efectuează practi-
ca în producție, iar la școlile se-
rale în întreprinderile unde
muncesc elevii acestor școli.
De un real folos este culege-
rea de date concrete din proce-
sul de producție pentru a da via-
ță problemelor rezolvate în cla-
să, date ca temă pentru acasă
sau rezolvate în cercuri.
Discuțiile cu cei ce lucrează la
cabinetele tehnice din întreprin-
deri sînt de asemenea foarte in-
dicate, ele informîndu-1 pe pro-
fesor asupra principalelor pro-
bleme tehnice care formează o-
biectul preocupării întreprinde-
rilor respective pentru o peri-
oadă dată.
Pentru ca aceste căi să ducă la
întărirea legăturii cunoștințelor
predate cu practica construcției
socialismului, să fie cît mai e-
ficiente, profesorii școlii noastre
și-au întocmit un plan de acti-
vitățijpse gîndit, legat de spe-
cW.fj materialului predat la
anumite clase, selecționate pe
probleme, capitole, lecții. Astfel,
de exemplu, pentru predarea ca-
pitolului „Efectul termic al cu-
rentului electric", planul perso-
nal al profesorului de fizică a
prevăzut studiul prealabil al a-
plicațiilor acestui fenomen la în-
.Independența".
treprinderea
înainte de predarea capitolului
„Electroliza și legile ei“ planul
prevedea studiul metodei de a-
naliză a aliajelor prin electroli-
ză, aplicată la laboratorul acelo-
rași uzine. în plan se specifică
obiectul vizitei, secția la care se
va efectua acesta, numele in-
ginerului, al șefului de secție și
al maiștrilor care vor fi consul-
tați în funcție de succesiunea lo-
La Școala medie ,,Mihail Emi-
nescu" din Satu Mare cunoaș-
terea producției și folosirea a-
cestor cunoștințe în predare
constituie o preocupare perma-
nentă a cadrelor didactice.
Datorită legării strînse a pre-
dării cunoștințelor de practica
producției, secțiile întreprinderi-
lor din orașul nostru au devenit
tot atît de familiare profesori-
lor de fizică, chimie, matematică,
ca și laboratoarele de specialita-
te din s
Iată
rul de
vizitat
pentru
rial cu
elevilor
tică, în
numite
școală.
cîteva exemple. Profeso-
fizică Valentin Pujzos a
adesea uzinele „Unio“
a-și putea culege mate-
care să explice mai bine
■ cum se aplică în prac-
procesul de producție, a-
principii teoretice de fi-
zică. De pildă, tema „Deformații
elastice" el a explicat-o prin re-
feriri la modul cum bucata de
metal prinsă în strung este su-
pusă la răsucire sub acțiunea
forțelor exercitate în sens in-
vers de capul strungului și cuți-
gică a proceselor de producție și
de conținutul problemei teoreti-
ce pentru prezentarea căreia are
loe documentarea.
La secția serală un procedeu
eficient îl constituie antrenarea
elevilor la prezentarea aplicării
la locul de muncă a principiilor
sau a legilor studiate. Condiția
principală a reușitei acestui pro-
cedeu este, desigur, documenta-
rea prealabilă amănunțită a pro-
fesorului, așa încît acesta să aibă
posibilitatea de a clarifica even-
tualele confuzii și de a răspun-
Numeroase mijloace eficiente
ne stau ia dispoziție
Cunoașterea concretă. „pe
viu" a problemelor tehnice de
producție de către profesorii de
fizică, matematică, chimie etc.
constituie un factor esențial pen-
tru pregătirea politehnică a ele-
vilor, pentru dezvoltarea intere-
sului și dragostei lor
producție.
Posibilitățile pentru
acestei cerințe stau la
față de
realizarea
îndemina
fiecărui profesor. Mi-am dat sea-
ma de acest lucru încă din anul
trecut cînd, pentru a întocmi
planul calendaristic al predării
temelor din programa școlară,
am cercetat din timp posibilită-
țile de a desfășura pe bază de
demonstrații practice lecțiile cele
mai importante.
Astfel, pentru tema „Mașinile
unelte", în cadrul căruia trebuia
să le transmit elevilor cunoștin-
țe despre freză, raboteză, polizor,
presă hidraulică, pod rulant, am
vizitat Atelierul I.T.B. din ime-
diata apropiere a școlii, unde am
putut cunoaște îndeaproape a-
ceste mașini și am primit expli-
cațiile unui inginer. Pentru tema
„Mașini termice" predată în ca-
drul cunoștințelor de producție
industrială, am vizitat uzina de
încălzire centrală a unui
dat
cu
unde mecanicul mi-a
explicațiile necesare
la alcătuirea uzinei,
asupra funcționării ei.
La tema „Motoare
internă" am apelat
bloc,
toate
privire
precum și
cu ardere
la Școala
automoto „Motorul" unde am pu-
tut studia motorul în mărime
naturală și secționat, observîn-
du-i atent toate piesele.
Deosebit de utilă a fost vizita
efectuată la Centrul de documen-
tare tehnică, unde atît eu cît și
elevii am avut prilejul sâ asis-
tăm la numeroase demonstrații
Lecțiile au devenit mai vii
forțe nu se
vans prea
poate imprima un a-
mare cuțitului de
strung căci materialul s-ar di-
forma. Cunoașterea procesului
do producție în întreprindere l-a
ajutat și în predarea principiu-
lui calorimetriei. Profesorul a
folosit ca exemplu faptul că la
strunjire, rabotare, trefilare etc.
metalul încălzit se răcește cu
apă sau ulei, explicînd pe aceas-
tă bază cum se face schimbul de
căldură.
Legătura profesorilor cu între-
prinderea ajută și în organizarea
și sistematizarea temelor după o
ordine care să permită însușirea
mai adîncită a cunoștințelor. Ți-
nînd seama de faptul că elevii
lucrează piese la mașini după
schițe, profesorul de desen a e-
fectuat o inversare în programă
(în urma înțelegerii cu inginerii
și tehnicienii din întreprindere)
aducînd capitolul „Schița", pre-
văzut pentru predare în trimes-
trul III, în trimestrul II. Dato-
rită acestui fapt elevii își însu-
tan în legătură cu reia
levilor.
Din diversitatea căilor de cu-
noaștere a activității din produc.-
ție am spicuit doar cîteva. Ori-
care ar fi calea, esențialul este
să scoatem in evidență, pe baza
exemplelor cunoscute de noi di-
rect în producție, valoarea folo-
sirii în practică a c
■lor
Prof. RODICA CRĂCIUN
Școala medie nr. 3 din S:b:
cu privire Ia funcționarea hidro-
centralelor electrice, a tractoru-
lui, a locomotivelor din minele
de cărbuni etc.
Legătura strînsă cu producția,
cu munca din întreprinderi dă
consistentă lecțiilor. Ca urmare
materia este bine înțeleasă și în-
sușită de elevi și se manifestă
în același timp o accentuată do-
rință a elevilor de a desfășura
o muncă tehnică creatoare. Acest
fapt se reflectă puternic în ac-
tivitatea cercului de fizică al
școlii. Aici elevii execută acum
cu ușurință numeroase aparate
de fizică și machete. De pildă, în
cursul anului școlar 1961—1962,
elevii din clasele a VII-a au con-
fecționat hărți luminoase înfăți-
șînd răspîndirea fabricilor de
zahăr, a centrelor petrolifere și
de gaze naturale, precum și a
centrelor siderurgice din țara
noastră, iar în acest an au reali-
zat machete cu diferite circuite
electrice, reostate cu manetă și
o nivelă cu apă pe care o folo-
sim la măsurarea diferenței de
nivel pe terenurile accidentate.
în trimestrul III mi-am pro-
pus să merg la uzinele „23 Au-
gust" și uzinele „Grigore Preo-
teasa" pentru a organiza vizi-
tarea lor cu elevii care vor pu-
tea să urmărească procesul de
obținere a fontei și oțelului,
construcția aparatelor electrice
bazate pe folosirea electromag-
neților etc.
Posibilități de cunoaștere ne-
mijlocită a producției are la în-
demînă fiecare dintre noi. Totul
e să chibzuim asupra lor și să le
utilizăm în mod corespunzător.
Pro.’. STELA SERGHIE
Școala de 8 ani nr. 19
din București
bază științifică mai temeinică,
știind să citească și chiar să e-
xecute schițele pieselor pe care
le lucrează.
Cunoașterea problemelor de
producție contribuie și la îmbo-
gățirea activității profesorilor de
limba și literatura romînă. Ast-
fel, de pildă, ei folosesc expre-
siile tehnice pentru a arăta ele-
vilor sensul propriu și sensul fi-
gurat al cuvintelor, bogăția se-
mantică a limbii. în activitatea
secției de creație din cadrul
cercului literar sînt larg folosi-
te aspectele din practica în pro-
ducție a elevilor ca surse tema-
tice pentru reflectarea vieții noi
a clasei muncitoare din patria
noastră.
Exemple asemănătoare pot fi
date din predarea fiecărei disci-
pline — științe’ naturale, chimie,
matematică etc.
LUDOVIC BIGA
director adjunct al Școlii
medii ,,M. Eminescu"
Elevi ai clasei a \'II-a de la Școala medie nr. 10 din Capitală în sala
de lucrări practice.
Munca diriginților din școlile
experimentale
Din inițiativa Secției de învă-
țămînt a Capitalei a avut loc
zilele trecute la Școala de 8 ani
nr. 150 o consfătuire a dirigin-
ților de la clasele I—IV ale șco-
lilor în care se experimentează
predarea cu profesori specialiști.
La consfătuire au participat peste
o sută de diriginți, directorii
școlilor experimentale, responsa-
bilii comisiilor metodice ale
diriginților din aceste școli, in-
spectori, A fost prezent de ase-
menea, din partea Consiliului su-
perior al școlilor tovarășul Petre
Drăgoiescu.
Referatul despre organizarea
și desfășurarea orelor de dirigen-
ție la clasele experimentale, sus-
ținut de prof. Olga Pop, direc-
toarea Școlii de 8 ani nr. 5, a
înmănunchiat principalele con-
cluzii desprinse de către o bri-
gadă de profesori care a urmărit
pe o perioadă mai îndelungată
munca diriginților la clasele
I—IV. Participanții la consfătui-
re au asistat și la o oră deschi-
să de dirigenție, ținută la clasa
a IlI-a.
Cum era și firesc, referatul, ca
și dezbaterile au acordat o aten-
ție deosebită specificului muncii
diriginților la clasele I—IV. Re-
feratul a subliniat, bunăoară,
cerința de a se alege cu grijă te-
mele pentru orele de dirigenție la
clasele mici, respectîndu-se par-
ticularitățile de vîrstă ale copii-
lor de 7—11 ani, luîndu-se în
considerare caracteristicile clasei
etc. Au fost apreciate pozitiv
teme ca „îmi iubesc școala",
„Cinstea de a fi pionier", „Cum
ne purtăm", „Să dăm și acasă
o mînă de ajutor", „Cum să fo-
losim mijloacele de transport în
comun", „Cum luptăm împotriva
superstițiilor", tratate în orele de
dirigenție la clasele a III-a din
unele școli experimentale sau
„Minciuna are picioare scurte",
,.Mi-e dragă clasa mea", „Al
meu și al nostru" discutate la
clasele a Il-a. Referatul a fost
mai puțin concludent în ce pri-
vește tematica orelor de diri-
genție la clasele I. El nu a ve-
nit cu sugestii — izvorîte din
cercetarea pe care a făcut-o bri-
gada amintită mai sus — pentru
orientarea diriginților în ale-
gerea temelor care să fie tratate
la clasa I. De asemenea, în e-
xemplele de teme date în referat
nu s-a văzut o gradare în ra-
port cu vîrstă copiilor (au fost
menționate pentru clasa a Il-a,
de pildă, subiecte mai potrivite
—■ cel puțin prin felul în care
sînt enunțate — pentru clasa a
IV-a. și invers). Este însă de re-
marcat sublinierea cu tărie în re-
ferat a adevărului că tratarea
oricărei teme va avea succes
numai dacă folosim, acele metode
și procedee care fac pe deplin
accesibile copiilor probi mele puse
în fața lor. Au fost recomandate
în acest sens povestirea în for-
mă atractivă și pe înțelesul ce-
lor mici, lectura adecvată subiec-
tului ales, demonstrația, exerci-
țiul, scurta conversație etică,
excursia ș.a. și s-au combătut fo-
losirea prelegerii, a referatului,
abuzul de discuții —■ căci aces-
tea obosesc pe copii și nu le
pot ține trează atenția.
Dezbaterile au venit cu o idee
în plus în completarea acestor
afirmații și anume aceea că e
necesar să schimbăm, să variem
metodele de a trata temele ce
se cer repetate în fiecare an.
Pe bună dreptate a subliniat
orelor de dirigenție să antrenăm
pe cît posibil copiii la o parti-
cipare vie, afectivă la activita-
tea din clasă, atrăgînd atenția
că în aceste ore trebuie să edu-
căm și să instruim, să punem ba-
zele unor convingeri pentru care
să apelăm în primul rînd la a-
fectivitate. Această problemă a
conținutului emoțional al orelor
de dirigenție la clasele I—IV a
reținut atenția și în cursul dez-
baterilor. Prof. Constantin Po-
pescu de Ia Școala de 8 ani nr.
171, bunăoară, s-a oprit asupra
preocupării pe care trebuie să o
aibă profesorul diriginte pentru
gradarea momentelor emoționale
în ora de dirigenție ca un factor
esențial în sporirea eficacității a-
cestei ore.
Merită amintită și o altă pro-
blemă ridicată în intervenția sa
de către tov. Popescu și reluată
și de alți vorbitori, anume de a
nu transforma orele de dirigenție
în lecții, așa cum se întîmplă
atunci cînd se folosesc cu pre-
cădere asemenea procedee, cum
este bunăoară conversația baza-
tă pe întrebare și răspuns. Mai
ales la clasele cu elevii mici, este
bine să folosim la orele de
genție alte mijloace decît la
diri-
lec-
ție, dacă vrem ca interesul față
de aceste ore să crească,
dacă
vrem să nu-i obosim pe copii. Și
bineînțeles, să nu facem din
orele de dirigenție, prin conținut,
lecții de romînă, istorie, geogra-
fie. în cazul de față este vorba
mai ales de paralelismul cu lec-
țiile de citire din acest punct de
vedere. Tendința aceasta, obser-
vată la mulți diriginți, s-a re-
flectat chiar și în cursul consfă-
tuirii — așa cum remarca ins-
pectorul general H. Sepețeanu
— prin folosirea repetată de că-
tre vorbitori a termenului „lec-
ție" în loc de „oră de dirigenție".
Consfătuirea diriginților de la
clasele I—IV din școlile experi-
mentale a pus în discuție și pro-
blema pregătirii profesorului
pentru ora de dirigenție. A cre-
de că la clasele I—IV această
oră ridică mai puține cerințe de-
cît în clasele următoare, deci nu
reclamă o pregătirea prea aten-
tă, este o mare greșeală. Tocmai
de aceea dezbaterile au stăruit
asupra muncii pe care trebuie
să o desfășoare profesorul în
vederea reușitei acestei ore. La
clasele mici, pregătirea minuțioa-
să a orei de dirigenție este cu
atît mai necesară
gul este nevoit
mijloace speciale,
folosite în cazul
Just au subliniat
cu cît pedago-
să folosească
diferite de cele
elevilor mari,
însă unii din
vorbitori că, de fapt, succesul nu
poate fi asigurat numai de pre-
gătirea dirigintelui pentru o anu-
mită oră, ci de pregătirea lui
permanentă, de preocuparea lui
pentru a-și ridica nivelul de cul-
tură, de a fi informat la zi asu-
pra problemelor politice, peda-
gogice etc.
Recenta întilnire a diriginților
din școlile experimentale ale Ca-
pitalei, ținută la interval de un
trimestru de la consfătuirile re-
gionale ale cadrelor didactice din
aceste școli, a elucidat o serie
de probleme pe care, între timp,
practica le-a pus în lumină.
Rezolvarea acestor probleme în
spiritul promovat de consfătui-
re va contribui, fără îndoială, ca.
experimentul să ducă ia cele mai
juste concluzii.

iNVĂJĂMiNT DE CULTURĂ GENERALĂ
Din activitatea Institutului
pedagogic de 3 ani din București
Barcinile principale
puse în fața școlii
de 8 ani corespund
cerințelor dezvoltă-
rii continue a socie-
tății noastre. Ele se
referă mai ales la dezvoltarea
multilaterală a personalității ele-
vilor ca rezultat al aplicării prin-
cipiului de bază marxist-Ieninist
al îmbinării armonioase a învă-
țămîntului teoretic cu practica
productivă, prin aplicarea căruia
educăm și formăm un om cu
înalte trăsături morale, fizice,
intelectuale, omul „în care —
așa cum a arătat tovarășul
Gheorghe Gheorghiu-Dej în Ra-
portul ținut la Plenara C.C. al
P.M.R. din 30 noiembrie—5 de-
cembrie 1961 — se îmbină în
mod armonios bogăția spiritua-
lă, puritatea morală și perfecțiu-
nea fizică1'.
Planurile și programele elabo-
rate de Ministerul învățăminru-
lui și Culturii oglindesc cu cla-
ritate preocupările pentru for-
marea unui asemenea om.
Una dintre cerințele ce se des-
prind din acest imperativ — so-
cotită de cea mai mare impor-
tanță — este pregătirea cadrelor
didactice, a pedagogilor de tip
nou chemați să realizeze sarci-
nile trasate de partid învăță-
mîntului.
în sistemul aciuai al învăță-
mîntului din țara noastră, pre-
gătirea cadrelor didactice pen-
tru școala de 8 ani o realizează
institutele pedagogice de 3 ani,
care sînt o creație a regimului
nostru socialist. Aceste institute
pregătesc cadre didactice la un
nivel de cultură generală cores-
punzător cerințelor multilaterale
din școala generală și obligato-
rie de 8 ani și în același timp
asigură le&ătura de continuitate
cu universitățile.
Institutul pedagogic de 3 ani
din București va da în anul a-
cesta prima serie de profesori
pentru specialitățile matematică,
științe naturale și istorie-geogra-
fie. Pregătirea studenților are
conținut multilateral urmărind
crearea unor profesori-acti-
viști sociali. Se pune accent atît
pe specializarea lor teoretică în-
tr-un anumit domeniu de studii
cu înarmarea corespunzătoare
sub aspectul pedagogico-metodic,
cît și pe formarea lor ca viitori
activiști în domeniul muncii cul-
turale de masă.
Grija permanentă a tuturor ca-
tedrelor în elaborarea cursurilor
de specialitate o constituie a-
tingerea unui nivel științific uni-
versitar și puritatea ideologică a
conținutului. în acest sens se
pot cita cursurile de biochimie,
anatomie și -fiziologie, de istorie
veche a R.P.R. etc. Această pre-
ocupare este rodul grijii perma-
nente pe care o acordă organi-
zația de partid a Instititului în-
drumării pe diferite căi a cadre-
lor didactice prin consfătuiri de
producție, analize de cursuri, or-
ganizarea asistențelor și a schim-
bului de experiență și mai ales
prin analiza activității comuniș-
tilor din colectivele de catedră.
O atenție deosebită se dă stu-
diului temeinic de către viitorii
profesori a ideologiei marxist-le-
niniste prin cursurile de econo-
mie politică, socialism științific
și materialism dialectic și is-
toric.
Sub aspect pedagogic, psiholo-
gic și metodic, viitorii profesori
își însușesc pregătirea teoretică
și practică prin cursurile de pe-
dagogie generală, psihologia co-
pilului și psihologia pedagogică,
cît și prin metodicile de specia-
litate. Catedra de pedagogie-
psihologie își orientează cursurile
teoretice în direcția sarcinilor și
problemelor actuale ale școlii
noastre de 8 ani.
Cunoștințele teoretice sint a-
profundate in formele variate
sub care se desfășoară semina-
riile cit și prin lucrările prac-
tice în laboratoare și ateliere,
care au fost înzestrate la nive-
lul cerințelor unui învățămînt
cu adevărat realist-științific, pre-
cum și cu prilejul practicii în
producția industrială șj agricolă.
Noile planuri de învățămînt
au adus o îmbunătățire substan-
țială în pregătirea practică a stu-
denților, prevăzînd forme mul-
tiple de activitate practică a stu-
denților în școală și eșalonînd
practica pedagogică pe trei se-
mestre. în această perioadă de
timp studenții fac practică de-
monstrativă, de probă și conti-
nuă, se familiarizează cu toate
aspectele muncii profesorului,
țin lecții de probă și finale.
Menționăm rolul important al
analizei lecțiilor ținute de stu-
denți precum și seriozitatea cu
care aceștia privesc practica pe-
dagogică. „Pregătirea pentru lec-
ție — mărturisește unul din stu-
denți — este mult mai grea de-
cît pregătirea oricărui seminar".
Intr-adevăr studenții dovedesc
mult spirit de răspundere în pre-
gătirea pentru lecții, care este în
esență pregătirea pentru munca
lor de viitori profesori. Ca ur-
mare, mulți dintre ei țin lecții
foarte bune, în care se împle-
tesc în mod armonios cunoștin-
țele teoretice de specialitate cu
cele de didactică și metodică.
„Am avut impresia tovarăși, că
particip la lecția unui coleg",
așa a început profesoara
F. Gheorghiu analiza lecției de
geografie a unui student.
Studiul individual al studenți-
lor, care este un mijloc impor-
tant pentru aprofundarea, siste-
matizarea și completarea cuno-
ștințelor, a fost în centrul pre-
ocupărilor catedrei de pedago-
gie psihologie. Astfel, cadrele de
predare au elaborat o lecție spe-
cială în legătură cu tehnica stu-
diului individual, iar cadrele de
seminarizare au urmărit modul
în care studenții aplică această
tehnică.
O preocupare deosebită pen-
tru catedra de pedagogie-psiho-
logie a fost îndrumarea studen-
ților pe linia cercetării psiho-
pedagogice a elevilor și a alcă-
tuirii fișei de caracterizare a a-
cestoră — instrument impor-
tant în realizarea științifică a
procesului instructiv-educativ.
Pentru pregătirea viitorilor
profesori ca activiști sociali, în
planul de învățămînt apare, ca
element nou, predarea cursului
„Organizarea, conținutul și me-
todica muncii culturale de
masă", menit să-i pregătească pe
aceștia pentru activitatea pe
care o vor desfășura pe tă-
rîm cultural. în afara lec-
țiilor teoretice, care asigură
baza științifică a activității cul-
turale de masă, catedra de pe-
dagogie s-a preocupat și de or-
ganizarea practică a acestei acti-
vități, trimițînd studenții la că-
minele culturale pentru a ține
conferințe în fața țăranilor mun-
citori, pentru a prezenta spec-
tacole și a participa la lucrările
științifice.
Pe lîngă aceste activități de
bază, legate de pregătirea viito-
rilor profesori, în institutul nos-
tru se mai folosesc și alte forme
de activitate prin care se urmă-
rește educarea patriotismului
socialist și a internaționalismu-
lui proletar, dezvoltarea dragos-
tei de muncă. — trăsături de ca-
racter ale omului de tip nou. în
acest scop s-au organizat întîl-
niri ale studenților cu academi-
cieni. profesori, fruntași în pro-
ducție, oameni de artă etc. în-
tîlnirile au avut un efect educa-
tiv deosebit asupra studenților.
In biblioteca Complexului școlar din Birlad.
care au apreciat prin aceasta im-
portanța ce se dă institutelor
pedagogice de trei, ani -și dec; și
viitoarelor cadre ce vor preda in
școlile de 8 ani.
Sub îndrumarea permar-cr.Tâ a
organizației de pairi d pe iir a
organizației L.Tif și a Asocia-
ției studenților se desfășoară o
intensă activitase care comple-
tează și întărește educația comu-
nistă ce se realizează în cadrul
procesului de invățămint —
munca social-utilă, vizite, vizio-
nări de spectacole, seri literare
și științifice, simpozioane etc.
Pentru cunoașterea frumuseți-
lor și bogățiilor patriei studen-
ții institutului nostru și mai ales
cei de la Facultatea de istorie-
geografie, fac interesante ex-
cursii științifice de durată și pe
itinerarii cu aspecte variate și
legate de conținutul specialității
respective.
Complexul de măsuri prin
care se realizează pregătirea vii-
torilor profesori în institutul nos-
tru și-a dovedit roadele în rezul-
tatele bune obținute la sfîrșitul
semestrului I. Un număr de 80
studenți au fost notați cu „10“
la toate obiectele la carej^ dat
examen. Institutul nOsîfiJA-e
străduiește să meargă pe caxa
unui progres continuu în munca
de pregătire a viitoarelor cadre
pentru școlile de 8 ani.
N. M. CONSTANTIN
Și
I.	LUPU
iU
na din preocupările
importante ale cer-
cului pedagogic al
profesorilor care
predau economia
politică și socialis-
mul științific în șco-
Iile de cultură generală din Bucu-
rești este generalizarea ex-
perienței înaintate și transforma-
rea ei într-un bun al tuturor
membrilor cercului. Acestui scop
îi sînt subordonate și lecțiile des-
chise pe care le organizează pe-
riodic cercul.
O asemenea lecție, cu tema
„Superioritatea democrației so-
cialiste față de falsa democrație
burgheză", ținută de profesoara
Cecilia Popovici, a avut loc de
curînd la Școala medie „Filimon
Sîrbu". După cum se vede s-a
ales o temă care cuprinde un
material bogat și ridică multe
probleme privitoare la organiza-
rea și metodica lecției.
Munca pregătitoare a profe-
soarei s-a concretizat în elabora-
rea unui plan de lecție dezvol-
tat. Aplicînd acest plan, profe-
soara a pornit în organizarea și
desfășurarea lecției de la scopul
acesteia — de a-i face pe elevi
să înțeleagă conținutul noțiunii
de democrație, caracterul ei de
clasă, superioritatea democrației
socialiste față de democrația
burgheză, să contribuie la edu-
carea lor în spiritul grijii față de
proprietatea socialistă, temelia
democratismului socialist, în spi-
ritul dragostei și devotamentului
față de realizările regimului nos-
tru, față de clasa muncitoare și
partidul ei marxist-Ieninist.
Realizarea acestui scop i-a ri-
dicat profesoarei o serie de pro-
bleme importante, printre care
tode și procedee pentru asigura-
rea aplicării creatoare în cadrul
lecției a principiilor didactice
— principiul însușirii active și
conștiente a cunoștințelor, al suc-
cesiunii și sistematizării, al ac-
cesibilității etc. în comunicarea
noilor
metoda
binat-o
ceea ce
atenția
cunoștințe ea a folosit
expunerii, pe care a îm-
cu cea a conversației,
i-a permis să țină trează
elevilor, să creeze o at-
mosferă prielnică însușirii active
și conștiente a cunoștințelor. Un
rol pozitiv în desfășurarea lec-
ției I-a avut folosirea pe tot
parcursul comunicării a metodei
comparației, care a ajutat-o pe
profesoară să sublinieze superio-
ritatea democrației socialiste față
de democrația burgheză.
Profesoara a reușit să de-
monstreze științific în ce constă
superioritatea democrației so-
cialiste față de așa-zisa demo-
crație burgheză, contribuind tot-
odată la educarea elevilor în spi-
ritul dragostei față de proprieta-
tea obștească, baza de neclintit
a democrației socialiste. Dove-
dind o bună pregătire pedago-
gică, profesoara și-a împărțit ju-
dicios timpul, reușind să parcurgă
toate verigile lecției și să subli-
nieze ideile importante ale te-
mei.
Chiar de la verificarea cunoș-
tințelor predate în lecția trecu-
tă, cu tema „Funcțiile statului
socialist", s-a realizat o legătură
organică între cunoștințele căpă-
tate anterior de către elevi ți
lecția ncsuă. Astfel, profesoara
i-a întrebat pe elevi, printre al-
tele, în ce constă superioritatea
statului socialist față de statul
arătat că statul socialist repre-
stat de tip nou, radical
zintă un
deosebit
tatură a
norității
de cel capitalist, o
majorității asupra
exploatatoare. De
menea, ei au arătat că atît
formele de organizare cît și
funcțiile sale statul socialist
dic-
mi-
ase-
prin
prin
este
superior statului bazat pe exploa-
tare. Apreciind ca bune răspun-
surile elevilor profesoara a sub-
liniat că statul socialist își mani-
festă superioritatea asupra celui
bazat pe exploatare și prin de-
mocratismul său consecvent, au-
tentic.
Lămurind conținutul noțiunii
de democrație profesoara a subli-
niat încă de la începutul expu-
nerii caracterul de clasă al de-
mocrației, faptul că nu există o
democrație „în general". Tot-
odată a accentuat asupra falsi-
tății teoriilor burgheze, reacțio-
nare cu privire la existența unei
democrații în afara claselor so-
ciale și deasupra lor.
Expunerea profesoarei a pornit
de la accentuarea faptului că atîta
timp cît există inegalitate econo-
mică există șl inegalitate politică,
inegalitate în drepturi. De aceea
numai democrația socialistă, la
baza căreia stă proprietatea so-
cialistă asupra mijloacelor de
producție, corespunde adevăratu-
lui conținut al noțiunii de demo-
crație.
Comparînd democrația so-
cialistă cu cea burgheză profe-
soara a arătat existența dreptu-
rilor și libertăților garantate de
stat pentru toți oamenii muncii
în cadrul democrației socialiste și
lipsa de drepturi și de libertăți
democratice (iar acolo unde sînt
înscrise în constituții, caracterul
lor formali în cadrul democrației
aceasta cuvintele lui Lenin care
arăta că democrația burgheză
rămîne întotdeauna strimtă,
ciuntită, falsă, ipocrită, un rai
pentru cei bogați, o capcană și o
minciună pentru cei exploatați
și săraci.
în cadrul lecției s-a scos în
evidență de asemenea faptul că
în condițiile societății capitaliste
contemporane, pe măsură ce con-
tradicțiile care macină orînduirea
burgheză devin tot mai ascuțite
burghezia renunță la metodele
„democratice" de exercitare a
dictaturii sale de clasă și trece
la dictatura fățișă, instaurînd
regimuri
mație a
exemple
citorești
fasciste. Această afir-
fost argumentată cu
privind legile antimun-
din S.U.A., (de pildă
monstruoasa lege Mc Carran, pe
baza căreia s-a pornit în prezent
o nouă campanie de persecuții
și represiuni împotriva mișcării
muncitorești, a tuturor organi-
zațiilor progresiste și democra-
tice), prigonirea elementelor de-
mocratice în R.F.G., regimurile
fasciste din Spania, Portugalia și
altele.
Vorbind despre, democrația so-
cialistă profesoara a precizat că
aceasta reprezintă dictatura pro-
letariatului, care are la bază
proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producție, că este
singura democrație pentru .oame-
nii muncii, că statul socialist este
un stat în chip nou democratic
pentru masele muncitoare — și
în chip nou dictatorial — împo-
triva claselor
conducere.
S-a vorbit pe
răsturnate de la
larg în cadrul
lecției despre marile drepturi și
libertăți de care se bucură oa-
menii muncii din țările socialiste,
făcîndu-se referiri concrete la
țara noastră. în același timp a
fost prezentat tabloul trist al
lipsei de drepturi pentru masele
muncitoare din țările capitaliste,
arătîndu-se adevărata față a pre-
tinsei democrații din aceste țări.
muncă, unul dintre drepturile
fundamentale ale oamenilor
muncii din țările socialiste, pro-
fesoara a scos în evidență faptul
că munca este în socialism o
chestiune de onoare și de glorie,
iar în condițiile comunismului
devine prima necesitate vitală a
omului. Totodată ea Ie-a arătat
elevilor că prin politica partide-
lor comuniste și muncitorești din
țările socialiste — politică de
construire și dezvoltare a bazei
tehnico-materiale a socialismu-
lui și comunismului — sînt asi-
gurate condițiile materiale pen-
tru realizarea acestui drept fun-
damental. în societatea capitalistă
— a arătat profesoara — munca
este o povară, muncitorii lucrea-
ză în condiții insuportabile, iar
șomajul este un fenomen de
masă inevitabil. Au fost date ca
exemplu S.U.A., țară în care, du-
pă datele oficiale, vădii micșo-
rate, există peste 5.000.000 șomeri
și Romînia burghezo-moșîerească
în timpul
crizei generale din
1929—1933, cînd din 3 muncitori
unul era șomer.
în continuare a fost subliniată
deosebirea fundamentală ce exis-
tă între democrația socialistă și
cea burgheză în ce . privește
dreptul la odihnă, dreptul la în-
vățătură, deservirea medicală, a-
sigurare materială în Caz de bă-
trînețe sau de pierdere a capa-
cității de muncă, egalitatea în
drepturi a tuturor cetățenilor,
fără deosebire de rasă, naționa-
litate, religie etc. De asemenea,
lecția a scos în evidență existen-
ța reală în țările socialiste și a
altor drepturi și libertăți po-
litice, cum ar fi dreptul de a
alege și a fi ales, libertatea
cuvîntului, a presei, libertatea
adunărilor și demonstrațiilor —
drepturi și libertăți politice des-
pre a căror reală exercitare nu
poate fi vorba în capitalism. Tot-
odată, superioritatea democrației
socialiste asupra așa-zisei demo-
crații burgheze a fost subliniată
ÎNVĂȚÂMINT DE CLLTLK4 GEMIULĂ
Folosind folclorul local
Atît în ceea ce privește însu-
șirea cunoștințelor de literatură
cît și în ceea ce privește educa-
ția elevilor, utilizarea folclorului
local are o deosebită însemnă-
tate. Ințelegînd acest lucru, în
ultimul timp, am căutat să fo-
losesc mai larg la lecții creația
folclorică locală.
Ținînd seamă de indicațiile
programei, care prevede că
orele la dispoziția profesorului
pot fi destinate pentru lectura
unor pagini, fragmente literare
apărute în reviste sau în presa
locală, strîns legate de mate-
ria studiată, mi-am propus să
folosesc unele ore pentru a
face cunoscute elevilor mei fru-
musețile producțiilor folclorice
locale.
Am selecționat dintre lucrări-
le folclorice pe care le colecțio-
nasem pe cele mai frumoase și
le-am grupat în mai multe te-
me, avînd drept criteriu în pri-
mul rînd conținutul lor de idei.
fPEntru ca predarea acestor teme,
discutarea lor în clasă să fie cît
mai eficientă, le-am planificat în
orele ce urmau unor lecții înru-
dite prin conținut. Astfel, la
clasa a V-a am planificat prima
temă intitulată „ Doină, doină
cîntec drag“ după cele trei lecții
destinate cunoașterii creației
populare, iar tema a doua —
„Satul nou în cîntec nou" — a
succedat lecturilor „Setea" de Ti-
tus Popovici și „Să mergem în-
tr-un sat" de N. Tănase, lecturi
care reflectă transformările ce
au avut loc în anii puterii popu-
lare în viața țărănimii munci-
toare.
La clasa a Vl-a, după lecția
în care am tratat problema doi-
nei, creațiile populare din fol-
clorul local grupate sub titlul
„Cîntare vieții noi" mi-au oferit
materialul faptic necesar pentru
a asigura înțelegerea temeinică
de către elevi a modului cum
reflectă creația folclorică viața
țărănimii. în același scop am fo-
din țările socialiste de a participa
la construirea economiei, drept
care se realizează prin consfă-
tuiri de producție în întreprin-
deri și pe ramuri, prin dezba-
terea de către oamenii muncii a
unor măsuri pe care le ia statul
etc.
Pe baza întregului material
transmis, în încheierea lecției s-a
tras, împreună cu elevii, con-
cluzia că democrația socialistă
reprezintă adevărata putere a
poporului, că are un pronunțat
caracter de clasă, apărînd intere-
sele clasei muncitoare și ale tu-
turor oamenilor muncii, că la
baza democrației socialiste stă
proprietatea socialistă asupra
mijloacelor de producție, temelia
de neclintit a puterii clasei mun-
citoare, că în socialism la opera
de conducere a treburilor ob-
ștești sînt atrase masele largi de
oameni ai muncii.
Succesul lecției a fost asigu-
rat de pregătirea temeinică a
profesoarei, de faptul că aceasta
a studiat numeroase materiale în
legătură cu problema respectivă
— îndeosebi Documentele Con-
gresului al III-lea al P.M.R. (Ra-
portul C.C. al P.M.R. la Congres,
prezentat de tovarășul Gheorghe
Gheorghiu-Dej — capitolul II,
„Sarcinile organelor locale ale
puterii de stat“ și capitolul IV,
„Activitatea partidului în dome-
niul ideologiei și culturii") și do-
cumentele Congresului al XXII-
lea al P.C.U.S. (Programul
P.C.U.S. partea a doua, capitolul
III — „Sarcinile partidului în
domeniul construcției de stat și
al dezvoltării continue a demo-
crației socialiste" — Raportul de
activitate al C.C. al P.C.U.S.,
prezentat de către tovarășul N. S.
Hrușciov — capitolul II, punc-
tul 6, „Transformarea relațiilor
sociale socialiste în relații comu-
niste. Dezvoltarea democrației
sovietice. Socialismul și liberta-
tea individului").
în cadrul comunicării noilor
losit tema „Drag Partid îți mul-
țumim" pe care am planificat-o
după analiza poeziilor „Lazăr de
la Rusca" de Dan Deșliu, „Tova-
rășul Ion" de D. Corbea, „In-
scripții" de V. Tulbure, poezii
din care se degajă dragostea ne-
țărmurită pentru clasa munci-
toare, pentru partid.
La clasa a VII-a am inclus
tema „Oglindirea artistică a vie-
ții noi în creațiile țăranilor mun-
citori argeșeni" după lecția de
sinteză. „Creația populară orală"
și tema „Pacea ne e dragă" după
analiza poeziei „Lidice" de Eugen
Jebeleanu.
Utilizarea în lecții a creației
folclorice locale are și un însem-
nat rol educativ. Intr-o oră
le-am citit elevilor „Doina colec-
tivistului", culeasă în comuna
Leordeni. Sînt în această doină
.versuri care au plăcut foarte
mult copiilor : „Frunzuliță foi de
fag / Doină, doină, cîntec drag /
Ai fost leagăn vieții mele / Cînd
umblam pe drumuri rele Cind
bateau vînturi haine / Și n-a-
veam pe masă pîine / Cînd cioco-
iul cel hapsîn, / Era pe ogor
stăpîn, / Frunză verde, măr dom-
nesc / Doină, cîntec bătrinesc /
Graiul ți l-am îndrăgit / Cind
poporul oropsit / în spre codru
își câta / Adăpost de vremea rea.
/ Frunzuliță de mălin . Doină,
doină, cîntec lin, / Graiul tău
fără de seamăn / Azi cu sufletul
mi-e geamăn / Că s-au înfrățit
sub soare / Și colindă pe ogoa-
re, / Pe ogoarele unite, / De ță-
rani liberi muncite / Și brăzdate
de tractoare / Să ne aducă îm-
belșugare. / Frunzuliță matostat,
l Doină, cîntec dezmierdat, /
Graiul tău mă poartă azi / Peste
culmile de brazi / Și-mi duce
gîndul șuvoi / Peste plaiul vieții
noi l Unde înfloresc în zori, 1
Anii noștri viitori. / Frunzuliță
foi de fag / Doină, doină, nume
drag, / Melodia ta duioasă /
Cîntă viața luminoasă / Ce-nflo-
rește peste tot / Și sporește al
zat și pe cunoștințele dobîndite
de elevi la alte obiecte de învă-
țămînt. De exemplu, ea a făcut
apel la cunoștințele lor de istorie.
Elevii au vorbit despre demo-
crația sclavagistă, despre statele
burgheze care se intitulează de-
mocratice, dar care în realitate
nu reprezintă nimic altceva decît
puterea clasei stăpînitoare, pro-
prietară a mijloacelor de pro-
ducție. Aceasta a ajutat-o pe pro-
fesoară să-i facă pe elevi să în-
țeleagă caracterul de clasă al
oricărei democrații. S-au făcut
referiri și la cunoștințele de eco-
nomie politică privitoare la pro-
prietatea asupra mijloacelor de
producție, deoarece caracterul
oricărei democrații depinde de
caracterul proprietății asupra
mijloacelor de producție.
Mult efect a avut folosirea
unor citate din lucrările clasici-
lor marxism-leninismului, dintr-o
serie de documente de partid, ca
și din literatura beletristică.
In cursul lecției au fost scrise
pe tablă date comparative pri-
vind marile drepturi și libertăți
ale oamenilor muncii din țările
socialiste și lipsa acestor drep-
turi și libertăți în țările capita-
liste. Procedînd așa profesoara a
asigurat concentrarea atenției e-
levilor, participarea lor activă la
lecție. Folosirea unui material
didactic — tablouri, grafice, sche-
me — din care să rezulte su-
perioritatea democrației socialiste
asupra celei burgheze ar fi aju-
tat-o însă pe profesoară să eco-
nomisească timpul răpit prin
scrierea datelor la tablă. Tot-
odată aceasta i-ar fi oferit po-
sibilitatea să comenteze mai pe
larg unele cifre și date folosite
în cadrul expunerii.
Lecția deschisă ținută de pro-
fesoara Cecilia Popovici a fost
o lecție izbutită, care a ajutat
membrilor cercului pedagogic
să-și organizeze mai bine munca
lor de predare.
Prof. V. I. STEFĂNOIU
holdei rod, / Cîntă munca rodi-
toare, / înfrățită pe ogoare, / Și
belșugul ce ne-adastă / în gospo-
dăria noastră". Din astfel de
versuri elevii și-au dat mai bine
seama de felul în care creațiile
populare oglindesc marile schim-
bări pe care le-a adus în viața
țărănimii muncitoare regimul de
democrație populară.
Alături de lecțiile de literatu-
ră, materialul folcloric local
mi-a servit în foarte bune con-
dițiuni și pentru analiza grama-
ticală. Analiza gramaticală mor-
fologică sau sintactică efectuată
asupra acestui material mi-a dat
prilejul să subliniez unele nuan-
țe de limbă, să fac mai accesi-
bil elevilor sensul unor legături
gramaticale dintr-o frază. Ana-
liza creațiilor populare locale
mi-a dat totodată posibilitatea de
a îmbogăți vocabularul copiilor,
de a le explica sensul unor ar-
haisme sau al unor cuvinte dia-
lectale.
Străduindu-mă să aleg texte
bogate în conținut, expresive
din punct de vedere artistic,
le-am ajutat elevilor să înțelea-
gă mai bine frumusețea, rigoa-
rea, expresivitatea și bogăția
limbii romîne.
Prof. DUMITRU ANGHEL
directorul Școlii de 8 ani
din comuna Mozăceni-Deal,
raionul Costești
Din experiența mea în predarea zoologiei
entru a răspunde
cu succes sarcini-
lor pe care le ri-
dică predarea zo-
ologiei la clasa a
IV-a am căutat să
folosesc metodele
cele mai variate de transmitere
a noilor cunoștințe, adaptate
specificului de vîrstă al elevilor
de clasa a IV-a.
Pentru început o deosebită a-
tenție am acordat studierii ie-
purelui domestic, deoarece în
cadrul acestei teme elevii au
făcut cunoștință cu primele no-
țiuni de anatomie și fiziologie a-
nimală. Mulajul înfățișînd or-
ganizarea internă a iepurelui a
contribuit cu succes la însușirea
de către elevi a denumirii fie-
cărui organ, a locului pe care-1
ocupă în organism, precum și la
lămurirea funcțiunilor lor.
In lecțiile următoarea, despre
mamifere, păsări, insecte etc., am
prezentat mai întîi mediul de
viață al ființei respective, întru-
cît acesta influențează asupra
structurii și dezvoltării organis-
mului, apoi am trecut la prezen-
tarea de ansamblu a animalului
studiat și în sfîrșit la prezenta-
rea organelor mai importante.
De exemplu, la lecția „Mis-
trețul" după ce am prezentat
mediul în care trăiește acest a-
nimal, am arătat cum acesta in-
fluențează asupra conformației
organismului lui. Le-am arătat
elevilor că porcul domestic, da-
torită condițiilor de viață dife-
rite față de cete ale mistrețului,
a'căpătat unele însușiri noi.
La studierea liliacului am scos
în evidență faptul că toată în-
fățișarea lui este strîns legată de ■
mediul în care-și duce viața. Fap-
tul că trăiește prin locuri întu-
necoase ă făcut ca văzul să-i fie
slab dezvoltat, dezvoltîndu-i-se
în schimb auzul și pipăitul. De
asemenea, cu prilejul predării
lecțiilor : „Păsări de curte îno-
tătoare" și „Păsări răpitoare"
am scos în evidență caracteris-
ticile acestora imprimate de a-
daptarea lor la mediu.
Am căutat să le formez elevilor
priceperea dc a face observații
independente, pentru ca la sfîr-
După orele de școală, elevii din comuna Comănești, regiunea Suceava,
poposesc adesea la biblioteca căminului cultural. Ei găsesc aici cârti
interesante, care le îmbogățesc cunoștințele, le lărgesc tot mai mult
orizontul cultural.
tueze unele comparații care să
permită apoi generalizări.
Cînd am studiat calul, ierbi-
vor nerumegător și vaca, ier-
bivor rumegător, am indicat ele-
vilor să observe cu atenție mu-
lajele și să facă comparație în-
tre caracterele ce deosebesc ier-
bivorele rumegătoare de cele ne-
rumegătoare. Am urmărit așa
dar să formez priceperea de a
observa independent și de a de-
osebi ființele după caracterele
lor esențiale.
Dirijînd în permanență obser-
vațiile copiilor asupra însușirilor
esențiale ale viețuitoarelor stu-
diate și folosind comparația ca
metodă de bază, am reușit să-i
determin pe școlari să desprin-
dă caracterele generale ale pă-
sărilor și apoi caracterele care
deosebesc păsările de pădure de
cele de curte și de răpitoare.
Deoarece studierea păsărilor
domestice și a păsărilor răpitoa-
re s-a făcut în etape diferite, în
scopul de a verifica trăinicia
cunoștințelor elevilor și în ace-
lași timp puterea lor de gene-
ralizare am adus în clasă mai
multe păsări existente în co-
lecția școlii și le-am așezat
fără nici o ordine cerînd elevi-
lor să le clasifice după însuși-
rile lor comune. Operația aceas-
ta de selectare după însușirile
comune a diferitelor păsări, ele-
vii au făcut-o fără greutate. A-
poi cu ajutorul întrebărilor am
desprins însușirile generale ale
păsărilor, insistînd asupra faptu-
lui că, deși ele se deosebesc ca
înfățișare și mod de viață, to-
tuși au unele însușiri comune
care le situează în aceeași clasă.
Am condus astfel discuțiile în-
eît elevii să arate singuri că în-
sușirea de a zbura s-a pierdut
tot mai mult la păsările de curte
care sînt îngrijite de om, pe
cînd Ia păsările de pădure și la
cele răpitoare ea s-a dezvoltat
pentru că acestea trebuie să-și
procure singure hrana.
însușiri noi (cum ar fi de pil-
dă ciocul ascuțit și încovoiat,
ghearele puternice și văzul dez-
voltat) au apărut la răpitoare,
ca o adaptare la condițiile lor
Comparații de felul acesta am
făcut și între mamiferele carni-
vore și mamiferele insectivore
(cîrtița, ariciul și liliacul).
Am indicat chiar de la înce-
putul anului că Ia studierea ori-
cărei ființe vom păstra o ordi-
ne și anume vom vorbi mai în-
tîi despre condițiile de viață ale
ființei respective, apoi în legă-
tură strînsă cu aceste condiții,
despre înfățișarea, organizarea
internă, hrana, înmulțirea, fo-
loasele sau pagubele cc le aduc
omului și măsurile pe care le-a
luat omul pentru înmulțirea și
dezvoltarea unora dintre ele, sau
pentru stîrpirea celor care-i pri-
cinuiesc pagube.
Nu pierd din vedere cu prile-
jul fiecărei lecții să scot în e-
vidență latura educativă. De pil-
dă, Ia studierea păsărilor și ani-
malelor domestice am scos în
evidență rolul științei în îmbu-
nătățirea diferitelor rase domes-
tice. Am ilustrat aceasta cu
exemple din munca de creștere
rațională, pe baze științifice, a
animalelor în GA.S. și G.A.C. în
scopul obținerii unor producții
sporite.
La capitolul „păsări de pădu-
re" am scos în evidență foloa-
sele pe care acestea le aduc o-
mului distrugînd insectele dău-
nătoare copacilor și agriculturii
și necesitatea ca ele să fie ocro-
tite. Am căutat de asemenea să
combat superstițiile care circulă
în legătură cu obiceiurile unor
animale, cum ar fi de exemplu
cucuveaua și liliacul, care du-
cînd o viață nocturnă și avînd
unele obiceiuri curioase au fost
asociate de oameni cu forțe su-
pranaturale în explicarea unor
întîmplări cu care nu aveau nici
o legătură;
Predarea cunoștințelor de zoo-
logie cu respectarea ordinei lo-
gice în care trebuiesc legate cu-
noștințele și folosind un bogat
material didactic mi-a ajutat să
rezolv problemele pe care le ri-
dica Ia începutul anului preda-
rea acestui obiect nou.
LIGIA NEMEȘ
ÎNVĂTĂMiNT PROFESIONAL și tehnic
Verificarea simultană a cunoștințelor
Se știe că verificarea cunoștin-
țelor ocupă un loc central în lec-
ție. Nu sq poate concepe o bună
pregătire a elevilor fără a da
toată atenția metodelor menite
să asigure un control adîncit al
măsurii în care elevii și-au în-
sușit cunoștințele predate, al mă-
surii deci în care munca noastră
și-a atins scopul. Oricît de bogat
ar fi volumul cunoștințelor pe
care le transmitem, oricît de va-
loroase ar fi aceste cunoștințe,
atîta timp cît nu urmărim esen-
țialul — adică însușirea cunoștin-
țelor de către toți elevii clasei —
verificînd perseverent și repetat
aceste cunoștințe, nu putem avea
siguranța că am contribuit la
pregătirea temeinică a tinerilor
pe care îi instruim și educăm.
Socotesc necesar ca la sfîrșitul
trimestrului fiecare elev să aibă
în catalog 5—6 note, dintre care
3 sau 4 obținute la răspunsurile
orale și 2 sau 3 la lucrările de
control curent.
Desigur, ascultarea fiecărui elev
de cîte 3—4 ori într-un trimestru
astfel ca în cadrul răspunsului
să intre cît mai mult material
din tema predată în lecția ante-
rioară impune utilizarea unei me-
todici adecvate. în ceea ce mă
privește am folosit și socotesc
deosebit de eficientă în acest caz
metoda ascultării simultane a
elevilor.
înainte de a arăta cum efectuez
verificarea simultană trebuie să
precizez că i-am obișnuit de la
început pe elevi să răspundă la
fiecare oră din întreaga temă,
care poate să cuprindă mai multe
lecții. în acest fel se subliniază
legătura între materialul predat
și în același timp el este mereu
reîmprospătat prin recapitulare.
De pildă, la tehnologia meseriei
pentru dulgheri anul II, verifica-
rea se referă la următoarele
teme : schele, cofraje, șarpante,
pereți, planșe etc. La disciplina
„Construcții” temele la care se
face verificarea sînt „Zidăria de
piatră”, „Zidăria de cărămidă".
„Pereți despărțitori”. ..Izolăr ”
etc.
Verificînd in acest fel m moa"
oral de 3—4 ori într-un trimestru
cunoștințele fiecărui elev și dîn-
du-le să efectueze și 2—3 lucrări
de control pot avea o privire de
ansamblu asupra nivelului de
însușire a întregului material
predat.
Pentru a lămuri cum organizez
verificarea simultană mă voi re-
feri la un exemplu concret, bună-
oară la tema „Acoperișuri” pre-
dată la tehnologia meseriei în
anul II. Mai întîi am pus întregii
clase întrebări asupra temei ce-
rîndu-le să clasifice acoperișurile,
să arate elementele lor compo-
nente, să vorbească despre tipu-
rile de șarpante etc. Apoi am
chemat la tablă pe elevii pe care
urma să-i ascult în mod amă-
nunțit (4 elevi) și le-am dat să
execute cîte un desen : primul —
configurația unui acoperiș, al
doilea — o șarpantă pe 3 scaune,
al treilea — un macaz dublu, iar
al patrulea — un detaliu de îm-
binare la șarpantă. I-am lăsat să
lucreze aproximativ 10—12 mi-
nute.
în acest timp am desfășurat în
continuare munca cu clasa, pu-
nînd întrebări sau ascultînd ex-
punerile unor elevi despre meto-
dele de executare a acoperișuri-
lor, sortarea materialului, trasa-
rea, fasonarea și montarea șar-
pantelor etc.
Observînd stadiul lucrărilor e-
xecutate la tablă am chestionat
pe elevul care a terminat cel
dintîi desenul asupra unor detalii
ale lucrării sale. La fel am pro-
cedat și cu ceilalți elevi aflați la
tablă.
Clasa participă activ la discu-
țiile care au loc la tablă prin
răspunsuri de completare sau
chiar prin completări la desene.
Reușesc astfel să ascult în timp
de 25—30 de minute 4—6 elevi și
în unele cazuri chiar mai mulți.
Timpul repartizat verificării nu
este exagerat, ținînd seama de
faptul că la disciplinele de spe-
cialitate orele sînt cuplate. De-
sigur că dacă elevului i se acordă
10—15 minute pentru răspuns el
poate desena cu grijă și își poate
formula în voie explicațiile. Ast-
fel nota acordată constituie apre-
cierea corectă a pregătirii fie-
cărui elev.
citatea de înțelegere a elevilor,
renunț la întrebările puse clasei
și chem de la început la tablă
elevii ce urmează să răspundă în
ora respectivă, dîndu-le să exe-
cute schițele sau problemele fi-
xate anticipat. în acest timp alți
elevi răspund la întrebările puse
sau expun liber un subiect dat.
De exemplu, la tema „Planșee”
am cerut elevilor chemați la
tablă să execute o secțiune prin
pîanșeul de lemn al unei locuințe,
un planșeu cu grinzi metalice și
boltișoare de cărămidă, un plan-
Punde de vedere
। 
șeu cu nervuri dese și corpuri
ceramice de umplutură, sisteme
de rezemare și ancorare a
grinzilor de lemn. După termi-
narea schițelor elevii au fost so-
licitați să explice în detaliu anu-
mite părți ale acestora sau să
vorbească despre execuția obiec-
tului desenat.
Această metodă dă rezultate
bune îndeosebi la materiile la
care desenele sint preponderente.
Ea se poate aplica însă cu succes,
cu mici modificări și la alte dis-
cipline ca mecanica, rezistența
materialelor etc. în acest caz
problemele ce li se dau elevilor
și care trebuie să cuprindă o
aplicație practică a materialului
teoretic expus în tema curentă
vor fi pregătite de profesor
din timp, pentru a putea fi' exe-
cutate în 10—12 minute.
Obiecția principală care se a-
duce metodei verificării simul-
tane este aceea că restul clasei
nu ar fi antrenat în urmărirea și
eventual în corijarea răspunsuri-
lor celor ascultați. Consider că
Sn pas cu sarcinile actuale
ale agriculturii noastre socialiste
Sarcina pregătirii in cadrul șe-
senalului a 60.000 de tractoriști-
mecanizatori și a altor cadre ne-
cesare dezvoltării agriculturii
noastre atrage după sine cerin-
țe sporite pentru școlile din
sectorul agricol.
In scopul îmbunătățirii între-
gului proces de învățămint agri-
col din țară. Direcția generală de
învățămînt agricol din Ministe-
rul Agriculturii organizează cel
puțin o dată pe trimestru
la unul din centrele școlare din
țară cîte o ședință de analiza
a muncii, Ia care participă or-
ganele de conducere din minis-
ter, corpul de inspectori, condu-
cători de școli și reprezentanți
ai unităților de producție. Aces-
te ședințe dau posibilitatea e-
fectuării unui vast schimb de
experiență pe linia îndrumării
pedagogice și organizatorice a
învățămîntului agricol.
La ultimele ședințe de acest
fel, pe primul plan au stat pro-
blemele privind instruirea prac-
tică în atelier și în producție.
Rezultatele dobindite pe această
linie de Centrul școlar din Cra-
iova sînt edificatoare. De la bo-
xele de lucru ale elevilor pînă
la laboratorul de mașini și trac-
toare și în continuare în parcul
de mașini și tractoare și în sec-
toarele de producție, procesul de
instruire practica se desfășoară
într-un stil creator.
Ingeniozitatea secționării or-
ganelor de mașini și a mașinilor
și tractoarelor și instalarea lor
pe un sistem circular de la cele
mai simple, pînă la cel mai nou
tip, asigură urmărirea fiecărei
faze a funcționării lor de că-
tre toți elevii, dînd posibilitatea
însușirii logice a cunoștințelor în
pas cu ultimele noutăți tehnico-
științifice. Concluziile consfătui-
rii au arătat că drumul elevilor
de la laborator spre producție
trebuie să cuprindă o fază de
trecere în 'care practica elevilor
să s® -efectueze în atelierele șco-
Iii organizate ca unități de pro-
această obiecție nu este înteme-
iată. Elevii văd pe tablă lucră-
rile colegilor lor și dintr-o pri-
vire își pot da seama dacă sînt
corecte sau nu. Pe de altă parte,
ei sînt solicitați să completeze
răspunsurile.
Atunci cînd se execută o schiță
sau mai ales cînd se rezolvă o
problemă care aduce un element
nou din punct de vedere al solu-
ției — de exemplu, în cazul pro-
blemelor date, o îmbinare mai
dificilă, o configurație specială de
acoperiș, un plan orizontal de
șarpantă, o problemă de dozaje,
granulometrie etc. — atrag aten-
ția clasei, cer elevilor să se con-
centreze asupra răspunsului res-
pectiv și să execute și ei în caiete
problema. în acest fel verificarea
poate duce și la îmbogățirea cu-
noștințelor, constituind un ajutor
în pregătirea tuturor elevilor.
Pentru buna desfășurare a ve-
rificării simultane este necesară
existența unei table potrivite. în
școala noastră majoritatea table-
lor au 4—5 metri lungime, per-
mițînd ușor să se efectueze mai
multe desene.
Utilizînd cu regularitate verifi-
carea simultană a cunoștințelor
și lucrări de control asupra capi-
tolelor celor mai însemnate din
curs, alături de controlul caiete-
lor de notițe am reușit să-i de-
prind pe elevi cu munca continuă
și susținută, cu învățarea regu-
lată a tuturor lecțiilor.
Se obține astfel nu numai ri-
dicarea nivelului de cunoștințe ci
și un însemnat rezultat cu ca-
racter educativ, și anume convin-
gerea elevilor că numai pregăti-
rea sistematică, fără goluri poate
duce la succes.
Ing. DKAGOȘ GRAȚIAN
Grupul școlar construcții-CluJ
Atelierele-școală și de produc-
ție ale Centrului școlar agricol
din Craiova, de pildă, profilate
pe trei secții — turnătorie, re-
parații de mașini și tractoare și
tîmplărie — permit elevilor să-și
însușească în mod practic cu-
noștințele de organizare a pro-
ceselor de muncă șl producție,
normare etc. lucru deosebit de
important, în special pentru vii-
torii maiștri.
O preocupare de seamă a uni-
tăților de învățămînt agricol, re-
levată cu prilejul ultimelor șe-
dințe de analiză, o constituie
preocuparea pentru confecțio-
narea și utilizarea materialului
didactic. In acest sens este
demnă de menționat inițiativa
Direcției generale a învățămîntu-
lui agricol de a întocmi un nor-
mativ de material didactic pen-
tru toate tipurile de școli și spe-
cialități. Acest normativ a deter-
minat la numeroase școli ctim
sînt Centrele școlare pentru me-
canizarea agriculturii din Craiova,
Buzău și Roșiorii de Vede o
reală îmbunătățire în ceea ce
privește predarea intuitivă a
lecțiilor. Remarcabilă este și
metoda propusă de Centrul
școlar I.C.H.V. din Blaj, unde
cadrele didactice, împreună cu
elevii, au întocmit prototipuri
de planșe, modele specializate,
care să fie omologate și repro-
duse pentru întregul sector de
învățămînt agricol.
De un interes deosebit s-a
bucurat clasa-cabinet model, or-
ganizată de Centrul școlar din
Craiova. Vitrinele cu material di-
dactic, sistematizate după struc-
tura capitolelor din programa
școlară, dau posibilitatea ca Ia
fiecare lecție să poată fi cu ușu-
Interes
pentru poezie
Elevii Școlii profesionale
de pe lîngă întreprinderea
„7 Noiembrie" din Sibiu
manifestă un interes deose-
bit pentru literatură, îndeo-
sebi pentru poezie. Este aici,
în bună parte, meritul celor
două tinere și entuziaste pro-
fesoare de limba romînă din
școală — Laur a Muțiu și
Alexandrina Cojinețki.
La cercurile literare ale
căror ședințe au loc o dată
la două săptămîni se organi-
zează multe discuții închi-
nate poeziei, care nu lipsește
niciodată nici din programele
acțiunilor cultural-artistice.
Bunăoară, a avut loc o seară
literară închinată vieții și
operei lui Al. Sahia. Un
punct atractiv al acestei seri
i-a constituit citirea poemu-
lui lui Eugen Jebeleanu „In
satul lui Sahia'. De aseme-
nea, cercul a organizat, sub
îndrumarea cadrelor didac-
tice, seri literare închinate
lui Mihail Eminescu și lui
George Coșbuc, la care elevii
s-au întrecut în a recita cele
mai frumoase poezii ale a-
cestor poeți.
Paralel cu dragostea față
de învățarea de poezii la
Școala profesională de pe
lîngă întreprinderea „7 No-
iembrie" s-a dezvoltat și in-
teresul pentru creație. Unii
elevi scriu ei înșiși poezii.
De exemplu, Gavril Costea
din anul II, Marieta lancu
pectivă astfel încît elevii să ca-
pete o viziune de ansamblu a-
supra elementelor esențiale din
lecție. S-a arătat că este totuși
necesar să se mai studieze for-
mele de folosire a materialului
intuitiv, îmbinîndu-se metoda
planșelor-lecție cu utilizarea
dulapurilor metodice adaptate
cerințelor învățămîntului agricol.
Din relatările inspectorilor a
ieșit în evidență preocuparea
pentru cercetarea științifică a
cadrelor didactice din toate sec-
toarele de învățămînt agricol.
S-au menționat în mod deosebit
peste 30 teme de cercetare ur-
mărite de profesorii-ingineri din
diferite centre școlare. Aceasta
dovedește că se merge consec-
vent înainte pe linia îmbinării
activității didactice a cadrelor
cu activitatea lor de cercetare
științifică, pe linia studiului a-
O dată cu primăvara, elevii școlilor agricole care fac practică la G.A.S.
Crevedia au Început să efectueze lucrări de îngrijire și curățire a
din anul UI, Ana Grizer din
anul II și alții. Numele lor
îl întîlnești adesea, în gazeta
redactată in întregime de
elevi și care apare o dati pe
lună în școală. Nu există nu-
măr în care să nu apară și
una sau două poezii, creații
ale elevilor din școală. Pen-
tru a stimula interesul ele-
vilor față de poezie, condu-
cerea școlii, împreună cu
organizația U.T.M., au luat
inițiativa înființării unui cerc
de creație literară. Aici se
va porni de la studierea crea-
ției marilor poeți clasici și
contemporani, profesorii de
specialitate vor da îndru-
mări privind tehnica versifi-
cației, iar apoi se vor analiza
creațiile elevilor. Cele mai
bune dintre poeziile lor vor
fi publicate în gazeta școlii
care va scoate o pagină de
literatură, sau vor fi trimise
revistei „Luceafărul".
Toate acestea — într-o
școală profesională care pre-
gătește cadre pentru fabrici-
le textile. Este un fapt plin
de semnificație. „Vedeți —
spunea o elevă, pe cît de
bună ucenică în meseria ei
pe atît de pasionată după li-
teratură — munca textiliști-
lor, ca orice muncă făcută cu
pasiune, e foarte aproape de
poezie”.
Desigur, avea dreptate.
AUREL GEORGESCU
mănunțit al principiilor de bază
ale tehnologiei și mecanizării g
extinderii lucrărilor practice de^*
laborator și a găsirii formelor
celor mai eficiente de împletire
a învățămîntului teoretic cu in-
struirea în producție pe baza
muncii productive a elevilor.
îmbinarea muncii didactice cu
activitatea de cercetare consti-
tuie calea cea mai sigură de ri-
dicare a învățămîntului agricol
la nivelul cerințelor actuale ale
agriculturii noastre socialiste,
care merge pe drumul întăririi
economico-organizatorice a tutu-
ror gospodăriilor agricole colec-
tive, al aplicării metodelor agro-
tehnice înaintate și al mecani-
zării.
DIM. D. ROMAN
cercetător principal în Insti-
tutul de științe pedagogice
din București

WMUUMOIttmwwiUllllttHIIINttlHOIIilWHUim
De la corespondenți și cititori
glllllllllllllllllllllllllllllllllllll^
Școala în sprijinul
gospodăriilor colective
Brigăzile profesorilor
O serie de gospodării agricole
colective din regiunea Argeș au
primit de curînd oaspeți. Grupuri
de 8-10 profesori de științe natu-
rale, cunoștințe agricole, matema-
tică și, unde era cazul, de econo-
mie politică s-au constituit cu
sprijinul organelor locale în bri-
găzi care să sprijine timp de 10
zile conducerile G.A.C.-urilor în
măsurile pe care acestea le iniția-
ză pentru întărirea economieo-or-
ganizatorică a gospodăriilor co-
lective.
<_Profesorii respectivi s-au docu-
mentat. pe baza indicațiilor cu-
prinse în documentele de partid,
privind dezvoltarea agriculturii în
patria noastră, asupra posibilită-
ților pe care le oferă condițiile
locale în scopul ridicării produc-
ției la ha, a dezvoltării multilate-
rale a unor ramuri de producție,
a sporirii șeptelului. In cele 10
zile cît vor fi oaspeții colectiviști-
lor cadrele didactice din aceste
brigăzi vor ajuta efectiv condu-
cerile gospodăriilor și brigăzile de
muncă ale colectiviștilor pentru
traducerea în viață a măsurilor
menite să ducă Ia întărirea eco-
nomîco-organizatorică a gospodă-
riilor colective.
Acțiuni patriotice
Elevii și profesorii școlii a-
gricole din comuna Radomirești,
raionul Drăgănești, au inițiat, în
cadrul acțiunilor patriotice,
transportul a 120 tone de îngră-
șăminte pe terenurile G.A.C. „Tu-
dor Vladimirescu" din Drăgă-
nești și G.A.C. „Drumul lui Le-
nin“ din comuna Tufești. Cu a-
IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIHI
r Concursul
cultural - artistic
al pionierilor
și școlarilor
Peste 300 de pionieri din co-
munele Boișoara, Titești și Peri-
șani, raionul Rm. Vîlcea, s-au
întîlnit de curînd, la faza inter-
comunală a concursului cultu-
ral-artistic, care a avut loc în sala
căminului cultural din comuna
Titești, Toți erau îmbrăcați în
frumoase costume naționale :
băieții purtau cioareci de dimie,
cămașă strînsă cu chimir și pă-
lărie mică, rotundă, iar fetele
ii frumoase, cusute cu negru, fota
și șorțuri.
Concursul a fost deschis de
corul pionierilor de la Școala de
8 ani din comuna Perișani. Au
urmat apoi corurile pionierilor
de la școlile de 8 ani din Gău-
jani, Boișoara și Titești. în cîn-
tecele executate — „E roșie cra-
vata mea ca focul”, „Patria
mea“, „Salutul cravatelor roșii”,
„Hai la muncă” și altele — pi-
onierii și-au arătat dragostea și
recunoștința față de partid, față
de patrie, au cîntat viața nouă,
fericită, pe care o trăiesc.
Brigada artistică a pionierilor
de la școlile de 8 ani din comu-
nele Perișani și Titești a prezen-
tat apoi aspecte din viața școlii
iar pionierii de la Școala de 8
ani din Boișoara adunarea cu
tema „Părinte drag, partid iubit,
își mulțumim !“
Programul concursului s-a în-
cheiat cu suite de dansuri popu-
lare specifice Văii Oltului.
Pe primele locuri au fost pla-
sate echipele de dansuri ale șco-
lilor de 8 ani din Perișani și Ti-
tești, brigada artistică a Școlii de
8 ani din Perișani și corurile
școlilor de 8 ani din comunele
Boișoara și Titești.
cest prilej profesorii școlii au rea-
mintit elevilor lor cunoștințele
privind foloasele îngrășămintelor
chimice și naturale.
Pentru plantarea
pomilor fructiferi
Elevii școlilor din raionul Sla-
tina au făcut 5.000 de gropi
pentru plantarea merilor, nucilor
și a altor pomi fructiferi. Și ele-
vii Școlii de 8 ani din comuna
Mărunței, raionul Drăgănești, au
făcut 175 de gropi pe terenurile
G.A.C. pentru a planta pomi
fructiferi. Cu acest prilej, profe-
sorii le-au vorbi* despre indica-
țiile date de partid pentru valo-
rificarea terenurilor apte pentru
a fi plantate cu pomi fructiferi,
reliefînd importanța acestor mă-
suri în întărirea economică a
G.A.C.
Elevii și profesorii de la șco-
lile de 8 ani din comunele Vlă-
deni și Bujoreni, raionul Rm.
Vîlcea, au plantat, în cadrul ac-
țiunilor patriotice inițiate în spri-
jinul G.A.C., 9 ha cu pomi fruc-
tiferi. Această activitate a contri-
buit totodată la consolidarea cu-
noștințelor de pomicultură ale e-
levilor respectivi.
In raionul Drăgășani acțiunile
elevilor și cadrelor didactice or-
ganizate în sprijinul G.A.C. pri-
vesc mai ales valorificarea tere-
nurilor erodate, în scopul mări-
rii suprafețelor plantate cu viță
de vie. Elevii Școlii de 8 ani din
Drăgășani au reușit de curînd să
teraseze 25 ari de asemenea te-
renuri.
Pentru consolidarea cunoștințe-
lor lor teoretice privind cultiva-
rea viței de vie ei vor participa
și la operațiile propriu-zise de
plantare și altoire.
Cursuri de inițiere
în raioanele Găești și Rîm-
nicul Vîlcea s-au organizat
cursuri pentru profesorii de știin-
țe naturale, cunoștințe agricole
și matematică din școlile sătești.
La aceste cursuri sînt studiate
probleme privind căile menite să
asigure permanenta întărire eco-
nomico-organizatorică a G A.C.
Aceste cursuri sînt axate pe cu-
noașterea amănunțită a planuri-
lor de producție a G.A.C., iar con-
ținutul lecțiilor se referă cu pre-
cădere Ia posibilitățile pe care le
oferă condițiile din G.A.C. din
cuprinsul raioanelor respective
pentru dezvoltarea economică a
acestora. La aceste cursuri se in-
sistă și asupra sprijinului pe care
profesorii de specialitățile men-
ționate îl pot da gospodăriilor co-
lective.
Pe ogoarele colectivei
Elevii Școlii de 8 ani din co-
muna Tansa, raionul Negrești, se
pregătesc cu grijă, sub condu-
cerea profesorilor lor, pentru
activitatea pe care o vor începe
în curînd pe terenul gospodăriei
agricole colective „Drum nou”.
Gospodăria a pus la dispoziția
școlii O suprafață de 10.300 m.p.,
pe care elevii vor putea aplica
în practică cunoștințele studiate
la lecții. Totodată ei se vor fa-
miliariza cu munca în gospodă-
rie, vor cunoaște mijloacele me-
canizate de muncă în agricultu-
ră, vor fi îndrumați de tehnicie-
nii din gospodărie.
în vederea viitoarei activități
practice a început pregătirea te-
renului. Elevii au săpat cu caz-
maua o suprafață de 5.000 m.p.,
restul terenului fiind arat cu
tractorul. S-a întocmit din vre-
me și planul exploatării științi-
fice a terenului, care a fost îm-
Echipa de dansuri de ia Școala 'de 8 ani nr. 165 din Capitală, care
participă la concursul cultural-artistic al pionierilor și școlarilor, se
pregătește să intre in scenă.
împreună cu părinții
în munca de educare a elevi-
lor, colectivul didactic de la
Școala de 8 ani nr. 14 din Sibiu
se sprijină în mare măsură pe
colaborarea strînsă cu părinții
elevilor.
De un mare interes se bucură
în rîndurile părinților activitatea
lectoratului organizat de școală,
care urmărește să le facă cunos-
cute unele probleme pedagogice,
să-i orienteze just în munca de
educare a copiilor lor.
Astfel, de pildă, referatul cu
tema „Cum să ne pregătim co-
piii pentru viață”, a suscitat nu-
meroase discuții, ajutîndu-i pe
părinți să vadă mai limpede cum
Serbarea celor mici
Duminică dimineață scena Ca-
sei de cultură a tineretului din
raionul „30 Decembrie” a avut
ca oaspeți pe cei mai mici
artiști amatori ai școlii medii
„I. L. Caragiale": elevii claselor
a Il-a „A" și „D“.
Confruntarea cu publicul —
format din colegii celorlalte
clase și din părinți — a arătat
că strădaniile „artiștilor” au fost
rodnice. Programul s-a bucurat
de aprecieri atît din partea ce-
lor mici cît și din partea celor
mai vîrstnici. El a fost alcătuit
din cîntece și poezii închinate
patriei și partidului, copilăriei
îndrumați de profesorii lor
elevii au colectat mari cantități
de diferite semințe pentru pe-
pinieră și celelalte culturi. S-a
pregătit materialul în vederea
stratificării semințelor de cireși,
vișini, gutui, zarzavaturi etc.
De asemenea au fost colectate
peste 200 kg rădăcinoase pentru
lotul de seminceri ce se va în-
ființa în această primăvară.
Școala s-a preocupat de procu-
rarea uneltelor și a materiale-
lor necesare activității elevilor.
Interesul cu care participă
elevii la pregătirea activității lor
practice este o garanție că ei își
vor desfășura bine munca prac-
tică în gospodăria agricolă co-
lectivă, că își vor însuși temei-
nice cunoștințe și deprinderi
practice.
ION TRIFAN
trebuie să-i crească pe copiii lor
ca aceștia să ajungă oameni în-
tregi, cetățeni devotați ai patriei
socialiste.
Uneori, conferințele prezentate
la lectoratul pentru părinți sînt
urmate de filme cu teme educa-
tive sau de programe artistice.
Activitatea lectoratului are o
influență pozitivă asupra muncii
din școală, pentru că părinții au
înțeles, datorită lui, necesitatea
de a supraveghea cu mai multă
grijă activitatea copiilor și au în-
tărit legătura cu învățătorii și
profesorii.
EUGENIA NUȚESCU
Sibiu
Ișî împărtășesc
experienja
în muncă
Fiecare ședință a cer-
cului pedagogic consti-
tuie pentru învățătorii
din raionul Baia de A-
ramă un bun prilej de
a-ți împărtăși experiența
în muncă, de a-și îm-
bunătăți metodele și pro-
cedeele de predare.
Nu de mult, de pildă,
învățătorii din comunele
Bala, Crainici, Șovarna
și Rudina s-au adunat la
școala din satul Ohaba
pentru a dezbate tema
„Educația politico-ideolo-
gică a elevilor la lecțiile
de istorie” Ei au ascul-
tat cu acest prilej un
referat care a prezentat
pe larg unele metode și
procedee care se pot fo-
losi la lecțiile de istorie
pentru a spori contribu-
ția acestor lecții la edu-
carea comunistă a elevi-
lor și au asistat la o lec-
ție deschisă care a ilu-
strat practic cele spuse
în referat.
Participanții la dezba-
teri au purtat discuții
asupra referatului și a
lecției deschise împăr-
tășind totodată experien-
ța lor.
GH. BRUJAN
Crainici, raionul Baia
de Aramă
fericite. în partea a doua a pro-
gramului a fost prezentat basmul
„Albă ca Zăpada”.
Pentru buna reușită a serbării
învățătoarele Adriana Stoica și
Maria Corlan au primit un spri-
jin substanțial din partea comi-
tetului de părinți.
M. I.
în vizită
la o întreprindere
Zilele acestea, un grup de pio-
nieri de la Școala de 8 ani nr. 14
din Galați a făcut o vizită la în-
treprinderea textilă din oraș.
Cum era și de așteptat, vizita
a fost foarte interesantă și ins-
tructivă. însoțiți de profesori, pio-
nierii au trecut din secție în sec-
ție, urmărind cum funcționează
războaiele, cum se desfășoară va-
lurile mari de pînză.
La sfîrșitul vizitei pionierii au
participat la o întîlnire cu o mun-
citoare fruntașă care le-a vorbit
despre viața grea pe care o du-
ceau muncitorii acestei întreprin-
deri în anii regimului burghezo-
moșieresc, despre viața tot mai
frumoasă și mai fericită pe care
o trăiesc azi, despre marile rea-
lizări dobîndite de colectivul de
muncitori din întreprindere, în
frunte cu comuniștii.
Apoi pionierii au prezentat în
fața muncitorilor un bogat pro-
gram artistic.
Expoziție de lucrări
ale elevilor
Aplicîndu-și cunoștin-
țele cu privire la con-
strucția și funcționarea
mașinilor, elevii Școlii
medii nr. 2 din Făgăraș
pregătesc sub conduce-
rea profesorilor de spe-
cialitate o expoziție la
care vor prezenta lucrări
efectuate de ei : trans-
formatoare de mică pu-
tere, ampermetre, car-
case pentru electromag-
neți, sonerii etc.
Acțiunea aceasta do-
vedește marele interes al
elevilor pentru tehnică,
dragostea lor pentru
munca direct produc-
tivă.
A. BĂDILA
Făgăraș
La cercul muzical
La cercul muzical al
Școlii medii „Al. Vla-
huță” din Rîmnicul Să-
rat se desfășoară o ac-
tivitate bogată. Aici s-au
prezentat, bunăoară, me-
dalioane despre viața și
opera lui George Enescu,
a lui Beethoven și a al-
tor compozitori, s-au or-
ganizat audiții etc.
Membrii cercului an-
trenează în activitatea
cultural-artistică și pe
colegii lor. Rezultatele
strădaniilor lor s-au vă-
dit cu ocazia concursu-
lui cultural-artistic al e-
levilor din școlile medii,
la care corul, orchestra
și soliștii vocali și in-
strumentiști ai școlii au
fost clasați pe primul
loc.
Acum, în vacanța de
primăvară, se fac pre-
gătiri serioase pentru
faza regională a con-
cursului, care va avea
loc în curînd.
Prof. VASILE UȚA
Rîmnicul Sărat
Despre emisiunile de televiziune
pentru copii și tineretul școlar
u trecut mai bine
de .patru ani de cînd
Studioul de Tele-
viziune transmite
cu regularitate, în
cadrul programelor
sale, emisiuni des-
tinate celor mai mici telespec-
tatori. Aceste emisiuni sînt
așteptate cu nerăbdare atît de
către copii cît și de cei care se
ocupă de îndrumarea lor. Aștep-
tarea este îndreptățită : emisiu-
nile sînt un mijloc de educație
pe cît de nou, pe atît de atractiv
și eficace, care vine să sprijine
munca de educație comunistă a
tinerei generații. Aceasta este o
expresie a grijii permanente pe
care o are partidul față de con-
structorii dc mîine ai socialismu-
lui și comunismului, a grijii de a
asigura celor mici o copilărie fe-
ricită.
Emisiunile de televiziune pen-
tru copii se axează, prin temati-
ca lor. pe problemele generale
ale educației comuniste, difuzînd
programe menite să contribuie
la dezvoltarea multilaterală a
copiilor. Profilate pe principalele
perioade de vîrstă corespunză-
toare învățămîntului, emisiunile
cuprind — în funcție de specifi-
cul televiziunii și al spațiului
rezervat — genuri diferite : jur-
nale filmate de actualitate școla-
ră și pionierească, emisiuni de
știință și tehnică, emisiuni lite-
rare și de teatru, emisiuni mu-
zical-coregrafice, emisiuni spor-
tive etc., realizate în bună măsu-
ră cu ajutorul cadrelor didacti-
ce și interpretate îndeosebi de
copii. Pe ecranele televizoarelor
se perindă săptămînal zeci și u-
neori sute de copii fruntași la în-
vățătură și în activitatea de or-
ganizație.
Legarea conținutului emisiuni-
lor de viața copilului la școală
și acasă constituie o preocupare
permanentă. Nu este în intenția
redacției de a realiza, în cadrul
programului actual, emisiuni a-
semănătoare orelor de clasă și
ne ferim cît putem de a cădea
în didacticism. De altfel, ora la
care se transmite emisiunea nu
este indicată pentru eforturi ase-
mănătoare celor depuse de copii
la lecții. Fără îndoială însă că
între emisiunile de televiziune și
materia studiată în școală tre-
buie să fie o strînsă legătură, pe
cît posibil televiziunea consoli-
dând și lărgind cunoștințele care
li se predau copiilor prin imagini
vizuale care nu se pot afla la în-
demîna tuturor școlilor.
Emisiunile pentru cei mici —
întitulate „De vorbă cu moș
Șagă", „Mîzgălici și Zugrăvici“,
„Ghici ce-i ?“, „Hai să dese-
năm" sau cuprinzînd spectacole
de păpuși și filme artistice de
scurt metraj — au ca scop îm-
bogățirea cunoștințelor copiilor,
formarea bunelor deprinderi,
sprijinirea primilor pași în viața
de colectiv etc.
Emisiunile pentru tineretul șco-
lar sînt diferențiate pe genuri,
în funcție de specificul materii-
lor de învățămînt, de conținutul
activității elevilor în organizații-
le U.T.M. și de pionieri, de or-
ganizarea timpului lor liber. E-
misiunile de știință și tehnică ur-
măresc să răspundă la o parte
din întrebările pe care elevii și
le pun în legătură cu realizările
științei și tehnicii secolului nos-
tru, să ilustreze și să completeze
cunoștințele primite la școală. în
cadrul acestor emisiuni există,,
de pildă, rubricile intitulate
„Construiți-vă singuri", „Vreau
să știu", „Cum s-a fabricat și
cum funcționează", „Cu Paganel
în jurul lumii", „Cine știe să
răspundă ?“. Alte emisiuni se a-
dresează micilor naturaiiști, mi-
cilor tehnicieni, geografi etc.,
sprijinind astfel activitatea cercu-
rilor de elevi din școli și a cercu-
rilor pionierești, precum și con-
cursurile tradiționale organizate
pe această temă de Ministerul In-
yățămîntului și Culturii și C.C.
al U.T.M. Două emisiuni recen-
te de acest fel, de exemplu, inti-
tulate „De la minereu la oțel" și
„Chimia în viața de toate zilele",
i-au familiarizat pe elevi, prin
mijlocirea imaginilor filmate, cu
o serie de aspecte din activitatea
Combinatului siderurgic de Ia
Hunedoara, Fabricii de fibre
sintetice de la Săvinești, Fabricii
de mase plastice din București
etc. Aceste emisiuni urmăresc să
dezvolte, o dată cu interesul ele-
vilor pentru știință și tehnică,
interesul față de producție, dra-
gostea față de realizările de as-
tăzi ale patriei noastre socialiste.
Emisiunile de știință și tehni-
că ocupă doar o parte din timpul
programelor pentru copii. Aces-
tora le sînt destinate și alte ge-
nuri de emisiuni. De exemplu,
emisiunile literare sînt menite să
contribuie la îndrumarea lecturii
copiilor, la popularizarea celor
mai bune cărți pentru școlari. O
parte din ele pornesc de la a-
numite teme indicate în manua-
lele școlare sau în indexul tema-
tic al cărților care apar în colec-
ția „Biblioteca școlarului". O ast-
fel de emisiune a fost, bunăoară,
cea închinată lui I. L. Caragiale.
în afara acestor emisiuni, Stu-
dioul de Televiziune transmite
periodic un ciclu intitulat „Pa-
gini din istoria literaturii ro-
mine".
Emisiunile muzical-coregrafice,
care se difuzează săptămînal, au
ca scop să contribuie la educația
artistică a copiilor. Majoritatea
acestor emisiuni sînt realizate cu
ajutorul școlilor. Sînt invitate în
studio îndeosebi formațiile școla-
re care participă la concursul
cultural-artistic pe țară. In pre-
zența elevilor spectatori se trans-
mit din săli publice concerte e-
ducative sau recitaluri de balet
organizate cu concursul școlilor
de specialitate. Pot fi amintite
concertele educative cu public
transmise cu concursul Școlii
medii de muzică nr. 1 din Bucu-
rești sau programele alcătuite cu
concursul Școlii de coregrafie din
București. în curînd va fi trans-
mis un alt concert educativ, or-
ganizat împreună cu școala de
muzică din Timișoara. In pre-
zent. cu prilejul celui de al V-lea
Festival republican al școlilor de
artă, Televiziunea organizează o
emisiune specială cu concursul
elementelor fruntașe din școlile
participante la acest însemnat e-
veniment cultural. De asemenea,
se transmite un amplu reportaj
de la expoziția pe țară organiza-
tă cu acest prilej.
Colaborarea dintre televiziune
și instituțiile de învățămînt este
ilustrată și de ultimele emisiuni
sportive, organizate cu concursul
Școlii medii „Aurel Vlaicu" și al
școlilor sportive nr. 1 și nr. 2
din Capitală.
Televiziunea realizează și o se-
rie de emisiuni menite să con-
tribuie la educarea patriotică a
copiilor, la orientarea lor profe-
sională, la formarea trăsăturilor
morale proprii omului nou, con-
structor al socialismului. Telejur-
nalul pionierilor îi invită de pil-
dă în fiecare duminică pe școlari
să viziteze orașele, uzinele și
șantierele patriei, cartierele noi
ale Capitalei, școlile noi, să ur-
meze exemplul elevilor fruntași
la învățătură și disciplină. Apa-
ratul de filmat prezintă elevilor
diferite uzine, unități agricole so-
cialiste, case ale pionierilor, cele
mai frumoase regiuni ale patriei.
De exemplu, telejurnalul de du-
minică 18 martie a cuprins re-
portaje filmate despre Școala
medie nr. 2 din Piatra Neamț,
Casa pionierilor din Ploiești,
școala nouă nr. 175 din raionul
Grivița Roșie, un reportaj despre
I.C.I.L. „Sibiana" din Sibiu, ca
și despre excursia organizată la
Podul Prieteniei și pe Dunăre de
Școala de 8 ani nr. 183.
în același scop sînt transmise
și emisiunile „Oaspeții noștri",
în cadrul cărora sînt invitați în
studio Eroi ai Muncii Socialiste,
într-una din duminicile trecute
le-a vorbit copiilor Eroul Mun-
cii Socialiste Gheorghe Belu,
maistru rafinor din Ploiești. A-
semenea întilniri oferă școlarilor
exemple vii, demne de urmat în
viață.
In emisiunile de televiziune
este oglindit și îrrvățămîntul pro-
fesional. Se prezintă imagini din
activitatea școlilor profesionale
și tehnice, precum și întîlniri
între elevi ai școlilor de 8 ani
și medii cu elevi care își însu-
șesc meserii productive.
Trebuie menționată în încheie-
rea enumerării emsiunilor pen-
tru copii și tineretul școlar emi-
siunea intitulată „Poșta copii-
lor", prezentată de Daniela și
Așchiuță.
Emisiunile de televiziune pen-
tru copii sînt urmărite cu un in-
teres justificat de către învăță-
tori și profesori. La consfătuirea
organizată în toamna trecută de
către Studioul de Televiziune
împreună cu Secția de învăță-
mînt a Sfatului Popular al raio-
nului 23 August cadrele didacti-
ce au scos în evidență ro-
lul emisiunilor de televiziune
destinate copiilor arătînd că ele
pot aduce o însemnată contribu-
ție la munca instructiv-educati-
vă. Cadrele didactice au propus
să se mărească numărul emisiu-
nilor care au ca scop educația
politică a elevilor, dezvoltarea
dragostei lor față de patria noas-
tră socialistă, față de partid. S-a
subliniat că emisiunile de tele-
viziune vor trebui să facă cu-
noscute copiilor, într-o măsură
tot mai mare, realizările oameni-
lor muncii din țara noastră, reali-
zările oamenilor muncii din U-
niunea Sovietică și din celelalte
țări socialiste. Discuțiile purtate
au scos și mai mult în evidență
necesitatea de a se îmbogăți sfe-
ra emisiunilor menite să contri-
buie la formarea conștiinței so-
’cialiste a tineretului școlar, la
promovarea dorinței acestuia de
a învăța cu perseverență pentru
a deveni folositor patriei. învă-
țătorii și profesorii au cerut ca
emisiunile pentru copii să ajute
și mai mult școala în ceea ce
privește educarea copiilor în spi-
ritul grijii deosebite față de a-
vutul obștesc, în ceea ce privește
cultivarea cinstei, a voinței și
perseverenței și a altor însușiri
morale proprii omului epocii so-
cialiste. Participanții la consfă-
tuire au propus să se dezvolte
în mod deosebit și emisiunile
care urmăresc formarea deprin-
derilor practice de muncă, pre-
cum și orientarea profesională a
absolvenților școlilor de cultură
generală. S-a sugerat de aseme-
nea o dezbatere mai largă și mai
adîncită în emisiuni a unor teme
privind disciplina școlară, educa-
ția cetățenească, sanitară, fizică
etc.
Propunerile făcute la această
întîlnire au constituit ulterior
obiectul a numeroase emisiuni
televizate pentru tineretul școlar.
Studioul își propune să acarde
și în viitor o atenție sporită a-
cestor probleme, să îmbunătă-
țească rubricile existente și să
dea viață altora noi. De exemplu,
pentru realizarea emisiunilor „Să
ne cunoaștem patria", începînd
din aceste zile cînd elevii se află
în vacanța de primăvară, repor-
terii televiziunii vor însoți ex-
cursiile de durată mai lungă
organizate de diferite școli în
țară. în prezent aparatele de fil-
mat ale televiziunii însoțesc în
drumeție, pe itinerarii diferite,
trei școli din București — Școa-
la medie nr. 18, Școala medie
nr. 16 și Școala medie nr. 28.
Reportajele filmate ce vor fi
realizate cu acest prilej și cu
altele asemănătoare vor prezenta
școlarilor de la orașe și sate fru-
museți și bogății ale patriei noas-
tre socialiste, îndemnîndu-i prin
aceasta să participe și ei la
excursii.
Redacția emisiunilor pentru
copii și tineret își propune să
organizeze și pe viitor consfătuiri
cu învățătorii și profesorii. Ea
solicită totodată cadrele didacti-
ce din școli să trimită în scris
părerile și sugestiile lor cu pri-
vire la conținutul și forma emi-
siunilor, ajutînd-o astfel să-și
îmbunătățească necontenit con-
tribuția la munca nobilă de in-
struire și educare a tinerei ge-
nerații.
ANDREI COVRIG
redactor șef adjunct —
Studioul dc Televiziune
Ii cunoaștefi ? Sînt Daniela și Așchiuță, personaje mult îndrăgite de
pionieri și școlari.
însemnări bibliografice
Analele Institutului de Istorie a Partidului
de pe lîngâ C. C. al P. M. R.
A apărut nr. 1/1962
Revista cuprinde editorialul
„însemnătatea Plenarei C.C. al
P.M.R. din 30 noiembrie — 5 de-
cembrie 1961 pentru cercetarea și
studierea istoriei partidului".
La rubrica „STUDII" revista pu-
blică materiale pe temele „Lupta
maselor populare din țara noastră
pentru instaurarea și consolida-
rea puterii populare, pentru tre-
cerea la revoluția socialistă" de
Gh. Tuțui, Al. Gh. Savu, „Activi-
tatea Blocului muncitoresc-țără-
nesc, organizație revoluționară de
masă creată și condusă de Parti-
dul Comunist din Romînia" de FI.
A apărut revista NATURA
seria Geografie-Geologie nr. 2 martie-aprilie 1962
în sumar :
— Procedee folosite la lecția de
recapitulare trimestrială la
clasa a XI-a.
— Itinerarii pentru excursii în
regiunea Argeș.
CEREȚI LA LIBRĂRII:
Dolgu Gh. : A treia etapă a
crizei generale a capitalismului.
Editura politică, 198 pagini.
Krutețki V. A., Lukin N. S. !
Educarea atitudinii disciplinate Ia
preadolescențL Editura de stat
didactică și pedagogică, 248 pa-
gini.
Tagore R. : Articole despre
educație și învățămînt. Traducere
după versiunea rusă. Editura de
Concurs
Se aduce la cunoștința celor in-
teresați că la Institutul agronomie
„Ion lonescu de la Brad" din Iași
sînt vacante și vor fi ocupate prin
concurs următoarele posturi di-
dactice :
1)	profesor la catedra de chimie,
poziția III/20, disciplina chimie
generală.
2)	profesor la catedra de anato-
mie și fiziologie animală, poziția
XVI/1, disciplinele anatomie și
histologie și reproducție și însă-
mînțări artificiale ;
3)	conferențiar la catedra de
combaterea eroziunii solului, pozi-
ția XXII/3, disciplina îmbunătă-
țiri funciare și organizarea lucră-
rilor de îmbunătățiri funciare ;
4)	conferențiar la catedra de pro-
tecția plantelor, poziția V/3, disci-
plina fitopatologie și zoologie;
5)	conferențiar la catedra de
zootehnie generală și alimentație,
poziția XI/2, disciplina zootehnie
generală ;
6)	conferențiar la catedra de a-
natomie și fiziologie animală, po-
ziția XVI/2, disciplina histologie
și embriologie.
Dragne, „Crearea și activitatea
sindicatelor din Romima în anii
1905—1906“ de I. lacoț și V. Pe-
trișor.
Rubrica „COMUNICĂRI" cu-
prinde articolele : „Greva munci-
torilor metalurgiști de la Fabrica
„Metaloglobus“-București (decem-
brie 1939—ianuarie 1940)“ de A'.
Nyri și „Acțiuni ale muncitorilor
din portul Brăila în anul 1915
împotriva înrăutățirii condițiilor
de viață si a primului rări-?:
mond'de G Tudoran.
Revista mai cuprinde recenzii
și note bibliografice.
;— Unele considerații metodice
privind utilizarea ■ ■
bibliogralice.	’’’
Studii, note, recenzii, informați^
stat didactică și pedagogică, 172
pagini.
Dicu A. : Manualul fotografu-
lui amator. Editura științifică, 524
pagini.
Gugiuman I., Oancea D. : Pri-
veliști și bogății moldovene. 56
pagini.
Șandru I., Vicol D. : Orașe noi
pe harta patriei, 48 pagini.
.7) conferențiar la catedra de or-
ganizarea teritoriului și foto gr* -
metrie, poziția XX 2. disciplina
organizarea teritoriului.
Candidați! care doresc să parti-
cipe la concurs vor prezenta li
rectoratul Institutului următoarele
acte: o cerere adresată rectorului
institutului; copie legalizată de pe
diploma de stat sau de pe actul
echivalent de studii superioare;
copie legalizată de pe diploma de
doctor sau de candidat în științe;
copie legalizată de pe atestatul de
profesor sau conferențiar; lucrări-
le științifice într-un exemplar;
certificat de caracterizare a acti-
vității profesionale și sociale eli-
berat de instituția (întreprinderea)
în care își au funcția de bază;
memoriu de activitate didactico-
științifică, autobiografia.
Termenul de depunere a actelor
este de o lună de Ia data prezen-
tului anunț.
Concursul va avea loc la Insti-
tutul agronomic „Ton lonescu de
la Brad" din Iași, Aleea M. Sad>-
vearru nr. 3, telefon 3051.